Cap 7
Cap 7
Cap 7
Pentru reflectarea datoriilor sociale, în contabilitate se utilizează contul Asigurări sociale, care se
desfăşoară pe patru sintetice de gradul II şi anume Contribuţia unităţii la asigurările sociale,
Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară, Contribuţia angajatorului pentru asigurările
sociale de sănătate şi Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate. Acest cont are
funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu datoriile întreprinderii şi ale angajaţilor legate de
contribuţia la asigurările sociale, la pensia suplimentară şi la asigurările sociale de sănătate; se
debitează cu sumele cuvenite salariaţilor din asigurările sociale (concedii medicale) şi cu plata către
stat a datoriilor sociale rămase. Soldul contului este creditor şi reflectă datoriile neplătite către
bugetul asigurărilor sociale.
Conform legislaţiei în vigoare, contribuţia la asigurările sociale pe grupe de muncă este de :
30%, 35% şi 40% pentru grupele de muncă III, II şi respectiv I.
Pornind de la exemplul dat în paragraful precedent, în care datoria totală faţă
de salariaţi este de 220.000.000 lei, vom calcula şi înregistra în contabilitate
contribuţia la asigurările sociale, utilizând cota de 30% pentru grupa a III-a de
muncă: 220.000.000 x 30 % = 66.000.000 lei
1.5. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
Analiza: Înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale determină recunoaşterea
cheltuielilor de exploatare (A+), contul Cheltuieli privind asigurările şi protecţia
socială se debitează cu creşterea de activ. Simultan cresc datoriile sociale (P+),
contul Contribuţia unităţii la asigurările sociale se creditează cu creşterea de
pasiv.
Formula contabilă este:
Noţiune şi Creanţele fiscale reprezintă drepturi ale întreprinderii faţă de bugetul de stat
structuri referitoare la decontările în sumă mai mare decât valoarea reală a datoriilor sau
datorii pe care statul, conform legislaţiei în vigoare trebuie să le restituie
întreprinderii. Sunt incluse în categoria creanţelor fiscale taxa pe valoarea
adăugată de recuperat de la bugetul de stat; sume din alte impozite şi taxe vărsate
către buget la un nivel mai ridicat decât cel real etc..
Datoriile fiscale reprezintă sume datorate de către întreprindere bugetului de
stat, datorii pentru care statul nu oferă o altă contraprestaţie sau o contravaloare.
Taxa pe Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, ataşat consumului. Taxa pe
valoarea valoarea adăugată este aferentă transferului de proprietate asupra bunurilor,
adăugată prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări. Spre deosebire de impozitul pe
profit care este un impozit direct (afectează cheltuielile întreprinderii şi implicit
profitul acesteia), taxa pe valoarea adăugată nu afectează cheltuielile sau
veniturile întreprinderilor. Acestea fac doar oficiul de a plăti sau de a primi taxa
pe valoarea adăugată de la stat. Consumatorul final este persoana care suportă
acest impozit. Cum se explică acest lucru? Un angrosist cumpără bunuri, lucrări
sau servicii de la furnizori, contabilizând separat costul bunului achiziţionat de
taxa pe valoarea adăugată aferentă. La rândul său, el revinde bunurile unui client,
comerciant en detail, înregistrând separat preţul de vânzare (ca un venit) de TVA
aferentă preţului. Diferenţa între taxa primită de la client (TVA colectată) şi taxa
plătită furnizorilor (TVA deductibilă) o plăteşte statului în cazul în care prima este
mai mare sau o primeşte de la stat în situaţia inversă.
În România cota de TVA este de 19 %, cu excepţia operaţiilor de export care
sunt impozabile cu cota zero. TVA se plăteşte lunar până la data de 25 a lunii
următoare, dată după care se percep penalizări pentru întârziere. TVA este înscrisă
separat în factura fiscală; pe baza facturilor se întocmesc jurnalul de cumpărări şi
jurnalul de vânzări, documente ce stau la baza înregistrării TVA în contabilitate.
Contul cu ajutorul căruia se evidenţiază taxa pe valoarea adăugată este contul
sintetic de gradul I, Taxa pe valoarea adăugată, cont ce se desfăşoară pe mai
multe sintetice de gradul II:
• TVA de plată;
• TVA de recuperat;
• TVA deductibilă;
• TVA colectată;
• TVA neexigibilă.
Contul TVA deductibilă este un cont de activ, de creanţe fiscale, care se debitează
cu taxa aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii, înscrisă în factura furnizorului.
Se creditează la sfârşitul lunii cu taxa colectată şi cu taxa de recuperat după caz.
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
Contul TVA colectată este un cont de pasiv, de datorii fiscale, care se creditează
cu taxa înscrisă în factura de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii. Se debitează
la sfârşitul lunii cu taxa deductibilă şi taxa de plată, după caz. Nu prezintă sold la
sfârşitul lunii.
Contul TVA de plată este un cont de pasiv, de datorii fiscale. Se creditează cu taxa
colectată, ca diferenţă între taxa colectată aferentă vânzărilor şi taxa deductibilă
aferentă cumpărărilor, în situaţia în care prima este mai mare. Se debitează cu
plata datoriei faţă de bugetul de stat. Soldul contului este creditor şi reflectă
datoriile neachitate faţă de bugetul de stat.
Contul TVA de recuperat este un cont de activ, de creanţe fiscale. Se debitează cu
diferenţa între taxa deductibilă aferentă cumpărărilor (mai mare) şi taxa colectată
aferentă vânzărilor, mai mică. Se creditează în momentul recuperării de la bugetul
de stat a creanţei fiscale. Soldul contului este debitor şi reflectă creanţa fiscală faţă
de bugetul de stat.
La sfârşitul lunii, după reflectarea în contabilitate a tuturor tranzacţiilor,
conturile TVA colectată şi TVA deductibilă se închid astfel:
În cazul în care TVA colectată este de 1.000.000 lei, iar TVA deductibilă este
de 800.000 lei, procedura de închidere este:
200.000
D TVA de plată C
200.000
În cazul în care TVA deductibilă este 1.200.000, iar TVA colectată este 900.000
lei, procedura de închidere este:
% = TVA deductibilă 1.200.000 lei
TVA colectată 900.000 lei
TVA de recuperat 300.000 lei
300.000
D TVA de recuperat C
300.000
Creanţe diverse Vânzarea activelor imobilizate este o tranzacţie mai puţin frecventă, având ca
obiect acele echipamente, mijloace de transport etc. care, din diverse motive, nu
mai sunt folosite de către întreprindere. O asemenea tranzacţie dă naştere unui
venit clasificat în contul de profit şi pierdere în categoria altor venituri din
exploatare, iar creanţa respectivă se înregistrează in contabilitate în contul
Debitori diverşi.
De asemenea, cu ajutorul contului Debitori diverşi se evidenţiază şi creanţele
faţă de terţe persoane fizice sau juridice care au adus pagube întreprinderii. Acest
cont se debitează cu valoarea nominală a creanţei faţă de debitori diverşi (valoarea
nominală cuprinde preţul de vânzare al bunului, lucrării sau serviciului la care se
adaugă TVA aferentă). Se creditează la încasarea creanţei. Soldul contului este
debitor şi reflectă creanţele faţă de cumpărătorii de active imobilizate sau faţă de
alte persoane fizice sau juridice care au adus un prejudiciu întreprinderii.
Datorii Contul utilizat pentru evidenţierea datoriilor diverse este Creditori diverşi.
diverse Acest cont de datorii pe termen scurt este de pasiv. Se creditează cu diverse
datorii, de exemplu datorii privind achiziţionarea titlurilor de plasament, sume
încasate şi necuvenite şi se debitează în momentul achitării contravalorii acestora.
Soldul este creditor şi reprezintă datoriile neachitate.
Nota 5 se referă la creanţele şi datoriile întreprinderii. Ele sunt prezentate toate în aceeaşi notă,
dar defalcate în funcţie de scadenţă.
Nota 5
Situaţia creanţelor
Mii lei
Creanţe Sold la 31. XII Termen de lichiditate
(col 2+3 ) Sub 1 an Peste 1 an
0 1 2 3
Total creanţe 19.733.333 19.733.333
Creanţe 5.839.209 5.839.209
comerciale
Sume de încasat 1.594 1.594
în cadrul
grupului
Alte creanţe 13.922.530 13.922.530
Creanţele comerciale în valoare de 5.839.209 mii lei includ toate sumele rezultate din relaţiile de
decontare ale S.C. CRISCO cu clienţii şi furnizorii - debitori. Ele cuprind: avansurile plătite
furnizorilor, partea aferentă lucrărilor şi serviciilor de prestat; creanţele nete ale clienţilor, cerţi sau
incerţi; efectele de primit precum şi creanţele rezultate din livrări sau prestări de servicii pentru care
nu s-au întocmit facturi.
Sumele de încasat în cadrul grupului vizează relaţia societăţii cu filialele sale. Ele se prezintă
separat de celelalte creanţe.
Alte creanţe în sumă de 13.922.530 mii lei sunt rezultate din relaţia societăţii cu personalul, cu
statul (TVA de recuperat, impozite diverse de recuperat), cu debitorii diverşi.
Situaţia datoriilor
Mii lei
Datorii Sold la 31. Termen de exigibilitate
XII Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
(col 2+3+4 )
0 1 2 3 4
Total datorii 76.496.995 76.496.995
Sume 41.422.952 41.422.952
datorate
instituţiilor
de credit
Avansuri 97.756 97.756
încasate în
contul
comenzilor
Datorii 12.034.740 12.034.740
comerciale
Sume 1.594 1.594
datorate în
cadrul
grupului
Alte datorii 22.939.953 22.939.953
Sumele datorate instituţiilor de credit, 41.422.952 mii lei, reprezintă creditele pe termen scurt ale
societăţii .
Datoriile comerciale, 12.034.740 mii lei, includ datoriile
S.C. CRISCO faţă de furnizorii de bunuri şi servicii.
Sumele de plătit în cadrul grupului, 1.594 mii lei, reprezintă datoriile filialelor către S.C.
CRISCO.
Alte datorii, 22.939.953 mii lei, cuprinde datorii fiscale (impozite, contribuţii, TVA de plată),
datorii salariale.
Pentru datorii, conform reglementărilor în vigoare se pot menţiona şi informaţii privind: clauze
legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferentă împrumuturilor, datoriile pentru care s-au
depus garanţii sau au fost efectuate ipotecări, valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit
provizioane, valoarea obligaţiilor privind pensiile.
Notă: vezi şi Anexa 2 care prezintă exemplul societăţii MONYKOS.
3) S.C ALCHI S.A. se aprovizionează de la S.C. ANDO S.A. pe baza facturii 30265 din
12.01.2001, cu mărfuri în valoare de 35.000.000 lei, T.V.A 19%. Pe 28.02.2001, S.C. ALCHI S.A.
vinde mărfuri în valoare de 51.000.000 lei, preţ de vânzare cu amănuntul, către clienţi pe baza
bonurilor de casă. Să se înregistreze în contabilitate aprovizionarea, vânzarea mărfurilor şi
descărcarea din gestiune a lor ţinând seama că:
a) evidenţa mărfurilor se ţine la cost de achiziţie, iar soldul iniţial al contului Mărfuri este de
18.000.000 lei.
b) evidenţa mărfurilor se tine la preţ de vânzare, iar soldul iniţial al contului Mărfuri 25.000.000
lei, soldul iniţial al contului Diferenţa de preţ la mărfuri este de 700.000 lei.
Nota. În cazul a) preţul de vânzare de 51.000.000 lei nu include TVA.