Ministerul Educatiei, Stiintei si Cercetarii

Scoala cu clasele I-VIII «Regina Maria »

Municipiul Curtea de Arges.

Apele curate, izvor de sanatate

Nume si Prenume :

CONCURSUL « LUMEA GEOGRAFICA » , editia a-II-a, 2010.

 Cuprins :

1. Scopul si motivatia proiectului ;

2. Metode de lucru ;

3. Etapele muncii in teren ;

4. Solutii pentru redresarea ecosistemului poluat ;

5. Harta zonei cercetate ;

6. Harta orasului ;

7. Graficul privind stadiul de poluare si redresare a ecosistemului ;

8. Tabelul elementelor chimice intalnite in cadrul poluarii;

9.Fauna, flora si efectele degradarii mediului ;

10.Rezumat si Concluzii ;

11.Bibliografie.
 1. Scopul:

Conservarea si protejarea mediului inconjurator, constientizarea si

asumarea responsabilitatii protejarii mediului de catre elevi si formarea unor
abilităţi de viaţă responsabile faţă de mediu.

Motivatia proiectului:

Reducerea dezechilibrelor produse de om naturii si ameliorarea daunelor

facute mediului.

2. Metode de lucru:

Principalele cauze ale poluării râului Argeş sunt receptarea apelor uzate
neepurate si a resturilor menajere, poluarea critică spre excesivă afectand
ecosistemul acvatic.

Etapa I – Colectare si stocare a datelor

In aceasta etapa se urmareste colectarea de date de pe teren necesare

proiectului. Colectarea datelor existente se va realiza prin observarea
agentilor economici care desfasoara activitati pe platformele Argesului. Vor
fi solicitate informatii privind: rezultatele monitoringului apelor de suprafata
si subterane, substante periculoase si prioritar periculoase aflate in posesia
agentilor economici, istoricul poluarilor accidentale, debitul lichid si solid,
planuri de situatie ale acumularilor de pe raul Arges. Vor fi colectate date
noi din teren.
Aici abia ajunsesem la rau si mergeam sa cercetez zona.
Harta zonei cercetate-Raul Arges
Etapa II

Obiectivul principal al acestei etape este continuarea obtinerii de date

primare necesare pentru aprecierea starii de mediu (apa si sedimente, materii
in suspensie) in sectorul studiat. Se va merge in teren in zona aleasa.
Rezultatele concrete ale acestei etape vor fi constituite din grafice privind
stadiul de poluare si redresarea ecosistemului.

Etapa III – Caracterizarea geoecologica a gradului de poluare

a zonei
Realizarea acestei etape este similara cu etapele II si III cu
specificarea ca se desfasoara in alt sector de curs al raului Arges, dar cu
probleme ecologice mai complexe, tinand cont de intreprinderile
producatoare a numeroase produse organice si anorganice.
Obiectivele acestei etape sunt obtinerea de date primare si evaluarea pe baza
acestora a starii de mediu a cursului Argesului. Vor fi efectuate campanii de
teren in zona. Rezultatele concrete vor fi: seturi de date primare de teren si
grafice privind stadiul de poluare.

Etapa V – Sinteza rezultatelor obtinute in cadrul proiectului

Obiectivul principal al etapei este integrarea tuturor rezultatelor

obtinute in cadrul proiectului si obtinerea unei imagini de ansamblu privind
starea mediului in lungul cursului Argesului , in zona Curtea de Arges.
Inceputul actiunii de ecologizare.
GRAFICUL PRIVIND STADIUL DE POLUARE SI REDRESARE A
ECOSISTEMULUI

OX= durata de degradare a deseurilor

OY= tipurile de deseuri gasite in teren

4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
tigara fara des euri z iare c hibrituri guma de c utii de s tic le de polis tirenrec ipiente
filtru de hartie mes tec at aluminiu plas tic din s tic la
Munca mea incepe sa prinda contur.

3. SOLUTII PENTRU REDRESAREA ECOSISTEMULUI

POLUAT
  pe termen scurt :

-ecologizarea zonei.
-recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel avantajul
asigurarii unei adevarate surse de materie prima

 pe termen mediu :

-informarea cetatenilor din zona si amendarea celor care arunca

gunoaie, stabilirea de catre primarie a unor actiuni cu voluntari(in special
persoanele care primesc ajutor social si au datoria morala si nu numai de a
face aceste activitati.
-extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a
rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animale;

 pe termen lung :

-Rezultate concrete: articole stiintifice, pliante, manual de “bune

practici”, recomandari pentru a atrage atentia oamenilor asupra protejarii
mediului.
-introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele
industriale

-reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea

practicii recircularii apei;

-imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea

tehnolohiilor, instalatiilor si exploatarii acesteia.
Aici am strans deseuri din mai multe categorii.

Tabelul elementelor chimice intalnite in cadrul poluarii

In plina desfasurare a activitatii de ecologizare.
Curtea de Arges - harta
4. Fauna, flora si efectele degradarii mediului

Raul Arges are o faună compusă din arici, căprioare, dihor, iepure,
veverite,viezuri, vulpi.
Dintre păsări se întâlnesc bufnite, ciori, ciocănitori, ciocârlii, corbi,
cotofene, gaite, gâste sălbatice, grauri, gugustiuci, mierle, pitulici, pitigoi,
privighetori, pupeze, rate sălbatice, rândunici, sitari, sticleti, soimi, turturici,
ulii, vrăbii.
Vegetatia cuprinde alun, anin, cătină, fag, frasin, gorun, măces, măr
păduret, mesteacăn, mur, păducel, plop, răchită, salcâm, salcie,soc, stejar.
Apele râului Arges sînt populate cu numeroase specii de pesti:
mreana, cleanul,obletele,pastrav,aspretele. Se mai întâlnesc broaste, si raci.

Efectele degradarii mediului

- substanţele anorganice, în suspensie sau dizolvate sunt mai

frecvent întâlnite în apele uzate industriale. Dintre acestea se menţionează,
în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ), clorurile, sulfaţii etc.
Sărurile anorganice conduc la mărirea salinităţii apelor, iar unele dintre ele
pot provoca creşterea durităţii. Clorurile în cantităţi mari fac apa improprie
alimentărilor cu apă potabilă şi industrială, irigaţiilor etc . Prin bioacumulare
metalele grele au efecte toxice asupra organismelor acvatice, inhibând în
acelaşi timp şi procesele de autoepurare. Sărurile de azot şi fosfor produc
dezvoltarea rapidă a algelor la suprafaţa apelor. Apele cu duritate mare
produc depuneri pe conducte, mărindu-le rugozitatea şi micşorându-le
capacitatea de transport şi de transfer a căldurii.
- materialele în suspensie, organice sau anorganice, se
formând bancuri care consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de
origine organică, determină formarea unor gaze urât mirositoare. Substanţele
în suspensie plutitoare, cum ar fi ţiţeiul, produsele petrolifere, uleiul, spuma
datorată detergenţilor, produc prejudicii insemnate. Astfel, ele dau apei un
gust şi miros neplăcut, împiedică absorbţia oxigenului la suprafaţa apei şi
deci autoepurarea, se depun pe diferite instalaţii, colmatează filtrele, sunt
toxice pentru fauna şi flora acvatică, fac inutilizabilă apa pentru alimentarea
instalaţiilor de răcire, irigaţii, agrement etc.
 - substanţele toxice, nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a
apelor şi o parte din ele pot ajunge în organismul uman, provocând
îmbolnăviri. Aceste materii organice sau anorganice, câteodată chiar în
concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna receptorului.
- substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată,
evacuate cu apele uzate, conduc la distrugerea florei şi faunei acvatice, la
degradarea construcţiilor hidrotehnice, împiedică folosirea apei în agrement,
irigaţii, alimentări cu apă etc. De exemplu, toxicitatea acidului sulfuric
pentru faună depinde de valoarea pH-ului, peştii murind la un pH = 4,5.
Hidroxidul de sodiu, folosit în numeroase procese industriale, este foarte
solubil în apă şi măreşte rapid pH-ul, respectiv alcalinitatea apei, producând
numeroase prejudicii diferitelor folosinţe ale apelor. Astfel, apele
receptorilor care conţin peste 25 mg/l NaOH, distrug fauna piscicolă.
- coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile,
împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor de
autoepurare şi a celor de fotosinteză.
- energia calorică, caracteristică apelor calde de la unele
industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi
industrială şi împiedică dezvoltarea florei şi faunei acvatice. Datorită
creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de oxigen dizolvat, viaţa
organismelor acvatice devenind dificilă.
- microorganismele de orice fel, ajunse în apa receptorilor, fie
că se dezvoltă necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea altor
microorganisme sau chiar a organismelor vii. Microorganismele provenite
de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale,
sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac de
neutilizat.
Continuarea activitatii.
 5. Rezumat si Concluzii :

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale
contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. Omul
şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de
mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma
folosirii lor de către om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieţii, în
desfăşurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice şi din
activitatea omului şi a animalelor, devin reziduuri care pot să incomodeze
bunul trai în funcţie de natura şi cantitatea lor. Odată cu marile progrese
ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele
decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei
noastre a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de
poluanţi atingând cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este
o problemă de corectare a erorilor care o provoacă.

Decizia de combatere trebuie să existe chiar din momentul în care răul

este denunţat ca atare,
iar mijloacele tehnico-ştiinţifice actuale pot rezolva,problemele de poluare.
Noţiunea de mediu înconjurător nu trebuieconfundată cu aceea de
natură, care îi este anterioară şi are un conţinut diferit. Conceptul de mediu
înconjurător are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar
unitar, format dintr-unnumăr foarte mare de elemente şi de legături, având o
anumită capacitate de autoreglare şi în care factorul cel mai activ îl
reprezintă comunităţile omeneşti.
In ultimul timp, un termen asociat celui de mediu înconjurător este
poluarea, care se manifestă ca o agresiune continua împotriva
integrităţiiacestuia. Poluarea reprezintă, de fapt, preţul pe care oamenii îl
plătesc pentru beneficiile aduse de tehnica modernă. Ceea ce se cheamă în
prezent poluare, este sfârşitul unui proces care a început odată cu formarea
comunităţilor omeneşti şi care, la un moment dat, a început să degradeze
mediul.
Ultimele retusuri ale actiunii.
BIBLIOGRAFIE

1. Protectia si ingineria mediului, ROJANSCHI V.

2. An economic analysis in Latin America – Water Pollution, JORGE A.

QUIROZ

3. Notiuni de ecologie si protectia mediului, MAN (1997)

4. Monitorul Oficial nr.226 din 19.08.1994

5. Diferite articole despre mediu si ecologie