Țările Române. Regimurile Fanariote

rile Romne n
perioada regimurilor
Clasa a VIII-a
fanariote
Provinciile istorice
romneti
Provinciile istorice aa cum
le vedem azi sunt o urmare
direct a evenimentelor
desfurate nc din perioada
domniilor fanariote.
Contextul internaional
Secolul
al XVIII-lea este
dominat de apariia problemei
orientale
sau
criza
oriental
determinat
de
tendina Austriei i Rusiei de a
anexa teritorii ale Imperiului
Otoman aflat n proces de
decdere, la care se adaug lupta
pentru eliberare de sub dominaia
otoman dus de popoarele
balcanice.
Rivalitatea dintre Marile Puteri
a determinat izbucnirea a ase
rzboaie
ruso-austro-turce
care se vor desfura pe teritoriul
Imperiul Otoman la
nceputul problemei
orientale: 1683
Politica Imperiului Otoman

Tendina domnilor
romni de a se alia cu
puterile vecine pentru a
iei de sub suzeranitate
otoman a determinat
Imperiul Otoman s
restrng autonomia
rilor Romne i s
nlocuiasc domniile
pmntene cu cele
fanariote.
n imagine: Sultanul Selim al

III-lea primind oficiali la palatul
Topkap, sfritul secolului al
XVIII-lea.
Problema oriental: rzboaiele ruso-austroturce

N.B. Conflictele dintre Marile Puteri, Rusia, Austria
i Imperiul Otoman s-au desfurat
pe teritoriul
1.
Rzboiul
ruso-turc din 1710-1711, la care a participat si
rilor
Romne!
Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, s-a ncheiat cu victoria
turcilor n btlia de la Stnileti (18-22 iulie 1711); la 22 iulie
1711, s-a ncheiat pacea de la Vadul Huilor prin care ruii le-au
cedat turcilor cetatea Azov.
2. Rzboiul austro-turc din 1716-1718, s-a ncheiat cu

victoria Austriei. Prin semnarea pcii de la Passarowitz
(1718), Turcia ceda Austriei i teritoriile romneti Banat i
Oltenia.
3. Rzboiul ruso-austro-turc din 1736-1739, n cursul cruia
Rusia a reuit s ocupe Moldova, s-a ncheiat cu nfrngerea
Austriei i semnarea pcii de la Belgrad, prin care Oltenia a
Problema oriental: rzboaiele

ruso-austro-turce
4. Rzboiul ruso-turc din 1768-1774, n cursul
cruia Rusia a ocupat rile Romne, nlturndu-i pe
domnitorii fanarioi.
La Congresul de pace de la Focani (24 iulie 177222 martie 1773), delegaii ale boierilor romni au
nmnat Congresului memorii prin care cereau, n
virtutea vechilor capitulaii, independena rilor
Romne i punerea lor sub garania colectiv a Marilor
Puteri (Rusia, Austria, Prusia).
Turcia nfrnt a cerut pacea. n urma pcii de la
Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774), Rusia a ctigat
dreptul de a interveni pentru protejarea rilor
Romne.
Austria, prin presiuni asupra turcilor, a reuit s
anexeze partea de nord a Moldovei:
Bucovina
(1774).
5. Rzboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declanat de ncercarea

de punere n practic a proiectului grecesc (refacerea Imperiului Bizantin i
mprirea posesiunilor otomane din Europa ntre Rusia i Austria). Turcia a fost
nfrnt dar, presai de evenimentele din Frana, habsburgii s-au grbit s
semneze pacea de la itov (24 iulie 1791).
Rzboiul s-a ncheiat anul urmator, cu pacea de la Iai (1792) cnd Rusia a
obinut de la turci teritoriul dintre Bug i Nistru i recunoaterea stpnirii sale
asupra Crimeei.
Rusia a devenit, astfel, vecina rilor Romne.
Asediul Oceacovului - pictura

artistului polonez January
Suchodolski. n 1788, trupele ruseti
conduse prinul Potemkin i
generalul Alexandr Suvorov au
asediat oraul controlat de otomani.
5. Rzboiul
austro-turc
(1788), acuarel
Scen a rzboiului ruso-austro-turc: cptenie otoman capturat i

transportat la cartierul general al baronului austriac Ernst Gideon von
Laudon (3 octombrie 1788)
Trupe
austriece intr
n Bucureti,
1789
6. Rzboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declanat de

Rusia sub pretextul comiterii unor abuzuri asupra rilor
Romne de ctre turci.
- Armata rus a ocupat rile Romne.
- Rzboiul s-a ncheiat cu pacea de la Bucureti
(16/28 mai 1812) care prevedea anexarea teritoriului
dintre Prut i Nistru de ctre Rusia.
- Acest teritoriu va primi numele de Basarabia.
nceputul regimului fanariot

n ara Romneasc i Moldova
1711 nceputul regimului fanariot n Moldova;

1716 nceputul regimului fanariot n ara
Romneasc;
Primul domn fanariot a fost Nicolae
Mavrocordat,
mai nti n Moldova, apoi n ara
Romneasc.
imagine este portretul lui oficial.
Cultura vremii
Biserica Stavropoleos n sec. XVIII, azi

(cu adugiri) este unul dintre cele mai
frumoase monumente de art din
Bucureti, situat lng Muzeul
Naional de Istorie al Romniei.
Nicolae Mavrocordat i familia sa, tablou votiv din Biserica

Stavropoleos, Bucureti, secolul al XVIII-lea.
Caracteristicile regimului fanariot

Domnii rilor Romne erau numii de sultan
dintre
grecii
din
cartierul
Fanar
al
Constantinopolului,
care
deinuser
funcii
importante n ierarhia Imperiului;
Teritoriul Principatelor Romne era considerat

parte integrant a Imperiului Otoman, prin urmare
pri din teritoriu puteau fi nstrinate n funcie de
interesele Porii;
rile Romne nu aveau dreptul s

ntrein o armat proprie;
Economia era subordonat Porii otomane: au

crescut obligaiile ctre turci i s-a meninut
monopolul acestora asupra economiei;
rile Romne nu aveau dreptul la o politic

extern proprie, n relaiile cu alte ri, interesele
ncercri de modernizare a
rilor Romne
Constantin Mavrocordat a avut mai multe
domnii n ara Romneasc i Moldova ntre
1730-1769. A luat msuri pentru reformarea
administraiei, justiiei, finanelor.
reforma
fiscal: desfiinarea drilor i

nlocuirea lor cu un impozit anual fix, care
putea fi pltit n 4 rate;
reforma
social: nfptuit n 1746 n ara

Romneasc i n 1749 n Moldova, a constat
n desfiinarea erbiei i a legrii de pmnt
a ranilor care se puteau rscumpra. Ei au
devenit clcai, fiind obligai s presteze zile
de clac pe pmntul boierului (12 zile pe
an n ara Romneasca i 24 n Moldova).
Gravur
din
portretul su
1763
cu
ncercri de modernizare a
rilor Romne
Alexandru Ipsilanti, domn n ara Romneasc

(1774-1782; 1796-1797) i n Moldova (17861788) a nfptuit reforme n nvmnt, finane
i
justiie,
pentru
care
a
creat
Pravilniceasca Condic.
nceputul secolului al XIX-lea

La mplinirea unui secol de domnii
fanariote, societatea romneasc era
mpiedicat n dezvoltarea sa fireasc,
de
existena
unei
clase
politice
dominat de corupie i dorina de
mbogire rapid prin jefuirea resurselor
Principatelor
Dunrene,
aceasta
constituind o permanent instabilitate.
Meninerea de ctre Poart a domniilor
fanariote pstra un sistem de extorcare
fr egal n ntreaga noastr istorie;
cumprarea domniilor costa sume
enorme (exemplu elocvent cele 3
milioane de piatri date de Mihail uu);
banii erau obinui prin venalitatea
(vnzarea) funciilor, orice slujb avnd
preul ei; impozitele indirecte (vmile i
ocnele de exemplu) intrau n vistieria
nceputul
al XIX-lea
secolului
s-a
caracterizat
printr-o
micare
excepional pentru libertate social,
n aceste
condiii, eforturile
boierimii
restructurri
interne
i afirmare
pmntene pentru nlturarea domnilor fanarioi i
naional.
ntrirea instituiei domniei, reprezint dorina
ntregului popor pentru afirmare naional,

mpotriva tendinelor dominatoare ale unei clase
impuse din afar i strin intereselor romnilor.
Lupta de eliberare a popoarelor din Balcani
i succesul unei asemenea aciuni era condiionat de
sprijinul unei puteri antiotomane: Rusia arist.
Elementul determinant al acestei aciuni a fost
societatea greceasc secret Eteria (Fria sau
Societatea prietenilor), nfiinat la Odessa n anul
1814 i avnd n fruntea sa pe Alexandru Ipsilanti, fiul
fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti.
O astfel de aciune se va desfura i n
Realizator:
prof. gr. I, dr. Beatrice Budea, coala
Gimnazial Serafim Duicu Trgu-Mure
Bibliografie:
Manualele de istorie pentru clasa a VIII-a

Țările Române. Regimurile Fanariote

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Țările Române. Regimurile Fanariote

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Țările Române. Regimurile Fanariote

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

rile Romne n

Politica Imperiului Otoman

n imagine: Sultanul Selim al

Problema oriental: rzboaiele ruso-austroturce

2. Rzboiul austro-turc din 1716-1718, s-a ncheiat cu

Problema oriental: rzboaiele

5. Rzboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declanat de ncercarea

Asediul Oceacovului - pictura

Scen a rzboiului ruso-austro-turc: cptenie otoman capturat i

6. Rzboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declanat de

nceputul regimului fanariot

1711 nceputul regimului fanariot n Moldova;

imagine este portretul lui oficial.

Biserica Stavropoleos n sec. XVIII, azi

Nicolae Mavrocordat i familia sa, tablou votiv din Biserica

Caracteristicile regimului fanariot

Teritoriul Principatelor Romne era considerat

rile Romne nu aveau dreptul s

Economia era subordonat Porii otomane: au

rile Romne nu aveau dreptul la o politic

fiscal: desfiinarea drilor i

social: nfptuit n 1746 n ara

Alexandru Ipsilanti, domn n ara Romneasc

nceputul secolului al XIX-lea

ntregului popor pentru afirmare naional,

S-ar putea să vă placă și