ALE Â NE: Funda Cultu
ALE Â NE: Funda Cultu
ALE Â NE: Funda Cultu
ROMÂNE
Cuvintele considerate ca
aparţinând fondului autohton
traco-dac sunt relativ
puţine,înregistrate in DEX prin
anologie cu albaneza.Alte
cuvinte susceptibile să aparţină
fondului autohton sunt
înregistrate ca avînd etimologie
necunoscută.
Romanizarea.Latinitatea limbii
române
Limba româna in Din limba latină
raport cu limba limba română
latină are: preia:declinările
a.Trăsături substantivelor,siste
conservatoare mul cazurilor,patru
- În lexic,păstrarea unor tipuri de
cuvinte care nu se regasesc
în celelalte limbi, şi în
conjugare,modurile
morfologie,forme distincte si timpurile
de genitiv-dativ singular la
substantivele feminine
verbale,pronumele
terminate în –ă sau –e. ,numeralele,numer
b.Trăsături oase adverbe,dar
inovatoare mai ales
- În morfosintaxă şi în fonetica propozitiile şi
conjuncţiile.
Influenţa slavă asupra limbii
române
Procesul are drept
consecinţe majore
bilingvismul slavo-
român,reorganizarea
Bisericii şi oficierea
slujbei in
slavonă,organizarea
statală în cnezate şi
voievodate.
Limba româna a recurs
la împrumuturi slave
prin intermediul limbilor
vecine: bulgara,sîrbo-
croata,ucraineana,rusa
Împrumuturile in limba română
bulgara:argat,blană,bogdaproste,borcan,bujor.
engleza:aisberg,barman,bişniţa, lider.
franceza:abandona,bursă,buton,cabină,caiet.
germană:bilanţ,blat,cartof,diblu,
şurub.
greaca:cais,castan,catarg,buzunar,anapoda,ieftin.
italiana:agenţie,armată,balsam,drapel.
maghiară:alcătui,aldămaş.arpacaş,bănui.
turcă:acadea,acaret,alai,cafea,geam.
ucraineană:borş,burlac,calic,cuşca,drug.
Scrisul.Tipăriturile
Pe teritoriul românesc s-a folosit
alfabetul chirilic încă de la
sfârsitul secolului al ׀x-lea,creat
de fraţii călugări Chiril şi Metodiu
şi raspândit la bulgari,sârbi şi
ruşi
Primul text scris în limba
română,cunoscut şi păstrat p ână
astăzi,este Scrisoarea lui
Neacşu din
Câmpulung,adresată lui
Johannes Benkner,judecele
Braşovului.(datată de Nicolae
Iorga la 29/30iunie 1521)
Grafia latină a fost introdusă în
timpul domniei lui Cuza;în
Transilvania se trecuse la scriere
cu litere latine in timpul Şcolii
Ş
Ardelene.
Tiparul apare la mijlocul
secolului xv׀-lea,şi pentru
inceput,este privilegiul exclusiv
al Bisericii.Primele tiparuri
aparţin diaconului Coresi si
ucenicilor săi.
Limba română literară
Aspectul cel mai
elaborat,îngrijit şi cu
respectarea obligatorie a
unor norme de utilizare
cultivată a limbii se numeşte
limba literară.
Varianta literară a limbii
nationale moderne este
deopotriva conservatoare
dar şi inovatoare,acceptând
modernizarea.
Instituţia abilitată să
stabilească normele de
exprimare corecta este
Academia Română, sub
egida căreia a apărut o serie
de lucrări cu caracter
normativ: Dicţionarul
ortografic,ortoepic si
morfologic al limbii
române şi Gramatica limbii
române.
Latinitate şi dacism
Subiectul
capătă nuanţe
însorite prin
structuri
folclorice
autohtone:
mituri, credinţe,
ritualuri.
Imaginea raiului
Tema
Tiganiada
dezvolta de-a
lungul a
douasprezece
canturi o
parabola a celor
fara tara.
Subiectul
Epopeea eroi-comica si satirica,
scrisa de Ion Budai-Deleanu pe la
1800. Tiganii, colectivitate
oropsita de destin, pleaca din
Flamanda spre Inimoasa, hotarati
sa-si faca o noua viata; ei
alcatuiesc o armata si se pun in
slujba lui Vlad Tepes, care le
promite ca-i va lasa sa se aseze
in Muntenia.Frumoasa Romica
este rapita de diavoli, iar
Parpangel, logodnicul ei, se
rataceste prin padurea de langa
Cetatea Neagra, bantuita de zane
rele,iar in cele din urma, purtat de
naluci, ajunge la curtea
amagitoare, un han satanic, in
care cei intrati devin amnezici.
Aici, Parpangel canta pentru
petrecareti o romanta de
dragoste, un cantec de pahar si
balada despre Argin si Elena.
Sfintii intervin si spulbera hanul.
Cei amagiti se trezesc intr-o balta
puturoasa. Parpangel se
rataceste prin padurea
blestemata, bantuita de aparitii
fantomatice.
Umanismul
Este o mişcare culturală apărută
în sec. XIV-XVI care punea în
centrul preocupărilor sale omul
considerându-se necesară
educaţia trupului şi a minţii sale.
Umanismul care caracterizează
epoca Renaşterii a apărut dintr-o
necesitate firească, pentru a
înlătura efectele negative ale
inchiziţiei, sau ale dogmatismului
religios în general. Umanismul
pune omul în centru preocupărilor
sale considerând că viaţa acestuia
e cea mai importantă din Univers.
Umanismul aşează omul în centru
preocupărilor sale recunoscându-i
drept fundamental la viaţă. Ca
urmare iau un mare avânt
descoperirile ştiinţifice şi
geografia. Modelul omului umanist
era spiritul enciclopedic. În paralel
se dezvoltă şi cultura prin
înfiinţare de şcoli, tipărire de cărţi.
Umanismul românesc se dezvoltă
mai mult din perspectivă culturală.