CUPRINS

Cuprins..pag 2
Introducere.pag 3
Istoria CD-ului si DVD-ul..pag 5
Fabricarea CD-DVD?..............................................................pag 7
Caracteristici.pag 8
Scrierea si stergerea....pag 9
Codificarea..pag 11
Asemanari si deosebiri CD-RW/CD-R.pag 13
CD-urile si DVD-urile din ziua de azi..pag 15
Formatele DVD..pag 21

INTRODUCERE

Este astzi binecunoscut tuturor larga rspndire a calculatoarelor

electronice n aproape toate domeniile activitii umane. Acest proces este n continu
desfurare i este foarte greu de previzionat unde se va ajunge i ct de mult se va
schimba n viitor viaa de zi cu zi, att la serviciu ct i acas, datorit calculatoarelor. Se
spune, de exemplu, chiar c analfabetul secolului al XXI-lea va fi cel care nu va ti s
lucreze cu un calculator.
Printre cele mai rspndite utilizri ale unui calculator sunt memorarea i
prelucrarea informaiilor, n general, i a textelor, n particular. n plus, posibilitile de
prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complex i regsirea uoar a
informaiilor memorate.
n paralel cu progresele n domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o
dezvoltare spectaculoas l constituie telecomunicaiile. Astzi se poate comunica rapid
ntre oricare dou puncte de pe glob. Posibilitile de comunicare au fost folosite i n
transferul de informaii ntre calculatoare aflate chiar la distane considerabile. Din
sinergia ntre facilitile de memorare structurat, de prelucrare i accesare a informaiilor
oferite de calculatoare i posibilitile crescnde ale domeniului telecomunicaiilor au
aprut i n prezent au o extindere exploziv, reelele internaionale de calculatoare.
Pentru a pune la dispoziie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru ct
mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel nct s permit
accesul la reelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea mai mic idee asupra a
ceea ce este i cum funcioneaz un calculator. Se poate spune c, deja de acum,
calculatorul devine un "aparat" banal chiar pentru un copil, cum ar fi, de exemplu,
telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar cu aceste aparate banale, un utilizator al
lui nu trebuie s tie nimic despre funcionarea acestuia, ci numai cum se folosete.
Aceast comparaie ntre telefon, telecomanda unui televizor i calculator nu este aleas
ntmpltor, n viitorul nu foarte ndeprtat preconizndu-se ca, n fiecare cas, acestea s
fie integrate ntr-un singur dispozitiv care va permite att comunicarea prin (video)
telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea acas a unor reviste i
jurnale "electronice", accesul la bnci de date aflate pe orice calculator de pe glob i,

bineneles, utilizarea programelor de pe calculatorul propriu sau de pe oricare alt

calculator de pe glob. Aceste faciliti vor fi puse la dispoziie prin aa-numitele
"magistrale informaionale" care vor mpnzi globul.
De la bun nceput trebuie precizat faptul c aceast lucrare nu este i nu cuprinde
o iniiere n calculatoare. Dintr-un punct de vedere, cel care parcurge aceste rnduri ar
putea s considere c este n faa unui manual de utilizare a unui "aparat casnic" nou, cu
multiple faciliti cum ar fi un televizor cu telecomand i teletext i cu faciliti de a
comunica folosind ceva asemntor telefonului.
n primul rnd, pentru a nelege cum poate fi ntrebuinat un aparat trebuie tiut
ce "butoane" sau alte comenzi are (de exemplu, un automobil are volan, pedale,
schimbtor de viteze, butoane pentru faruri, tergtor de parbriz etc.). Din acest punct de
vedere, un calculator poate primi comenzi date de la o tastatur similar cu cea a unei
maini de scris, ntr-un anumit limbaj simplu, ca i cum am scrie cuiva foarte pe scurt ce
trebuie s fac. Textul comenzii scris de utilizator precum i rezultatele comenzilor sunt
afiate pe un ecran similar televizorului. Pe acest ecran sunt figurate uneori i nite liste
de comenzi posibile (denumite meniuri prin analogie cu listele de produse care specific
ce mncruri pot fi comandate ntr-un restaurant) i / sau "butoane" care pot fi alese sau
"apsate" folosind un obiect denumit, datorit formei sale, "oricel" ("mouse").
n al doilea rnd, trebuie precizat ce poate s fac "aparatul" care se dorete a fi folosit.

CAPITOLUL 1
ISTORIA CD-ULUI SI DVD-ULUI
3

1938 Inginerul englez Alec Reeves inventeaza sistemul de codare al viitorului CD,
denumit PCM (Pulse Code Modulation), care nsa la acea data nu

a avut utilitate

practica.
1958 Fizicienii americani Arthur Schawlow si Charles Townes inventeaza laserul.
1972 La o conferinta de presa a laboratoarelor de cercetare Philips de la Eindhoven este
prezentat sistemul VLP (video long play), care mai trziu va deveni LaserVision. Discul
cu diametrul de 30 cm, oferea un timp de redare de 30 de minute pe fiecare parte. Att
coloana audio ct si cea video erau codate n format analogic.
1978 n luna Mai, Philips prezinta pentru prima oara Compact Discul, care avea atunci
un diametru de 11 cm, folosea codarea PCM (puls code modulation) n cuvinte de 14 biti
si nu folosea nici un sistem de corectie a erorilor.
1978 n toamna ncepe vnzarea noului sistem LaserVision n Statele Unite.
1980 Philips si Sony anunta nceputul colaborarii pentru dezvoltarea si comercializarea
CD-ului. Principala contributie de la Sony a fost echiparea CD-ului cu un corector de
erori.
1982 Philips si Sony publica standardul CD-ului sub denumirea de Red Book.
1982 n Octombrie, primele CD-uri si aparatele de citire aferente sunt lansate n
Japonia. CD-ul avea acum forma cunoscuta, adica 12 cm diametru, foloseste codarea in
PCM 16 biti / 44,1kHz si are un corector de erori foarte puternic. Timpul de redare este
de 74 de minute.
1983 CD-ul este lansat si n Europa (Anglia, Franta, Olanda si Germania).

1985 Tot Philips si Sony publica standardul pentru CD-ROM sub denumirea de Yellow
Book.
1986 Philips, Sony si Toshiba lanseaza primele cititoare de CD-ROM destinate
calculatoarelor.
1987 Philips lanseaza pe piata CD Video cu discuri avnd 3 diametre: 12, 20, 30 cm
care ofera respectiv 6, 2 x 20 si 2 x 60 de minute de imagine si sunet. Imaginea este
analogica, iar sunetul este digital, n parametrii CD-ului.
1988 Philips si Sony publica standardul pentru CD-Interactive sub denumirea de Green
Book.
1989 Apare prima unitate de nregistrat CD-R, care costa 100.000 $.
1991 Denon lanseaza pe pia primul aparat CD-Recordable.
1992 Apar pe piata n Anglia primele CD-R-uri blank fabricate de Taiyo Yuden
cunoscut si sub denumirea de That's.
1993 Este lansat Video CD-ul, primul format de disc optic pe care imaginea era codata
digital n sistem MPEG1.

Fabricarea unui CD si DVD

n mod neateptat, fabricarea CD-ului nu este foarte diferit de cea a clasicului LP.
Este implicat doar o tehnologie mult mai evoluat.
Realizarea n serie a unui CD implic existenta originalului (modelului) care
urmeaz a fi replicat. Acesta este produs fie de un studio muzical

(CD audio), fie

de o firm producatoare de soft (CD-ROM). Suportul acestui "original" este de obicei un

CD-Recordable.
Datele de pe acesta sunt trecute printr-un codor care genereaz semnalul folosit de
laserul care "graveaz" ceea ce va deveni matria. Suprafaa pe care se face aceasta este
un strat fotosensibil foarte fin i uniform. Acolo unde are loc expunerea la fasciculul
laser, se produce o modificare chimic prin care pelicula fotosensibil devine solubil la
soluia care se folosete la developarea ulterioar. n consecin, n locul respectiv stratul
fotosensibil dispare. Rezult astfel pe discul de sticl o suprafa n care locurile "arse" de
laser apar ca nite adncituri.
Dup transferul n acest mod a informaiei, se face peste ceea ce a rmas din stratul
fotosensibil lipit pe suprafaa de sticl, o depunere de argint sau nichel, pentru a-l face
conductibil electric. Apoi prin electroliza are loc depunerea unui strat mai gros de nichel,
care detaat ulterior de suprafaa de sticl, reprezint aa numitul "tat". Acesta este
imaginea n negativ a viitorului CD.

Caracteristici
6

Materialul substratului:

policarbonat

Diametrul discului: 120 mm

Grosimea discului: 1,2 mm 0,1 mm
Metalul de acoperire:
Greutate:

Aluminiu sau aur

~14g

Toleranta de planeitate:

0,6

Precizia pozitiei pistei:

0,05 m

Adncimea informatiei:

0,11 m

Viteza de citire:

200 500 rot/min

Sensul de rotatie:

invers acelor de ceas

Sensul de citire:

dinspre interior spre exterior

Viteza de scanare:

constanta intre 1,2 si 1,4 m/s

Numarul de piste:

20.000

Timpul de redare:

74 min / 650 MB

Frecventa de esantionare:
Codificare: 16 bit liniar (2
Raspunsul de frecvente:
Dinamica:

44.100 Hz
16

= 65.536 nivele ale amplitudinii)

20 20.000 Hz

98dB teoretic

Distorsiuni armonice:

0,0012

Wow flutter: sub limitele masurabile

Scrierea si stergerea
Informaia digital este inscripionat pe disc prin formarea petelor de coroziune
pe suprafaa de nregistrare . Energia razei laser de la irul 4 la 11 mW cauzeaz limite
de cldur ale substratului i a suprafeei de nregistrare pn la aproximativ 250 C. La
7

aceast temperatur nregistrarea dispare , reducnd volumul , n timp ce substratul se

extinde pentru a deveni disponibil /utilizabil .
Procesul de scriere: CD-RW

nregistrarea
Pe discul CD-RW , suprafaa de nregistrare este fcut dintr-un aliaj de argint ,
indium stibiu i telur . Totodat aceast suprafa are i o structur policristalin . n
timpul procesului de nregistrare , laserul selecteaz temperatura la un nivel foarte mic .
Pentru scriere CD-RW-ul folosete puterea laserului la cote situate ntre 8 i 14 mW .
Energia eliberat de laser topete cristalele din aria nclzit i le transform n
nite non-cristale amorfe ce au un mai bun grad de reflexie fa de celelalte cristale
rmase n aria nclzit . Aceast diferen de grad de reflexie permite ca datele
nregistrate s poat fi citite , producnd un semnal similar cu cel produs de un CD
standard .Caracteristicile fizice ale fazei amorfe sunt artate n timpul procesului de rcire
, fcnd ca nregistrarea s fie permanent la orice CD standard . Vezi figura 7 .

tergerea
tergerea de pe un CD-RW se face prin returnarea materialului n locul de
nregistrare care a fost readus de la faza amorf la cea cristalin . Aceasta se poate efectua
printr-un proces de refacere / normalizare , avnd o tmperatur de 200 C ( mai mic
dect punctul de topire ) , pe acre o menine pentru o perioad destul de mare ( practic ,
aceasta ia cam 37 minute pentru un disc complet ) .Astfel discul este readus n starea sa
iniial , adic nenregistrat . Vezi figura 8 .

Suprascrierea
O strategie direct de suprascriere se obine prin combinarea scrierii cu tehnica
tergerii . n acest caz , noile puncte nregistrate folosesc aceeai energie a laserului ca i
cea folosit n strategia de scriere standard . Oricum , n zona dintre noile puncte
nregistrate , o energie inferioar , raza laser este folosit pentru a scrie . Raza laser este
n mod repetat ntrerupt de energia joas ce terge nivelul dintre noile puncte, rezultnd
o tergere complet de date ce au fost nregistrate n aceast zon .
Ca i n scrierea unui CD , nivelul nalt de energie este folosit , iniial , pentru a
crea temperatura necesar .ntre punctele nregistrate , temperatura se reduce pana un
nivel de refacere/ normalizare . Vezi figura 9

Codificarea

Pentru c sunetul ca atare nu se poate nregistra, el trebuie convertit ntr-o form de

energie analogic. n cazul telefonului, acesta este curentul electric, la gramofon este
micarea mecanic a acului, n timp ce la magnetofon, casetofon i videocasetofon avem
de-a face cu fluxul magnetic. Deficiena semnalului analogic este ca odat cu semnalul
propriu-zis, apar la nregistrare distorsiuni i zgomote de fond. Orict s-ar ncerca
filtrarea semnalului, aceasta este imposibil de realizat complet. Soluia este trecerea de la
sistemul analogic, la cel digital. n acest caz sunetul este convertit n cod binar, adic o
succesiune de numere 0 i 1

Imaginea nr. 4
10

Codificarea cu mare acuratee a unui semnal audio necesit eantionarea lui la o

frecven cel puin egal cu dublul frecvenei maxime audibile. n mod normal aceasta
este de 20.000 Hz, deci esantionarea trebuie fcut de cel putin 40.000 de ori pe secund.
Tot standardul mai sus menionat stabilete aceast cifr la 44.100 Hz.
Pentru fiecare dintre eantioane, amplitudinea corespunztoare sunetului trebuie
codificat n sistem binar. Pentru o distorsiune minim, este necesar ca scara de valori
posibile s fie ct mai mare. Standardul convenit pentru un sunet de nalt fidelitate snt
cuvintele de 16 bii. Asta nseamn 2 la puterea 16 adica 65.536 nivele de amplitudine.
Deci rata de transfer a informaiei necesare pentru un semnal stereo este de 44.100 x 16 x
2 = 1.411.200 bii pe secund.

Imaginea nr. 5
Numai odat cu apariia discului optic a devenit posibil stocarea unei cantiti aa de
mari de informaii, cu resurse financiare relativ reduse

11

Asemanari si deosebiri intre CD-R si RW

Asemnri :

Informaia odat scris nu mai poate fi tears sau rescris.

Capacitile de stocare sunt identice.
nregistreaza att date ct si canale audio.
Snt realizate n serie pe maini automate de mare productivitate.
Deosebiri : CD >>> CD-R

CD
Informaia este nregistrat odat cu fabricaia
de pe o matri metalic.
Informaia nu se altereaz n timp dect odat cu
zgrierea masiv sau distrugerea.

CD-R
Informaia este nregistrat de utilizator.
Informaia se altereaz n timp, datorit
influenei continue a laserului de citire asupra
substanei organice care la rndul ei modific
structura policarbonatului. Lumina solar i

Ideal pentru tiraje mari (peste 500 buc.)

Se obine prin injecie de policarbonat cald

cldura accelereaza procesul.

Ideal pentru unicate.
Se obine prin aplicarea pe discul de
12

(350C) ntr-o matri care conine gravat

policarbonat negravat, a unui strat de vopsea

informaia. Ulterior este acoperit cu un strat de

organic i a unuia de aur. Cnd este iradiat de

aluminiu sau aur cu grosimea de 55nm i apoi cu

fasciculul laser al aparatului de nregistrare,

unul de lac.

polimerul coninut de vopsea reacioneaz cu

policarbonatul, formnd proeminene. Acestea
sunt interpretate ulterior de fasciculul laser de
citire.

Figura nr. 6
Faa pe care se face citirea este argintie (Al) sau
aurie (Au).

Figura nr. 7
Faa pe care se face citirea este verde sau
albastr.

13

CAPITOLUL 2
CD-urile si DVD-urile din ziua de azi
Scurt istoric : Companiile Sony si Phillips au inventat discul compact (CD) la
inceputul anilor 1980, dar nici una dintre ele nu s-au imaginat ce aplicatii se vor ivi pe
viitor.Lansat in 1982, CD-ul audio, cu facilitati de acces aleatoriu si avand calitatea
sunetului incredibila, a cucerit in cativa ani piata. A urmat unitatea de CD-ROM in 1984,
dar i-au trebuit cativa ani pentru a ajunge la nivelul CD Player-ului, datorita tehnologiei
de atunci. Acum pe CD-ROM-uri sunt disponibile nenumarate jocuri pe calculator,
aplicatii software, enciclopedii diverse, si alte aplicatii multimedia.
Initial, discul compact CD-ROM a fost disponibil pentru 74 de minute de semnal
audio digital de inalta calitate, dar acum ne ofera pana la 700MB spatiu disponibil
stocarii datelor, 100 scanari fotografice pantru publicatii sau peste 74 de minute de film
VSH full-motion video si audio. Astazi, cele mai multe unitati CD-ROM sunt rapide si
confera rularea nu numai a programelor software multimedia, ci si a programelor
destinate lucrului pe reteaua de calculatoare.
Fabricarea : discul CD-ROM are un diametru de 120mm si are aspect de sandwich
cu grosumea de 1.2mm cu trei straturi : un strat inferior de plastic policarbonat, o folie
subtire de aluminiu si un invelis de protectie impotriva zgarieturilor si prafului. Pe durata
procesului de baza, se toarna un plastic policarbonat cu milioane de mici adancituri
numite pits, acestea avand o forma de aranjare in spirala de la centru spre marginea
discului, peste care se aseaza o folie subtire de aluminiu, ea conferindui discului culoarea
argintie sau alte tipuri de culori.Spatiul dintre piste piscurile- este numai de 1.6 microni.
Densitatea adanciturilor este de peste 16000tpi (tpi tracks per inch) , comparativ cu cei
96tpi ai floppy disck-ului si in medie 400tpi a-i hard disk-ului. Spirala adanciturilor se
intinde in linie dreapta pe o distanta de 4 km.Din punct de vedere mecanic CD-ul este
14

mai putin vulnerabil decat o inregistrare analoga, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa-l
folosim cu atentie.
n general un CD poate fi folosit atat pentru calculator cat si pentru un sistem de
sunet, pentru muzica.Pe un CD poate fi inregistrata informatie digitala atat sub format
track cat si MP3, in general pentru muzica.Dupa cum stim tehnologiile progreseaza
proportionat in timp astfel ca CD-ul nu a uitat sa evolueze.A evoluat in capacitate pana la
1.2 G pentru muzica si viteze de pana la 52x.
Standarde : pentru a intelege ce discuri compacte vor fi citite pe o unitate dedicata,
este necesar sa indentificam precis diferitele standarde pentru formate.Informatia care
descrie CD-ROM-ului este scrisa in paginile unei carti cu coperti de o anumita culoare.
Este cel ami raspandit standard si descrie proprietatile fizice
ale CD-ului si codarea digitala audio.Fiecare piesa muzicala
single este inregistrata conform acestui stamdard pe
Red Book

piste(tracks). Sunt alocate 74 de minute audio per disc.Recent

a fost adugat standardului posibilitatea CD Grafhics pentru
grafica si MIDI.
A fost editata in 1984 pentru a descrie folosirea CD-ului
pentru stocarea datelor pe calculator, rezultand astfel CDROM-ul.Standardul imprumuta multe pagini din Cartea Rosie

Yellow Book

cum ar fi : specificatii Cd, parametri optici, modularea si

corectia erorilor, controlul si sistemul de afisare.
Este o extensie separata a Cartii Galbene pentru formate

CD-ROM XA

Photo CD.
Cartea verde descrie discul interactiv CD-i (sistemul de
operare si redare alui).CD-i este capabil sa memoreze 19 ore

Green Book

de muzica, 7500 imagini si 72 minute fulm full screen/full

motion video(MPEG) in formatl standard CD.
Cartea Potocalie defineste discurile inregistrabile CDR(recordable) cu posibilitati de multisesiune.Partea 1

Orange Book

defineste discurile reinregistrabile CD-MO(MagnetoOptical),partea 2 defineste discurile CD-WO(Write Once),iar

partea 3 defineste discurile CD-RW.

15

Cartea Alba finalizata in 1993, defineste specificatiile

discului VideoCD. Contine pana la 70 de minute film (fullWhite Book

motion video) memorat intr-o forma comprimata numita

MPEG-1.Cartea Alba este cunoscuta si sub numele Digital
Video (DV)
Cartea Albastra defineste specificatiile referitoare la
Enhancend music CD pentru discurile multisesiune

Blue Book

(nereinregistrabil) contine sesiuni audio si de date. Aceste

discuri se preconizeaza a fi utilizate pe orice CD audio player,
pe PC.Deseori cunoscute sub denumirile CD-Extra sau CdPlus, Cd-urile Cartii Albastre contin un mixaj intre date si

audio.
Dupa cum vedem exista multe standarde ale Cd-urilor, acestea evoluand in functie de
cerince tehnologice si timp.
Rata de transfer : se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o secunda
si poate fi cuprinsa intre 150KB/s (la primele tipuri de unitatide CD-uri) si peste 3000
KB/s (la unitatile moderne). Rata de transfer depinde, in primul rand de timpul de acces
si de viteza de lucru a unitatii CD.
Viteza de lucru : reprezinta un parametru care influienteaza direct rata de transfer si
timpul de acces si se stabileste in raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid,
care lucra cu un transfer de 150KB/secunda si fata de care s-au dezvoltat apoi viteze de
2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed s.a.m.d. ajungandu-se in prezent pana la 24x, pentru
care ar corespunde, cel putin teoretic, unei rate de transfer de 300KB/s.Astfel la viteze
mai mari de 24x cum ar fi 32x,42x sau 52x rata de transfer este foarte mare.
Pentru muzica succesorul CD conventional este SACD(Super Audio Compact
Disk).Deocamdata acest standard poate fi folosit numai un Player specific.Standardul pe
calculator nu a fost inca implementat.
La SACD tehnologia este mult imbunatatita,astfel depasind barierele una din
tehnologiile de baza Super Audio CD este DSD (Direct Stream Digital).Simplu in fapt,
DSD

este

calea

cea

mai

scurta

intre

locul

de

inregistrare

si

urechea

ascultatorului.Formatul de inregistrare standard foloseste filtre pentru inregistrare si

redare, adaugand un grad de zgomot si abatere. DSD elimina toate aceste filtre,
16

inregistrand semnalul original pe 1 bit direct pe Super Audio CD- pentru o auditie
nemaiintalnita.
Palyerele Super Audio CD ofera o redare de inalta calitate, atat pantru Cd-ul standard,
cat si pentru noul format Super Audio CD.Discul hibrid Super Audio Cd are un strat
pentru formatul SACD si altul pentru formatul CD convantional.
nregistrarea PCM(Pulse Code Modulation) folosita la CD-urile conventionale
necesita un filtru de decimare la inregistrare si un filtru de multiplicare la redare.De
exemplu semnalul de intrare este trecut print-un Mmodulator delta-sigma la 1
bit(64fs),dupa care este trecut print-un filtru de decimare care proceseaza semnalul de la
1 bit la 20 bit si acesta fiind semnalul inregistrat pe CD conventional.De la CD semnalul
de 20 bit este trecut print-un filtru de interpolare digital care modifica semnalul la 24
bit,dupa care intra in actiune modulatia delta-sigma care reface semnalul la 1bit(64fs),
acesta in cele din urma trece printr-un filtru de trecere joasa analogica care proceseaza
semnalul de iesire.Dupa toata aceasta intreaga procesare semnalul de intrare este identic
cu semnalul de iesire,cu mici exceptii.Aceste exceptii au fost corectate detehnologia
SACD, in care DSD elimina necesitatea folosirii toturor acestor filtre, permitand
sunetului sa fie inregistrat direct in formatul original de 1 bit.
Tehnologia de procesare PSP( Pit Signal Processing) este o garantie ca SACD ofera o
calitate si o inregistrare originala.Aceasta tehnologie imprima un filigran invizibil pe disc
sub forma de text sau imagine,care asigura cel mai bun sunet posibil la ora actuala pentru
muzica.
DVD : Pe un CD spaiul de inregistare difera in functie de tehnologie, adica cu cat are
mai mule pits cu atat se castiga mai mult spatiu pe diametrul de 120mm.Definirea
specificatiilor pentru sucuccesorul Cd-ului a urmat o alta cale, cuargumentari, confuzii si
intrigi.Totul a inceput rau cu Mathushita Electric, Thoshiba si producatorii de filme
Time/Warner cu tehnologia lor pentru Super Disc (SD) pe de o parte, si Sony si Phillips
cu tehnologia lor multimedia CD(MMCD), de cealalta parte.Cele doua formate de disc
erau incompatibile,ceandu-se posibilitatea victoriei VHS/Beatmax-ului.Sub presiune
industriei IT, marii producatori au format Consortiul DVD pentru a dezvolta un singur

17

standard.Standardul DVD_ROM, care a rezultat la sfarsitul anului 1995, afost un

conpromis intre cele doua tehnologii.
Astfel DVD-ul este succesorul CD-ului, acest format fiind mai fiabil, spatiul de
inregistrare a datelor fie ele audio,video ; este mult mai mare.Primul titlu comercial
DVD-18, The Stand, a fost realizat in octombrie 1999. Dar pana la realizarea DVD-18 in
mod curent, se va trece print-o etapa intermediara-DVD 14-( doua straturi pe o fata, un
strat pe cealalta fata) datorita usurintei productiei.Alaturi de formatele fizice exista 2
formate de aplicatii : DVD-Video si DVD-Audio.
Cu o dimensiune asemanatoare cu a CD-ului ( 120mm diametru si 1,2mm grosime),
DVD-ul ne confera un spatiu de stocare de pana la 17GB, cu rate de transfer superioare
CD-ROM-ului si cu timpi de acces similari CD-ROM-ului

Formatele DVD
Spre deosebire de CD-uri, exista 5 formate fizice (carti) ale DVD-ului
DVD-ROM
DVD-Video
DVD-

Este un mediu de stocare de inalta capacitate

Este supotrul digital de memorare al filmelor de lung metraj
Este formatul similar CD-ului audio

Audio
DVD-R
DVD-RAM

Ofera o singura inregistrare si este asemanator CD-R-ului

A fost primul produs DVD Rewritable ajuns in magazine si a aparut
ca urmare a competitiei dintre DVD-RW si DVD+RW
Putem avea DVD-uri cu diferite capacitati :

DVD-5
DVD-9
DVD-10
DVD-18

Este discul cu o singura fata, un singur strat cu o capacitate de 4.7 GB

Este discul cu o singura fata, cu doua straturi, cu 8.5 GB capacitate
Va fi un disc cu fata dubla, un singur strat, cu 9.4 GB capacitate
Va creste capacitatea la 17 GB si va fi dublu fata, dublu strat

In general DVD-ul a inceput sa capete cat mai multe functii, jocurile pe calculator au
inceput sa fie inscriptionate pe DVD,la fel si jocurile pe console de televizor.La cele mai

18

noi camere de filmat deja casetele video incep sa devina istorie. Noi standarde au fost
introduse ca de exemlu inregistrarea pe DVD direct de pe camera.Formatul DVD pentru
inregistrarea pe camera de luat vederi este diferit de toate celelalte atat ca marime in
diametru cat si precum capacitate.Posibilitatile sunt nenumarate, terbuie sa dam frau liber
imaginatiei si divertismentul va veni de la sine.

Discul Blu-ray (numit i BD, de la expresia englez Blu-ray Disc) este un tip
de disc optic de mare densitate folosit pentru stocarea de date, n special nregistrri video
de nalt rezoluie.
Numele Blu-ray provine de la culoarea albastru-violet a razei laser cu care se fac
citirea i scrierea acestui tip de disc. Din cauza lungimii de und relativ mici (405 nm), un
disc Blu-ray poate conine o cantitate de informaii mult mai mare dect unul de tip DVD,
care folosete un laser de culoare roie de 650 nm. Astfel, un disc Blu-ray poate s
conin 25 GB pe fiecare strat, de peste 5 ori mai mult dect DVD-urile cu un strat (care
au 4,7 GB); iar discurile Blu-ray cu dou straturi (50 GB) pot stoca de aproape 6 ori mai
multe date dect un DVD cu dublu strat (8,5 GB). Exist mai mul i fabrican i care au
lansat pe pia discuri Blu-ray inscripionabile i reinscripionabile, cu un singur strat sau
cu strat dublu.
Discul Blu-ray este asemntor cu PDD, un alt format de disc optic lansat de Sony n
2003, care ns are o vitez de transfer mai mare: 88 Mbit/s, fa de numai 36 Mbit/s n
cazul discului Blu-ray. Pentru a realiza aceast performan PDD folosete o tehnologie
avansat i costisitoare, fapt pentru care piaa sa se limiteaz la aplica ii de arhivare a
informaiilor de ctre firme, n timp ce discul Blu-ray se adreseaz pie ei mult mai largi a
consumatorilor casnici.
Discul Blu-ray a avut ca principal rival formatul HD DVD.
Specificaii technice

Pe un Blu-ray de 50 GB pot fi stocate aproximativ 9 ore de video n format HD

(nalt definiie) sau aprox. 23 ore de video SD (calitate standard).

n medie, un disc cu un singur strat poate s stocheze 135 de minute de video HD

folosind codarea MPEG-2, iar spaiul adiional poate fi folosit pentru 2 ore de
19

materiale de tip "bonus" cu o calitate standard. Un disc cu strat dublu va extinde acest
un numr pn la 3 ore n calitatea HD i 9 ore de materiale bonus la calitate standard
(SD).
Mrime Fizic

Capacitate pe un singur strat

Capacitate pe ambele straturi

12 cm, un singur strat

25 GB (23,3 GiB)

50 GB (46,6 GiB)

8 cm, un singur strat

7,8 GB (7,3 GiB)

15,6 GB (14,6 GiB)

Specificaii laser i optice

Sistemul Blu-ray Disc folosete un laser albastru-violet care funcioneaz la o
lungime de und de 405 nm, asemntoare cu cel folosit pentru HD DVD. DVD-urile
i CD-urile obinuite folosesc laserele roii iinfraroii la 650 nm i respectiv la 780 nm.

20

BIBLIOGRAFIE
1. Mariana Milosescu - " Tehnologia informatiei si a comunicatiilor a IX-a SAM"
Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA 2000
2.www.referate.ro
3.www.e-referate.ro

21