Perioada Interbelica

Descărcați ca odt, pdf sau txt
Descărcați ca odt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

PERIOADA INTERBELICA

POEZIA
Lirica interbelica se constituie intr-o perioada
de mare diversitate, atat in ceea ce priveste temele si
motivele poetice abordate cat si in privinta limbajului si a
noutatii unor formule estetice.
In esenta, se poate spune ca poezia interbelica
va ajunge sa se sincronizeze cu marea poezie europeana.
Fenomenul, teoretizat la noi de Eugen Lovinescu,
presupunea o circulatie a unor formule estetice europene in
toate luteraturile vremii, iar literatura/poezia romana nu
putea face exceptie. Un poet ca Ion Barbu, de exemplu, va
ilustra un gen de poezie ermetica, pura, cultivat, intre altii
de fracezul Stephane Mallarme, a carui lirica se
caracterizeaza prin violentarea sintaxei, vocabular
ccompozit, aluzii erudite. Ermetismul lui Ion Barbu
presupune un imaginar poetic caracterizat atat de folosirea
unor simboluri incifrate, cat si de prezenta unei sintaxe
poetice aparte, reprezentata in special, prin elipsele si
dislocari topice, dar si prin imagini intelectuale, abstracte
si vocabular neologic.

In cazul lui Tudor Argezi se poate vorbi


despre o poezie a dramelor metafizice si despre o
estetica a uratului , ultima avandu-si sursa in conceptia
baudelaireana asupra poeziei. Lucian Blaga, un alt mare
poet interbelic, va cultiva o poezie predominant metaforica,
marcata de tensiune imagistica, integrandu-se in buna
masura in curentul expresionist al epocii. In sfarsit,
George Bacovia a carui activitate poetica se va concentra
in special in perioada interbelica, desi debutase inaintea
razboiului va prelungi in opera lui, printr-o retorica
specifica marcata de stilizare, trasaturi ale mai
batranului simbolism, dar va aduce si elemente de poezie
modernista, in special expresionista.
In perioada interbelica va conserva insa si mai
vechea directie, traditionalista, a liricii romanesti,
diversificata insa prin aparitia unor teme literare noi si
manifestata, in pricipal, prin linia ortodoxista imprimata in
revista Gandirea si de articolul-program Sensul traditiei al
lui Nechifor Crainic. Limbajul, atat al textelor teoretice
cat si al celor lirice, este radical diferit de cel al poexiei
moderniste, presarat de cuvinte si expresii precum mistica
satului, metafizica sfintilor, cultura, civilizatie, perspectiva
sofiatica. Paginile Gandirii ilustrate in mare parte de
pictorul Demian, se umple cu sfinti, cu ingeri lucrand
pamantul, cu scene in fundalul carora se intrevad turle de
biserici. Se militeaza insistent pentru o etnicizare a
credintei, in conformitate cu sufletul national.

Directiile poeziei treditionaliste sunt in general,


daua. Una este cea a sensibilitatii metafizice, reprezentata
mai cu seama de lirica lui Vasile Voiculescu. Este o poezie a
fiorului religios, a intrebarilor fara raspuns despre
raporturile omului cu fortele universului, a nelinistii in fata
misterelor firii. Cea de a doua, reprezentata de poeti
precum Aron Cotrus si Radu Gyr, este o lirica a razvratirii,
a exaltarii vitaliste, exprimate adesea intr-un limbaj aspru,
taiat parca in stanca.
In ciuda unor excese mistic-spiritualiste,
gandirismul ramane, fara indoiala, miscarea cea mai fertila
si cu rezultatele cele mai notabile ale traditionalismului
romanesc.

Modernism poetic concept specific perioadei

interbelice care nu trebuie confundat cu modernitate.


Conceptul presupuneo atitudine de respingere a traditiei
poetice, in esenta, negarea traditiei. Modernismul poetic
interbelic se contureaza ca estetica prin teoretizari
realizate in primul rand de E.Lovinescu, cel care va si
introduce conceptul in epoca. Modernism si traditionalism
devin astfel doi termeni care definesc o realitate artistica
specifica perioadei interbelice, dar, intr-un sens mai larg,
specifica oricarei perioade de istorie literara.

Imaginar poetic multitudinea de elemente,


concrete sau abstracte, de ipostaze, de atitudini ale eului
liric sau de proiectii virtuale ale acestuia, care se
constituie intr-o adevarata arhitectura specifica, produs al
viziunii artistice.

Stilizare termen asociat liricii bacoviene.


Ceea ce surprinde in lirica lui George Bacovia este lexicul
relativ restrans, ca arie de cuprindere. Consecinta ar fi
existanta unui numar de cuvinte-cheie, transformate in
motive literare, pe temelia carora se contureaza intregul
imaginar poetic bacovian.

Expresionism miscarea artistica moderna,


prezenta in special in artele plastice, dar si in literatura si
care are in vedere cateva principii si caracteristici precum:
tensiunea emotionala; elogiul creatiei ca justificare a
destinului uman; tendinta spre forme artistice sintetice;
interesul pentru mituri si culturi stravechi; ideea unui
conflict intre lumea moderna, tehnologizata si fiinta umana.
Lirica expresionista se caracterizeaza prin imagini, de
vizionarism apocaliptic uneori, si prin motive literare
precum jocul/dansul sau zborul.

S-ar putea să vă placă și