www.dacoromanica.

ro

DRUMUL

BRWVULUI

www.dacoromanica.ro

DE ACELA$ AUTOR
LXPUNEREA SITUAl IUNEI MINISTERULLI LUCRARILOR

I'UBLICE, LA SFAR5I fUL ANULUI 1897 (4 vol. in-folio)

(1899).
LE, ROU rES EX ROUMANIE (1900).
CONFERINTE TINUTE LA SOC. GEOGRAF1C k .51 LA A1 ENEU (1901).
UN PROECr DE GEOGRAFIE SOCIALA A ROMA NIEL (1902).
EXPUNEREA SI rUATIUNEI MINISTERULUI LUCRARILOR

PUBLI E, LA SFAR5ITUL ANULUI 1900, 2 vol. (1902).

DANS LES CARPATIILS ROUMAINES (PARIS, PLONNOURRIT EDI rEURS, 1906).
IN BUCEGI (1 907).

CARUTA POt,TEI : CUM CALATOREAU srRAMOII NO-

.5TRI (Biblioteca pentru toti, Akalay, 1907).

DRUMURILE NOASTRE (1911).
VECIII CALAUZE DESPRE TARA NOAS FRA.
CALATORI STRAINI IN TARA NOAS rRA.CALATORI FRANCFZI IN TARILE ROMANE.
BUCUREFII DE ALTADA rA.
DOBROGEA 51 CADRILATERUL ACUM VREO

(Articole publicate in anii 1911. 1912,

60 DE ANI.
1913, in revista (ROMANIA VII MARE)).
CEL D'INTAI BUCEGIS r ROMAN. PRIVELISJEA LUCEC.ILOR.

(Articolc publicate in Revista:

PRINTRE

HO CARE))).

CONDUC TORII DE PODURI .51 .50SELE AI TAREI ROMANE5TI IN ANUL 1859. (Articol publicat, in anul 1913,

in e(REVISI-A SOCIETATEI CONDUCTORILOR PE LUCRARI PUBLICE),

SINAIA, BUSTENI, AZUGA, PREDEAL (Noua CailduzI

Practic5. pentru Plcziristi, Ciclisti, Autornobilisti si Tu-

risti, de Inginerul din Bucegi, 1911).

www.dacoromanica.ro

DRUMUL

BRA*OVULUI
DE

NESTOR URECHIA
INGINER-*EF
DIRIGENT AL LAU NATIONALE CAMPINA-PREDEAL
PROFESOR LA :2COALA DE PODURI $I 50SELE

C10454----

BUCURE$T1
Instil. de Arte Graf Ice CAROL GOBL 5-r 1.5t
16, Strada Paris, 16
1913

www.dacoromanica.ro

de

iNALTULUI PROTECTOR
AL

VAII PRAHOVEI
MA JESTATEI SALE

REGELUI ROMANIEI

CAROL I
CLADITU4I-A UN CASTEL PE MALUL PARAULUI
PELE*, LA POALELE BUCEGILOR, 1NTR'UN TINUT PE

VREMURI PUSTIU, INCONJURAT DE CODRI NEPATRUW, I, LA ACEST SEMN, RASARIT-AU DIN PAJI*TE, PE VREMEA NOASTRA, CASE MANDRE, IAR
CARAREA PRAHOVEI, VECHIUL DRUM AL BRA50VULUI, FACANDU-SE 0 CALE FRUMOASA *I OCROTITOARE DRUMETILOR, STRABATE ACUM ORA$E *I
SATE, IN CARI SPORE*TE MUNCA ROMANEASCA.

www.dacoromanica.ro

PREFATA
In anul 1898, Ministrul de Lucrari
Pub lice, d-1 Ion I. C. Bralianu, pa/runs de
insemncitatea din ce in ce crescandd a caii
nationale Campina-Predeal, ager vdzdtor

in tainele viitorului, a hohirit ca aceastd

sosea sci fie ingrijita de un serviciu special.

Autorul monografiei de fatci a lost atunci

numit dirigent al acestui serviciu.

Timp de 15 anidin 1898 pand astazi

m'am indeletnicit, zi cu zi, cu aceastd inscircinare. Mi-am zis dela inceput cei in
orice slujba ar fi, orict de modesta, omul,
dacei munceste cu dragoste, lucreaza la
inciltarea scumpei sale patrii, fiind unul
din nenumaratii ei servitori, ale ceiror straduinte, streinse in meinunchiu, alcatuesc floa-

rea aceea a timpilor moderni, care se numeste civilizatie. ;Si m'am pus cu dragoste
pe lucru si mi-a fost i mi-este dragi so-

www.dacoromanica.ro

VIII

NESTOR URECHIA

seaua, cu a cdrei ingrijire am Jost onorat

de d-1 Ion I. C. Brdtianu.
Dar trebue s mdrlurisesc indatd Ca
munca mi-a fost filet- cuta si cu rod, fiindca

Japt prea rar in /am noastrd, unare

nenorocita de politica porunceste unora set
toti midesJacci ceeace altii au infiripat

nistrii de lucrdri publice, cari s'au perindat limp de 15 ani dela 1898, m'au incuralat in aceastd opera si mi-au dat
cbncursul lor neconditionat. Si asa se explied cum in aceste rdnduri voi luted pune
aldturi de numele d-lui Ion I. C. Brdtianu,
numele domnilor Emanuel Porumbaru, Ion
C. Grddisteanu, Doctor C. I. lstrati, V.
G. Mortun, Barbu Delavrancea si infine
Al. Baddrdu. Acestor eminenti bdrbali de
stat le aduc ad cele mai caduroase ale
mele multumiri, pentru sprijinul ce mi-au
ddruit Si increderea cu care m'au onorat.
Unor Inal,ti Junctionari din Ministerul de

Lucrdri Publice iarsi trebue sd le ardt

recunostinta mea, pentru descivarsita bund-

vointa ce mi-au acordat si anume d-lor:

&wilier inspector general Iuliu Zanne, inginer inspector general si secretar general

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

IX

G. Panait, N. Oprescu, Directorul comptabiliteitei i Inginer-,Se f Eugeniu N. Ste-

fcinescu, Directorul personalului.

&int dator sd aduc incd aci un omagiu

memoriei neuitatului N. Hdrjeu, distinsuliii
inimosului secretar general, care
mi-a ardlat tot mereu cea mai prietenoasd
bundtate.
Se cade de asemenea s mullumesc diferite-

lor autoritdli cari mi-au inlesnit lucrdrile,

acorddndu-mi tot ceeace le ceream in favoa-

rea bunei intretineri a cdii nalionale Campina-Predeal: Administratia Mosiilor Regale din Valea Prahovei, reprezentatd

prin d.l L. Basset n'am indrdznit din

capul locului sd fac aluzie la o Inaltd
Administratia Domeniilor Coroanei,reprezentald prin d-1 Ion Kalinderu,
E foria Spitalelor Civile. 0 multime incd
ocrotire

de persoane particulare, de primdrii, de

stabilimente industriale mi-au dat mind de

ajutor; Imi pare rdu cd nu le pot cit

nominal, spre a nu lungi peste mdsurd
aceastd listd.
Nu ma pot impiedicd insd de a incheid
aceastd enumeratie, aduccind multumiri cor-

www.dacoromanica.ro

NESTOR URECHIA

diale celor doi de afiroape colaboratori ai

mei : d-1 N. Petrescu, fostul mete_ ajutor ,si

d-1 At. Basturescu, actualul meu ajutor,

cari au muncit fitra preget, cu dragoste ,si
pricepere in acest serviciu i au fost ci sunt
fala corpului din care fac parte.
Scuzandu-inci de faptul c, penfru a
implini o datorie de recunostin/d, am fost
nevoit dintru inceput s vorbesc de persoana

mea, trebue acum s explic cetitorilor

dupci cum se amine intr'o prefata rostul
acestei monogra fii.

Am socotit mai intdi cd un studiu al

vechiului ,si noului drum al Brasovului va
a
interesd pe toti iubitorii minunatei
Prahovei, i acesti lubitori : turisti, carpatisti, locuitori vetrateci ai localiteitilor de
vilegiatura din aceasta vale, indreigost41 de
maretia Naturei desfasuratd in acest tinut,
sunt numerosi. Apoi mi-am zis cd, dintr'un
ast fel de studiu al unei sosele urmitrite in
desvoltarea ei, dft vremuri trecule i pana
astdzi, tecnicianii propriu zi,ci vor puled
trage cdtevd invdtdminte.

di

Mai mull decal atata : am speranta c

aceasta incercare de monografie a unuia

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

XI

din drumurde gerei noastre va indemnd sipe

sa intreprindei lucrdri similare
clopuesc cafe lumini ar cdpcit cei chemati a
oceirmui lucreirile noastre publice din cetirea

unei colectii de studii de felul acesta

Inca o scurtd explicatie : desi am dat

lucrarei titlul de Drumul Brasovului" ,

nu ma ocup mai cu steiruintel deceit de o
parte a acestui drum i adicei de soseau a
Gimpina-Predeal, pentru ca aceastd parte
prezintei interes, restul fiind drum de amp,
far& trecut istoric, lipsit de piedicik stras-

nice pe cari natura

le-a ingriimcidit in

Vaka de sus a Pralzovei.

apoi n'as fi putut vorbi cu temei st
rod deceit de aceastei bucatel. de drum, pe

care am ajuns s o cunosc in cele mai

mid ale ei anuinunte

. . . .

Voi incheid aceastd pre fald in felul cum

am inceput-o, printr'o multumire ceilduroasci,

pe care voi adresa-o d-lui Al. Badeirciu,

Ministru de Lucrari Publice, cdci Icirci de
pretiosul seitt concurs moral ,si material
aceastei lucrare n'ar fi fost publicatd.
NESTOR URECHIR

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL

DRUMULUI BRA*OVULUI
Istoricul drumului Brasovului, partea Campina-Predeal, se alcdtuWe din cinci perioade
si anume:
I) Perioada potecii dintre Posada i Predeal,
care a durat mai multe secole, pana in secolul al XVIII-lea, timp in care intre aceste

doug localitati din valea de sus a Prahovei

n'a fiintat ca drum decat o sirnpla poteca,
pe care se pute circul numai pe jos sau cu cai.

II) Perioada intermediard, In care poteca

se preface, Incetul cu incetul, In drum de

carute (1700-1845).
III) Perioada de constructie a pselei Cam-

pina-Predeal, dela 1846 1866: 21 de ani.

IV) Perioada de reinnoire si intregnere
normalci a cii nationale Campina-Predeal, in

care se restaureazd aceast cale stricat de

potoape 0 se Intretine, dupai normale obinuNestor Urechia.

Drumul Bramului.

www.dacoromanica.ro

NESTOR UR ECHIA

ite la alte cai nationale, dela 1867-1897/98:

31 de ani.
V) Perioada de per fecfionare ,si infrumusefare a caii nationale Campina-Predeal, In
care dirigenta s'a straduit a Intregi, irnbuna-

tati 0 Impodobl. aceast cale, In a0 fel ca

sa. se poata egala cu cele mai bune cai din
Europa occidentala. civilizat. Aceasta perioada

a Inceput in anul 1898 0 dureaza Inca 0

astdzi. S'a studiat in aceasta carte cincisprezece ani de activitate (1 Aprilie 1898--1 Aprilie 1913).

www.dacoromanica.ro

PERIOADA I : A POTECII
(?.... PANA IN 1700)

Neindoios este ca 0 pasul Predeal-Teme

0 drumul ducand din Muntenia in punctu

acesta de trecere in Transilvania 10 datoresc
rostul lor fiintarei in Ardeal, aproape de granita, a unui ora de harnici meseria0 0 priceputi negustori, cum a lost Braqovul. Comunicatia intre acest ora 0 Tara-Romaneasca

nu s'a facut insa din primele timpuri pe

Valea Prahovei, caci pe partea de sus a acestei vai, la poalele Bucegilor, trecerea prin
paduri sdlbatece, pe povArniquri ametitoare,
prin prapastii fioroase, fiind intovarasita de
cele mai infricosatoare primejdii, e uqor de
inteles ca s'a preferat trecerea prin locurile
mai lesnicioase ale Branului-Rucarului. Aceasta

cu atat mai mult ca cele dintai capitale ale

Tarei-RomanWi au fost Campulungul, Curtea-

de-Arge 0 Targovkte, orw asezate la apusul Braovului.

www.dacoromanica.ro

NES'I OR URECHIA

Branul a avut, din chiar secolul al XIII-lea

o mare importanta din punctul de vedere strategic, precum i ca trecatoare pentru calatori
si marfuri. Cavalerii teutoni zidisera in Bran
la 1212 un castel, care, a fost rezidit In 1377
de cetatea Brasovului, pentru paza granitelor

Ardealului dinspre Muntenia. In acest an

regele Ungariei luand in stapanire acest castel,

drept recunostinta a fagaduit ca va dispune

ca pentru toate timpurile comandantii castelului s nu fie volnici niciodata a supara
pe calatori si mai cu deosebire pe negustorii
77

din Brasov sau de a ImpiedecA, cornertuI lor.

Dar acesti castelani, nu respectau totdeauna

ordinul Regelui, ba ei cumuland functiunile
si atributiunile de comandanti militari, judecatori i vamesi, incepura a percepe . pentru
marfuri vamuri grele, a lua de rechizitie cai
si carute pentru trebuintele lor private si a
ingreuna cu totul trecerea. In padurea din
vecingarea castelhlui, castelanul i garni1/

1)zoana rnilitara, din pdzitori ai hotarelor tarn,

se prefacura intr'o banda periculoas de talhari, savarsind cele mai grozave jafuri i o-

moruri.
)1

SpaimA mare intrase Intre calatori si mai

www.dacoromanica.ro

DRUMM, BRAOVULUI

cu deosebire intre Brasoveni i nimeni nu

mai cuteza sa mai treaca pe la Bran").
Nu e de mirare ca, neputandu-se folosi de
pasul Bran, Brasovenii sa-si fi cautat drum
prin Valea Temesului si a Prahovei, i astfel
cal-area Parahova" (Prahova) incepe a fi
Amblata de dansii.

Chiar dela Inceputul secolului al XV-lea

gasim scrisori de-ale Domnilor Tarei-Romanesti, in care se stipuleaza privilegiile acordate
Brasovului de Domnii romni si este vorba de
vame,sii din Pralzova i despre drumul Prahovel.

AO:
In 1422 Dan II confirma. Brasovenilor privilegiile corner ciale capatate dela Mircea (cel
Batran) si comunica varnesilor din Prahova
care vor fi taxele vamale pentru fiecare
marfa:

Acelas asezamnt ti da si domnia mea

Brasovenilor i celor ce umbl cu negoturi,
ca sa luati vama casi la Rucar ..... " (. irmeazd specificarea marfurilor cu taxele re-1;1tive lor).
') I. G. Babe: Din Valea Peleplui".

www.dacoromanica.ro

NESTOR URECHIA

In anul 1452, Vladislav al II-lea scrie Brasovenilor cd a inlaturat pricina dintre ei si

locuitorii tkei sale pentru niste porci, ca sunt

slobozi sa facd comert in tar si ca drumut

Prahovei le este deschis; el doreste ca din
ambele prti s se observe vechile asezaminte

.(tratate). Cat pentru drumul Prahovei sa fie'

slobod, i pe unde poftiti, i sa ne tinem de
asezknantul cel vechiu, dela Domnii de mai
inainte, i voi i noi. Altfel sa nu fie. Si de
acum inainte dacd se va face oamenilor vostri vre-o strmbtate, ei sa vie la mine".
Pretioas este, in aceasta privinta, scrisoa-

rea din 1476 a lui Vlad-Tepes catre Brasoveni, in care faimosul Voevod enumera cele
patru drurnuri strabatute de Brasovenii cari
intrau in Muntenia: pe la Ruck, pe Pralzova,
pe Teleajen si pe Buzki. Pentru intaia oara
drumul pe valea Prahovei este citat deosebit
de cel de pe valea Teleajenului, care tot in
judetul Prahova se afia.
Iata textul scrisorii lui Vlad-Tepes: Io
Vlad, voevod i domn a toata tara Ungrovlachiei. Scrie domnia mea bunilor i dulcilor
prieteni ai domniei mele, judetului i pargarilor i tuturor prietinilor mei din Brasov si din

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRATDVULtI

BArsa; iatd v da de tire domnia mea cum

cd, cu voia lui D-zeu, mi s'a inchinat toatd
Tara Romneascd si toti boierii; i v'a slobozit D-zeu pretutindeni drumurile i pe la
Rucar 0 fie Prahova i pe Teleajan i pe
Buzau. Deci umblati acum slobozi pe unde vd
place i hrdniti-va. i D-zeu sa Va bucure"
1476).
Cazan, marele vornic al lui Basarab al III-lea

cel tanr, cere, in 1480, pArgarilor (consilierilor comunali), din Brwv., sa deschidd drumurile Prahovei i Teleajenului, cad Tara Romaneasca. le-a deschis pe toate (0 nu poate
Tara noastrd s ramana numai cu doua cai").
Acela mare vornic scrie in 1481, vame0lor

de pe Prahova 0 de pe Teleajen sd nu impiedice circulatia Sa01or din Brwv pe aceste

2 cal: Iar de Sa0 s v ferii, sd nu le

lipseascd un fir de pal".
In sal-0% in 1508 Februarie, Radu al IV-lea

(cel mare) se plange Brwvenilor de nedreptaitile i pagubele ce sufer negustorii romni

la dan0i 0 la cetat-ea Branului. Ii anunta cd
va inchide drumurile Darnbovitei, Prahovei
Teleajenului Sd nu vd pard eau, dacd vo i
inchide toate drumurile pe unde urnblati, dru-

www.dacoromanica.ro

NESTOR URECHIA

mul Dmbovitei i drumul Prahovei i drumul

Teleajenului; ca s nu mai umble oamenii
"')

Oameni au umblat i Inca. destui, pe vaea Prahovei, In secolul al XVI-a. In primul

rand cei cari transportau rnarfurile aduse din
Occidentul Europei In Brasov si de acl in Tara

Romaneasca si chiar mai departe In Turcia

si invers. Acesti transportatori erau ash numitii Prahoveni", cari, la Inceput, nu erau
de loc din judetul Prahova i Inca si mai putin din valea de sus a Prahovei nepopulata
cu sate, ci Romani din Transilvania i anume
Zerne,steni (din satul romanesc Zernesti de
lnga Brasov).

Prahovenii acestia au avut din vechime,

poate de cand s'a deschis cararea Prahova,
corporatiunea i starostea lor, intocmai ca
si celelalte bresle de meseriasi din secolele
trecute" 2).
1) Vezi, pentru aceste relatiuni intre Brasov si Domnii
Tarii-Romanesti, lucrarea foarte documentatl a d-lui I.
Bogdan: Relatiile Tarei Rominesti cu Brasovul si TaraUngureasca". Din aceast carte am extras cele cateva. scrisori
(porunci) ale Domnilor RomAni. De asemenea am citit,

cu un interes deosebit si am utilize, pe alocurea, substantiala lucrare a d-lui N. Iorga: Brasovul i Romnii".
9) I. G. Babes: Din Plaiul Pelesului"

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

Pe acele vremuri, intre pasul Temes-Predeal

satul Comarnic nefiintand deat o simpla

carare anevoioasa, aceste marfuri se transpor-

tau pe cai pand la Cmpina, unde se incar-

cau In chervane. Espresiunile de un cal"

sau o jurnatate de cal", intrebuintate pana
acum cativa ani in comerciul de brasovenie,
aminteau acest fel de transport cu cai pe poteca Prahovei.1)
Aceste transporturi de buna seama c.
n'au contenit in secolul al XVI-lea, ci, din
contra, s'au inmultit pe masuratrebuintelor cresande ale Tarei-Romnesti i multumiLa nume-

roaselor privilegii acordate de Domnii romni

Brasovului, tocmai in vederea propaisrei acestor relaii comerciale.
Dar pe poteca din V alea Prahovei casi
pe potecile din celelalte vai carpatine, s'au perin-

dat, cu cine stie cate secole inainte de chirigiii prahoveni din secolul al XVI-lea, alti
calatori, ciobanii romni, vesnicii calatori,

cad au purtat facla romanismului dela Tisa

,) Dl. I. G. Babes ne lalmureste di sub denumirea de
cal" se intelegea o suma' de lazi de brad vgpsite, in marimi diferite, puse una intr'alta.

www.dacoromanica.ro

10

NESTOR URECHIA

pana la Pind. Nu cred de prisos a nota aci

ideea arhimandritului Ghenadie Enaceanu 5),
cum ca Romnii, scobortori din Transilvania

spre valea Dunari au avut ca prime iscoade

pe monahii asezati th vaile Carpatilor. Tot
astfel trebuie s se fi petrecut lucrurile i In
Valea Prahovei; de aminteri, aceasta deductie

este intrit si de traditune, care pbvesteste

c -cei dintAi locuitori statornici ai acestei vai
au fost sihastrii i calugarii de pe muntii Bucegi. 0 mnastire a fost zidita la poalele
Bucegilor in cursul anilor veacului at XIV-lea,
dupa cum rezulta dintr'un chrisov dat de Michnea-Voevod, In 1581, prin care se confirma schitului Sfntul Nicolae de pe locul

zis Molomoi (vechia numire a dealului dela

poalele muntelui Furnica, din lantul Bucegior,
ceva mai sus de cazarma batalionului de va-

natori din Sinaia) posesiunea a doua vaduri

de moara 2).
Dar si acesti calugari i carusii Prahoveni
erau turburati, cand i cnd, de armatele
romanesti, turcesti, unguresti, etc. care tre2) Autorul unei pretioase istorii a manktirei Sinaia.
2) Documentul No.18 al lanktirei Sinaia. Citat de arhimandritul Ghenadie Enkeanu in cartea sa Sinaia."

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

it

ceau pe valea Prahovei. Asa istoria ne povesteste c la inceputul veacului al XVII-lea.

(1611) o armata romaneasc a umblat pe

drumul Brasovului in urmatoarele imprejurdri::
in anul 1611 Brasovul

este amenintat de.

principele Transilvaniei Bathory, i, dupa cum
scrie istoricul Teutsch '): Fiind in cea mai
grozava stramtoare, BrasovuI trimite soli,.
peste munti, la Radu erban, care tocmai
se pregated de rasboi irnpotriva lui Bathory,,
si-1 rugard sa le vina in ajutor. Radul-Serban,.

urmator chemarei, pleca cu 10.000 de oameni, printre cari 1.300 ca1at-4i poloni, i, pe
drumuri dosnice, treca in taina, peste Carpati;
in Brasov stiau de apropierea lui numai vre-o,
doi trei consilieri comunali. In ditnineata zilei

de 9 Iulie veni la Bathory un fugar; avangarda principelui transilvan fusese taiata de

armata lui Radu-Serban la pasul Temes....
In secolul acesta al XVII-lea transactiile
comerciale cu Brasovul se inmultesc inteata. t,
Inca, din simplu sat, Cmpina devine tar-

gusor si scald de negustori, iar pentru dusui

adusul mrfurilor in Si din Brasov se in1

Teutsch: Geschichte der Siebenbtirgen Sachsen.

www.dacoromanica.ro

12

NESTOR TJRECHIA

trebuinteazd peste 5.000 de cai. Ba, ce e ma

mult, chiar solii unguresti venind din Transilvania ori solii sau olcarii (curierii) trimisi
de Domnii romni peste Carpati, parAsesc
drumul TArgovistei i trecdtoarea dela Rucar
si dau pe la Cmpina.

Acesti soli fac val", adica supra satele

din preajma ampinei, precum Secaria, Tesila,
Comarnicul, Breaza, Banesti i altele, luAndu-le

cai de olac" (de posta), mncndu-le bucatele,

ba Inca silindu-le sa poarte podvezi (transporturi cu carute). Aceste sate vin, in anul 1674,

cu mare jalba" la Duca-Voda, plnendu-se

de astfel de silnicii. Domnul c15., in acelas an,

un chrisov, prin care porunceste sa nu li se

mai faca de catre nimenilea val sau bantuiala" iar solilor i olacarilor sa le fie, casi
mai inainte vreme, i viitoarea si ducatoarea
pre la Targovistea i trecatoarea pe la Rucar,

cci drumul Campinei iaste numai poteca

de negustoril).
Dar iata, spre sarsitul secolului al XVII-lea,
o intniplare neasteptata: clddirea schitului,
1) Textul acestui chrisov este dat In intregime in cartea
d-lui D. Z. Furnicd: ,;Din Istoria comertului la Romni".

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

13

Sinaia de care Spatarul Mihai Cantacuzino,

intre anii 1690 16951).
Nespusa trebuie sa fi fost evlavia celor care
au fost partasi la zidirea acestei manastiri Intr'un loc salbatec, a-tat de Cleparte de centre
locuite. Mare parte din materiale a trebuit sa
fie adusa dela vale : asa caramida, facuta la
Breaza, fu adusa cu carele pana la Posada,
apoi asezata in cosuri pe cai; de asemenea
grinzile de stejar, lucrate in pddurile Filipestilor,

au fost transportate, In care, iarasi la Posada,

iar de acl legate de tnjale i trase de siruri

multe de boi. Ce greutati de nedescris vor

fi intampinat carausii in locurile primejdioase
ale Oratiilor
') Istoria fondgrei acestui slant loca este tesutg cu legende, din care una foarte frumoasg, data de ealuggrul
Doroftei Bertescu, care, venit in Mngstirea Sinaia, in anul

1826, a avut foarte buna ideie de a Werne pe hirtie, dimpreung cu cele vgzute de el InsuO, In cursul a easezeci i
cinci de ani de vietuire in aceastg mingstire, cele povestite
de elluggrii bgtrni, inaint*i lui. Aceste atnintiri au fost
publicate, In intregime, de eminentul director de servicin
in Eforia Spitalelor Civile, D-1 Al. G. Gailwscu, in valoroasa sa carte aSinaiaD, (1895) in care cititorul afig istoricul, complect qi bine documentat, al Mangstirei Sinaia.
In aceast 5. privintg se mai pot consula lucrdrile arhimandritilor Ghenadie Engceanu qi Nifon.

www.dacoromanica.ro

14

NESTOR URECHIA

Timp de cinci ani, cat dainui constructia

manastirei Sinaia, circulatia pe drumul Bra.sovului trebue sa fi fost mult mai vie, cu dusurile si 1ntorsurile celor cari lucrau la aceasta
.gladire..

.In ziva de 15 August 1695 biserica fu tarnosita i lua parte la serbare, cu toate greu-

age drumului, multime de credinciosi din

toate partile, si din Valea Prahovei si din
Ploiesti i chiar din Brasov. Ba, pare-se, ca
veni chiar Domnitorul Constantin Brancoveanu.

Ne inchipuim cat de pitoresc trebue sa fi fost

alaiul lui Voda pe serpuiturile drumului, intre
Comarnic i Sinaia, alai din care faceau parte
Mitropolitul cu multi clerici i boieri din

toate treptele, urmati de un numar nesarsit

de poporeni...

www.dacoromanica.ro

PERIOADA A II-A INTERMEDIARA

POTECA SE PREFACE IN DRUM DE CARUTE
(1700-1845)

Pioasa fapta a sptarului Mihai. Cantacuzino a avut o hotaritoare inrdurire asupra deschiderei vaii Prahovei si prefacerei potecei din
aceastd vale In drum din ce in ce mai prac..
ticabil. In vremuri de liniste s'au aflat in ma-

nstire pand la optzeci calugari, plus ceasezeci scutelnici, dati rnnstirei de domnii romani drept pazitori, si Inca argati, etc. Urmasfi acestor puscasin au populat, in cursul
anilor, locurile din preajma manastirei (satul
Izvor), apoi s'au raspandit mai spre Nord, de
au alcatuit satele Poiana Tapului, Busteni,
IntrePrahove (Azuga) si Predeal.. Toata aceasta populatie trebui s fie pus in legatura lesnicioasa cu valea de jos a Prahovei.
Manastirea insasi pentru a se aproviziona cu
toate Cate ii trebuia, pe care si le procura din
vale si le strangea la metohul Slobozia-Vra-jitoare (langa Campina), avea- fievoie de co..

www.dacoromanica.ro

16

NESTOR URECHIA

municatie cu carul, cci pe cai ce putea

aduce? Putin lucru pentru optzeci de calugari
si peste seasezeci de argati, o sun patruzeci

de guri, cari mancau din spinarea sa; la Si)) naia nu puteau mch nici malaiul de care
aveau nevoie, i despre gru nici nu era de
pomeneald, prin Irnprejurimi, alt. moara' afar de cea facuta. de callugari pe apa Pe/7

1equ1ui nu era si aceea abia avea doua." roate

mici, roate de Meat', de rajnit; ea, dar, avea

nevoie de drum de cdrufd sau car, orceit

de rudimentar, ,si
fciat, incetul cu incetul, pand ce, intr'adeveir, putit a introduce carul dela Posada panel in bciteitura
Mei ndstirei.

Cei patruzeci de puscasi i cei douazeci

de scutelnici se puserd, cu aprindere, pe
muncd, spar sau umplura. unde fu nevoie
de sapat sau umplut, durar garduri de aprare, pe unde malul amenint cu caderea,
aruncar poduri de barne de brad lUngi
12

thalte peste torentele lturalnice, abatura apa

pe ici pe colea, pe unde nu se putea trece

dealt prin matca sa".
Arhimandritul Nifon, din cartea caruia (Sinaia") am scos randurile de mai sus, adaoga."

www.dacoromanica.ro

17

DRUMUL BRA*OVULUI

cd In mai putin de cincizeci de ani dela

clAdirea mandstirei, Prahova ava un drum,
pe care puturd sA treacd atat ostiile turcWi,

si rusesti, cu tunuri cu tot, cat 0 cele austriace, care nu prea erau deprinse cu primejdiile mari.
Afirmatiunea aceasta este numai In parte
conforma realittei; scutelnicii mandstirei au
facut, ce e dreptul, un bun inceput de drum

de cdrutd pe valea de sus a Prahovei; dar

numai un inceput, care, de n'ar fi fost, In
deosebite imprejurdri si de diferite autoritti
mereu reparat, imbundttit, s'ar fi ddrApdnat

repede, cdci ce se ddrapnd mai repede ca

un dram de munte, mai cu seamd un drum
croit in chip, primitiv, cu mijloace 0 cunoqtinti putine, iar nu dupd regulele artei inginerWi.
Cei cari, In secolul al XVIIIlea In deosebi,
au contribuit la prefacerea cdrarei Prahova In

drum pentru care 0 trsuri au fost Austriacii.

AO, in ajunul rdsboiul turco-austriac din 1736
1739, Austria a trimes salahori printre munti

EA facd drum, pentru trecerea cl4tirilor in

Nes o r Urechia. Drumul Brafovulai.

www.dacoromanica.ro

18

NESTOR URECHIA

Tara-Romaneasca, pe apa Temeu i pe apa

1,Prahovei, pana in satul Comarnicu". )

Fiind savarsit acest drum, ducele de Lorena, comandantul armatelor austriace, trimese

un corp de armata din Brasov peste TemesPredeal, cu ordinul de a ocup Bucurestii; in

urma au fost lupte intre Austriaci i Turci
in valea de sus a Prahovei, la Manastirea
Sinaia i pana .1a granita, la Predeal.

Negresit c chirigiii Prahoveni" s'au folosit,

cu multd multumire, de acest drum al Prahovei largit, 1nzestrat cu oarecari podete, in-

tr'un cuvant simtitor imbunatatit. Marfa de

tot felul, in cantitati destul de mari, se tran-

sporta pe acest drum. In aceasta privinta,

prea interesanta este o lista de marfurile aduse
la Brasov de un negustor roman, dela Sliven

sub Balcani, prin anul 1769: 1.

Cu mila D-lui Hristos i cu ajutorul Maichii
Precistii, marfa ce am adus dela Sliven, cum
If

arat mai jos :

1) Traditie de Stiintgo a protosinghelului Doroftei Bertescu, precum i Rapoartele glsite in arhiva militarg. din

Sibiu. Do asemenea I. G. Babq: Din Plaiul Peleplui.

9) N. lorga: aBrasovul i Rorninii.*

www.dacoromanica.ro

19

DRUMUL BRA OVULUI

7/2523 oca unt-de:lemn, 75 oca sapun,

780 oca stafide, 670 Chile urez, 1288 oca
3)zamd de lmde, 1666 oca piatra acra, 54
oca pucioasa.", 58 oca ndut, 12.500 lulele
albe

Cheltuiala pand In Timi

(lipseqte) 1)

Foarte variate articole, din care uncle se

transportau desigur acuma in carute; de aminteri, un hrisov din 1775 dat de Alexandru
Ipsilante adevereste ca In secolul al XVIII-lea,

cel putin In a doua sa jumatate, transporturile de marfuri Intre Cmpina si Brasov nu

se mai faceau numai cu cai, ci i cu care.
In acest hrisov, Ipsilante, dup ce acorda
negustorilor braoveni ,ce se hrnesc cu ne') Constantin- Brincoveanu scrie, in 1705, jupinului An-.
dreas Reiter, marele judet (primar) al cetgtii Brasovul, cu
privire la niste postav ce a comandat unor postgvgrii Bra.
sovene. Aratg cl a trimes cai sg-1 ridice; dar judetul Brasovului sa pohteascl pe comandantul cetg.tii sg. deb. ci.tiva
Neamti" ajutor sg vie cu postavul pang la hotarul tgrei,
adicg ping. la Predeal, ca S n'aiba postavul vre-o zgticnealg . . . . sal aducg fail de primejdie pang la hotar
ci acolo am trimes slujitori de-ai nostril" . . . i domnitorul insistg asupra cererei sl se trimitg citi-va Neamg
ajutor, ping va trece postavul locurile ce sunt cu grije",
De bung seamg c Brincoveanu se temei de niscaiva hoti
si se gindei si la primejdioasa cgrare a Prahovei. .
(Hrisovul dat in Brasovul i Rominii" de d.N. Iorga).

www.dacoromanica.ro

20

NESTOR URECHIA

got aid in tara" o multime de scutiri de dajdii

adaoga: pentru carduqii dela ampina, dela

Comarnic, inqtiintandu-ne Domnia mea, din
jalba acestor negustori, (adica a negustorilor
braqoveni) cum Ca nu ingaduesc pe carauii
prahoveni s vie cu marf pand aici, ci o

incarcg ei in carele lor, de o aduc aici, si

totdeauna au avut paguba, decate ori s'au

)7

))schimbat carau0i, neqtiind pe cine sa apuce

,,s plateasca paguba, pe Prahoveni, sau pe
Campineni au pe ComArniceni i facura rugaciune ca sa nu fie volnici Campinenii nici

Comrnicenii a sill pe numitii negustori ai

companiei sa le aduca ei marfa aici, ci cu
cat-6.110 prahoveni, cari isi scot marfa din
Brasov, cu aceiai s vie 'Yana aici; drept
aceea, Domnia mea dam tare porunca. ca
ccirdusii prahoveni s aibd volnicie sd in))

carce marfa din Brasov, 0, dupa ce vor

incarcA, s nu fie volnici a merge pela Ca)) sele lor cu carele, ci din locul ce vor In/2

carch sa i porneasca drept pe drum, incotro

)1

vor vre a merge negustorii .

lath.' bine stabilit ca chirigiii prahoveni din

Transilvania incarcau in ariul 1775, ln carele
lor, marfa din Brasov chiar; i fiindca aceasta

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

21

meserie era de buna seam bine pltita, carausii din Campina-0 din Comarnic au hotarat
sa inlocueasca i pe transportatorii Prahoveni,

mai cu seama ca poteca Prahovei devenise

drum de care. Dar Ipsilante nu d ascultare
acestora din urma ci consfinteste, prin hrisovul citat, vechile drepturi
Prahoveni.

ale cdrusilor

Tocmai din pricina circulatiei din ce in ce

mai dese a acestor Prahoveni, drumul dintre
Predeal i Posada iricepe a fi presdrat de
carciumi sau ospdtarii, cum se zice pe atunci,
iar valea Prahovei, cu 1ocaIitiIe ei, este mentionath chiar in cartile strinilor, cari au scris
asupra Valahiei. A$a, in cartea D-lui de B1)... :

Mmoires historiques et gographiques sur

la Valachie," publicath in anul 1778, este data

o lista, in care sunt insirate i localittile din

valea de sus a Prahovei, dupa cum urmeazd:
Kirtschme. Sat in vecinatatea carantinei,
la granita Transilvaniei, acolo unde raul Proiza

intra in judetul Prachova.

Kirtschme. Sat vecin cu cel d'intaiu. Aci
thul Proiza se vars in thul Prawowa.
1) Monsieur de B

(Generalul de Bauer).

www.dacoromanica.ro

22

NESTOR URECHIA

Mont Sinai. Sat cu o mnstire de piatr,

aezat pe Prawowa. Tinutul san e cunoscut
sub numele Plonul (??).
Kirtschme. Sue localitti cu acela nume,
dealungul aceluia rAu, pe drumul mare al
Transilvaniei. Numele i originele lor sunt datorite ospthriilor lor pentru cAla.tori.

Mont Lespes. Sat mare cu o m6nAstire

aezat la confluenta lui Mestachu (??) cu
Prawowa.

Turma (?). Sat cu iloud mori, vecin cu

precedentul.

Komarnick. Sat peste drum de Turma, pe

malul cellalt al Prawowei, cu o bisericA de
lemn i mai multi munti Matti.
Kapbriasa. Sat la confluenta rAurilor Bresi
si Prawowa. Ad, se afl o biseric qi multi
munti Matti.

Mont Pajana. Teren cu o mnstire

capela de piatr, cAtivA munti mari qi o cAmpie.

Kimpina. Orel n fata lui Mont Pajana,

de cealalt parte a raului, cu o bisericg de
piatr, o cmpie i un trg.
VaszicA Monsieur de B.... ne invata cA
dealungul drumului mare al Transilvaniei se

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAVVULUI

23

afla opt sate, toate purtand acelas nume de

Kirtschme. Este vorba In realitate de carciumile sau ospatariile insirate pe drumul Brasovului, unde poposeau calatorii de tot felul
si chirigiii Prahoveni.
Istoricul Sulzer, in lucrarea sa: Geschichte
der Transalpinischen Daciens", publicata trei

ani mai tarziu, i bate joc de fanteziile

geografice ale generalului de Bauer, si arata
c ceeace aceasta din urma numeste villages
(sate) sunt simple carciumi, cari toate, pand
la cea din Iswoara (Izvor) i Slon de piatra
sunt cunoscute sub numele stapanilor lor, cum
de pildd la Mihai, la Dragus, la En ache.
Cat de binefdcatoare vor fi fost aceste add"-

posturi pentru calatori, cu deosebire pe vremuri rele, Ii poate inchipul orisicine. i aceasta reflectie ne Indeamn a amintI, tocmai ad,
fuga din Bucuresti, In acest an 1781, a fiilor
lui Voda Ipsilante i trecerea lor In Transil-

vania. Enache Vacarescu in a .sa Istorie a

Preaputernicilor imparati othomani" povesteste

isprava beizadelelor fanariote: Nu stiu din

ce pricind s'au Intamplat ca luminaii fii ai
acestui bun ocarmuitor, amandoi, la Dechembrie 1781, sa fugd... i sa treaca. In Ardeal.

www.dacoromanica.ro

24

NESTOR URECHIA

Vcdrescu, tiind libovul (amorul) pArintesc

al Domnului, nu-0 explic nceast nesocotita

fapta a coconilor lui Ipsilante altfel ded.t c

siliti fiind de ravna vederei 0 de cldura

" Un coup de tte, pour voir

vrastei

du pays", cum ar zice Francezul.

EnAchit urmeath astfel: s'au fcut nevAzuti intr'o noapte din palaturile domnWi
nsi cea mai mare mirare a fost, cum a putut
trece in a doua noapte clri, cu doua. slugi,

oameni de fel brwveni, potecile plaiuluz

Prallovei, carele cu greu le puteet trece si
ziva cei ce ccileitoresc in toatcl vremea pe
deinsele,i mai ales la o vreme ca aceasta...." .
In toiul iernei, in 24 Decembrie, doi copii
(beizadelele erau in vrasta, unul de 18 ani,
celalt de 16 ani 0 insotiti de doi flacai (de

20 0 22 ani) au umblat calare, noaptea, pe

poteca prapastioasa dintre Posada i Sinaia!
Vitejie? Inconqtient6.? Nu tim. Dar ce nu
poate face tineretea mnat de o idee! Destul cg au ajuns teferi la varna Terne0i1ui si
de ad la Brasov. Douai zile in urm au plecat
din Bucuresti, in urmarirea fugitilor, boerul
Enache Vacarescu, cu mitropolitul Grigore,
episcopul Rmnicului i banul Durnitrache Ghica

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA OVULUI

25-

cari, desluseste Valcdrescu, erau trimisi dimpreund cu mine pAnd in lazaretu

pentru a indemnd pe mai sus ardtatii luminatii
coconi Ed se intoarcd inapoi....
Povestitorul nu desctie drumul strbdtut pe

Valea Pralovei pAnd la Temes; de bund

seamd cd se va fi fcut cu toate inlesnirile
de care se puteau bucur niste soli dom_
mesh'.

Sease ani rnai tdrziu, in 1787, isbucnincl

un rdsboi austro-ruso-turc, niste corpuri de
armat austriacd infra in Tara-Romneascd
prin pasul Predeal, umbld pe drumul Brasovului i ocupd schitul Predeal i Mndstirea
Sinaia. Dar Mavrogheni, Domnul Muntepiei,
fiind de partea Turciei, soseste cu armata ce
organizase, asedieazd mndstirea Sinaia, pe

care, ca sd se laude fatd cu Turcii, o numeste calesi, adicd fortificatie; Austriacii se

retrag spre Predeal, Turcii urradresc pe Aus-

triaci si in trecerea lor dau foc hanului La

slonul de piatr" dela poalele muntelui Zamura
(Busteni). Lupta se incinge din nou la Predeal,
Austriacii tree inddra. i aci o pustiire: schi-

tul Predeal prefacut in cenuse pAnd in te-

www.dacoromanica.ro

26

NESTOR URECRIA

melie 1). Pana Intr'un sfarsit, frisk tot Austriacii ocupa Tara Romaneascg.
Un cgstig real are tara, sub regimul austriae (din 1790), din grija mai mare pus
pentru a face practicabile drumurile mari si

de a se construl poduri pe apele *de pe caile mari. Negresit aceste lucrari se fceau tot
prin rechizitii impilgtoare, dar cel putin tot
se fnai folosl i tara de acele rechizi(ii.").
Principala cale ingrijita, intre Muntenia si
Ardeal, fu atunci aceea dintre Ploeti-CampinaTemes.
In ceeace priveste acest drum, Divanul da

porunca care ispravnicii ot sud Prahova,

dupg cererea D-lui Eperies, comisaresul tarei

pentru dregerea drumului dela Sinaia, ca are

Instiintare dela comisaresul ungar a i se da
pe toata ziva 150 lucratori i sg-i randuiasca
doua. sate sau mai multe din plai " (1790,
Mai 6).

Se vede ca nu prea s'a dat urmare a

cestui ordin, caci Divanul repeta porunca In
17 Septembrie acelas an: Divanul a luat In9 Pomelnicul statornic al schitului Predeal (I. G. Babq:
din Plaiul Pelepluie).
2)

V. A. Urechia: Istoria Romlnilor". Tomul

www.dacoromanica.ro

DRIJMUL BRAOVULUf

27

stiintare dela Ecselentia sa comandantul Sibiului, prin Maria Sa Inaltul Printip, pentru dru-

mul ce urmeaza dela Cmpina in sus spre

Timis, 'An la valea Ursului, cumcd, dupd
poruncile ce ii s'au dat, niciun dres n'au facut; se da dar de iznoava porunca a pune
tot felul de silint, ca, cu un ceas mai inainte, s fac tot dresul cel cuviincios la aceste trebuincioase locuri, fiindca acum este sa
treaca ostirea i alte transporturi pe acele drumuri si la &scare trecere a ostirilor s oranduiasca cate-un boernas, din conac In conac,
pentru a intoarce carele inapoi, iar altele care
sa se afle Inainte de schimbat".
Divanul se mai ingrijeste si de infintarea
de carciumi de adapost si de asezare de
frahtiruri1) pe acest drum.
Inca din iarna anului 1790, Divanul da de
stire, prin ispravnicii Judetului Pi ahova, tuturor stapanilor de mosii din drumul Timi,su
lui, sa facd carciumi, unde calatorii i oamenfi imparatesti, care circula pe acest drum,
cu proviziuni pentru ostiri i alte trebuinti, s
gaseasca adaposturi pentru ei i vitele bor.
1) Adicd de case de adlpost, circiurni.

www.dacoromanica.ro

28

NESTOR URECHIA

Dar stapanii mosiilor n'au dat urmare poruncii

si au patimit rau atAt cAlatorii ce veneau din
luntru i cardusii ce aduceau proviant (proviziuni) de lipsa celor trebuincioase 0 de iutimea vremei de iarna, neavAnd case de adapostire, Inca unora ii s'a IntAmplat i moarte
din viforul ce a dat Intai...." A$ a fiind, guvernul ingaduie unui Ion Manole, marchitan,
sa se aseze i s facA cArciume
cu cheltuiala din camara craiasca, unde a pus de toate
cele trebuincioase, pentru odihna i indestularea calatorilor.

Dar iata ca pentru carciuma din valea Ursului se scoala proprietarul moiei medelnicerul Grigore Hrisoscoleu, reclamAnd ca s'a
construit pe PainAntul slu.
Atunci Divanul ii propune cloud solutin
SA ia asupra-si cArciuma, plAtind cheltuiala
constructiei si despagubind pe Manole pentru

toata Natura" ce va fi strAns la carciuma

(yin, rachiu, bucate, fan i altele), luAnd inda-

torirea de a fi silitor a avel toate cele trebuincioase pe iarna viitoare i, ca sa nu se faca

Acest Ion Manole, In 1819, a ajutat la zidirea de piatrd a bisericil schitului Predeal.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

29

vre-un cusur, sa pue amanet 2.000 taleri; sau

s ramae carciuma asupra lui Manole, numai
cat va fi vremea razmeritei. (1790, Iu lie 13).
In aceeas ordine de idei, in 18 Noembrie,
acelas an 1790, Divanul Printipatului Tarei

RomAnesti" d o porunca catre egumenul

manastirei Sinaia, lamurindu-I ca este trebuinta negresit, pentru ostasii imprtesti i oamenii calatori in slujba imparateascd, sa. se
oranduiasca la mndstirea Sinaia un trahtir,
care s aib atata iscusire i avere, ca s
poata gazdui ofiteri i a1i oameni de cinste".
Divanul intreaba pe egumen daca vrea sa
ia asupra-si a face acest trahtir si-I protimise,ste la acest
Foarte repede raspunde egumenul, asa /neat, in 22 Noembrie, Divanul Ii scrie c. i-a
cetit raspunsul, cum ea pentru trebuinta adtorilor el a fAcut dou carciumi, una din sus
i

alta din

jos de manastire; care aceste

carciumi, desluseste Divanul, pot fi pentru a

conaci cei prosti, iar and se va intAmpla a

trece alte persoane i obraze cinstite, trebue
sa-i primesti inlauntrul manastirei.....".

Pe drumul Brasovului se instalase i un

serviciu de post, dupa cum se vac:1We din

www.dacoromanica.ro

30

NESTOR URECHIA

urmatorul interesant raport al Divanului, dela

Inceputul anului 1790, care Entenberg:

Epistatul postelor au raportuit la Divan

cumcd posta ce era asezat In vama Temisului s'au ridicat cu porunca Ecselentei sale
gheneral comandir al Sibiului, si-au rdmas -pos-

tasii Wei ce sunt la Predeal a purt posta

pand in cetatea Brasovului: cdrora fiiindu-le
peste putinta a purt ataa greutate, urmeazA
a se stric i aceastd post a Wei, din Predeal; ci fiindcd pe acest drum nu se lucreath
numai corespondentiile de carti, care se poartd
de lipcani i caldrasi clri, ci i alte tre-

buinte de cdrule cu cai, unde acolo, pe

Prahova, sate nu sunt Imprejur altele, unde
sd gaseascd cdrute i cai fdrd numai acest
sat Comarnic ce este Indatorit a purta posta
numai pand In valea Timiului, iar cei din
Timis au si cdrute j cai; s binevoiascd Inal-

timea Ta a scrie care Ecselentia sa Gheneralul, a porunci s se aseze posta la loc, ca

sd nu se facd dintr'aceasta vre-o zdticnire
la corespondentiile acestui drum". 1)

1) V. A. Urechia Istoria Romnilor", 13 volume.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA OVULUI

31

Iata-ne acum in pragul secolului al XIX-lea.

Secolul al XIX-lea incepe in Tara Romaneasca in triste conditiuni: teroarea raspandita.

la sfarsitul secolului al XVIII-Iea de fioro0i
rebeli turci, faimosii Pasvangii, ajunge la culme

in anul 1802, cand in Bucuresti se afla cd

acesti banditi au intrat in Oltenia si ca se
indreapta spre Capitala. Domnitorul Mihai
Sutu inspaimantat se hotardste s fuga i sfa.tuieste pe boieri s fuga i ei, care incotro...
Aceasta fu semnalul unei pribegii monstre,
care ne intereseaza in deosebi, de oarece acest
exod s'a petrecut*pe drumul Brasovului. Istoricul Dionisie Fotino a fost partas al acestei
pribegii, pe care o povesteste in chip pitoresc.
Dam ad randurile cu privinta la aceast intamplare, dupd traducerea lui G. Sion:
Pe la 15 Mai s'au ridicat boerii i locuitorii din Bucuresti cu familiile lor, in nun-1AI-

peste 70.000 (!) suflete. Toti Ii inchideau

casele i eseau din ele plangand si dandu-le
adio cel de pe urrna.; 1i incarcau carele cum.
puteau i ceeace nu puteau lu lsau in pa), rsire... Rana in 2 zile a lamas mai tot orasul

pustiu de lume... Era un lucru infricosat

de vazut aceasta emigratiune nemaipomenita

www.dacoromanica.ro

32

NESTOR URECHIA

de popor, care fugea ca niste turme de oi

de teama lupilor, ca sd scape de sfasierea
dintilor si de moartea neaparata ce-i astepta.
Drumul, in intindere de 20 de ore, era pre-

sdrat de aceasta multime de oameni, care

semana cu o ostire pusd in saramare. Ad
se vedea carete i butci, inconjurate de arnduti 0 de servitori, cad preau ca merg
la plimbare; ad Cate trei randuri de care
incdrcate cu lucruri, femei i copii; aci oameni, din toate clasele, lri, aci altii pe
71

jos, purtand pe umeri sarcina lucrurilor bor.

Ajungand toatd multimea la Campina, s'au
adunat boierii emigranti, ca sd se consulte,

de trebuie s meargd fnainte sau s mai

astepte, pAna ce vor afla ce s'a petrecut la
BucurWi. Parerea cea. de pe urm s'a con))

siderat minunatd. Dar unde s gaseasca atatea

case tardne0, care sd dea addpost la atata

popor ?
Pentru asemenea nevoie.tabdri tot poporul

pe sesurile Campinei i cat n'a Incdput s'a

1) intins spre Comarnic, Poiana i Breaza. Unii
Ifmaneau in care, altii subt care, altii sub corturi improvizate din panzaturi de casd. Unii
dormeau, altii mancau si se veseleau, iar

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

33

altii, mai Intristati, ii inghiteau necazul In

suspine, I-Ara s poata dormi. A doua zi insa,
iata cd vine o tire, cum Ca Pasvangiii s'au des.-

partit In trei corpuri, ca unul din acestea a

apucat spre munti, aitul spre Bucuresti, iar
altul vine spre Campina, ca sa opreasca trecerea bajenarilor peste munti, in Ardeal.
Aceasta stire, desi neadevarata, a aruncat
spaima cea mai grozava in oameni i cu totii
s'au sculat, ca s apuce drumul Brasovului.

Drumul acesta insci este unul singur,

stramt, stancos, neregulat, prdpdstios, ,si
pe unele locuri insfidimantdtor ,sipericulos.

Pe asemenea cale mergand poporul, deodatd se inchisedrumul: sfarmandu-se cate-va

carete i trasuri Incarcate, se gramadir tra-

surile cele din urma una dupa alta, i astfel,

neputnd da nimeni nici pe alaturi, nici
inainte, nici inddrt, se faca o inspaimAntare

generala, ca i and i-ar fi gonit dusmanul

cu sabia si cu tunul. Rasetele unora i bocetele altora, tipetele oamenilor. i mugetul
puhoaelor alcatuiau niste ecouri fioroase; caci,

inteadevar, locul era atat de periculos, incat

un pas gresit al unui animal ar fi firdNestor Urechia.

Drumal BrapiPului.

www.dacoromanica.ro

34

NESTOR UR ECHIA

padit o trdsurit, un pas gresit al unui om

l'ar fi costal via/a.

In asemenea imprejurare era de neaparat
trebuinta s se fi intamplat i Democrit, ca
sa rada pn st plesneasca i Eraclit, ca
sa plnga 'Dana sa-i iasa ochii.

Dupa multa nevoie i batae de cap, In

sfarsit, caravana a trecut stramtoarea si a
ajuns la manastirea Sinaia, unde a petrecut

noaptea. A doua zi dimineata veni iar o

stire mincinoas, c Domnul cu Mitropolitul
cu boierii, cari rama.'sesera In Bucuresti,

fuseser taiati de catre Turd. Cine ar putea

descrie tipetele i plansetele cucoanelor? Cuvinte de mangaiere nu se puteau gasl. Poalele muntilor, unde se afl manastirea Sinaia,
se facuse valea plangerilor. Dar nu trech.
mult i sosi un curier, inteadins trimis dela
Bucuresti, cu scrisori fncredintatoare despre
sanatatea tuturor. Atunci intristarea s'a prefacut in veselie i caravana, far intarziere,

si-a luat drumul si a ajuns la Brasov...

Prea era interesant i pitoresc pasajul acesta, ca sa ma rabde inima s. nu-1 transcriu
ad pedeantregul. Am subliniat randurile privitoare la drumul nostru. Nu-i lipsesc istoricului

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULTJI

35

Fotino adjectivele pentru a-1 caracteriza: unul

singur, strelmt, steincos, neregulat, preipasKos, inspilimeintittor, periculos ! Mult trebue

sa fi suferit pe un a de prost 0 primejdios

drum 0 Inca grozav in locul unde deodata
4'a oprit convoiul 0 care n'a putut fi altul
-cleat Oreiliile, punctul cel mai greu de trecut
intre Comarnic si Sinaia, ramas de pomind
pana. astazi....

Ce groazd de Turci trebuie sa-i fi impins

pe bietii bajenari, din an_ul 1802, de s'au expus

cu trdsuri incarcate, cu femei, copii 0 calabalacurii,

prin hartoapele 0 genunile care

fiinteaza. Inca 0 astazi intre aceste cloud localitati, dar a'stazi se tree pe poduri solide, pe
o wsea batuta ca in palma, cu parapete ocrotitoare de spre prapastii. . . .

Stapanirea ea insa0 nu se incumeta sd

transporte pe calatori cu cama de po0d, prin
aceste locuri; constatdrn aceasta dintr'o porunca ce Divanul da, in anul 1807, vatafului
(adica subprefectului) plaiului Prahova 1)

Divanul a aflat ca. cei ce necontenit tree

inluntru prin acest plai, curieri, ofitiri, catane
0 V. A Urechia: Istoria Rominilor". Tomul XI.

www.dacoromanica.ro

-36

NESTOR URECHIA

oameni boieresti nu se supun a ardt la

vdtsie pasaporturile de slobozenie ce au de
a intra inlduntru, i incd cu silnicie i btdi

iau cai de olac, atat de prin satele plaiului

cat i ver dela ce cdla.tor sau sdrac Intampini
pe dram. . ."
Divanul porunceste vtafului, plaiului Pra-

hova sd fie strasnic, sd nu ingaduie astfel de

silnicii ca sd nu se supere sdracii locuitori."
1)Iar cati vor avea astfel de porunci (adicd
pe a lua cai de rechiizitie), fiindcd de la Campina in sus menzil nu mai este, ci urmeazd
a merge cu cai de sate, acelora sd ii sd deie
cai, dar insd cu plata' de chirie.. . ."
lath dar stabilit cd la.inceputul secolului
al XIX-lea. nu era organizat menzil pe drumul Brasovului, deck pand la Campina, cu
alte cuvinte serviciu de poWa regulat, care
sa serveasc i cdltorilor, nu fiinp. dela Campina in sus.
Lipsa aceasta n'a impedicat ca circulati=
unea pe drumul Brasovului s. devind din ce
in ce mai deasa. ; mocani si ciobani, cdrusi
Prahoveni, negustori Insotitori ai acestora,

fugari de tot soiul, pribegi

si haiduci, cdlugdri

bajenari, hoti
scutelnici puscasi ai
i

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

37

mndstirei Sinaia, catane i ofitiri, tigani rui carbunari, trani clcasi i mestesugari,
curieri, slujitori vAtAsesti, p1aiei i potecasi,
bAttorir acest drum, pe intrecutele, In prima
jumtate a secolului al XIX-lea; dar nu numai
dan

cei din prostime urnblau prin valea de sus a

Prahovei, ci i obraze cinstite: Rasboaele
ruso-turce, -rscoalele, aruncnd pe boierii
fruntasi i pe o parte din boerimea ma), ninth. peste granita, leaga viata noastra. In-

tr'un chip mai strAns de viata Brasovului

,s,i Sibiului

nu trebue sa uitm c.a. dela

1821 la 1834 o parte din aristrocratia munteara a stat la Brasov si in satele din yecinatate, c a fost un moment cAnd trei
Mitropoliti ai Ungro-Vlahiei se gseau in
acest ora i ca doi dintre ei au si murit

ad 1).

Dar iat memorabilul an 1821.

Multi Bucuresteni, inspaimntati de cruzimile si jafurile basibuzucilor, se hotrlr sA

fuga din capital i apucar calea amara." a

pr:begiei".

Toti se 1ndreptara spre Brasov, pe drumul.

I) N. Iorga: Socotelile Brapvului." De notat fuga, in
1818, a lui Vocid-Caragca la Braqov, pe drumul Prahdvei.

www.dacoromanica.ro

38

NESTOR URECHIA

Prahovei, care, de aind se clddise mdndsthtea

Sinaia, prin ingrifirea, sldruinta c1 adesea

chiar chelluielile .5/art./dor de pe vremuri,
se indreptase si se .imbundtatise, intr'un
cdiva, inccit putuse sd devie bun ,si pentru
care si cdrute mai usurele.
11A treia zi, pe sub seara, peste o mie de
bajenari ajunse la manastirea Sinaia, unde
gasira adapost i indestulare,
patra zi
numai vre-o patru sute din ei avura mijloace
si putura sa. mearga mai inainte, iar restul
ramase acolo si se adapostira cum putura 1)
Dar nu numai acesti fugari bucuresteni, ci si
eteristii i pandurii au urnblat pe drumul Brasovului. Copiem aci randurile scrise, in aceasta
privintd, de d-1 I. G. Babes in nepretuita sa
carte Din plaiul Pelesului" :
Pe vremea lui Ipsilante, valea Prahovei si

muntii din prejur au fost martori la o multime de scene proprii nu atat rdzboiului, cat
mai mult brigandagiului.
Dup fuga lui Ipsilante, in urma bataliei
dela Dragasani, cete mari de eteristi, arnestecati cu cativa dintre pandurii lui Tudor,
9 .Arhimandritul Nifon: MinAstirea Sinaia.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

39

urrnriti de aproape de Turcii Sericoglului

si de arnautii lui Bimbasa-Sava, se infundara
pe valea Prahovei.
La sosirea Turcilor si a lui Sava la Sinaia,
PI

7)

eteristii, cautand sa scape cu fuga, se divizara

in doua 'parti. Cei mai multi luara drumul

Predealului. Acolo, intelegAnd ca Temesul
este ocupat de o armata austriaca si ca prin
urmare nu vor putea trece in Transilvania,
se retrasera in Intariturile dela Cetatuia" 1)
f)

71

dar fura batuti de Turci si risipiti in toate

partite, iar ceilalti trecura dela Sinaia, peste
munti, la Bran si in satele din tara Barsei.
1)

In urma victoriei dela Predeal (pe la finele

lui Iulie), Bimbasa-Sava, fiind chemat de Chef) haia-Bey, pleaca la Bucuresti, Insotit de Ghen7)

If

cea si altii; iar Frangula, unul din capitanii

sdi voind a profita de ocazie si a se Irabogati prin jafuri, ramase la Predeal. Asemenea o suma de Turci dezertori, Sarbi, Bulgari, Greci si alti eteristi se ascunsera prin
munti, de unde ieseau la rdspantii, care cum
puteau, jefuind pe boierii pribegi, care incepusera a se inapoi In tar5., unii chemati sa
f,

1) Dealul din stinga, deasupra frontariei, la Predeal.

www.dacoromanica.ro

40

NESTOR URECHIA

ia parte la afacerile publice, alti siliti s. Ora71seasca Brasovul, spre a nu fi inrolati in arIf mata austriaca.

Pe ta inceputul anului 1822 drumul Prahovei nu mai era sigur de loc, bajenarii nu
mai cutezau sa intre in Ord. Atunci comandantul trupelor turcesti, Chehaia-Bei, trimise

mai multi arc-Serdari cu armata pentru

paza drumurilor. Ei intreprinsera o goand
energicA contra jefuitorilor, si cei cari au
putut scapa cu viata au fugit in Transilva17

nia ; inca si astazi intalnim la descendentii aces-

tora, rama0 acolo, porecla de Arvatu.

In toat intinderea acestei comune (Predeal), dar mai cu deosebire la Cetatuie, in
Intre-Prahove si la Geanone, s'au gasit i -in
77zilele noastre arme turcesti, iatagane, sabii,

potcoave de cai turcesti si altele.

Acesti jefuitori arvati au fost trecatori; hoti

au fost ins, prin valea de sus a Prahovei,

din cele mai indepartate vremuri. Acesti 0.1,
hari erau in mare parte Sacui si Unguri din
Transilvania, oplositi prin satele din preajma
granitei

si cari &eau destule

vizuini prin

stncile Bucegilor si culcupri prin codrii desi

ai cheilor Prahovei, de unde sd naNdleascd

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVITLUI

41

asupra cdldtorilor de pe drumul Brasovului.

Din trei locuri mai cu seamd se aruncau
hotii asupra drumetilor: la Malul-Ursului (Intre Predeal i Azuga), la Geanone, (unde este
acum tunelul C. F. R. la iesirea din Busteni,
loc foarte strAmt Intre muntele Cldbucetul
Baiului i rul Prahova; deasupra tunelului se
afld o poiand rmasa Inca 0 astazii cu numele
de Poiana Ho/ilor i la Orcifii (Intre Sinaia
si Comarnic). Cu deosebire la Ordtii fiind un
gas foarte anevoios, tAlharii lesne biruiau pe
Prahovenii cardusi, impresurndu-i dinainte
dinapoi. Cele mai multe oH puneau mana,
fdr sovdire, pe calul incdrcat cu bani ').
Cu toate poterele, din ce in mai numeroase,
ale potecasilor si ale puscasilor pazitori ai ma-

ndstirei Sinaia, multi ani Inca din veacul al

XIX-lea hotii si-au esercitat meseria pe drumul Brasovului.

Iata, in aceast privinta., ce scrie, In 1824Kreuchely, consul al Prusiei la Bucuresti, ministrului sdu von Miltitz 2):
Dupa povestirea batranului losef Cristian, padurar al
moOei regale Razoarele, locuitor in Posada
2) Ilurmuzachi: Documente privitoare la Istoria Romanilor, VoL X.

www.dacoromanica.ro

42

NESTOR URECHIA

TAlhariile

nu contenesc.

Negus-

torii lipscani se Intorceau dela iarmaroc. 0

caravana fu atacata, dincoace de granita
Transilvaniei, pe drumul Brasovului. Hotii In-

treaba indatd: unde este lada apartinand

cutdrui negustor armean, care contine o caseta

Impachetata la vama Temes

..? Li se

deslusi. ca marfurile acestui armean nu se

aflau printre marfurile caravanei. Talharii

atunci, dupa ce batura mar pe cdrusi i pe
toti insotitorii caravanei, incepura s scotqlceasca prin lAzi. Negasind caseta In chestiune

ei alesera lucruri ce le erati pe plac,

din

marfurile raialei Korn, comerciant ovrei bogat,

in valoare cam de 5.000 piastri, ca sa se

despagubeasca, dupa cum ziceau, de oste-

neala lor i lasarA sd plece restul. Vedem

dar cd exist talhari de acestia, care sunt
gazduiti in Transilvania i navalesc in Valahia
sau cel putin ti au spionii lor la frontiera
Dar acesti hoti, urmariti pretuiindeni i fara-

ragaz, se vor .rari si vor dispare, cam dupa

1830. In schimb se iveste pe drumul Brasovului un nou fel de calatori: strainii, mai toti
germani, cari, ducAndu-se din Europa occi_
dentala la Costantinopol sau numai in Mun-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

43-

tenia, nu apuca pe drumul obisnuit al mo

safirilor", adica nu intra in tara prin pasul
Turnul-Rosu, ci prin pasul Temes-Predealr

umbland dar in valea Prahovei, pe drumuL

Brasovului. Unii din acesti calatori amatori au
avut fericita idee sa-si scrie i publice amin
tirile intreprinderei lor.
Prima- relatie de acest fel ce am putut consulta este aceea a turistului austriac Krickel1)

care se hotari, in anul 1827, s faca o ca.latorie dela Viena la Ierusalim. Din cauza
razboiului ruso-turc din acel an, Krickel n'a.
putut sa'si implineasca aceasta dorinta, i s'a_
multumit, in 1828, s dea o rait prin Valahia.

In cartea ce a publicat, spune cd a intrat

Prin pasul Temes-Predeal i adauga: vechiul
fort, pas-sucursala, nu departe de Temes,

este considerat ca un fort roman. Pe la_

Predeal mergi inainte spre Tressline, Szestilla i Prebe
"
Pasul-sucursala este Predelu,sul, care finteaza i astazi; de aci probabil, iar nu chiar
dela Predeal, Krickel va fi niers spre Tres
tieni, Tesila i Brebu, urmand valea Doftanei.
9 Vezi amlnunte la Capitolul Caltori strini pe dru
mul Prahovei".

www.dacoromanica.ro

44

NESTOR URECHIA

Ciudata idee! Din Brebu un carutas valah, II

transporta la Petroschitza (jud. Dmbovita).
Pe unde II va fi dus crutasul nu putem st1,
caci nu ne lamureste de fel. In tot cazul a
umblat pe o bucata din drumul Brasovului.

Laud pe cdrusii valahi, zicand ca: merg

repede i adesea o distanta de mai bine de
patru ceasuri ei o strabat in cloud".
Este insA foarte nemultumit de 'Ora, de

locuitori si de drum: pe drumbri proaste,

,prin munti prapastiosi, pe poduri de lemn
pejumdtate putrede, mergeam asa de repede,
17

Inca sdruncinaturile carutei mi-erau nesuferite

ca un turbat, am sal-it din

/5cArut5.

mizerabila

cc

Credem i noi ca a suferit pe drumul din

valea Doftanei, care chiar astzi este o foarte

mediocra sosea vicinala neimpietruita. Totusi
a avut curagiul sa refaca aceasta caltorie in
sens invers, intorcndu-se la Brasov.
Trei ani mai tarziu, in 1830, intra in Muntenia, prin pasul Predeal-Temes, un german,
E. Ch. Dobel, 'un simplu lucrdtor caretas din
Thuringia, care a dat o raita prin strdindati,

cu dorul de a vede lucruri noud i cu

dul sa gaseasca de muncit, pe plata buna.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA.OVULUI

45

Nimic mai interesant i inveselitor ca povestirea, simplu rostit, a intAmpldrilor acestui

modest lucrtor 1).
Caretasul are nesAbuita idee sa cAlaoreasca_

pe jos, singur, dela Predeal la Bucuresti; o

intreprindere insotit de multe greutti i primejdii pentru un locuitor al Tarei Romnesti,
umbland singur, dar mi-te pentru un strain

Titlurile Capitolului In Valabia" din cartea

sa sunt caracteristice Codrul nepatruns
Ploaie, foame i suparare.Maretia nature
:

in pdure.

Ciread de vite furio ase. Anevo-

ioase suz;suri ale drumului. Talhari. - - 0

noapte grozava.Foamete i aiurri ale unei
fantezii neinfrAnate.-Insfarsit potolirea nevo-

ilor.Sfrsitul codrului i masul de noapte

indoit de primejdios
A strAbdtut in luna Septembrie din anu11830
cei 54 klm. dintre Predeal i ampina, pe

jos, in vre-o 5-6 zile, ratcind pe alocurea, infometat, infrigurat, cu mare fricd de hoti; o
odisee induiostoare i comica in acelas timp.
Drumul dela Predeal se infunda indat in
desisul unor codri salbateci; adesea foarte
a) Vezi arranunte la Capitolul Clitorii straini pe diiimul Prahovei".

www.dacoromanica.ro

46

NESTOR URECHIA

suitor, alte ori tdiat de apa. (Prahova). In

prima zi, la fiecare sfert de ceas calatorul a

fost nevoit, neafland pod, sa treaca prin apa,
care uneori Ii vene la umeri.
Caretasul nostru ajunge pe un negustor
sas, care ducea. la Bucuresti o caret vieneza,
urmata de dou care incarcate, trase de cate
sease cai, toate acestea apartinandu-i; din aceasta intamplare conchidem c, deja la inceputul
-sfertului al doilea al secolului al XIX-lea se
pute circul pe drumul Brasovului, intre Si-

naia si Comarnic, nu numai cu cai, ci i cu

vehicule, ba Inca cu carete.
Trei, ani in urma, in 1833, un alt german
Chrismar,1) facnd o calatorie dela Munchen
la Constantinopole, trech prin Muntenia, in
care intra, calare, prin pasul Temes, alipit la
o caravana compusa din douazeci carausi va-

lahi, ativa negusfori din Bucuresti i cincizeci de cai incarcati. La postul de frontier,
extrem (Temesul de sus) unde se afl lazaretul, toti caii furd dscarcati i marfurile
incarcate, de cealalta parte a liniei de caranting,

pe alti cai: ,,cai de acegia sunt totdeauna

I) Vezi capitolul: altori strini pe drumul Prahovei".

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

47

in acest punct, in numcir mare, gata sci

transporte mar furile, pan& la Bucuresti
si inver5.
Cu chipul acesta i multumitd reglementhrei
Contumazului (stabilimentului de granita)

circulatiunea nu suferd intarziere".

Dela frontierd caravana se urea pe o stramtd
potecd in forma' de albie; suie tot in sus;
petrec noaptea inteun mizerabil bordeiu.
,,A doua zi, poveste0e cldtorul, urmam
cursul unui mic, opotitor rthi, care izvora0e

din aceste tn1imi 0 mai jos se preface

Intr'un tau insemnat. De doudsprezece ori,

ba chiar de cinsprezece ori, avurcim de

trecut, in deosebite locuri, apa aceasta, zi
la urmd -sd facem In valurile ei o bae fara
de voe. Dar prive4tele tot innoite i schimbdtoare, care ne desatau ochii, in aceast prea
interesant cltorie, ne fAceau sa uitdm
orice neajunsuri ci greutati. Acum ne aflam

pe o rapoasa in4ime, acum scoboram

intr'o intunecoasa ci gatuita vale; aci aIerga drumul nostru dealungul marginet
unei prapastii adanci, aci patrundeam iarsi intr'o cheie infricosatoare, unde pdduri
,,dese de brazi raspndeau umbra, pe cand

www.dacoromanica.ro

48

NESTOR URECHIA

de pe coama unui munte se deschidea o minunata

Germanul, iubitor al naturei, a Lost foarte

impresionat de tablourile mar* ce i se Inatisau ochilor pe drumul Brasovului si a stiut

sa descrie, in cateva randuri, acest drum cu
aspectele sale variate.
Dacd acum mai sarim sase ani, gasim, in
anul 1839, pe drurnul nostru, in calatorie de
placere, pe francezul Vaillant, directorul colegiului Sfntul Sava din Bucuresti. Neuitatul
filoroman ne povesteste in cartea sa: La Romanie" .1) excursiunea ce a facut pand la manstirea Sinaia si la Intre-Prahove, precum pi
ascensiunea pe T3ucegi. Toata istorisirea este
scrisa cu rnulta verv i respira cea mai curata dragoste de Tara Romneasca. Viziteaza.

Telega; ad sosesc doi tarani, calauzi cu cai.

Vaillant, cu un prieten tovaras de excursie,
slugerul Anghelescu, se duce calare la ampina
pi trece prin Breaza destul de fru mos sat, in care
intri pe un fciarte frumos drum" (?). Poposesc la
casa lui Pricopie. A doua zi viziteaza Comar

nicul prima localitate ceva mai de seamd de

1) Vaillant: La Romanic" Tom III. Orographie ou Promenades pittoresques aux monts Buceci (Butcedgi).

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

49

pe drumul dela Bucuresti la Cronstadt, coco-

tat la 100 de picioare deasupra matcei Prahovei, singurul pasaj al trsurilor de trans-

port" In ziva urmatoare iau drumul spre

Bucegi. Trec prin Posada; de aci umbla pe
o poteca stramta i repede, dealungul incovoieturilor nesfarsite ale muntilor Doamnele
Fruntea lui Vasii; din distanta in distantl.

soave adnci, ca niste rani pe un trup viu,

au mncat drumul, inteatata, Inca ne-ar
opri trecerea de douazeci de ori, daca n'ar
fi astupata cel putin muchia cu trunchiuri
de copaci, aruncati fard ornduiala si Indesati, pe cat cu putint, intr'un strat de pietre,
fdra alt ciment decat niste pamant galben,
care se Inmoaie la cea mai neinsemnata ploaie.

Noroc ca trecem prin aceste locuri pe vara,

caci banuesc c pe ploile de toamna si de
primavar puterea apelor smulge aceste punti

gaurite si le arunca In prapastia de 300 de

picioare, in fundul careia mugeste Prahova.
In aceeasi zi sosesc la mandstirea Sinaia,
tree inainte, prin fata vaii Cerbului, pe la Slona
(Slonul) de piatr i Triiste (Trestie), unde

gsesc un post de graniceri, prin genuche

(adica Geanone), cotiturd de munte primejNestor Urechia. Drumal Brapvului.

www.dacoromanica.ro

50

NESTOR URECHIA

dioasa deasupra Prahovei, sosesc la IntrePracova" (Intre Prahove, Azuga de astazi),

unde petrec noaptea. A doua zi se intorc
la mnastirea Sinaia, de unde se suie pe Bucegi si in urma se intorc la Posada, etc.
Inca un german, croitorul Holthaus1), ceva

mai inainte de anul 1844, a mers pe jos, pe

drumul Brasovului, iarna, cu un coleg; au fost

nevoiti sd balaceasca" prin ape de 27 de

ori; iar in anul 1844 a plecat din Bucuresti,
in luna Martie, cu o caruta mica, acoperita,

la care erau inhmati patru cai; s'a tocmit

cu carutasul sa-i plateasca opt sfanti (cam 3
lei, 40) ca sa-1 transporte astfel pand la Kronstadt.
A treia zi sosesc in Campina; de aci apuca.
di-umul Brasovului.

Prin munti, prin ape si ghiata, inaintam;

adesea rotile cdrutei se intepeneau si numai
1) cu munch' puteau fi puse din nou in miscare.
Yana' la granita am trecut de 45 ori Prava
(rAul Prahova).
Calatoria intre Campina si Predeal s'a fdcut
2)

1) Vezi capitolul: Ca 'Mori strini pe drumul Prahovei".

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

51

in douh zile, adich foarte repede pentru vremurile acelea.

SA insemnhin acum calatoria unei inalte

persoane romnesti: in anul 1845, Vodh Bibescu viziteazd satul Comarnic i, famanand
foarte nesatisfcut de drum, d'a urmhtoarea
porunch care Sfatul administrativ:
Pentru deshvarsita neingrijire i neoranduiala ce am gsit pe drum, intru clhtoria
no astral dela Bucuresti la Comarnic, atat din
partea carmuirei judetului Prahova, cat si din

partea obstestei directii a Postelor, macar

c li se dedese in stire, cu mai multe zile
inainte, de aceasth a noastrh chlatorie, noi
departhm din slujbh pe carmuitorul acestui
judet, serdarul Ion Kretulescu, iar acel obotesc director, Paharnicul Tache Zissu, se va
pune la arestul Agiei pe soroc de opt zile"1).
Vod Bibescu si-a urmat calea spre manastirea Sinaia. Nu stim ce impresie Ii va fi
facut drumul dela Comarnic in sus; de bund
seamd ca va fi fost Inca 0 mai nemultumit.
A stat, cu Doamna, trei zile in mnstire,
))

2.) D-ra Bralteseu i I. Moruzi: Dietionarul Judetului Prahova (Vezi qi gazeta Vestitorul Rornnesc" din acel an).

www.dacoromanica.ro

52

NESTOR URECHIA

tocmai atunci biserica cea nou fiind in lucrare, cu zidari i salahori i pe de alta parte
au mers pAn-A. in Predeal, la granita, chibzuind

pentru inceperea

ose1ei, pe apa Prahovei,

dela a mpina pand in Predeal, spre Braov"...1)

Cu acest an 1845 se 1ncheie epoca, de aproape cinci secole, in care drumul Brao-

vului a fost un drum natural, nelucrat intr'adins, batut de trecatori, in multe locuri mai

mult carare deca drum, intructva meremetisit" (reparat) la zile de grea cumpAna,

ca n, de pild, cand intrau Austriacii In Ora_

In umbletele mele foarte dese pe actual a
cale nationala Campina-Predeal i pe alaturi

de ea, am dat, in multe puncte, de urmele

vechiului drum. Ajutandu-ma"

cu indicatiunile

unor ba.trni locuitori din tinutul acesta, am

isbutit s. determin pe unde mergeh drurnul in
sec olul XIX-lea, inainte de 1846 cu serpuiturile,
suisurile, scobor4urile sale, intre Campina si

Predeal. laid care era itinerarul acestui vechi

drum, cu popasurile lui, raportat la calea nationala.' care 1-a inlocuit, cifrele din parenteze and
punctele pe aceast cale: esind din Carnpina, la
') Amintirile protosinghelului Doroftei Bertescu.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

53

punctul zis Macelaru (Klm. 95+600m.), unde

era post i han, drumul scobora in prundul
Prahovei, mergand cam unde este asezata astazi
calea ferata Ploiesti-Predeal, iar cand apele erau

mari trecea prin Breze. Popas la Racherita

(Klm. 108+550). La Comarnic iars popas,
la hanul arendasesc, cam pe locul garei; de
ad o lua pe sub coastele muntilor asezati pe
malul stang al rului Prahova, ca si astazi;
la Valea Ba.trioara hanul lui Pricopie 1); tot
pe prund, pe la Cernica (In dreptul schitului
Lespezi si al scoalei primare din catunul Podul

Neagului, unde calea nationala, la Klm. 115,

urea serpuit coasta) drumul vechiu ramne de
desuptul caii nationale si la stanga ei; dupa
Valea Floriului (Klm.56+400), urea coasta
(i se vad i acum, la dreapta caii nationale,
urmele, In dreptul casei, In care sta. padurarul
Josef Cristian); tinand tot pe dreapta soselei,

ajunge pe marele platou, unde acum este

clAdit castelul Bibescu (Klm. 117); ad van*
pichet, p1ei, han. De aci scobora, prin livezi,
la stanga caii nationale, i subt ea si tot astfel
pana trecea valea Ortii, mult mai jos cleat
9 Citat i de Vaillant.

www.dacoromanica.ro

54

NESTOR URECHIA

astazi. and, stai pe podul Ortiilor, i te uiti

in vale, vzand prdpastia fioroas, care se
deschide spre Prahova, nu te domirWi cum
puteau trece oamenii prin aceasta genune, ba
Inca treceau cu care incarcate, In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, cand s'a mai
imbunatatit drumul, facandu-se, chipurile, cir-

culabil pentru vehicule; cand privWi la fioroasa prapastie, iti zici ca nu degeaba au fost
0 au ramas Oratiile legendare ca trecatoare
primejdioasa! Batranul padurar Cristian m'a
lmurit ca la astfel de pasuri grele se inhamau la carute cate 6, 8, 10 vite; patru oameni
indemnauinainte, patru impingeau dela spate,
patru luau aminte pe deldturi s mi facd unul din
aniniale un pas gre0t, ceeace ar fi pricinuit

surparea carutei, In haul fara fund. La multe

scene de felul acesta a fost fata padurarul

Cristian. Adesea trebuiau cinci zile pentru
strabaterea distantei Izvor-Comarnic; astazi
acWi 13 Klm. se fac In doua ceasuri, cel

mult. Chipul acesta de a qi din greul pas

era cu putinta numal intrucat cardu0i calatoreau totdeauna in caravana i astfel se ajutau unii pe
cat de lesne ne inchipuim
deci spaima bajenarilor din 1802,1a trecerea

www.dacoromanica.ro

lor. La stanga
Vedere, 1uat5. de sus, asupra podului depe Valea
torentul OLIO lor. La dreapta, in jos de pod, se deschide prapastia Oraoseaua face o cotiturd. foarte pronunmta, spre a trece pe pod. (Vezi
pag. 178-189).
tiilor.

Vedere asupra unui crampei din vechiul drum al Braaovului, deasupra

actualei cgi Cimpina-Predeal, Watt( dupe. podul Oratii lor. Se distinge bine
Inca platforma vechiului drum. (Vezi pag. 52-59).

www.dacoromanica.ro

55

DRUMUL BRAOVULUI

In locul acesta, cand, sfaramndu-se niste trasuri, nu mai puteau da nici inainte, nici inapoi, nici pe delaturi
Indata dupa strabaterea Oratiilor, drumul

urea din greu coasta (Klm. 59+600), apucand-o deasupra i la dreapta soselei noastre

de ac

i pana la klm. 60+300, adica pe

900m., platform a vechiului drum, catrat dea-

supra caii nationale, se deosebeste minunat.

De multe ori, calcand aceasta bucata de drum,
napadita acum de iarba i strAmtata pe alocurea
de arboret, am incercat senzatiile desfatatoare
ale arheologului, care vede sipz5e frecutul, si

de multe ori mi-am zis c dacd s'ar face sapaturi pe aceasta distanta, s'ar gsi desigur,
tot felul de obiecte vechi, foarte interesante,
deslusitoare a unor epoci mistuite In noianul
trecutelor vremi

La Klm. 120+300 drumul vechiu se incruciseaza cu calea national

0-1

aflrn din

nou dedesubtul si la stanga acestei sosele,

treand peste valea zote, (Klm. 120+590
mai jos de actualul pod, 1) ajungand la Frun9 far* te intrebi cum ? Este 1ns5. de presupus c dup5.
.desplduririle care s'au fa'cut, in a doua juingtite a secolului
trecut, torentele au avut efecte distruggoare mai mari,
-as ea' toate aceste vi s'au adncit mult.

www.dacoromanica.ro

56

NESTOR URECHIA

(Klm 121+800), unde era han

de ospatat, ale cdrui ruine se vdd i acurn,
trecnd peste alt vale addned (Valea Mciru-

i peste Valea lui Bogdan (klm. 129+

090) i sosind pe Pici6ru1 .j5e/u, unde era
han calugaresc, de ospatat; de ad, incrucisindu-se iards cu calea nationald, drumul
Luz')

vechiu inainteazd pe dreapta i dealungul acestei cdi (chiar aldturi de zond, pe livezi) pAnd

la podul Izvor (Klm. 124+900); ad ospdtdrie (pe locul unde s'a clddit casa adrninistratiei mosiei Bibescu); apoi, caM cu acela
mers ca al cdii nationale, drumul vechiu scobora. in Valea Sgarbura (Klm. 125+950), de
unde sui repede coasta, strdbdtnd livezile
pe care s'a executat, anii trecuti, strada Vii-

torului din Sinaia, urma paralel cu strada

Carol (fost strada Izvor), la capdtul acestei
strade scobora in Valea Iancului, (klm. 12'7+
372), apoi in Valea Cd,seriei, de ad, carmind la stanga, urca dealul, repede i acum,
pe care este asezatd strada Cantacuzino, si,
prin Drumul Dracului (poteca pavat a. cu
bolovani, .care ure la mandstire), sosea la
mandstirea Sinaia; mai urma putin cu
In urmd tulea. drept In, Valea

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA OVULUI

57

pana in punctul unde e afl acurn podut

Pele,s (Klm. 128+760); de aci o lua pe malul
stang al Prahovei i, tot astfel mergand, trecea

pe langa vestitul han Slonul de Piatrit 1)

(han intarit ca o cetate, ale carui fundatii
considerabile se vad bine si astazi, pe intinsa

pajiste a muntelui Zamura, in fata

stabili-

mentului de piscicultura a d-lui Gh. Cantacuzino)

i ajungea la locul zis La Trestie", la

esirea din Busteni, la dreapta actualei ci nationale transformata in Bulevard, ospatarie

fiind subt movila aflatoare intre calea nationala i calea ferata, aproape de tunelul C. F. R.
In dreptul tunelului, la locul zis Geanone,
trecea prin matca Prahovei, prin niste smarcud foarte anevoioase. De ad, pAna. la Predeal,,

valea fiind stramtd, calea nationald s'a asezat

pe vechiul drum, urrnandu-i intrucatva serpuiturile, pe malul stang i dealungul ranrilor
Prahova, Azuga i Prahovita. Sa mai insem-

narn o carciumd, cam dincolo de Geanone

(klm. 139, intre Busteni i Azuga) hanul La
1) De care vorbeste Sulzer in a sa Geschichte der
Transalpinischen Daciens". Acest han va fi fost, zice d-}
I. G. Babes, distrus de Turci, in resbelul austro-turc
in 1790.

www.dacoromanica.ro

58

NESTOR URECHIA

Cerb" (in satul Intre-Prahove, Azuga de astazi), ospatria la Malul Ursului (intre Azuga
si Predeal, la klm. 143+ 600), ospataria la
Gura Rdsnoavei (in fata mandstirei Predeal
klm. 146) si in sfArsit la klm 14'7+640 vama
cu toate dependintele sale, pe o batatura
p a vata " .

lath:, in trdsuri generale, drumul Brasovului,

dintre Campina i Predeal, acum cinci veacuri

o simpla cardrue calcata de ciobanii, cari, cu

oile lor, dupd petrecerea verii pe Bucegi, coborau la vale, pentru iernatul pe Bara-gan;
cfirarue schimbata in poteca, de indat ce s'au
stabilit relatiuni comerciale intre Brasov si
Tara-Romaneasca si au circulat, intre Predeal
Campina, vestitii transportatori Prahoveni,
-cu caii lor incarcati cu mrfuri de tot soiul;
poteca bantuita de talhari, bttorita de fugari
pribegi; poteca prefacuta mai Intaiu numai

pe alocurea in drum meremetisit (reparat)

pentru mai lesnicioasa trecere a ostilor straine,

cari, ocupau tara; drum din ce in ce mai imbunatatit in prima jumatate a secolului al
XIX-lea, ramas ins tot foarte primejdios la
trecerea pe deasupra unor prApstii, anevoios
prea adesea la suisuri grele, ametitor la scobo-

www.dacoromanica.ro

Iat8 o reproducere durd un pretios desen al artistului francez Doussault

din sAlbum Moldo-Valaque. publicat in anul 1848, de Ad. Billecoq, consul francez la Bucuresti. Acest desen reprezinta Muntii Bucegi (Le Boudchjesch). Vederea trebue sA fi fost luata dintr'un punct situat intre Sinaia
Busteni, cam in dreptul cAtunului Poiana-Tapului. Se deosibesc bine in
fund, incepind dela stanga, muntii: Claia mare, Jepii mici, Caraimanul

Costila Pang lice serpuitA este drumul Brafovului. Apa peste care trece
pe un podet de lemn, poate fi ori UrlAtoarea ori valea Jepilor. In fund platoul pe care, in zilele noastre, s'au dada numeroasele case si vile ale
satului Busteni,

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULU1

59

rasuri povrnite peste masurd, ad ificurcat

cu trunchiuri uriase de copaci cazuti, ad oprit
in loc de potmoale si grohotisuri (bolovneturi)
nruite de pe crestele muntilor, ad innecat In
apele repezi ale Prahovei. Cu toate anevointele

lui, multa omenire s'a servit de acest drum,

multi l'au binecuvantat, fiindca si-au gash pe
el scaparea ori castigurile carusiei.
Dar cu anul 1845 se inchee epoca de cinci
secole, in care acest drum a fost cum l'au
scris trecatorii pe malurile Prahovei, stapanirea

neingrijindu-se de el, ba uneori stricandu-1

mai rail...

www.dacoromanica.ro

PERIOADA III
CONSTRUCTIA CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

(1846 I 866) I)

De buna seatn ca din anul 1845, cand

Bibescu-Vod gaseste drumul Brasovului in
desavarsita neingrijire i neoranduiale, stpnirea s'a gandit cu temei la acest drum,
care, din zi In zi, lu insemntate mai mare;
asa ne explicam hotararea Domnitorultii de
a-1 preface in sosea in reguld.
Aceasta se adevereste pe deplin din rela1) Logic era ca pentru aceasta foarte Insemnata epoca
de qoseluire a drumului Brasovului sa ma documentez In
arhiva veche a Ministerului Lucrarilor Publice. Aceasta nu
mi-a fost cu putintd, cad, din nefericire, Ministerul a facut
o neertata greseala, In aceste vremuri ale noastre, cand
oamenii luminati se straduesc a pastra, cu sfintenie, ramasitele trecutului romanesc: Ministerul de Lucrari Publice a
vandut, acum capita ani, arhiva sa veche, cu Kilogramul,
fara s insarcineze mai inainte pe cineva cu examinarea
vechilor dosare, cari, de sigur, contineau lucruri pretioase,
cu privire la inceputurile si propairea drumurilor noastre
qoseluite.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUT

61

tiunea de calatorie a doctorului german Quitz-

mann, carele, in anul 1846, a umblat prin

Ungaria, Banat, Transilvania i, spre a merge
la Constantinopole, a strabatut Valahia, intrand prin pasul Predeal1).
Doctorul Quitzmann umbla calare dela Pre-

deal la vale, insotit de un prieten francez

de un calauz roman Dumitru. Nu-i este teama

de hoti, caci i s'a vorbit mult de caracterul

leal, cinstit al Valahilor. Iat cum descrie
drumul: Drumul ce urmam era foarte prost.

Dela Teme0il de sus nu mai era nici cea

mai modesta osea. Acum calaream printre
trunchiuri de copaci putreziti, prin bolovani,
1)

prin noroae groase, luandu-ne dupa urmele

potcoavelor i picioarelor, pe o cdrare, care
'II in muntii patriei mele se numete hata de

vaci".
Doctorul Quitzmann, barbat cult 0 tunamorat de natura, face o prea frumoasa descriere a minunatelor privel*i care se desfasoara inainte-i. Arata iara0 cat de obositor
era drumul: acum sui repede, de ma tineam
,,cu anevoe pe cal, acum scoborire pe un
') Vezi Capitolul: Calatori Strdini pe drumul Prahovei",

www.dacoromanica.ro

62

NESTOR URECHIA

povArnis tot ataa de repede. Si inch' a trebuit s trecem de cincizeci de ori Prahova,
a cArei ape la inceput abia umezeau potcoa/7 vele cailor, dar mai la vale treceau de pantecele bor. La stnga sau la dreapta Info), ratoare prapstii, pe cnd pe cealala parte
se inalltau, drept in sus, peretii muntilor.
Ian.' apoi ateva randuri in deosebi interesante pentru noi, fiinded e vorba de carAusii valahi (Praowani) si pentruc se stabi7)

leste

exact anul cnd s'a inceput

studiile

pentru constructia soselei nationale:

Acest drum este umblat de indrdsne/ii

ccirdu,si valahi, cu cdru/ele kr greu inaircate, si umbl ei pe acest drum mai malt
din pricina firestei lor lene, ferindu-se de
27

micul ocol al pasului TOrzburg (Bran) desl

prin valea Prahovei tot atAt timp pierd, din
cauza stArei drumului. Acum guvernul sta2)
3)

bile* un drum comod: mereu am intand

in scoboripl meu, ingineri, cari, cu Idrani
lua/i de corvoadd, faceau studii le pregdI) titoare (pentru aceastd villoare sosea).
Mai la vale gaseste drumul mai uscat si
.mai solid. IntAlneste lungi Aturi de cai, inc drca/i cu ldzi, in care se aflau struguri
91

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAWVULUI

63

valahi, trimesi in Transilvania. Acesti cai, cal-

cnd unlit la coada celuilalt, smulgeau din

cnd in cnd Cate un smoc de iarba; inaintas
era un conducator, iar altul inchei convoiul.

Acestia erau Praowani.

Doctorul Quizmann este cel din urma calator
strain pe vechiul drum al Brasovului, a cdrui povestire am gasit-o si am putut s'o consult. De-

acum intram in perioada de doua zeci de ani

1846-1866, in care s'a construit calea Bucuresti-Predeal i cu deosebire partea CmpinaPredeal, perioada care se infatiseaza, fard indoial,

cu un interes de capetenie. Proba-

bil ca, dupa studiile pe teren, facute in 1846,

s'a inceput soseluirea in uncle puncte, chiar
din anul 1847, urmndu-se astfel in 1848. In
anul 1849 insa, lucrarea s'a intrerupt, din
cauza revolutiei Ungurilor in Ardeal. Rusia tri-

mise in ajutorul Austriei trupe, care au circulat, impreuna cu cele austriace, pe drumul
Brasovului, intre Sinaia i Predeal, stabilindu-si

cartierul general in manastirea Sinaia. S'au

dat lupte la Predeal i chiar in Intre-Prahove
(Azuga de astazi), localitate Ona unde inaintaserd Ungurii. Feldmaresalul rus Udders
porunci s se strice drumul Brasovului, in deo-

www.dacoromanica.ro

'64

NESTOR URECHIA

s se strice si sa se astupe cu copaci

punctul numit si astazi Geanone (klm 138
sebi

al caii nationale Bucuresti-Campina-Predeal,

la esirea din Busteni, in dreptul tunelului C.

F. R. unde este mare stramtoare).

Restabilindu-se apoi linistea in acest tinut, au

reinceput lucrarile de soseluire de catre inginerul Gli. Rossetti, ajutat de conductorul Daljeanu, care isi alesese ca resedinta satul
Intre-Prahove. Lucrarea s'a inceput din doud
p4rti, dela Comarnic spre Sinaia si dela Predeal spre Sinaia si Izvor, mai cu seama partea aceasta, mai lesnicioas, executndu-se
cu zile de prestatie, prestatorii fiind adusi dela
vale, caci locuitorii din tinutul acesta erau
prea putin numerosi (zece familii in Predeal)
iar in Comarnic se aflau, in vremea aceea, numai
patru carute.1) Dar si sistemul lucrdrei cu pres-

tatie nu a ddinuit mult: inginerul, in dorinta

lui de a veded eat mai degraba soseluit acest
.drum att de important, fiind foarte exigent,
oamenii prea munciti se facura nevazuti. Guvernul hotari atunci ca aceste lucrari sd se
1 Intr'un rand s'au adus la Foseluirea din spre Comarnic,
-4o companie de saperi".

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

65

facd cu platd, si numai astfel se puta continua.1)

In campania anului 1850 s'a lucrat, desigur

pe capete, la soseluirea drumului Brasovului,
partea Sinaia-Predeal, gdtindu-se o bund bu-

catd din aceastd distantd, ceea ce a 1ndemnat pe Domnitor s inspecteze acest tinut.
In anul 1851, Vodd-Stirbei viziteazd ocna

Telega. Gazeta Semi-Ofitiald" de atunci,

Vestitorul Romnesc" al lui Karkaleki publicd o corespondentd semnatd A. Bodescu, in

care se descrie primirea frumoasd fdcutd lui

Stirbei la Telega, iar la sfrit adaogd cd Stirbei s'a pornit pe la ceasurile trei i jumtate
dup amiazd, prin Cmpina la Sinaia, ca s
viziteze drumul ce se lucrea zet spre Brasovn.
Dintr'un opis al arhivei vechi (1838-1861),
scdpat, nu stiu cum, de vnzarea cu Kilogragramul si pe care l'am descoperit in Ministerul Lucrdrilor Publice, rezult cd in anul
1852 se infiintase:
') Amintiri pe cari le-am cules dela batranii: Iosif Cristian (Posada) Nit5. Enache (MWeni) qi Nita Moise Zangur
(Predeal).

2) Vestitorul Romnesc" No. 63 din anul 1851. Vezi

N. Iorga Viata i Domnia Jul B. D. Stirbei".
Nestor Urechia.Diumul Brapvului.

www.dacoromanica.ro

qi

66

NESTOR URECHIA

0 dela (un dosar) pentru slobozirea

lucretrii soselei drumului Brasovului, tune-

ful Izvor.
0 dela pentru slobozirea banilor In lucrarea soselei drumului dela Bucuresti spre
Ploesti.

0 dela pentru banii cheltuiti in aducerea superiorului Inginer La Ian de la Paris.

Se lucra dar la soseluirea in punctul Isvor,
langa manstirea Sinaia; apoi Vould-Stirbei
ash nemerita idee sa aduca in tara pe eminentul inginer francez Lalanne (mai tarziu un
ilustru inspector general). Acesta, pe langa
alte lucrari, lami'i studiile relative la soseluirea drumului Brasovului, pe bucata cea mai
grea, intre Comarnic si Sinaia. Asa se explica cum, pe distanta^aceasta, soseaua asezata

la jumatatea coastelor, (iar nu In chiar valea

Prahovei, cum s'a asezat, douazeci si cinci
de ani mai tArziu calea ferata), satisface, cu
constructiile sale de arta', toate cerintele tecnicei ingineresti.

In urmatorul an 1853 find ocupatie austriaca se grabir, fireste, pentru interesele mllitare ale Austriei, lucrarile soselei Bucuresti-

www.dacoromanica.ro

DRUM UL BR AOVULUI

67

Reclean). Gasim, inteadevar, trecute in Opisul

sus-citat, urmatoarele dosare:
Pentru slobozirea banilor in lucrarea

.soselei dela Bucuresti spre Ploesti, punctul

Saftica.

Pentru banii cheltuiti in lucrarea sose-

lei de la punctul Posada, din drumul BraIn gazeta Bucarester Deutsche Zeitung" No-

30 din 9/21 Aprilie 1853, aflam un articolas,

in care se aratd cd se va lucr, in acest an,

in Valahia, mit grosser Energie", cu mare
eneraie la drumuri.
A$a, urmeaza sa fie sistematizate" in cursul verii: punctul Saftica, pe drurnul BucurestiPloesti; punctul Posada
intre Ploesti si Kron.
stadt
Aceste lucrari se vor da in licitatie
(se indica ziva licitatiei).

Douai luni in urma se publica in fruntea

acestei gazete Bucarester Deutsche Zeitung"
No. 43 din 11/23 Iunie 1853, urmdtorul articol:
Cu toate irnprejurdrile nefavorabile transac-

Iiunilor insemnate, comertul nostru este activ

9 Iorga Viata i Domnia lui B'. D. tirbei".

www.dacoromanica.ro

68

NESTOR URECHIA

promite cd va fi si mai Infloritor, cnd

noua sosea de artd" dela Predeal la Kron,;stadt va fi desdvdrsit.

Podul cel mare peste vechiul drum va fi,

dupd cum scrie Kronstadter Zeitung", in

f

cur sul acestei luni boltit i isprdvit. Iardsi spre

isprdvenie sunt bucdtile lungi de ziddrii uscate, care sunt puternice sustineri in contra
m*drilor de pdmant. Se lucreazd cu energie
77

la podurile cele mari de pe creasta Predealului

si la numeroase canaluri, i, dacd vremea

va fi favorabild, toat d. lucrarea va fi gata
la sarsitul lui August i oseaua va fi data'.
17

77

intregei circulatiuni fa inceputul lui Sep-

tembrie
Incheind, autorul articolului adaogd urmtoarele rnduri, foarte importante pentru cei
ce se intereseazd de inceputurile satului Predeal, care astdzi este o localitate de vile
giaturd infloritoare:
Pe partea valahd (a Predealului), vznd.
cu ochii rasar casele, i, inteun viitor apropiat, se va acoperi cu locuinte platoul dintre
aquild (pajura austriacd, la granitd) qi Klein-

Skit (schitul cel mic, adica mndstirea Pre-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA*0VdLUI

69

deal), si un orsel pe de-antregUl se va al-

caul

ti

Vasdzicd partea drurnului dintre Brasov si

Predeal se gati la sfarsitul anului 1853; dincoace insa, cu toatd bunavointa sa, stapanirea
rornaneasca nu putuse face mai practicabile
decat crarnpee, punctul Posada de exemplu;
si aceasta nu fa Indestuldtor pentru armata de

operatiune austriaca, dup cuin ne arata, in

amintirile sale, ofiterul austriac Wimpffen1):
.Brigadei Bur lo i se dase ordinul s treaca
,,prin pasur Temes si s mearga, prin valea
Prahovei i prin Campina, la Bucuresti .
Starea comunicatiunilor in valea Prahovei,
,,dincoace de pasul Temes, prin care urma.
sd treaca. brigada Burlo, era mizerabild. Si
fiindcd se spuned cd Ruii, la plecarea lor,
asezase mine, in mai multe locuri anevoioase,

spre a le face primejdioase, comanda orasului Kronstadt trimese un ofiter in recunoasterea drumului, dela vama Temes pana
la Campina. Acesta gsi, Intr'adevar, mine

asezate In mai multe puncte, dar goale;

') Alfons Graffen Wimpffen: Erinnerungen aus der Walachei warend der Besetzung durch die oesterreichischen
Truppen in der Jahren 1854 156".

www.dacoromanica.ro

70

NESTOR URECHIA

drumul insa, anume intre mnastirea Sinaia

si localitatea Breaza pAna spre Campina, asa:
), de prost, trick trecerea cu tunuri i trasuri

nu se putea face Para pericol, inainte de 0,

restaurare a punctelor celor mai anevoioase;

asa fiind, s'a trimes peste granita o cornpanie de geniu, una de pioneri i una de
f/

infanterie, care sa deschidd 'un drum, prin

defileie, coloanei principale

Mai departe Wimpffen lamureste: Din

Kronstadt brigada Burlo se puse in miscare,
strAbAtand pasul Temes. Avantgarda, cornpusa din doua divizii de Ulani ai regimentului Arhiducelui Karl, trecu granita valaha,
,,peste creasta muntelui (?) Predeal i inainta.
21in aceiasi zi pana la manastirea Sinaia, la
piciorul Bucegilor (Am Fusse der Bucsesd).
Marsul brigadei Burlo a fost stanjenit de
21

proasta stare a comunicatiunilor In valea

Prahovei, cu toata restabilirea circulatiunei;
aceasta insa se facuse prea de curand si era
neindestultoare.
Dela localitatea Dragusesti, unde frumoasa
sosea se sfarseste la piciorul Predealului peteritoriul valah, drumul duce pe la rnanastirea Sinaia i grin Comarnic la Breaza si

www.dacoromanica.ro

DR MUL BRAOVULUI
T.1

71

Cmpina, parte In matca pietroasd a repedei

II Prahove, al cdrui curs trebue trecut de 21
de ori, parte pe povArnitele coaste ale a$ a
numitelor Orezzi" (Ordtii). Asa c transportul trdsurilor fit foarte greu si nu se puta
face decAt cu ajutor de boi; cavaleria fit
nevoit, pe lungi distante, s tina caii cu
)2

mAna, iar infanteria, nefiind In stare s umble

prin grohctisuri i prin albia rului, apucd

pe poteci obositoare, pe indltimi. Totusi, coloanele brigadei Burlo, frd s lase in urm
aproape niciun bolnav, ajunserd dupd trei
zile, la orselul Campina, la iesirea din de-

fileuri.
Dar guvernul Tdrei-Romnesti se strddueste
a imbundtati comunicatia direct& cu Brasovul,

dupd cum se poate adeverl din dosarele ardtate in Opisul vechiu, pe care il transcriu aci:

Anul 1854.
Pentru banii sloboziti in lucrarea liniei te-

legrafice dela Brasov la Bucuresti.

Pentru banii sloboziti in lucrarea soselei
dela Bucuresti spre Ploesti, punctul Duca.besti.

Idem pentru punctul Sinaia, din drul

mul Brasovului.

www.dacoromanica.ro

72

NESTOR URECHIA

Idem pentru punctul Tancabesti sau Pucheni din drumul Ploestilor.

Pentru anul 1855 Opisul vechiu indica.' dosarele :

Pentru banii sloboziti in lucrarea soselei

drumului Brasov punctul Comarnic.

Idem. pentru punctul Tigdneqti, din drumulPloesti.

Idem pentru punctul Poiana-Tapului

din drumul Brasovului.
In anul urmaor 1856 statul contracteaza
constructiunea soselei drumului Brasov, in doua
puncte:

1) Punctul Breaza-de-sus, pe intindere (le

6 klm. 740m. pe suma totala de lei 1) 176,860,
din care s'a platit pana in 1859... 144.362 lei.
Punctul Oret/ii, pe intindere de

5 klm. 942 m. pe suma totala- de

lei 277.130, din care s'a plait

181.294 lei.
pana In 1859
In acest an 1855 apare la Paris o calauza:

Itin6raire de la Turquie d'Europe et des

Provinces Danubiennes" de A. M. Perrot gographe.
1) lqtiintam pe cititori a am transformat In lei noi toate
cifrele date in lei vechi care au &Inuit pna in 1868.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

73

Printre cele 29 de itinerare ce (Id pentru

provinciile Dunarene, figureaza si Route
76: De Bukharest a Kronstadt par Kimpina".
-Tata fantezistul itinerar dat de acest geograf
pentru drumul Brasovului:

Esi din Bukharest la nord si treci prin

Duskul (?), Tirsou (?) Lipoveni, Mogboureni.
(Magureni?). Kimpina 70 klm. (in loc de 93
adevarata distanta), tArg pe malul drept al
apei Rakova (in loc de Prahova) Aci este
antrepozitul tuturor marfurilor sosind din
Kronstadt; se exploateaza in irnprejurimi mine

de sare gema si se scoate 'din parnant mari

cantitati de 'Acura. Urmezi o vale adanca
in care se afl Lespez (adica schitul Lespezi
mai sus de Comarnic) si treci peste muntii
Platea-Taplino (????!!), prin pasul zis Tomos

(Temes), de uncle cobori la Kronstadt 118

klm. (in realitate sunt 137 klm. dela Bucuresti la Brasov; geograful Perrot gaseste
numai cu 55 klm. in minus!)".
Astfel se cunoste drumul Bucuresti-Brasov
in anul 1855 de geografii din strainatate,
autori de itinerarii
Geograful Perrot nu-si dase osteneala sa
viziteze tara ce descri, cum facti, in toamna

www.dacoromanica.ro

74

liEsTgR URECHIA

anului 1857, baronul de Talleyrand-Perigord,

care, caltorind in Tara-Romaneasca, savarsI
o excursiune de sase zile in judetul Prahova.
Dupa cum scrise ministrului francez Walewski1)

el vizita mnastirile cele mai renumite si pun-

ctele cele mai inalte ale ramurei Carpatilor,

care desparte Valahia de Transilvania.
Nobilul francez a umblat dar i pe soseaua
Campina-Predeal. La randul sat], Bclard, con-

sulul Frantei, scrie contelui Walewski, In 31

August 18592), aratndu-i ca dela 16 Julie la 6

August a strabatut Valahia in mai toata intinderea sa, din cuvinte de snatate si Inca.
spre a se documenta asupra acestei tali; a
vizitat manastiri, printre cari Sinaia. In toate
partile e primit cu onoruri, ca reprezentant
al Frantei,
Podurile si drumurile pe uncle urma s
treacei erau reparale. Chiar in cele mai umile
manastiri, a gasit, in odaia musafirilor, pe
langa cele de cuviinta icoane, i portretele
imparatului Napoleon si a imparatesei Eugenia.
Vorbeste de raurile cele mari ale Munteniei

Cele-lalte rauri, cum ar fi Prahova de pilda,

1) D. A. Sturdza : Acte i Documente", Vol V.
2) Idem, Idem Vol. IX.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA VVULUI

75

77

75.

nu sunt de cat niste torente. Se tree prin

vaduri, i trecerea este periculoas, cand

sunt apele mad. Acest adevar mi s'a dovedit

la trecerea Prahovei, tocmai in timpul unor

viituri mad ale acestui rau. Cat pe-aci s

/I
72

fie tarata de puhoi trasura in care ma aflam.

Anevoie am scapat din aceasta primejdie.

Se poate zice c pana mai anii trecuti,

n a erau drumuri in Valahia; poste fiintaa
in tbate direcii1e, dar pe drumurile nelucrate
/7

de mana omultii nu se pute umbla decat pevreme de secet.

De la Regulamentul Organic incoace si
77

mai cu seamd de pe vremea domniei lui

Bibescu s'a inceput construiri de sosele regu-

late. Soseaua dela Bucuresti la ..Krostadt

este aproape isprcivit. Este o cale de
comunicatie din cele mai importante si a
fost nevoie set se execute pe aceast sosect
If iticrdri mari de arta, in strabaterea Car77

2)

patilor. Am vizitat aceste lucrri si am obser-

vat mai multe poduri construite in chip

savant, datorite unor ingineri romni, formati de compatriotul nostru Dl-Lalanne...
*oseaua dela Bucuresti la Brasov nu a fost

aproape isprvita cum afirma

www.dacoromanica.ro

consulul.

76

NESTOR URECHIA

francez Beclard in 1859; facanduse ins mai

lesnicioas trecerea prin locurile prapaitioase
o multirne de chervane sseti i sacueti
incepur sa transporte, dela Brasov la Bucureti

/ftot soiul de marfuri aduse din Viena Linz,

Briinn, Leipzig qi alte localitti. din Europa
//occidental, qi sa se ia la concurenta, in
eftinirea ti ansportului, cu vapoarele companiei
,,austriace de navigatie, care aducea pe Dunre
15

acela fel de marfuri, dela Orrva la Giurgiu.

In acdlaq timp, pe vremea verei, alte cher'', vane

trzinsportau la baile din Transivania El-

patak, Zaizon, Turad, Borsek) o. multime

mare de orarni, cari rnergeau acolo, impreund cu intreaga lor cas, spre a-si restabili sanatatea, sau mai bine sa petreacd".')
Toi acqti calatori maneau noaptea in manstirea Sinaia, unde erau gazduiti i ospatati;

aceeaq primire li se faceA, and se intorceau

dela bile transilvane.
Circulatia, pe drumul Brarvului, a acestui

fel de calatori se facti din ce in ce mai insemnata. In anul 1860, dup cum reiese dintr'un raport oficial contimporan, numarul vi'27

1) Arhimandritul Nifon: Man'aistirea Sinaia.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

77

zitatorilor trecatori s'a ridicat la 6024, in

anul 1861 la 7250, iar in anul 1862 la peste
8000 oameni, plus 2533 de vite1)".
Cat priveste comunicatia cu Brasovul, trebue

sa adaugam ch se organizase, cativa ani mi

inainte de 1859, un serviciu de diligenta, cunoscuta diligenta a lui KOrner", care strdbatch distanta Brasov-Bucuresti-Giurgiu. Negresit eh ospathriile" de pe acest drum nu-si

perd importanta; dovadd ch ele sunt insemnate pe harta austriach din 1854 2).
Arhimandritul Nifon: Mangstirea Sinaiaa. De amintiri,
acest exod, pe timpul verei, al Rominilor din Muntenia si
mai cu seam al Bucurestenilor, la Wile din Transilvania,
incepuse cu mai multi ani inainte. Unii Bucuresteni, astzi
aproape octogenari, pe can ii cunosc, mi-au descris impresiile puternice cc le-au Mcut, in tinerete, calgtorii de
acest fel, intovarsite de peripetii, in care emotiunea era
precumpanitoare.

Dar unii din acesti calltori nu treceau peste granitg la

Predeal, ci se opreau la manastirea Sinaia, unde petreceau toata vara. Acest obicei incepuse a-ai lua fiinta chiar
inainte de anul 1821. Arhimandritul Nifon povesteste cal in
1821 Turcii urnialrirl famasitele cetelor de arvaty pin&
la Mnstirea Sinaia. Calugarii Ii primir bine si ii lucredin tara c afarl de un numar de locuitori din Bucuresti,
care au venit s petreaca vara la mlnastire, la aer carat,
nu se mai gAsea. nimeni".
2) UmbMnd dela Predeal spre Campina gasim: o OSP-ta'rie in dreptul vii Itasnoava (in preajma schitului Pre'

www.dacoromanica.ro

78

NESTOR URECHIA

Irnportanta relatiunilor Tarei Romnesti cu

Transilvania crescand mereu, cerea, fra de

Intarziere, transformarea intregului drum al
Brasovului trite() sosea sisternatica"; a$ a fiind,

vedem ca din anul 1859 s'a lucrat, tot cu mai

mult ravna, la JOseluirea drumului Brasovului;

,aceasta se poate cu temei adeveri, consultandu-se budgetul drumurilor din Tara-Roma.

neasca, din anul 1859 (cel mai vechiu ce am
putut cerceta).
Acest budget cuprinde lucruri foarte iriteresante pentru drumul nostril.
II lirnpezim acl:

La venituri sunt trecute taxele de poduri

cladite pe cheltuiala Statului, printre cari taxa

privitoare la podul peste Aziuga" in suma

de 11.481 lei1).
Asa dar, pentru trecerea podului construit,
inainte de 1859, peste apa Azuga, la Intre(leap; una cam la Poiana-Tapului; una la valea lui Bogdan;

una la Fruntea lui Vasil (Frontiolo Vasi, cum e scris pe

harta austriacg; ruinele acestei carciumi se vgd incl astazi);
una la Posada; una, numitd a lin Procopie, la gura Beliei.
De bung seamg cg. mai erau i altele, printre cari una in
lntre-Prahove, una pe Trestle" in Busteni, alta in Izvor etc.

I) Instiintlm pe cititorii nostri a am transformat in lei

noi toate cifrele date pang la 1868 in lei vechi.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

79

Prahove", (asa se nume pe vremuri satul

Azuga), se percepe o twa (brudin), care

produce frumosul venit de aproape 12.000

lei 1).

La cheltueli s'a trecut Lucrdri incepute din

anii trecu/i ,si Intrelinerea ,soselelor sistematice.

Privitor la drumul Brasovului gsim la
crari incepute" :

Lu-

1) Punctul Breaza-de-sus, pe intindere de

6.740 metri, lucrare contractat in anul 1856,
cu lei 176.860, din care s'a raspuns 'Alfa la
1 Ianuarie 1859
144 362 lei.
2) Punctul Ord fide, pe intindere
de 5942 m., lucrare contractat a. in
anul 1856, cu lei 277.130, din care
s'a rspuns Ora la 1 Ianuarie 1859 181.294 lei.
Total . . . 325.656 lei.

S'au cheltuit dar, pentru construirea de aproape 13 klm. de sosea, in aceste cloud puncte
citate, Intr'un interval de 3 ani (1856 58
1) Pan g. pela anul 1848, saltenii localnici construiserg po-

dud peste ape si incasau taxe dela trecItori. Asa, chiar in

tre Prahove, unul Vasile Zangur aveA podul s'au propriu
peste apa Azuga i percepe& dela chirigii cite cloud parale
de cal (I. G. 13abq: Din Plaiul Peleplui)".

www.dacoromanica.ro

80

NESTOR URECHIA

inclusiv): 325.656 lei, adica circa lei 108.552

anual, surna considerabild, relativ cu mijloacele
budgetare foarte.'restrnse ale Tarei-Romnesti
pe -vremurile acelea, mijloace cu care Mm-k-tenia trebui sa faca fata la atAtea i atAtea
nevoi izvorte din renasterea tarei.

Dar solicitudinea guvernului, pentru acest

drum nu scade in anul 1859 .,si in anii urmatori. Constatam ca in acest an 1859 s'a
cheltuit pentru soseluirea punctului Breaza-

de-sus lei 32.600, iar pentru soseluirea punctului Oratii lei 60.000 (in- cifra rotunda),
in total pentru drumul Brasovului: 92.500 teL

Mai mult cleat attita, se prevede in budgetul din 1859 Intretinerea drumului dela
Ploesti la Brasov, precum urmeaza:

www.dacoromanica.ro

81

DRUMUL BRAOV(JLUI

PIETR I

PARTI DE SOSEA

Metri
cubi

a) oseaua dela Predeal

la Isvor pc lungime de 25
Klm. 740m. (in care intrg.
si punturile: Poiana-Tapului, Sinaia si Isvorul) .
b) oseaua dela punctul
Poiana-Tapului .
c) Idem S'inaia

d) Idem Isvor

.
.

.
.

tC-5ttir

lei

N-rul

a V.-

Costul
lei

.
1.623 10.489

.
.

Cantonieri a tel
29,60 lunar

. .

e) Soseaua punctului Posada spre Comarnic pe

lung. de 7 klm. 889 m. (in

1.776

12.265

2
3
2

710
1.066
710

710
1.066
710

care intr si puuctul Co-.

marnic)

f)

439

oseaua dela punctul

Comarnic . .
.
g) oseaua din

2.935

2.935
3

1066

710

satul
Breaza pe lung. de 2 klm.
970 rn.

Totaluri .

176

1.179

2.238 14.603 17 6.038

m. C.
lei
cant.
lei

1.066

1.889
20.641

lei

In rezumat, drumul Brasovului, partea dintre

Cmpina si Predeal se afl, in anul 1859,

in urmaoarele conditiuni:

1) Am schimbat textul, care er a. cam fara randueala, in

acest tablou limpede.
Am prefkut stanjenii cubici in metri cubici si leii vechi
in lei noi.
Nestor Urechia. Drumul Brafovului.

www.dacoromanica.ro

82

NESTOR URECHIA

Prti construite : Breaza-de-sus

Comarnic
Comarnic-Posada
Izvor-Predeal

Total construiti

2 klm. 970 rn.

7 klm. 389 m.
25 klm. 740 m.
36 klm. 099 m.

Prti in constructie i pe isprvenie :

Punctul Breaza-de-sus

(spre

ampina)

6 klm. 740 m.
Punctul Oratii (spre Izvor) 5 klm. 942 rn.
Total in constructie . . . 12 klm. 682 m.

Pentru cei 36 klm. 099 metri construiti s'a

prevazut 2.238 m. c. pietris, iar intretinerea
se lacea. de 17 cantonieri.
Cheltueli :

Aprovizionare de pietris .
. 14.603 lei.
6.038 lei.
Plata cantonierilor
Cheltuielile pentru intretinerea a
20.641 lei.
36 klm.
Ceeace revine la 574 lei intretinerea propria
zisA de kilometru.

In anul urmtor 1860 se prevede:

Pentru constructia soselei dela punctul 0rdtii o ultima alocatie de lei . . . . 35.839
3.700
Idem Breaza-de-sus

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

83

Cu chipul acesta, cei 40 klm. dintre Breazade-sus si Predeal au fost definitiv soseluiti in
anul '1860.
Tot in acest an se prevede i o cheltuiald

de lei 21.691 pentru constructia a 8.969 m.

p. de pavaj, a trei apeduce de piatra si plantarea a 240 arbori pe bdtdlura vcimii la
Predeal.1)

Pentru a aved insd o sosea in reguld dela

Ploesti la Predeal, rmned Inca de soseluit
partea PloWi-Cmpina-Breaza-de-jos. Statul
nu pregetd a face cheltuiala considerabild ce-

rutd de sistematizarea" acestor 40 kilometri

astfel, in 1861, incepe aceastd lucrare, dupa.
cum urrneazd:
1) Se inchee contractul din 27 Martie 1861,
pentru construirea soselei Ploesti-Wanesti-Slobozia- Cmpina- ampinita-Podul-Vadului, in
lungime de circa 34 klm. 946m. (in care intrd
podul peste Prahova de 181 m. lungime) pe
ai

suma totald de lei 729.969. In contul acestei

sume s'a eliberat:

1) Aceast lucrare s'a executat (in deosebi pavajul), dam

putut Ins4 adeveri daa. chiar in anul 1860.

www.dacoromanica.ro

84

NESTOR URECHIA

Luerari executate in 1861

Idem 1862
Idem 1863
Total

202.528 lei.
281.816
132 880
..617.224 lei.
.

75

Restul de lei 162.745 se va fi plait in

1864 si 1865, pentru lucrarile executate in
acesti ani.

2) Pentru construirea soselei in punctul

Breaza-de-jos, in lungime de 4 klm. 214 m.
s'au evaluat lucrarile la 70,300 lei; lucrirea
s'a terminat in anul 1862.
Din tOate acestea putem conchide ca partea
din drumulBrasovului: Ploesti-Campina-Predeal

a fost complect transformata in sosea pana in

anul 1865.
Dar de-abia gatita aceast soseluire si iat
c se isc potopul, care a ramas de pomina,
din anul 1864, facand mari stricaciuni pe calea
nationald Campina-Predeal.
-In afaril de lucrarile de consolidare de pe
calea Brasovului" contractate in 1863 pe suma

de1i 61.185, lucrari lichidate in 1864, s'au

facut alte insemnate cheltuieli, pentru restabilirea caii, in urma inundatiilor sus-citate,
judecand dupa creditul prevazut in budgetul

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR AVVULUI

85

extraordinar al anului 1865 pentru aceasta

restabilire si anume 185.000 lei.

Dar cine si-ar pute inchipui ca in acest

an 1864 s'a emis ideea prasirei drumuhii
Brasovului? Darn aci, de curiozitate, articolul

publicat in aceasta privinta in gazeta francezd a profesorului Ulysse de Marsillac: La

Voix de la Roumanie"1):
Lucrari Publice.-- Calea Bucuresti-Cron
stadt.Toata lurnea stie ca., in urma unor ploi
exceptionale, au fost inundatii In Romania,
care au pricinuit mari dezastre. Niciun judet
n'a suferit mai mult ca Prahova. In valea
strabatuta de raul torential Prahova, se construise, cu cheltueli insemnate, o sosea, cea
mai complect si cea mai frumoas din tara,
care leaga Muntenia Cu Transilvania, trecAnd
peste creasta muntelui (sic!) Predeal. Astazi

aceast sosea este distrusa. Un drum provizoriu este in constructie, dar flu credeni c

In acest chip se va atinge scopul urmarit,

cu attit mai mult cd ploile neincetate, care
cad inch' In Carpati, distrug in fiecare noapte
lucrul gtit ziva. Dearninteri, ce siguranta
0 La Voix dela Roumanie No. 38 din n August 1864.

www.dacoromanica.ro

86

NESTOR URECHIA

pot prezint poduri si punti de lemn, acolo

unde poduri de piatr, solid construite, n'au
putut rezistA? Cine cunoaste violenta torentelor noastre stie.cAt de anevoie se construeste o cal solida prin muntii nostrii.

77

Totusi aceste greutati ni trebue s. ne

descurajeze. Studii serioase i o cunoastere
temeinicA a muntilor, care hotarAsc Muntenia
la Nord, ne-au convins ca. s'ar puteh cdpAta.
Ilu n rezultat satisfAcAtor, dacd cei indrituiti

s'ar ocup). mai mult de interesele generale

ale Wei i s'ar Ingriji mai putin de interesele
1)
PI
22

cAtorva indivizi. SA nu fi fost la mijloc consideratiuni cu totul personale, care impusese

traseul vechiului drum, s'ar fi putut aveL o

sosea ducAnd in Transilvania, acutA in mult
1, mai bune conditiuni si mai putin expusd
decAt aceea care astAzi este distrusA.
Cel Lmai bun mijloc pentru a cApAtA o
sosea, care s nu mai fie expusA la inundatii, este de a alege nn loc ferit de infiltratii fluviale i o vale destul de largA,
ash. ca torentele muntilor, s nu poatdt..ndvali
si sA nimiceascA totul. Cele din urmA inun-

datii au demonstrat cA terenul udat de Prahova nu este sigur de loc, de oarece hartane

www.dacoromanica.ro

87

DRUMUL BRAOVULUI

de munte au fost sdpate i rdsturnate, tdrand

oseaua cu totul. Stricciunea va fi dreasd,
dar se va pate oare preintdmpira repetarea
stricAciunilor? Nirpic sigur in aceastd privinta. Prerea noastrd este ca sd se terinine
drumul provizoriu care duce la Predeal, dar

s se wze o cale definitiv aiurea. Ni se

spune c spre Vdlenii de munte, deasupra
Teleajenului, se afld o vale, destul de largd,
acoperita cu codri seculari, pe un teren so
lid 0 foarte nemerit pentru constructia unei
psele. Nu e nevoe sd strdbati nici un curs
de apa nici s te sui pe vre-un munte pnd
,,la vama Buzdului, care ne desparte de Transilvania i dincolo de care sunt cdi foarte

bune.. Astfel, pe coastele varfului lui Crai

s'ar pute construl pseaua cea mai grandioasd i cea mai stabild. Locuitorii vaii
cunoscndu-i toate cutele ar da bucuros conlor cu folos unei comisiuni, care ar
/7 cursul
fi insdrcinata cu cercetarea locurilor.
Nu pleddm aci o cauzd, care ar trage dupd
sine cheltuieli nefolositoare de mai multe
milibane. Este vorba sa se restabileascd calea Transilvaniei 0, in orce chip, se va chel.

www.dacoromanica.ro

88

NESTOR URECHIA

tui multi bani. E vorba a se sti dacd nu e mai

-bine sd se facd o sosea noud, ferita de orice
stricAciuni, in loc de a pastr pe cea veche, care

va fi totdeauna expusd la aceleasi accidente-

lath. pentru cari cuvinte ar fi de ales valea

Valenilor: mai inttli, dupd cum am spus,
terenul e solid si foarte bun pentru construetia unei sosele; al doilea, tot trebuie Idcutd.
o sosea in imprejurimile Vlenilor, pentratransportul sdrei din Slnic, aceastd sosea

este proectatd, ar rdmArie dar s fie transformata in drum mare; al treilea, acest drum
ar da un debuseu nesfArsitelor pAduri vir-

gine si minelor de tot felul care astzi sunt

ingropate i perdute in valea i in strAmtorile vecine; in sfArsit, prin Vleni, drumul
dela BucureSti la Cronstadt este mai scurt
cu o treime, deck cel care trece prin Cam-

pina.
Deaminteri s'a atras atentia guvernului
asupra acestor consideratiuni i afldm ca d-I
inginer Weirach a fast insdrcinat s studieze
la VAleni importanta chestiune ce aduserdm
la iveald. Vom astept rezultatul acestui studiu i raportul d-lui Weirach spre a reveni

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

89

asupra acestei chestiuni atat de serioase"

Ce va fi facut inginerul Weirach, n'am
putut afla. Stim ins5. ca nu s'a dat nici o urmare acestei idei. Va fi socotit stapanirea ca
o gospodarie romneasca bine Inteleas socoteste ca-i folositor sa se uneasca. Romania cu
Transilvania prin cat mai multe cai, dar nu
porunceste parginirea unei sosele de legatura.

fiintand de cativa ani, construita cu mult

trudd i cu cheltueli mari.

In anul 1866, d-1 Dumitru Sturdza, Ministru

al Lucrarilor Publice, prezinta un buget amanuntit, bine studiat i documentat. Pentru

Intretinerea cailor nationale se da un sir de

tablouri, cu cifre interesante relative la costul
pietrisului de aprovizionat si plata lefurilor
personalului. In deosebi, pentru drumul Brasovului se enumr carierele din care se poate
extrage 'pietrisul i, admitandu-se .o largime
de platforma de 6m. 1 o grosime de 0,02m.,
cu preturi diferite unitare, se calculeazd costurile pietriu1ui. Pretul mediu al metrului cub.
1) Nu este locul ad sA ne mirAin de neguroasele cunostinti

geografice ale autorului acestui articol, care amesteci pasurile BuzAu, Giuvala i Bratocea i laudd neexistenta vale a
VAlenilor ?

www.dacoromanica.ro

'90

NESTOR URECHIA

de pietris a fost in 1866 de lei 2,60 (astazi

el este de 5,70 si 8,80 1).
Ca personal au fost pe calea nationala
Campina-Predeal:

13 Cantonieri cu leaf de lei . 31,10 lunar

40
. 38,50
1 zidar
. 59,20
1 zidar
. 74,00
/7
3 *efi 6antonieri
. 55,50
Sefi cantonieri se iviserd deja prin anul
1862; acesti sefi cantonieri erau un fel de
75

77

77

77

77

95

77

77

77

77

picheri pe atunci. S. notam Inca infiintarea

zidarilor, de care s'a simtit nevoie de indat
ce drumul acesta a fost .soseluit. Comparat
-cu alte cai nationale, numarul cantonierilor
pe aceasta cale, si mai cu seama acela al
cantonierdor de munte, platiti mai bine, a
lost considerabil In 1866; aceasta cu toate
economiile, ce s'au facut in acel an. Tocrnai
acestei economii trebue atribuita lipsa de cre(lite prevazute pentru constructii si reparatii.
In rezumat intretinerea caii nationale Cam-

Tina-Predeal a costat in 1866:

1) Pe part6a Sinaia-Predeal este de lei 8,80 fiindeal mai
mult de jumAtatea furniturei este de piatra: spar15-

www.dacoromanica.ro

91

DRUMUL BRMOVULUI

Pietris

19 598 lei.

Personal

.... 26.928
Total

46.526 lei.

Si adica intretinera unui klm. a costat in medie:

46.526
54

861 lei.

Astazi intretinerea unui klm. costa in medic:

1.760 lei.
Cu acest an 1866 se sfrseste perioada

1846-1866, perioada de constructie a Soselei drumului Brasovului", in care statul a

facut mari sacrificii bnesti, iar personalul teh-

nic nu s'a dat inlaturi dela o munca foarte

,grea.

aatrnii de prin localitatile din valea de sus

a Prahovei, pe care i-am indemnat sa-mi povesteasca cele ce vazuserd i auziserd in tineretea lor (Nita Moise Zangur din Predeal; padurarul Josef Cristian din Posada, amndoi,
aproape octogenari) au Inca in vie amintire
pe cei dintai modWi i harnici tecniciani trimesi prin acele locuri i staruitori la constructia soselei : inginerul Ruset (probabil Gh. Rossetti, pe care l'am gasit in budgetul din 1859,
ca mernbru al comisiunei tecnice), subingine-

www.dacoromanica.ro

92

NESTOR URECHIA

rul Petrache Peret i cOnductorul Dljeanu.

(AcWia au figurat in acel budget).

ate greutati au avut sa Intampine acWi

oameni In indeplinirea misiunei lor 1
Numele acestor primi pionri ai civilizatiei

In valea de sus a Prahovei, merita sa fie citate in istoricul drumului Braovului. De ar

puteA ei vedeA frumoasa cale national Campina-Predeal, din anul 1913, - cu minunatele
localitati de vilegiatura 0 induariale pe care
le strabate, nu i-ar crede ochilor

www.dacoromanica.ro

PERIOADA IV.
REINNOIRE

I INTRETINERE NORMALA
A CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL.
(1867-1897/98).

Vom imparti aceasta perioada in trei subperioade :

1. Sub-perioada de 9 ani: 1867-1875

2.
Id.
de 11 ani: 1876-1886/87
3.
Id.
de 11 ani: 1887/88-1897/98
In total . . . .31. ani.

1. In aceqti noud d'intaiu ani s'au savArit

eateva lucrari .mrunte menite s imbunatateasca circulatia, precurn: reparatii de ziduri

i de podete, Intariri de coaste fugatoare,

constructii de parapete de lemn i de zid in
arcuri etc. Lucrare rnai importanta a fost
constructia podului Belia (klm. 109+250) care
a costat, in cifra rotunda, 25.000 lei (din care
lei 6.662 platiti in sub-perioada a 2-a). Dra
grija de capetenie a dirigentei, dupa inun-

www.dacoromanica.ro

94

NESTOR URECHIA

datiile din 1864, 1865 i cateva spargeri de

nori din urm, a fost de a reduce qoseaua
in bund-starea de dupa constructie, intr'Un
cuvant, a- o reinnoi. Statul n'a pregetat a jertfi,
intru aceasta, o sum-a de bani foarte insemnata. i astfel putem nota, in acest rastirnp

Restaurarea qoselei Ploeti-Predeal", lucrare

evaluata la o jumdtale de milion de lei (mai
exact 500.870 lei), inceputa in anul 1869,
sfarita in 1875.
2. In cei 11 ani coprini intre 1876-1886/87,

se fac o multime de lucrari. Credem nemerit a da aci lista lor :1)

1 CONSTRUCTII.

REPARATII, RECONSTRUCTII,

(1876-1886/87).
Lei

Reconstructia podului Bella (1875, 1876,

1877) rest plait

Reconstructia a trei podete .
J.876; 1877) rest plAtit

6.662
.
.

Diverse reparatii la poduri

(1875,
.

800

podete

(1876, 1877) rest p15tit

511

Reparatia soselei In ldm. 133. (1876,

3.218

1877)

Cifrek din parenteze india anii In cari s'au fcut

crarne.

www.dacoromanica.ro

IC-

95

DRUMUL DRAW, VULUI

Reparatii in mai multe puncte.(1876). .

Refacerea tablierului podului Ora Ili

2.000
3.636

(1876)

Reconstructia digurilor la Poiana Tapu-

lui (1876-77-78)

5.032

Restabilirea soselei la punctul Potmol

(1877-78)

5.000

Remonta soselei (1878) ..... .

161.892

Restabilirea comunicatiei la Busteni,

Azuga si Malul Ursului (1878) . . . .
Consolidarea soselei (1878)

1.500

8.000

Reparatia lucrrilor de art la Fruntea

lui VAsii (1878)

8.188'

Asternere de pietri si despotmolire de

santuri (1878, 1879)

18.725

Refacerea zidurilor de sprijinire la klm.

116, 117 si 118 (1878, 1879/80). . .
Parapete si reparatia lucearilor de arta

8.382

(1879, 1880)
Reparatia i reconstructia podurilor Cernica, Vadul-arnpinita i alte dou5.
podete 1879)
Consolidarea malului drept al Vali Oratiilor (1879)

16.335

19.661

3.726

Reparatia a dou podete (1879) .

.
TAerea malului drept la Cernica (1879)

925
6.831

Reconstructia culeelor Si intArirea malului

drept la podul Oratii (1879, 1880) .

Constructia podului SurpAturi" (1879,
1880)

6.961
.

www.dacoromanica.ro

32.591

96

NESTOR URECHIA

Reparatia soselei la punctul Rachierita

(1880, 1881)
Parapete intre Poiana-Tapului i Sinaia
(1880, 1881)
Repiratia soselei in punctulPotmol(1880,

4.479
2.007
8.218

1881)

Reconstructii la cantonul dela klm. 141142 (1880)

Reparatia stricAciun. pe sosea (1880, 1881)

1.962
10.311

Constructia unui zid de apAt are intre

Belia i Potmol (1881, 1882) . . .
Reparatia strickiunilor podului de lemn
la Gura Beliei (1881)
Restabirea comunicatiei (1881) . . . .

Restabilirea Zidului de Sprijinfre la punctul Izvoru (1881)

Luctlri de apArare la podul OrAtii (1881)
Parapete (1881, 1883)
.

11.444
186

3.M6
3.801

1.390
2.581

Reconstructia soselei la punctul Potmol

(1881)

36.328

Constructia la cantonul din Comarnic

(1881, 1882)
Consolidarea podului Sipote (1881, 1882)
Reconstructia podului Sipote (1882,1883)
Consolidarea soselei la Sgarbura (1882,
1883)
LArgirea i Consolidarea soselei la punctul Ot'atil (1882)

2.016
4.815
5.293
4.863
7.768

Reparatia podului de piatra din Sinaia

1.675

(1882)

www.dacoromanica.ro

97

DRUMUL BR WVULUI

Reparatia cotetelor la punctul Potmol

(1882)

Parapete la Comarnic (1882, 1884)

Consolidarea Podului Vadului (1883, 1884)

CurAtire de potmol (1883)

Reparatia unui ageduct (1884)

Reconstructia cotetelor la podul pe valea Cernica (1884)

Reconstructia unui zid de sprijinire (1884)
Destpotmolirea i lArgirea soselei (1884)

545
3.539
5.488
1.000
305
1.848
5.332
5.524

Reconstructia tablierului Podului Vadului (1884, 1885)

Reparatia podului Peles (1884, 1885)

Reconstructie de ziduri 1884, 1885)

Reparatie de cantoan-e (1885, 18.86)
Restabilirea comunicatiei (1885)
.
Reparatia parapetelor (1885)

49.742
17.349
27.962
7.144
1.000
5.100

Schimbarea tablierului podului ampinita (1885, 1886)

. .
ApArarea soselei la Comarnic (1885,
1886)

6.211

2.611

Reparatii la lucrArile de artA din jurul

SinAei .

(1886)

ApArarea soselei la klm. 146=147 (1886)

Deviarea soselei la klm. 132 (1886) .

InAltarea soselei la Comarnic (1886) .
Total, pentru anii 1876-1886/87.

960
100
23.765
7.173
605.922

Din cercetarea acestei liste incheiem c In

aceti 11 ani s'a lucrat cu temei i rAvn la
Nestor Urechia.

Drumul Braovului.

www.dacoromanica.ro

98

NESTOR URECHIA

complectarea soselei si la intretinerea-i curenta

cheltuindu-se peste 600.000 lei: s'au construit, reconstruit i reparat poduri, podete
si parti de poduri (reconstructia culeelor
tablierului podului Ordtii, repararea si constructia podurilor Cernica, Campinita si a
diverse podete, consolidarea si reconstructia
podului ipo1e, reconstructia tablierului podului Vadului, reparatia podului Pe les,
schimbarea tablierului po d ului Cdmpinita,

constructia podului Surpdturi etc.), s'au construit i reparat parapete, s'au reparat i executat ziduri de sprijinire si de aprare si digun

altele.

Si in acest interval de timp, ca si mai ina-

inte vreme, si cum s'a intamplat mereu in

urma si in veci tot asa va fi, natura stricatoare
a dat de lucru celor insrcinati cu intretinerea
soselei Campina-Predeal. Ploi torentiale si
viituri mari de ape, in diferiti ani au pricinuit
potmoliri i surpari de coaste intrerupatoare a
Soseaua a avut dar nevoe de inaltari, despotmoliri, largiri, intariri, i asterneri
de pietris. Toate aceste lucrari, acute in mai

multe randuri, dupa deosebite inundatii, .au

costat peste 130.000 lei.

www.dacoromanica.ro

99

DRUMUL BR.A4OVULUI

zisul punct Potmol, la intrarea in Co-marnic, intre klm. 110-111, a fost intrerupt
ln anii 18'77 si 1880 din pricina nesfrsitelor
potrnoale i surparilor de hartane intregi de
munte, care au acoperit calea nationala. ,S'a
Testabilit atunci circulatiunea, de bine de ru
(cost 13.218 lei), iar in 1881 s'a reconstruit
soseaua, departandu-se de coastele din dreapta
(costul lei 36.328). 0 alth lucrare Insemnata,
de acelas fel, a fost, In anul 1886, deviarea
soselei la klm. 132 (intre Sinaia i Busteni,
A$ a

In dreptul carierei de piatra de pe muntele

Piatra-Arsa), tot din pricina nruirei muntelui
(costul lei 23.765).

In sfrit s'a facut o cheltuiala mare cu remonta (asternere generala. de pietris) a soselei si anume de lei 161.892; remont deosebitade aprovizionare-a obisnuita cu pietris, care,

partea Ploesti-Predeal,in acesti 11 ani, a

costat lei 206.987.
3. Iata acum 0 lista lucrarilor executate
in cei 11 ani coprinsi intre 1887/88-1897/98:
-pc

REPARATH, RECONSTRUCT!! I CONSTRUCTII

(1887/88-1897/98).

InAltarea soselei la Comarnic (inceputa

in 1886; s'a mai platit in

1897)

www.dacoromanica.ro

797

100

NESTOR tRECHIA

Reparatii la ziduri de sprijinire (1887,

1888, 1890)

3.660

Deviarea soselei in klm 132 (inceputa

in 1886; in 1887 i. 88 platiti Inca) .
Curatirea nametilor de zapada in diferite puncte (1887, 1894)
Reconstructia podului Batrioara (1887)
Apararea zidului de sprijinire la klm

2.845.

2.200
6.932

132 (1887)
Reparatia podului Cmpinita si a tablierelor podurilor Naparul, Dobra

3.520

Surphturi (1888)
.
Constkuctia unui pod provizoriu la Or-

6 693
6.738

Iii (1889)

Reparatii la lucrarile de arta ale soselei

(1889, 1894, 1895, .1896)

5.127

Reparatii la fundatiile picioarelor unui

podet din klm. 102+270 (1890) . .
Construirea baracelor i unui pod la
Oratii (1890)

Lucrari de aparare (1891, 1892) . . .

Despotmolire intre Comarnic si Sinaia

278
21.912
22.393

500

(1892)

Idem in mai multe puncte si intre

klm. 102-103 (1893)

Idem, precum i reparatii (1893)

4.000
9.000

Executarea unei probe de trotuar pe

partea dreapta a soselei, pe partea Sinaia7Busteni, precum si a unui parapet cu stAlpi de piatra si sine drept lise
67.296

(1893)

www.dacoromanica.ro

101

DRUMUL BRAOVULUI

Constructia a cinci cantoane duble, de

piatrA (1892, 1893)

Reparatia podului Sipote (1893) . . .

Reparatia soselei in klm. 131-132 (1893)
Reparatia parapetului podului PodulVadului (1893)
Reparatia soselei la Comarnic (1893) .
Cilindrare intre Sinaia-Busteni (1894)

Anrocamente klm. 131-141 (1895) .

Infiintare de parapete provizorii dela
Comarnic la Sinaia (1895) . . . .

41.369
300
9.000
2.400
10.900
9.300
9.164
6.746

Reparatia podului provizoriu la OrAtii

2.300

(1895)

Reparatii la cantonul No. 28 Posada, la

invelitoare etc. (1895, 1896, 1897)
204
ApArare cu blocuri de piatra la Comarnic (1896)
8.449
Reparatia podului CAmpinita (1896) .
2.908
Parapete si buloane la parapete 1896/97
827
Reparatia podului Podul Vadului (1896)
23.088
Cheltuiti in total, pentru lucrAri, in 11
ani: 1887/88 1897/98
lei 290.846

.i In acWi 11 ani se lucreazd cu stdruintd la

buna intretinere a .caii nationale ampinaPredeal, iar dacd cheltuiala pentru lucrari este
jumdtatea cheltuelii din cei 11 ani anteriori,

aceasta se datoreste faptului cd in cei doudzeci de ani precedenti (1867-1886) s'a inzes-

www.dacoromanica.ro

102

NESTOR URECHIA

trat oseaua cu cea mai mare parte din lucrarile de arta neaparat trebuincioase.
Cat despre personalul de intretinere, el

a.

ost miilt timp cam acela ca in 1866, deosebindu-se cantonierii in: cantonieri de camp.
cantonieri de munte, acetia din urma ceva
mai bine platiti. In anul 1870, de pilda, personalul inferior era urmatorul pe Ploeti-Campina-Predeal:
40 Cantonieri Clasa I (de munte) plat*.

cu 40 lei lunar.
17 Cantonieri clasa II (de camp) platiti
cu 35 lei lunar.
6 zidari p1tii cu 60 lei lunar.

4 Sefi cantonieri p1tii cu 55 lei lunar.

In acest an apare, pentru intaia oara, un pi-

cher, plait cu 100 lei lunar, pe distanta Baneasa-Ialomita-Ploeti-Cmpina-Predeal, adica

re 145 kilometri ! Dar in anul 1886 ramane

un picher pe partea Campina-Predeal (54 Idlometri).

Perioada de 31 ani,1867-1897, a fbst rodnica in evenimente petrecute in valea de sus

a Prahovei, evenimente care au avut cele mai
fericite inrauriri asupra civilizarei acestei vai

0 a oselei care o deservete. Mai intai de

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

103

toate vizitele, din 1866 si 1871, ale Mdriei Sale

Domnitorului Carol si hotarArea Sa 0 a Doamnei Elisabeta de a-Si intemeid resedinta de yard
la Mandstirea Sinaia i apoi de a dab. Caselul Pe le au asigurat acestui tinut o propsire
strdlucitd. Eforia Spitalelor civile vrizAnd, in

anii 1872 si 1880, terenuri din mosia sa Sinaia la particulari a atras lurne peste lume,
care s'a pus pe cladit. De poveste este cum
din pajiste" au rdsdrit vilele imprejurul manstirei Sinaia.
Ca lea Nationald Campina-Predeal n'a putut
cleat sa se foloseascd de inalta i luminata

ocrotire acordatd vdii de sus a Prahovei. Recunoscndu-i-se insemndtatea, a fost ddruit

cu inzestrarea cuvenitd. S'a fdcut mult pe aceastd cale dela 1867 la 1897 . ,.. Dar mai
rdmned mult de fdcut.

www.dacoromanica.ro

PERIOADA V
PERFECTIONARE J INFRUMUSETARE
A CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

(1898-1913).

Cu infiintarea liniei ferate Ploesti-Predeal,

in anul 1879, incepii in valea Prahovei o era
de activitate industriala si comerciald al carei
minunator progres, tot crescand, nu s'a oprit
inca astzi. Rand pe rand luara nastere in Valea Prahovei felurite industrii si se cladira numeroase fabrici. Dar, daca in ceea ce priveste deschiderea localitatilor din aceasta vale
la o tot mai infloritoare activitate omeneascd,
calea ferata a fost binefacatoare, nu tot astfel
i-a fost efectul asupra circulatiei pe calea nationala paralela; inteadevar, importul i exporrtul facandu-se, dupa. anul 1879, pe calea ferata, soseaua Campina-Predeal fost deodata
parasit de negustori. Lanturile de alt data
nesfarsite de chervane enorme, pline doldora
de marfuri, care batatoreau drumul dela Pre-

www.dacoromanica.ro

DRUMM, BRAOVULUI

105

deal la ampina 0 la PloWi, le rupse calea

ferata' in acel an 1879. A fost un rdstimp de
cativa aril, in care curgerea, ca 0 a unui fluviu, a circulatiei pe aceast osea s'a inipuinat foarte simtitor, reducndu-se la urnblete
scurte, asernAndtoare cu priae, pentru trebuintele legturilor imediate intre localitAti yecine. De indata. Ins ce, una cite- una, se

instalard fabrici in aceste localitati, eirculatia

pe oseaua nationala i.i relta firul pe anumite
parti, unde fabricile aveau nevoie de transporturi, care nu 0-ar fi avut rost pe linia ferat.

Ba, pe aceste parti circulatia deveni atat de

intensiva, cu poveri exceptional de mari, Inca Ministerul de Lucrari Publice cheltui pentru intretinerea lor mai mult ca de obicei.
Apoi, de cAtiva ani incoace un nou factor a
intervenit in viata circulativ a caiii nationale
Cmpina-Predeal : automobilele, care, dupa'
cum s'a Intmplat in toate trile i pentru tot
felul de drumuri, au dat din nou viat acestei ci, in intregimea ei, reintruchipAnd ca insemnata.' arterd de comunicatie vechiul drum
.al Brwvului: Bucureti-PloWi-Campina-froni-iera Predeal-Brapv.

www.dacoromanica.ro

.106

NESTOR URECHIA

In anul 1898 calea nationala Campina-Predeal se infatisa hi chipul urmator:

Lungime. Dela klm. 95 (esire din Campina)

la klm. 148+950 (frontiera Predeal), pe 53

klm. + 950 metri.

Poduri. In numar de 260, din cari 242

de piatra, 7 mixte (tablier de lemn, culee
pile de piatra) si 11 de lemn.
Cantoane. In numdr de 22, din cari 17
vechi de barne, construite odata cu soseaua

5 de zidarie de piatra construite in and

1892-1893. Toate duble.
Trotuare, nu erau, afara de unul, executat de proba in anul 1893, pe dreapta, In
si

Sinaia, de la intersectia soselei cu strada garei,

pana dincolo de podul Peles, pe '725 metri

tot in Sinaia, pe ambele parti, intre Strada
Postei (Spatarul M. Cantacuzino) i strada Garei, pe 670 m.l. In total trotuar pe 1.395 m.l.
Para fiete. Intre klm. 108 (catunul GuraBeliei) i klm. 114 (Cernica) fiintau 1.026

metri lineari parapet de zidarie in arcuri,

care, din pricina formei lor, fusese poreclite
sprincenile lui Frunze, dupa numele inginerului care le proectase i construise.
A se adaoga 584 metri liniari parapet in

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

107

arcuri pline pe deasupra, asezate intre klm.

116 (Valea Eloriului) i klm. 120 (Valea Ora(liar), precum i 290 m. 1. parapet de stalpi
de zid cu lise de lemn, in mai multe puncte
intre Carnpina-Sinaia. In total 1.900 metri liniari

parapet de ziddrie pe sectia Campina-Sinaia.

In anul 1892 se construise parapete din

barne de lemn, pe lungimea totald de 1.335
m. 1. intre klm. 116+220 143 in diferite
puncte primejdioase. In sectia Sinaia-Predeat
se executase, in 1893, de probd, un parapet de

stalpi de piatrd cu sine de fier ca list, intre

Busteni din dreptul hotelului Caraiman pan la intrarea in Busteni, (fabrica
Sinaia

Schiel), pe lungime de 3.388 tn. I.Total,.

parapet trainic pe intreaga cale nationala
Campina-Predeal. 5.288 metri lineari.

Plantafie. Nu era nici o plantatie sistematicd, facut intr'adins de Ministerul Lucrdrilor Publice, ci numai cativa pomi fructiferi
singuratici, prin Breaza-de-sus si de jos, precum si o plantatie de castani pe cele dou
alee ale caii nationale, in strdbaterea orasului
Sinaia i anume pe Bulevardul Ghika, intre

pOdul Valea-lancului si parc.

Intrefinere. Se facea de urmdtorul personal

www.dacoromanica.ro

108

NESTOR URECHIA

inferior: 60 de cantonieri i patru sefi de

cantonieri, sub supravegherea a doi picheri.

Cu anul 1898 inceph o noug era pentru

calea nationald Cmpina-Predeal: aceast cale
luase o insemndtate mereu .crescAndd, datorita pe deoparte alegerii oras ilui Sinaia ca
resedinta regala pe mai multe luni ale anului

ceeace adusese statornicirea in fiecare an,

ln acelas interval de timp, a elitei socie-

tatei noastre i straine, datorit pe dealt

parte transformgrei diferitelor localirati strgbtute (Breaza, Cgmarnic, Sinaia, PoianaTapului, Busteni, Azuga, Predeal) in statiuni
climaterice si de vilegiaturg. Ministerul constatg aceste doug fenomene 0 mai prevazand

c Valea Prahovei avel s devie cea mai

bogata vale a tarei noastre, prin activitatea
industriald desasurat inteinsa, hotdri sd incredinteze intretinerea acestei sosele unui serviciu specia1.1)

Inginerul dirigent nou numit, fcand de in-

data un studiu amanuntit al acestei sosele,

Decizia Ministerialg No. 6130/4 Aprilie 1898 lasrcinAnd

pe inginer ordinar Clasa I Nestor Urechia cu dirigenta cni

nationale Cinapina-Predeal.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA (:017ULUI

109'

se strdul sa.-0 dea seamd de lipsurile ei,

s--0 inchipuie trebuintele ei viitoare i tntocini

un program de lucrdri, uncle imediat necesare, altele a se executd in fiecare an, uncle
de imbundttire propriu zis a soselei, altel6
de 1nfrumusetare. Ministerul intelegand

ca.

aceasta cale nu mai poate fi tratatd ca odce

cale din card, a aprobat in principiu acest
program studiat cu mare bdgare de seamd.
Dirigenta s'a pus pe lucru i timp de 15 anii
ptind in momentul cnd aceastd monografie
ese de sub tipar, a urmdrit cu stdruinta realizarea fiecdrui punct din programul stabilit
in 1898. A fost o fericire pentru aceasta sosea cd ministerul, in solicitudinea ce i-a ardtat
mereu, a dat concursul sdu neconditionat
inginerului numit in capul acestui serviciu,

stabilind chiar ca el sa comunice direct cu

Ministerul, evitandu-se astfel Marile pierderi
de timp, neintelegerile i greselile ce ar fi
pricinuit autoritti interpuse. Faptul cd. din
anu11898 i pnd astzi mereu acelasi cuget

a prezidat la intretinerea cii nationale Cam-,

pina-Predeal a ingAduit cumpanita inlantuire
de lucrdri (frnbundtatiri i infrumusetri), mul-

tumit cdreia aceastd arterd romneascd de

www.dacoromanica.ro

110

NESTOR URECHIA

comunicatie se poate astzi compara cu cele

mai bune drumuri din Europa.
Cate servicii din tara noastra n'ar da roade
rninunate, dac cei chemati a le dirige ar fi
s nu zicem temeinic sprijiniti de autoritatile de
care depind, dar cel putin lsati sa munceasck
urmand un fir conducator bine legat la un

capt, neintrerupt de loc pe toata lungimea

lui i indreptandu-se la capatul cellat spre
un tel luminos!
Socotesc c cel mai nernerit lucru va fi
acum de a insemna aci, in chip concis, activitatea fiecarui an din perioada 1898-1913.
Cum am zice, un fel de anale ale caii nationale Campina-Predeal.

Anul 1898199

Intretinerea curentd, infrumuseldri ,st

nlesniri pentru trecdtori. Se ia masuri pentru intretinerea in perfecta curatenie a partei
Sinaia-Predeal, distanta pe care circula lumea
In timpul vilegiaturei. Se malurel oseaua din
revarsatul zorilor. Se araza. pietre Kilometrice qi

Ectometrice dupd unul din tipurile intrebuintate in Franta. Se fixeaza, la intrarile in i

eirile din localitati, stalpi, cu tablite indicand

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

directiile

111

distantele, pentru stiinta trecAto-

rilor, iar pentru odihna lor se pun 16 bnci

rustice de lemn, din care unele circulare de
mesteacAn, asezate In deosebite puncte, de
unde se desfsoar privelisti frumoase.
Organizareapentru Inlia oara'. a unui serviciu

de stropit, cu o saca cu tub gaurit. Se stropeste soseaua intre Sinaia i Predeal timp de
3 luni (15 Iunie-15 Septembrie).
Lucrciri. Reconstructia complecta a podului Oratii si largirea soselei la capetele po-

dului, dela 3 m., cat rmsese, la 6 metri.

Apa Belia venind mare a luat din blocagele apAratoai-e ale podului Belia si ale can-

tonului din acest punct (klm 109+200).

Se aseaza din nou blocuri la aripa sanga a
podului si la digul de aparare al cantonului.
In primvara anului 1899 constructie de
.trotuar In satul Busteni pe 300 m.1.. dela
podul Valea Cerbului (klm. 136+522) spre
tunelul C.F.R. Pe aceast distant, la esirea
din satul Busteni, proprietarii mosiei vnd terenuri in loturi, dealungul cAii nationale.
Se si construesc vile. Largimea soselei fiind
aci cea legala (13 m. la stAnga si la dreapta

www.dacoromanica.ro

112

NESTOR URECHIA

axei), dirigenta Ii propune s creeze un bulevard cu aleetrotuare plantate.

Parafiete. Se construesc in sus si in jos de
podul Valea Cerbului, in Busteni, 163 m. I. de

parapete din tevi petrecute in sthlpi de sine

fixati in cusineti de piatra.
Se repara trotuarele de lemn ale podurilor de pe Bulevardul Ghica, in Sinaia.
Dealungul stradelei, care duce din soseaua
nationald, in fata otelului Caraiman, la gara

Sinaia, se construeste un sant pavat, pentra

scurgerea apelor pe coasta.
Stricdciuni. Ploi torentiale in lunile Mai si
lunie. A fost nevoie a se despotmoll.pseaua
in 16 puncte, i a se repara pereuri degradate-

Raul Prahova venind mare a mncat soseaua intre Sinaia si Busteni (klm. 131-133)..
S'au pus aci blocaje. De asemenea, pentru apdrarea in contra apelor Prahovita i Joita
(Predeal) au fost asezate blocage (klm.141,
142, 146).
Plantafie. Prima incercare de plantatie in
primvara anului 1898, cu arbori oferiti gratis de proprietarii mrginasi. In toamna aceluias an plantatie pe bulevardul proectat intre podul Valea Cerbului i tunelul C.F.R.:

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

113

-500 castani cumparati si 1.200 arbori, diferite

esente, dati gratis. S'a cumparat si 2.000

pueti de mol4i, care s'au plantat in pepinierele create in acest an la cantoanele Poiana-Tapului i Busteni.

Diferite intamplari de seamd. In vara anului 1898 se incepe de care Eforia Spitalelor Civile executarea canalizarei orasului Si-.

naia, dupa proectul D-lui Inginer-Inspector

general Elie Radu. Inginerul dirigent al soselei nacionale Campina-Predeal este insrcinat 1 cu aceast lucrare, a carei principala

parte este a se face chiar pe soseaua nationala, in strabaterea Sinaiei.

Anul 189911900.

Lucreiri. Reconstructia complecta a podului de lemn ipote, pe cotete (chesoane de

/Arne umplute cu bolovani) (klm. 120+591)
In urma ploilor din toamna anului 1899,
soseauaja capetele podului Oratii (klm. 119.-I437) prezintand crapaturi i fiind lasatd,
trebuesc luate masuri de oprire a acestei mi-

cari. In Februarie 1900 se construesc patru

barage de lemn in Valea Oratiilor.
Nestor Urechia. Drumal Brapvultd.

www.dacoromanica.ro

114

NESTOR URECHIA

Se continua cu Inca 280 m. L trotuarul

construit la Busteni (nonl bulevard).
Construire de parapete intre Izvor-Sinaia
si Busteni-Predeal (5.500 m. 1.) din stAlpi de
piatr din cariera Caraiman i lise de sine.
Stricdciuni. In urma ploilor din Septemvrie
1899, 11111 Prahova, venind mare, stria, so-

seaua in mai multe locuri (klm. 126-127 la

intrarea In Sinaia

intre Sinaia i Busteni)..

Se aseaza in aceste puncte blocaje.

In Decemvrie, acelas an, zpada se topeste
brusc i apele aduc potmoale groase; se despotmoleste soseaua in mai multe puncte (la
Racherita klm. 108 + 634; Ia Cernic a klm. 114115 potmol de 1 m. si mai bine adancime, etc.).
Anul zgoo 1 or .

Intrelinerea curentd. Afara de obisnuituf

petris aprovizionat pe sosea, se mai asterne
pietris mrunt pe zonele alee dealungul Bulevardului Ghika, in Sinaia.
Lucreiri. Podul mixt Surpaturi (klm. 119+
935), fiind parte rupt, se reconstrueste.
Sase casiuri dintre klm. 113-121 (ComarnicSinaia), find foarte stricate, se refac.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

115-

Se cioplesc pietre ectometrice noi pe sectia 1 (klm. 95-122).

Se repard pe 1 klm. niste vechi parapete
de lemn putrezite, intre klm. 124 126.
Se fac mici reparatii urgente la diferite
cantoane.

Plantage. In primavara anului 1900 se fac

mici Imbundatiri la plantatie. Tot astfel in
primavara anului 1901 si se planteazd incd 600
arbori.
Pentru statornicirea coastelor la podul Orii

se planteazd 3.000 de sdlcii.

Diferite intdmpldri de seamd. In toamna

anului 1900 dirigenta Incepe construirea, cu
spesele fabricei Schiel (23 mii lei), o variant
a cdii nationale, pe 239 metri lungime, la intrarea In Busteni (klm. 135+585-135+824),

spre a cdpad o circulatie cu totul liberd, iar

nu impedicatd, ca pe bucata de sosea, care
strabate curtea acestei fabrici.
Anul 1901102.

Intrefinerea curentd. Asternere de nisip

grAuntos pe trotuarele construite In Busteni
precum si pe zonele-alee ale bulevardului
Ghika din Sinaia.

www.dacoromanica.ro

116

NESTOR URECHIA

Lucrdri. In toamna anului 1901, la Ortii

muntele Incepe a curge pe sosea si amenint6.
s se prabuseasca pe deantregul; se construeste
la piciorul lui un zid de sprijinire, si pe coasta
un an pavat, care sA, cu1ea0 apele. Tot

pe aceast coasta plantarea a 1.000 sdlcii.

La Podul-Vadului inlocuirea podinei cu podina de stejar, reparatia ziddriei pilelor i culeelor, blocaje imprejurul lor. Reconstructia

tablierului de lemn al podului mixt de pe

'Valea Dobrei (klm. 118+516).
Consolidarea culeei dinspre Predeal a podului Valea-Cerbului in Basteni. Blocaje inprejur.

La podul ampinita (klm. 96+730) reparatia tablierului; reconstructia i consolidarea

cu blocaje a zidului de sprijinire dela culeea
stangA.

Executare de troluar pe 300 m. 1. In

strdbaterea satului Busteni.
Construire de parapete de lemne tu lArne,

intre klm. 117klm. 120, pe 1.250 metri

lineari.

Cantoane. Deosibite reparatii ,mai mad 0

mai mici.
Striceiciuni. In Julie, in urma unor ploi to-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

117

rentiale, rAul Prahova Ii sehimb cursul intre Sinaia i Busteni i distruge foseaua cu

plantatie 0 parapet la klm. 132-133. Se

apAr a. din nou adeasta parte cu blocaje.

La sar0tul acestei luni, apa Prahovita venind mare distruge cu totul soseaua, la intrarea

in Predeal (klm. 146klm. 147.) Circulatia

intreruptd. Se face indat o trecere, se umple
si Intdrqte cu blocaje.'Soseaua mai fiind slbita intre Sinaia i Busteni (klm. 130-132)
se aeaz dealungul talusului de spre Prahova
blocaje.

Anul 1902/03.

Intretinere curentd . .Piternere de nisip

pe aleele Bulevardului Ghika, precum i in
Busteni i Azuga.

Infrumusetari. Reparatia lAncilor circulare

de .lema de mesteacn.

Lucrdri. Reparatia podurilor-trotuare de

lemn de pe Valea CAFriei i Florilor in Sinaia.
Comuna Predeal acordnd o subventie, diri-

genta executd trotuare in prinadvara anului

1902 i anume pe 497 m. liniari in Busteni
pe 187 m. I. in Azuga.
Transform area cdii nationa1e In strlbaterea

www.dacoromanica.ro

118

NESTOR URECHIA

orasului- Sinaia, intre podul Valea Iancului

(km. 127+ 372) si parc (klm. 128+252) pe

880 m. pe sosea (1.760 tn.l. de trotuar) in
adevarat bulevard, suprimandu-se santurile si
excutAndu-se trotuare In regula.
Planta/ie. Imbunatatirea celei existente si

plantarea a 750 copaci Intre klm. 122-146.

Stricciciuni. In urma ploilor neIncetate de
pe la sfarsitul lunei Maiu, rAul Prahova ataca
distruge soseaua la intrarea in Sinaia, precum
Intre Sinaia i Poiana-Tapului. Se aseaza
dealungul apei cantitati mari de blocaje. (Klm.

126-127 si klm. 132-133).

Anul 1903104

Intrelinere curentd. Asternere de nisip pe

trotuare. Pe lnga obisnuita aproviziohare de

pietris, se mai asterne diferite cantitati- de

pietris in strabaterea Sinaiei si Intre klm.
136-141 (Busteni-Azuga).

Infrumuseldri. Asezarea a 20 banci de

lemn intre Sinaia si Predeal. Nivelari i Impietruiri de zone in Predeal.
Lucrdri. Ridicarea unor guri de canal pe
Bulevardul Ghika. Intarirea cu zidarie de piatra

uscata a unui sant la .frontiera Predeal.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

119

Schimbarea podinei dela podul Valea Rupturei (klm. 110+ 360) si Valea-Batrioara (klm.

113+588). Executare de trotuare si de parapete metalice la podurile Valea-Cerbului,

Valea-Caseriei i Valea-Alba in Busteni.
Comuna Predeal acorand subventii, dirigenta construeste trotuare: in Busteni pe 460
metri linieari; in Predeal pe 229 m.l.
Cantoane. Mici reparatii.
Planta lie. Imbuntatiri, complectari, cu deosebire in Predeal; arbori din nou plantati 900.

Stricdciuni. Mari si multe stricaciuni, din

-pricina ploilor din Iunie i Iu lie; soseaua ata-cata si partial distrus intre Sinaia i Busteni,
la intrarea in Comarnic i la intrarea in Predeal. Numeroase i groase potmoliri, mai cu
-searna la esirea din Comarnic (klm. 112-113)

si la Cernica (klm. 134+500). S'au pus cantitati insemnate de blocuri de aparare.

Antd I901I905.
Intrefinerea curentd. Pe ,lngl obisnuita
-aprovizionare de pietris, se ,mai Warne diferite cantitati de pietris in strabaterea satului
Comarnic si intre Busteni i Azuga.

www.dacoromanica.ro

120

NESTOR URECHIA

Inlesniri pentru treattori. Se inlocuescunele table indicatoare.

Stropitul. Continua a sa face de Ministerul Lucrarilor Pub lice intre Sinaia-Buteni, cu

sacaua stropitoare cu tub gaurit cumparata.

in 1898. In Busteni se face de Ministerul

Lucrarilor Publice cu o saca stropitoare a
comunei.

Lucrdri. Reparatia trotuarelor poduri peste

valea Carriei Si Florilor in Sinaia.
Refacerea a trei casiuri defectoase. Reconstructia tablierelor podurilor Oratii

ipote.

Consolidri cu blocaje. Constructia trotoarului i parapetului podului Azuga. Con-

structie de trotuare : in Sinaia pe stanga

dreapta pe 669m. lineari in total; in Biteni

pe 1.186 m.1.; In Azuga pe 108m. 1. in Predeal pe 638 m. 1.
Cantoane. Reparatii la douazeci din vechile
cantoane de barne.

Intdrnplari cie seamd. In toamna anulai

1904 dirigenta incepe construirea unei van-.
ante de 1 klm.-1- 500 a caii nationale, in Sinaia, pe malul Prahovei, pentru u0rarea circulatiunei pe Bulevardul Ghika.

www.dacoromanica.ro

121

DRUMM, BR AOVULUI

A nul 1905106

Cei doi ani 1905/06, 1906/07 trebuescinsemnati cu litere de aur in analele drumului Brasovului. Activitatea desfasurata pe calea
nationala Campina-Predeal in acesti ani a fost

fara de perechie. Un bun roman, d-1 Ion C.

.Gradisteanu, atunci Ministru

al Lucrarilor

Publice, intelegand importanta acestei artere

de comunicatie i prevazandu-i, pentru partea
Sinaia-Predeal, menirea de adevarata alee de
parc, ii acorda desvarsita sa solicitudine.
La indemnul d-sale, fu inzestrata calea

nationala Cmpina-Predeal cu tot felul de

imbunatatiri i infru mu setari, care sa inlesneasa
minunat circulatiunea vehiculelor i sa mul-

tumeasca pe toti drumetii, cu deosebire pe

nurneroii turisti, care strabat distanta SinaiaPredeal, in timpul verei. Cateva- din lucrrile
infiintate dealungul acestei sosele, precum.
band, fantani monumentale, cantoane, si ahele
vor aminti in viitor trecatorilor numele luminatului si valorosului roman Ion C. Gradisteanu..

Intregnere curentd, Cilindrarea soselei in.

strabaterea 1oca1itilorSinai, Busteni, Azuga
Predeal. Asternere de pietris suplimentar

www.dacoromanica.ro

122

NESTOR URECHIA

Intre klm. 135-149, si in Predeal. Asternere de nisip pe toate trcituarele. Prbcurarea

a dotal cilindre - de font, pentru cilindrarea
trotuarelor. Procurarea de roabe rsturnatoare
pentru curtitul soselei.
Inbuneitdliri,infrumusekiri,inlesniri pen-

iru drume/i.
Se aseaza dealungul soselei: o serie de
table indicatoare de distante, placa indicatoare

Ia frontiera Predeal, banci mobile de lemn,

28 banci fixe de piatrd, de trei tipuri diferite,
din care unul cu acoperis, pentru addpostirea
turistilor, antand cu banca circulara de piatra,
acoperita, la intrarea in satul Poiana-Tapului.
Stropit. Pe lAnga vechea saca-stropitoare
-cu tub gaurk, ze mai vimpara trei sacaleturbine sistematice si se organizeazd mai te-meinic stropitul cu aceste patru sacale, creAn-

-duse

i doua rezervoare de AO.

_Lucrdri. Executare a ieapte guri de canal

in Sinaia.-- Constructia definitiv, In beton

armat, a trotuarelor-poduri peste vdile CaseFlorilor pe Bulevardul. Ghica, In Si.zaia.=Inlocuirea p-Odinei de uzurd la , podul
,Surpaturi (km. 119+ 935.) Pavarea unui ant
in satul _lzvor, pe_ 320 m.l.
..riei si

www.dacoromanica.ro

Vedere asupra satului Busteni, luatl de pe Bucegi (Caraiman) Dunga

alba care se pierde la stinga este calea national& CAmpina-Predeal, transformatg in Buleyard in Bustenii-noi.

PAntAng la intrarea in cAtunul Poiana-Tapului, construitg in anul 1905(06.

Apa tasneste din gura unui cap de berbec, de bronz. Banat circular& de
plata, adapostitg sub un acoperis sindrilit.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAWVULUI

123

Inlocuirea a 6 casiuri i podete de lemn

prin podete de peatra acoperite cu dale (in
-sease puncte deosibite, . Intre klm. 119 si 132)
Inlocuirea podinei i tablierului podului Cam-

pinita. Inlocuirea tablierului podului mixt de

peste Valea Nparului (klm. 117 + 935). Astuparea cu lespezi a canalului i largirea soselei
Intre parc i podul Pe les, in Sinaia, pe 200

m.l. (klm. 128+560-128+760.)

La Oratii se produc in August 1905 0
Februarie 1906 surpaturi ale coastei. Se de-

bleaiza un bloc de 10.000 metri cubi de

pmnt si se reimpietrueste soseaua.
Se construesc trotuare pentru complectaTea celor existente: in Predeal pe 493 m. 1.
Ontre strada Grei i frontiera); in Busteni pe
1.022 m.1. pe dreapta, intre Valea Alba si Valea

Cerbului (klm. 136+181-136+522) 0. intre

klm. 135-136.
Se construesc parapete: cu stalpi de piatra
si sine de cale ferata ca lise, pe 1500 m. 1.
intre Sinaia i Comarnic; de zidrie in arcuri,
pe 500 m. 1., iaras intre Sinaia si Comarnic.
Cantoane. Trei cantoane duble, cu etaj,
stil romanesc, sunt cladite in Busteni (pe un
bc cedat de C. F. R.); in .Poiana-Tapului

www.dacoromanica.ro

124

NESTOR TJRECHIA

la locul zis Mal& Ursului" la intrarea in

Predeal (klm. 143+517, pe un loc cedat de
administratia Domeniilor Coroanei). Pe langa
vechiul canton din Busteni se construeste a
magazie mare, pentru adapostirea tuturor aparatelor si uneltelor necesare bunei intretineri a
soselei si a accesoriilor de tot felul, ca sacale,
cilindre compresoare, roabe, banci etc., etc.

Planta/ie. In primAvara anului 1905 se

planteaza 250 castani in Predeal si 250 castani in Busteni, precum i Intre Sinaia
Predeal 2000 de arbori luati din pduri
pepiniere.
In toarnna aceluias an se complecteaza pTan-

tatia cu 825 castani.

Anul 1906107
Intrelinerea curentet. Asternere de nisip pe

toate trotuarele. Cilindrarea soselei in strbaterea localitatilor Sinaia, Busteni, Azuga si

Predeal, cu ajutorul noului cilindru curnparat
in acest scop.*Asternere de pietris suplimentar intre Campina-Sinaia i Sinaia-Predeal.

Infrumuselari, inlesniri pentru turisti.

-Piezarea de table explicatoare a nouei legi
a drumurilor (1906) si Inca a doua banci fixe

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

125

de piatr. Procurare de banci mobile.

Constructia la Azuga a unei fantni, dupa modelul fntnei zis a lui Manole" dela Maria'stirea Curtea-de-Arges.-- Executarea unei poteci dealungul soselei, intre Busteni i Azuga,
pentru circulatia mai lesnicioasa a turistilor.
Stropit. Se adaoga o a cincea saca
turbina. Stropitul se face cu sase sacale (una
a Primariei Predeal).
Lucreiri. Inlocuirea a doua casiuri si a pa-

tru apeducte de lemn cu sease apeducte de

zidarie (intre klm. 97 si 124). Reparatia
unei aripi a podului Caseriei in Sinaia.Executarea unui canal colector la trotuarul din
Predeal, in dreptul noilor cladiri ale varnei.
Captare *mai temeinica a apoi la noua fantana din Azuga. Construgtie de trotuare :
in Poiana-Tapului pe 150 m. 1.; in Azuga, pe

400 m. 1.; in Predeal pe 435 m. 1. Constructie de parapete in arcuri, intre Sinaia si

Comarnic, pe 1000 m.l. Cladire a trei can-.

toane duble, cu etaj, stil romanesc, in Izvor,
Sinaia i Gura Padurei.
Executare de imprejmuire de lemn, stil romanesc, la 6 cantoane (Izvor, Sinaia, GuraPadurei, Poiana-Tapului, Busteni, Malul Ursula*

www.dacoromanica.ro

126

NESTOR URECHIA

StriCdciuni. In urma ploilor torentiale dela

sfar0tu1 lunei Mai, Soseaua este atacata 0 pot-

molita. S'au pus cantitati mari de blocaje la

podul i cantonul Belia (klm. 109+200)
in multe puncte intre Sinaia i Bliteni. Mari
potmoale la punctul Rachierita (klm. 109 la
110).= Apa Prahova a luat din terasamentul variantei din Sinaia. Se apara cu blocaje.
.

Parte din coasta dealungul variantei se surpd;

se fixeaza. prin zid de sprijin i pereu.
Plantatie. Complectarea plant ati ei existente

se mai planteaza 960 castani.

Anul 1907108.

Intretinerea curentd. Aqternere de nisip pe

toate trotuarele. Aprovizionare d

pietris.

suplimentar in diferite puncte.

Cilindrarea
oselei in strabaterea Iocalitatilor de vilegeatura.
Infrumusetdri, inlesniri pentru treceitori.
Se a.eaz pe qosea Inca patru banci mici de
piatra, doua la lantana din Azuga i doua la
Predeal.
Lucrdri. Intregirea plaformei (:)selei, consolidndu-se prin ziduri i largindu-se zoneleintre kinT. 136-138, cu deosebire la podurile

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAWVULUI

12T

Valea aseriei i Valea Alba, in Busteni.

Constructia a dou baraje de lemn, in Valea:

Rachierita (kim. 108-109).Captarea altor

izvoare la fntna din Azuga.---Transformarea in casiuri a dou a. podete, care se infundau de potmoale (klm. 108-109 si 110-111)
Reconstructia podului de piatra. Cacova (klm.

98+ 943). Schimbarea tablierului de lemn

al podului Btrioara (klm. 113+ 588).- Constructia unui iid-baraj in Valea Oratii. Pavarea soselei la intrarea parcului din Sinaia.
Constructia unei variante a soselei, la Cernica,

intre klm. 114-115 pe 816 m.I. i a unui

pod pe. aceast variant.- Constructie de trotuare: in Comarnic pe 730 m. 1.; in Busteni,
pe 750 m. 1.; in Azuga pe 380 m. 1.; in Predeal pe 1516 m. 1.- Executarea a 850 m. 1.
de parapet de ziddrie in arcuri, intre Comar-

ic-Sinaia klm. 110-118.

Cantoane. Cldirea unui canton de zidarie
dublu, cu etaj, stil romtmesc, in Comarnic.-

Amenajarea unui loc de canton in Predeal,

dAruit de Administratia domeniilor regale.
Striceiciuni. In luna Mai 1907, rant Prahova venind mare a mncat talusul variantei
din Sinaia. S'au pus blocaje apartoare.

www.dacoromanica.ro

128

NESTOR URECHIA

Plantatii. Imburattirea plantatiei in fiintg;

in toamna anului 1907 se mai planteaz5. 750
castani in Busteni, Azuga i Predeal.
Anul 1908109.

Intrefinerea curentd. Asternere de nisip

pe toate trotuarele. Cilindrarea soselei ri str-

baterea orasului Sinaia. Asternere de pietris

suplimentar In diferite puncte ale soselei, precum si pe varianta din Sinaia.
Lucreeri. Sustinerea tablierului Podului Va-

(klm. 98) cu rnduri de piloti moazati.

La podul Surpturi (klm. 119+935) si Sipote
(klm. 120 + 591) inlocuirea parapetelor i pod ului

d inei putrezite. Consolidarea malului variantei

din Sinaia prin zid de sustinere, Constructie

de zid de sprijinire dealungul trotuarului non
executat in Sinaia. Reparatia tablierului de
lemn al podului mixt ampinita (Wm. 96 + 730)
Reconstructia podului Orii. Reconstructia
barajului de lemn de lnga acest pod. Executare

fie trotuare: in Sinaia intre klm. 126-127

pe stAnga, pe 853 m. 1. ;In Azugape 484 in. I.

Cantoane Reparatii la cantonul Fruntealui-Vsii (klm. 120 + 900). Constructie de imprejmuiri la sase cantoane.:

www.dacoromanica.ro

DRUMOL BRWVULUI

129

Plantatie. Complectarea plantatiei in strbaterea diferitelor localitati Intre CornarnicPredeal.

Plantarea a 385 castani si a 600

arbori de diferite esente. Procurarea de molifti i brazi pentru plantare imprejurul locurilor de cantoane.
Striceiciuni. In urma potopului din Iu lie
1908, soseaua a fost distrus i potmolita
in multe puncte pe distanta Comarnic-Sinaia.
S'a desgotmolit i intregit, s'au refdcut caeva
ziduri,de sustinere. In acelas timp, s'a, i-eparat
podul Valea Conciuluia(klm. 118+257) si s'a
prelacut partea distrusa dela zidul de subt

barajul de lemn din Valea OrAtiilor. Ake

stricaeiuni au fost pricinuite in Martie 1909

de Iopirea4prea repede a zdpezii: potmoliri,

distrugeri de ziduri de sprijin si de parapet.
Se readuc toate In bun stare.
Anul .r)opl ro
Intrefinere rurentei. Ca In anii precedenti,
asternere de pietris suplimentar, cilindrare, cu
deosebire In Sinaia, asternere de nisip pe tro-

tuare. Se repar soseaua foarte stricata. in

Comarnic.

Strop?. Pentru o Imbunatatire a stropitului

Nestor Urechia-

Drama/ Brapvului.

www.dacoromanica.ro

130

NESTOR URECRIA

se transforml In sacale cu turbind doul sacale

cu tub gdurit.

Lucrdri. La intrarea In Sinaia, se execut

Inca cinci guri de canal. Reconstructia marelui

zid-baraj In Valea Ordtii distrus in anul precedent. In cdteva puncte, circulatia find .periculoas, din cauza c oseaua nu e mai largd
decAt 5 metri, se lArgWe la 8 metri. (klm.

125 126, 130-131, 138 139). Reconstructia zidului de sustinere din klm. 119 120

prdbu0t pe toatd indltimea de 7 metri, din

prieina unor ploi mari din toamna 1909
Executare de troluare in Predeal pe 214 m.l.
Cantoane. Reconstructia magaziei mari dela
cantonul din Bi.lteni, clddindu-se in spatele

cantonului dublu din klm. 136+780 (31Wenii noi).

Reparatii multe 0 de tot felul la

mai multe cantoane vechi de 'Dame. Reconstructia cantonului Valea Frasinului din klm.
142+100 (Intre Azuga i Predeal). Mini reparatii la Invelitorile a patru cantoane vechi de
piatra. Constructia cantonului Lalanne x Sinaia.

Plantafie. Complectarea plantatiei. Procurare *de 120 pueti de molifti_ i arzare der800

arbori diferite esente (din care 450 -molifti).

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

131

Anul 19101 11

Intretinere curentit. .tkternere de nisip pe

trotuare, i de pietri suplimentar in diferite
puncte ale oselei. Cilindrarea pdrtilor in strdbaterea localittilor de' vilegiaturd.

Irnbuncttcifiri, Infrumusetdri, lnlesniri peniru Treccitori.

Procurarea i Instalarea a 10 Idmpi, sistem
Kitson, pentru iluminarea-cdii nationale in Predeal. Procurare i aqezare de stAlpi kilometrici
si ectometrici noi intre ampina i Predeal.

Stropit. Procurarea a patru sacale-turbine

noi pentru mdrirea serviciului de stropit. Serviciul de stropit se face acum cu 9 sacagii.
Lucretri. Perearea unei parti a coastei variantei Sinaia. Reparatia i consolidarea podului

PAntecoasa (klm. 102+256) Constructia a

Inca unui zid-baraj in Valea Ordtiilor. Refacerea aripilor unui pod de piatr in Predeal
si rectificarea trotuarului in acest punct. Ap-

rarea cu bloc* a talusului variantei Sinaia

inncat de raul Prahova. Captare de izvoare
aducere.de apa la- cloud cantoane din GuraPdurei. Consolidaiea podului Vadului. Com-:
plectaiea zidului la spatele cantonului Belia.

www.dacoromanica.ro

132

NESTOR URECHIA

Constructie de trotuare in Predeal pe 220

m. 1. si largirea la 4 metri a platformei trotuarului din Predeal.

Cantoane. Constructie de Imprejrnuiri la

Inca trei cantoane. Constructie a 3 cantoane
Cantonul Crucea-Dochiei (klm. 100 + 712),
cantonul Geanone (klm 138+ 570) i cantonul

Predeal (klm 144+690)

Stricdciuni. Multe stricaciuni in urma ploilor torentiale din Mai 1900. Toate casiurile
potmolite, diferite puncte ale soselei, intre
Comarnic i Sinaia, Infundate de cantitati
enorme de materiale venite cu coastele surpate ale muntilor. S'a despotrnolit pretutindeni
s'au refacut ziduri ae sustinere, cu deosebire
cel dela podul ipote (klm 120+591).

La Oratii apele furioase au distrus din

lucrarile ce se executau in aceast vale; aceste lucrari de aprare au fost reconstituite
Plantafie. Complectari pe alocurea.

Anul 1911112.
Intrefinere curentd. Petris suplimentar In
mai multe puncte i cilindrare in Sinaia, Busteni
si

Azuga. Asternere de nisip pe trotuare.

imbuneitafiri, Infrumuse/dri, Inlesniri

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

133

lentru Trecdtori. Instalarea a doug lainpi

electrice pe Bulevardul din Busteni. Constructia
unei poteci intre Sinaia i Basteni, pentru
circulatia pedestrilor, pe 5600 m.l. Procurarea

a 42 bAnci mobile.
Lucrdri. Inaltarea marelui zid-baraj din valea
Rectificareasoselei pe podul Valea Cer-

bului (klm 136+522) In Busteni. Aprarea

soselei prin blocaje, intre klm 132-133. Refacerea zidariei unei aripi a podului Izvor (klm.

124+ 900).
Lucrdri mai marl. In anul 1911 se incepe
constructia unei a doua variante a soselei in
Sinaia, in prelungirea celei dintAi si care, treand in fata Orei, sA o lege cu calea national,
Ia esirea din Sinaia (Gura Pdurei). In acelas
an se incepe reconstructia podului ampinita
(klm. 96+730) si Podului-Vadului klm. 98).
Stricdciuni. Din cauza multor ploi, s'a potmolib soseaua intre Breaza-Sinaia, in mai multe

puncte, care s'au despotmolit cu cantonieri

si apdi, ploile ne mai contenind, s'au pus i sala-

hori. S'a rupt soseaua la podul peste pathul Comarnic (klm. 110 + 840) si a fost aci nevoe de a
se apAr cu un dig de blocaje. S'a reconstruit
zidul de sustinere dela klm. 116+700, care se

www.dacoromanica.ro

134

NESTOR URECHIA

prabusise pe patru metri adncime, asa c plat-

forma soselei era amenintata s se surpe.

Planta/ie. Complectari in diferite puncte.
Anul 1912113.

Intre/inerea curentd. Asternere de nisip

pe trotuare; aprovizionare de pietri suplirnentar in diferite puncte; cilindrare in Sinaia,
Busteni si Azuga.

Lucrdri. Inadirea podului Valea Cerbului

soseaua fiind rectificata in acest punct. Reparatia tablierului i podinei podului Batrioara (klm.
113+588.) Despotmolirea i readucerea blocurilor de aparare dela spatele cantonului Be lia
(klm.109+ 200). Reconstructia zidului de sustinerea trotuarului i largirea podului Valea
Caseriei din Busteni. Consoli darea podurilor
Naparul Mic (klm. 117 + 934.) si Sipote
(klm.120+ 591). Executarea unui canal colec-

tor in Busteni, dela Valea Cerbului in sus,

pe 200 metri, pe stanga. Consolidarea podurilor Valea Dobrei (klm. 118+516.) Oratii
(klm.. 119+ 437). si Surpaturi (1c1m 119+ 935.)

Executare de trotuare: in Breaza-de-sus pe

900m. pe dreapta (klm. 42+795-43+ 695)
In Comarnic pe 630 mi. Entre klm. 111:+

365-111+995, pe dreapta.
www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA*OVULUI

135

Cantoane. Constructia a patru cantoane

de zid de caramida: Campinita (klm. 96+9'70.)

PodulVadului (kl n 99+ 100.) Breaza-de-sus

(klm. 104 + 830). Piatra-Arsa (klm 131 + 371.)
Diverse reparatii la cantonele Posada, Fruntea-

lui-Vasii si Set. Sobe la mai multe cantoane.

Striceiciuni. Ffind neincetate ploi in vara
anului 1912, in Septembrie al aceluiasi an,
s'au produs multe potmoliri, prabusiri de maluri, prin surpari de ziduri de sprijin etc ;
s'a despotmolit, s'a refacut zidul de sustinere

la klm. 126+260, la intrarea in Sinaia, s'au

asezat blocuri in acest punct, precum i la
podul Izvor (klm. 124+900). Cateva zile in
urrnd, tot din cauza ploilor, care nu conteneau, slabindu-se soseaua si daramandu-se
zidurile de sustinere la Valea-Floriului, Oratii

Surpaturi, s'au reconstruit aceste ziduri

s'a inAltat soseaua, lasat din anii trecuti, la

Oratii, la capul de spre Sinaia. La inceputul lunei Octombrie 1912 miscandu-se si

surpandu-se, in parte, coasta muntelui la Capatul de spre Sinaia a podului Surpaturi (klm.
119+935), dupa ce s'a despotmolit soseaua,
s'a construit aci un puternic zid de sustinere.
Plantalie. Complectdri in diferite puncte.
.

www.dacoromanica.ro

TABLOU COMP1ill/1'M

Calea Nationala Campina

In 1898

Predeal cu
zestrea ei
Lungime

Lrgime

In 1913 Adaosuri

Scaderi

In plus
sau
in minus

Observailuni

505 m.

+2 kia.+22

daSoestdrr peririfituraevetaigeanlei Ian-

53 klm.+950 56 k1a1.+720 3 klm.+363

5

-9

6--11

242

240

11

260

Sinaia.
S'a largit
puncte.

In mai multe

Poduri:
de ziddrie
mixte

de lemn
Cantoane vechi

de harm, dela
construc. pselei
de piatra, din
1892

18

,_

1
9

248

16

28

S'au adiugat 16 poduri gi

podete ale celor doug, var-

ante; s'au sedzut 18 miel apeducte. gi tuburi desfilntate ea

ne mat fl ind trebuincioase,

12

in urma a diferite transformarl ale ail.

Din cele 240 poduri de zi-

clarie, sunt 12 de beton armat.

17

10

22
5

de caramida. .
de caramida,cu
etaj stil roman.

Trotuare

16

VIHDaUfl HaLS3Ist

al situatiei call nationale Campina-Fredeal In anut 1898 1 cinsprezece

ant mai tarziu, In anui 1913:

4132

11

11

1395 m. 1. 18130 m.l. 16735m.1

I + 10

+16735 m.1

Parapete
de barnedelemn 1335 m. 1.

u stalpi de piara i lise de fer 3388 m. 1.

10868 m.1

tr qi lise de lemn 290 tn. I.

290 m.1

7480 m.1.

+9091 m.l.

cu stAlpi de pia-

cu tevi de fer qi
ine ca stalpi

163 m.1

163 m. 1.

6623 m. 1. 15714 m. 1. 10326 m. 1. 1235 in. I.

Poteci dealungul
7500 m. 1. 7500 m. 1.
call . . . . .
Plantatie . . . 1000 Moe 9000 arbori 8000 arbori

+7500 m.l.

+ 8000

dealungui imprejinuirilor.
A se adaoga Fp 600 castani fa,
magi Inca la pepinierelo Cernica gi Fruntea lui Vasil.

Blocaje .

. . 2000 tn. 1. 4000 m. 1. 2000 m. 1.

Fantani monumentale .

Band fixe, de
piatra .

. . .

34

--

+ 2000 m

34

www.dacoromanica.ro

+2

Dela Sinaia la Azuga

Din earl 1500 pe la cantoane,

Una la Poiana Tapului, una

la Azuga.
4-34
A se adioga ziduri de sustinere, ganturi pavate, oleicnaje, baraje de ziddrie (MAU).

IIIIIIAOV2Iff 111141DICI

100 m.1.
1235 m I.
1de ziddrie In arc. 1610 in. 1. 4293 m.1 2683 m.l.

138

NESTOR URECHIA

Din rasfoirea analelor de mai sus 0 privirea tabloului acesta rezumativ, cititorul va
putea constata progresele realizate pe calea
nationald ampina-Predeal, in acest rastimp

de 15 ani (1898-1913): pe cat i-a fost in

putere, dirigenta a cautat a intretine eseaua
in cea mai bun stare, spre a capata cea mai
multumitoare viabilitate, cerutd 0 de vehicule
si de pedestri: a cautat Inca staruitor a o inzestr cu- toate imbunatatirile Si infrumusetarile trebuincioase trecatorilor, de diferite feluri,
pe timp de vara, in valea Prahovei: vizita-

tori adu0 de trenuri de placere,cicliti, automobilisti, tur*i, vi1egiaturiti. Cei cari au

cunoscut starea caii acesteia acum cincisprezece ani i o compara cu starea actuala vor
putea judeca temeinicia rezultatelor obtinute:

nu ne este ingaduit noua a starui mai mult

aci asupra acestui lucru.
CALEA NATIONALA CAMPINA-PREDEAL

CU TOATA ZESTREA El IN ANUL 1913.

Itinerar. Calea nationald ampina-Predeal face acum parte din calea national No.
13 PloWi-Predeal. Pan la punerea in aplicare a legei drumurilor din anul 1906, un

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

139

singur trup de sosea lega Bucurestii cu frontiera Predeal i anume calea nationala No-. 3
Bucuresti-Predeal: aceasta era conform si trecutului istoric al acestui drum drumul Brasovului".
Dar la regulamenul de aplicare al legei dru-

murilor din 1906 s'a anexat un tablou de

caile nationale, care s'au clasificat raportandu-se 0 aceasta a fost o greseala la re7

teaua cilor ferate; a$a, in ceeace priveste

calea despre care vorbim, ea a fost trunchiata,

lasandu-se Ploesti-Predeal", iar partea Bucuresti-Ploesti s'a trecut la drumul Moldovei,

desi vechiul drum al postei nu face ocolul
prin Ploesti, ci, dela Bucuresti o lila direct
spre l3uzau, prin Urziceni.
Lungimea caii nationale Campina-Predeal

era in 1898 de 53 klm.+950 metri; intervenind in urmA mici rectificari, aceasta' sosea
s'a masurat in anul 1910-11 i s'a gasit lun-

gimea ei de 53 klm+365 metri; la aceasta.

lungime s'au adaugat: in 1905 1 klm.+500
m., varianta I din Sinaia,; in 1912 1 klm.d- 863

m., varianta II din Sinaia (prelungirea celei

d'intai), de unde: in 1913 lungimea total a
caii nationale Campina-Predeal este de 56

www.dacoromanica.ro

140

NESTOR URECH IA

klm.+'728 metri. Largimea-i este variabila,

3n medic de 7 8 metri, cu minimuri de 6 m.
maximuri de 11 metri (in 1898 aceast
largime minima era de 5 metri pe alocurea,
iar de 11 metri nu era nicaeri).
Aceasta cale nationala ese din orasul Cmpina
la ldm. 95 socotit delaBucuresti 1) la altitudinea

de 481 metri deasupra Marei-Negre. La ldm.

95+500 Incepe scoborasul in valea Prahovei,

prin numeroase serpuituri, de unde se desfasura o intins vedere pe albia Prahovei.

Trecerea peste apa Campinita (klm. 96+730)
se face pe un pod nou de beton armat. Strabaterea catunului Campinita, pendinte de comuna Cornul, pe un kllometru.
La klm. 98 noul i elegantul podul Vadu-

lui, peste Prahova, de beton armat, de 135

metri lungime, la 5.50 m. inaltime dela supra-

fata apelor scazute. La capatul acestui pod

trecere la nivel peste linia C. F. R. PloestiPredeal, altitudine 446 m. (cu 35 m. mai jos

ca platoul Campinei); la stnga o sosea co1) In toate notatiunile kilometrice din aceastl lucrare,
m'am raportat mereu la Capitald, iar nu la Ploeqti; pe
stIpii kilometrici i ectometrici am indicat kilometrajul
dublu: dela Ploegi i dela BucurWl.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA it)VULUI

141

munala, in proasta stare, care duce direct la

gara CAmpina. Urcus, prin catunul PodulVadului, spre platoul celor cloud sate asezate
de-alungul c.ii nationale, pe 11 klm.: Braza
de jos si 8reaza de sus, cu catunele lor Podul
Vadului, Capul Cmpului i Belia. Nina la
klm. 106, soseaua se desfasoara aproape in
linie dreapta. La dreapta, Valea Prahovei, in
care e asezata linia ferata Ploesti-Predeal. La
100 m. inainte de klm. 102 se desprinde o
sosea comunald, care duce la halta Breazade-jos; la aceeas tialta duce o aka sosea
comunala desfacuta din soseaua nationald tntre

kil. 102-103 in Breaza-de-sus. Acest sat este

pus in legatura cu satele Provita i Ocina
printr'o sosea vicinala desprinsa pe stanga din
calea nationald la klm. 103+300 si cu satul
Talea ramificata, pe stnga, din calea natio-

nal, la klm. 105+700. La klm. 106+500

Incepe scoborisul iarsi in albia Prahovei, spre
Gomarnic, prin multe serpuituri. La klm. 109
se desprinde, pe stnga, o aka sosea vicinai

duand la satul Talea. Trecere, prin catunul

Belia, la nivel, peste linia C. F. R., apoi pe
un pod mare de piatra peste Prahova (altitudine .553 m.) intrare In satul Comarn;c (klm.

www.dacoromanica.ro

142

NESTOR URECHIA

109+500). Strabaterea acestui sat pe vre-o

trei klm. La klm. 111 + 900 gara Cotnarnic

pe stnga; pe dreapta sosea vicinald spre

satele Secaria si Teila. Intre klm. 114-115
circulatia pe o varianta construita In anul 1907,

soseaua fiind aci napadit de apele si materialele aduse de pe coastele din dreapta. Din
Comarnic pand la catunul Cernica (klm. 115)
urcusul este IM si calea nationala si linia

ferat sunt paralele, foarte apropiate una de

alta. La kiln. sus citat se face un drumeag
care duce, dincolo de rAul Prahova, la schitul

Lespezi, asezat pe plaiul muntelui Plesuva

(15 minute pand sus). Tot la klm. 115 calea
nationala incepe a sul pe dreapta, prin serpuituri, lsAnd in vale, pe stnga, matca Prahovei, cu linia ferata asezata IntrInsa.
De aci incepe partea cu totul pitoreasca a
call nationale Cmpina-Predeal, care tine pAna
in catunul Izvor atArnator de comuna Sinaia.
Agatata deasupra vaii Prahovei, urtnand linia
mijlocie deacurmezisul coastelor diferitilor
rnunti sucesivi, se vede ca traseul i-a fost bine
studiat dintru inceput: i aceasta nu ne Mira,

cnd :aflam ct studiile pregatitoare ale constructiei acestei cai intre Comarnic i Sinaia

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAVVULUI

143

au fost acute de ilustrul inginer francez Lalanne. La klm. 116+358 se trece Valea Floriului pe un pod de piatra de 90 metri lungime

si de 18 metri inltime, cel mai Ina lt pod al

acestei ci nationale. La dou sute metri dui:A
podul Floriului se desprinde pe dreapta o sosea
vicinala, care duce la satul Tesi Ia. Trecere
prin catunul Posada cu casele lui stranse pe langa

castelul principelui George Valentin Bibescu

intre klm. 117-118. Cu multe curbe in loc

scoborasuri scurte la poduri i iarsi urcusuri, soseaua sue mereu OM la klm. 121
+154 (podul

Valea Mrului), unde altitudinea

este de 810 metri, pe cand in Comarnic era

de 580 m., asa dar mai sus cu 230 metri.

Pe cei cinci kilometri dintre ldm. 118-123
se AA parcursul cel mai primejdios al acestei
cai nationale, la stanga fiind prapastia din spre
albia raului Prahova, iar la dreapta zidul mun-

-Pon Pe aceast distant se prezint a0, numitele In vechime irei Ord/ii, trei locuri
periculoase, am pute zice cele cinci Oreig,
.caci atatea la numar sunt floroasele vA.i: a
Oratii lor propriu zise (klm. 119 + 43.7), a
Surpaurilor (klm. 119+935) a Sipotelor (klm.

120+591), a- Marului (klm. 121+154) si a

www.dacoromanica.ro

144

NESTOR U-RECHIA

lui I3ogdan (122+090). Trecerea peste Oratii

Sipote se face pe poduri cu totul de lemn.
La klm, 123+ 573, dupa un scoborIs repede,

soseaua trece pe un pod deasupra liniei ferate si apoi pe un pod de piatra peste raul
Prahova i strabate catunul Izvor. La klm. 125

+100 se desprinde, pe stanga, calea nationale SinaiaMoroeni. La klm. 126 incepe

propriu zis comuna urbana Sinaia, pe care o

strabate calea nationala CampinaPredeal,

luAnd, in partea centrala, numele de,Bulevardul

Ghika, fiind prevazuta cu trotuare-alee plan-

tate pe ambele pri, cu dublu rand de castani. La klm. 126+ 641 se desface, pe dreapta,

varianta, care, sub poalele platoului Sinaei

pi dealungul raului Prahova, duce la gar pi

de ad pe o a doua varianta, pusa in circulatie anul trecut, duce iarasi in calea nationala la esirea din Sinaia (catunul GuraPadurei). In dreptul parCului (klm. 128+200)
soseaua nationala coteste la dreapta; suntern

ad la o altitudine de 840 m.; la klm. 128+

518, peste drum de otelul Caraiman, Incep
o soselutd, care scoboara la gara din Sinaia.
Putin mai sus, la raspantie, la dreapta, se,
face strada care duce la gara Sinaia, iar dupa

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

145

noul cazin, pe stanga, strada spre Mndstire.

Apoi trecem peste [All& Pe les, pe un pod de
piatra (klm. 128+760) si pe stanga strada

care duce la castelul Pe les. La klm. 129+

860 soseaua scoboara i dupa ce a trecut prin

catunul.Gura-Padurei, si a strabatut comuna

Sinaia, cu catunele Izvor i Gura Padurii, pe 6

km.+500, merge iutre km. 130-132+500

de-alungul raului Prahova; din acest din urma

punct se urca iari, strbatnd catunul Poiana-Tapului (km. (133-134), cu halta Poiana-Tapului pe dreapta (la klm. 135+467);
la klm. 135 intra. In satul Bisteni (klm.
135-137 + 500, pe 2 km. si 500); pe dreapta,

la km. 136+ 030 se afla Gara Busteni; de

ad se desprinde o sosea comunala care
trece dincolo de raul Prahova, pe muntele Zarnura i soseste la halta Poiana-Tapului; la

km. 136+522 podul de piatra peste Valea

Cerbului; de aci, pana la pasajul de nivel al
liniei ferate (km. 137+533), pe un kilometru
in linie dreapta, bulevardul creat de dirigenta
caii, in anul 1898 si urmatori, cu trotoare-alee
de 7 metri largime, plantate cu doua rnduri
de castani.

De la intrarea in Sinaia pAna la iesirea

Nestor Urethia.

Drumul Brafovului.

www.dacoromanica.ro

10

146

NESTOR URECHIA

din Busteni calea nationald este asezath. Ja

poalele lantului din muntii Carpati numit Bucegi. (dealungul a 12 kilometri.) La klm. 137+
533 (unde se afl i tunelul C. F. R.), soseaua

trece Inteo strmtoare, Intre malul muntelui

Cldbucetul Baiului i rul Prahova, 1G4c care,.
de ad
ptina putin mai sus, se numeste1

Geanone. La km. 139+500 intrare in satuI

Azuga, trecere la km. 140+040 peste apa
Azuga, pe un pod de piatra; esire din Azuga

la km. 140+640, dup6 ce a fost stralAtut

acest sat pe o lungime de 1 krn.+140; pe
stnga curge apa Prahovi/a, care mai la
vale unindu-se cu apa Azuga formeaza. rul
Prahov a. Suis repede la locul zis Malul Ur-

sului (km. 143+500). La km. 145 + 790

pasaj de njvel al liniei ferate, aflndu-se in
acest punct, pe dreapta, Schitul Predeal. Intrare in centrul satului Predeal (2 km.+275
lungime). Pe dreapta, la km: 148, straa
ducnd la gara Predeal. Calea National&
ampina-Predeal s sfArseste la frontiera de
spre Transilvania (pasul Predeal) la km. 148+
365, de la Bucuresti sau km. 88+365m. dela
Ploesti, la altitudinea de 1.065 metri deasupra Mdrei Negre.

www.dacoromanica.ro

Ca lea nationall CAmpina-Predeal la girea din Sinaia, inainte de a ajunge in cAtunul Gura-PAdurei. Peisaj de iarnA;
Bucegii inzApediti in fund. La dreapta, bancl cu acoperil. Podica din primul plan, pe dreapta, aratA pe unde trece poteca
pentru pietoni, executntA in anul 1911/12.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

147

Orientatiunea cii nationale Carnpina-Pre7

deal este In general dela Sud la Nord cu
urmtoarele erpuituri:
Nord-Vest de la Cam.
pina la Posada, dela Posada la Izvor NordVest, cu Incovoiere Inca mai spre Apus, Intre
Izvor i Buqteni Nord-Nord-Vest, iar de la
Buteni la Predeal Nord-Est.
Calea Nationald Campina-Predeal in

raport cu linia ferata Ploeisti-Predeal. La

capatul Podului-Vadului calea nationala intre-

tae calea ferat la nivel (km. 98+246 al

oselei 0 97+525 al C. F.) ramnnd linia
ferata in matca Prahovei tot mereu la dreapta

qoselei, care se desfaqoara pe platoul Brezelor, pAnd la apa Delia, unde aceste cloud
ci iaraqi se intersecteazd la nivel (km. 109+
367 al oselei 0 107+750 al C. F.). linia
ferata alergand de acum paralel la stanga
pselei, in unele puncte foarte aproape de ea,
atingAndu-se In dreptul grei Comarnic 0 la
e0rea din Comarnic. In km. 115, oseaua
cotind la dreapta i urcndu-se pe coaste,
se desparte de linia ferata, care rmne in
talwegul raului Prahova, trecand prin adevarate chei (defileuri). Aceste cloud cdi se inthlnesc din nou intre halta Valea-Larga si

www.dacoromanica.ro

148

NESTOR URECHIA

catunul Izvor, soseaua trecand pe deasupra

liniei ferate, pe un pod de piatra boltit de 8

metri deschidere (km. 123+573). De ad,

calea nationala are tot mereu la dreapta sa
calea ferata, cand despartita de ea prin rant
Prahova, cand atingandu-se (de pildd gara
Busteni este asezat la 30 metri de sosea).
La esirea din Busteni pasaj de nivel (km.
13'7+533 al soselei si km. 134+212 al C.
F.); linia ferata trece la stanga soselei strabatand un tune] imediat dupa acest pasaj.
Pozitia aceasta relativd se pastreazd pe mai
bine de opt kilometri, cele doul ci atingandu-se de aproape pe alocurea (de ex. la
intrarea in satul Azuga), dar mai mult fiind
desprtite de apa Prahovita. Un ultim pasaj
de nivel se afla la intrarea in Predeal, in
dreptul manstirei (la km. 145+790 al soselei

si 142+110 al C. F.). De ad linia ferat

ran-lane mereu la dreapta soselei pan la
frontiera. Gara Predeal este pus In comunicatie cu calea nationala printr'o strada pavata de 100 metri lungime.

Calea nafionald Campina - Predeal in

raport cu rdul Prahova.
Aceasta apa
curgand de la Nord spre Sud vom umbla

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR AOVULUI

149

noi pe sosea In acest sens, dela Predeal spre

Campina.

Prea modesta obhrsie a raului Prahova este

la frontiera, si anume un izvoras, aflator intre
gara Predeal i cldirile vamei romne, la
stanga soselei: din acest mic izvor se formeaza
un pAralas, care, mai jos, trece, printr'un ape-

dua, la dreapta caii nationale.

Acest paraias dimpreuna cu apa Teascului,
izvorata din muntele Clabucetul Taurului si
apa Joita esit din muntele Clabucetul Baiului,
alcatuesO raul Prahovita. Ca lea nationala merge

pe malul stang al Prahovitei, pand in jos de

satul Azuga. In centrul acestui sat, la klm.
140+040 apa Azuga intretae soseaua, trecand

subt un pod de piatra boltit, cu 2 deschideri

de cate 10 metri lumina i, impreunandu-se,

mai jos de gara Azuga, cu apa Prahovita,

formeaza raul Prahova. Ceva mai la vale
(klm. 138+703). Prahova incruciseaza intaia

oar qoseaua, subt un pod de piatra boltit

(podul Sorica) cu cloud deschideri de cafe 12

metri lumina. De ad, pand la esirea din ca.tunul Izvor, calea national e asezata mereu
pe malul drept al raului Prahova; Intre Busteni si Sinaia, pe vreo doi kilometri. Prahova

www.dacoromanica.ro

150

NESTOR URECHIA

hate in sosa, pricinuindu-i totdeauna, la viituri mari, stricaciuni.

La klm. 123 + 667 Prahova trece

la

dreapta soselei, subt podul valea Teiului, pod

de piatra boltit cu 3 deschideri de ate 15
metri lumina: de ad i pana dincolo de satul

Comarnic, pe 14 klm., soseaua se afla intr'una pe malul stng al Prahovei, atArnata

pe munti, la inaltimi de 100 metri, deasupra
vaii Prahova, pAna la catunul Cernica (klm.
115), de unde cele cloua cai sunt foarte apropiate una de alta si la acelas nivel. La klm.
109 -I- ;461, la vale de satul Comarnic, al

treilea pod peste Prahova, pod de piatra

boltit, de 72 metri lungime, cu cinci deschideri de cAte 12 metri lumina. De aci, pe
11 klm., soseaua umbland pe platoul Brezelor
se afla pe malul drept al Prahovei, .depa'rtandu-se de acest rthl (la o distantd maxima de
1 klm.) InsfArsit la klm. 98, inainte de orasul
Campina, se afla al 4-lea pod peste Prahova,
marele podul Vadului, de 135 m. lungime,
de beton armat, cu 9 deschideri de cnte 12
si 16 metri lumina. De ad . soseaua se indreapta
spre platoul Campinei, rAul Prahova ramAnand
la dreapta ei dedesubt, departndu-se tot

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

151

mereu de acest rau. Tocmai la 50 km. mai

la sud, Prahova mai trece odata i ultima
oara subt calea nationala, intre klm. 43-44
al caii Bucuresti- Ploesti.

Aliniamente s1 curbe. Dupa cum este de

prevazut pentru o sosea de munte, calea nationala Campina-Predeal prezinta putine aliniamente i numeroase curbe. Afara de o serie
de mici aliniamente soseaua nu se prezinta In

linie dreapta pe o distanta mai mare ca 500

metri decat: imediat la iesirea din Campina
(631 m.). in centrul orasului Sinaia Bulevardul
Ghika (813 m.). la esirea din Sinaia, dela
podul Peles inainte (543 m. BuleVardul -Fer-

dinand), la esirea din Busteni, dupa tunelul

C. F. R. (535 m.) La frontiera Predeal avem
o linie dreapta de 468 m. lungime. Singur
bulevardul din Busteni, inadins croit de dirigenta, se desfasoara in linie dreapta, pe
aproape un kilometru.

Cat despre curbe, ele sunt foarte numeroase, soseaua trebuind s. ocoleasca raul Prahova, precum i linia feratd, trebuind s urmeze
ondulatiile in plan ale muntilor, fiind nevoit
sa se inscrie, dupa putinta, in stramtorile vaii
Prahovei, intre apa, linie ferata i munte. Uneori

www.dacoromanica.ro

152

NESTOR URECHIA

chiar dou curbe nu sunt despktite printeuri

aliniament, ci urmeaza una alteia in directii
contrarii: curl:a si contracurba. Nu e de mirare ca, In astfel de conditiuni, calea nationala Cmpina-Pedeal, prezinta, pe alocurea,

curbs de raze mai mici ca 50 metri, minimul admis In teoria inginereascd. Chiai la
scoborIsul dit- Campina la Campinita, spre
valea Prahovei, soseaua Infatiseaza un sir de
serpuituri, cu raze mici, din care una de-abia
de 11 metri. Alte serpuituri la scoborasu1 de
pe platoul Brezelor spre Comarnic, cu raze
mici, din care una de 13 metri. Apoi toata.
partea dela.' Cernica (klm. 115) pana la catunul Izvor, partea unde calea se sue si este
agatata pe munti, este presarat de curbe cu
contracurbe. Pe toata distanta aceasta de 10
kilometri, vehiculele, cu deosebire autornobilele,
trebue sa mearga cu mica vitesa. Mai cu searna.

in vecinatatea podurilor trecerea este foarte

primejdioasa, facandu-se cu scoborasuri si sui-

suri repezi, curbe in loc, de raze mici, ca de

10 metri uneori, prapastia la stanga din spre
raul Prahova si zidul muntllor la dreapta. Asa
se prezinta soseaua, de pilda : la podurile
Oratii, Surpaturi,

ipote si valea lni Bogdan.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR/W3VULUI

153

Soseaua noastrd mergand dela

camp spre muntii Carpati negresit cd sue; ea
trece dela altitudinea de 446 m. (Podul-Vadului) la 1.065 metri (frontiera Predeal) deasupra Mar& Negre, indltndu-se deasupra

macei Prahovei la esirea din Campina, cu

619 metri, ceeace la 50 kilometri cld o rampd
medie de 12 milimetri pe metru. Dar in pearcursul ei soseaua prezintd multe pante si
rampe, din can i. cele mai insemnate sunt : co-

boras de pc platoul Campinei in Valea Prahovei, si de aci suis spre platoul Brezelor,
scoboras de pe platoul Brezelor, in valea Prahovei; suis neincetat dela Cernica klm. 115.
pand la podul Valea Mdrului (klm. 121), de
la altitudinea de 642 m. la altitudine de 810
m. (diferenta de inaltime 186 m., pe & klm..

ceeace d o ramp de 3 cm. pe rn.); de aci

scoboras spre cdtunul Tzvor i iardsi suis spre
Sinaia. Din Sinaia pand la Busteni alternative
de pante si rampe, (pantd la esirea din Sinaia,
rampd la intrare in Poiana-Tapului, pant la
esirea din Poiana-Tapului, rampd la intrarea
in Busteni). Dela Busteni la Predeal suis
continuu.

Aceasta cale a fost bine studiatd din punc-

www.dacoromanica.ro

154

NESTOR URECHIA

tul de veclere al declivittilor, caci desi de

munte, nu prezinta rampe sau pante mai mari

decat 5 cm. pe metru (maximul admis In

teorie pentru o cale nationala), Intr'un singur
punct, la podul Oratii este o rampa de 8 cm.
pe m., pe scurta distanta.
Schimbeiri de traseu-variante. Este lesne
de inteles- cd o qosea construit inteun tinut
muntos nu rmne pentru totdeauna statornicit, in toat lungimea ei, pe traseul initial.
Sunt parti unde, din pricina coastelor fuga-

toare ori apelor care rod talusele, soseaua

trebue deviatd.
ImDotriva apelor Prahovei, calea nationala

Campina-Predeal a fost si este aparata prin

ziduri

blocaje; dar prabusirea coastelor neputnd fi inlaturata, in chip pe deplin multumitor, prin ziduri de sprijin i plantatii, cele
i

mai de multe ori singura solutie a fost de a

fugi de acele coaste tniscatoare, de a departh
oseaua de ele. Asa s'a construit ateva. variante, deplasari de traseu, care pot fi numite si rectificari (indreptari) de sosea, caci
s'a pardsit, in fiecare din acele punete, traseul care urrnA curba poalelor coastelor
printr'o linie dreapt, s'a legat cele dotra ca-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

155

pete ale curbei, ramannd intre dreapta si

curba o suprafata incapatoare, pe care s se
poata asez materialele aduse prin naruirea
coastelor. Variante de acestea rnai importante

s'au executat in urmatoarele puncte.

1. Una la intrarea In Cornarnic, kilometrul

110 + 350-110+800 pe, 450 metri,

anul 1880-81. Aci pe dreapta sunt

prin
niste

dealuri, care nelncetat curgeau pe vremuri,

potmolind soseaua, dupa fiecare ploaie. In anul

1877 s'au facut aci lucrri de restabiliri a

circulatiei. In anii 1880-81 s'a hotarat sa se
fuga de sub poalele acestor dealuri curgat6are;

lucrarea a costat 36.000 de lei, caci a trebuit

sa se abata rAul Prahova, iar noul traseu s
se aseze pe cotete de lemn umplute cu blocuri acoperite pe deasupra cu straturi de piatra
si pamnt; In 1897 intamplndu-se o nou
mare viitura de potmol, s'a putut opri, facandu-se de cantonieri trei santuri de drenaje.

De atunci, aceast variant n'a mai fost amenintata de potmoale, dar este cam slab
aparata din spre Prahova, al carui plan s'a
ridicat cu timpul.
2) Intre klm. 114-115, inainte de a ajunge
la punctul numit Cernica, se deschide in semi-

www.dacoromanica.ro

156

NESTOR URECHt A

cerc un podis. Coastele imprejmuitoare, pe

dreapta, nu prezinta propriu zis vai sau valcele,
ci scrijilituri adnci pe un pamnt golas, fuga-

tor. Dupa ploi, cat de mici chiar, apele curgaud prin aceste scrijilituri, aduc pe podisul
despre care este vorba mari cantitati de potmoale. In primii ani ai fiintarei soselei, dupa
constructia ei- pe sub poalele acestor coaste,
procesul acesta de potmolire nu ave proportiile de astazi i remediarea lui era relativ usoara;

pe deoparte materialele se scurgeau pe supt

podurile asezate in dreptul umbletului lor, pe
dealta Prahova curgandimediat la stanga soselei,
potmoalele cdzute pe ea se curatau de cantonieri

si, aruncandu-se in Prahova, erau luate de curentul apei i trate la vale. Dar odata cu
constructia caii ferate (1879), s'a corectat albia
Prahovei, trecnduse la stAnga liniei ferate,

asa ca soseaua a rtnas intre aceast linie si

coaste; potmoalele, nemai fiind luate de curentul apei, s'au gramadit intre klm. 114

115, in cantitti enorme, ridicAnd chiar deasupra nivelului platformei soselei fundul vechei

matci a[Prahovei. Un sir de ani s'a dus lupta

prin cantonieri in contra acestor potmoale,
luptd fara spor, amintind butoiul Danaidelor.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

137

Nemai putndu-se birui cu ridicarea potmoalelor, s'a pardsit, prin anul 1886, vechiul

traseu pe sub ooaste, construindu-se o variantd, mai aproape de calea feratA, cu ajutorul cantonierilor, fdrd studii prealabile, fr
supraindltare. Cava timp circulatia a fost satis-

facatoare; dar valul potmoalelor a ajuns s

preiingd i acest traseu i In curdnd s5. treacd
peste el. Iardi curatire neintreruptd, pAnd
ce, In anul 1907, dirigenta a executat un
traseu definitiv, supraindltat, intre klm.114+

355-115+ 171, pe 816 m. lineari, cu talusele

pereate, cu un pod de beton armat. Cinci

ani au treed:de atunci i varianta Cernica"
se mentine prefect, nemai avnd a se teme
-de potmoale.
3) In anul 1870, Eforia Spitalelor Civile
construind cel d'intai otel subt mdndstirea
Sinaia a executat i un parc (astdzi existent,
In parte schimbat in urma clddirea cazinoului),
devind calea nationala la dreapta, spre malul

apei Prahova. Aceastd curbd a rdmas neschitnbata pand astdzi, pe 400 metri, intre
idm 128+100-128+500, adicd partea Intre
strada Spatartil Cantacuzino i strada garei,

www.dacoromanica.ro

158

NESTOR URECHIA

pe laturile careia s'au construit otelul Caraiman

(pe stanga) i Pota (pe dreapta.)

4). Intre Sinaia qi BWeni, in dreptul klm.

132 (dupa intersectia ose1ei cu linia funicularului ducand la cariera de piatr din muntele Piatra-Arsa) iar4i soseaua, arzat sub
coast, era mereu acoperit cu materiale nruite
de pe grebenii muntelui Piatra Arsa; In anul

1886 s'a rectificat pe 400 m. L, preferandu-se

apropierea de raul Prahova, ceeace a reclamat in urtna constructie de ziduri i blo-

caje in spre apd.

4). Alte consideratiuni au impus schimbarea

traseului la intrarea In BWeni i anume: intre

klm. 135+500-135+800, la dreapta

si 13

stanga soselei, se afla instalata fabrica de hal--

tie Schiel. In acest punct soseaua era ca un

fel de curte a acestei fabrici; cu toata bunavointa conducatorilor ei i staruinta serviciului

de intretinere, vepic partea aceasta a soselei

era incurcat de materialele fabricei i circulatia impedicata. 0 atare stare de lucruri neputand dainui, s'a construit de dirigenta, en
cheltuiala fabricei, o variantd, pe dreapta, In
lungime de 230 metri lineari, Intre klm. 135+

585-135+824, cu un pod de piatra peste

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

159

Valea Jepilor. Cu chipul acesta s'au impacat nevoile si ale fabricei si ale circulatiei pe calea nationald.

In afard de aceste variante inai insemnate,

a fost nevoe de a se deplasd soseaua in mai
multe locuri, pe mici lungimi, pentru a ingddui asezarea liniei ferate Ploesti-Predeal.
Numai as se explica cd in unele puncte, unde
cele cloud ci sunt aproape una de alta, sta.lpii

de hotar ai C. F. R. se afl dincolo de sosea, ceeace dovedeste c linia feratd a calcat

peste traseul cii nationale.

La acest paragraf se cuvine s alturdm

vorbirea asupra Variantelor oselei, in Sinaia,
care nu fac parte din chiar trupul cdii hationale, ci sant niste ramuri ale ei. Aceste
variante, I-a si a II-a, au fost construite pentru
a descurc circulatia pe soseaua propriu-zisd,
in strdbaterea orasului Sinaia, pe partea nuNumdrul vehicumita' Bulevardul Ghika.
lelor, care circuld pe acest bulevard in timpul
sezonului de vilegiaturd, mdrindu-se din an

In *an, s'a simtit nevoia de a se abate din

acest drum cel putin carele de povard. S'a
construit dar o ramurd a cdii nationale, in
centrul Sinaei, dupd cum urmeazd:

www.dacoromanica.ro

160

NESTOR URECHIA

1) In toamna anului 1904 s'a inceput cons-

tructia unei prime variante, pe dreapta cii

nationale, plecnd din km. 126+640 al acestei

ci (intrarea in partea centrala a Sinaei)

ducAnd, pe sub poalele platoului pe care e
asezat bulevardul Ghika, pe malul drept al
raului Prahova i paralel cu linia ferata, la
Gara Sinaia, pe o lungime de 1 klm. + 500 m.
Lucrarea s'a terminat in vara anului 1905 si
a costat 52.000 lei (34.000 lei in medie
pe kilometru).
2) Prima varianta construit sosind numai
pana in dreptul galei Sinaia, probIema ranirei circulatiei pe bulevardul Ghika nu s'a rezolvit decal partial. Pentru deslegarea pe deantregul a problemei, urma s se inddeasc
acest crAmpei de sosea, prelungindu-ldincolo
de gara i legandu-1 cu calea nationala, la
esirea din Sinaia. Aa s'a i facut in anul

1911, and s'a inceput constructia celei de a

doua variante, adic prelungirea primei variante pn In jos de catunul Gura-Padureipe o lungime de 1 klm.+ 864 metri. Lucrarea proectat i executata de Serviciul de
Studii si constructii s'a terminat in anul 1912,

and s'a

si

dat in primirea serviciului de

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

161

intretinere al cdii nationale Cmpina-Predeal.

A costat lei 189.000. (101.000 lei in medie

kilometrul).

Lungimea totald a celor cloud variante este

de 3 klm.-1-364 m. Se afl pe ele 16 poduri
(poduri, podete i tub* din cari 7 de beton
armat. Aceste cloud bucdti de sosea fiind in

mare parte scAldate de rAul Prahova a trebuit sd fie aprate prin blocaje; varianta a
doua fiind Incd si mai intrat In matca Prahovei este aparat i prin doi pinteni de blocaje, lungi unul de 100 metri, cellalt de 85
metri.

La capaul variantei a doua s'a construit

si un canton, de cdrrnidd aparentd.
Priveltsti ,si pozifil poresti. Calea nationath. ampina-Predeal strdbate tinutul \rail
Prahovei, mai intdi deluros, apoi cu totul
muntos, infatisand pozitii, unele pline de far-

mec, dar cele mai multe marete prin sdlbaticia ce natura o desfsurd jur imprejur.
Dela muchia de unde, esind din Cmpina, In-

cepe cel d'intdi scobords Frpuit, privirea coprinde valea Prahovei, cu platoul Brezelor la
.stnga, iar la dreapta munii, pe care stau cuibdrite satele Cornul i Sotrile.
Nesor Urechia.

Drunna Bmovului.

www.dacoromanica.ro

11

162

NESTOR URECHIA

De pe platoul pe care se sue apoi calea,

platou care vara este rAzator, cu pajistile
livezile sale de pomi (nuci, cirei, viini, pruni),

vederea este liber mai mutt pe stnga, spre

dealurile cele golase din spre judetul Dam-

bovita, iar pe dreapta, din and in and, se

deschide o strung une echappe", prin care
se iteste matca Prahovei mrginit de muntii
dela rasrit. Vedere Intreaga asupra muntilor
Comarnicului avem apoi dela inceputul serpuiturilor de scoborAs de pe platoul Brezelor

spre Comarnic. La esirea din acest sat soseaua este tdiat de un sir de vat, fdr ape,
pe vremuri obisnuite, scrijilAnd dealuri sterpe,

scorborosite, pe care nu creste fir de iarb

si nici un copac, ci deabia cAtiva mrcini.
Dar partea cea mai pitoreascl a acestei sosele se afld intre catunul Cernica (klm. 115)
catunul Izvor (klm. 123); pe aceasta dis-

tanta ea este agatata, cu mare indrasneal,

pe inltime, la mijlocul coastelor, tivitd la
dreapta de zidurile muntilor, iar la stAnga se
casc prapastiile, in care rAul Prahova ti rostogoleste valurile, curgAnd aci pnzA, aci sdren-

luite de stancile statornicite in cale-i.

Cine vrea s. judece maretia tabloului, tre-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA pvuLUI

163

bue sa se sue pe muntii de dincolo de raul

Prahova, de pilda pe Alepuva, deasupra pitorescului schit Lespezi. De ad va vede
desflprandu-se dedesubt, in genuni i chei,
apele Prahovei, In albia careia alearga linla
ferata; mai sus va urmari cu privirea svarcolirile de balaur ale drumului Braovului, cu

erpuituri scrise pe clinele muntilor de originalul parapet in arcuri, aqa de bine numit
sprincene". Dar ramanand pe qpsea i ajungand

in catunul Posada, drumetul, iubitor de privel*i de ale naturei, se va sui pe podeagul

cantonului din acest catun, peste drum de
castelul Bibescu. De ad va vedea alergand
spre miaza-zi dealurile desprinse din Orul
Carpafilor, descrescand in zare. La dreapta
se odihne0e platoul Brezelor cu livezi zAmbitoare; de desubt Prahova, smuncindu-se
1110AI-sit din .chei Intunecate, se revarsa trite()

albie larga, Dunre, udand insule de verdeata,

unde salcia pletoasa i plopul argintiu se infratesc cu cetina ro0e.

Din locul acesta Inca se zarWe intala

oara, proectandu-se pe cer, la miaza-noapte,
falnicii Bucegi, parc stavilind spintecatura
Prahovei, stralucind iarna de zapada Wernuta

www.dacoromanica.ro

164

NESTOR URECHIA

cu nemiluita pe spinarea lor. Mai departe

calatorul da de genunile fioroase ale vailor
-0110, Surpaturi, Sipote, Marului i Bogdan,
care pe vremuri. opreau in loc i Ingrozeau

drumetii pe vechiul drum al Brovului.

..Apoi, de pe frumosul platou al- Izvorului se
.desapara panorama Bucegilor, Incepand cu
Coltii, Vrful-cu-dor, Furnica 0 mai In fund
Jepii i Caraimanul, a caruia ea se Incovoae

armonios pe cer. Intram in Sinaia, devenit

oraq, cu vile cochete, in0rate dealungul caii
nationale numita Bulevardul Ghika, In centrui
acestei localitati de vilegiatura 0 de rerdinta.
regald, pe vara. Pdcat ca. din Sinaia chiar,

wzata ca intr'un cazan, nu se prea \Tad Bucegii; la aceasta contribue i plantatia mult
prea crescuta de 20 de ani. incoace 0 care
astup aproape orice vedere in timpul verii.
La e0rea din Sinaia, la o cotiturd, unde
se afla i o banca cu acoperi, intr'adins aci
aezata, Inainte de catunul Gura - Padurei,
maret se profileaza pe stanga crestele muntilor Piatra-Arsa, a Jepilor man i mici 0 a
Caraimandlui, iar in fund se zaresc satele Poiana-Tapului
i Bqteni. Alta vedere te des.

Ltd, o vedere de amanuntimi ale Claii mari,

www.dacoromanica.ro

00.

10 11

`'
.

4,

Cum se vede Valea Prahovei, din Posada, din curtea cantonului, spre
Sud. Jos rani Prahova cu linia ferata; la stanga dunga alba este Ca lea nationala Campina-Predeal, ducand la Comarnic. (Vezi pag. 163).

Cum se vede Valea Prahovei, din Posada, din curtea cantonului, spre
Nord. In vale rani Prahova cu linia ferata; dunga alba din dreapta este
calea nationala Campina-Predeal, ducand la Sinaia. In fund Bucegii albi
cle zapada. (Vezi pag. 163).

www.dacoromanica.ro

DRUMU L. BR AOVULUI

165

pisc inaintat al Jepilor mid, dacd, ajuns tn

centrul catunului Poiana-Tapului, te asezi pe

o banca mare de piatr fixata pe dreapta

goselei.

Dar cea mai minunata priveliste, si care se

poate compar cu cele mai frumoase privelisti din Elvetia, este panorama. Bucegilor,
care se desveleste pe calea nationala in Busteni, sau si mai bine de pe platoul muntelui
Zamura, de dincolo de fAul Prahova, unde e

construit o qosea comunald care trece pe

dinaintea Castelului Gh. Cantacuzino. Minunea

minunilor este acel zid urias al Bucegilor, cu

stncile lor rascolite, cu navala sulitelor lor .
pietroase, cu unduldrile padutii de brazi,
zade, care captuseste poalele i o parte
din coastele bor.
Dar pe data ce, la capatul Bulevardului
din Busteni, treci de tunelul caii ferate i.
cotesti, viziunea Bucegilor piere. Si de aci

Ora la Predeal calltbrul umbl lute() vale

strAmtd, rndrginit de doua siruri de .munti
cu cEne repezi, impadurite des. Uneori coastele se lasa mai taragnate i, la guri de

vlcele, se itesc poeni drag*.

Natura ad si-a perdut salbaticia care In-

www.dacoromanica.ro

166

NESTOR URECHIA

grozete pe drumet intre Cernica 0 Bt.teni;

dealungul Prahovitei ea este, cum ar zice latinul, amoena, placut, raspandind un farmec
potolit.

Dupa pasajul de nivel al caii ferate, In

dreptul manastirei Predeal; se poate privl,
la stanga, In departare, la cei doi munti din
urma din lantul Bucegilor, Morarul cu acele
lui fine, Bucoiul cu spinarea-i de mamut
preistoric, iar la spatele Morarului ghiceti ca
st rezemat Omul cel mai tuna lt varf al Bucegilor (2508 mad).
Neindoios este ca pentru iubitordNaturei cel

mai interesant anotimp In tinutul acesta dela

poalele Bucegilor nu este primAvara, de0 ta.nelile apelor Inmultite 0 capriciile de flcau

ale lui April, care aci radesoare caldaci

zarnbeqteninge cu soareacI se Incruntd
ploud cu bqici, aduc variatii de aspecte ale
vremii, pe potriva sufletului setos de schimbari
ale omului; cel mai interesant anotimp in-

aceast regiune nu este nici vara nici iarna,

cu veqtmintele lor prea verzi 0 prea albe,

ci toamna. Prin Septembre cade bruma 0
atunci un adevarat cantec al colorilor izbucneqte din padurile muntilor, Cu toata gama

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

167

roplui i galbenului, fagii cei d'intaiu Imbracandu-se cu amnia, care iute se rugineqte,
aninii mai jos batnd Inca ca.tva. timp .In albastru, mai sus zadele (melezii) trecand dela
i-oFat la galben din ce In ce mai ters si
totul proectandu-se pe verdele nemuritor al
brazilor, pinilor i moliftilor. Cat de nesimtitor
s fii la aspectele naturei, cat de nevazatori

ochi s ai, nu se poate sa' nu te opreasca

tintuit acest tablou, demn de penelul celor
mai patrunzatori peizagiti

Amintiri din trecut.Monumente. Amintirile din trecut se Infaptuesc pe calea

national Campina-Predeal In cruci i fantani.

Cu deosebire se datore0e pietatei locuitorilor un .nurnr de cruci Infipte dealungul

drumului, intre Campina i Predeal. Cele mai

multe sunt cAzute, ciuntite, pe trei sferturi

Inghitite de pamant, cu slovele terse. Am
izbutit sa lmuresc trecutul numai a catorva.
A$ Crucea Dochiez, de pe, j'clreapta, in Breaza

de jos, In klm. 100+ 720, care, dupa spusele

unor batrani din acest sat, ar fi fost ridicat

acum o suta de ani (prin 1812?) de unul

Pavel Irimoiu; acest om ar fi trait 110 anil
Apoi dou cruci wzate una langa, alta, pe

www.dacoromanica.ro

168

NESTOR URECHIA

dreapta, la km. 102, in Breaza de jos, ridicate de locuitorul Nicolae GA Ica, una in 1870,

cealalta in 1888, datand dar de 43 0 25 de.

ani. Curios este c inscriptiile lor sunt in
slove cirilice, chiar i cea din 1888!
Mai este apoi o cruce de piatra in catunul
Izvor, pe dreapta,Ja. khn. 124+500, asezat,
dupa cum spune inscriptia cirilica, in anul
1862, acum .51 de ani.. Am aflat dela un
btran carutas, din partea locului, ca. ridicatorul acestei cruci a fost unul Duta Burta,
arendas, care locuia in hanul inca in fiint
astazi, de pe muntele Setul (klm. 122-123
al soselei). Dar o cruce cu adevarat interesanta este aceea dela Geanone, intre Busteni
Azuga, pe dreapta, in klm. 139, pe zona
rselei. Aceasta cruce de lemn de stejar s'a

pastrat mai bine decat o cruce de piatra,

desl. este din anul 1824, adicd, a fost ridicata.

acum 89 de ani! Inscriptia ciriIic., pe care

am descifrat-o, glasueste astfel: Ridicatu-s'a
crucea aceasta in zilele prea luminatului domn
Ion Grigore Dumitru Ghica VV. in anal aela
Cristos 1824. Ridicatu-s'a aceas sfnta cruce.
cu ajutorul lui Durnnezeu . . . . lui .Gheorghe.
.

(un rand nedescifrabil

qi

www.dacoromanica.ro

la. capatul

Crucea Dochiei ridicati in Breaza de jos, in

anul 1812, de Pavel Irimoiu, care ar fi trait 110

ani. (Vezi pag. 167).

Doug crud ridicate in Breaza de jos de Nicolae

Gala, in anii 1870 vi 1888. (Vezi pag. 167-168).

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAFIVULUI

169

randului pare-se a fi numele Mihai). Dupa

informatiunile luate dela o batrnd in varsta
de 80 de ani, din Azuga, Salumia a lui Dan
Poenaru,. ridicatorul acestei cruci a fost _un
mocan din Sacele, Ghita Burduloi. Legenda
adaoga. ca acest act evlavios ar fi fost urmator descoperirei unei comori de care numitul mocan. Locuitorul Gheorghe Cornenaqu

din Azuga a facut acum doisprezece ani un

kioculet de adapost crucei; am dat-o in ingrijirea de aproape a cantonierului punctului.
Sa insemnrn ad i cateva fantani construite de locuitori, dintre cari unele le-am

reparat. AO; lantana din Breaza-de-sus, pe

stanga, la klrn. 106+350, construita de doi
preoti in anul 1863, reparata de dirigenta o-

selei in anul 1908; fntana din catunul Po

sada, sub zidul imprejmuitor al castelului Bibescu; pela 1853, cand s'a sistematizat" qoseaua in punctul Posada, curgea, in dreptul

actualului km. 116+900, un Opotel pe un

uluc de lernn; apa acestui Opotel fiind cea
mai bura din imprejurimi, principele Gh. Bi-

bescu, iri anul 1897, i-a facut un basenaq,

iar in anul 1907 dirigenta oselei a pus pe
zidarii serviciului de au construit 0 ci0nea de

www.dacoromanica.ro

170

NESTOR URECHI A

piatra In regula. Mai avem Inca fantna din

catunul Izvor, pe stanga, in klm. 125+500,
construita de familia aucu, dimpreura cu eremonahul Diadocu in 1888 qi reparat de
noi in 1909.
Amintiri din trecut mai sunt 0 rama4ite1e

unor ospatarii de pe vremuri; a0., ruinile

cArciumei dela Fruntea lui Vsii -pe stnga;
aceast ospatarie ar fi fost cladit acum 95
de ani, prin anul 1818; tot astfel ruinile hanului La Slonul de piatra" (care han a fiintat in secolul al XVIII-lea), aflatoare astazi
pe dreapta caii nationale, despartita de aceasta prin linia feratd, la intrarea in BVeni, pe
un foarte frurnos platou al muntelui Zamura.
Rarnne s addogarn cAteva vorbe asupra
monumentelor cladite pe laturile caii nationale Campina-Predeal. Notam cloud de acestea:

fin Azuga, pe dreapta, la klm. 140 +200, in

fata bisericii, monumentul ridicat in amintirea

Companiei VIII Dorobanti Prahova, care a

luat parte cu barbatie la rsboitil neatarnarei,
monument inaugurat in anul 1904. Este in forma

de piramida trunchiata, depiatra de Carairnan,

cu atributele rasboinice (ghiulele, sabie, dra_

pel) 0 marca tarii de bronz, iar la vArf vul-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

171

turul cu aripele deschise, tot de bronz. Inscriptia de pe soclu, din spre calea nationaIa,
suna astfel: Intru amintirea i spre vesnica
lauda. a Companiei VIII de dorobanti din
Prahova, care a luat parte cu barbatie la rasboiul independentei si in deosebi a vitejilor
Lica N. Nicolae, Mustard Vasilejrica Mihai
fiji comunei Predeal, care au cazut in lupta,
pentru neatArnarea tarei i marirea neamului
romnesc". Iar inscriptia din spre biserick
este urmatoarea : In anul XXXIX al binecuvntatei domnii a Regelui Carol I, marele capitan
Inteleptul ocannuitor, Consilierii comunali Ion

G. Babes i Petre Scheeser, primarul Aron

Jinga, medicul D-r Mihail Georgescu-Carpatianu, inginerul Nestor V. A. Urechia; institutorul Dumitru Rapeanu i veteranul Petre
Dascalescu, Insarcinati de obstia locuitorilor
ajutati de Primaria Comunei Predeal, scoala
din Azuga, Banca populara Pelesul", Banca
Sinaia", Wilhelm A. Rhein, Samuel Schiel,
Marco si Paolo Rosazza, Carol Scheeser, Nicolae Hogas si Luca Rosa au ridicat acest
monument".
Al doilea monument este bustul ridicat de
Predeleni lui V. A. Urechia, In catunul Pre-

www.dacoromanica.ro

172

NESTOR tRECHIA

deal, pe stanga soselei (klm. 147+600), in

noul parc. Pe soclu se alfl urmatoarea inscriptie: Lui V. A. Urechia Dascalul Roma1901. Admiratorii stii din
nismului 1834
comuna Predeal, 1908" 1).
Poduri. Socotind cA podurile acute din
lemn, material iute putrezicios, nu stint trainice, i, trebuind a fi reparate mereu, devin
prea costisitoare, foarte cuminti au fost inginerii cari au construit soseaua; Camina-Predeal,

eautand a o inzestra aproape numai cu poduri

de piatra, asa ca in 1898 din 260 de poduri

nu erau decat 7 mixte (pile si culee de piatra,
tablier de lemn) si 11 de lemn; iar astazi au
ramas 6 mixte (din care, de aminteri, numai

doug 'sunt de luat in seama), pe cand cele

de lemn s'au redus la doua, care n'ar fi putut
fi Inlocuite decat prin viaducte scumpe. Aceste

poduri de piatra, in majoritatea lor, s'au pastrat bine, cum de pilda podul Floriului (klm.

116+358) care, desi cel mai mare si inalt

(18 metri) n'a costat, de and a fost construit, adica de -mai bine 50 de ani incoace,
1) Acest bust este opera eminentului sculptor venetian
Ettore Cadorin.

II-I

www.dacoromanica.ro

"Ai

It3,4941

4tv

'41

in

&mid lui \
I

1,

A. Urechi.i, ridicat de Preddeni,

Ob, iii pare II thin Prede.d.

JTT
....7.

Nord

Banat de piatra pentru ase peNoane.

www.dacoromanica.ro

DRUMM. BRA*OVULUI

173

niciun ban. Putine au fost podurile de piatrA,

care au reclamat oarecari reparatii.
Nu tot a$a. putem zice de podurile mixte;
Campinita (klm. 96+ '730), Batrioara (klm.

113+588) 0 Surpaturi (klm. 119+ 935) au

cerut mereu reparatii si chiar inlocuiri de tabliere; podurile de lemn Oratii (klm. 119+
43'7) si ipote (klm. 120 +591) au fost reparate, reinoite, consolidate, reconstruite de un
mare numar de ori.
Un singur pod de piatra Insemnat 0 anume
podul Vadului (klm. 98) a dat mult de lucru

Intretinerei 0 a costat scump. Se cade sa1

consacram aci cateva randuri:
Podul Vadului. .Este asezat peste raul Pra-

hova, la klm. 98., adica 3 kilometri dup

esirea din ora0.11 Campina. Acest pod a fost
construit, in anul 1861, odata cu soseaua Ploeti-Campina-Podul-Vadului; a fost de piatra

cu bolti, proectat pe o lungime de 91 stanjeni 0 jumatate, adica. 181 metri. 0 nota.

anexata la capitolul Serviciul extraordinar"
al budgetului Ministerului de Lucrari Publice
din 1862 lainureqte ca la cei 77 1/2 stanjeni
lungime, cat se socotise mai intai, i se adauga
in ca 14 stanjeni, pentru care supliment de lun-

www.dacoromanica.ro

'174

NESTOR URECHIA

gime se prevede in budget 0 un supliment

de Cheltuiald i adica 113.000 lei (vechi)--=
41.852 lei (noi); de unde conchidem ca podul

intreg va fi costat mai- bine de 300.000 lei

(noi), cu at"at mai mult n a avut o lungime
de 198 metri cu 11 deschideri de 18 metri.
Dar iata c vine potopul cel mare din 1864;
naqterile boltilor podului Vadukii fiind foarte
jos, marea massa de materiale aduse de furia

apelor a stavilit trecerea pe sub pod; pe de

aka parte, nivelul extrem de ridicat ce vor
fi avut apele, adicA 5 metri de la actualul
etiaj, au facut ca puternicul curent s treac
peste nivelul podului i s darArne boltile. In
urtna acestui dezastru, spre a se da mai Mult
lumina' sub pod, s'au inaltat pilele i s'a arzat

pe ele un tablier de lemn astfel aIcgtuit: o

podina rezistenta sustinuta. de 5 ur0, formati
din cAte doua grupuri de grinzi suprapuse:
apoi sub grinda subur0 i doua rAnduri de
contra* Si moaze (cleqti.) Ur0i erau arzati
pe o baba din zidarie, iar contrafirle se reze-

mau la capatul de jos pe o baba, asemenea

zidit in pill. Totul bulonat. Un cub de lemn-

rie enorm, de un aspect foarte greoi. i negre0t ca a inceput apoi dantul reparatiilor,

www.dacoromanica.ro

DRUMM., BRAVVULLTI

175

consolidarilor i reconstructiilor. In 1883 con-

solidare ; in 1884 reconstructia tablierului; fri

1893 reparatia parapetului; in 1896 reparatia
podului. In 1901 i-am inlocuit podina cu po-

dina de stejar, i-am reparat zidaria pilelor

culeelor si am asezat blocaje in jurul lor
(lei 34.000). In 1908 tablierul acestui pod era
inter) stare de descompunere destul de inain-

tata; calea pe pod prezinta ondulatii, iar la

trecerea carelor, 0 mai cu seama a automobilelor, oscilatiile erau puternice. Nemai putand
fi vorba de reparatii, i budgetul neprevaznd
suma necesard reconstructii complecte a podului, ne-am multumit sd sustinern suprastructura
provizoriu, prin niste palee intermediare corn-

puse dintr'o baba i cloud contra* ; un fel

de carje de un aspect prea putin estetic. In
sfarsit in 1910 s'a mai consolidat podul prin
adaosul a cate doi ursi suplimentari. Toate
aceste reparatii i consolidari privitoare la tabli-

erul de lemn, executate din anul 1883 [Ana

in 1910, au costat in total lei 125.000!
In sfarsit in anul 1910 s'a inceput constructia

unui pod nou de beton armat, dupa un proect foarte bine studiat de Serviciul de studii
constructii. Circulatia pe vechiul pod a fost

www.dacoromanica.ro

+ma
.
4111111.
MEM In-

MC=

1=111

1111.
.1.12101111

isessam.
enZWIla

PIn.a.

.1.6,11

.4Z
WAY
as aA

'4/1510-6.47.1fi
diffi /110111'"?.%

Imo um avl.
rivimIamb Tor

11101114/11E42,,

ratisafailinv

IMIZIMMIfgral

masebrou

If "MAW EN:irac

Una din cele 11 deschideri ale vechiului Podul Vaduluir

(1865-1908).

www.dacoromanica.ro

Noul Podul Vadului, peste rani Prahova (klm. 98), dat in circulatie in

anul 1912. Lungimea 136 m. Observati silueta fini i eleganta a acestui pod
de beton armat (vezi pag, 173 178).

1111111

Podul Floriului (klm. 116+358) cel mai inalt pod al clii nationale
Cmpina-Predeal (18 metri inaltime). Construit odat5 cu moseaua, cam
pela 1859,

www.dacoromanica.ro

177

DRUMUL BRWVULUI

oprita, cki devenise primejdioasa; in vara

anului 1912 s'a terminat podul cel nou i s'a
si dat drumul
Acest pod are o lungime totala. de 135.60
metri (in loc de 198 m. lungime exagerata
a vechiului pod), dup cum urmeaza:
7 deschideri intermediare a 15.60 m.=109.20 m.

2 deschideri extreme a . 11.70 m= 23.40 m.

2 console in spatele culeelor a 1.50 m.= 3.00 m.
135.60 m.

Racordarea cu malurile s'a facut prin doua

diguri de cate 125 m. lungime. Inaltimea po-

dului este de 5.50 tn. dela etiaj. Podul are

8 pile si doua culee, cu fondatii pan la 3
metri supt etiaj, asezate pe argila vandta

compact, aproape petrificata. Pilele sunt in

intregime de beton armat (3,40 in. inaltime).
Culeele sunt compuse fiecare din patrusthlpi,

de beton armat, reuniti la partea superioar

printr'o grind de beton armat. Tablierul este
alcatuit din grinzi de beton armat i anume
grinzi console si grinzi independente; In total

stint 4 grinzi console cu hingime de 23.40

m., plus doti console de cate 3,90 in. Grinzile independente sunt 3 intetmediare (7,80 m.
Nestor Urechia. Drumul Brafovului.

www.dacoromanica.ro

12

178

NESTOR URECHIA

lungime) 0 2 extreme (9,30 m. lungime). Lir-

gimea podului este de 6,80 m. din care 5

metri partea carosabild, plus doui trotuare de

cite 0,90 m. litime,

Partea carosabila este Impetruit cu piatr
sparta push' peste un strat de asfalt de 3 cm.
grosime aezat pe beton. Trotuarele sunt asfaltate. Digurile de apirare sunt formate dintr'un rambleu de pimint pereat in partea din
spre api.
Costul total al acestui pod a fost de lei
158.170, din care pentru podul propriu zis
lei 110.538, ceea ce dA. pe metru liniar 815
lei, pret foarte modest.
Noul podul Vadului se prezinti In excelente
conditii de soliditate 0 are o silueti fini i eleganti.
Un alt pod de pe calea nationala CimpinaPredeal, interesant prin Intimplarile lui, este
podul de lemn de pe Valea Oritillor, despre

care iara.0 se cade s spunem cite cevi.

Podul Ord/iilor. Nu mai repetdm aci cele
povestite de cilitorii de pe drumul Brapvului
despre faimoasa ,vale a Oritiilor, faimoasa.
prin primejcliile cari ingrozeau pe trecitori In
acest punct.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

179

Torentul Oratiilor

croit pe vremuri o
mated., din ce in ce mai larga i adanca pe
masura apropierei de valea Prahovei, prin
niste terenuri sistoase, lipsite de mice stabilitate. Inginerul care a execufat proectul caii
Intre Posada i Izvor (probabil inginerul francez Lalanne) a cautat s aseze soseatia cat
mai aproape de obarsia, de basenul de receptie a diferitelor torente intalnite pe aceasta
distanta i asa a facut in deosebi pentru OraCu chipul acesta, n'a fost nevoe de un
pod cu deschidere mare, albia puhoiului fiind
tii

mai stramta, cu cat te urci mai in sus. De

buna seama Ca constatanduse dintru inceput

unei baze solide pentru asezarea de

culee de ziddrie, s'a renuntat la construirea

lipsa

unui pod de piatrd, inlaturandu-se astfel i o

cheltuiala prea mare. S'a adop tat o solutie
provizorie i adic a. s'a executat un pod pe

deantregul de lemn, alcatuit din tr'un tablier

de lemn asezat pe cloud culee paralelipipedice

de Wine, In forma de casoae (cotete), urnplute cu bolovani.

S'a facut in urma zadarnice incercari de

constructie a unor picioare de ziddrie; 'An
in anii din urmd se putea distinge ramasitele

www.dacoromanica.ro

180

NESTOR URECHIA

unui astfel de picior zis a lui Frunzil (inginerul care fcuse incercarea), mai la vale
de locul actualului pod de lemn.
Astfel se lAmureste caracterul de provizorat
pe care-I pAstreaza" Inca astzi podul Ortii lor.
Aceast trecaoare a Oratiilor a fost

este ca o ran deschisA in trupul cii nationale CAmpina-Predeal; in acest punct situatiunea este cea mai nepriincioas pentru asezarea unui pod. De sus, din dreapta, subt
actiunea apelor superficiale si de infiltratii,
coasta alctuit din sisturi cu totul fkmicioase,

se porneste cu intreg materialului ei de pamant, pietre i arbori, umplnd soseaua pe

i inaltimi de necrezut; la stnga, torentul, la viituri mari, adanceste matca, scormone i scorboroseste malurile i acestea ne
mai avnd pe ce s se rezeme, se lasa. in jos
si cu ele se lasa i oseaua. Podul el 1nsusi,
neputnd da liber trecerea cubului enorm de
materiale aduse de puhoiuf furios, se rastoarra,
e distrus.
Iata cAtev date cu privire la lucrarile exe-

lungimi

cutate la aceast trecaoare a Oratiilor,

in-

cepAnd cu anul 1876: In 1876, refacerea tablierului podului; In 1879, consolidarea malului

www.dacoromanica.ro

181

DRUKUL BRAOVULUI

drept al vdii; in 1879 0 1880, reconstruirea

culeelor podului i intdrirea malului drept al
vaii; in 1881, lucrdri de aparare la pod; in
18822 largirea i consolidarea oselei in prejma

podului; in 1889 0 1890 constructia podului,

precum 0 a unui pod provizoriu. De bund

seamd c cu aceast ocazie s'au construit
nite baraje de lemn, in matca torentului, In
aval de pod, ale caror urme le-am aflat in
1898; cand am executat lucrari in Valea Ordtiilor : in 1895 reparatia podului provizor.
In anul 1898, noul serviciu special de intretinere al cdii nationale, cercetand podul
Ordtii ii gdseqte in stare de putreziciune, cu

deosebire cotetele; neputand fi vorba de reparatie, se hotr4te reconstructiea podului.

Fe lang aceasta, din pricina ploilor neincetate din vara acestui an, coasta muntelui s'a
desprtit in codri amenintatori

oseaua fiind,

in preajma podului Ordtiilor, de-abia de 3

metri ldrgime, trebui lArgitd i curatit,

Anul urmtor 1899, in urma ploilor din

toamnd; qoseaua la capdtul de spre Sinaia a
podului Oratiilor, care dupd pitoreasca expresie a cantonierflor, era 2, ingenunchiata", adica
prezint in lungul a 80 metri o lasAturd cam la

www.dacoromanica.ro

182

NESTOR URECHIA

mijloc, adancg. de 2 metri, s'a mai lsat inch

in cateva puncte, in care s'au ivit crapaturi

curmezir, precum qi alte crpaturi neregulate
pe platform i pe talus; o parte din talusul
stang, din spre aval de pod, s'a i prabuOt cu totul, platforma oselei ramanand
intr'un loc de-abia de 3 metri largime. Toate
acestea au provenit din actiunea massei Halide
a torentului, care a nal/lit asupra malului

stang, al carui picior cuptorit nu a inthrziat

de a disPare, provocand lsarea i prabuOrea
terenurilor superioare. Vechile baraje de lemn

din matca vaii fiind putrezite nu s'au putut

impotrivi acestei actiuni a apelor napraznice.

Leacul era vadit: construirea unor baraje

in fundul matcei, care sa alba de efect, prin
potmolire, indulcirea pantei i prin urmare
sldbirea puterei apelor navalitoare. S'au executat patru de aceste baraje pe o lungime de
60 metri, cel d'intai arzandu-se la 14 metri
in aval de pod.
Fiecare barai a fost alcatuit din trei casoae
de 5 metri inaltime mijlocie, din varghii de
brad; golurile casoaelor erau umplute cu bolovani, i complexul lor avea in plan forma
unei potcoave din trei linii frante, casoiul din

www.dacoromanica.ro

DRUMM. BRAOVIULU

183

spre talusul prabusit fiind mai gros si mai

Malt i puternic infipt in piciorul malului. Aceasta lucrare, absolut necesara, a costat lei
14.800 (3.700 lei de baraj) 0 a fost faregita, in primavara anului 1901, prin plantarea,

pe acest talus, a trei mii de sicii, care s'au

prins minunat si au sustinut destul de bine
stratul de parnant superficial al malului in
chestiune 1).

Dar iata ca in acelas an 1901, toamna, In

urma unor ploi torentiale, coasta muntelui,
pe dreapta, iar5.0 se pune in miscare 0 aduce materiale pe sosea. Construim pe aceasta.

parte (la capatul de spre Sinaia a podului)

la piciorul coastei, un zid de sprijinire, cu un

sant de zidarie dealungul; pe coasta insi

plantam una mie salcii i, In acelas timp,
executm mai sus un plit de zidarie, de
200 metri liniari, care sa aiba de scop de a
culege apele venind de pe creasta muntelui.

In anul 1904, odata cu reconstructia tablierului podului Sipotelor, se fac cateva reparatii tablierului podului Oratiilor.

In anul urmtor 1905, in luna August, se

1) Mare parte din aceastl plantatie este in fiintA i astalzi.

www.dacoromanica.ro

184

NESTOR URECHIA

naruete oseaua de spre Comarnic, pe trei

nietri argime i 30 metri lungime. 0 reintregim; ease luni mai tarziu, in Februarie
19Q6, se prabueqte, lucru ce nu se intAm-

plase Inca, coasta pe dreapta, de spre Comarnic. Despotmolim oseaua i rsturnni

un bloc de pmnt de zece mii metri cubi,
care rrnseEe atArnat, ameninttor.
In toamna anului 1907, qoseaua la capatut
podului de spre Sinaia iari incepe a se lsa.
qi se ivesc crapAturi ingrijitoare. Racila este,
fara indoiald, la poalele talusului din stanga;

cele 4 baraje construite cu 9 ani mai inainte

i-au produs bunul efect de a sustine acest
talus; dar acum sunt potmolite, dislocate qi
parte putrezite. Trebue, fr rdgaz, ga.' sit ak
solutie energicg. ImitAnd ceea ce fa'cuse directia cilor ferate la Valea lui Bogdan, construim un baraj de zidrie, din mal in mal,
la 114 metri in aval de pod, de 24 de metri
lungime laI creast, de 12 metri inltime in
dreptul fundului matcei i tot acl avand o
grosime de 5 m. in fund i de 2,60 m. la
coam5..

Acest mare zid-baraj urrnA s aib ca efect

otmolirea treptat, treptat, dupa fiecare ploae,

www.dacoromanica.ro

DRUMM BRA$OVULUI

185

a fundului vaii in aval de pod, asa dar si sca-derea pantei si prin urmare imputinarea iutelei
apelor si deci a puterei lor de scormonire si man.
care a poalelor malurilor. Dar buna chibzuinta

a dirigentei soselei nu tinuse socoteala de rutatile puterilor oarbe ale Naturei. . . . . Catre
seara zilei de '7 Julie 1908, o descarcare
extraordinard de nori ingramaditi intre Posada
si Ortii pricinueste pustiirea intregului tinut,
face mari stricaciuni si caii nationale si caii
ferate, intrerupAnd circulatia pe ambele si singurele artere de comunicatie de pe Valea Prahovei:1). In Valea Oratilor, coloana de material
adus de viitura furioas de apa a atins inal-

timea de 20 metri imediat in aval de pod;

negresit ca podul cu inaltimea lui de 10 metri
a fost rasturnat si comj lect distrus. In acelas timp au fost nimicite si cele patru baraje

de lemn: toata aceasta massa enorma de

1) &le ce unneald le-am luat, in esentd, dintr'un studiu
intitulat In luptd cu apa", elaborat de ajutorul meu D-1
Al, Basturescu.. Acest studiu (al cdrui manuscris autorul
a avut amabilitatea a mi4 Imprumutd) urmeazd sa fie pulicat in Revista Societayei Conductitorilor de LucKir,
Publice in numdrul 2 din anul acesta 1913. Substantial
rumos si limpede scris, acest articol va interesd pe toti
oamenii tecnici, can au avutsi vor ave de luptat in contra apei auflcdtoare.

www.dacoromanica.ro

186

NESTOR URECHIA.

material qi de apA s'a ingramadit in spatele

zidului-baraj construit anul precedent. De sigur

c lupta cu aceasta puternicA stavilA a fost

grozava, dar nu de lungA duratA: blocurile
de piatrA i copacii care ferbeau in vAltoarea ce se formase in spatele zidului-barajdupA mai multe izbituri i-au deschis drumul,

distrugand in cea mai mare parte zidAria

acestui baraj.

Profile in lung al vAii se adAnci mult, iar

oseaua se 1AsA in jos, cu plantatie, cu tot,
pe lungime de 100 m., ivindu-se crApAturi
In talusul ei. Apoi incA, imediat la eqirea de
de pe pod, pe partea stAngA, lAng culeea

din spre Sinaia, curentul apei scufund 4$

de mult matca, incat talusul oselei in acel
punct deveni aproape vertical, fiind astfel amenintata qoseaua s se pralanFasca indatA
dupa o nouA ploae. Circtilatia fiind cu desAvArOre intrerupta,, s'a lucrat mai intAi 0 de
zor la construirea unui pod provizor care, cu
toate grelele conditiuni in care ne aflarn, s'a

dat gata in 24 de ore.

Apoi indat s'a inceput constructia barajului

de lemn de lang pod, menit s sprijine talusal de lng'd culeea Sinaia. I s'a dat o in-

www.dacoromanica.ro

DR UMUL BR WVUL Ur

1 87

naltime de 8 metri, asa. Inca sti fie,

cu
partea-i superioar cel putin, la nivelul fun-

dului vaii in dreptul podului. S'a executat mai

intai un mic baraj de zidarie pe 2,50 m. innaltime, apoi pe deasupra barajului propriu
zis de lernn, alcatuit dintr'o serie de casoae
(cotete) formate din varghii de brad intretesute,

asa ca odce irnpingere izolata s actioneze

intreg sistemul, marindu-se astfel rezistenta
punctului atacat. Forma ce i s'a dat in plan
a fost aceea a vechilor baraje i adic de
potcoava, forma impusa de nevoia infigerei
in maluri, spre inlturarea rsturnrei.
In tot timpul cat a durat. lucrarea aceasta
ploile au cazut lard incetare i, in deosebi,

in ziva de 28 Ellie o noua vaul de apa a

pricinuit stricaciuni podulni provizor. S'a inceput atunci i reconstructia podului Oratiilor,
exact imitandu-se vechiul model.
Aceste lucrari din anul 1908 s'au complec-

tat in anii urmatori dup cum urmeaza:

In 1909 reconstructia marelui zid-baraj de
12 metri inaltime, din aval de pod; in acelas
timp, din economii, constructia unui mic baraj

de lemn de 15 metri, mai jos de barajul de

lemn de langa pod, pentru ocrotirea acestui
din urrna baraj.
www.dacoromanica.ro

188

NESTOR UR ECHIA.

In vara anului 1910 viituri mari de apa

pricinuesc stricaciuni zidului sustinator al ba-

rajului de lemn de langa pod; se fac cuvenitele reparatii si se construeste un baraj intermediar de zid, de 5 rn. inaltime la 30 de
metri in spatele zidului-baraj cel mare; aceasta

pentru a indulci si mai mult panta.

In anul 1911 se mai inalta cu 2 metri

zidul-baraj terminal.

Insfarsit, in anul 1912, din niste economii

realizate dela ak lucrare, se readuce soseaua
dela capatul podului din spre Sinaia, ingenunchiata", ca si alte dati, la inaltimea cuvenita.
Insumand cifrele ce am putut culege dela
constructia soselei i 'Ana astzi, gasim ca

podul Oratiilor a costat, as provizor construit, dimpreund cu accesoriile lui, cel putin
200.000 lei!!
Am dat pe scurt istoricul acestor faimoase

0110. Dar cum zice francezul: elles n'ont

pas dit leur dernier mot" 1) . . . .
1) In clipa cnd Wern aceste rinduri, ni se semnaleaz.
in Valea Ortiilor, in sus de pod, aplecarea unui hartan
enorm de coast, cu plantatie, cu tot; numai de n'ar veni
o ploae mare, care ar porni acest hartan... Bietul pod iar4i ar fi nimicit...

www.dacoromanica.ro

Zidul-baraj de piatrA, de 15 metri inAltime, din Valea OrAtiilor,

construit in anii 1907/08;09. In al doilea plan, un alt zid-baraj, de
piatra, de 5 m. inAltime. In fund podul de lemn paste care trece
calea nationala Campina-Predeal (vezi pag. 184).

$:...1...-

--..- 5

..

,..--x....11.7.- i''

-9-"'' -:::;'...1: ;-4.7

---.

A..: '4".""
...:.

-!'

',...-.:ftmeezn. ._

--..

D-

'''.7-'-'.... ,11.--)

.....

i' ..,

...

114:

'-14 i

I.,.

' A?

21 ii'

'47j

Ik44":::414tAr'!.
"

..;:Lj

.4....

na

, ,,"

'

41 -' A ' T.
''' ''.i-'.:.

' :-.114G:.

1:Z.

.4.1.41,4*-..:

Zidul-haraj, de piatrA, de 5 m. inaltime, din valea OrAtiilor. In fund po-

dul de lemn peste care trece calea nalionall Campina-Predeal, la klm.

119+437 (vezi pag. 188).

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

189

De aminteri, dupa cum omul are in trupul

lui-insuai dumani cu care trebue sa se poarte
bine, tot aqa i o ?cosea de munte are infirmitatile ei, care trebuesc menajate"; unul tim
betequgurile call nationale Campina-Predeal

este tocmai aceast vale a Oratiilor, fat de

care serviciul de intretinere trebue sa desfapre rabdarea cea mai staruitoare . . . .
Deslegarea problemei ar consta inteun lung
ai puternic viaduct de beton armat, care
pentru arzarea lui (clac s'ar descoperl terenul solid trebuincios fixarei picioarelor) ar
costa o groaza de bani- Poate c atunci
de! tiu i eu daca. atunci . . . .
lat acum un tablou de principalele i cele

mai interesante poduri de pe calea noastr:

www.dacoromanica.ro

Numele Podurilor,
apa, sau valea
positia lor
Podul Campinita peste apa
Campinita Klm. 96+730

Lungime Largime Inaltime

metri
metri
metri

6.80

31.60

4.35

1 de 10.40

s de 9.10

lia Klm. 109+250

Podul Prahova, peste rauf
Prahova, Klm. 109+461
Podul Batrioara, peste apa
Batrioara, Klm. 113+588

7 de 15.80
2 de 11.70
2 cons. de 1.50

6.80

5.50

28.00

8.00

6.00

1 de 20 m.

71.80

7.90

5.00

5 de 12 m.

Podul Bella, peste apa Be-

(Ibsen/Otani

Deschideri

2 cons. de 1,10

Podul Vadului peste raul

Prahova Klm. 98+065
136.60

Tablierul de baton ar-

mat.
Pile si culee de zidarie

de piatri.
Id.

Id.

Intreg de zid. de piatrii.

Intreg de zid. de Matra.
Este .en dos d'ane., co-

cosat.
33.00

Podul Cernica, peste valea

Cernica, Klm. 115+683
20.20
Podul Floriul, peste vdlea
Floriului, Klm. 116+358 . 89.00
Podul Naparul mare, peste
valea Naparul mare, Klm
117+639
26.00

8.50

3.60

3 de 9 m.

Tablier de lemn, OK si
culee de zidarle de pieta.

8.50

4.00

1 de 10 m.

Intreg de zid. de plata.

8.40

18.00

2 de 14

VIH3a1111 110.LSaM

Intreg de zid. de piatr.

8.45

9.00

1 de 15 m.

8.30

15.00

1 de 7 m.

Intreg de zid, de piatra.

22.40

6.50

8-10

1 de 9.70

Intreg de lemn.

20.00

5.55

3.85

1 de 8 m.

20.00

7.00

8.55

1 de 11.50

Id.

1d.

40.00

,)

PP

YP

Intreg de zid. de plata.

Construetia acestui pod

s'a terminat In 7 Apr. 1869,

Podul lui Bogdan, peste

valea lui Bogdan, Klm.
122+090

dupii, eum arati inscriptia

Amami. pe parapet.
32.00

8.20

5.60

1 de 20 tn .

78.70

8.00

9.40

3 de 15 m.

Id.

Id.

40.30

8.00

'7.60

3 de 9 m.

Id.

Id.

136+182

23.00

5.80

4.40

1 de 10 m.

Id.

Id.

Prahova, Klm. 138+700

41.30

7.00

6.00

2 de 12

Id.

Id.

Azuga, Klm. 140+040

26.00

6.00

4.00

2 de 10

Id,

rd.

odul Teiului, peste raul

Prahova, Klm. 123+667
Podul Izvor, peste raul
Izvor, Klm. 124+900
Podul Valek Alba, peste
apa Valea Alba Klm.

Podul Sorica, peste raul

Podul Azuga, peste apa

Intreg de zid. de platr.

Irnritiovus Invinua

podul Conciu, peste valea

Conciului Klm. 118+257
Podul Oratii, peste valea
Oratillor, Klm. 119+437
Podul ipote, peste valea
I Sipotelor Klm. 120+591
Podul Mirului, peste valea
I Marului, Klm. 121+154

14

www.dacoromanica.ro

'192

NESTOR URECHIA

Cel mai lung pod este podul Vadului, peste

Prahova, de 135,60 m. lungime, cu 9 deschideri.

Cel mai inalt pod este podul Floriului inalt

de 18 metri.
Curnulnd lungimile podurilor de pe calea
nationala ampina-Predeal obtinem o lungirne
totald ocupata de poduri de 1.500 m. liniari

(r6mnnd pentru soseaua propriu zis 55

klm.+228).
0 vorbd Inca despre casiuri, aceste albiipavate asezate deacurmezisul soselei, peste
care tree apele acolo unde nu se poate cdpt destuld inltime pentru indreptarea ape-

lor subt un podet.

Casiuri de acestea am gasit pe calea naponal Campina-Predeal multe in 1898; am
c'amtat a le desfiint, mai cu seam pentru
inlesnirea circulatiei automobilelor, pentra cari

astfel de treceri nu sunt placate. Astzi n'au

mai thmas deca patru intre Breaza-de-sus
Cernica; inlocuirea acestor casiuri prin poduri
ar fi cam grea i costisitoare.
Aparari. Cel d'intli si mai mare dusman

al unei sosele de munte este apa, care, n5.vlind napraznic la suprafata solului, distruge,

www.dacoromanica.ro

193

DRUMUL BRA*OVULUI

in cateva clipe, totul in cale-i sau, lucthnd in

chip perfid, dedesubtul pamantului, cu struint neIntrerupta, roade, roade i aduce ciiruiri neasteptate, cu atat mai primejdioase.
Asa i cu drumul Brasovului: &plan i-a fost
dela inceput, Ii este i-i va ramne apa, sub

doua ipostase: raul Prahova de langa ea,

si

nenumaratele torente, care se arunca din

Inaltimile muntilor Carpati. Prahova, blajina

gi

putintica pe vremuri obisnuite, se umfla de

ploi multe, 1i schimba serpuiturile, se aduna in

brace, care, izbind tocmai in sosea, o sfrede-

lesc, o mannca, o rupe, de unde smulgeri

din trupul cad, i uneori intreruperi pe deantregul.

Rautatile torentelor muntilor 1mprejmuitori

ai vaii Prahovei sunt Inca mai mari: fie ca

viiturile mari de apa, dupa ploi neincetate sau

dupa spargeri de nori, Ii fac drum prin

vai curmezise caii, i aducand cantitati enorme
de materiale (arbori, bolovani, pamant), smulg

strivesc podurile; fie ca apele superficiale

de pe coaste, in repezisul lor nebun misca
straturile de pamant si le trantesc pe sosea,
gi

sub forma unor hartane intregi, intr'un amestec,

in care nu mai cunosti ce este vegetatie, piatra
Nestor Urechia. Drama Bmovului

www.dacoromanica.ro

18.

PM

NESTOR URECHIA

sau pamant propriu zis; fie cd apele infiltrate

determing o alunecare generala de coaste, care

se prabusesc iarasi pe sosea: In ori cari din

aceste chipuri apa raufacatoare pricinueste
suferinte soselei, care este vesnic amenintatg
de sus, adesea cuptorit pe dedesubt. Fara
ragaz, serviciul de intretinere, cu ochii tot marl
deschisi, duce lupta in potriva apei in acest

tinut. Ash se explicg multimea apararilor pe

de laturi ale acestei cal.
In contra Prahovei ea este ocrotitg prin
ziduri anume cldite si mai cu seamg prin
blocaje, bolovani mari de cariera aruncati In
rau dealungul talusului soselei, dupa un profit
trapezic, formand un brau protector. Aproape

n'a fost an din perioada de 15 ani 1898

1913 In care sg nu se aseze blocaje de acestea,

in tot felul de puncte, chiar acolo unde nu

se prevedea cab* de putin trebuinta lor.

Dar cine poate socoti ce va aduce ziva de
maine, cand te afli In fata celui mai capricios
element al naturii
In contra apelor venind de sus, pe deasupra
sau in infiltratii pe dedesubt, soseaua este
mentinuta prin cloud feluri de ziduri: de sustinere a taluzului din spre prpastie si de sprijin

www.dacoromanica.ro

"rt

T
0,67.1

Vedere asupra torentului din valea Orti ilor, imediat

in sus de podul de lemn de peste aceastl vale faiPodul Valea Marului construit in 1S59 (dupil cum
se constat din inscriptia depe parapet),Are o pozifie
inane romantia. (klm. 121+154 al cAii nationale Campina-Predeal, intre Posada i Izvor),

moasS, pe vremuri, din pricina fioroaselor prlplstii ce

prezinta trecAtorilor.

www.dacoromanica.ro

195

DRUMUL BRApVULUI

a coastei din spre munte: aceasta cu deosebire

pe partea Cernica-Posada-Izvor. Albiile vailor perpendiculare qoselei sunt unele, intrucatva., stabilizate prin baraje-stavilare de lemn
sau de zidarie, care pricinuesc potmoliri, ridica planele matcilor, dandu-le panta mai
dulce 0 se impotrivesc astfel actiunei distrugatoare a apelor navalnice. Iat rezumativ,
in cantitti, apararile de diferite soiuri construite pe calea nationald Campina-Predeal:
Blocaje 4.000 metri liniari (pe inaltimi variabile).

Ziduri (de sustinerea coastelor, de sustinerea

.oselei, de apararea oselei din spre apa)

8.000 m. 1.
Baraje de lemn: 'opt (unul in Valea Pantecoasd, cloud la klm. 116+ 800, 2 in valea
Oratiilor, 3 in Valea Sipotelor).
Baraje de zid: unul de 5,50 inaltime, altul

de 15 m. inaltime 0 grosime medie 4 m

ambele
in valea Oratiilor.
_
Cleionage (garduri) la Valea
Valea Mrului.

ipotelor qi

Diguri de aparare la Podul Vadului (2 de

"Ate 125 m. lungime) 0 la varianta a 2-a (2

www.dacoromanica.ro

196

NESTOR URECHIA

pinteni aparati cu blocaje, unul de 100 m.

lungime, ceralalt de 85 m.)
Blocajele sunt puse la multe poduri i dealungul talusului soselei, cand rAul Prahova in
cursul sAu se prelinge de sosea. A sunt blocaje care apr cantonul i podul Belia de

apa cu acelas nume (Klm. 109-109+250)

Ta podul peste Prahova klm 109+461; dealungul soselei, la idm. 100-111, la intrarea
in Cornarnic, pe 800 metri; la podul Valea

Teiului peste Prahova klm. 123+780; la

podul Izvor klm. 124+900; dealungul soselei, la intrarea in Sinaia klm. 126
127; dealungul variantelor I si II din Sinaia,

aceste variante, mai cu seam a doua, fiind

asezate in chiar albia Prahovei; dealungul
selei intre .Sinaia (Gura Padurei) i Poiana-

Tapului klm. 130-133, In mari cantitati, pe

acest parcurs planul platformei soselei find
prea putin ridicat deasupra pAnzei apelor Prahovei j talusul ei fiind tot mereu scaldat
de aceste ape. Mai sunt mici cantitati de blo-

caje tocmai la esirea din Azuga klm. 141,

pentru apa'rarea in contra Prahovitei. In sarsit calea nationala este bine apAratl cu blo-

caje la klm. 146, unde apa joita a lacut in

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

197

cateva randuri stricaciuni soselei, intrerupand

chiar cu desavarsire circulatia.

In perioada 1898-1913 s'au pus blocaje

in cantitate de circa 3.500 m. c.1).
Calea national Campina-PreParapete.
deal, find agatata de mut*, este insotit, cand
la dreapta, cnd la stnga, de prpastii, care
se casca floros, desfacandu-si pripoarele ametkoare, adeseaori chiar dela 3 metri dela tirul
mijlociu al drumului. Fara indoiala dar cd,
chiar din primii ani ai constructiei, serviciul

de intretinere a cautat a inzestra aceast

cale cu un fel de bran, care s ocroteasca
pe trecatori din spre prapastii. i astfel s'au
construit parapete intre Campina si Predeal;
negresit ca cele dintai au fost de lemn, material .economicos, imediat aflator in tinutul acesta muntos: barne horizontale irnbinate pe
stalpi, totul de lemn. Dar curand adeverindu-se cat de nesigur si inselator este un asemenea parapet repede putrezicios, s'au construit parapete de zidrie bruta in arcuri si
adica tipul a carui pitoreasca porecla va fi
I) N'a fost posibil s socotim pe metri cubi tot blocajul asezat dela constructia soselei, fiind irt multe puncte
potmolit, scufundat, fara forma geometria.

www.dacoromanica.ro

198

NESTOR URECHIA

fost data de cantonieri: sprincenele (sprincenile lui Frunza inginerul). Aceste parapete
inspir trecatorului incredere prin aspectul lor
de soliditate i produc cel mai placut efect
ochilor, mai cu seama vzute de pe linia
ferata, pe distanta Cernica
Izvor, unde oseaua este atarnata. de coastele muntilor i).
Un alt tip este acel mixt, aqezat intre
Sinaia i Predeal, alcatuit din stalpi de piatra
de Bucegi qi One de cale ferata ca lise. Dar

acest tip n'a dat rezultate tocmai multumitoare, din cauza stAlpilor: piatra de Bucegi,
prezintnd plane de clivaj, se desparte In fdii

0 este prea ciuruita de oxizi de fier. Acest

model, neindestul de solid, trebue parsit.
Pe partea intre Cernica i Oratii am construit parapete de zidarie imitand sprincenele
vechi, insa dndu-le o grosime ceva mai mare..
In rzumat, avem astazi pe calea nationala.

Campina-Pr6deal cinci tipuri de parapet:

De bArne de lemn (aproape suprimat; nu mai
sunt decAt vre-o suta de metri de acest fel.)
9 Pe alocurea, unde au rmas crampee din pIrtile potmolite ale soselei si in dreptul clrora s'au construit variante, se lad itindu-se, ici colo, cateva arcuri de acestea,
care, de departe, ar incanta pe un arheolog, dandu-i iluzia a z'areste resturi de constructii romane.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

199

De ziddrie in arcuri (vechi 0 noi sprincene).

Cu stAlpi de piatra O ine ca lise.

Cu stAlpi de zidrie de piatrA. bruth. 0 lise
de lemn (pe 290 metri; acest tip va dispare).
Cu tevi de fier 0 One ca stAlpi (o Sneercare izolath. pe 163 metri, la capetele podului
Valea Cerbului).
Cantoane. Cantoane sau mai bine zis case

pentru cantonieri au fost in anul 1898 in nu-

mar de 22 din cari: 17 vechi de bArne 0

cinci de zidarie de piatra, construite in anii

1892-93.
Cantoanele de bArne au fost clAdite, de bunA

cele mai multe, odat cu qoseaua

(1846-1867). N'am putut aflA prin scripte
seamA,

mentiunea cadirei succesive a acestor vechi

cantoane. Numaiintr'un proiect de budget al

anului 1868 am gasit la Lucthri din nou a

se contractA" mentiunea: reconstructia a 9
podete reparatii de ziduri O case pe qoseaua
Ploeti-Predeal. Case, desigur cantoane. Dar
starea lor O spusele bAtrAnilor tinutului adeveresc cA aceste case de cantonieri au o ve-

chime de 50 de ani cel putin. Ele au fost

construite cu bunA chibzuiala: din I:Arne Opcuite O tencuite, acoperioil de OndrilA, adicA

www.dacoromanica.ro

200

NESTOR URECHIA

dar din. materialul cel mai bun pentru un

adapost In aceasta. regiune muntoasa;
inteadevar c aceste case sunt clduroase
iarna i racoroase vara. Toate sunt duble,
pentru doul familii de cantonieri i anume
alcatuite din: la mijloc o tind. i la dreapta
0 la stnga tindei cAte-o odae. De-alungul
acestor trei Incaperi o prispa. Cu alte cuvinte modelul ales a fost acela al unei case
simple taraneti, cu prispa raspunzAnd ata
de bine climatului nostru. Orientatia fatadei
lor (adica a prispei) este, in general, cum 0
trebue sa fie, spre miaza-zi, netinndu-se socoteala de pozitia ce ocupa in raport cu
seaua. Aceste cantoane, prea imbatrnite,
ne-au- dat mult de lucru cu reparatiile migaloase ce anual a trebuit sa le facem. Astazi
nu mai avem de felul acesta deck 10, multurnit faptului ca am cautat, pe masurd ce
ne-a ingaduit budgetul, s le inlocuim succesiv prin cantoane noi, de ziddrie de caramida. Si aceste 10 cantoane vechi de bArne
te miri prin ce minune de forta de inertie se
mai mentin; nu e vorba, ar fi destul sa.

se mite o 0pca, pentru ca sa se

definitiv.

www.dacoromanica.ro

ruineze-

Tip de canton nou, cu etaj, stil romnesc, pentru

data familii de cantonieri. Pe calea nationala Campina-Predeal sunt sapte cantoane, de felul acesta,
construite in anii 1905-1906.

Canton vechiu, de lemn,

scum vreo 50 de ani.

pentru doul familii de cantonieri, construit

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

201

In anii 1892/93 s'au construit cinci cantoane de ziddrie de piatra, cu acoperisul de

tabla de fier, cu oddi mal-incapatoare (in Comarnic, la Cernica, doug. la Posada, unul in
Bqteni) Consideratiunea care a calduzit serviciul, in acei ani, a fost neindoios, necesitatea
alegerei unui material din localitate, economic
trainic, de unde intrebuintarea pietrei. Dar
degraba s'a constatat greeala Comisa in ceea

ce privWe putinta de locuire in conditiuni

igienice a unor astfel de case, caci nimic nu
este mai rece ca piatra la munte i iar4i
nimic mai .nepotrivit pentru astfel de clima
De0 aceste cantoane
invelitoarea de tabla
ar mai pute dura, flind solide i construite
numai de 20 de ani, ele urmeazd a fi inlocuite prin case de ziclarie de caramida. Fiind
expropriati in Busteni de directia C. F. R.

pentru wzarea nouei gari, am profitat de

aceasta imprejurare pentru a drrn un canton

de piatra 0 a-I inlocul prin unul de cardmidd cu acoperi de tigle. Cu chipul acesta,
i) La cantonul din Posada, asezat In bataia vanturilor,
care deseori smulgeau acoperisul, a fost In1ocuit tabla
prin sindrili.

www.dacoromanica.ro

202

NESTOR URECHIA

cantoane de acestea, de piatr, au mai ra.m a s patru.

Iricursacelor 15 ani ai perioadei 1898

1913, am construit 18 cantoane noi toate
duble, de cArtnida, din cari: 11 cu parter 0
7 cu etaj.
Clasificatia
urrn dtoarea :
6

acestor 18 cantoane noi este

cantoane noi au inlocuit tot atitea cantoane

vechi de barne, pe aceleasi terenuri (Cam-

pinita, Podul-Vadului, Crucea Dochiei, Breaza

de sus, Sinaia, Valea Frasinului).
5 Cantoane noi au fost construite Inga' tot atatea
cantoane vechi de !Arne, tn aceleasi curti,
cele vechi rmnnd (Izvor, Gura-Pdurei, Poiana-Tapului, Geanone, Predeal).
1

Canton nou a inlocuit, pe acelas teren, un

canton de piatrA (Busteni).

Cantoane noi s'au construit in plus pe terenuri noi, cumpairate sau &mite (Cantonul
Comarnic I, cantonul de la intrarea in Sinaia,
zis Lalanne", cantoanele Piatra-Ars, Busteni
II zis Valea Cerbului, Malul Ursului Si cantonul

de pe varianta a II-a.

18 Cantoane noi.

Cele 11 cantoane noi de ziddrie de cdrmidd, cu patter, sunt dup tipul Directiunei

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR AOVULUI

203

de Poduri i Sosele, de cardmida aparenta.

cu acoperiqul de tigle. Sunt fiecare pentra
doua familii de cantonier, fiecare familie avand

la dispozitie un mic antreu, 0 2 odai. Aceste

cantoane se prezinta cochet i vor fi durabile.

Pacat c s'a suprimat stramoFasca prispa,

care da multd originalitate caselor dela Ora
raspunde nevoilor de trai ale steanului
nostru.
Cele 7 cantoane cu etaj, in stil romnesc,.

au fost construite in anii 1906-1907, dupa

proectele valorosului i priceputului in arhitectura veche romaneasca arhitect al Ministerului, d-1 Petre Antonescu. Un astfel de canton,
cu curba deschiderei la parter i terasa acoperita la etaj amintWe beciul i pridvorul dela

fatada vechei case boereqti. Acoperipl este

de tigla, in locul olanelor de pe vremuri. Doul
familii pot locui in astfel de canton, dispunnd

fiiecare de o tind i o odaie.

Repartitia acestor case de cantonieri nu
corespunde intrebuintarei celei mai favorabile
pentru osea a cantonierilor locuitori In ele,
caci ele au fOst construite au petit bonheur",
pe brodite i dupa cum se puteau capat terenurile necesare. Totu0, i a0 cum sunt a-

www.dacoromanica.ro

204

NESTOR URECHIA

zate, aceste case aduc bune servicii intretinerei

.soselei.

Astazi sunt pe calea nationald ampinaPredeal 32 de cantoane. Numirile lor sunt luate
dupa localittile in care se aft', muntii pe care

sunt asezate, vaile langa care stau. Unul in

Breaza de jos este numit Crucea Dochiei"
dupd o cruce foarte veche ridicata in apropiere.

Celui dela intrarea in Sinaia i-am dat numele

de Lalanne" in amintirea ilustrului inginer

francez, care, in 1852, cel d'intai a intocmit
proectul acestei cal nationale. led acum un
tablou rezumativ al acestor cantoane:

www.dacoromanica.ro

Campinita

Podul Vadului .

Crucea Dochiei .

Breaza de sus

Belia
.

110.-r858
111 660
114 529
116 975

Fruntea lui Vsii -

118+257
120+900

Setul (Valea lui Bogdan)

122+173

Izvor

Lalanne (intrare In
Sinaia) .

Sinai a

Cdramida.
id.
id.
id.

klm. 96+970

100+715
104+830
107+072
109+200

Felul

994-100

Cotituri

Comarnic I.
Comarnic II.
Cernica
Posada
Conciu . . .

Pozitia
Idlometricg

124+900

126+623
126+860

Data
constructiei

Cine stg
in canton

1912

2 cantonieri

id.
1910
1912

de birne

de vreo 50 de ani

id.

Cargm.cuetaj

id.

de piatri

1907
1892

id.
id.
id.

id.
id.
id.

2
2

11

Un ef de cant.

2 cantonieri
1 cantonier
Picherul
2 cantonieri
Un7ef7iun cant. cu pepinierg
2 cantonieri
2
2

11

de 'Arne

de vreo 50 de ant

de bgrne

id.

id.
id.

11

/7

argm. cu etaj

1906

1,

CdrImida.

1909
1906

CAram.cu etaj

www.dacoromanica.ro

Observalluni
.

f,

Un ef qi 3 cant.
Picherul ti 1 cant.

cu pepinierg

IITIIIAOV UR 7nwima

Numele cantomilui

Pozitia
kilometrie l

Numele cantonului

Felul

in canton

Obsenalluni

Gura Pldurii .

. .

. .

.
.

.
.

Poiana Tapului .

130+036

. .

Cgrm.cu etaj

138+570

. .

142+100
143+517
144+690

.
.

Predeal,

Predeal la frontier.
Totaluri . . .

. . .

de canton

1912
1912

. . .

de bAsne

de vreo 50 de End

racl servind de cant.

. . .

3 cantonieri
Un sef si 2 cant.
picherul si 2 cant. Cu o magazie mare

2 cantonieri

. .

2 cantonieri

1910
1909.
1905

2
2

de Wine

de vreo 50 de ani

Caramida.

1910

un set' si 1 cant.

de vreo 50 de an1

2 cantonteri

. . .

de Wine

Loc de cant. Cu o ba-

1 arutas

de cat-amid&

50 de ani

arim.cu etaj

Cdr5.m.cu etaj

. . .

2 catonieri
2 cantonieri

de

de carAmia.
de caramida

147+100
.

1906

1905
1908
1905

148+900
29 locuri

. .

3 cantonieri

..

de vreo 50 de ani
. .
.

id.

Geanone

de 'Arne

136+780

136-4-030

Valea Cerbului .

de dramidd

1.34070
.

de birne
. . . .

Carkm.cu etaj

1+850
'31+400

Busteni

Valea Frasinului
Malul Ursului .
Rdsnoava . . .

......
.

C%1

Cine stg.

Varianta I. .
Varianta II.
Piatra ars5..

Data
constructiei

32 cantoane

www.dacoromanica.ro

Loe de canton

DRUMUL BRWVULUI

207

Din aceste 32 cantoane, 31 sunt duble,

adica adapostesc cate dou familii de cantonieri; singurul canton simplu este acel depe
varianta a 2a; I-am amenajat ins pentru doi
cantonieri, aa incat qi acest canton poate fi
considerat ca dublu.
S nu uitam sa adaugtim cateva randuri
cu privire la imprejmuirile acestor cantoane.
In 1898, cand serviciul de intretinere special
ingtituit lua in primire calea nationala studiata
acl, se constata ca. majoritatea terenurilor catiL
toanelor ori c nu erau de fel imprejmuite

on c erau imprejmuite in chip rudimentar

sau neindestulator.
Lipsa sau sldbiciunea acestor imprejmuiri
era daunatoare in doua, chipuri: mestatornicire
a hotarelor curtilor dc cantoane i prin urmare
cotropirea lor, pe nesimtite, de vecini; neapa-

rare temeinica a obiectelor casnice ale cantonierilor i putinelor legume cultivate de

aceqtia. In perioada 1898/913 dirigenta a avut

In vedere implinirea acestei lipse, a ca au

mai ramas neimprejmuite in regula 10 din 29

locuri de cantoane cate sunt astzi pe calea

nationala Carnpina-Predeal. La curtile mai In

vaza (cum de pit& in interiorul localittilor

www.dacoromanica.ro

208

NESTOR URECHIA

strdbaute) s' a adoptat un tip amintind vechile

imprejmuiri tdranesti: stalpi de stejar de 2 metri
inltime pui la intervale de 2 m.; fie care boin
de ulucd din sipci lucrate, horizontale i verticale
imbinate, formand cadrilaj; deasupra o stinghie
acoperitd. cu cloud. planuri de Ondrile. 0 poarta
cu doi stAlpi de 3,30 m. Inaltime cu acoperi

In doud scurgeri, indrilit; i inca o portitd,

ambele cu crestatari i cioplituri, cam ca.. la
portile vechi ce se mai descopera prin. satele
dela munte (Gorj, Muscel, Arges), care dovedesc minunatul instinct artistic al taranului
nostru.

Planta/ie. Destule greutdti a intampinat

dirigenta serviciului de Intretinere a cdii nationale Cdmpina-Predeal in perioada1898/1913

dar nici una nu s'a putut compar cu lupta

care a trebuit s'o clued neincetat pentru Infiintarea i prosperarea plantatiei pe aceasta.
cale. Lupt cu intemperiile, da, clar mai mult
cu trecdtorii localnici i strdini. Pe and In
straindtate respectul arborelui este mostenit,
RomAnul nostru nu s'a putut ptrunde Inca.

de ideea cd un copac este un lucru binefdcalor si flU vrea sa'si dea socoteald de cad.

www.dacoromanica.ro

DRLTMC1L BRWVULUI

209

munca i ingrijire reprezint un arbore devenit

mare.
Taranul cardus, trecator pe sosea, se opreste, scoate cutitul dela brAu i tae un copacel

de pe sosea; are nevoie de o 6oada pentru

biciul san. Doamna X . ... din elita" noastrd, persoand presupusA cult& nu ca taranoiul
carutas, gata sa piece cdlare in excursiune pe

Bucegi, porunceste calauzei sd'i tae dintr'un

arbore de pe calea nationala cateva crAci,

din care sa'si aleaga o biciusca.
Inteo noapte de S-ta Maria-mica niste oameni care au chefuit in Busteni pleaca pe
jos spre Azuga i in drumul lor nip, ciopartesc, tae 100 de arbori aflati pe sosea. Dirigenta soselei reclama la jandarmeria locala; dar
ce ? jandarmeria are ocupatii prea serioase, ca

sa se intereseze de soarta unor simpli arbori.

i raufacatorii nu se dovedesc i salbatecii
rarnn nepedepsiti. In astfel de conditiuni circularile la Primarii rugatoare de ocrotirea
plantatiei sunt nefolositoare i tu dirigent
trebue sa te murtnmeSti a inlocul mereu si
.mereu arborii
Dar dusmanii copacilor nu sunt numai oamenii, ci i vitele lor. Sateanul nostru gaNestor Urechia,

Drumul Brafovului.

www.dacoromanica.ro

14

210

NESTOR URECHIA

seste c e mult.mai simple si mai economicos

s5.-si lase porcii i pasrile s circule pe so-

sea, in cAutarea hranei; iar dimineata i seara

vilegiatorii localittilor din Valea Prahovei se
intlnesc cu impunAtorul alai al vacilor
boilor, care se intorc dela psune, umblnd,.
dup5. pacere, pe sosea sau pe trotuare, izbind
copacii, smulgAnd smocuri de frunze cu crguf
intregi din ei. i Inca o pacoste: cAltoria
nenumaratelor turme de oi, care, primgvara,.
yin dela.balt la munte, iar toamna tulesc de peplaiurile Carpatilor si se scoboara la iernat
jars la camp. Animalele acestea fac melte
stricAciuni copacilor, rozAndu-i, jupuindu-i, la.

rdcind, sou, servindu-ne de termenul propriu, mizdrindu-le tulpinele.

In 1898 fiintau pe calea nationala CampinaPredeal vreo o mie de copaci, din cari 800'
castani pe aleele duble dealungul Bulevardului
.Ghika in Sinaia, intre Podul Valea Iancului
si Parc, iar restul pomi fructifieri rasleti, in
strbaterea satelor Breaza-de-jos si de sus..

De indat dirigenta a inscris in programa de

lucrri infiintarea de plantatie pe intreaga
cale, plantatie care s adaoge o podoab
mai mult acestei sosele strAbtAtoare unui

www.dacoromanica.ro

DRUMUL ER A ovuL Uf

211

tinut atat de pitoresc 0 A, desfete pe drumet

cu umbra invioratoare.
Aproape in fiecare an s'au fcut cele de
cuviint pentru plantarea distanteIor Inca golaqe de arbori 0 reintregirea partilor distruse
sau neprinse. Pentru capatarea arborilor trebuincio0, dirigenta s'a adresat proprietarilor particulari margina0 sau autoritatilor proprietare
din tinutul Bucegilor, care adesea au dat gratis
arborii (adimistratiunea moqiei principelui Bibescu, Domeniul Coroanei, Eforia Spitalelor civile,
Administratia Domeniului Regal, etc.; tuturor

acestor administratiuni le aducem ad cele mai

vii multumiri pentru aceste daruri).. Esentele
scumpe, de pilda, castanii, s'au cumparat. Ca
esenta cea mai potrivit s'a constatat a fi, in
partea muntoas, dela Sinaia In sus, paltenul,

care se prinde uor 0 prospereath; castanul

e foarte ornamental, dar cam plapand pentru
climatul aspru din acest regiune.S4 insemndm

Inca scoruqul, mai mult copacel, dar care,

spre toamna, cu ceorchinele lui ro0i, in culoarea margeanului, proectandu-se pe verdele
moliftilor 0 brazilor, da cel mai frumos efect.
In rezumat: in anul 1898, acum 15 ani
erau in fiinta pe calea nationala Campina-Pre-

www.dacoromanica.ro

212

NESTOR TJRECHIA

deal 1.000 arbori; in anul 1902, acum 11

ani, 4.800; in 1905, acum 8 ani, erau 6.800;
astzi sunt 9.000, din care 2.266 castani.
In acesti 9.000 arbori sunt cuprinsi i cei
1.500 plantati la cantoane "dealungul irnprejrnuirilor, cu deosebire in fatada. Din acesti
1.500 copaci, 850 suntmolifiti plantati ca gard
viu, de cel mai plgcut aspect, la fatadele
cantoanelor dintre Poiana-Tapului i Predeal.
Acum 15 ani au fost create si pepiniere,

din care una mai important in curtea cantonului din Busteni. Aceast pepinierd a fost
suprimat cu ocazia exproprierei acestui teren
de Directia C.F.R.,pentru noua gar a' din Busteni. Au mai rmas 626 castani la pepinierile
Cernica i Fruntea-lui-Vasii, care se vor imparti dealungul noului trotuar din Breazade-sus.

Infrumusepri, Inlesniri pentru drum*

Calea nationala Cmpina-Predeal lund, intre
Sinaia i Predeal, din ce in ce mai mult
caracterul unui Corso, unei alee de preumblare,
a trebuit s'a fie Inzestrat cu o serie de lucrri
tnfrumusetatoare a drumului i inlesnind circulatia turistilor: pietoni, cic1iti, automobilsti,
etc. Notlin In treacgt plantatia i trotuarele,

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRACIVULUI

213

care rdspund cerintelor igienei, si despre care

e vorba la

alte paragrafe. Avem inca. de

citat tablele indicatoare de localittii si distante,
stallion kilornetrici si ectometrici de piatra dand

distantele dela Bucuresti si dela Ploesti, etc.

Spre rnarea multumire a celor care in sezonul de yard se plimbd pe sosea, s'au asezat dealungul ei o multime de bnci: unele
mobile, de lernn si fontd, presdrate in centrele
localitdtilor de vilegiatura, altele fixe, statornicite intre Sinaia-Predeal, pentru odihna drumetilor. Astfel de banci s'au construit chiar
din anul 1898, de lemn, uncle drepte, altele
circulare, de mesteacdn, 0 au fost preinoite

din cand in and, dar pand intr'un sal-sit au

putrezit. Dirigenta atunci s'a gandit cd, spre
a cdpdt niste bAnci cu adevdrat durabile,
trebue sd le execute de piatrd, si astfel in
anii 1905-1906, la interventia d-lui Ministru
Ion. C. Gradisteanu, eminentul arhitect GhikaBudesti a inchipuit niste modele artistice,

dupd care s'au si construit astfel de bnci

si anume de trei tipuri: mici, de trei persoane
(1,50m. lungime) cu scaunul de piatr, imbrdcat cu sipci de lemn si rezemdtorile laterale de piatrd, iar speteaza de stinghii de

www.dacoromanica.ro

214

lemn :

NESTOR URECHIA

mari, de sease persoane (3 metri lun-

gime) cu scaunul de piatra, imbracat cu

laterale de piatrd, speteaza de piatra in arcuri; banci de piatra,
cu acoperis sindrilit, in stil romnesc, cu
patru fete, doua de cate 2,25 m., cloud de
eke 1,30 m., putand servi de odihn la cel
putin 12 persoane. Aceste din urma banci
0136, rezematorile

pot servi si de adapost calkorilor pe vremuri

rele.

Aceste diferite banci au fost asezate Intre

Sinaia-Predeal (afara de una de sase persoane
pusa la Posada, lang canton si peste drum
de castelul Bibescu), impartindu-le asa Meat
s odihneasc pe drumet tocmai la timp. S'a
avut in consideratie la :repartitia bdncilor si
punctele de unde se descoper privelisti frumoase. Asa la iesirea din Sinaia (inainte de
a ajunge la catunul Gura-Padurei), la capatul
podului Valea-Cerbului, etc.

Aceste bancifixe de piatra sunt in numk

de 34 din care: 18 mici (de 3 persoane),

11 mari (de 6 persoane), 5 cu acoperis (de
12 persoane).
Infrumusetare soselei I servicii drumetilor
aduc i cele cloud fntani monumentale, exe-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

215

cutate din 1ndemnul d-lui Ion C. Gracli.steanu

in anul 1906.
Prima, construita dupa planurile erninentului
arhitect Ghika-Budesti, este asezat la intrarea
in catunul Poiana-Tapului (klm.132+840).

Se compune dintr'o banc circulara de piatra

pentra 16-18 persoane, asezat pe o platforma, la care se accede prin cloud trepte.
In fata semicercului platformei se afla o zidd-

rie de piatra cioplit, prevazuta la centru cu

un cap de berbec de bronz, din care Osneste
.apa, care cade Inteun jghiab de piatra. Banca
este adpostita sub un acoperis sindrilit, care
are si el forma circular.
Pe zidul inconjurator din fund se alfl in-

crustata o lespede cu inscriptia: Ministerul

Lucrrilor Publice. Lucrare faptuit din Indemnul Ministrului Ion. C. Grdisteanu, inginer al caii nationale fiind Nestor Urechia, 1906.
A doua fntn monurnenta1 executata de

dirigenta cii nationale ampina-Predeal este

aceea din Azuga (klm. 1394 600), dupa o

copie, ce am luat eu insumi, a fntnei zis

a lui Manole, dela mnastirea Curtea-deArges. Pe laturi s'au sculpat dou medalioane,
dupa motive luate de la biserica Curtea-de-

www.dacoromanica.ro

216

NESTOR URECHIA

Argeq, In fatd, la fronton, Inconjurata cu Un

chenar, iinitatie a bra.ului dela acea bisericd,
s'a cioplit urmdtoarea inscriptie: In srbdtoritul an al 40-lea al Glorioasei domnii a celui

dIntai Rege Roman Carol I ziditus'a aceasta.

lantana', in satul acesta Azuga, in care acum
sporWe munca romneascd, iar pe vremuri
se numea Intre-Prahove si era loc pustiu,
Inconjurat de codri nepdtrun0, de se adapau

fard teamd, cerbii la acest izvor. Iar dedesubt, inteo firida: Ministerul Lucrarilor Publice. Din indemnul Ministrului loan C. Gra'
teanu, s'a executat aceasta lucrare de inginerul

caii nationale Nestor Urechia, anul 1906."

Incheind acest paragraf, s addogdm cateva
vorbe asuprapotecilor construite intte Sinaia
Azuga.

In 1906 dirigenta executd o potecd de 2

klm. dealungul caii nationale, dela tunelul C.
F. R. l3Litenipana la intrarea in Azuga, pentru inlesnirea numeroaselor persoane care,
vara, se plimbd pe jos Intre aceste doua localitati.
i.

Pe bucata _de cale nationald dintre Sinaia

BlWeni pedestrii se plimbau altd data neat-

par* pe chiar platforma qoselei; de cativa

www.dacoromanica.ro

Fntgna lui Manole, de langg Mangstirea Curtea-

de-Arge, pe care am luat-o ca model al fntnei

din Azuga.
Fgrafing construitg. In anul 1906/07, in Azuga, dupg mo-

delul fantanei zis a lui Manole, de langg. Mangstirea.

Curtea-de-Argef.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

217

ani Incoace ins circulatia automobilelor crescand tot mereu, viata pedestrilor era primejduit pe o sosea de '7 metri lrgime mediePentru a Inltura accidente de soiul acesta,
dirigenta hotri In anul 1911 constructia unei
poteci i pe aceast distant Intre Sinaia
Busteni.

Aceast potecd, asezat pe zone, la stanga

sau la dreapta soselei, dupd putintd, largd de
1,50-2 m. Impietruitd i prevdzutd cu punti
peste valcelele curmezise, constitue un drum
plcut intre aceste dou localiti, pe care se
poate umbl and fried de automobile.
In total s'a executat poteca Intre Sinaia
Busteni-Azuga pe '7.500 metri lineari.

Trotuare. 0 adevrat binefacere pentru

locuitorii i vizitatorii vii Prahovei a fost con-

structia de trotuare in perioada 1898-1913

dealungul caii naticinale Campina-Predeal, in
strabaterea diferitelor localitti din aceasta.
vale. Consideratiuni de salubritate, de estetied si de Inlesnire a circulatiei pedestrilor au
fost temeiurile acestei lucrari. Santurile soselei,

cat se poate de neestetice prin aceste locaHMO, nu functionau destul de bine, cu toatd
ingrijirea serviciului de Intretinere, a0 in cat

www.dacoromanica.ro

218

NESTOR TJRECHIA

apele blteau sau, In tot cazul, scurgerea apelor

nu se facea cu tot rostul cuvenit. Trotuarele

construite in regula, cu borduri de piatr cioplit, cu rigole pavate i platform linpietruit, au suprimat anturile insalubre, au dat
un aspect civilizat localitatilor strabatute
au rdspuns minunat trebuintelor unei circaIaii lesnicioase i placute pentru pietoni.
In 1898 fiinta o bucat de trotuar de
1.395 metri liniari, In Sinaia, dela intrarea In
parc, trecand langa 0 in fata otelului Caraiman Ora la intersectia cu strada Manastirei,
apoi pe dreapta 'Ana' dincolo de podul Peleq.
Acest crmpei de trotuar fusese executat, ca
proba In anu1;1893; iar de atunci i 'Ana in
1898 nu se mai facuse nici o bucata de
trotuar.
In 1898 noul srviciu special de intretinere,
pentru a da urmare unuia din punctele insem-

nate in prograrnul de lucrri Intocmit,' executa. Indata 300 m.l. de trot uar in Buteni, unde
10 propusese s creeze un adevarat Bulevard.

Astazi acel Bulevard de 1 klm. lungime, cu

cele 4 randuri de castani In plina maturitate,
este locul de preumblare favorit al locuitorilor 0' vizitatorilor Butenilor.

www.dacoromanica.ro

DRUMM BR AOVULUI

219

Apoi mai toti anii urmatori s'au construit

bucati de trotuar in diferitele localitati din
Valea Prahovei.
Cu deosebire in Sinaia, pe Bulevardul Ghika,

suprimarea santurilor era o dorinta generala

de mult si in numeroase randuri exprimata
de Primal-ie. Ministerul hotari in sfarsit in anul

1902/3 aceasta lucrare reclamata de igiena;

estetica i viabilitate pedestra. In campania
acestui an se transforma bulevardul Ghika in
adevdrat bulevard, cu trotuare in regula. Solutiunea problemei nu era tocmai usoara, din cauza

situatiei topografice a locului, prezintand diferente de nivel insemnate dela o zona-alee

peste drum si chiar pentru fiecare
la cea

alee in lungul ei; diriginta, de ar fi ascultat

oarecari sugestiuni pur ingineresti, ar fi sapat
soseaua dui:A un profil in lung stabilit dupa
teoria tecnica, trotuarele trebuind sa urmeze
acest profit. Astfel facand, ar fi fost nevoit
sa se atinga de frumosii batrani castani plantati cu vreo 20 de ani mai inainte i s bage

in groap unele proprietti, iar pe altele s,

le lase atarnate pe sus. Nevoind s nemultu-.
measc gray pe proprietari, neindurandu-se
s chinuiasca i s omoare o. plantatie frumos

www.dacoromanica.ro

220

NESTOR URECHIA

crescutd, dirigenta a preferat s adopte o solutiune care sa. Impace i pe oarneni i vegetatiunea: a Idsat soselei fizionomia sa generai i s'a multumit sal anexeze, pe de Idturi,
trotuare putin largi, care sa urmeze decliviplatformei. Cu chipul acesta, Bulevardul

Ghika a ramas cu insu0rea care alcdtuete

tocmai farmecul sdu deosebit: variatia de niveluri a zonelor-alee.
Incheind cu chestia trotuarelor, dam aci
lista lor:
TROTUARE CONSTRUITE PE CALEA NATIONALA
CAMPINA-PREDEAL.

900 metri lineari.

In Breaza-de-sus

Comarnic
Sinaia
Poiana-Tapului
Busteni .
Azuga
Predeal

Total

1.300
5.240
150
4.840
1.985
3.715

11

11

11

12

. 18.130 metri lineari.

Avern dar la inceputul anului 1913, pe

calea nationala Campina-Predeal, 18 kilometri

de trotuare. De oarece in anul 1898 existau

1.395 m. lineari de trotuar, rezult e s'au
mai construit, In perioada 1898
1913,

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA.50VULUI

221

16.725 m. 1. de trotuar, in medie 1.115 metri

liniari pe an.
kdregnere. Cititorul care va fi avut 1113-

darea sa parcurga analele" acestei cai, pe

perioada 1898-1913, va fi limpezit el insusi
cestiunea intretinerei ei.
Ca lea nationala Campina-Predeal, ca orsicare sosea, a cerut mai intdi o intretinere
curent, constand din incarcarea ei cu pietris
ti tinerea in buna stare a uvragelor de arta".
Aprovizionarea de pietris s'a facut in fiecare
an, in cantitati variabile, dup indicatiunile
sondagelor i intensitatea circulatiei, ca pe
celelalte sosele. Uneori, dupa o iarna cu putina
zapada sau o primdvara prea ploioas, aoseaua desfundandu-se in unele puncte, s'a mai
asternut pe alocurea ceva pietris suplimentar.
In vederea ca in timpul verei circulatia yehiculelor intre Sinaia i Predeal pe sosea gi

a pedestrilor pe zone este foarte activ, s'a

inlaturat asezarea tocmai in acest rstimp a
gramezilor de pietris pe platform si zone si
anume, prin derogatie la prescriptiunile conditiunilor speciale pentru aprovizionari de petris

pe caile nationale, s'a ingaduit asezarea gra.inezilor

numai dela 15 August la 15 Oc-

www.dacoromanica.ro

222

NESTOR URECHIA

tombre, receptia urmnd a se face la 15

Octombrie.

Apoi de cAtiva ani observandu-se c sistemul primitiv, rams de pe vremuri pe so-

de a ls pietrisul asternut
s fie batut de carute, cai i oameni, da reselele noastre,

zultate prea putin multumitoare, s'a recurs,

in unele puncte, la mijlocul intrebUintat in tarile civilizate si anume cilindrarea. Pentru
acest slarsit, am si cumparat un cilindru cornpresor si mai in fiecare an am cilindrat partile soselei in strabaterea localitatilor Sinaia,
Busteni, Azuga i Predeal. Numai cu chipul
acesta am pufut capata, pentru acolo urlde
circulatia este mai deasa, un macadam solid,

o cale care s nu se desfunde dupa ploi, o

adevaratei curea, vorba cantonierilor.
Costul mediu al intretinerei cu petris a
unui Kilometru al caii nationale Campina-Predeal a fost, in perioada 1898/913, de 500 lei.
In ceeace priveste intretinerea lucrarilor de
art, Ministerul a luat dintru inceput o msura.

foarte bine chibzuit si care a dat minunate

rezultate i anume sa avem la dispozitie, cAteva
luni din an, zidari, cari sa lucreze la reparatia
tuturor constructiunilor de pesesea; materialele

www.dacoromanica.ro

'7777i 111
da.

*
7.

.11.11 MI
!

11:131111 I

n!,

.,,4 0.1.N

"

Intre Buateni i Azuga, la locul zis Geanone, doul cantoane ale caii

nationale Campina-Predeal: unul (la stanga) vechiu de lemn, de acum vreo

50 de ani, celalalt tip nou, de caramida, cu acoperia de Ogle.

In inspectia ciii nationale Campina-Predeal, in toiul ernii.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

223

necesare ffind cumprate dintr'un mic credit

anual1).

Wisura aceasta care a permis facerea reparatiei de indat ce stricaciunea se ivea, ceea

ce Francezul numeste le point a temps", a

inlaturat pentru mai tarziu cheltueli in dispro-

portie cu scopul propus si ne-a ingaduit sa

cdpadm o osea, care la orice moment sA.
se prezinte in reguld si corect cu toatd zestrea ei.

Dar Intretinerea a fost stingherita pe aceast sosea de firea tinutului muntos ce strabate,
din pricina careia intemperii violente acluc
stricAciuni mai in fiecare an, uneori intrerupand

circulatia. Analele pentru perioada 1898/1913

sunt instructive in aceasta privinta: aprope

nu este an in care sa nu revina, ca un refren, fraza: In urma ploilor torentiale din

cutare anotimp, s'au iscat mari stricaciuni ..."

Si astfel o lupt neincetata a dus serviciul

de intretinere impotriva elementului distrugator :

apa. Mereu a trebuit sa, fie reinoite

1) Acesti zidari au reficut zidurile de sprijin vechi de

zidirie uscatl in zidirie cu var, au reconstruit toti stilpii
de parapete cu lise de lemn, au recldit citeva &rani
vechi, au rostuit la poduri parapetele si alte pirti vizute
si in sfirsit au ficut o multime de reparatii la timp. A rezultat din acest sistem multi economic pentrwMinister.

www.dacoromanica.ro

224

NESTOR URECHIA

sau reintregite apararile in contra apelor Prahovei i torentelor: ziduri de sprijinire, blocaje,

plantatii, cleionage, baraje, etc.

Insfar0t, aceast cale mai are un caracter

pe care nu-1 are .nici o aka qosea din tara;

intre Sinaia i Predeal, ea este un drum de
preumblare, timp de patru luni de vara; este
circulata in acest sezon de Curtea Regala,
de elita societatei noastre, de multi straini de
seatrid. Ca atare, ea nu se multumete cu intre-

tinerea curenta ceruta de o buna viabilitate; ea trebuie s se prezinte numeroinsemnatilor ei vizitatori in .chip cat
mai estetic i sa-i daruiasca cu maximul de
confort posibil. i astfel se lmurWe fiinta pe

01or

aceast ,c)sea a unui sir de constructii de carac-

ter mai mult edilitar: trotuare, band, fantni,

precum i functionarea unui serviciu ca stro
pitul, care nuii poate aveA rostul pe orcare
drum. Pastrarea acestor inlesniri pentru druineti reclama o supraveghere de toad, clipa
xi

o prevedere de gospodar cumpanit. In

fiecare an, la desprimavarat, dirigenta trebue

sa procedeze la toaleta.pselei", iar in cursul
Terei s veghieze la buna functionare a serviciilor menite sa aduc multumire publicului

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR A (:)VULUI

225

vizitator. Printre aceste servicii este acela al

stropitului, infiintat in 1898, cu o saca cu tub
gaurit i astazi alcatuindu-se din 10 sacale
turbine. Imprteala lui este urmatoarea: o saca

stropete In Comarnic; trei sacale stropesc

intre Sinaia i Busteni; doua In Busteni;
una intre Busteni i Azuga; una in Azuga;
cloud stropesc In Predeal (intre mnastire
frontiera).

Pe langa aceasta, oseaua este mcituratd

de cantonieri, din chiar revarsatul zorilor; iata
Inca un cuvant care ne indreptatWe a zice ca
vechiul drum al Brovului devine, din ce In ce

mai mult, o adevrata alee de parc, intre

Sinaia i Predeal. Tot in vederea tinerei in cea

mai prefecta curatenie a acestei cai, s'au prevazut In budget trei caruta0 (acum pe tot anul)
zece salahori ajutatori, pe trei luni de var.
Cu mare parere de ram trebue insa sa. constatam ca publicul, pentru multumirea caruia
serviciul de -intretinere se straduWe, nu ne
db.' ajutor, ci vai! este stricacios. El mazgaleste, tae, cioplete, rupe cele cladite pe osea
pentru inlesnirea preumblrei sale; el nu cruta
podoabele drumului, precum arbori, parapete,
poduri, fantni, banci, etc. Nu are respectul
ftsi

Nestor Urechia. Drumul Brapvului.

www.dacoromanica.ro

15

226

NESTOR UR ECHIA

bunului public. and iom alunge s. vedem

si la noi, ca'n Wile din apusul Europei, scris
avisul: parcul este incredintat gentiletei publicului"!

Nu md pot impedecd sd povestesc aci un

caz tipic in aceastd privinta.:
Inteo zi din vara anului 1906 un domn
maior T. de vngtori, intovrsit de un domn
locotenent, se plimba cglare pe calea national, dela Sinaia spre Aiuga. Ajunsi pe bule-

vardul din Busteni, in loc s urmeze inainte

pe platformg, dau pe trotuarul-alee dublu plantat cu castani. Cantonierul punctului le atrage

atentiunea c nu este ingaduit calaretilor sau

biciclitilor sd umble pe trotuare, i aceasta
prescriptie este scrisd pe table indicatoare.
D-1 maior injurd pe cantonier 6i-I amenint
cu btae. Serviciul de intretinere al soselei raporteazg faptul Ministerului. Ministrul
de pe vremuri, un om energic i iubitor
al acestei cgi, reclamg la Ministerul de Rgsboi
cernd pedepsirea ofiterului. Ministerul de rgsboi raspunde cg: intradevSr maiorul T. dim-

pi-dung cu Locotenentul N. in timpul unei

preumblgri, ggsind soseaua acoperita cu pietre
de curAnd puse, au fost nevoiti, pentru a evit

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

227

ranirea: cailor la picioare, sa se abatd, urcandu-se pe trotuar; in ceeace priveste amenintarea-ce cantonierul pretinde ca a suferit din
partea maiorului T. sunt simple exagerarl,
avand in vedere caracterul si modul corect de

a se purta al acestui ofiter superior in toate

ocaziile, precum si revolta sa sutleteasca in
contra cantonierului .... ..".
Ministerul de Lucrari Publice raspunde la
randul lui: Nirnic nu putea indreptati pe d-1
maior a se urea pe trotuar, infrangand astfel
regulele stabilite. Cat despre amenintarile ce
s'ar fi facut cantonierului de acelas d-n maior,
ni se pare ca caracterul si modul corect de a
se purta. de obicei al acestui ofiter superior
nu sunt un raspuns indestulator la fapte concrete, mai ales cal nu intelegem revolta d-sale
sufleteascd, fata de un cantonier care-si face
datoria
Concluzia: s se facal cel putin o observatie
d-lui ofiter superior. Insa e probabil ca nu

'

s'a dat nici macar atata curs reclamatiei Ministerului nostru

Dar de ate ori autoritatile si justitia au

refuzat sa dea dreptate servicialui de intretinere

al soselei 1Si aceasta ma indeamna s inchei

www.dacoromanica.ro

228

NESTOR URECRIA

acest paragraf cu cateva randuri asupra chestiunei zonelor.

Vechea lege din,1867 a drumurilor prescria
ca Jar-gime callor nationale 26 metri, adica.
13 metri la stanga si 13 metri la dreapta axei.
Aceasta largime s'a pastrat in legea Grdisteanu din 1906, pentru caile clasate nationale
inainte de aplicarea acestei din urma. legi a
drumurilor. Aceast prescriptie legala a fost si
este izvorul unor neincetate diferende intre
dirigenta cdii nationale Campina-Predeal si

proprietarii mrginai. Un sir de ani dela

constructia acestei sosele proprietarii n'au respectat largimea legiuita si au Incalcat zonele
cdii, sub ochii nebagatori de seama ai serviciului

de intretinere de pe vrernuri. Cu chipul acesta

s'au asezat casele i ulucile dealungul soselei
intr'o displacuta dezordine.

Dela anul 1898 Incoace ins dirigenta s'a

strduit sa sileasca pe proprietari a respecta
legea, nepermitandu-le la caz de reparatie a
ulucilor sa mai calce zone si obligandu-i sa le

aseze la cei 13 metri 1egiuii. Ce lupta! Mie

personal mi s'a intarnplat s'mi iasa inainte,
cu 'revolverul ameninttor, unul care nici macar
nu era proprietar, ci chirias. Ba, ironie a soar-

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BREq )VULU1

229

tei, acest personaj era chiar un inginer=

cunoscator al legilor. Despre autoritati, ce sa

spunem? Primariile nu ne-au dat nici un
concurs; si odat cand am intervenit la una
din primarii, rugand-o sa invite pe proprietari
sa se arze la linia 1egiuit, fiindca aveam de
gand sa le construesc trotuare In fata proprietatilor lor, aceasta primarie mi-a raspuns c
nu poate face nimic fard niste ordine mai
solide venite dela Prefectura
I

Cele mai de multe ori dirigenta soselei

neputand sa ajunga la intelegere, a dat in
judecata pe proprietarli recalcitranti s.i iari
cele mai de -multe ori judecatoria de ocol a
dat dreptate proprietariloW)
Chestiunea aceasta a zonelor este o adevdrata buba pentru calea nationala si cat
timp nu.;:se va promulga o lege care sax,
reguleze (micsorand la trebuinta largimea so-

acest drum nu va putea avea aspect

europenesc In strabaterea localitatilor din valea Prahovei si serviciul de intretinere va
va ave tot mereu de harra cu proprietarii.. . .
1) In ceeace priveste orasul Sinaia cestiunea s'a deslegat in sensul ca Ministerul Lucrarilor Publice nu_ poate
aye& amestec in. aliniarea propriettilor, chiar i pe-calea
nationall; Sinaia find comunE =bank

www.dacoromanica.ro

230

NESTOR URECHIA

Personal. Persona lul de intretinere al caii

nationale ampina-Predeal este in anul 1913
urmatorul: un inginer sef cl. I, un conductor cl.
I, trei picheri principali, sase sefi de cantonieri
(3 pe sectia Campina-Sinaia, platiti 85 lei lu-

nar, 3 pe sectia Sinaia-Predeal, platiti 75 lei

lunar), 68 cantonieri (27 pe sectia CarripinaSinaia, platiti 55 lei lunar, 41 pe sectia Sinaia-Predeal, pltiti 65 lei lunar), 3 caruta0

(a 150 lei lunar), 3 zidari (a 120 lei lunar,

pe cinci luni), 3 salahori zidari (a 60 lei lunar
pe cinci luni), 10 salahori provizorii a 60 lei
lunar pe 3 luni de vara), 0. 9 sacagii (a

200 lei lunar, pe trei luni de yard), in total

82 agenti pe tot anul i 25 timporari. Lungimea totala a caii, fiind, in cifra rotunda,
de 57 kilometri, iar numarul cantonierilor
de 68, revine in medie 838 metri de intretinut de fiiecare cantonier.

Fazele prin care a trecut atest personal,

in cei 15 ani 1898-1913, sunt in rezumat
urmatoarele:

In 1898199 erau: un inginer ordinar cl. I,

un conductor cl. III, 2 picheri cl. III, 4 efi
cantonieri (60 lei lunar), 60 cantonieri (45
lei lunar), 2

carut4 (120 lei lunar, pe 5

www.dacoromanica.ro

231

DRUMUL BRWVULUI-

luni), 2 zidari (a 120 lei lunar pe 5 luni).

In cursul acelui an se adaoga un al cincilea

sef de cantonieri i un sacagiu (150 lei lunar,
pe 3 luni). In medie, fie care cantonier avek

de intretinut 900 metri de (:)sea.

In 1900/01 se.infiinteaza un al aselea ef
de cantonieri.

In 1904/05 se infiinteaza un

al treilea

picher.

In 1906/07 se marete cu 5 lei leaf a cantonierilor de pe sectia Sinaia-Predeal, unde

traiul e mai scump (50 lei lunar, in loc
de 45). De asemenea la 3 efi de cantonieri

de pe aceast sectie Ii se mat-We leafa cu

cu 12 lei (70 lei lunar, in loc de 58).
Se adaoga un al treilea cArut.aq, un al
treilea zidar, cinci sacagii (6 in total) qi 8
salahori (a 50 lei lunar, pe 3 luni de vara).
In 1908/09 se marete cu 5 lei leafa cantonierilor de pe sectia Campina-Sinaia (50
in loc de 45 lunar) i cu 8 lei leafa cantonierilor de pe sectia Sinaia-Predeal, (58 in
loc de 50 lunar); de asemenea efii de cantonieri de pe sectia Campina-Predeal primesc

12 lei mai mult (70 lei in loc de 58 lunar),

iar cei de pe Sinaia-Predeal 10 lei mai mult

www.dacoromanica.ro

232

NESTOR URECHIA

(80 lei in loc de '70 lunar); cdruta0i primesc

150 lei (pe 8 luni in loc de 5), sacagiii 180

(in loc de 150, pe 3 luni de vard).

In 1909/10 ca.te0 trei picheri sunt inaintati
la principali.')

In 1911112 carutaqii sunt prevazuti pe tot

anul.

In 1912/13 noua qi cea mai recenta sporire de salarii la cantonieri i efi de cantonieri : cantonieri cu 65 lei (in loc de 58,
adica '7 lei mai mult), cantonieri cu 55 lei
(in loc de 50, adica cu 5 lei mai mult). efi
de cantonieri cu 85 0 '75 lei (cu 5 lei mai
mult).

Dupd cum se vede, salariile cantonierilor au

trecut in acest interval de 15 ani dela 45 lei

la 65 0 55 lei (20 lei sau 10 lei mai mult,

dupa felul sectiei), iar ale efilor cantonieri

dela 70 la 85 i 75 lei (25 sau 15 lei mai

mult, dupa felul sectiei) Aceasta potrivit cu

scumpetea mere a crescanda a traiului, mai

cu seama in valea de sus a Prahovei. Aceqti
cantonieri foarte munciti, pe o wsea grea de
1) Dup 5. ce au trecut in acest interval de timp prin gradele intermediare.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR AWVULUI

233

Intretinut, au fost tot mereu tratati pdrinteste

de dirigentd, care a cdutat sd le cunoascd
trebuintele si a intervenit in mai multe randuri de li s'au sporit salariile.
Binefctoarea lege de pensiuni pentru cancantonieri a ld-lui Ion I. C. Braianu a permis
scoaterea la pensie a unor cantonieri bdtrni

din care unul cu 37 ani de serviciu si sase

cu 30 ani de serviciu, premenindu-se astfel
serviciul cu cantonieri tineri.
Aceeas lege a ingaduit ajutorarea materiald
a cantonierilor, dndu-Ie dreptul la mici ajutoare bdnesti, pentru cazuri de nastere sau
de moarte in familiile lor.
In ceea ce priveste instructiunea cantonierilor de pe calea nationald Cmpina-Predeal
suntem nevoiti a face o strictd constatare:

din 68 cati sunt cu top, deabea vreo 18 stia

carte, adica, sunt 74% analfabeti, -desi sunt
printre ei tineri, de 30 de ani varsta.
Personalul serviciului de intretinere a cdii
inationale Campina-Predeal, al cdrui sef este
inginerul-sef clasa I Nestor Urechia, avnd ca
ajutor pe d-I Conductor principal Clasa II
Alexandra Basturescu, este cel dat in amid-torul tabloa:

www.dacoromanica.ro

TABLOO DE PERSONAE-(JL CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL IN ANOL 1913

No.

ECHIPELE

SECTIILE
Numele Picherului No.
care ingrijeste sectia

Lungimea in
kilometri

Const. D. N. Popa

Ichn. 95=105

2
3

Ion N. Soriceanu
Ion D. Bunea

105-113

9
10

120

Toma Carianopol

4 Ion Pascale

II

Distanta
intro
kilometri

Numele Sefului
de cantonier

No. cantonie.
rilor

113-

klm. 95 120
klm. 120 131
var. 0-1+500
*

0-1+864

10 klm.
25 klm.
J

27

11 ld m.

1+500
1+864

119

14+3641)1 19

Mihail Apostoi
,

5 Nic. MAntulescu

6 Ion Soriceanu

III

Teodor Voiculescu

klm. 131-141

10 kml.

7+365

13
9

148+365 17+365

22

141.148+365

1kIm. 131

Gt.

ce)
CNI

') In realitatc pichcrul Apostol arc de ingrijit 17 klm.-1-8361 de oarece la sectia II a caii nationak ampinaPredeal sunt anexati i $ klm.-1-472 din calea national Sinaia-Moroeni.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

235

Personalul auxiliar:
Trei zidari (pe sapte luni), trei cdrutasi,

trei salahori zidari (pe sapte luni). noud sacagii (pe trei luni), zece salahori ajutori (pe trei
luni).

CoSful intretinerei until kilornetm al cdii

nationale Cmpina-Ptedeal, ca personal, este

de lei 1.260. De aka' parte costul mediu al

intretinerei unui kilometru al aceleiasi ci, ca
pietris fiind de lei 5-00, rezultd cd costul media

al intretinerei unui kilometru al acestei cat

nationale (pietri

i personal) este de lei 1.760.

CERINTELE CM NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

PE VIITOR.

Intretinerea: Cu organizatia actuald se vor

puted satisface nevoile intretinerei si de acum
inainte. Personalul inferior este indestuldtor.

Nu prevad sa fie trebuintd pe viitor de

cantitdti, mai maxi de petris deck rand acum.
Poate Ins c. va fi de inlocuit petrisul de
Prahova cu petris de carierd, in mai rnulte
puncte, iar nu numai in partile in strdbaterea
localitatilor Sinaia, Busteni, Azuga i Prdeal.

Va trebui s facem pentru toatd calea un

studiu pe care numai l'am insilat, pentru

www.dacoromanica.ro

236

NESTOR URECHIA

partea Cinpina-Orii t i anume studiul circula-

tiei. Un recenscinvint al circulatiei, lucrare

Inca neintreprinsa in tara noastra, urmarita
un an intreg pe aceasta osea ar puted servi
ca model pentru o lucrare analoaga, privitoare
pe alte sosele din Romania; irni inchipuesc

ca se va putea trage barecari invtdminte

dint' un astfel de recensmnt.
Aceasta cale nationala va putea Inca servi
ia tot felul de experiente de gudron are, pavare,1)

etc., imitandu-se cele practicate in strainatate

-pentru capatarea unei platforme in stare sd
resiste mai temeinic la circulatia din ce in
ce mai intens a autornobilelor.
Traseul. Vor fi cateva rectificari de facut,

ins pe ici, pe colo. Una mai importanta la

podul Peles in Sinaia, unde accesul se face
In panta i pe o curba periculoasa. La punctul Racherita (klm 108+700), unde torentul
cu acest name in fiecare an aduce mari potmoale pe calea nationala, va trebui desfiintat
casiul, inaltata soseaua i construit un pod
I) In deosebi kilonaetrul dela intrarea In Comarnic (klm.
110-111), foarte stricat In fiecare an, din pricini prea marei. circulatii de vchicule depovart ale numeroaselor fabrici
din imprejurimi va trebui pavat 'lute= chip oarecare.

www.dacoromanica.ro

In inspectia call nationale Campina-Predeal.

Cantonul tip nou, cu etaj, stil romfinesc, in Bustenii noi, in dreptul Vii
Cerbului. Fotografie luatA dupfi o cAdere imbellugata de aparl, introenia
de crivAt.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAWVULUI

237

de beton armat, cu lumina indestulatoare.,

pentru trecerea materialelor aduse de puhoi.

La esirea din Comarnic (klm 112-113),

in urma ploilor neincetate din vara i toamna
anului 1912, s'au lsat coastele dela o !naltime de 200 m., potmolind soseaua pe 800 m.
lungime i lsandu-i deabia 3 metri largime.
Aci nu este aIt masura de indreptare decat

de a fugi de sub poalele muntelui, cum s'a

facut intr'alte puncte 1), si de a se apropia de
linia ferata. Proectul acestei variante l'am pi
alcatuit i lucrarea ce va face in campania
acestui an 1913.
Poduri. Majoritatea podurilor este in bun
stare; vor fi insa de inlocuit prin viaducte
ultimele poduri mai insemnate ramase de lemn:
podul Ordti ilor i ,Sipotelor. Iarasi vor fi de
inlocuitpoduri mixte, (cu substructura de zidarie,
dar cu tablierul de lemn), ca podurile Bdtrioara

si Surpaturi, prin poduri de beton armat.

Capatand astfel pe aceast osea numai
poduri de ziddrie, se va pute, fard grije, da
libera trecere tuturor autornobilelor si in
special catnioanelor-automobile incarcate cu
1) Vezi mai sus paragraful Variante".

www.dacoromanica.ro

238

NESTOR UR ECHIA

poveri considerabile, care deja au Inceput sa

circule Intre ampina i Sinaia ').
Cantoane. In ceea ce privWe cantonele,
iipga este Inca mare.

Inteadevr, de oarece avem pe

oseaua

noastrg 77 agenti permanenti ai Intretinerei

(68 cantonieri, 6 qefi de cantonieri, 3 picheri)
trrneaza sh avem Si 39 cantoane duble; acum

ni sunt decAt 32, ar mai fi nevoie de 7; mai

pune ca. 10 din cele 32 actuale fiind *de barne
trebuesc Inlocuite, rezultd cg sant de construit

17 cantoane noi. Apoi Inca va fi de reacut

chteva. imprejmuiri.

Planta tie.- Nu vom ave de adgoiat Inca

multi arbori la plantatia actuald, qoseaua pe
pdrtile Inca* neplantate strabgtAnd regiuni Impa-

durite lateral. Dar de lucru destul va da Ingrijirea qi Inlocuirea, pe msura stricAciunilor,

a plantatiei de astzi.

Apareiri. Nu se poate zice cg aceasta

.osea este definitiv aprata. In potriva rutgChiar anul trecut 1912, Ministerul de Rsboi a organizat

'un raid" de camioane-automobile incircate cu pini la

36 tone; aceste vehicule au trecut cu bine pe soseaua
noastri (numai la OrAtii s'a umblat incet), dar cind a
'fost vorba si treac pe alte sosele, cite poduri rupte
automobile privilite!

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

239

tilor Prahovei si torentelor. Multe blocaje vOr

mai trebui insirate dealungul ei i aceasta cu
atAt mai mult ca cele asezate pana acurn
sunt in-parte potmolite, rav4ite i chiar ta-

rate de puhoae, dupa spargeri de nori, ata

de dese in acest tinut. Va mai fi nevoe de
refacerea unor ziduri de sprijinire a coastelor,

ziduri care se nruesc, fiindca au fost construite, odat cu soseaua, lard mortar. De
aminteri mare parte din aceste ziduri au fost
reconstruite de zidarii serviciului.

Parapete vor mai fi de construit pe vre-o

patru kilometri, mai cu seama pe partea
Breaza-Cernica si anurne de cele in arcuri,
dovedit fiindc sunt cele mai estetice i trainice.
Lucretri de edilitate. Lungirnea necesara.

de trotuare va trebui complectata cu catev

crmpee in Sinaia Poiana-Tapului i Busteni.

Va mai fi nevoe de construit trotuare prin

cele doua Breze i Comarnic pe vre-o doi
kilometri.

Negresit ca bancile i antnile vor cere

o ingrijire staruitoare si pe viitor.
In ceeace piivete stropitul, se simte chiar
acum insuficienta sa,. desi avem in functiune 10

sacale. A se adauga Inca vreo 2-3 stropitori.

www.dacoromanica.ro

24'J

NESTOR ORECHI A

VIITORUL CAII NATIONALE CAMPINA-PREDEAL

Ramnea-va aceasta sosea cu traseul ei de

astazi? Dela Crnpinita, din dreptul podului
Vadului si pAna la podul peste Prahova, la
intrarea in Cornarnic, n'ar fi de mirare sa se
construiasca cnd-v o ramuth pe matca Prahovei, paralel cu linia feratd, pentru punerea
in cornunicatie a populatiunei inconjuratoare

fabricelor ce se vor instal in partea acesta

aVii Prahovei.

Pe veci insa va ramne, intre Cernica

lzvor, traseul de astazi, caci pe aceasta.' distanta valea Prahovei este numai o spintecdtura cu chei (defileuri), neingaduind asezari
omenesti i o ramuth a caii nationale nu si-ar
ave nici loc nici rost pe aceast distanta.

Dela Azuga la Predeal iari valea este

still-nth, bine si complect deservita de- actual&
sosea.

Dar intre Sinaia si Busteni? Pe aceast

parte e mai mult decat probabild constructia unei ramuri i anume pe malul
stng al -t,Prahovei, dincolo de linia ferata.

Vnzarea in loturi a poalelor muntelui Cumpatul,

cev mai sus de gara

www.dacoromanica.ro

Sinaia, in-

DRUMUL 1312A0VULLI

241

deamn la executarea acestei sosele, care s'ar

lega cu crmpeiul In fiint pe muntele Zamura, intre Poiana-Tapului i Busteni. Cu
chipul acesta, s'ar aduce o mare usurare circulatiei pe actuala cale nationala; construindu-se, pe malul dimpotriva., o sosea larga de
8-10 metri, circulatia automobilelor s'ar indrept pe noua cale, iar cea veche ar servI trsurilor usoare 1iideal mult doritpietonilor.
Dar ramanea-va calea noastr cu menirea

ei de a lega capitala trii cu Predealul?

Vechiul drum al Brasovului rmAnea-va tot
numai calea national Bucuresti-Ploesti-Cmpina-Predeal ? 0 veche zicAtoare glasueste c

Price drum duce la Roma. Eu rrfas multuml

s. ne duc aceast sosea mai aproape, la

Arad! si bucuros i-asi schimb numele in calea

nationald Bucuresti-Arad. De ce nu? Cine

ar fi putut prevedeA, acum cAteval luni, schim-

barea atAt de extraordinar a haroi peninsulei

balcanice ?

Viitor de aur tara noastr are

Si prevd prin veacuri a ei inaltare.
a zis poetul. Providenta ne va ajuta, daca. claim
gi

noj din mAini. Doar se va ivi un Mircea,

Nestor Urechia.

Drumul Brapvului.

www.dacoromanica.ro

16

2 42

NESTOR URECI-HA

care sd intreac in vrednicie chiar pe Mirceacel-Bdtrn i sd ..

,...

S'i mi se pare cd nu pot incheia mai frumos

aceasta lucrare, uneori cam aridd cu cifrele i
amnuntele sale tehnice, dar scris cu dragoste
de pmAntul si neamul romdriesc,decdt zicnd:
parcd vdd pe inginerul dirigent al cdii natio-.

nale ampina-Arad scriind o carte cu titlul :

11

Drumul Aradului .

ei

Nord. Aceasta concluzie am scris-o in luna Mai a acestui

an 1913, and nu era vorba de actiunea Romaniei in framantarile balcanice. De --pe atunci visam Drumul Aradului" ca
qosect nationald romcineascd. Dupa mobilizarea armatei

romane, in urma cdreia un fior a strabltut toate inimile

ardelene si au reluat avant, in Transilvania, nobile sperante,
care bun Roman. ar mai pune visul acesta la indoiald? Dar
cc zic vis? Nu vis, ci realitate. Salutul pe care nemuritorul

aviator Aurel Vlaicu a vrut sal dila, anul acesta, pa

cane cerului, fratilor nostri de dincolo, il vor duce, peste
finfini ani ostasii nostri trecAtori prin pasul Predeal si vorba
1,de dincolo" nu va mai avca fiintA ...
Oct. 1913, Bugeni.

www.dacoromanica.ro

Poartl la imprejmuiri de cantoane imithnd vechile porti

tArdnesti din Gorj si \Taken. Imprejmuirea insAsi este exe-

cute ti in acelas sal.

Balla de plata cu acoperis sindrilit, stil romilnesc.

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIE
CU PRIVIRE LA DRUMUL BRAOVULUI *I LA LOCALITATILE CE ACEST DRUM STRABATE PE VALEA
DE SUS A PRAHOVEI.

Secolul XIV-lea. CArarea Prahova incepe a fi umblat de negustori brasoveni.

1476. Scrisoarea lui Vlad Tepes cAtre Brasoveni,

in care vorbeste de drumul te Prahova, pe

care el le ingadue s umble.
Secolul XVIlea. In cursul anilor acestui secol a
fost zidit, la poalele Bucegilor, Schitul Sft. Niculae,

pe locul Molomot (pe muntele Furnica din actuala Sinaia).

1611. Radul Serban, Domnul Tarei-Romanesti, trece,

cu armat, pe drumul Brasov ului, ducAndu-se

in ajutorul Brasovului, in contra principelui Transilvaniei Bathory.
1674. Duca-VodA d un hrisov, prin care porunceste sA nu se mai facA supArare sAtenilor din jurul CAmpinei de cAtre solii domnesti sau unguresti, cari au pArAsit trecAtoarea dela RucAr
dau pe la CAmpina. Duca-VodA aratA cA drumul
CAmpinei este nurnai potecd si scald de negustori.
1690-1695. ClAdirea schitului Sinaia de care spatarul Mihai Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro

244

NESTOR URECHIA

1736-1739. Austria trimite salahori, s fac drum

pe apa Prahpvei, ptil la Comarnic. Lupte pe

acest drum hare Austriaci si Turd.
1774. Fundarea schitului Predeal.
1775. Ipsilante-Voda. printeun hrisov din acest an,

consfinteste vechile drepturi ale aransilor Prahoveni" de a transporta mgrfurile dela Brasov la
Bucuresti; diu textul acestui hrisov deducem c

poteca Prahovei se fa'cuse drum de care.

1781. Fuga ailor lui Ipsilante dela Bucuresti la Brasov, pe drumul Prahovei.

1787.-1790. Rasboiul austro-ruso-turc. Lupte pe

drumul Brasovului, intre armata lui Mavrogheni
si

Austriaci. Distrugerea de care Turci a ha-

nului mare La slonul de piatrA" de pe muntele

Zamura (Busteni). Prefacerea in cenusa.' a schitului Predeal.
1790. Imbun'afatirea drumului Cmpina-Predeal,
sub regimul austriac. StApAnirea se ingrijeste de
infiintarea de cArciumi de adapost pe acest drum.
1800. Cradirea primei case taranesti a Iui Gheorghe
Zangur la Intre-Prahove (Azuga).
1802. Marea bgjenie a Bucurestilor pe drumul Brasovului, fugind de groaza Pasvangiilor.
1817. Cldirea hanului dela Fruntea-lui-VAsii.
1818. Fuga lui Voda Caragea la Brasov, pe drumul
Prahovei.
1819. Rezidirea in piatra" a bisericei schitului Predeal.

1821. Fuga Bucurestenilor spre Ardeal, pe drumul

Prahovei. Eteristi i Panduri pe acest drum.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR AWVULUI

245

1828. Escursiunea austriacului Krickel in valea

Doftanei si a Prahovei.
1830. Calatoria, pe toamna, a lucratorului caretas
german DObel, pe jos, dela Predeal la Campina
ai

Bucuresti.

1830. Cea dintai fabria la Intre-Prahove, (Azuga)

de sticlarie,Earna grea, potop. Prima. casa a

lui Moise Zangur la Predeal.
1833. Calatoria, calare, pe drumul Brasovului, a
germandui Chrismar, dela Temes spre ampina.
1839.Profesorul francez Vaillant, directorul colegiuSft. Sava din Bucuresti, face o escursiune dela
ampina la Intre-Prahove, apoi se sue pe Bucegi.

Vaillant este primul bucegist.. . roman".

1844. Croitorul german Holthaus calatoreste cu caruta dela Bucuresti la Brasov, pe drurnul Brasovului

1843.1846. Cladirea bisericei manastirei Sinaia

1845. Voda Bibeseu viziteaza satul Cornarnic, apoi
mnastirea Sinaia si merge Ora in Predeal, chib-

zuind pentru inceperea foselei, pe apa Prahavei, dela Ciimpina ftnIn Predeal, spre Brapv.
1846. Se fac studiile pregatitoare pentru construirea

unei sosele sistematice" pe valea de sus a Prahovei.

Calatoria pe drumul Brasovului a doctorului german Quitzmann.

1847. Se incepe soseluirea drumului Brasovului, in
cateva puncte.
1848. Lucrarile de soseIuire sunt intrerupte, din

www.dacoromanica.ro

246

NESTOR URECHIA

pricina revolutiei unguresti. Lupte pe drumul Brasovului intre Rusi-Austriaci i Unguri. Pe alo-

curea se stria intr'adins drumul.

1849-1850. Se lucreaa la soseluire din dou prti
deodat, dela Predeal spre Izvor si dela Comarnic
spre Izvor, cu zile de prestatie, apoi cu platO.
1851. Voda-Stirbei merge dela Campina la mrastirea Sinaia, ca sh" inspecteze drumul ce se lucreazA spre Brasov,.

1852. Vod-Stirbei aduce in taa pe inginerul francez Lalanne, care face studiile prtei celei mai
grele a soselei Campina-Predealsi anurne Comarnic Sinaia. Se lucreaa in punctul Izvor, Ingl
m'anastirea Sinaia.

Se mut van-ia dela Breaza la Predeal.

1853-1856. Ocupatie austriaa. Se lucreaz5 la soseluire in punctele Comarnic, Posada, Sinaia si
Poiana-Tapului,

1854. Se &este de care Austria soseaua de arta'

dela Brasov la Predeal.
1856. Statul contracteazg constructia soselei drumului Brasovului" in punctele Breaza-de-sus (tun-

girne klm. 6+740) si Oratii (lungime klm. 5+942).

1859. In acest an se afl soseluiti 36 klm. din drumul

Brasovului (Breaza-de-sus-Comarnic, ComarnicPosada, Izvor-Predeal). Sunt in constructie 12 klm.

(Breaza-de-sus spre Campina si Inca punctul 0rAiii).

1861. Statul contracteaa in acest an construirea

www.dacoromanica.ro

DRUMTJL BRApVULUL

247

soselei Ploesti-Campina-Podul Vadului (34 klm.)

Lucrarea a durat pang in 1864/65.

1864. Ca lea nationala Cmpina-Predeal este casi
gata; insa se isca mafi inundatii. Soseaua Campina-Predeal foarte stricata.
1866. Maria Sa Domnitorul Carol viziteaza mnastirea Sinaia.
1869-1875. Restaurarea soselei Ploesti-Predeal
stricata de inundatii.
1870. Eforia Spitalelor Civile cldeste un otel, langa
manastirea Sinaia, pentru addpostirea calatorilor

ce se duc la si se intorc dela We din Transilvan;a. In acelas timp Eforia arendeaza locuri
in preajma manastirei Sinaia, celor ce ar clod sa
cladeasca case.
1871. Maria Sa Domnitorul Carol, Impreuna cu Elisabeta Doamna, viziteaza manastirea Sinaia si se ho-

tarasc sa-si intemeieze aci resedinta domneasch

de vara.
1872. Eforia Spitalelor Civile vinde terenuri de pe
proprietatea Vetrei manastirei Sinaia. Incep ase cladi vile pe aceste terenuri.
1874. Cornuna Podul-Neagului, compusa din saz
tele Izvor (manstireaSinaia). Poiana-Tapului, Intre-Prahove si Predeal, ia numele de Sinaia.
Primaria se muta din Busteni in Sinaia.

1875. Se incepe constructia resedintei domnesti

de vara, la Sinaia (Castelul Peles).
1876. Se incepe constructia caii ferate pe Valea
Prahovei, dela Ploesti la Predeal.

www.dacoromanica.ro

248

NFSTOR URCHTA

cii ferate Ploesti-Predeal. Primul tren de pldcere a circulat

in ziva de 10 Iunie 1879. Cldirea fabricei de

1879. Terminarea constructiei

sticlArie din Intre-Prahove (Azuga). Infiintarea

fabricei de cherestea Costinescu in Sinaia.

1880. Sinaia e declarat comun5 urbanA.
1881. Deschiderea carierelor de piatr de pe muntele
Piatra-Ars, de d-1 G. Fonteix.
1882. Cladirea fabricei de hrtie din Busteni.
1883. Inaugurarea Castelului Pe les (Sinaia).

1884. CAtunele Predeal, Azuga, Busteni, Zamura

si Poiana-Tapului se deslipesc de Sinaia si formeaz impreura comuna rural Predeal.
1885. Infiintarea fabricei de ciment Er ler la Azuga.
1886. Cl'adirea fabricei de postav la Azuga.
ClAdirea fabricei de var hidraulic Costinescu la
Sinaia.

1889. Trnosirea bisericei domnesti din Busteni.

1891. Cldirea fabricei de cherestea din Azuga.
1892. Incepe functionarea fabricei de cue Em. Costinescu din Sinaia.
1894. Cldirea spitalului din Sinaia.
1897. Functioneal alimentarea cu ap`a a orasului
Sinaia.

1898. D-1 Ion I. C. Brtianu, Ministrul de Luctlri

Pub lice, incredinteaz intretinerea call natiOnale
CAmpina-Predeal unui serviciu special. Functioneaea serviciul de lumina* electric4 'in crawl Sinaia.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULU1

94 g

1898-1900. Se execut canalizarea orasului Sinaia

de citre Eforia Spitalelor Civile.
1900. Se instaleazi pe soeaua nationali, intre Si-

naia si Cimpina, linia pentru transmisiunea de

forth' electrica.

1902. Functioneazi lumina electrici in satul Busteni.

1903. Inaugurarea castelului Pelisor (Sinaia). Tit.nosirea nouei mingstiri Sinaia.

1904. Tirnosirea bisericei din Azuga. Se incepe
constructia unei variante a call nationale in Sinaia.

1905. Se di circulatia pe varianta all nationale

in Si naia.

Functiofieazi alimentatia cu api in satul Predeal.

Inaugurarea monumentului ridicat, in Azuga, in
amintirea .Predelenilor cizuti in rizboiul neatirndrei.

1906. D-1 Ion C. GrAdisteanu fiind Ministrul de

Lucrari Pub lice, se aduc o multime de imbunatatiri si infrumusetiri call nationale CampinaPredeal. Functioneazi lumina electrici in satul
Azuga.

1908. Mari inundatii in Valea Prahovei: calea ferata' si calea nationall rupte. Comuna Predeal
se desparte in cloud comune: Predeal (cu satele
Azuga si Predeal) si Busteni (cu satele Busteni,
Zamura si Poiana Tapului). Inaugurarea bus-

tului V. A. Urechia asezat in Parcul din Predeal.

www.dacoromanica.ro

250

NESTOR URECHIA

1912. Inaugurarea cazinului din Sinaia. Inaugurarea

spitalului din Azuga. Se & circulatia pe varianta
a 2-a a cAii nationale in Sinaia. Sate le Azuga

si Predeal se despart, formand dou comuhe

separate.

www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAIN!
PE

DRUMUL PRAHOVEI

www.dacoromanica.ro

KRICKEL
1828

Austriacul Krickel se hotArIse in anul 1827

sa." fac o cdldtorie dela Viena la Ierusalim.

Impiedicat de rzboiul ruso-turc din acel an,

Krickel nu strabdtii cleat Austria, Ungaria,
Muntenia, Serbia, Croatia.
povestit calgoria in cartea: Fussreise
durch den grOssten Theil der Osterreichische
Staaten, in den Jahren 1827-1828, bis Ende
Mai 1829 und zwar durch Ungarn, Siebenburgen, die Militargranze fast in allen Theilen,
sammt einem Ausfluge in die Wallachei, etc."

3 Volume, Wien, 1833.

(CALAtorie pe jos prin cea mai mare parte
a statelor austriace, in anii 1827, 1828, pri
la sfai*tul lui Mai 1829 i adicA prin Ungaria,
Transilvania, Confiniile grnicerWi aproapeln
toate partile, cu excursie in Valahia, etc.).
In volumul al 2-lea pag. 104, iat'a. ce povesteqte :

www.dacoromanica.ro

254

NESTOR UR ECHIA

Cerul era senin; cand o pornii dirnineata,

bate un vant blajin. Norii zaceau ca un

lac la piciorul muntilor, dar curnd se topira

petrece cu ochii
tinutul ce se Intinde Inainte-mi. Sosind la
vesel desfatat, putui

pasul Temes, doream Ea fac cunostinta

Valahilor, pe cat posibil. Pasaportul men fiind

in reguld, nu intarziai de a trece granita,

Ida s prevdd cele ce m'asteptau.
Tinutul imprejurul Temesului este frumos,

dar nu se poate compara cu Torzburgul

(Bran.) La Predeal sunt cladirile Kontumazului
Vechiul fort, pas-sucursald, nu departe de

Temes, este considerat ca un fort roman.

Pe la Predeal mergi Inainte spre Tressline, Szestilla i Prebe1), In acest din urma
loc petrecui noaptea inteo mizerabila carciumd, unde insectele nu ma lasard sa dorm.

A doua zi, de-abia pornit la drum, Intalnii

17un Valah,

care, pentru o nimica, ma transport,

cu usurica-i carutd, la Petroschitza. Cdrdusii

Valahi merg repede si adesea o distan0

de mai bine de patru ceasuri ei o strabat
De bung. searnd Trestieni, Tesila i Brebu.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

in douci. Kapudan se numqte aci

255

eful

statiei de poqta; Logoteth este scriitorul

poqtei; Tschauch servitorul qi Rotaro ca51

ittatil i ungatorul rotilor.

Odata ce ai trecut pasul i ai calcat In

partea aceast, descoperi Indat aceasta tark

cu totul salbateca.

Pe drumuri proaste, prin munli preipdstio,si, pe poduri de lemn pe jumeitate

putrede, mergeam a,sa de repede, !neat
zdruncinaturile carutei mi-erau nesuferite
ca un turbat, am sal-it din mizerabila camp..

Muntii se ldsau din ce In ce mai jos. (Aci

descrie familiile de tigani ce Intdlnqte). Din
Ilcnd In and treceam pe dinaintea unor
sttccioase colibe, pe care carauful meu
le numeA osptarii i In care Valahii se certau, sparganduii capetele. Am mai vorbit,
7) de aceast natiune decazuta i despre aceti
Valahi (inteleg in general) nu pot spune lucrud bune. In Transilvania gaseti adesea
un om cum se cade, in care te poti Increde

iar de Valah un calator singuratec n'are

decat a se teme. De-abia am scapat de doi
Valahi, cari, sarind asupra mea cu ciomegile lor, vroiau s ma jefuiasca.

www.dacoromanica.ro

256

NESTOR URECHIA

(Krickel explica acurn cd aceast neor4nduial a Valahilor rezult din lipsa unui cler
luminat si moral; urmeazd apoi un scurt istoric).

9)0 multime de trdsuri cu fugiti din Bucuresti si din sudal Valahiei md lutainpina. Din
toate prtile se ardtau soldati rusi.

Curnd ma aflai pe cmpul de rdsboi,

cnd, plecat din Petroschaza, sosii Inteun
sat sarac, al cdrui nume nu mi-1 mai amintesc. Pretutindeni trdsuri i tunuri, trupe in
mars, miscare mare;
E nevoit sa'qi Intrerupd caldtoria; nu-i este
Ingdduit sd mearg pAnd la Bucuresti, acolo
bAntuind ciuma; se inapoeazd la Prebe unde
asistd la o incderare intre cdrutasi i capatd

si el un pumn. Se Intoarce de aci Inddrdt

la Kronstadt.

www.dacoromanica.ro

CARETASUL GERMAN DoBEL

1830

Povestirea cdldtoriei: pe jos a lui DObel,

dela Predeal spre Bucuresti, pe drumul Bra4ovu1tii, este una din cele mai interesante din

povestirile similare pe care le-am putut cercet.

Acest simplu lucrator caretas a descris cele vdzute i auzite de el, frd inconjur,
pe sleau, i tocmai in acest chip de a istorisi const calitatea de cdpetenie a cartei lui.
Ernst Christian DObel, german din Thiiringial
pleacd, in anul 1830, din satul lui, s co=

linde tri strdine, In care sd gdseascd de lucru.

Trece prin Bavaria, Austria, Ungaria, Transilvania i soseste in Brasov. Aci i se spune
c ar puted gdsi de lucru, pe plata foarte
1) E. Ch. Dbel: Des WagnergeseIlen E. Ch. Dbel
Wanderungen im Morgenlande" (Gotha, 1843). Am gast
cartea aceasta in biblioteca Academiei Romane si am a.m.:.

lizat-o, cel d'intai cred, in revista: Romania Viitoare

(anul II, 1912, numerile 2, 3, 4 si 5.)
Nestor Urechia.

Drumul Brapvului.

www.dacoromanica.ro

17

258

NESTOR URECHIA

bund, in Bukarest. Se hotarWe sa-0 caute,

In Valahia, partea i norocul.
In 14 Septemvrie 1830, caretaqul Dobel
pleaca din Brapv spre Tara Romneasca.
Nu ne spune pe unde a intrat in tara noastra, dar din faptul c s'a oprit la un Contumazamt, deducem c a trecut Pe la Teme
apoi prin pasul Predeal, caci numai In
acest punct de granita, apropiat de Brwv,
era statornicit un lazaret. DObel spera sa capete acl vreun mijloc de calatorie mai departe. Dar degeaba! Vremea era ticaloasa,
ploua cu galeata, a0 ca niciun fel de trasura
n'ar fi putut lua calea peste munti. Vrand,
nevrand, pleaca pe jos, dupa. doua zile de
aqteptare. N'ascult de sfaturile functionarilor
austriaci, care-lindemnau sa-i ia ceva merinde,
caci, ziceau ei, calatorul nu va da timp de 5 7-6

zile, decal peste bordee de ciobani, unde

ori cat ai plati nu capeti nici o farama de
paine, iar de hanuri sau carciumi nici urma.
Caretaqul nu vrea sa dea crezare sfatuitorilor
sai i nu ia decat cateva felioare de paine:
a0, legatura ce ducea in spinare era
destul de grea
Sosind pe coama (de buna seama la Predeal,

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

259

vama i lazaretul Chesaro-crdesc finid in vale

la Temes), Intreabd de drum pe granicerii romni, can ii arata cu mna tot Inainte. Nu

prea ii este pe plac nestiinta de se afld pe

drumul eel bun. Si apoi ce codru fr sarsit,
ce ploaie cu nerniluita! Numai voios nu poate
fi omul nostru.
Spre seard, ud pand la piele, dd. de un
bordei ciobnesc. I se deschide usa bucurds;
e fericit cd-11 poate cel putin usca hainele
la urr foe inviordtor. Ceva mai tarziu soseqte
un om, care, stiind cdteva boabe nemteste)
I1 Itrivat sd numere, pe limba valahd; pAnd,
la o sutd 0-i scrie, pe o fituicd. de Mrtie,

cdteva vorbe romanesti, de care va aved

trebuint zilnic.

Dar de mncare nirnic deck mamalike.

Descrie In amdnunte chipul de &ire si de
consumare a marraligei.; mAncat cald, treacd,

mearga., dar rece este tot ce poate fi mai

groaznic; numai de esti chinuit de cea mai tur
bata. foame, te indupleci sa gusti din ea.
A doua zi pleaca disdedimineat, subt un
-cer tot innorat. Valea in care se afld e strAmtd.
Intunecatd, marginita de stnci inalte, pe
-ale cdror vrfuri se vede zpada netopitd din
.si

www.dacoromanica.ro

260

NESTOR URECICA

anul trecut. Pe germanul cu fire poeticd i/

minuneazd natura: dnca nu vazusem pAnd
atunci -natura a0 de mreata i, de0 nu
eram cu voe bund, am stat pe loc, adncit
in admirarea privelitei sublime.
Contemplarea nu tine mult, cd.ci de odatd
aude nite mugete puternice i zdreqte opt (!)

tauri, care vor sd se arunce furio0 asupra-i.

Cel dintAi incident intAmplat in Valahia, care
Ii pune la incercare putintica-i voinicie. Nu-i
fie cu bdnat drumetului nostru, dar eu imi

dau cu socotinta cd cei opt tauri vor fi fost

opt simpli boi, poate de cei cu coarne lungi
intoarse. Dar, in sfn.r0t, sd nu-i cdutdm
pricind. Se intreabd careta0il cui sd cer ajutor ?

Nici pui de vdcar. 0 ia 0 el Hals fiber

Kopf, cu alte cuvinte ti ia cAlcdele d'a
umere i urcd iepurqte o coast repede, pnd.

ce pierde cireada din, vedere. Fuga asta s-ndtoasd ii intdrAtd foamea; dar cum s'o asVampere ? Nici tu sat nici tu casd, nici tipenie
de om: i apoi iatd c. dturnul da deadreptuE
in al:A; de pod nu poate fi vorba. Apa in_
care- intrd ii vine la umeri. Scapa 0 de asta,.
insd trebue sal steA lungit pe cellalt mal, lung&

vreme; e rupt de oboseald. Si tot aA la sfert

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

261

de ceas, la sfert de ceas, trebue satreaca ;Fin

raul acela (rAul Prahova). Bea apa, doar i-o amagi foamea qi se gandete, cu groaza, cum i-ar

pute da sfa.rsitul in aceasta infioratoare singuratate.

De arnandoud partile numai mut* inalti,
acoperiti cu paduri nepatrunse. Uneori deacurmeziul drumului zac trunchiuri de fagi
uriai; varfurile muntilor, parte ari, parte arzand. E inconjurat de arbori i de dogoreala;
inainteaza incet, desperat, pe un drum a

dirui anevoinfd este de nedescris. Dar ce

bucurie pe el, chid zareqte o cas, pe un
Jute intr'acolo. Il ia in primire o hait
de caini, cu latraturi turhate. Es din casa
aceea cinci oameni, cu fete fioroase; poarta
veste albe murdare, stranse de mijloc cu brae
batute in tinte, pe dupa umeri gente ciobaneti de piele, in picioare sandale legate pe
dupa fluere cu sfori, pe cap 'Wade neagra
rotunda cu margini late, dedesuptul palariei
parul negru ca pana corbului se revarsa. pe
umeri. Traduc pe romnete: cam*, chimir
cu tinte, gluga ciobaneasca, opinci, palarie
rotunda, cu margini late, plete. Tigani i adeal !

nume Rudari, Cali, mai cu seama pe vremuri,

www.dacoromanica.ro

262

NESTOR TIRECHIA

lucrau prin paduri, fabricand linguri, donite

si tot felul de obiecte de lemn.
Fiecare din acesti oameni tine in mna ate
un garbaciu, unul din ei poarta chiar o pusca.
Ii inconjoara i, cu ochi sticlosi, se uita la
nasturii de metal, galbeni, lucitori, dela vesta
strainului. Cer bani, el se roaga de paine
(POene).
~

a Pne nogeste w r aspund Tigarui s-1

i
indeamn, prin gesturi foarte de inteles, sa-si rupa
nasturii hainei i sa le dea lor (vor fi crezut

ea sunt de aur). DObel socoteste cd ei glumesc si se face ca vrea sa se indeparteze.

Dar rudarii II ameninta cu garbacele. Atunci

ce o fi, o fi!calatorul le fagadueste bans

(Para 11e), baga mainele in buzunarele pantalonilor... scoate doua pistoale
ia la ochi.

Ce spaima pe Tigani! Fug in padure, de

svant pamantul, chiar cel cu pusca, a carui
cocos era, nu-i vorba, lipsa. Nimic nu ne impiedica s credem ca se cam lauda eroul nostru

cd a dres) scena; in realitate, va fi repetat gestul de mai inainte, titi, cel cu taurii
si-a calcat calcaiele. Dar s nu-1 cicalim, fiindc mai avem trebuinta de el.
In urma acestei intamplari, foamea i se mai

and

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAVVULUI

263

potoleste. Apucdndu-1 noaptea in padure, se

aseazd subt un copac, pe muschiu pufos. Dar
frigul i foamea (si frica de sigur) nu-i dau
voe s inchidA ochii. Citim aci plangAtorul

refren: s te afli intr'o Ord streind, neospitalierA, pierdut intr'un nepAtruns codru, zAcnd,

plin de friguri, pe muschiu jilav, chinuit de o

foame nemiloasA, amenintat de hoti ucigasi si
de fiare sAlbatece, fail de nAdejdea cl in zilele
urmatoare aceste suferinte vor aved sarsit! In

astfel de imprejurAri, adaug Dobel, inteadevar CA nu poti fi vesel i sA te desmierde

fantezia cu inchipuiri trandafirii!
In revArsatul zorilor se scoalA si se tdreste
mai departe. Dupd cdteva ceasuri de umblet,
zAreste, intr'o vale, o colib de carbunari. Se
repede intr'acolo. Cere paine. N'avem de loc
rAspund oamenii, fAcdndu-si cruce, in semn cA

spun curatul adevAr. Ii d o bucatd de mamaHO, din nefericire rece. Vrea s le plteascd,
insA ei murmurd: plata dela Dumnezeu! Le

da totusi mai mult decdt ar fi cerut si o ia

din nou la drum, urmat de uratea lor: bona;
trurn.
De mncat botul de mamaliga, tare ca g1on--

tul, nu-i chip si pace! Dar vointa lui c6vdr-

www.dacoromanica.ro

264

NESTOR IIRECHCA

seste chinurile infometarii si merge inainte, cu

hotarire. Drumul luand-o la dreapta raului patrunde n desisul padurei, in care, cam pe

la ora zece, DObel intalneste doi calareti.

Aveti paine, domnilor? le striga caretarl,

amestecand limba-i materna cu cea valaha.

Unul, desi. nu german, ii raspunde pe nem-

.teste:Mai umbl putin,

dreapta, pe
munte, o sa afli o cas mare unde se gaseste
mult paineSi calaretii se departeaza.
Asa dar, noug deceptie pe drumet; e nevoe
'sd duca, Inca cine stie cat timp, geamantanul
greu i stomacul usurel. Tnsa speranta ca.' in
curand caznele-i vor fi curmate ii da aripile
tineretei; canta i fluerd. Dupa un ceas, drumul carmeste la dreapta i DObel e salutat
si la

prietenqte de o casa mare asezata pe un

munte plesuv, langa o biserica.
Calatorul thuringian a ajuns la manastirea
Sinaia; dealminteri nu stie la ce manstire
nu ne-o spune. Destal ca-si va vedea, crede
el, visul cu ochii: un codru de paine. Fie, ca.'
nenorocos sau nevoias om 1 Cei 20 de kilometri care despart pasul Predeal de !nandstii-ea Sinaia i-a strabatut in 3 sau cel putin

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRApVULUI

265

doua zile (ast ese socoteala din povestirea

lui). Ar fi putut ajunge intr'o zi cel mult.

Si'n drumul lui n'a aflat cleat un bordei

ciobanesc, unul rudresc i unul de carbunari

Noi stim ins ca acest tinut, ori-cat de salbatic va fi fost, nu. era cu totul lipsit deasezari
omenesti. Dealungul drumului erau presarate
hanuri sau ospatrii. Asa, unul numit cSlonul
de -piatraD, ale carui urme se vad oi acum,

la Busteni, pe frumosul platou dela poalele

muntelui Zamura, in fata pescariei d-lui Gh.
G. Cantacuzino. Dar sa zicem cal ar fi adevdrat traditia, cum cd acest han fusese daramat de Turci in rsboiul contra Austriacilor.
(1'788). Caretasul ar fi trebuit sa descopere
in Intre-Prahove (actual a Az uga) han ul zis Car-

ciuma scriitorului din Rasnov, construit in

anul 1818, de boerul Al. Filipescu (poreclit

Cciuld mare ))), proprietarul luncilor din Intre

Prahove
apoi mai erau i cAteva case singuratice,

nu departe de calea care duce dela Predeal

la ampina. Un singur lucru este de presupus,
1) Date cules de dl. Ion G. Babes, Directorul fdbricei
de: postav din Azuga (Vezi i brosura: Din Plaiul Pelevilui" de Ion G Babes)

www.dacoromanica.ro

266

NESTOR URECHIA

ca DObel, tot infricoOndu-se de toate ce1ea,

in mai multe randuri a pierdut drumul eel

bun (care nu era ?Dsea in regula ca astazi,
ci mai mult poteca de cai) 0 a orbacait in
temeiul codrului, pe carari vanatore0i, prin
muntii Cleibucetul Azugei, Cleibucetul Baiulut i Zamura. Dar in sfar0t iata-1 la
poarta raiului.
Ah! Ce mangaitoare, ce binecuvantata
privel*e pentru un biet om ca mine! striga
calatorul, cand zreqte manstirea. Impreuna
mainile in semn de rugaciune, i se impainjenesc ochii, ii bate inirna svapaios, de abia 11
duc picioarele. Infr in curte; ad, un orn
foarte barbos, purtand o haind lunga neagrai
1ncins cu o franghie, 11 conduce inauntru.
Dbel Ii urmeaza tremurand. Chinurile suferite i-au istovit trupul i i-au intaratat nervii
ln aa. hal, Inca incepe s aiureze i i se nafuceqte c omul barbos, imbracat in negru,

este un hot, iar casa o spelunca de tlhari.

In odaia In care intra este salutat prietenWe
de nite oameni barbo0 i negri ca0 calauza.
Unul din ei aduce un vas cu linte, care trebui aleasa, innainte de a fi feartd. Ii poftesc
sd ad, dar in frigurile aiurelei el numai un

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULU1

267

gand are: sa fuga. Astfel indata ce antereele

s'au indepartat i numai alegatorul de linte
a ramas, DObel se repede la u$ a i, din tisk,
in u$a, caci erau multe pand afard, ese 3n
curte. Cinii II latra, locuitorii casei Ii chiama,
struitor, el insa n'aude, n'avede, tuleste ca Un
nebun la vale, 'An da de o carciuma, in

care patrunde cu mai multi cal5tori, care.

sosisera tocmai din Bucuresti. Dar iata unul.
din oarnenii negri vine si se da in vorbai cu
noii sositi; acestia rad cu poftd. Unul din ei
talmaceste caretasului povestirea barbosului
privitoare la frica i fuga lui. Dela acesta
mai afl caltorul german ca locuitorii easel,
aceleia mari, adicd ai manastirei, sant calugari
prtodoxi, oameni cum se cade, cari dau hrana
si adapost fiecarui drumet. Ii pare rau caretasului ca. a luat pe niste oameni de treaba,
drept talhari; pedeapsa acestei presupuneri
si-o

ia indatai, caci In loc de lintea ce ar fi

capatat la manastire, carciumarul Ii trnteste

pe masa o mdmliga, pe care, racit putin,
infometatul o faramiteaza In lapte de oae.
Prea- putin gustos fel de mancare! Rau II
prigoneste aceasta rnamalike! Cum, cum, stomacul e Indestulat. Thiiringianul o ia din

www.dacoromanica.ro

268

NESTOR URECHIA

nou la picior; pe o vreme frumoasg, inveselitoare. Drumul meu singuratec prin padure
ave o infatisare mai prietenoasa. ca in ziva
trecutd" lmureste caretasul. Pentru innoptare

se abate din drum si se aciueste in padure

unde, crede el, ca." va fi mai ferit de hoti
apoi dormind gall nu capeti oarecari insecte?
(urmeazd aci istorisirea intamplgrilor unor inex-

presibili, pe care ii Idsgm dupg perdea, ca

sg nu rusingm pe amabilii nostri cititori).
Face un foc bun, care II incglzeste i depgrteaz lupii
In ziva de 20 Septemvrie soseste, cam pe

a ora 2 dupg prnz, in vale, in fata unei

case frutnoase, pe dinaintea cgreia pgzea un
Cazac (suntem in 1830, pe vremea ocupatiei
rusesti). Unde se afla acum cAlgtorul nostru ?
De bung seatng in cgtunul Posada, cgci ael
era, in vremurile acele, resedinta unei capitgnii
de plaesi. Cere o bucat de paine i capat

indata. o basma pling de mere si de pere.

Vrea s plateascg, dar santinela il bate pe
umgr rzand si face haz de minunata-i poftg
de mncare; si Inca arata staruitor drumul
Cu mana i d din cap, casi cum nu poate
crede c omul acesta a venit singur pang

www.dacoromanica.ro

DRU MUL BRAOVULUI

aci si a scapat cu viata.

269

avea dreptate
soldatul, adaogam noi. Ce ar mai fi dat bir
i

cu fugitii caretasul, de ar fi aflat ca in tinutul

acela misunau pe atunci hotii, cei mai multi
Sacui din Transilvania, cari atineau calea
drumetilor, la locuri mai stramte, si-i jefuiau,
ba Ii i omorau, fdra deosebire, boeri s't oa-

meni de rand. Adevrul este iari c prin

183.0 puscasii rnanstirei Sinaia incepuserA
sa-si facd mai cu temei datoria, intocmind

potere mai dese, asa. Inca se mai Imputinase

talharii
Norocul caretasului!
Nu departe de aceast casa de paza, drumul se irnparte in cloud ramuri: una duce la

ark alta pe munte, la un sat. DObel alege

pe aceasta din urma, dar ajungand la acel
sat, vede o aka arzare de case Inca mai
sus, spre care se urca. Dar iata o prapastie
adanca, in fundul careia curge_sgomotos. un
puhoi repede. Ce s faca? D i el in apa,.
Eine hOchst gefahrliche Passage" (un pasaj
1) La un capt al Buqtenilor, in dreptul actualului tunel
C. F. R. este trecerea gatuitt Intre apa Prahova i muntele Clabucetul *Baiului. Ad probabil stau la pAnd5. tAlharii,

ceva mai sus intr'o poiang., calreia i-a rimas numele de

Poiana Hoglor.

www.dacoromanica.ro

270

NESTOR URECIIIA

foarte periculos). Ii vine apa la gat, cat pe

ce s fie trat la vale. Bucuria lui ca .gaseste in aceasta localitate, in sarsit, un adapost in .regula, si de ale mancarei din belsug.
Oricine poate intelege ca m'am Wait; numai

acela care a indurat asemeni oboseli ii va

putea inchipul plcerea cu care m'am ospatat
odihnit" explica. Dthel. Petrece o noapte
bund. Unde ? 1r catunul Secdria, asezat mai

sus ca Posada, nu credem, distanta de strabatut Inca fiind de mai bine de 5 kilometri.
Mai probabil este c s'a lsat in valea Prahovei (as se explica. i prapastia Prin care
a trebuit sa treaca) i ca a innoptat pe malul
drept, in catunul Podul Neagului.
A doua zi, in 21 Septemvrie, da de sfarsitul
padurilor. La esirea dintr'o livada de nuci,

vede, inaltandu-se ca la un ceas depArtare,

clopotnita bisericei unui sat, spre care se indreapta cu hotrire.
Iata o carciuma, la usa carei atarna un
miel jupuit. Cat infra, porunceste s tae pentru

el, din mielul ce este de vanzare, o bucata

de douazeci parale i s i-o gateasca. Pe
data carciumareasa o tandra frumoasanevasta

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

Ii aduce

271

yin. Ce delicioas mancare, ce-

cash' osipitaliera!

Intreaba pe prietenoasa i draguta femee,

de rostul barbatului ei. Ea raspunde: La
arata, spre incredintare,
tucarest Ktisak"
sabia i chipiul lui. Pe seara, slujnica, la lumina unei lumanari, pune masa pentru trei persoane, la mijloc o sticl cu yin i serveste
came cu prune si friptura. Ospatarica ilpofteste

sa ia loc la masa; primeste, desi deabea un

ceas a trecut, de cand a mancat. Femeea se
aseaza langa el, foarte aproape, glumeste
trichina in santatea lui prea staruitor 0 des,

ea si cum ar avea de end sa-1 imbete. In

timpul acesta vine si un locuitor din sat, se
aseaza si el lnga nevasta, bea, nu se incurcal
si da a Intelege ca strainul 1 cu carciumareasa
sunt o nostima pereche. Bietul Omar! Dela

Predeal pana acl a fost chinuit de fig, de

foame si de frica i totus a ajuns intreg, nevdtamat. Dar aci, aka, primejdie, mare! Virtutea
fi este in pericol. Prea era seducatoare femeea
si manierele-i libere nu-i erau pe plac, cci 41
era ein unverdorbener Junge" un tnar

curat, literal: nestricat. i apoi mai era obosit

si somnoros, asa Ca nu vrea s tie de von

www.dacoromanica.ro

272

NESTOR URECWA

bele dulci ale carciurnresei qi se culca, dupa

cc, in chip ostentativ, Ii potriveste sub capatdi gearnantanul i pistoalele. Socotiti,
poate, c va adorml bustean qi va aveA vise
placate.? Vai, nu! Petrece (vorba vine cd petrece) o noapte foarte sbuciumata. E comic a
de tot intamplarea. In toiul noptei e dWeptat
de tot felul de sgomote amestecate: latraturi
de caini, tropote de cai, glasuri omen esti.

Femeea a qit in curte, o aude soptind. Ce

Insemneaza asta? Nu e lucru curat... Nici
una nici cloud, DObel ii ia gearnantanul In
spinare, bastonul la subsuoara, ate un pistol
in fiecare Maria, si se furiseazd pe us afard.
Peste drum de ospatarie, la cativa pa0, este
un cimitir; aci se ascunde caretasul, intr'o
lasatura de pamnt, de unde poate s coprinda
carciuma cu ochii. Mai multi oameni infra In
curtea-ospAtarieir, es apoi- la drum, stau la
sfat tainic, cinii latr, DObel trernura in gaura
lui, toate acestea im ungewissen Sternenschim-

mer", a la lueur incertaine des 6toiles, cum

ar zice un Francez. Romantic de tot !Parandu- i-se
ca oamenii aceia 1.1 urmaresc, sare peste-

zidul din dos al cirnitirului, urca o coast, d.

de alta hait de caini, se intoarce repedc

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

273

Indaralt, sare din nou peste zid

cade in
fundul unei gropi. Noroc cg nu qi-a scrntit
nimic. Oamenii misterio0 trec pe langa locul
uncle sta el tupilat, ies alti locuitori de prin
case, zarva, qi in sfArOt dela o vreme se astAmpara.

Cu totii. Jesus, Maria! A inemerit la o gazda

de hoti, iar locuitorii satului alcatuesc o handl
de tglhari. Ash gndete fugarul. Sa-i dam
in parte dreptate : trsese; pe semne, la o
cgrciumg din satul Comarnic l) unde taranii se
indeletniciau cu meseria putin onorabild de
contraband*i.
Eroul nostru ese in zori din groapa, in care
a stat stArcit foatg nopticica, i se alipete de
un chirigiu, tocmai trecator pe calea CmPinei,

In curnd, drumul strabate o cam* acoperita

numai cu maracini i scaeti, de0. ar puteg
s rodeasca ad cele mai frumoase fructe. E
vorba, far indoeala, de platoul Brezelor.
Dar, adaoga DObel, taranii valahi nu se ostenesc.
s cultive acest parnnt; seamang numai putin

gran. Au vite multe, dar nu vad d ele. Adir

') Legendarg mult timp, in Valea Prahovei, a fost Anca
frumoasa hangioaicei din Comarnic. NJ.t na'aq mir s fi fost
tocmai aceast5. Ana carciumalreasa, cate a cautat sX scoatk

din minti pe nevinovatul Uttar neamt,

Nestor Urechia. Drumul Bra,covului.

www.dacoromanica.ro

18

274

NESTOR URECHIA

o putin magulitoare constatare: ei (taranii

roman mai bucuros talharesc si hotesc decat
sa munceasca"
In aceeas zi, (22 Sept.),1) dupa pranz, caretasul soseste inteuntargusor, care nu poate fi altul

cleat Campina. Locuitori se tin dupa el, ca

dupa. urs. Acest orasel fiind resedinta viitafului

plaiului Prahova, de sigur c aci [Mel 10

vizeaza pasaportul (dar nune-o spune).
fiindca c a avut originala idee de a da, la slat-situl cart& sale, fac-similurile tuturor vizelor ce
s'au pus pe pasaportul lui, posedam i viza romaneasca din Campina. Descifrata cu anevointa
(caci la cacografia vatafului de plai s'a adaogat
nestiinta gravorului din Gotha), iata cum sung:
Plaiu Prahovi. Eventi Hristof sud. K. K. pe
jos merge la vale prin tar. Valeat 1830
Sept? Vasilache (?) vataf.
Eventi in locul de Ernst. Sud. K. K. = sudit
(supus) chesarocrgesc (austriac.) Valeat =anul.
Pe jos merge la vale prin tara... Para
si subprefectul de pe vremuri s'a mit'at de chipul
1) A stabltut pe jos distanta de 54 klm PredealCmpina in 5-6 rzike; ceace face 11 klm. pe zi. Dar si
observalm ca." intre Predeal i Sinaia a rdacit, fland mai

mult drum cleat trebuia.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA WVULUI

de a calatori al acestui strain. Dar de

275
ad .

nu-0 mai osten4te picioarele, fiindca mai ihtai un boer 10 face pomana de4 ia in trsura,

Ora la un loc pe drumul Bucurqtilor. Apoi

ajunge pe un negustor sas, care duce la
BucurWi o caret vieneza, de felul celor mai
cautate in capitala Tarii Romaneqti, urmat
de Inca dou care incarcate cu marfuri, trase
de 6 cai. Ne inchipuim ce grija trebuie sa fi
avut negustorul sas la trecerea caretei vieneze
(destinata de sigur vreunui boer) prin pasurile
periculoase ale vailor Sipote i Oratii. Dar iat
intarirea presupunerei noastre, cum c deja
pe la iuceputul sfertului al doilea al secolului
XIX-a puteau circula pe drumul Braqovului,

dela Sinaia la vale, trasuri 0 care hicarcate

iar nu numai cai. Dobel se da in vorba cu
negustorul; se cruceste acesta, and aflaca dru-

metul a umblat singur dela Predeal la vale

si-I lamurWe Ca nu numai padurile, dar i
satele sunt impanate de banditi, care-0 fac
meseria, unii pe jos, altii calare pe cei mai
frumo0 cai, furati bineinteles. Iar de starpit
astfel de raufacatori nu e chip, cad parte
dintre cei insarcinati cu paza tinutului sunt
cdpetenii de hoti. Vai, ce fiori vor Ii strabatut,

www.dacoromanica.ro

276

NESTOR URECHIA

din crestet Ora in glesne, pe DObel,

la

auzul acestor destdinuiri !

Povesteste noului tovards din ce tail a plecat
si ca vrea s se ducd la Constantinopole, dar
c nemai avnd in pungd decdt 12 taleri,
trebue s gaseasc de lucru in Bucuresti i sd
munceascd, pand va intregi suma trebuincioas
cdldtoriei mai inainte.
Aflnd negustorul cd. Thiiringianul este caretas, Ii spune ca-I va recomand varului sdu

Ioseph Weiss, cel mai de frunte caretas din

Bucureti, care ocupd in atelierele sale i pot-,
covari, selari

vopsitori.

Foarte multumit de propunere, Dbel se

aseaz pe capra trdsurei i astfel cd.ltoreste,
In tovrdsia negustorului, pAnd la Bucuresti,
unde soseste in dupapranzul zilei de 23 Septembrie, anul 1830.

www.dacoromanica.ro

CHRISMAR
1833

Germanul Chrismar a fdcut, In anul 1833,

o calatorie dela Mtinchen la Constantinopole,
trecnd prin Muntenia, caldtorie povestitd in
cartea sa : Skizzen einer Reise durch Ungran in die Turkey." (Pesth, 1834).

Din Brasov, Chrismar intra in Muntenia

prin pasul Teme. :
Cu o caravand de acWi Rornni urmardm
cdatoria noastr mai inainte. Odata cu plecarea noastrd din prietenosul Kronstadt ziseram rarnas bun":intregei lumi civilizate. Inaintea
11

noastr, aspr 0 repede, se fdced o potecd,

care trebui sd ne ducd, dupd o cdatocie lungd

oi anevoioas, in acele tinuturi, unde locuitorii 0 guvernul, moravurile 0 chipul de

trai, sunt cu totul deosebite de-ale celorlaite
tad din Europa.
Pasul Temes. Intr'un frumos dupaprnz,
cam pe la orele cloud, caravana noastra pleca

www.dacoromanica.ro

278

NESTOR URECRIA

din Kronstadt. Circa 50 de cai incarcati cu

rnarfuri, cu 20 de Valahi si cati-va negustori din Bucuresti alcdtuiau convoiul, la care ne
2)

alipisem.

(Aci clatorul arat firea neascultd.toar6 a

cailor valahi, pe cari dnsul si tovarsul sdu
caldresc.)
Drumul nostru se lunged intr'o vale strAmtd

mrginita pe ambele laturi cu inalte mase

de stanci. La fiecare cotiturd . a acestei vdi
7)

se iveau privelisti salbatec romantice. SA fi

fcut drum de un ceas, and am sosit la

vama impdrteascd. Pentru vizarea paspoarfltelor noastre ne oprirdm putin; repede apoi
)2 convoiul porni iardsi inainte, prin serpuituriie
vii impresurate cu inalte si slbatece steiuri.
Pe la orele cinci ajunserdm la postal de frontier extrem, unde se afld stabilimentul Contufull descdrcati si
)) mazului. 1) Aci to caii
Ifmarfurile incarcate, de cealaltd parte a liniei
1)de car anti nd, pe alti cai; de acestia sunt tot22

deauna in acest punct in numdr mare, gata

sd transporte mrfurile pand la Bucuresti si
1) invers. Cu chipul acesta si multumitd regle9 La zaret.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BR A4OVULUI

279

mentarei Conturnazului circulatia nu sufera

intarziere". (Pana sa e gdteasca caravana de
mers inainte, Chrismar viziteaza instalatia Caran-

tinei, pe care . o lauda.).

Dupa ce ziserarn adio celor care ne inconjurau, trecuram prin poarta; de-abia fdcusem vre-o zece pasi peste aceasta linie,

and vroii sa ma intorc, spre a da bacsiq

unui om; mi se spuse insa c nu avearn
voie, caci ma. apropiasem prea mult de un
Valah care ne astepta acolo. Trebui s. pun
banii in mijlocul drumului, pe o piatra; de
dincolo cineva veni si stropi. banii cu otet
si-apoi ii atinse cu grija.
Calcasem deja pe pamntul primejdios
inapoindu-ne am fi fost nevoiti s. ne supu17

carantinei. Scartiind se inchise in urma

noastra cea dintai poarta. Trecuram printr'o
a doua i in sfilrsit printr'o a treia, extrema
1) nem

si cea din urm poart a imprtescului

Contumaz, unde gasiram adunata. caravana

noastrd. Repede ne aruncardm pe cai, galoparam tieste un paraias de munte i ne

1)

atlardm pe teritoriul turcesc.

Cea dinti noapte in Valaltia. Soareleapune lumin cu ultimele sale raze varfurile

www.dacoromanica.ro

280

NESTOR URECHIA

)5

muntilo r inconjuratori, c and caravana noastrd

))

se ure pe o stramta potecd in form de

7)

albie . Ne suiam tot in sus si curnd perduram

din vedere cthdirile carantinei austriace. Din

toate prtile ne irnpresurau groznice genuni,
paduri intunecate i uriase stanci

))

La capatul potecei vazuram din nou inaintea

,,noastr varfuri inalte, acoperite cu zapada,

peste care Inca trebuia sd. trecem. Trebuia

ma servesc aci de o rnetafora orientalasd

ne inaltam pand la cer i sa strabatem toate
acele regiuni, pand sd ne fie dat a calca. pe
pragul imperinlui otornan.

22

La lumina slabd a stelelor urmardm cdlatoria

pand noaptea tarziu. Pe un mic ses inzapedit,

la o cascioard scunda se oprira insfarsit

Valahii nostri. liar aceasta nu era o draguta

fermd...., ci mizerabilul bordei al unui Ro-

man, in care batranii i tinerii Valahi, dimpreund cu batranii i tinerii porci se odihneau.
(Stau in cumpan: s. intre in bordei, le e
teama sa se molipseasca de ciuma; insa
fara bate un \rant care-ti inghiata oasele; vor
dormi dar inauntru; la revarsatul zorilor, ei
es afara.)
Senin era cerul, iar soarele lumina splen-.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL D RAVI/ULM

231,

did piscurile inzapezite, a caror stralucire efa

orbitoare.
Cdkitoria pe plaiurile inalie. . . . Urmam
cursul unui mic, qopotitor rau, care izvor4te
din aceste inaltimi 0 mai jos se schimba intr'un ran insemnat. De douasprezece, ba chiar
cinsprezece ori, avuram de trecut, in deose9)

bite locuri, apa aceasta, 0 la urma sa facern in valurile ei o bae far'de voe. Dar
privelitele tot Inoite 0 schimbatoare, care
ne desfatau ochii in Aceagta prea interesanta calatonie, ne faceau sa uitam ori-ce
neajunsuri 0 greutati. Acum ne aflarn pe o
rApoas inaltime, acum scoboram inteo intunecoas si gatuit vale; aci alerga. drumul
If

nostru dealungul marginei unei prpastii

adanci, act patrundeamiarac intr'o cheie infricocitoare, unde raspindeau umbra. [Muni dese
de brazi, pe cand de pe coamaunui munte se

deschidea o vedere minunatd. Calaream la

coada caravanei, aca ca sa ma desfatez cu
splendidul spectacol al convoiului urcand pe
marginea unei coaste 0 tivind cu o linie lung
desf4urata toate Frpuiturite drumului.

De-o frumusete impunatoare sunt codrii

de brazi 0 fagi, care acopera plaiurile cele

www.dacoromanica.ro

282

NESTOR URECHIA

mai inalte ale acestui. lant de munti. Aceti

)2 arbori erau de doua ori mai inalti ca brazii
germani. Si se repezeau, ca uriaii, spre cer,
3) ori zaceau lunei la prnant; In multe locuri
aflaram un mare numar de acesti copaci
desradacinati de pe vre-o creasta, aruncati la
parnant de cine tie ce Irani puternic. Ce
grozave furtuni trebue s bantue aceste regiuni, ca sa pricinueasca devastari ca acele
7) ce se infatisau ochilor notri, la fie-cc pas.
In prima zi a acestui umblet pe inltimi
7) nu facuram drum lung, totu0 la popasul
de noapte ramasera Inapoia noastra Inaltele
71

1)

vrfuri inzapezite.

Valahii no0ri masera iar4 intr'o saracaiar noi dormirani afard, sub
7) cioas coliba,

cerul liber.
A doua zi, ajunseram, incetul cu incetul,
prin tinuturi mai prietenoase. Cu cat scoborarn, cu atat se fceau vaile mai placute.
Trecuseram pe langa manstiri ortodoxe,
frumos aezate.
Pe clinul unui munte intalniram insfar0t
pe cei dintai Cazaci, Can erau acolo postati
1) ca

vame0; ei cereau i primeau .de fie-care

cal o taxa. vamala. Spre seara am dat de

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

283

cele din urmd poale ale muntilor Ina lti i

19

vazurdrn inaintea noastrd esul. Maserdm pe

un frumos deal verde, de-unde se desapra

o splendidd privel*e.
(In dimineata urmtoare pleacd, dimpreund

cu trupe rusqti, i sosesc la Cmpina; aci se

afld o vamd Valahd, unde li se vizeazd paspoartele.)

www.dacoromanica.ro

HOLTHAUS
1844

Croitorul german Holthaus a fdcut mai multe

cO.latorii la Constantinopole, trecand prin
Muntenia, intre anii 1824-1845. In anul 1844se afl a treia data in Bucuresti, de unde

pleaca spre patrie, lutind drumul Brasovului.

In cartea sa: Wanderungen durch Europa

und das Morgenland, Neue Reisen, vollfahrt in
den Jahren 1842-1845", Holthaus povesteste

astfel trecerea sa pe acest drum:

i plecal din Bucuresti, in ziva de
.
2 Martie 1844, pe la ora 11 de dimineata,

cu o caruta mica, acoperit, la care erau

Inhamati patru cai; urmA s. platesc carutasului opt sfanti, pentru calatoria pana la Kronstadt
Umblam prin noroae i baltoace, apoi prin
carnpii, Inca acoperite cu zapada.
/7 (Pe seara se opresc la o carciuma ; a doua
zi trec peste Ialovitza, o apa.' destul de mare

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUT

285

a treia zi sosesc in tArgul Fillepeschi"

pesti), apoi tree ilusorul Krick" si ajung

la Kimpina")
Prin munti, prin ape si ghiata., mer-

geam mai departe; adesea rotile carutei se

Intepeneau i numai cu muncd puteau fi puse
3) in miscare. Pra la granita am trecut de 45
de ori Prava (thul Prahova); imi aminteam
calatoria de mai inainte, ce fa.cusern cu un
coleg (care mai tArziu s'a sinucis la Kronstadt)

pe drumul acesta, pe jos, In timp de iarna.,

si cum am fost nevoiti s bldcim prin ap
de 27 de ori. Acuni cAlatoria era mai lesnicioas5.. Pe intuneric scobortirm muntele pr,,pstios pAnd la Conturnazthor din Obert-

lames (poarta Contumazului, adic a lazaretului din Temesul de sus), unde petrecuram
noaptea triteo ospadrie de ala,:turi.
In ziva de 7 Martie o pornesc de aci spre
PI

Brasov.

www.dacoromanica.ro

D-R QUITZMANN
1846

Doctorul german Ernst Anton Quitzmann

a acut in anul 1846 o cdldtorie in Orient,

intrand in Muntenia prin pasul Teme-Predeal.

Iatd, extrasd din cartea sa: Deutsche Briefe

fiber den Orient', relatiunea ce dd asupra

cdldtoriei pe drumul Braovului:

Intovdr4it de prietenii

mei braoveni,

trecui prin mahalaua Blumenau, scobornd

la dreapta inteb vale- stramtd, prin care Temepl, cu valurile lui umflate de ploi, spumega, asemAndtor unui rau. Inaintea noastrd
mergea la trap clduzul meu, Dimitri, pe
calul meu, costeliv Ducipal, cu coama lung

si

murdard, pe cand calul cu bagaje, fdra.

frau, alerga

aldturi.

Drumul era foarte

romantic, sernanand cu unele drumuri ce

mi-au pldcut in caldtoriile mele prin Alpi.
Muntii se Idsau aproape drept la dreapta
oi la stanga in vale, iar in fund Bucegii
7)

www.dacoromanica.ro

287

DRUMUL BRJWVULUI

(Butschesch) Ii inltau maret spre cer var.furile acoperite cu zapada, strapungand

norii, can ii ascundeau pe jurratate. La
Terrieul-de-sus, unde se afl carantina si
postul de granita, mi-au vizat pasportul, apoi
intovdrd0t de directorul lazaretului, D-r
Wasitsch 0 de comandantul statiunei, graful
Berger, tnr prietenos, trecurdm bariera
de frontierd i intrardm inteo carcium va-

lahd, care se afl pe teritoriul valah i uncle

capeti vin indigen foarte bun. Sta sub un

opron nou o duzind de cai

mici,

slabi,

incdrcati cu poveri, purtand pe dupd gat

cate-un treang hi loc de frau, mestecand
din sacii cu graunte legati de treanguri, si
pdreau Prieteni cu. Bucefalul meu i tovard0i

sdi, pe care Dmitri tocmai ii adusese sus.

In carciurnd stau Valahi cu ceafa rasa., vorbind

cu vioiciune i gesticuland, 0 luau din nkte

rdm4ite de ceapa qi marnaligd, un fel de
Polenta.
La vatra, care era In tind, pldcutd In
vecindtatea zdpezii, stau nkte Barseni voinici,
cu plrii rotunde i veste de postav albastru,

0 mai beau cate-un pahar de vin valah.

Suntem poftiti, la stanga, In odaia musafi-

www.dacoromanica.ro

288

'NESTOR URECHIA

rilor, in care, inteun spatiu stramt, se love-ste patul, acoperit cu nelipsita plapomd
rosie, de dulapuri i lavite, asa incat numai
strecurandu-ne in jurul mesei putem bea un
pahar, urandu-ne umblet sdndtos i ramas bun.

Amabilul D-r Wasitch imi d un bilet de recomandatie cdtre manastirea in care voi petrece noaptea, iar lui Dmitri, pe care-1 cunoaste bine, ii recomand stdruitor sd aibd
-mare grij de mine. Si astfel ma suii pe
Rosinanta mea, salutat de prietenisi o luai in
sus pe munte, pe cand Dimitri, Sancho Pansa
galdia, ducand calul cu bagaj.

Eram acum cu totul singur,

Eub apdrarea prietenilor mei,

chipurile

ins inteo

tara strdind, sAlbatecd, printre oameni a

cdror limbd prea putin o cunosteam, mergand pe o potec cat se poate de romanticd,
a cdrei serpuituri ar fi inlesnit vre-unui talhar,
zdrindu-mi pdlria mea de pasld i mantaua

cdptusita rosu, sa ma expedieze. Din fericire

nu intalniram astfeI de indivizi. i apoi mi

se vorbise mult de caracterul

leal, cinstit

al Valahilor, as cd nu ma gandeam la
primejdie; 11 indemnam pe Dmitri sd mearga

inainte, nu doara. cd m'as fi temut ca, ye-

www.dacoromanica.ro

289

DRUMUL BR WVULUI

nindu-i bin; sa se faca nevazut cu micul

meu avut, lasandu-mi In schimb martoaga
Tin, pe un pret cam piparat, ci mult mai
mult fiindca; umbland inapoia mea, hevazut
de mine, ar fi facut prea de aproape cunoqtinta cu plosca mea cea bine umpluta:
asa inaintam amandoi prin salbatacia sin-

gurateca; eu link& i observand, iar Dmitri

Incarcand animalul cu bagaje

cu nobila

sa persoana,ca a socotea el da ii 'este

mai comod

indemnand calul cu strigate

monotone 0 cantand o melancolica melodie
romaneasca. '(Aci descrie caii valahi, rudimentarul lor harnasament, arata cat de
cuminti sunt acWi cai de munte).
.

Drumul ce urmarn era foarte frost. De

la Teme011-de-sus nu mai era nici cea mai

modest sosea. Acum calaream printre trunchiuri de copaci putreziti, prin pietre, gaud,
,,noroae groase, luandu-ne dupa urmele potcoavelor i picioarelor, pe o carare, care in
muntii patriei mele se numWe hatas de vaci.
La stanga se zAreau pe coastele muntilor
7, unele case de paza ale cordonului militar,
11

de care contrabanditii stiu sA se fereascd, cu

7) mutt meqtepg; laAreapta e intindeau-poalele
Nestor Urechia.

brumul Brammlui.

www.dacoromanica.ro

19

290

NESTOR UR ECHIA

largi ale Bucegior. Nimic nu turbutA linitea

amurgului, ci numai cntecul lui Dmitri, cron-

cnitul vreunui corb sau buciumul vreunui

singuratec Kaliba, care cu turma lui de oi
trecea druniul deacurmeziu1 0 se uita. cu
rnirare la strinul cAlator".
(Dr. Quitzman va fi aratat cu mna spre
vreun bordei pe 1ang5. care st ciobani, dOrind a qtl curn se numesc ciobanii; Dumitru
va fi trite les ca d-rul intreab de numele
addpostului lor, i-i va fi rdspuns
ca." Quitzman ne vorbete de Kalibas, adicA.
de ciobani, ti arat voinici i curagio0, descrie peregrinatiunile lor, traiul lor liber, nesupdrat de nimeni; sunt i vAnAtori de lup
pi uri.
Dei, cu zeghile i cAciulile lor,
au infatiare sAlbateca, totu0 sunt oameni de
omenie, a c toti pe care i-a inealnit
i-au zis prietenete buna sara sau sanetade").
Se inoptase. Scare le apune rou aprins
pe dupl vArfurile muntilor, prevestind vremea

frurnoasa, pe ziva urmatoare 0, sub lickirea

stelelor, depe ceiul albastru, brazii duio0
aterneau urnbre negre asupra drumului nostru.
Ca laream ,cu aa voe buna., in padure,.
in aceastA splendid. noapte ; nu cunosc

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

291

;)111 ai dulce simtire decat aceasta sfanta pace

a Naturei etern neschimbatoare.

Cate presimtiri, cate sperante, catefermecatoare vise nu nascocWe fantazia Inteun
suflet siintitor! and Dmitri o lu la stanga,

pe un deal, spre adapostul -de noapte, se

flcuse a$ de Intunerec, incat de-abia. se
pute deslusl conturele portei"
(E primit in rnandstire, schitul Predeal, de
bun seama; intra In vorba cu parintele eConom, grin talmacirea unui servitor din Brasov.
Descrie organizatia manastirilor, le laud
ospitalitatea qi binecuvantand pe ctitorul acestei

manastiri, se culca pe divanul din odaia musafirilor. Doarme minunat, dar spre dimineata
e dqteptat de sunetele toacei; nu mai poate
dorml, ma de ganduri ii napadesc: de multe
ori a inoptat, in tam lui, prin manstiri, dar
Inca n'a dormit intr'o manastire dela poalele
Bucegilor. Ese in curte la ora 4 de dimineata).

Soarele Inca nu roea piscurile, numai

secerea lunei arunca lumina-i palida asupra
regiunei. Din vale batea un rece \rant de dirnineata.Dupt ce am zis ramas bun prieteno-

oilor Oluori i am trecut prin poarta cea

), mare, 4mi

s'a Infat*t cel mai frumos specwww.dacoromanica.ro

292

NESTOR TJRECHIA

tacol, pe care nici in muntii Elvetiei i Tirolului nu-1 mai vgzuseni Inca: varfurile.munOlor erau Inecate In flacari si mai cu seama Bu-

cegii din fat6-mi erau fermecatori; pe and

prima lucire a soarelui rumenea crestele, orbi-

toare erau coastele de mai jos inzapezite,

pareau din povesti tinuturile paduroase de
33dedesubt
1)Eram dincoace
)3

de Bucegi i rauletul pe

lang care umblam curgea spre Valahia.

Aceasta apa se numWe Praowa, 0 tot

astfel se numeste valea; ii urmaram cursul
toata ziva. Locuitorii acestei vdi, Praowani
.'Dmitri era si el un Prao wan transportd

mdrfurile intre Kronstadt si Valahia.

Drumu1 era, zan! mai prost ca In ziva pre-

cedent. Acum suis repede, de ma tineam

cu anevoie pe cal, acuni scoboris pe un poll varnis tot atat de repede.
11 Inca a .trebuit s trecem de cincizeci
de oil Praowa, a carei ape la Inceput deabia umezeau potcoavele cailor, dar mai la
Vale treceau de burta bor. La stanga sau la
dreapta infioratoare prapastii, pe and pe
cealalt parte se Innaltau, drept tn stis, peretii muntilor.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRWVULUI

293

Lipsa de pericol nu era, dar jiu lipsea mCi

romanticul; dupd cate-va ceasuri soarele

pdtrunse_ Irj aceastd vale adncd i cu cldura

/lui se dWeptd priceperea tuturor frumuseti;

bor. Acest drum este umblat de indrdznelii
ceirdusi valahi, cu cdru/ele lor greu incdr-

cate; si umbld ei fie acest drum mai mull

7,

din firicina lirestei lor lene, Iiindcd se feresc

de micul ocol al fiasului Torzburg (Bran)

desi, firin Valea Prahovei, tot attita timfi
fiierd din cauza stdrei drumului: Acum
guvernul stabileste un drum comod si mereu
am intilnit, iiz scobordsul meu, ingineri

cari, cu. fdrani luati de corvadd, feiceau

7.7

studiile firegatitoare.
In jos de mandstirea Sinaia, care, din nou

strdlucea in vale maiestos cn turnurile

ei mari, ma Indemnd Dmitri sd ma odihnesc
la amiazi, inteo carciumioard de munte.
2)

clAclitA,

27

Ferestrele scundei oddi erau pe jumdtate

astupate cu hartie muiatd in ulei i pe ju-

rndtate lsauliberd intrarea aerului.

Pe. aci nu se cunoaste gearpurile. Pe jos

pe pmant btut, se jucau, in fata ,focului,
din vatrd, doi copiL 0 tanard.. Valabd era
)1

ocupat sd se incingd, In chip gratios, cu un

www.dacoromanica.ro

294

NESTOR URECHTA

brau lung peste catrinta vdrgata. and vza

intrand, inapoia mea, pe Dimitri cu sacul cu
merinde i plosca pantecoasa., ea aduse un

pahar curat i un taler de lemn. Inaintea uri

stau doi Prahoveni Can, cu caii lor impovorati,
), se suiserd pe vale.
Mancand ceapd i mmligd, ei se deterd
in vorbd cu Dimitri . . . Alti oameni, cu treabd
)1

la grajd sau pe pajiqte, umblau in sus 0 In

jos, fdrd sa dea vre-o atentie strdinului, care,

induntru, mnca din modestele-i merinde, din
1, care se infruptau i locuitorii othei, adica
))n*e gdini carditoare i nite pisici.
Vezi cd dacd ai trecut dincoace de Tran7/

silvania, te afli in Asia 0 trebue sd laqi la

)10 parte toate conceptiile occidentale

i sa'.

te invoieqti cu alte chipuri de trai.

Acum lsasem In urma noastrd partea

Pfcea mai proastd a drumului (vorbeqte aci
de. gloaba" de pe care cade de cateva ori).
Cu cat valea se cobord, se faced i calea
mai uscat 0 mai solidd.

Am intalnit lungi ,siruri de cai incdrcati cu ldzi, in care se aflau struguri valaki trimi,si in Transilvama.
Aceti cai, calcand unul la coada celuilalt,

www.dacoromanica.ro

DR UMUL BRAOVULU1

295

smulgeau, din cand, in cnd, cate un smoc

,,de iarba; inaintaq era un conducator, iar
altul incheia in urma. convoiul. Aceqtia erau
Prahoveni."(IntalnWe un calugar 0 ciobani;
ajung la vama valaha, unde vamewl incearca
sal sfantuiasca; la postul de graniceri 11 primeqte frumos un ofiter; i se vizeaza" paqa-

portul In Szakawa. (Sacaria ? Sa fi trecut

prin Sacaria, sat deasupra Comarnicului)?
Cdldre,ste dealungul albiei pietroase a Prahovei 0 pe seara sosWe in prietenoasa Kirn-

pina, arzata pe o inaltime, printre

livezi.

Ad e bine primit de codsulul chesaro-craesc

Karkaleki).

www.dacoromanica.ro

D'AVRIL (BARON)
1868

In Ianuarie 1868, Francezul Cyril le (pseudonim al baronului d'Avril) soseste In Bucuresti

prin Predeal. hid cum, in cartea sa: De

Paris a rile des Serpents, el ne descrie trecerea-i prin valea Prahovei: La Kronstadt o
trsurd usoard si deschisd o victoria" cu cloud

locuri, a inlocuit Insfarsit greaoia, nesdrata

si murdara diligentd nemteascd. In loc de
plicticoasa trambitd a vizitiilor svabi aud veselele chiote ale surugiilor valahi.

Cursa este repede. Sbor, sbor si vantul

sufld. In fata mea se iveste zapada pe deantregul allod.
Ce este mai frumos de cat zdpada pe

copaci.
Steiurile golase se arat Inapoi. Privelistea
se schimbd dupa felul vegetatiei. Pe alocurea

pared ar fi un cap Oros si pudrat. Zapada

strdluceste la soare; ploae de diamante mici.

Cerul albastru ca In Grecia.

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRAOVULUI

297

Frontiera miliaria. este la Predeal. Se yestise sosirea mea. Seful statiunei militare ne
invit la dejun. Nevasta-sa facu onorurile casei cu o fireasca gratie si fara sa se turbure

catu0 de putin. Toaleta tinerei dame era

la ultima moda din Paris si prea ca ese
dintr'un trusou. Vorbea frantuzeste cu usu71

rinta. ..
In capitolul al II intitulat Scoborlsul muntilor.
Posta Romana" Cyril le urmeaza astfel : Scoborasul 11 fac la galop, un galop ametitor, nebun.
Senzatia este desfatatoare. Parc a fi pasare.

Putin cate putin dealurile lnlocuesc muntii.

Drumul alearga In cat va timp pe cel din

urma greben; apoi stepa Incepe pe inserate .. .

www.dacoromanica.ro

IZVOARE
Multi b5trni din plaiurile Prahova si Pe les, din

cari unii citati in text. Apoi Inca:

CARTI CONSULTATE

B (Mr. de Bauer) Mrnoires historiques et gographiques sur la Valachie (1778).

Babe I. G. Din Plaiul Pelesului.
Bogdan I. Relatiile prei-Romnesti cu Brasovul.
Budgetele Ministerului Lucrrilor Pub lice dela 1859
la 1913.

Briitescu (D-ra P),si I. Moruzi. Dictionarul judetului Prahova.

Chrismar Skizzen einer Reise (1834).
Diaconovich Enciclopedia Romn.
Dbel (E. Ch.) Des Wagnergesellen E. Ch. Dbel
Wanderungen im Morgenlande (1843).
Enaceanu (Archiman dritul Ghenadie). Sinaia (1881).

Frunzescu Dictiona r tipografic si statistic al Ro,

mniei (1872).

Fischer (Dr Emil) Die Kulturarbeit des Deutschturns in Rumanien (1911).

Furnica (D. Z.) Din istoria comertului la Rornini
(1908)

www.dacoromanica.ro

300

NESTOR URECHIA

Fotino (Dionisie) Istoria Daciei (traducere de G.

Sion).

Galqescu (Al. G.) Sinaia, (1895).

Galeoscu (AL G.) ,inaia i tmprejurimile (1903).
Gold (Mihai) In Muntii Sinaei, Rucrului si Branului (1910).

Hurmuzache Colectiunea de documente.

Holthaus Wanderungen durch Europa und das

Morgenland (1846).
Ionnescu-Gion. Istoria Bucurestilor.

Iorga N. Viat4 i Domnia lui B. D. Stirbei.

Socotelile Brasoyului.
Brasovul si Romnii.
NegotuLsi mestesugurile in trecutul romnesc
(1906).

Trecutul unei resedinte regale.

Karaczay Beytrage zur Europaischen Landerkunde
(1788).

Krickel Fussreise (1829).

Neigebaur Beschreibung der Moldau und Wallachei (1843).

Nifon (Arhimandritul) Manstirea Sinaia (1895).

Opisul vechiu al Ainisterului Lncrgrilor Publice

al prii gonAnesti (1838-1861).

Pelimon Impresiuni de cagtorie.
Perrot Itinraire de la Turquie et des Provinces
Danubiennes (1855).

Poposcu fTiptesti I. Ch.) Ca15uza tuturor drumurilor din Romania (1912)

Quitzman Risebriefe (1850)

www.dacoromanica.ro

DRUMUL BRA0V1JLU1

301

Rossety (Ch.) Carte generale des Principauts de

Valachie et de Moldavie (1837).
Sturdza (D. A,) Acte i documente relative la
istoria Renasterei Romniei.
Sulzer Geschichte des transalp. Daciens (1781).
Urechia (V. A.) Istoria Romnilor (13 volume).
Urechia (V. A.) Cum era odinioara. Legende romane.

Urechia (Nestor) Expunerea situatiunei Ministerului Lucr5rilor Pub lice la sfarsitul anului 1897
(1899).

Urechia (Nestor) Les Routes en Roumanie (1900).

Urechia (Nestor) Conferinte tinute la Societatea

geografic5 $ i la Ateneu (1901)
Urechia (Nestor) Expunerea situatiunei Ministerului Lucrrilor Pub lice la sfArsitul anului 1900
(1902).

Urethia (Nestor) Dans les Carpathes Roumaines

(1906).

Urechia (Nestor) In Bucegi, (1907).

Urethia (Nestor) CAruta Postei (1907).
Urechia (Nestor) Drumurile noastre (1911).
Vail lant La Romanic (1841)

La Voix de la Roumanie (anul 1865).

X... Handbuch fr Reisende in den Orient (Stutgam 1846).

www.dacoromanica.ro

ER ATA
Pag.

rindui.

2
21

4
11
37
53
55
55
57
69
73
79
93

in lee de

punctu
vecinAtarea
Siebenbtirgen
aristrocratia
klm. 56+400
klm. 59+600

nota
13
16
6.

klm. 60+300
Geschichte der
in der Jahren

nota
nota

137 klm.

19

nota
penultim

tre Pr ahove
Dra

citeqte

punctul
vecindtatea
Siebenbilrger
aristocratia
klm. 116+400
klm. 119+600
klm. 1.20+300
Geschichte des

in den Jahren
173 klm.
Intre-Prahove
Dar

www.dacoromanica.ro

TABLA ANALITICA A MATERIILOR

Pagina.

Prefatl.

VII

Istoricul drumului liraovului se alcitueste

din cinci perioade.
Perioada 1. (Perioada potecei)
Pasul Predeal-Timi i drumul pe valea Pra-

1
3

hovel 1i datoresc fiinta oraplui Brasov . .

Pasul Bran. Crarea Prahova
Scrisori deale voivozilor romini, Incepand cu

35

anul 1422, cgtre sfatul or&Inesc al Braovului,

in care este vorba de drumul Prahovei . . .

5-8

Primii trecItori pe poteca Prahovei au fost

ciobanii romini; pritnii locuitori statornici ln

valea de sus a Prahovei au fost sihatri

aluggrii

si

9 10

ClrAuqii zii Prahoveni" transport& pe poteca

Prahovei !nal-furl, Intro Brapv-Campina-Bucureti

In secolul al XVII-lea transactiile comerciale

cu Braovul se Inmultesc Inteatata, inc&t, din
simplu sat, ampina devine tirguor ql scald
de negustori
Tirnosire, in anut 1695, a bisericei m&n&stirel
Sinaia fundat&, de gpatarul Mihail Cantatuzino .

8-9

11-12

12-14

Perioada 11 intermediara, in care poteca se

preface, incetul cu incetul, in drum de care
(1700 1845)
Nestor Urechia.

15

Drumul Braiovului.

www.dacoromanica.ro

20

306

NESTOR URECH IA
P agina

Pioasa fapta a spatarului Cantacuzino are drept

urmare deschiderea vaii Prahovei i prefacerea

potecei din aceasta vale in drum din ce in

ce mai practicabil; scutelnicii manastirei Sinaia fac un bun inceput de drum de Carute
intre Comarnic si mandstirea Sinaia . . . .
In anii 1736 1739, Austriacii contribuesc la
prefacerea cardrei Prahova in drum de care,
trimitand salahori printre munti, ca s fac5
drum pentru trecerea ostilor,in Tara-Romaneasca pe apa Timis si pe apa Prahova . .
Chirigiii Prahoveni s'au folosit de drumul Prahovei imbundtatit in secolul al XVIII-lea . .
Un hrisov al lui Ipsilante, din 1775, dovedeste
cs. in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea
transporturile de marfuri intre Campina ai
Brasov nu se faceau numai cu cai, ci i cu
care
Infiintarea de osptrii intre Predeal si Posada
Generalul de Bauer si Sulzer despre valea
Prahovei

Fuga din Bucuresti, in anul 1781, a fiilor lui

voda Ipsilante si trecerea lor pe drumul Prahovei, pand la Brasov
Austriacii ocupand Tara Romineasca imbundtatesc, in 1790, drumurile mari, qi, in deosebi,
drumul Brasovului. Guvernul se ingrijeste de
infiintare de casc de adapost (tralltiruri) pe
acest drum. Se organizeazd qi un serviciu de
posta 'Ana lh Brasov
Trecerea, In anul 1802, prin valea Prahovei
a bajenarilor, fugind de groaza Pasvangidor
Cum descrie martorul ocular istoricul Fotino

drunnd Bravului
La inceputul Secolului al XIX-Ina nu era or-

www.dacoromanica.ro

16-17

17 18
18

19 20.
21

21 23
23-25

26 3 &

31-35

367

DRUMUL BRAOVULUI

Pagina

ganizat pe drumul Brasovului, intre Campina

si Predeal, 8erviciu de pi:WA, care sal transporte si pe ca.'15.tori
BIjenarii i eteristii din 1821, pc drumul Brasovului

Talharii in valea de sus a Prahovei . . .

C5.15.1oria, in 1828, prin valea Doftanei si

35-36

37 39
40-42

Prahovei, a turistului austriac Krickel . . .

aldtoria, in 1830, a lucatorului caretas german Dobel, pe jos, dela Predeal la ampina

43-44
44

46

C5.15.toria, in 1833, a germanului Chrismar, da-

lare, dela Predeal la Campina, pe drurnul

Prahovei
Escursiunea, in 1839, a profesorului francez
Vaillant, dela ampina la Intre-Prahove
(Azuga de asedzi) i pe muntii Bucegi . . .

46 48
48 50

Calltoria, in 1845, a lui Vodd-Bibescu, dela

Bucuresti la Comarnic, si de aci la minAstirea
Sinaia i la Predeal, fientru chibzuirea incefierei unei sosele

51-52

Determinarea pe teren a vechiului drum al

Brasovului, Intre ampina si Predeal. Urmele
acestui vechiu drum
Perioada II1-a. Constructia caii nationale Campina-Predeal (1846 1866).
In anul 1846 se incep studiile pentru soseluirea
drumului Prahovei

52-59
60
62

alaoria, in anul 1846, a doctorului german

Quitzmann, &blare, dela Predeal la Campina .
Se incepe constructia soselei in 1847. In 1849
lucrarea e intrerupt5, din pricina revolutiei
unguresti

61-63
63

In anu11851, Vot15.-tirbei inspecteaza: soseaua

Predealului

65

Se aduce superiond inginer francez Laldnne

dela Paris

66

www.dacoromanica.ro

308

NESTOR URECHIA

P:433

Constructia soselei Predealului in timpul ocupatiei austriace (1854-1856). Ofiterul austriac

Wimpffen despre drumul Brasovului . . . .
In anii 1854, 1855: 1856 se construesc prti
de. ale soselei din valea Prahovei
Fantezistele indicatiuni date in 1855 de geo-

66 71
71-72

graful Perrot, asupra drumului Bucuresti-

72 73

Brasov

Escursiunile pe drumul Predealului ale fran

cezilor de Talleyrand-Prigord i Bklard,
in anii 1857 si 1859
Prin 1859 facndu-se mai lesnicioase pe dnumiii
trecerile prin locurile prapastioase, caravanele transportnd ma:duffle se
inmultesc precum si vizitatorii din tail a bailor transilvane. Diligenta lui Krner . . . .
Budgetul Ministerului Lucarilor Publice al
. . . .
Tarei-Romanesti in anul 1859 . .
Sistematizarea drumului Brasovului. Lucarile

contractate in anul 1861 .....

74-75

76 77
78-82

. .

82-84

Partea din drumul Brasovului : Ploesti-ampina

Predeal a fost complect transformaa in sosea
pang in anul 1865
Potopul din 1864. Se emite ideea de a se
prsi drumul Brasovului

84

85-89

Budgetul Ministerului Luciarilor Publice in

89-91

anul 1866

Perioada IV. Reinoire si intretinere normal&

a cii nationale Campina-Predeal (1867

1897/98). Cele trei sub-perioade: 1867

1875,

1876-1886/87, 1887188 1897/98

93-102

Restaurarea, intre anii 1867-1875, a soselei

nationale Campina-Predeal distrusa: in mai
multe puncte de potopul din 1864 . . . .
Evenimente insemnate in anii 1866 si 1871:

www.dacoromanica.ro

94

DRUMUL BRAOVULUI

309
P agina

Suveranii no#ri viziteaa. minalstirea Sinaia

si hotiiresc a-0 intemeeze reqedinta de vark
la aceast4 manastire ; apoi s clAcleasc a. un
castel aci
102-103
Eforia spitalelor civile, vnzand in anii 1872
si 1880 terenuri la particulari, in preajma
mandstirei Sinaia, se populeaza aceast localitate
103
Functionarea liniei ferate Ploesti-Predeal, in
anul 1879.
104
Efectele acestei linii asupra cii nationale
paralele.
105
Lucrrile executate pe calea national& Campina -Predeal intre anii 1876 1886/87. . . . . 94-97
Avantul industrial al vaii Prahovei. Localitdtile din aceast vale se populeaza i devin
centre industriale qi de vilegiaturS
104-105
.

Lucrdrile executate pe calea nationall ampina-Predeal intre anii 1887/88-1897/98 . . 99 101

Perioada V. Perfectionarea i infrumusetarea
cii nationale ampina Predeal (1898-1913).
104
Cu anul 1898 incepe o noul er pentru calea
nationals Cimpina-Predeal. Ministerul Lucrrilor Publice, constatand insemnatatea
mereu creseand a vii Prahovei, d intretinerea qoselei, care o strdbate, in grijalunui
serviciu special.

108

Cum se prezinta calea nationall CmpinaPredeal in anul 1898.

106 108
Activitatea desf4urata de serviciul de intre-

tinere al cii nationale anpina Predeal, in

fiecare din anii coprin$ in perioada 1898-1913 110 135
Tablou comparativ al situatiei cii nationale
Campina-Predeal, in anul 1898 $ cincispre-

www.dacoromanica.ro

NESTOR UREEHIA

1(;i

Pagina

zece ani mai tirziu, hi anul 1913, Consideratiuni astpra rezultatelor dobindite. . . 136-138
Ca lea national& ampina-Predeal cu toatal
zestrea ei in anul 1913
. . . .
138
Itinerar

In raport cu calea feratl Ploe$i-Predeal.

In raport cu rail Prahova.
Aliniamente i curbe

Dec1ivitti
Schimbalri de traseu.
Variante.
Priveliqti i pozitii pitoreqti

Amintiri din trecut. Monurnente

Poduri
ApAlari

Parapete

"Cantoane
Plantatie
Infrumusetari.
Trotuare .
Intretinere
Personal

Inlesniri pentru drumeti..

138
147
148
151
153
154
161
167
172
192
197
199
208

212
217
221
230

Cerintele cdii nationale Campina-Predeal pe

viitor

Viitorul all nationale Cimpina-Predeal . . .

Cronologie cu privire la drumul Brapvului
0 la localititile strbltute de acest drum pe
valea Prahovei
Calkori straini pe drumul Prahovei. Extrase
din relatiile clltoriilor bor. Analizele acestor
relatii.

235
240

243

251

Lisa a icvoarelor puse la contributie pentru

aceast monografie

www.dacoromanica.ro

299

www.dacoromanica.ro