CERCUL

Definitie:Cercul cu centrul in O si de raza r este multimea tuturor

punctelor din plan situate la distanta r fata de O. Se noteaza
C(O,r).
 Daca A este un punct al cercului, distanta
dintre punctul A si O este raza cercului.
 Daca M si N sunt doua puncte ale unui
B
r
C cerc, segmentul  MN  se numeste coarda.
 O coarda ce contine centrul cercului se
O
M
r
numeste diametru.
A In figura,  AC  ,  MN  sunt coarde, iar  AB 
N
este diametru.
 Cercurile care au raze egale se numesc
cercuri congruente.
 Daca doua cercuri au acelasi centru si
aceeasi raza, ele coincid.
 Cercurile care au acelasi centru se numesc
cercuri concentrice.

r
r
O
O

Fiind dat cercul C(O,r), multimea punctelor M din plan pentru

care OM < r se numeste interiorul cercului si se noteaza: IntC(O,r).
Multimea punctelor N din plan pentru care ON > r, se numeste
exteriorul cercului si se noteaza: ExtC(O,r).
Se numeste disc de centru O si raza r, r >0, multimea C(O,r) 
IntC(O,r) si se noteaza D(O,r).
PROPOZITII.
1.Fiind date doua puncte distincte A si B, exista o infinitate de
cercuri ce contin punctele A si B .

Fie d mediatoarea segmentului  AB

Punctele mediatoarei d au proprietatea
O1 ca sunt egal departate de capetele
segmentului  AB . Atunci orice cerc
A B care are centrul pe mediatoarea
segmentului  AB  contine punctele A si
O2 B.

d
2. Oricare trei puncte distincte ale unui cerc sunt necoliniare.
3. Prin trei puncte necoliniare trece un cerc.
4. Daca A, B, C sunt trei puncte distincte ale unui cerc, atunci
centrul cercului se afla la intersectia mediatoarelor triunghiului
ABC.
5. Daca doua cercuri au trei puncte distincte comune, atunci ele
coincid.
EXERCITII
Sa se construiasca triunghiul ABC si apoi cercul circumscris
triunghiului.
a) AB=7cm; AC=8cm; BC=9cm;
b) AB=AC=6cm; BC=10cm
c) AB=6cm; AC=8cm;  BAC= 90 0
d) AB=AC=BC=8cm
Se dau punctele A si B asfel incat AB=5cm.
a) Exista cercuri de raza 2cm care sa contina punctele A si B?
Dar de 2,5cm?
b) Cate cercuri de raza 4cm trec prin punctele A si B?
UNGHI LA CENTRU. ARCE DE CERC.
Un unghi care are varful in
centrul cercului se numeste
A
unghi la centru.
 Multimea punctelor de pe
C
0 cerc situate in interiorul
O a unghiului  AOB reunite cu A
B si B se numeste arc mic si se

noteaza AB .
 Multimea punctelor de pe cerc situate in exteriorul unghiului 

AOB, reunite cu A si B se numeste arc mare si noteaza ACB ,
unde C  IntAOB .
 Punctele A si B se numesc capetele arcelor.
 Daca A si B sunt capetele unui diametru, arcele se numesc
semicercuri.
 Masura arcului mic este egala cu a 0 ; masura arcului mare este
egala cu 360 0  a 0 ; masura unui semicerc este 180 0 .
 doua arce sunt congruente daca au aceeasi masura.
TEOREMA 1.
La arce congruente corespund coarde congruente(in acelasi cerc
sau in cercuri congruente).
B Se dau arcele AB si CD congruente.
A

Triunghiurile AOB  COD cazul LUL

C  A O 

 BO 
  CO 
 D O
O


A OB  COD

Rezulta ca  AB   CD 
Reciproca. D
La coarde congruente corespund arce mici congruente( in acelasi
cerc sau in cercuri congruente)

TEOREMA 2.
Daca A si B sunt doua puncte distincte ale unui cerc, atunci
diametrul perpendicular pe coarda AB imparte coarda si arcele in
doua parti congruente.
Diametrul  MN  este perpendicular pe
M
coarda  AB  .
AOB este isoscel,  OA si  OB  fiind

O
raze.OC face parte din diametrul
cercului, deci este inaltime in triunghi.
Rezulta ca OC este si mediana, deci
A C B  AC    CB . Dar  OC  este si bisectoare,
deci AOC  COB de unde rezulta ca si
N arcele sunt egale.
TEOREMA 3.
Daca doua coarde ale unui cerc sunt congruente, atunci distantele
de la centru la coarde sunt egale.
Triunghiurile AOB  COD avand
toate laturile congruente , rezulta ca si
A C inaltimile  ON  si  OM  sunt
congruente.
M
N
O
M
D
B
A
B
TEOREMA 4.
Daca A si B sunt doua puncte distincte ale unui cerc si punctul M

apartine arcului determinat de ele, atunci masura arcului AB
 
este egala cu masura arcului AM plus masura arcului MB .

TEOREMA 5.
Daca  AB si  CD  sunt doua coarde paralele ale unui cerc, iar
punctele A si C sunt situate de aceeasi parte a diametrului
perpendicular pe coarde atunci: arcele mici AC si BD sunt
congruente ; coardele AC si BD sunt congruente.
M

A B MN este diametrul perpendicular pe

coardele  AB si  CD  deci M este

mijlocul arcului AB iar N este

mijlocul arcului CD . De aici rezulta
C D  
N ca arcele AC si BD sunt
congruente ca fiind diferente de arce
congruente. Arcele fiind congruente si
coardele sunt congruente.
PROBLEME
1. Care este masura unghiului format de acele unui ceas la
ora 9 si 25 de minute? Dar la ora 9 si 15 minute?
2. Se considera intr-un cerc o coarda  AB si diametrul
 MN  perpendicular pe ea.Unghiul AOB este de 55 0 . Sa
se afle masurile arcelor AM, AN, MB, BN.
3. Se da cercul cu raza de 6cm.Punctele A si B sunt pe
cerc si determina arcul AB cu masura de 60 0 .Sa se
calculeze marimea coardei AB si distanta de la punctul
B la OA.
4. Intr-un cerc se iau coardele paralele  AB  si  CD  .
Diametrul  MN  le intersecteaza in punctele P si T
astfel incat  OT    OP . Sa se arate ca :
a)  AB    CD  .
b) Arcele AB si CD sunt congruente.
c) Punctele C, O, si B sunt coliniare.
d) ABDC este un dreptunghi.
5. Intr-un cerc de centru O coarda  CD  intersecteaza
diametrul  AB intr-un punct E astfel incat unghiul
CEB  30 o . Fie  FG  diametrul perpendicular pe CD,
 punctul F fiind de aceeasi parte a lui CD ca si A. Daca
AE=2cm si EB=6cm:
a) sa se calculeze distanta de la O la CD;
b) sa se calculeze masurile arcelor mici AF, FB si BG;
c) sa se demonstreze ca arcele mici FB si AG congruente;
POZITIILE RELATIVE ALE UNEI DREPTE FATA DE UN
CERC.
A
d d
d

O O T O M
B

1) 2) 3)

1) Dreapta secanta fata de un cerc este dreapta care

are doua puncte comune cu cercul: A si B.
2) Dreapta tangenta la cerc este dreapta care are un
singur punct comun cu cercul: T. Dreapta
tangenta la cerc este perpendiculara pe raza in
punctul de intersectie al ei cu cercul.
3) Dreapta exterioara cercului este dreapta care nu
are puncte comune cu cercul.
PROBLEME
1. Fie ABC un triunghi echilateral cu latura de 6cm, iar C un
cerc cu centrul in A si raza 2cm. Stabiliti pozitia dreptei BC
fata de C(A,2cm).
2. Fie M, N doua puncte pe dreapta d astfel incat MN=8cm, iar
O un punct exterior dreptei d astfel incat OM=10cm si ON  d
. Stabiliti pozitia dreptei d fata de cercul C(O,r) daca r este
egal cu: a) 6cm; b) 2cm; c)8cm; d) 3cm.
UNGHI INSCRIS IN CERC

DEFINITIE
Unghiul  BAC se numeste unghi inscris in cercul C(o,r) daca
A,B si C apartin cercului C(o,r).
Unghiurile BAC, MPQ si STV sunt unghiuri inscrise in cerc.
Arcele mici BC, MQ, respectiv SV sunt arce cuprinse intre laturile
unghiurilor inscrise.
A P T

O O O
M
B S
V
C
Q
DEFINITIE
Spunem ca triunghiul ABC este inscris in cerc daca varfurile sale
apartin cercului.

TEOREMA I
Masura unui unghi inscris in cerc este jumatate din masura
arcului cuprins intre laturile sale.
In figurile de mai sus avem:
1   
m BAC  
2  BC 
m 

1  

m MPQ   m MQ 

2  
1   
m STV   m SV 
2  

TEOREMA II
 Masura unui unghi cu varful pe cerc, avand una din laturi
secanta, iar cealalta latura tangenta cercului, este jumatate din
masura arcului de cerc inclus in interiorul unghiului.
A A A
C
C
C

O B O O

B B
I
II III 
arcB A
Cazul I: unghiul BAC este ascutit. BAC 
2

arcB A
Cazul II: unghiul BAC este obtuz. BAC 
2 
arcB A
Cazul III: unghiul BAC este drept. BAC 
2
 90 0

UNGHI CU VARFUL IN INTERIORUL CERCULUI

C Unghiul cu varful in interiorul cercului

A
 ATC ( care este congruent cu 
DTBfiind unghiuri opuse la varf) are ca
O T masura jumatate din suma masurilor
B arcelor cuprinse intre laturile sale.
 
arcA C  arcD B
ATC 
D 2
Avem aceeasi relatie pentru ATD  CTB (

opuse la varf)

arcA D  arcC B
ATD 
2
UNGHI CU VARFUL IN EXTERIORUL CERCULUI
P
Unghiul cu varful in exteriorul cercului,
C
 APB are ca masura jumatate di
D
diferenta arcelor cuprinse intre laturile sale.
O  
arcAB  arcC D
A APB 
2

PROBLEME
1. Punctele A,B,C,D,E se afla in aceasta ordine pe cercul C(O,r)
  
astfel incat

m( arcAB )  m( arcBC )  m(arcC D )  60 iar
0

m( arcE D )  50 .
0

a) Calculati masurile unghiurilor AEB, ADB, ACB

b)Aratati ca (DB este bisectoarea ADC .
c)Aratati ca A, O, D sunt coliniare.
2. In triunghiul ABC m(A)  100 iar m(B)  50 . Fie O centrul
0 0

cercului circumscris triunghiului ABC.

a) Calculati masurile arcelor mici AC,AB,BC.
b) Aratati ca O  IntABC .
c) Calculati unghiurile triunghiului AOC.
d) Fie D un punct situate de aceeasi parte a dreptei BC ca si
punctul A astfel incat m(DCA)  50 . Demonstrati ca DC este
0

tangenta la cerc.
3. In triunghiul ABC, A  60 0 , B  75 0 . Tangenta in A la cercul
circumscris triunghiului intersecteaza BC in D. Calculati masurile
unghiurilor triunghiurilui ADB.
 POZITIILE RELATIVE A DOUA CERCURI.
Fie doua cercuri C1 (O1 , R1 ) si C 2 (O2 , R2 ) . Distanta dintre centrele
celor doua cercuri este O1O2 . Avem urmatoarele cazuri:
1.
O1O2 > R1  R2 ; fie
M  C 2 (O2 , R2 ) ;
M O2 M  R2 :

O O Atunci
O1 M  O1O2  O2 M  ( R1  R2 )  R2  R1
In acest caz cercurile
se numesc exterioare.

2.
M

O1O2  R1  R2 ; cercurile au
O A
O
un singur punct comun A.
Daca ar mai avea un punct
comun B, atunci :
O1 B  O2 B  R1  R2 si B  O1O2 ,
B
insa O1 B  O2 B  O1O2  R1  R2 ,
contradictie.
Cercurile se numesc
tangente exterior.
3.
O1O2  R1  R2
In acest caz cercurile sunt
A
O O tot tangente dar, sunt
tangente interior.
Punctele O1 , O2 , A sunt
coliniare.
4. B
R1  R2  O1  O2  R1  R2
In acest caz cercurile au
O doua puncte comune si ele
O

A
 se numesc secante.

5. O1O2  R1  R2
In acest caz cele doua cercuri nu au
puncte comune. Ele se numesc
interioare.
O

TEOREMA 1
Prin orice punct exterior unui cerc trec doua drepte tangente la
cerc.
TEOREMA 2
Tangentele duse dintr-un punct exterior unui cerc sunt congruente.

AM si BM sunt tangentele duse

A
din punctul M la cerc.
Triunghiurile OAM si OBM
O M
sunt dreptunghice in punctele
A, respective B deoarece stim
ca tangenta este
B perpendiculara pe raza.
Cele doua triunghiuri sunt
congruente:
OA  OB
OAM  OBM 
De
OMlaturacomuna(ipotenuza)

aici rezulta ca AM  BM
PROBLEME
1. Doua cercuri secante de raze 2cm, respectiv 5cm, au distanta
dintre centre egala cu 2x-1,cu x  Z. Calculati x.
2. Doua cercuri sunt secante in punctele A si B.
Sa se arate ca AB  O1O2 unde O1 si O2 sunt centrele cercurilor.
3. Fie A un punct exterior cercului C(O,r).Sa se demonstreze ca
(AO este bisectoarea unghiului determinat de tangentele duse din
A la cerc.

POLIGOANE REGULATE

DEFINITIE
Un poligon convex cu toate laturile si toate unghiurile congruente
se numeste poligon regulat.
(Exemple cunoscute patratul, triunghiul echilateral.)
Daca printr-un procedeu oarecare impartim cercul in n arce
congruente, si unim succesiv punctele de diviziune, obtinem un
poligon cu n laturi congruente.
Laturile sunt congruente deoarece
subintind arce de cerc de aceeasi masura:
360 0
n
( masura unghiului la centru
O
corespunzator)
Unghiurile poligonului sunt unghiuri
inscrise in cerc care cuprind intre laturi arce de masura:
180 0
 (n  2) .
n
TEOREMA
Orice poligon regulat se poate inscrie intr-un cerc.
DEFINITIE
Segmentul dus din centrul cercului circumscris unui poligon
regulat, perpendicular pe latura poligonului, se numeste apotema
CALCULUL ELEMENTELOR IN POLIGOANE REGULATE
Vom calcula latura l si apotema n
A3 a in functie de raza R a cercului
n
A2 circumscris.
Unghiul la centru corespunzator
P 360 0
fiecarei laturi este: n
A4 O
R
A1
 Triunghiul OA1 A2 este isoscel.
In triunghiul OPA 1 dreptunghic in P ( OP  A1 A2 , OP apotema)
avem:
PA 1 180 0
sin POA1   PA 1  OA1 sin POA1  l n  2 R sin
OA1 n
OP 180 0
cos POA1   OP  OA1 cos POA1  a n  R cos
OA1 n
Aria poligonului este:
OA1  OA2  sin A1OA2 1 360 0 n 2 360 0
An  n  A(A1OA2 )  n   n   R  R  sin  R sin
2 2 n 2 n
180 0
l n  2 R sin
n
180 0
Deci : a n  R cos
n
n 360 0
An  R 2 sin
2 n
Latura Apotema Aria Perimetrul
Triunghi R 3 R
3R 2
3 3R 3
2 4
echilateral
Patrat R 2 R 2 2R 2 4R 2
2
Hexagon R R 3
3R 2
3 6R
2 2
regulat

Inaltimea Apotema Aria Raza

Triunghi l 3 l 3 l 2
3 l 3
2 3
echilateral 6 4
Patrat l l2 l 2
2 2
Hexagon l 3 3l 2 3 l
2 2
regulat
PROBLEME

Sa se completeze tabelul urmator:

R l3 a3 A3 R l4 a4 A4 R l6 a6 A6
6 10 3
12 8 6
4 5 2 2 6
3 3 100 72

LUNGIMEA CERCULUI SI ARIA

DISCULUI
1. LUNGIMEA CERCULUI. LUNGIMEA ARCULUI DE
CERC.
Valoarea raportului dintre lungimea unui cerc si lungimea
diametrului sau se noteaza cu  . Acesta este un numar irrational
pe care il aproximam cu 3,14.
L
Deci: 2 R  
Lungimea cercului este deci: L  2R
Pentru calcului lungimii unui arc de cerc se foloseste regula de trei
simpla admitand ca lungimea arcului este direct proportionala cu
masura arcului.
Masura arcului in grade Lungimea arcului de cerc
360 0 …………………………… 2R
2R R
10 ……………………………… 0

360 180 0
R
n 0 ……………………………… n
180 0

2.ARIA DISCULUI. ARIA SECTORULUI DE CERC.

Aria unui cerc de raza r se calculeaza cu formula:
 A  R 2

Se numeste sector de cerc o portiune

din interiorul unui cerc cuprinsa intre
doua raze.
Fiecarui sector de cerdc ii corespunde
O
R
un arc pe cerc.
R Pentru calculul ariei sectorului de cerc,
n0 de raza R, care corespunde unui arc de
cerc de masura n 0 , folosim regula de
trei simpla, aria sectorului fiind
proportionala cu masura arcului.
Masura arcului in grade Aria sectorului de cerc
360 0 ………………………… R 2
R 2
10 …………………………… 1
360 0
R 2
n 0 …………………………… n
360 0
Aria sectorului de cerc de raza R se calculeaza cu formula
R 2
A n
360 0
PROBLEME
1. Sa se afle lungimea unui cerc pentru fiecare caz in parte, daca
AB este coarda si se cunosc:
a) m(arcAB)  45 , lungimeaarculuiAB  6cm
0

b) m(arcAB )  60 , aria sec torului, det er min atdecentrusicoardaAB  216cm

0 2

c) m(arcAB )  75 , aria sec torului  30cm

0 2

2. Intr-un cerc de centru O se da coarda AB. Sa se afle masura

arcului AB in fiecare caz in parte:
a) aria cercului de 256cm silungimeaarculuiABd e8cm
2

b) lungimea cercului de 36cmsiaria sec toruluicorespunzatorde27cm 2