1.

Microclimatul: definitie, factori, norme sanitare

Microclimatul reprezinta rezultatul actiunii sinergice a unor factori
fizici ai aerului, care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si
mediu.
Factori:
-temperatura
-umiditatea
-viteza curentilor de aer
-radiatiile infrarosii
Homeotermia: bazata pe doua procese: termogeneza + termoliza .

2. Microclimatul cald: caracterizarea factorilor,

influenta asupra organismului (generala si la nivelul
aparatelor si sitemelor)
Factori:
- temperatura aerului crescuta
- umiditatea aerului crescuta
- viteza redusa a curentilor de aer
- radiatia infrarosie pozitiva
Influenta generala asupra organismului:
- hipertermie
- transpiratii
- VD periferica
Influenta asupra aparatelor si sistemelor:
- cresterea temperaturii periferice si a temperaturii centrale
- cresterea FC si amplitudinii respiratiilor
- hipotensiune
- cresc pierderile de apa si electroliti
- oligurie
- somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare

3. Microclimatul rece: caracterizarea factorilor,

influenta asupra organismului (generala si la nivelul
aparatelor si sitemelor)
Factori:
- temperatura aerului scazuta
- umiditatea aerului crescuta
- viteza crescuta a curentilor de aer

- radiatie calorica negativa

Influenta generala asupra organismului:
- hipotermie
- contractii musculare + tremuraturi
- VC periferica
Influenta asupra aparatelor si sistemelor:
- scaderea temperaturii periferice si a temperaturii centrale
- scaderea FC si a amplitudinii respiratiilor
- hipertensiune
- creste concentratia sangelui
- poliurie

4. Determinarea temperaturii aerului. Norme

sanitare.
Se face prin termometrie.
Tipuri de termometre:
a) bazate pe dilatarea unor lichide/metale: obisnuit
(alcool/mercur), de perete, de maxima, de minima, termograful
b) bazate pe masurarea curentului electric ce ia nastere
intr-un circuit: termocuplul, termometrul cu termistori, cu sonda
telescopica, de camera cu alimentatie prin celule solare, cu miniimprimanta
Norme:
- vertical: 0,25 m de podea / 1,50 m de podea / 0, 25 m de tavan
- orizontal: la cel putin 1,5-2 m de sursele de incalzire/racire
- se recomanda determinari de 2x pe an (vara si iarna), cate 5
zile consecutiv, de 2-3x pe zi
- temperatura optima: 18-22oC

5. Marimile higrometrice: definitie, metoda de

determinare pentru fiecare marime, norme sanitare
- sunt marimile folosite pentru determinarea gradului de incarcare cu
vapori de apa a aerului
Metode:
a) metoda gravimetrica (pentru masurarea umiditatii absolute)
- retinerea vaporilor de apa dintr-un volum determinat de aer pe
o substanta higroscopica
b) metoda higrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)
- proprietatea firului de par blond, degresat de a absorbi vaporii
de apa (proportional cu umiditatea relativa); higrometru + higrograf

c) metoda psihrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)

- evaporarea apei de pe un substrat in functie de umiditatea
relativa a aerului; psihrometru Assman
Norme:
- umiditatea relativa sa fie de 35-65% cu valoarea optima de 50%
-Ur < 20%: aer uscat
-Ur > 70%: aer umed

6. Metodele fiziologice de apreciere a

microclimatului: enumerare indicatori fiziologici
obiectivi, temperatura centrala (definite, factori care
influenteaza valorile, masurare, valori normale)
Enumerare indicatori:
- temperatura centrala
- temperatura cutanata
- frecventa cardiaca
- tensiunea arteriala
- procesul sudoral
- reactivitatea neuro-psihica
Temperatura centrala:
- reprezinta temperatura organelor interne la care se desfasoara
principalele procese tisulare
- influentata de sex, climat, activitate diurna, digestie, stres, ritm
circadian
- se masoara la nivelul axilei, sublingual, rectal fiind doar o marime
conventionala
- VN de 36,4 -37 oC

7. Metodele fiziologice de apreciere a

microclimatului: enumerare indicatori fiziologici
obiectivi, temperatura cutanata (importanta schimbului
cutanat de caldura, variatii topografice, masurare,
determinari utile in interpretarea temperaturii cutanate)
Enumerare indicatori:
- temperatura centrala
- temperatura cutanata
- frecventa cardiaca
- tensiunea arteriala
- procesul sudoral
- reactivitatea neuro-psihica

Temperatura cutanata:
- este un indicator foarte utilizat deoarece se modifica la cele mai mici
variatii ale ambiantei termice
- joaca un rol important in schimbul de caldura, transferul de caldura
realizandu-se aproape in totalitate (85%) pe aceasta cale
- prezinta variatii topografice in functie de distributia subcutanata a
unor vase mari de sange, de existenta organelor cu temperatura interna mai
crescuta (ficat, muschi)
- valori mai scazute la varful nasului, la nivelul degetelor, lobului
urechii
- se masoara temperatura cutanata medie: determinari in 5-10 puncte
- se utilizeaza termometrul cu termistori/termocuplu (VN: 33 - 34 oC)

8. Metodele psihologice de apreciere a

microclimatului: senzatia termica (definitie), scala cu 5
trepte de apreciere a senzatiei termice, temperatura
efectiva si temperatura efectiva corectata (definitie), zona
de confort termic (norma)
Senzatia termica repr. expresia variatiilor microclimatului asupra
organismului rezultand solicitari ale sistemului de termoreglare.
Scala cu 5 trepte:
- rece neconfortabil
- rece confortabil
- confort termic
- cald confortabil
- cald neconfortabil
Temperatura efectiva repr. o valoare relativa obtinuta din aprecierea
senzatiei termice rezultate in urma actiunii combinate a temperaturii,
umiditatii si vitezei curentilor de aer.
Temperatura efectiva corectata
-s-a introdus in calcule si parametrul radiatiei calorice, prin
integrarea temperaturii peretilor si obiectelor inconjuratoare in valoarea
temperaturii aerului
Zona de comfort termic:
- adulti sanatosi 17-23 oC
- iarna optim 19 oC
- vara optim 21 oC

9. Determinarea iluminatului natural si artificial:

surse, importanta igienico-sanitara
Surse:
- surse naturale: soarele (lumina naturala: lumina solara directa,
lumina difuzata de bolta cereasca, lumina reflectata de pe sol)
- surse artificiale: lampi incandescente, lampi fluorescente
Importanta igienico-sanitara:
- proprietatile fizice ale radiatiilor luminoase: cantitatea, calitatea,
uniformitatea luminii
- unitatea de masura pentru iluminat: luxul
- frecvent determinat deoarece este un element esential in asigurarea
conditiilor optime de igiena
- efect stimulator general la nivelul SN, tegumentar, asupra
analizatorului vizual
- iluminatul insuficient duce la oboseala vizuala, hipersecretie
lacrimala, in timp putandu-se ajunge chiar la miopie
- iluminatul excesiv duce la fotofobie, lacrimare, orbire temporara

10. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate de

masura), metode subiective de apreciere a iluminatului
(descriere, norme sanitare)
Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de
un obiect. Unitatea de masura este luxul.
Metode subiective de apreciere a iluminatului:
- constau in stabilirea unor indici si coeficienti rezultati din
amplasarea , orientarea si constructia cladirii:
a) unghiul de patrundere/incidenta (cat de profund patrund
radiatiile luminoase in incapere, VN: > 27o)
b) unghiul de deschidere (al zonei de patrundere a radiatiei
solare directe in incapere; VN: >5o)
c) coeficientul de luminozitate (suprafata sticloasa a
ferestrelor/suprafata podelei, VN:
1/8 - 1/10 pt incaperi de locuit;
1/4 - 1/6 pt scoli, laboratoare;
1/2 - 1/4 pt locurile de munca unde se desfasoare activitati
de mare precizie)
d) distanta dintre cladiri (egala sau superioara inaltimii
cladirilor)
e) adancimea incaperii (distanta de la podea la marginea
superioara a ferestrei < 2,5 m)

11. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate

de masura), metode obiective de apreciere a iluminatului
(indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi
cu valorile normale), norme sanitare pentru iluminatul in
incaperi si unitati medico-sanitare
Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de
un obiect. Unitatea de masura este luxul.
Metode obiective de apreciere a iluminatului:
- se utilizeaza indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi:
a) coeficientul de iluminare naturala = iluminat
interior/iluminat exterior
VN: minim 1% in incaperi de locuit
minim 2% in sali de clasa
minim 0,5% in anexe
pana la 10% in incaperi unde se efectuaza munci de
mare precizie
b) coeficientul de absorbtie (cantitatea de energie luminoasa
absorbita)
c) coeficientul de trecere (gradul de trecere a influxului
luminos)
d) coeficientul de uniformitate = valoare minima/valoare
maxima a intensitatii iluminatului
VN: raport > 0,3
Norme sanitare:
CLADIRI DE LOCUIT
a) camera de dormit: 30 lx
b) camera de locuit si sufragerie: 50 lx
c) bucatarie: 50 lx
d) camera de lucru: 150-300 lx
e) holuri: 50 lx
UNITATI MEDICO-SANITARE
a) sali de operatii: 300 lx; camp de operatii: 3000 lx
b) cabinete de consultatii: 300 lx
c) saloane de bolnavi: 100 lx, iluminat de veghe: 2 lx
-

iluminat uniform
iluminat corect dirijat, fara a exista umbre pe suprafata de lucru
evitarea incalzirii atmosferei
indicii de apreciere a iluminatului sa fie conform normelor sanitare

12. Vicierea aerului: definitie, cauze, actiune asupra

organismului, norme sanitare
Vicierea aerului consta in alterarea proprietatilor fizice ale aerului
(temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii infrarosii) in incaperi inchise,
aglomerate si neventilate ca urmare a activitatii fiziologice umane
Cauze:
- cresterea temperaturii aerului din incaperi
- cresterea umiditatii aerului
- viteza foarte redusa a curentilor de aer
- temperatura radianta crescuta a obiectelor si suprafetelor
inconjuratoare
- alterarea microclimatului subvestimentar
- scaderea O2 si cresterea CO2 din aer
Actiune asupra organismului:
- senzatie de caldura sufocanta
- transpiratii
- sete
- vertij
- astenie
- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice
Norme sanitare:
- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2
- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

13. Vicierea aerului: actiune asupra organismului,

determinarea indicatorului chimic de viciere, norme
sanitare
Actiune asupra organismului:
- senzatie de caldura sufocanta
- transpiratii
- sete
- vertij
- astenie
- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice
Determinarea indicatorului de viciere:
- se determina concentratia de CO2 din aerul incaperii: 0,07 - 0,10%
CO2 se considera a fi aer viciat
- se aspira un volum cunoscut de aer printr-o cantitate masurata de
hidroxid de bariu (titrat), care va forma carbonatul de bariu

- excesul se retitreaza cu acid oxalic in prezenta fenolftaleinei

Norme sanitare:
- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2
- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

14. Flora microbiana din aer: tipuri de flora microbiana

in aer, forme de existenta a germenilor in aer (in functie
de substratul la care adera), afectiuni transmise pe calea
aerului
Tipuri de flora microbiana:
- psihrofila: intre 15-22 oC (din sol, apa)
- mezofila: intre 35-40 oC (de la om, animale) SAPROFITA, COND.
PATOGENA, PATOGENA
Afectiuni transmise pe calea aerului:
- rujeola
- rubeola
- varicela
- tusea convulsiva
- gripa
- tuberculoza
Forme de existenta a germenilor in aer:
a) Picaturile Flugge (pana la 2,5 m)
b) Nucleii de picatura Wels (pana la 10-12 m)
c) Praful bacterian (a si b daca adera pe particulele de pulberi,
sedimentand)

15. Flora microbiana din aer: indicatori sanitari de

contaminare a aerului (semnificatie, norme)
Indicatori sanitari de contaminare a aerului:
1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3 de aer
(provenienta umana/animala)
VN: LOCUINTE aer necontaminat: vara sub 1500 germeni/m 3,
iarna sub 4500 germeni/m3
aer contaminat: vara peste 2500
germeni/m3, iarna peste 7000 germeni/m3
SALOANE: maxim 600 germeni/m3
SALI DE PANSAMENTE SEPTICE: maxim 700 germeni/m 3
SALI DE PANSAMENTE ASEPTICE: maxim 300 germeni/m 3
SALI DE TRANSPLANT, DE OPERATIE: maxim 70 germeni/m 3

2. numarul de streptococi alfa hemolitici/m 3 de aer si a celui de

streptococi beta hemolitici/m3 de aer (provenienta
nazofaringiana)
VN: alfa-hemolitici: <1%
beta-hemolitici: absenti
3. numarul de stafilococi/m3 de aer (informare exacta despre
provenienta germenilor)
VN: trebuie sa fie cat mai scazut
4. numarul de coli fecali/m3 de aer (denota grad ridicat de
insalubrizare al incaperii)
VN: absenti

16. Metode de determinare a florei microbiene din

aer: avantaje si dezavantaj
a) Metoda sedimentarii
- avantaje: metoda simpla, permite nr. mare de determinari, se
efectueaza in timp scurt
- dezavantaje: nu insamanteaza nucleii de picatura
b) Metoda aspiratiei (barbotare, filtrare, impact, electroprecipitare)

17. Determinarea florei microbiene de pe

suprafete (metode, indicatori, norme sanitare)
Metode:
- stergerea suprafetelor cu un tampon steril, care apoi se introduce
intr-o eprubeta cu ser fiziologic steril
- se fac insamantari pe medii de cultura
- rezultat in microorganisme/cm2 sau microorganisme/intreaga
suprafata
Indicatori:
1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3
VN: SALI DE OPERATIE: maxim 2 germeni/cm2
INCAPERI CU DESTINATIE SPECIALA: maxim 3 germeni/cm 2
CELELALTE INCAPERI DIN UNITATEA SANITARA: maxim 5
2
germeni/cm
2. numarul de streptococi beta-hemolitici/cm2
VN: absenti
3. coli fecali/cm2
VN: absenti

18. Determinarea florei microbiene de pe mainile

personalului (metode, indicatori, norme sanitare)

Metode:
- consta in spalarea mainilor intr-un vas cu ser fiziologic steril
- se fac insamantari pe medii de cultura
- rezultat in microorganisme/o mana
Indicatori:
1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/o mana
VN: CHIRURGI: maxim 10 germeni
RESTUL PERSONALULUI: maxim 40 germeni
2. numarul de streptococi beta-hemolitici/o mana
VN: absenti
3. coli fecali/o mana
VN: absenti

19. Reguli generale de recoltare a probelor de aer.

Determinarea pulberilor in suspensie si a gazelor
(SO2 si O3):
Reguli generale de recoltare a probelor de aer:
- trebuie a se tine cont de urmatoarele:
a) tipul punctelor de recoltare
- fixe pt. determinarea subst. poluante pe termen lung
- mobile pt. determinarea subst. poluante pe termen scurt
b) natura substantelor poluante
- probe de poluanti gazosi se trec prin dispozitive de
retinere a poluantilor
- probe de pulberi sedimentabile se recolteaza prin
sedimentare in vase de sticla/plastic
c) amplasarea punctelor de control
- pt. sursele de poluare situate in afara localitatii, se
formeaza un cerc, iar punctul de control sa aiba sursa de poluare
in centru
- pt. sursele de poluare din localitati, se amplaseaza
punctul de control in zona centrala, zone aglomerate, intens
locuite
d) numarul punctelor de control
- pt. poluanti gazosi in functie de nr. de locuitori (minim un
punct la fiecare 5-10 km2)
- pt. pulberi sedimentabile in functie de suprafata localitatii
e) durata si frecventa recoltarii probelor
- pe termen scurt: 30 min
- pe termen lung: pe 24h = probe continuu 24h/discontinuu
repartizate uniform in 24h

pe 30 zile = media a minim 15 valori de pe

24h (uniform repartizate)
pe un an = media a minim 100 valori de pe
24h (uniform repartizate)
f) conditiile atmosferice
- temp. aerului, umiditatea, directia si viteza curentilor de
aer, precipitatii
Determinarea pulberilor in suspensie:
- aspirarea unui volum cunoscut de aer si cantarirea pulberilor depuse
pe filtru = metoda gravimetrica
- analiza chimica a pulberilor
- interpretare prin compararea cu concentratiile maxime admise:
> concentratia maxima momentana: 0,5 mg/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,15 mg/m3 aer
> concentratia medie anuala: 0,075 mg/m3 aer
Determinarea gazelor:
a) poluarea cu dioxid de sulf
- rezulta prin procesele de combustie a carbunelui si petrolului
- se recolteaza prin aspiratia aerului in doua vase barbotoare
montate in serie ce contin solutia de clorat de potasiu
- metoda consta in oxidarea dioxidului de sulf in trioxid de sulf
care in prezenta H2O va forma acid sulfuric
- interpretare dupa:
> concentratia maxima momentana: 0,75 mg/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,25 mg/m3 aer
> concentratia medie anuala: 0,06 mg/m3 aer
b) poluarea cu ozon (oxidant fotochimic)
- provine din gazele de esapament ale masinilor, care se
oxideaza in prezenta radiatiilor UV solare
- se recolteaza prin aspiratia aerului printr-un vas barbotor care
contine iodura de potasiu
- metoda consta in eliberarea iodului din solutia de iodura de
potasiu proportional cu concentratia ozonului din aer
- interpretare dupa:
> concentratia maxima momentana: 0,1 mg ozon/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,03 mg ozon/m3 aer