Curs Test Persoana
Curs Test Persoana
Curs Test Persoana
Cuprins:
1. Administrarea testului
2. Elemente interpretative generale ale desenului persoanei
Analiza formală
Analiza de conţinut
3. Indici corelativi prezentaţi în catalogul interpretativ al lui W. Urban (1967)
4. Raportul final
5. Precauţii în interpretare
Obiective:
La sfârşitul acestui curs, studenţii vor fi capabili să:
• Cunoască modul de administrare a DAP
• Cunoască principalele elemente de analiză formală a
desenului persoanei
• Cunoască principalele elemente de analiză de conţinut
a desenului persoanei
Se pun la dispoziţia subiectuluii foi de hârtie A4, creion negru bine ascuţit, gumă.
1
Temă
Vă invit să vă autoaplicaţi acest test înainte de a trece mai departe.
Nu este nevoie de alte indicaţii din moment ce scopul este sa furnizăm subiectului o
situaţie cât se poate de nestructurată. Întrebarilor puse de subiect li se va răspunde:
“Aceasta depinde de tine poti face cum vrei”.
Se presupune că subiectul va fi forţat să structureze această situaţie relativ
nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale
relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de desenare a
unei persoane. Se presupune că în acest desen vor fi prezente, într-o anumita masură, atât
imaginea despre Eul real, cât şi cea despre Eul ideal. El va putea, de asemenea, să
prezinte o persoană semnificativă pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor etc.
Se înregistrează reacţiile verbale spontane ale subiectului, timpul de execuţie. Se
insistă pentru a obţine desenul unui om în întregime.
Se observă dacă şi unde şterge subiectul. Porţiunile din desen şterse indică zone de
preocupare şi/sau dificultăţi. Indivizii normali tind sa facă schimbări care înbunătăţesc
desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoanele anxioase tind să facă
modificări care relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere.
În timpul testarii DAP subiectul poate fi prea preocupat de calităţile artistice ale
desenelor lui. Este nevoie ca evaluatorul să-l asigure că nu este vorba despre un test de
abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu vor fi luate în considerare la corectarea şi
interpretarea testului. Se pare ca este cel mai bine să se explice subiectului curios că
desenele sunt folositoare în înţelegerea gândirii şi afectivităţii subiectului.
Este esenţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP şi caracterul ei
confidenţial. Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test, fie desenând figuri
schematice sau stilizate, fie refuzând în întregime testarea.
2
mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul
social. În teoria DAP-ului capul este locul sensului Eului.
2. Interpretare
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate.
Sunt tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte?
Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi
atrofiate? Agresive şi dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi
pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri.
Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin desene implică proiecţia unor
trăiri personale care inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu examinarea DAP.
Unii examinatori le cer subiecţilor să descrie figurile pe care le-au desenat folosind
fraze cum ar fi: “Aţi putea să-mi spuneţi de ce fel de persoane va aminteşte acest desen?”;
“Ce fel de persoană este ?”; “Faceti o mică povestire despre această persoană”. Unii
subiecţi vor releva adesea date importante care-l privesc pe el însusi în timpul unei
asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinică a DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele
asigură puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai
semnificative.
ANALIZA FORMALĂ
* Mărimea desenului
* Amplasarea în pagină
* Precizia trăsăturii
* Gradul de finisare, simetria
* Modul de desenare a liniei şi a perspectivei
* Proporţiile
* Realizarea umbrelor
* Adăugirile
Ipoteze interpretative:
- Plasarea "normală" este stânga- centru, cu utilizarea spaţiului între 15% de la partea
de sus a foii şi 15% de la bază.
Din punct de vedere interpretativ, plasarea la extrema stângă a foii sugerează
orientare spre sine, dominanta emoţionala (Jolles), accent pe trecut (Jolles), tendinţe spre
impulsivitate (Jolles)
3
Plasarea la extrema dreaptă sugeraeză orientare spre ceilalţi, control emoţional
(Jolles; Buck), persoană ce face eforturi mari pentru a reuşi.
Plasarea sub mijlocul paginii sugerează faptul că subiectul se simte nesigur si
inadecvat cu o oarecare depresie (Machover; Jolles; Buck), este “legat de realitate” în
viaţă şi gândire (Jolles; Buck), are nevoia unor fundaţii solide, control şi echilibru.
Plasarea deasupra mijlocului paginii sugerează entuziasm, optimism.Subiectul
poate avea tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck), poate fi distant si inaccesibil (Buck).
Desenul în centrul paginii sugerează insecuritate şi rigiditate, nevoia de a menţine
un control atent (Jolles).
Desenul în colţul din stânga sus al paginii: anxios; dorinta de a se feri de
experienţe noi si de a se întoarce în trecut, sau de a cauta satisfacţii imaginare (Jolles).
2. Mărimea figurii
Dacă silueta care reprezinta imaginea de sine este mică, ipoteza este ca subiectul se
simte mic sau neadecvat şi raspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate.
Daca silueta imagine de sine este mare subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri
de expansiune şi agresiune. Orice extremă indică tendinţe psihopatologice (Levy).
Media: în jur de 7 inci.
Figurile foarte mari sugerează entuziasm compensatoriu şi dacă figura este
necontrolată sugerează tendinţa de acting- out. Poate fi caracteristic unui maniac care îsi
răspândeşte desenul pe toata pagina sau depaşeste marginile. Dacă e sărac proporţionat,
gol şi sărăcăcios poate semnifica: deficienţa mintala, organicitate, sau la desenele unui
copil.
3. Succesiunea desenării
Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul. Începerea cu picioarele sugerează securitate şi
posibile probleme de statut. Desenarea capului ultimul este adesea indicator de tulburare
în relaţiile interpersonale.
4. Perspectiva
Figurile schiţate sugerează evaziune, probabil bazată pe insecuritate, în timp ce figurile
din profil sugerează o evaziune mai subtilă. Corpul din profil şi capul din faţă sugerează
un conflict privind manifestarea.
5. Calitatea liniilor
4
Liniile schiţate, exceptând artiştii, sugerează anxietate, incertitudine, timiditate.
Linii groase indică bariere fizice faţă de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide.
Neatenţia faţă de calitatea liniei, liniile care sunt desenate neângrijit şi cu un mare grad
de impulsivitate sugerează tendinţe de acting- out. Din contră, liniile care chiar dacă sunt
înnegrite, arătând furie, dar sunt desenate cu precizie, grijă, control sugerează un mare
grad de auto-control.
Accentuarea liniei de mijloc (figuri cu accentuare a nasului, cravatei, nasturilor,
prohabului şi şireturilor) sugerează probleme de imagine corporală şi chiar frici legate de
sfărâmare, împărţire interioară.
Simetria liniei sugerează control şi logică, şi cu cât simetria este mai accentuată, cu atât
mai mult implicaţia este de rigiditate şi compulsii. Din contră, impulsivitatea sau lipsa de
simetrie sugerează tendinţe acting-out.
* Temei desenului
* Atitudinea personajului
* Realizarea fundalului şi solului şi relaţia personajului cu acestea
* Diversităţii şi exactităţii diferitelor părţi ale corpului, a îmbrăcăminţii, accesoriilor,
expresiei faciale şi posturii
5
Sunt tinere sau bătrâne, active sau inactive, flexibile sau rigide, comune sau nu,
musculoase sau atrofiate. Aceste observaţii pot sugera diferite ipoteze interpretative
pentru că perceperea imaginii corporale din desen implică proiecţia unor trăiri personale
care ghidează inconştient subiectul.
Se poate cere subiectului descrierea figurilor desenate:
* "De ce fel de persoană vă aminteşte acest desen?"
* "Ce fel de persoană este?"
* "Faceţi o mică povestire despre această persoană."
* Capul
* Mâinile, braţele, umerii, pieptul
* Torsul (trunchiul)
* Picioarele şi labele picioarelor
Omiterea unei părţi corporale majore (nas, mâini, picioare, etc.) nu este probabil
accidentală şi poate fi interpretată în termenii modului în care subiectul se descurcă
cu ameninţarea simbolismului unei părţi particulare a corpului în sensul evitării
conştiente a acelei părţi. Astfel, omiterea mâinilor este realizată de către anxioşi,
indivizii inadecvaţi ce se simt rejectaţi. Trăsăturile faciale sunt adesea omise de
indivizii interiorizaţi care au probleme interpersonale. Ochii sunt adesea omişi de
indivizii interiorizaţi care se închid faţă de lume.
Ipoteze interpretative:
6
1. Capul este sediul concepţiei desptre sine, al Eului, relaţionandu-se perceptiv cu
lumea exterioara. Ochii si urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul
organizează şi interpretează aceste date şi a sigură integrarea şi controlul intelectual
asupra sistemelor de răspuns. Gura serveste pentru încorporarea unor lucruri (dependentă
orală) şi exprimarea unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustrătii
intelectuale. Aici este de asemenea acceptată, respinsă, ignorată dragostea. Deasemenea,
este respinsă sau acceptată lumea altor fiinţe umane sau se ia o altă atitudine în raport cu
ea. Aspiraţii de stralucire pot fi relevate în detalierea facială. Disperare, ură sau
agresivitate profundă pot fi vazute în ochi întunecosi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau
chiar suspiciunea pot fi vazute într-o detaliere neobisnuita a urechii.
În desenarea capului subiectul ilustrează inconştint elemente de preocupare
intelectuală: gradul de preocupare cu imaginatia, controalele raţionale, preocuparea
pentru relaţiile interpersonale şi concepţia de sine.
Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele
desenate de subiecţii cu leziuni organice.
Capul foarte mare sugerează interes (grijă) asupra identităţii. Capetele mari,
desenate cu o mare grijă pentru precizie şi control indică tendinţe intelectuale puternice,
activitate imaginara considerabila, ca sursa de satisfactie (Jolles), preocupare organică în
legaturăcu procesul gândirii (Jolles; Machover). Apare şi în desenele copiilor (Machover)
şi ale deficienţilor mintal. Capete exagerate sunt desenate şi de către subiecţi ce suferă de
probleme neurologice sau după o operaţie pe creier
Capul prea mic sugerează depresie, anxietate, inadecvare. Exprimă expresia
obsesiv-compulsionala a dorinţei de negare a sediului gândurilor ascunse şi a trăirilor
culpabile (Machover); dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică
satisfacerea impulsurilor corporale (Machover).
Capul din profil este un posibil indiciu de evaziune, usoara retragere, vina
(Jolles).
Faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de
spirit din DAP; ea stabileste tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă,
agresivitate, blândete, afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau anxietate ale feţei.
Accentuarea puternică a feţei sugerează preocupare pentru relaţiile sociale şi
aparenţele exterioare (Jolles), impuls interior pentru afirmare socială (Machover).
Faţa vagă sau omisă sugerează că subiectul este evaziv faţa de conflictele care
implica relatii interpersonale (Machover), retragere din relaţii sociale.
Ochii dau unele dintre cele mai importante indicaţii clinice ale D.A.P., prin modul
în care ei reflectă afecţiune şi dispoziţia, ca şi abilitatea de a face faţă realităţii.
Astfel, omiterea ochilor sau omiterea pupilelor şi desenarea ochilor sugerează o
încercare de retragere din lume. Când sunt disproportionat de mici indică dorinţa de
închidere faţă de lume
Ochii închişi sugerează retragere şi egocentrism.
7
Ochii înnegriţi sugerează agresivitate. Când sunt străpungători indică o stare
exagerată, de alertă în raport cu lumea; suspiciuni fata de motivele si comportamentele
altora (Machover).
Cei larg deschişi sugerează cerere de ajutor.
Ochii mari, accentuaţi pot fi ostili şi ameninţători.
Nasul neobişnuit de mare este adesea sugestiv pentru o agresivitate falică şi unul
foarte mic este adesea sugestiv figurilor autoritare inducând sentimente de inadecvare.
Părul este adesea simbolic pentru virilitate şi astfel, figurile cu o cantitate neobişnuită
de păr sugerează confuzie de rol şi, posibil, activităţi compensatorii fals feminine sau
masculine. Părul foarte haşurat indică o sexualitate excesivă sau anxietate severă în
legatură cu sexualitatea sau cu controlul mental sau anxietate în legatură cu gândirea sau
imaginaţia.
Capul pleşuv şi lipsa părului sugerează depresie, libidou scazut.
Gâtul simbolizează controlul, fizic fiind situat între cap (ego) şi corp (pulsiuni).
Un gât lung şi subţire sugerează conştiinţă puternică de control şi invers, lipsa gâtului,
sugerează probleme de control şi comportament impulsiv. Obiectele desenate în jurul
gâtului (colier, guler, cravată, etc.) sugerează impulsuri puternice de control.
8
inadecvate? Cum este puterea fizică a subiectului fata de puterea figurilor? Acestea sunt
numai cateva întrebări la care trebuie să se răspundă.
3. Torsul (trunchiul)- indică trăsături de putere similare zonelor anterioare. Este adesea
simbolic pentru atitudinea subiectului faţă de impulsuri.
9
Astfel: un tors mare, musculos, puternic sugerează sentimente şi impulsuri puternice.
Un tors slab, firav sugerează impulsuri slabe. Umerii mici sugerează sentimente de
inferioritate (Jolles).
Sânii
În mod tradiţional, sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol al mamei şi al obţinerii
obiectelor de la mama. Sânul este asociat cu dependenţa, mai degrabă a lua decât a da.
Cordonul, cureaua separă cele două jumătăţi de sus şi de jos ale corpului,
simbolizând controlul. Simbolic, cordonul/cureaua separă partea de sus a controlului
intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului.
Când este mult haşurat transmite preocupare pentru controlul senzualităţii.
Absenţa cordonului nu e neobişnuită şi inspiră fluiditate, exprimare uşoară a emoţiilor.
Dacă nu există indicii contrare, absenţa unui cordon indica flexibilitate şi acceptare a
sexualităţii.
10
Tălpile neobişnuit de mari sugerează comportamente arogante în compensaţie cu
sentimente de inadecvare.
Picioarele presate strâns sugerează anxietate şi încordare. Picioarele uşor separate
şi relaxate sugerează auto- suport.
Picioarele şi tălpile în orice poziţie bizară şi ireală sugerează sentimente de inadecvare şi
relaţionare fragilă cu realitatea şi mediul.
Simboluri sexuale: Unele dintre simbolurile sexuale masculine sunt: cravată, pipa,
ţigările, pantofii, armele, cuţitele, pălăriile, etc.; unele dintre simbolurile sexuale feminine
sunt: fundele, bijuteriile, buzunarele, panglicile, dantela, poşeta, etc
Implicaţia interpretativă prezentă atunci când desenul unui bărbat abundă de simboluri
sexuale feminine şi invers, conduce adesea la o confuzie a identificării rolului sexual.
! Important
INDICATORI AI NORMALITĂŢII
1.Marimea: figuri de 6 sau 7 inci înălţime; silueta femeii e puţin mai mică sau
egală cu a bărbatului dar nu mai mare.
2.Plasament: tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus.
3.Punctul de plecare: cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei.
4.Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai puţin pentru DAP.
5.Spontaneitate: silueta arată o oarecare animaţie, mişcare, adică este flexibila,
nerigidă.
11
6.Proporţie: tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni, în afară de
unele minore.
7.Prezentare estetica: tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit.
8.Ştersături: minime, dar când apar, desenul se îmbunatăţeşte.
9.Calitatea liniei: tendinţa de a face linii consistente, arătând presiune constantâ,
sigurâ.
10.Sex: de obicei sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decât pentru cel opus.
11.Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sâni, păr mai
lung decat bărbatul, şolduri rotunde. Bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi, păr mai
scurt decat femeia, şolduri plate şi se va accentua mai mult haşurarea părului bărbatului
decât celui al femeii.
12.Vârsta siluetelor: aproximativ vârsta subiecţilor;
13.Curea la bărbaţi: semnul controlului convenţional;
14.Îmbracămintea formală: indică controlul formal şi tendinţe conservatoare;
15.Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16.Nările sunt absente: există astfel lipsa agresivităţii infantile;
17.Subiectiv: acceptă siluetele desenate fără o autocritică nemeritată;
... nu cere asigurari sau îndrumari de la examinator;
18.Simţul umorului: poate accepta deficienţele în desen cu umor;
19.Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20.Urechile: neaccentuate;
21.Întreaga silueta: întreaga silueta desenată, în afara de arii minore omise.
12
ANORMALITATEA este indicată de:
INDICATORI AI DEPENDENŢEI
1.Accent pe linia mediană (de mijloc): în special nasturii din josul liniei de mijloc
sau în josul axei corpului
2.Gura concavă receptivă oral: se întâlneşte la persoane pasive şi receptive, care pot
deveni parazite şi care pot cere atenţie, iubire, aprobare (Machover)
3.Figură (siluetă) mare, dominatoare: găsita la barbaţii dependenţi de mamă,
supraprotejati, care se simt slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice
4.Ochi goi care nu vad: semn de dependenţă si emotivitate superficiala (Machover)
5.Mâini si braţe slabe: inabilitate în adaptarea la mediu
6. Accentuarea buzunarelor: persoană dependentă, receptivă
7.Trăsături faciale infantile, tinereşti: respingerea responsabilităţii
INDICATORI AI DEPRESIEI:
13
4.Expresie facială acra
5.Frunte încreţită :
6.Păr răvăşit
7.Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel
coborat de activitate
... preocupari în legatură cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8.Conflict la nas şi la picior: preocupări în legatură cu sexualitatea
9.Ochi care nu văd: incapacitatea abordarii adaptarii la lume
10.Braţe şi mâini omise: trăiri profunde de inadecvare
11.Corp destins şi o formă proastă: traire de dezintegrare fizica
12.Detaliere săracă
13.Picioarele şi labele picioarelor desenate la început
14.Păr nehaşurat
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE:
14
6.Trasaturi faciale infantile
7.Mâini şi braţe slabe
15
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
OBSESIV-COMPULSIVII
Au tendinţe spre :
1.Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, şireturi de pantof, cusături;
2.Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3.Multe ştersături;
4.Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5.Desenează corpuri virile cu brate lungi, puternice şi capete mici: doresc să ignore
controlul mintal rigid, dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise
(Machover);
6.Întreabă mult: încearcă să-l forteze pe examinator să-i structureze testul;
16
7.Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuala la unii paranoici;
8.Refuză să deseneze.
4. RAPORT FINAL
5. PRECAUŢII ÎN INTERPRETARE
17
Astfel, este importanta luarea în considerare puterea şi modurile de adaptare, adoptate
pentru a face fata slăbiciunilor, care menţin autonomia functională.
Bibliografie
Întrebări de autoevaluare:
Temă
Aplicaţi Testul Desenul Persoanei la cinci persoane diferite ca sex şi vârstă.
Interpretaţi rezultalele testului corelând cu datele pe care le aveţi din anamneză.
18