Vârstele de Regresie
Vârstele de Regresie
Vârstele de Regresie
Observatiile
comune
considera
batrnetea
ca
vrsta
ntelepciunii, cu tendinte de
mpacare cu lumea si de detasare de viata.
nca
din
antichitate
au
aparut
observatii
pertinente
privind
batrnetea, observatii ce
au influentat conceptiile si punctele de vedere ale Renasterii si ale gndirii
moderne.
Stadiile perioadelor de involutie.
Conceptul de batrnete a trezit numeroase dispute nu numai
datorita faptului ca
mbatrnirea este foarte diferita n diferite arii geografice (factori
bioclimatici), dar si de
la persoana la persoana.
Specialistii considera ca se poate vorbi de 3 stadii: stadiul de
trecere spre batrnete
(de la 65 la 75 de ani), stadiul batrnetii medii (de la 75 la 85 de ani) si
stadiul marii
batrneti sau al longevivilor (peste 85 de ani).
Tipul fundamental de activitate devine adaptarea la un nou orar de
activitati
(familiale si sociale), consultari profesionale etc. Tipul de relatii se modifica
restrngndu-se din aria profesionala, dar si din aria altor activitati. Iesirile
ncep sa fie
conditionate tot mai mult de timpul favorabil, nsorit si de dispozitie.
aparitiei
nepotilor
care
solicita
emotional
identificarea
de
nsusirilor
fizice
anumite
limite
sau
dimpotriva,
la
accentuarea unor
manifestari de prabusire psihofizica a individului.
Inteligenta poate sa se mentina relativ activa. Operativitatea
nespecifica se
conserva relativ bine n prima etapa (65-75 ani). Totusi, tumultul ideilor
scade, se
manifesta
momente
de
vid
intelectual,
urmate
de
momente
de
constientizare a declinului
pe care l reprezinta aceste momente teama de angajare n discursuri
verbale pentru a nu
aparea un astfel de vid. n aceste conditii se manifesta reticente verbale,
timiditate,
autism. Dupa 70 de ani, discursul verbal devine mai rar n cadenta.
n genere, emotiile devin ceva
manifestarile
toate
comunicationala.
Dupa
stresuri
prelungite,
sindromul
depersonalizarii se
accentueaza si se manifesta asociat cu alte dezordini psihotice cum ar fi
ipohondria,
isteria etc. Manifestarile depersonalizarii sunt mai frecvente la femei, dar
se pare ca
fenomenele nu sunt att de violente ca la barbati.
Functia mnezica are si ea de suferit n vrstele naintate. Cel mai
adesea apar
hipomneziile, dar si manifestari mnezice relativ limitate. De cele mai multe
ori,
hipomnezia apare pe fondul unor nevroze si psihoze cnd se manifesta ca
fenomen
secundar. Dar sunt si situatii cnd hipomnezia apare n prim plan si cnd
are tendinta de a
se agrava ajungnd la amnezie. La persoanele n vrsta se ntlneste
frecvent asa-numita
amnezie infantila de origine afectiva. Cteodata uitarea acopera momente
din viata
individului si anume, primii 15-17 ani. Aceasta amnezie prelungita este
considerata de
unii autori ca apare n urma apararii persoanelor, prin uitare, de unele
momente penibile
din viata. La unele persoane apare dominant fenomenul de perseverare. n
aceasta
situatie, se repeta pentru acelasi interlocutor faptele prezentate n alte
ocazii. Cnd i se
atrage atentia de catre cei din jur se supara, se enerveaza si manifesta un
negativism
Bibliografie:
Emilia Albu, Psihologia varstelor, Pentru uzul studentilor, 2007, p. 89-93