Eugen Doga

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

Eugen Doga

Compozitorul moldovean Eugen Doga.

Eugen Doga, cunoscut şi sub numele de Evgheni Doga (în rusă Евгений
Дмитриевич Дога) (n. 1 martie 1937, satul Mocra, azi raionul Rîbniţa, Republica
Moldova) este un renumit compozitor moldovean, care a fost ales ca membru
titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992). În prezent lucrează la Moscova
(Federaţia Rusă).

Biografie
Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria
( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbniţa, Republica Moldova). A studiat la
Şcoala de muzică "Ştefan Neaga" din Chişinău (1951-1955), apoi la
Conservatorul de stat din Chişinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G.
Hohlov şi la Institutul de Arte "Gavriil Muzicescu" din Chişinău (1960-1965), la clasa de compoziţie a
profesorului Solomon Lobel. A fost membru al PCUS.

Şi-a început cariera de muzician ca violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune
şi Radiodifuziune, încă din perioada studenţiei (1957-1962). A predat apoi ca profesor la Şcoala de Muzică
"Ştefan Neaga" din Chişinău (1962-1967) şi a fost membru al colegiului redacţional şi de repertoriu al
Ministerului Culturii al RSS Moldoveneşti (1967-1972).

Domeniul în care se afirmă cu vigoare şi care îi aduce notorietatea internaţională este arta componistică.
Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale,
prin multiple vocaţii şi disponibilităţi. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film şi
de scenă. În afară de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compoziţii originale (cântece devenite
şlagăre, lucrări camerale şi balet).

Compozitorul moldovean Eugen Doga.

Are la activ mai multe cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Primăvara
omenirii"; "Vocea omenească"; poeme simfonice, printre care: "Inima
veacului" şi "Slăvim Moldova". A compus o simfonie, piese instrumentale de
cameră, romanţe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă
"Ritmuri citadine", ciclul coral "Marş gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de
estradă ("Codrii mei frumoşi", "Cântec despre oraşul meu", "Cred în ochii tăi",
"Florile dragostei", "Iubeşte, iubeşte", "Am visat ploaia" etc.), cântece pentru
copii ("Imn soarelui", "Fie soare întruna", "Moş Crăciun" ş.a.).

Eugen Doga lucrează şi în domeniul muzicii de film devenind unul dintre cei mai renumiţi compozitori de
cinematograf şi filme TV din spaţiul post-sovietic. El a debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul
1967, semnând muzica pentru comedia Se caută un paznic. A scris muzică la peste 200 de filme: "Nunta la
palat", "Singur în faţa dragostei", "Zece ierni pe o vară", "Explozie cu efect întârziat", "Durata zilei", "Casă
pentru Serafim", "Lăutarii", "O şatră urcă la cer", "Gingaşa şi tandra mea fiară", "Anna Pavlova", "Patul lui
Procust" etc.

Este semnificativă contribuţia sa la dezvoltarea filmului de animaţie din republică, realizând coloana sonoră a
peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" , serialul "Guguţă" ş.a. A semnat muzica pentru spectacolele:
"Radu Ştefan, întâiul şi ultimul"; "Pe un picior de plai"; "Ce frumoasă este viaţa"; "Păsările tinereţii noastre";
"Sfânta sfintelor"; baletele "Luceafărul" şi "Venancia" ş.a.

Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalităţi
de exprimare sonoră, pentru zone tematice şi stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă,
vibrantă şi sinceră, ea cucereşte ascultătorul prin generozitatea melodică şi autenticitatea emoţiei pe care o
comunică.

Nicolae Botgros este un artist, violonist şi dirijor moldovean de muzică populară.

Numele lui vorbeşte de la sine. Nicolae Botgros: o personalitate marcantă pentru


întreaga noastră cultură, care a dus faima orchestrei «Lăutarii» nu doar peste ţări, ci şi
peste ani, maestrul fiind declarat dirijorul celei mai bune orchestre de muzică populară
din întreg arealul românesc în anul 2002.

S-ar putea să vă placă și