.... '.

'

.'

.I

/

~A~M~ JtoMAN~~Tf

,

Ilustratii de Eugenia Ilies

Kreatlv

EDITURA KREATIV ©2009

Illustraiii: Eugenia Ilies ©2009

Materialul audio a fost inregistrat in studiourile Radio Targu Mures.

Au colaborat: Mihaela Mihai Mihai Craciun

Tibor Kacs6 jr.

CD-ul anexat se ofera cadou ~i nu poate fi vandut separat de carte.

Director: Eleonora Ilies Tehnoredactare: Gabriella Fabian

ISBN 978-606-8119-00-7

TOATE DREPTURILE REZERVATE

Nicio parte din aceasta carte nu poate fi reprodusa in copie sau transmisa sub vreo alta forma ~i prin vreun mijloc electronic, fotocopie, disc sau alt mod, fad autorizatia scrisa a editorului.

821.135.1-93 -34(082) (075.33)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roman iei

,

Basme rornanesti. - Targu-Mures: Kreativ, 2009 ISBN 978-606-8119-00-7

Cupri_l\s

Ursul pacalit de vulpe PUr\~uta cu doi bar.i Capra cu trei ie0i

F ata babei §i fata mo§[\ea~ului Povestea unui om ler\e§

9

14 .,

18 23 26 29

Povestea pr-ostilor Pacala §i CCar\dala

~ ra odata 0 vulpe vicleana, ca to ate vu. lpile. Ea ..Ll-.. umblase 0 noapte intreaga dupa hrana sl nu gasise nicaieri, Facandu-se ziua, vulpea iesi la margine a drumului ~i se culca sub 0 tufa, gandindu-se ce sa faca pentru a gasi ceva de mancare, Sezand ea asa, Ii veni miros de peste, Atunci ea ridica putin capul si, uitandu-se la vale, in lungul drumului, zari venind un car tras de boi.

- Bun! gandi vulpea. lata hrana ce-o asteptam eu.

Si indata iesi de sub tufa si se lungi in mijlocul drumului, ca si cum ar fi fost moarta, Taranul ce mana boii 0 vazu si, crezand ca-i rnoarta, opri carul, veni spre vulpe, se uita la ea de aproape si, vazand ca nici nu sufla, zise:

- Cum 0 fi murit vulpea asta aicirl Da' ce frumoasa haina am sa-i fac nevestei mele din blana eil

Zicand asa, lua vulpea de dupa cap, 0 arunca deasupra pestelui si porni la drum. Insa, cum au pornit boii, vulpea a ~i inceput a impinge pestele din car jos. Dupa ee arunca 0 multime de peste pe drum, sari si ea din car, aduna pestele ~i il duse la vizuina. Tocmai cand incepuse a manca, a venit la dansa ursul.

- Buna mas a, cumatra! Da' ce mult peste ail Da-mi ~i mie, di taaare mi-e poftal

- la mai pune-ti pofta-n cui, ea doar nu pentru gustul altuia am muncit eu. Dad. ti-i asa de pofta, du-te si-ti inmoaie coada-n balta, ca mine, si vei avea peste sa mananci.

- Invata-ma, te rog, cumatra, ca eu nu stiu cum se prinde pestele.

Atunci vulpea ranji dintii si zise:

- Du - te diseara la baltoaca cea din marginea padurii,

arunca-ti eoada-n apa si stai pe loc, fara sa te misti, pana inspre ziua; atunci scoate coada pe mal si ai sa scoti 0 rnultime de peste.

Ursul alerga la baltoaca din marginea padurii ~i-~i vari-n apa toata coada!. ..

In aeea noapte incepuse a bate un vant reee, de a inghetat apa din baltoaca ~i a prins coada ursului ca intr-un cleste. De la 0 vreme, ursul, nemaiputand de durerea eozii ~i de frig, se smuei 0 data din toata puterea si, in loe sa scoata peste, a rarnas

U rsul pacalit ae vulpe

fara coada. Atunci a inceput sa strige ~i sa sara-n sus de durere .. Dupa 0 vreme, suparat pe vulpe ca. l-a arnagit, se duse s-o pedepseasca, dar sireata vulpe a iesit din vizuina si s-a varat in scorbura unui capac din apropiere. Cand il vazu pe urs ca vine fara coada, incepu a striga:

- Hei, cumetre! Dar ti-au mancat pestii coada, ori ai fast prea lacom s-ai vrut sa nu mai rarnana pesti in balta?

.. _

Ursul, auzind di inca-l mai ia si in ras, se infurie si mai tare ~i se indrepta iute spre copac, dar, gura scorburii fiind stramta, ursul nu putu sa incapa inauntru. Atunci el cauta 0 creanga cu carlig si incepu a cotrobai prin scorbura, ca sa scoata vulpea afara, Dar cand apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: .Tragel Mie nu-mi pasa, ca tragi de copac ... ", iar cand prindea carligul de copac, ea striga: "Valeu! Nu trage, ca-mi rupi piciorul!". In zadar s-a nacajit ursul, ca tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.

~i iaca asa a ramas ursul pacalit de vulpe!

Pun.~uta cu c>oi barvi

~ ra odata 0 baba si un mosneag. Baba avea 0 gaina si mosneagul un R cocos, gaina babei se oua de cate doua ori in fiecare zi si baba rnanca o multime de oua, iar mosneagului nu-i da niciunul.Intr-o zi, mosneagul isi pierdu rabdarea ~i zise:

- Mai baba, ia da-mi si mie niste oua! Atunci, baba, care era foarte zgarcita, zise:

- Daca ai pofta de oua, bate-ti si tu cocosul, sa faca oua, ca eu asa mi-am batut gaina, si iata cum se oua.

Mosneagul, ascultand de baba, prinde repede cocosul ~i-l bate, zicand: - Ori te oua, ori du-te de la casa mea.

Cocosul, cum scapa din mainile mosneagului, fugi de-acasa. ~i cum mergea el pe-un drum, iata ca gaseste 0 punguta cu doi bani. Luand-o in clont, se intoarce cu ea catre cas a mosneagului, Pe drum se intalneste cu 0 trasura in care erau un boier ~i niste cucoane. Boierul se uita atent la cocos si zice vizitiului:

- Ia da-te jos si vezi ce are cocosul acela in plisc.

Vizitiul se da iute jos din trasura, prinde cocosul si, luandu-i punguta, 0 d v . boierului. Boierul 0 ia si, punand-o in buzunar, porneste cu trasura inainte. Cocosul, suparat, se ia dupa trasura, strigand neincetat:

Cucurigu! Boieri mati, Dati punguta cu doi bani!

Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice vizitiului: - Mal Ia cocosul si arunca-l in fantana aceea!

Vizitiul se da iaras! jos din trasura, prinde cocosul si-l azvarle in fantana. Cocosul incepe a inghiti la apa, pana ce-nghite toata apa din fantana, apoi

zboara de acolo afara si iarasi porneste in urma trasurii, zicand:

Cucurigu! Boieri mari, Dati punguia cu doi bani!

Boierul, vazand aceasta, se mira foarte tare si, cand ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cocosul, sa-l arunce intr-un cuptor plin cu jaratic si sa astupe cuptorul. Baba face cum i-a zis stapanu-sau, Cocosul incepe a varsa la apa si toarna toata apa cea din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot si raceste cuptorul. Apoi iese din cuptor si fuge la fereastra boierului unde incepe a zice:

Cucurigul Boieri mari, Dati punguta cu doi bani!

Atunci, cuprins de mirare, boierul ii spune vizitiului:

- Arunca cocosul in cireada boilor si a vacilor. Poate vreun taur infuriat 11 va lua in coarne si vorn scapa de suparare.

Vizitiul iarasi ia cocosul ~i-l zvarle in cireadal Atunci el incepe sa lnghita tauri, boi, vaci ~i vitei pana inghite toata cireada, si face 0 burta mare, mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in dreptul soarelui, de intuneca de tot cas a boierului, ~i iarasi incepe sa strige.

Atunci boierul, pentru a scapa definitiv de cocos, i~i zise:

- Am sa-l bag in camera cu bani; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat ~i voi scapa de dansul.

~i, luand cocosul de-o aripa, 11 arunca in camera unde-si tinea banii. Atund cocosul inghite cu lacomie toti banii ~i iese ~i de-acolo, se duce la fereastra boierului si iar incepe:

Cucurigu! Boieri mari, Dati punguia cu doi bani!

Dupa to ate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai face, ii da punguta. Cocosul 0 ia de jos cu bucurie si lasa pe boier in pace. Atunci, toate pasarile din curtea boiereasca, vazand voinicia cocosului, s-au luat dupa el.

Cocosul, urmat de pasari, ajunge acasa la mosneag si incepe a canta: Cucurigu!!! Cueurigu! Mosneagul iese afara eu bucurie ~i-l vede pe cocos urmat de nenumarate pasari, Atunci cocosul li zice:

- Stapane, asterne 0 patura aid in mijlocul curtii.

Mosneagul asterne patura, iar cocosul, asezandu-se pe ea, scutura puternic din aripi, iar curtea se umple de pasari ~i de cirezi de vite, iar pe patura toarna 0 movila de galbeni! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, se bucura foarte tare. Atunci, iata ca vine ~i baba si, cand vede toate acestea, zice:

- Mosnege, da-mi ~i mie niste galbeni!

- Pune-ti pofta-n cui, mai baba! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns?

Bate-ti acum si tu gaina, sa-ti aduca galbeni; c-asa mi-am batut §i eu cocosul., §i iata ce mi-a adus!

Atunci baba prinde gaina si 0 bate! Biata gaina, cum scapa din mainile babei, fuge pe drumuri si, gasind 0 margica, 0 inghite, merge repede acasa §i se pune pe cuibar. Dura 0 ora, sare de pe cuibar, cotcodacind. Atunci baba se duce sa vada ce i-a fa cut gainal, .. Si, cand se uita in cuibar, ce sa vadai Gaina se ouase 0 margica. De ciuda, baba a inceput a-si bate gaina si a batut-o pana a omorat-o. Si asa, baba cea rea a ramas saraca de tot.

Capra eu trei ieSi

J~ ra odata 0 capra care avea trei iezi. Iedul ce.l mare ~i~cel mijlociu erau l1-.. foarte obraznici, iar eel mic era harnic ~i cuminte. Intr-o zi, capra Ii chema pe iezi ~i le zise:

- Dragii mamei! Eu rna due in padure ca sa aduc de mancare. Voi incuiati usa dupa mine si sa nu cumva sa deschideti pana ce nu veti auzi glasul meu. Cand voi veni, am sa va spun a~a:

Trei iezi cucuieti,

Usa mamei descuieti! Ca mama v-aduce voua:

Frunze-n buze, Lapte-n tate, Drob de sare in spinare, Smoc de flori Pe subsuori.

Ati auzit ce am spus?

- Da, mamuca, n-ai nici 0 grija!

Capra se duse in treaba ei, iar iezii inchisera usa dupa dansa ~i trasera zavorul. Dar dusmanul de lup, chiar cumatrul caprei, tragea eu urechea in spatele casei, cand vorbea capra cu dansii.

"Bun! zise el in gandul sau, Ce bine ar fi, de i-ar impinge pacatul sa-rni deschida usa! I-a~ manca §i i-as jumuli!" Apoi lupul merse la u~a si incepu sa cante a§a cum a auzit -0 pe capra di i-a invatat pe iezi:

Trei iezi cucuieti,

Usa mamei descuietil ...

- Baieti, zise eel mai mare, sariti ~1 deschideti usa, ea vine mama eu mancare,

- Sa nu eumva sa deschidetil - zise iedul eel mic. Asta nu-i mamuca, Glasul ei nu-i asa de gros si de ragusit, e mai subtire si mai frumos!

Lupul, auzind aeestea, se duse la un fierar si 11 puse sa-i ascuta limba si dintii, pentru a-si subtia glasul, s-apoi, intorcandu-se, incepu iar:

Trei iezi cucuieti,

,

Usa mamei descuieii! ...

- Ei, vedeti, zise iarasi eel mare, vedeti ca. e rnamucai Ma due sa-i desehid.

- Badica! Badical zise iarasi eel mic. Asta nu e mamucal

- Ba da, e mamuca, zise iedul eel mare si s-a dus sa deschida, Atunci mezinul

se aseunse iute in horn, eel mijlociu a intrat repede sub covata ... lnsa eel mare s-a pus dupa usa, a tras zavorul si., ee sa vada? Era lupul care, nici una, nici doua, l-a

-----~.,.

luat pe ied si l-a mancat cu pofta, Apoi a inceput a se invarti prin casa, zicand: - Unde or fi ceilalti iezi? Pare-au intrat in pamant.

Apoi se indoi de spate si se puse pe covata, Si, cand s-a pus pe covata, cumatrul a stranutat., Atunci iedul de sub covata:

- Sa-ti fie de bine, nanasule!

- A, aici mi-ai fost? Ia vino la nanaselul, sa te pupe! Ridica el covata, prinse

iedul de urechi ~i-l inghiti cu mare pofta.

Pe urma, vazand lupul ca nu mai gaseste nimie, a plecat. Cum a iesit dusmanul din casa, iedul eel mic s-a dat iute jos din horn si a incuiat usa bine.

Dupa un timp a ajuns ~i capra la u~a ~i a inceput sa cante:

Trei iezi cucuieti,

Usa mamei descuietil. ..

ledul mezin a deschis repede usa, aruncandu-se in bratele mamei si, cu lacrimi in ochi, a inceput a-i povesti ce s-a intamplat.

Atunci capra, cu inima sfasiata de durere, se hotari sa se razbune pe lup.

- Hai la treaba, cumatrita, ca lupul ti-a dat de lucru, i~i spuse capra si, zicand acestea, se apuca de gatit, Facu sarmale, peste, turta si fel de fel de bunatati, apoi umplu 0 groapa adanca din apropierea casei cu jar si cu lemne ca sa arda focul tare, iar peste groapa aseza 0 plasa de nuiele, niste frunze ~i 0 patura, Apoi facu un scaunel de ceara, special pentru lup si pe urrna se duse prin padure sa caute pe cumatru-sau ~i sa -1 pofteasca la praznic. Merse ea cat merse prin codru, pan a ce dadu peste lup si 11 invita la praznic, pentru a-si plange copilasii, Lupul accepta invitatia, apoi pornira impreuna, capra inainte, plangand, si lupul dupa dansa, prefacandu-se ca plange. $i, din vorba-n yorba, din una-n alta, ajunsera pan-acasa la cumatral

- Ia poftim, cumetre, zise ea, luand scaunelul si punandu-l deasupra gropii cu prieina, aseaza-te ~i te ospateaza din ce ne-a dat Dumnezeu!

Rasturna apoi sarmalele in farfurie ~i i Ie puse dinainte.

Atunci lupul nostru incepu a manca: ~i gogalt, gogalt, gogalt, ii merge au sarmalele intregi pe gat. Si cum ospata el, buf! cazu in groapa eu jaratic, caci scaunelul de ceara se topise.

- Valeu, cumatra, talpile mele! Ma rog, scoate-ma ca arde inima-n mine!

- Ba nu, cumetre, c-asa mi-a ars si mie inima dupa iezisorii mei!

- Ma ustura inima-n mine, cumatral Ma rog, scoate-ma!

- Moarte pentru moarte, eumetre, arsura pentru arsura.

Si, Iuand 0 capita de fan, capra si iedul au aruncat-o peste dansul, in groapa, intetind focul, pana ce lupul s-a prapadit.

Auzind eaprele din vecinatate de una ca aceasta, tare le-a mai parut bine!

Si s-au adunat eu toatele la priveghi si unde nu s-au astemut pe mancate si pe baute, veselindu-se impreuna ...

,.._ .. , .

. ,~ ••

- 1" ::..&

. .. .. "

~ .. F ata bebei §i fata mo§n.ea~ului

~ rau odata un mosneag si-o baba, Fiecare avea cite 0 fata. Fata babei l2... era urata, Ienesa, certareata si rautacioasa, dar se alinta ~i lasa tot greul pe fata mosneagului, care era frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima .. Insa aceasta fata buna era asuprita ~i de sora cea rea, si de mama vitrega, fiind pusa sa faca toate treburile prin gospodarie, In plus, baba mereu it mintea pe mo~neag, spunandu-i ca fata lui e rea si lenesa ~i ii cerea mosneagului s-o alunge din casa si s-o trimita sa munceasca la vreun stapan, Din pacate, mosneagul a crezut in vorbele babei si, chemandu-si fata la el, ii zise:

- Draga tatii, iata ce-mi spune maica-ta de tine: ca. n-o asculti, ca vorbesti urat 9i ca. ar trebui sa te trimit de acasa: de aceea, du-te unde vrei, casa nu mai fie atata cearta In casa asta din cauza tao

Atunci biata fata se departs cu lacrimi in ochi de casa parinteasca.

Si merse ea cat merse, pana ce, din intamplare, ii iesi inainte 0 catelusa foarte bolnava ~i slaba, si cum 0 vazu pe fata, H zise:

- Fata frumoasa ~i harnica, fie-ti mila de mine ~i rna ingrijeste, ca ti-oi prinde si eu bine vreodatal

Fetei i se facu mila si, luand catelusa, 0 spala si-o ingriji, apoi 0 las a acolo si-si cauta de drum, multumita ca a savarsit 0 fapta buna,

Dupa un timp vazu un par frumos ~i inflorit, dar plin de omizi. Parul Ii zise: - Pata frumoasa 9i harnica, ingrijeste-ma si curata-rna de omizi, ca ti-oi prinde si eu bine vreodatal

Fata curata parul 9i apoi pleca mai departe sa-si caute stapan, In scurt timp vazu 0 fantana parasita si plina de noroi. Fata miloasa curata ~i aceasta fantana si-o ingriji, apoi 19i cauta de drum. ~i, mergand mai departe, dadu de-un cuptor stricat.

Cuptorul, cum 0 vazu pe fata, zise: .,

- Fata frumoasa ~i hamica, repara-ma 9i ingrljeste-ma, ca poate ti-oi prinde si eu bine vreodatal

Atunci fata repara cuptorul cu lut si porni iarasi la drum.

Si, rnergand ea mai departe, ajunse intr-o padure, unde vazu 0 casuta, Cand s-apropie de acea casa, 0 baba 0 intarnpina cu blandete si-i zise: - Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?

- Cine sa fiu, rnatusa? 0 fata saraca. Stapan caut 9i m-am ratacit, Dumnezeu insa m-a povatuit de-am nimerit la cas a d-tale si te rog sa-mi dai adapostl

- Sarrnana fatal zise batrana, Eu sunt Sfanta Duminica. Slujeste la mine astazi si fii incredintata ca maine n-ai sa iesi cu mainile goale de la casa mea.

- Bine, rnaicuta, dar nu stiu ce munei am sa fac.

, ,

- la, sa-rni iei copilasii si sa-i speli, apoi sa-mi gatesti ca sa am cemanca atunci cand m-oi intoarce de la biserica,

Si, cum zise, batrana porni la biserica, iar fata se apuca de treaba, Iesi afara ~i incepu a striga:

- Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va spele! Si cand se uita fata vazu curtea plina de balauri si de tot soiul de animale! Insa ea nu se sperie, ci lc spala pe toate, apoi s-apuca de gatit. Cand a venit Sfanta Duminica de la biserica ~i si-a vazut copiii spalati ~i toate treburile bine facute, s-a bucurat si a zis fetei sa se suie in pod ~i sa-~i aleaga 0 lada, dar sa n-o deschida pana va ajunge acasa, la tatal sau, Fata se sui in pod si, nefiind lacoma, alese pe cea mai veche ~i mai urata lada dintre toate, apoi i~i lua lad a in spate ~i se intoarse spre casa parinteasca tot pe drumul pe unde venise.

Pe drum, cuptorul ingrijit de dansa era plin de placinte coapte ... $i manca fata multe placinte, dupa care i~i mai lua cateva la drum si porni.Mai incolo, fantana i-a dat apa limpede, dulce si rece. $i, mergand mai departe, iata ca parul ingrijit de ea era incarcat de pere galbene si dulei. Parul, vazand pe fata, ~i-a aplecat crengile-n jos ~i ea a mancat pere si a luat la drum cate i-au trebuit.

De-acolo, mergand mai departe, iaca se intalni ~i cu catelusa, care acum era voinica si frumoasa, iar la gat purta un colier de galbeni pe care i l-a dat fetei, ca multumire pentru ca a ajutat-o. Dupa un timp, fata a ajuns acasa la tatal sau, caruia i-a dat colierul cu galbeni; apoi, deschizand lada, nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi au iesit din ea! Insa babei Ii era ciuda pe bogatia mosneagului, iar fata babei a zis ca pleaca si ea sa aduca mai multe bogatii,

Porni ea tot pe acel drum pe unde fusese fata mosneagului, dar nu ajuta ~i nu ingriji nici catelusa, niei parul, nici fantana, nici cuptorul, desi toate acestea Ii cerura si ei ajutorul, caci din nou aveau necazuri.

Apoi fata ajunse la Sfanta Duminica, dar ~i aici s-a purtat tare urat, In loc sa-i spele pe copiii batranei, ea i-a oparit pe toti, iar rnancarea a ars-o. 'Iotusi, Sfanta Duminica i-a spus si ei sa se suie in pod, sa-~i aleaga de-acolo 0 lad a si sa se intoarca acasa .. Fata cea rea si lenesa, i~i alese lada cea mai noua ~i mai frurnoasa si pleca Ura sa-~i ia ramas bun ... Cand ajunse la cuptor, frumoase placinte erau intr-insul, dar cand s-apropie sa manance, focul 0 arse ~i nu putu lua. Nici fantana nu i-a dat apa, iar parul plin de fructe nu si-a plecat crengile si fata nu a reusit sa ia nici macar 0 para! Apoi a intalnit si catelusa, care purta ~i acum un colier de galbeni, dar cand a vrut fata sa-l ia, catelusa a muscat-c. Ajungand acasa, fata deschise impreuna cu maica-sa lada si 0 rnultime de balauri au iesit dintr-insa si pe loc au mancat-o pe baba, cu fata cu tot.

Astfel, mosneagul a rarnas Iinistit, avand nenurnarate bogatii, ~i a maritat-o pe fiica -sa cu un om bun si harnie.

Povestea urxui om lene§~

~ .... --~

Era odata intr-un sat un om grozav de Ienes: de lenes ee era, nici mancarea din gura nu si-o mesteea. Si oamenii din sat, vazand ea aeest om nu vrea nieicum sa munceasca, se hotarasc sa -I duca la spanzuratoare, pentru a nu-i mai invata eu lenea si pe altii, Si asa, se aleg vreo doi oameni din sat si se due la easa Ienesului, il iau pe sus, il pun intr-un car ~i se due eu dansul spre spanzuratoarel

Pe drum, se intalnesc ei eu 0 trasura in care era 0 doamna, Doamna, vazand in earul eel eu boi un om care parea a fi. bolnav, intreaba, eu mila, pe eei doi tarani: - Oameni buni! Se vede ca omul din car e bolnav; sarrnanul, Il dueeti la vreun

,

medic?

- Ba nu, cucoana, raspunse unul dintre tarani, sa ne iertati, dar aeesta este un mare lenes si nu eredem sa mai existe unul la fel de lenes pe lumea asta, si-l dueem la spanzuratoare, ea sa curatam satul de-un trandav,

- Vail Oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se. Pacat, sarmanul, samoaraca un caine! Mai bine duceti-I la rnosie la mine. Eu am aeolo un hambar plin eu paine uscata, am adunat-o asa, pentru vremurigrele! il aduceti la mine ~i va manca din paine si va putea trai ~i el pe langa easa mea. Pacat de el sa-l omorati,

,

- I -auzi, mat lenesule, ee spune doamna. lata peste ee noroe ai dat! Sari repede din car si - i multumeste cucoanei, ca. te-a scapat de la moarte si-ai dat peste belsug, Noi am vrut sa te dueem la spanzuratoare, I

insa doamna, ell bunatatea

dumneaei, iti da adapost si mancare; sa tot traiesti, sa nu mai mori! Bine-a mai zis cine-a zis ea:. "BoH ara si eaii rnananca", Hai, da raspuns eueoanei, vrei sau nu vrei? Ca n-are vreme de stat la yorba eu noi.

- Dar este muiata paineai zice atunci lenesul, eu jumatate de gura, fara sa se

carneasca din loe.

- Ce-a zis? intreba eueoana pe sateni,

- Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde unul. Intreaba daca e rnuiata painea,

- Vai de mine ~i de mine, zice eueoana eu rnirare, asa eeva n-am mai auzit!

Dar el nu poate sa si-o inmoaie?

- Auzi, mai lenesule, moi painea singur, ori nu?

- Nu, raspunse lenesul, Trageti mai bine tot inainte!

Atunci unul dintre sateni zice eueoanei:

- Sunteti buna ~i rnilostiva doamna, dar omul aeesta nu merita. Vedeti bine ca nu-l dueem noi la spanzuratoare numai asa, Tot satul a vrut sa-l ajute si am incercat sa faeem din el eeva. Dar ai pe cine ajuta? Lenea-i irnparateasa mare!

Atunci cucoana, eu toata bunavointa ee avea, ziee:

- Oameni buni, faeeti cum va va lumina Dumnezeu!

,

Iar satenii il due pe Ienes la loeul euvenit ~i-i fae felul.

Si uite asa au scapat ~i lenesul acela de sateni, ~i satenii de dan suI.

Povestea prostilor

A fost odata 0 fata de maritat, Dar ~i ea, ~i rnaica-sa, si fratele sau erau _)'-'~ foarte prosti. Intr-o seara, a dat bunul Dumnezeu si au venit petitori la fata. Maica-sa 0 trimite pe fata sa aduca apa pentru gaUt. Ea se duee si, langa fantana, se gandeste in mintea ei: "Eu rna due sa rna marit, Si am sii fae un baiat ~i am sa-i pun numele Simien .. Si am sa-l tin sub horn. Da' pe horn este un drob de sare. ~i Doamne, Doamne!! Ca are sa pice drobul de sare de pe horn si are sa-mi omoare pe Simion!"

Si s-aasezat langa fantana si a inceput sa planga,

Taica-sau, vazand ca fata nu mai vine, 17i trimite fedorul dupa dansa. Se duce baiatul la fantana ~i 0 intreaba:

- Dar ce stai aid asa, ce ai patit?

- Doamne, frate! Uite, eu am sa rna marit ~i am sa fac un baiat, Si am sa-i pun numele Simion. $i am sa-l tin dupa horn. Dar pe horn este drobul eel mare de sare ... $i of, Doamne! Ca are sa pice drobul de sare de pe horn si are sa-mi omoare pe Simion!

- Ai dreptate, mai soro, zise baiatul, Si, asezandu-se si el langa sora-sa, sedea si se gandea.

Acasa lumea astepta, dar nici fata, nici feciorul nu se aratau, Atunci tatal ii

. .

zice rnamei:

- Du-te, mai nevasta, vezi ce s-a intamplat, de nu mai Yin copilasii.

Se duce astfel ~i biata femeie, iar cand ajunge la fantana §i 0 intreaba pe fat a care este pricina de stau acolo, fata incepe a-i povesti necazul. Atunci, s-a pus ~i ea langa copii, plangand. ,,A§a e, fata mea are sa se marite si are sa aiba un fecior, adica mie-mi vine un nepot. $i pe nepotul meu are sa-l cherne Simion. Dar este un drab de sare pe horn. Si of, Doamne, Doamne! Ce m-oi face eu?! Ca are sa pice drobul de sare de pe horn si are sa-mi omoare pe Simien!"

Si se pune si mama langa ei la fantana si incep toti trei a plange, Intr-un tarziu, vine la fantana §i mosneagul,

- Ce stati voi aid, mai! Ce-ati patit?

- Ei, tata, mai bine nu ne intreba.

Uite.i-arn zis ~i bietei marne si mi-a dat dreptate. Ca eu am sa rna marit ~i

am sa fac un baiat, Si daca i-oi pune nurnele Simion, ce folos? Doar stii ca este un drob de sare pe horn.

Si eu am sa -I pun pe Simion dupa horn. Si Doamne, Doamne! Ca

are sa pice drobul de sare de pe horn si are sa-mi omoare pe Simion!

Si fata, mama si fratele incep toti trei sa planga cu amar. Auzind acestea, omul Iasa ~i petitori, ~i nevasta, §i fata, §i casa, si tot §i se duce incotro vede cu ochii, minunandu-se de asa oameni prosti,

$i cum merge el asa, ajunge intr-un sat unde niste oameni au facut 0 cas a fara ferestre.

- Buna ziua, oameni buni!

- Buna ziua!

cinsti, numai sa ne scapi de necazul acesta.

Atunci omul nostru face ferestre la casa, ia 10 galbeni 9i porneste mai departe, zicand in gandul sau: "Mai, da astia-s prosti,

luma," nug uma.

Mergand el asa, ajunge intr-un alt sat, unde vede doi oameni care faceau a casa: dar abia s-au apucat, ea nu puteau potrivi doua grinzi: una era mal scurta si cealalta mai lunga, 9i nustiau cum sa faca sa fie la fel, Au pus cate doi hoi la un capat 9i la celalalt al grinzii mici, dar degeaba bateau boii sa lungeasca grinda, ca nu reuseau, Si bateau boii, dar grinda ramanea tot scurta.

- Mai oameni buni, maio Nu mal chinuiti atata dobitoacele alea, ia mai bine dati-mi mie 10 galbeni 9i va descurc,

Oarnenii ii dau 10 galbeni si el, cu un ferastrau, cit ai bate din palme, rezolva si aceasta problema. Dupa aceea da buna ziua 9i se gandeste in mintea sa:

"Mai, unde sa rna mai due? Cine stie? Oi da peste prosti 9i mai rai, Ia sa rna due acasa 9i sa dau dreptate prostilor din casa mea,"

Trei oameni inalti 91 spatosi, cu galeti in mana, carau lumina de afara in casa cea noua.

- Oarneni buni, ce facetii

- Uite, drumetule, Noi am facut casa, dar inauntru e intuneric 91 degeaba caram soarele eli galetile, ca. inauntru tot intuneric ramane.

- Ei, oameni buni, daca imi dati 10 galbeni, eu indata va voi rezolva problema!

- Ti-om da ba te-orn si

, , '(

cr andala ducea 0 vitica la targ. Cand a ajuns acolo, s-a intalnit cu ruda ~ lui, Pacala,

- Bine-ai ajuns, cumetre.

- Bine te-am gasit.

- E de vanzare tapuli

- Ce tap, mai nesimtitule, ia seama ce graiesti, nu-mi jigni marfa!

- Nu 0 lua si tu in nume rau, iarta-ma. Spune, cat ceri tu pe caprita asta?

- Dar nu vezi ca-i vitica, ce tot bati campiii

- Cred ca nu te-ai odihnit bine azi-noapte, nu judeci bine!

- De ce?

- Apai nu vezi, mai, ca-i caprai

- Cum sa fie caprai Nevasta mi-a dat sa vand vitica, nu capra!

- Treaba ei ce ti-a dat sa vinzi, dar tu ai adus capra, nu vitical

- Mai, mare minune!

- Uita-te ~i tu! Are patru picioare?

- Da, are!

- Are coadai

- Sigur ca are.

- Mananca fan?

- Nici nu se pune problema.

- Apoi ce mai stai pe ganduri] Intreaba ~i lumea daca nu te-ai convins singur.

Tocmai trecea pe acolo Pepelea. Pac ala ii face cu ochiul de departe:

- Ei, ce e cu atata lume in jurul unui animal? se adresa Pepelea drumetilor,

dupa care continua: Ce faci, mai, Tandala, ai inceput sa cresti iezi de vanzarer - Mai, uitati-va bine, ca-i vitica!

- Poate sta in ocol cu vacile, dar noi vedem ca e capra.

- Vai, vai. Dupa cite spuneti, se vede c-am adus capra la targ in loc de vaca,

- Ei, a~a mai merge, ca nu vroiam sa-ti cumpar capra la pretul unei vaci,

Asa ca, cei doi s-au pus la targuit si, incet-incet, s-au inteles asupra pretului.

Cand a ajuns acasa, nevasta lui Tandala s-a enervat grozav:

- Bats-te-ar Dumnezeu, nataraule, ca rau te-a mai amagit Pacala, Du-te si adu vitica inapoi, ca altfel nu 0 sa mai ai zile bune eu mine. Te trag pe sfoara si copiii, pretutindeni ti-a mers yorba ca esti un tont.

Dupa ce l-a certat bine sotia, abatut ~i rusinat, Tandala s-a hotarit sa mearga la Pacala ~i sa-i ceara socoteala pentru fapta nedreapta,

- Eu nu as insista atata, dar rna scoate nevasta afara din casa, nu alta, se scuza Tandala.

- Hai sa lasam neintelegerea no astra, e un fleac! Auzi la ce m-am gandit, spuse Pacala: Tu-mi esti drag ~i irni esti si ruda, deci vreau sa te ajut. Uite, ia cu tine comoara asta, zise aratand spre iepure, si tine-o un timp, pana ce te vei imbogati, apoi mi-o inapoiezi.

Zis ~i facut,

Tandala ducea iepu-rele-n san, razand singur de isprava sa neasteptata, Cand sa intre pe usa, nu dadu ragaz femeii sa spuna ceva ca i-a lua inainte:

Pacala insa I-a vazut de departe si, banuind pentru ce a venit, a pus la cale un plan prin care sa scape de Tandala. EI avea un iepure crescut de mic in casa, Pacala ii lega de bot un ibric si arunca acolo cateva monede de argint, iar cand intra Tandala pe usa, Pacala ii zise iepurelui:

- Ia sufla tu aici niste banuti, a~a ca de un chef! Sl strange a iepurele de bot ca sa sune monedele in ibric. Cand a vazut minunea, Tandala a ramas incremenit langa usa,

- Sa traiesti, nu te-am vazut, prietene, zise Pacala.

De uimit ce era, Tandati abia putu sa povesteasca despre supararea sotiei:

,

- Iepuras, asta-i stapana ta, s-o cinstestil Aeum du-te adu-i putina apa reee! Dar, cand ii dadu drumul, iepurasul 0 lua la fuga ~i dus a fost.

Nevasta iar striga la barbat:

- Nataraule, multa minte-ti mai trebuie, u~or mai poti fi pacalit, Du-te si adu vitica inapoil!

I I

I

I

Iesind din casa, Tandala incepu sa se gandeasca.cum sa faca si ce sa faca sa-si primeasca animalul inapoi si sa scape de gura femeii si de batjocura oamenilor, Asa ca se puse a incropi un plan ...

A doua zi, Tandala fura vitica vecinului ~i se duse cu ea la targ, sperand ca din nou are sa vina Pacala sa-l convinga ca vitica lui e diprita sau altceva. Ajuns la targ, exact ca inainte, Pac ala il convinse pe Tandala ca vitica lui e oaie ~i din nou au facut targul, Dar, de data aceasta, cand da sa iasa din targ, Pacala se intalni cu adevaratul stapan al vacii, care, vazandu-si animalul, a inceput sa urle cat 11 tineau puterile si sa cherne politia, acuzandu-l pe Pacala de hotie,

Nici una, nici doua, jandarmii locului s-au infatisat la datorie ~i l-au luat la intrebari pe Pacala care, de buimac ce era, nu mai stia ce sa raspunda, Intr-un tarziu, a aparut ~i Tandala, care a povestit jandarrnilor cum, in urrna eu 0 Z1, Pacala l-a amagit ~i i-a cumparat vitica la pre! de capra,

La judecata, Pacala a patit-o diu, astfel ca a trebuit sa-i inapoieze vitica ~i lui Tandala, si vecinului, A dimas ~i fara bani, ~i fara iepure, iar Tandala s-a inters VOiDS acasa eu vitica si eu banii prirniti pe "eaprita" si pentru .oaie", spre fericirea nevestei.

Astfel s-a invatat minte Pekala sa nu mai rada de omul necajit,

,I,

"

!:

I:

,

PREr: 30 RON. Pretul include cartea ~i cn-ull