Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 544 vizualizări

    Relief Structural, Petrografic

    Încărcat de

    Gabriel Budianu
    Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Relief Structural, Petrografic

    Încărcat de

    Gabriel Budianu
    544 vizualizări83 pagini
    Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic

    Titlu original

    Relief structural, petrografic

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    544 vizualizări83 pagini

    Relief Structural, Petrografic

    Încărcat de

    Gabriel Budianu
    Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic Relief structural, petrografic

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    din 83

    Seminar 4

    Diferenieri ale reliefului structural i


    specificitatea reliefului petrografic

    Relieful structural
    Relieful structural este relieful a crui formare,
    prin aciunea agenilor externi, este
    influenta de structur.
    Dei structura are importan, de multe ori ea
    nu poate influena formarea reliefului dect
    dac este dublat de diversitatea petrografic.
    De cele mai multe ori eroziunea diferenial
    este cea care pune n valoarea structura,
    pentru formarea reliefului structural.
    Toate tipurile principale de structur duc la
    formarea de relief structural.

    Relieful structural
    Relieful structural este relieful a crui formare,
    prin aciunea agenilor externi, este
    influenta de structur.
    Dei structura are importan, de multe ori ea
    nu poate influena formarea reliefului dect
    dac este dublat de diversitatea petrografic.
    De cele mai multe ori eroziunea diferenial
    este cea care pune n valoarea structura,
    pentru formarea reliefului structural.
    Toate tipurile principale de structur duc la
    formarea de relief structural.

    Relieful structural din Podiul Moldovei

    Relieful de cueste din Cmpia Colinar a


    Jijiei

    Relieful de cueste din Cmpia Colinar a


    Jijiei

    Coasta Iailor Coasta Bahluiului

    Coasta Iailor

    Coasta Moldav

    Coasta Moldav

    Relieful structural din Podiul Central


    Moldovenesc platourile structurale

    Relieful structural din Podiul Sucevei

    Depr. Rdui

    Relieful structural din Podiul Sucevei


    Pod. Dragomirna
    Pod. Flticeni

    Relieful de cueste din Podiul Brladului

    Colinele Tutovei

    Relieful de cueste din Podiul Brladului

    Depr. Parincea

    Relieful de cueste din Podiul Brladului


    Dealurile
    Flciului

    Depr. ElanHorincea

    Podiul Somean monoclinul marginal


    Cuestele Cpuului

    Relieful structural din Piemontul Getic

    Relieful structural pe domuri


    Forme de relief tipice:
    Cueste fa n fa
    Depresiunile de tip butonier
    Vi de tip clisur

    Relieful structural din Cmpia Transilvaniei


    domurile domul Cetatea de Balt - Deleni

    Structura discordant fa de zonele


    marginale Depr. Praid-Sovata

    Relieful structurilor cutate


    Forme de relief tipice:
    Concordan direct i indirect
    Platorile structurale
    Abrupturile structurale
    Creste
    Depresiunile
    Hogback-urile

    Relieful structural din Subcarpaii Moldovei

    Depr. BistriaCracuOzanaTopolia

    Relieful structural din Subcarpaii Tazlului

    Relieful structural din Subcarpaii de


    Curbur

    Relieful structural din Subcarpaii de


    Getici

    Masivul Mcin

    Relieful structural din Dealurile Tulcei


    sinclinoriu pe calcare triasice i dealuri reziduale pe gresii triasicjurasice

    Ceahlu platou structural pe


    conglomeratele de Ceahlau

    Bucegi platou structural pe


    conglomeratele de Bucegi

    Munii fliului
    paralelismul
    culmilor (hogback)
    cu digitaiile i
    cutele-falie

    Masivul Raru sinclinalul mezozoic


    marginal

    Masivul Hghima sinclinalul


    mezozoic marginal

    Piatra Craiului creast calcaroas

    Relieful structural din Munii Trascu

    Relieful petrografic

    Totalitatea formelor de relief a cror genez,


    evoluie i aspect exterior sunt condiionate
    predominant de natura rocilor pe care acestea
    se dezvolt alctuiete relieful petrografic /
    litologic. (Rdoane, 2000)

    Relieful petrografic dezvoltat pe roci cristaline


    Relieful dezvoltat pe roci cristaline (isturi cristaline,
    filit, gneiss), este caracterizat de uniformitate,

    masivitate, culmi largi ce impun fizionomie de


    masiv, versani cu lungimi mari i denivelri
    importante.
    Intruziunile de roci porfiroide sau cuaritice pot
    impune i creste sau defilee (creasta porfiroid a
    Munilor Bistriei, culmea Cozia).
    Marile masive cristaline au permis pstrarea
    suprafeelor de nivelare (ureanu, Semenic, Gilu,
    Bistria)
    n Dobrogea Central, rocile cristaline (isturi verzi
    caledonice) au impus pstrarea unei peneplene.

    Munii Bistriei Masivul Giumalu


    masive cristaline

    Cozia-Ghiu-Fruni

    Masivele cristaline se pot pstra n


    relief i ca mguri cristaline, cnd
    sunt nconjurate de zone joase, pe
    roci sedimentare (imleu, Mese

    Prisnel, Preluca,

    Pod. Casimcei peneplen pe isturi verzi

    Relieful petrografic dezvoltat pe roci


    vulcanice
    Relieful dezvoltat pe roci dure i foarte dure (granitele,
    bazaltele, granodiorite), se remarc prin altitudini mari,
    masivitate, versani conveci, profile de vale n
    cascade, etc.
    Vile urmresc linii de dislocaie tectonic sau rupturi
    de profil sub form de cascade i confluene cu
    unghiuri mari.
    Vrfurile au form de cupole (neck-uri) iar versanii au
    inclinri mari, rezultnd chei i defilee.
    Dat fiind duritatea rocilor acestea pstreaz n relieful
    actual forme de relief relicte (nivele de eroziune, vi i
    circuri glaciare)

    Cetatea Devei neck vulcanic

    Vf. Toroioaga - batolit

    Munii Brgu mguri vulcanice

    Magmatismul vechi (prepaleozoic cretacic) a


    dus la formarea unor:
    corpuri granitoide (Parng, Retezat, Muntele
    Mic, Almj, Muntele Mare)
    a dus la formarea unui dyke porfiroid n M.
    Bistriei
    cupola uria a masivului sienitic Ditru
    nlimi cu aspect de cupole ale masivelor de
    banatite
    creste, muchii, trepte i abrupturi date n relief
    de morfostructuri ofiolitice

    Creasta
    Pietrosului
    Bistriei roci
    porfiroide

    Creasta
    Pietrosului
    Bistriei roci
    porfiroide

    Masivul Ditru (Munii Giurgeu) batolit sienitic

    Relieful petrografic dezvoltat pe roci


    carstificabile
    Rocile carstificabile sunt reprezentate de ctre
    calcare, gresii sau conglomerate cu ciment
    calcaros, loess, sare, gips.
    Relieful calcaros realizat de procesele fizice, pe
    fondul duritii, masivitii, omogenitii i
    permeabilitii calcarelor (Rdoane i al., 2006)
    Relieful carstic se datoreaz proceselor de
    disoluie i precipitare realizate de ap asupra
    calcarelor.

    Relieful calcaros
    Abrupturile
    Vile de tip cheie
    Marmite

    Cheile Rmeului

    Pietrele Domanei Masivul Raru

    Cornetele martori calcaroi

    Relieful carstic
    Izvoarele carstice - izbucurile
    Exocarst (relief carstic de suprafa)
    1. Lapiezurile
    2. Dolinele
    3. Uvalele (cu martori de tip hum)
    4. Poliile (cu martori de tip hum)
    5. Avenul
    6. Vile seci (sohodoluri), vi cu trepte antitetice,
    vi oarbe

    Doline Munii Pdurea Craiului

    Poliile
    Polia Grahovsko

    http://www.panoramio.com/photo/5748130

    Martori calcaroi
    = Hum-uri

    Versani
    calcaroi
    abrupi

    Polia Ztonul Mic

    Raru dolin?

    Endocarst (relieful carstic de adncime)


    1. Peterile: reele carstice (fisuri, fracturi,
    galerii ntre ponor i izbuc), sisteme carstice
    (Ghearul Scrioara-Petera Pojarul PolieiAvenul din esuri), complexe carstice
    (Cetile Ponorului)
    2. Stalactite (tavan)
    3. Stalagmite (podea)
    4. Concreiuni (perle de peter), draperii,
    coloane i curgeri

    Relieful petrografic dezvoltat pe gresii i


    conglomerate
    Permeabilitatea gresiilor i conglomeratelor face
    ca n zonele de platou s nu existe drenaj evident,
    izvoarele situndu-se la contactul inferior al
    acestor roci cu rocile subiacente
    Dac exist reele hidrografice puternice se
    formeaz vi de tip canion/chei
    Baza versanilor este acoperit de depozite argilonisipoase sau de grohotiuri
    Alternana gresiilor/conglomeratelor cu diverse
    roci determin formarea umerilor petrografici,
    turnurilor, ciupercilor, poli elor
    Masivitatea gresiilor sau conglomeratelor
    determin apariia unor culmi sau versani
    abrupi

    Polie- Bucegi

    Colii Morarului - Bucegi

    Ceahlu

    Cheile Tiieei Gresie de Kliwa

    Grdina Zmeilor Pod. Somean

    Relieful petrografic dezvoltat pe marne i


    argile
    Argilele i marnele sunt roci cu textur fin, pe
    care eroziunea i fenomenele de alunecare se
    dezvolt la proporii impresionante, rezultnd
    reliefurile de tip badlands:

    Relieful petrografic dezvoltat pe pietri uri i


    nisipuri
    Relief instabil, cu linii terse, estompate,
    energie de rlief mic, forme plate, vi seci, vi
    largi
    Trovani

    Trovani Costeti

    Relieful petrografic dezvoltat pe loess i


    depozite loessoide
    Loesul este o roc cu textur prfoas, poroas,
    stratificat, dar cu masivitate, format din granule
    de cuar, argil, praf i diverse coninuturi de
    carbonai
    Geneza sa este eolian, aluvial, fluvio-glaciar,
    deluvial-proluvial-eluavial
    Sufoziunea i tasarea duce la formarea crovurilor
    i padine
    Abrupturile i versanii vilor pe loess, se
    pstreaz verticale, datorit prbu irilor

    Crovuri n Cmpia
    Ialomiei

    Crov zona Victoria Cmpia

    Bibliografie
    Badea, L., Gtescu, P., Velcea, Valeria, (coord),
    1983, Geografia Romniei. Vol I Geografia fizic,
    Editura Academiei R.P.R.
    Posea, G., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful
    Romniei, Editura tiinific, Bucureti.
    Rdoane, Maria, Dumitriu, D., Ichim, I., 2006,
    Geomorfologie, vol. I, Editura Universitii Suceava,
    Suceava.

    S-ar putea să vă placă și