1

A. EUROPA SI ROMANIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA

Lecţia 12
4. SISTEMUL DE ORAŞE ALE EUROPEI ŞI ALE ROMÂNIEI

SISTEMUL DE ORAŞE DIN EUROPA

Europa este continentul cu cel mai mare indice de urbanizare ≈ 77%
a. Localizarea se defineşte prin determinarea în timp şi spaţiu a oraşelor şi este condiţionată de relief, resurse de
apă şi de altă natură, de căile de comunicaţie.
Astfel, se distinge o localizare grupată, respectiv dispersată
- Grupări urbane: Valea Rhinului şi Baz. Ruhr(fomă de aglomerare urbană ce a căpătat dimensiunile
unui veritabil megalopolis), Middlands(zona centrală a Angliei), Randstad-Holland, Baz. Parisului,
NE Franţei, Valea Volgăi, litoralul mediteranean al Spaniei etc(având caracteristicile unor
conurbaţii sau microregiuni urbane).
- Răspândirea dispersată şi chiar cu un anumit grad de izolare al oraşelor este caracteristic zonelor cu
relief înalt, cu climat rece şi cu o slabă prezenţă a căilor de comunicaţie – Munţii Alpi, Munţii
Pirinei, Munţii Carpaţii, Peninsula Balcanică, partea nordică a Europei ş.a.
b. Vechimea oraşelor
- oraşele greceşti: Cnossos (în ins. Creta, cu cca. patru milenii în urmă), Atena, Corint, Histia, Callatis,
Tomis;
- oraşele romane: Roma, Londra(Londinium), Paris(Lutetia), Viena(Vindobona), Koln(Colonia);
- oraşe medievale: Madrid, Sevilla, Veneţia, Genova, Brugges, Anvers, Amsterdam, Hamburg,
Budapesta, Praga, Moscova , Bucureşti etc.
- oraşe moderne:⇒revoluţia industrială: Manchester, Liverpool, Rotterdam, Essen, Odessa, Sankt
Petersburg, Reşiţa, Hunedoara ş.a.;
- oraşe contemporane⇒ adevărată explozie urbană după 1945, mai ales în ţările comuniste: Nowa
Huta(Polonia), Dunaujvaros(Ungaria), Victoria(România) etc.
c. Mărimea demografică arată o mare varietate, îndeosebi în ţările cu nivel ridicat de urbanizare; în prezent, în
Europa numărul aglomeraţiilor urbane care depăşeşte 1 milion de locuitori este de peste 60; între acestea, cele
mai mari au între 5 şi ceva peste 10 milioane locuitori: Moscova, Paris, Londra, Sankt Petersburg, Madrid.
Teritorial, se remarcă trei aglomerări cu caracteristici de megalopolis: Middlands(ocupă partea central-
nordică a Angliei, concentrând mai mult de jumătate din populaţia Marii Britanii- Londra, Birmingham,
Manchester, Liverpool, Sheffield, Nottingham, Leeds), Rhin – Ruhr(în vestul Germaniei, cu peste 25
milioane loc.; Stuttgart, Frankfurt am Main, Dortmund, Duisburg, Dusseldorf, Koln, Essen, Bochum ş.a.
d. Funcţiile oraşelor:
- funcţia comercială: - oraşe-porturi – Narvik(minereu de fier), Cardiff(cărbune), Arhanghelsk(lemn),
Odessa(grâne);
- funcţia industrială – cu industrii ce prelucrează materii prime pentru producţia de produse
finite(ind.metalurgică, ind.constructoare de maşini, ind. chimică, ind.lemnului ş.a.);
- funcţia culturală:Oxford, Cambridge, Cannes, San Remo, Salzburg
- funcţia de servicii⇒ staţiuni balneare(Vichy, Karlovy Vary, Băile Herculane), de turism
montan(Chammonix-Franţa, Davos-Elveţia, Innsbruck-Austria, Cortina d’Ampezzo, Zakopane-
Polonia, Lillehamer-Norvegia) sau litoral(Nisa, Cannes, Marbella, Palma de Mallorca, Soci, Varna
ş.a.), noduri de căi comunicaţie- feroviare sau rutiere.

SISTEMUL DE ORAŞE DIN ROMÂNIA

Habitatul urban= spaţiul ocupat de o populaţie numeroasă, cu rol administrativ-politic , bine dezvoltat economic
şi socio-cultural, ce influenţează mai mult sau mai puţin zonele limitrofe
Caracteristici:
- procesul de urbanizare este un proces vechi, caracterizat de particularităţile cadrului natural şi
evoluţiei istorice
- după anul 2004 numărul oraşelor a ajuns la 315, din care 94 de municipii
- dezvoltarea oraşelor s-a realizat prin: extinderea teritorială a oraşelor, prin includerea unor aşezări
rurale în limitele administrative ale oraşelor, prin declararea unor aşezări rurale ca oraşe
- în prezent, pe fondul fenomenului „revărsării urbane”, nu mai există nici un spaţiu care să nu
graviteze într-o anumită măsură în jurul unui centru urban, fapt ce a determinat:
- intensificarea navetismului
1
 2
A. EUROPA SI ROMANIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA
Lecţia 12
4. SISTEMUL DE ORAŞE ALE EUROPEI ŞI ALE ROMÂNIEI
- specializarea agriculturii⇒ agricultura preorăşenească
- o mai bună organizare a infrastructurii de transport
- transferul caracteristicilor urbane în zonele limitrofe rurale⇒ rururbanizarea
- oraşele româneşti prezintă următoarele caracteristici: sunt dezvoltate pe orizontală, au densităţi
reduse ale construcţiilor, predomină locuinţele individuale cu 1-2 nivele, spaţiile verzi recreative, oglinzile
de apă, spaţiile utilizate agricol au ponderi relativ mari

Tipologia urbană
Reprezintă clasificarea oraşelor după următoarele criterii:

1. Vechime se disting următoarele categorii:

a. Oraşe antice
- înfiinţate de coloniştii greci, în sec VII-VI î.Hr.: Histria (dispărut în prezent), Callatis
(Mangalia), Tomis (Constanţa);
- în perioada daco-romană apar şi se dezvoltă numeroase oraşe existente şi în prezent: Apulum
(Alba-Iulia), Napoca (Cluj), Ampelum (Zlatna), Potaissa (Turda), Drobeta (Turnu-
Severin), Dierna (Orşova), Carsium (Hârşova), Aegyssus (Tulcea).
După retragerea administraţiei romane, datorită invaziilor popoarelor migratoare procesul de
urbanizare decade, majoritatea oraşelor transformându-se în târguri rurale
b. Oraşe medievale -sec XII-XIX d.Hr.
- reşedinţe ale voievozilor: Baia, Suceava, Iaşi ( în Moldova), Curtea de Argeş, Câmpulung,
Târgovişte (Ţara Românească)
- în jurul unor cetăţi mai ales în centrul şi vestul ţării: Braşov, Sibiu, Mediaş, Sighişoara,
Bistriţa, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare
- ca oraşe-târguri la intersecţia unor mari drumuri comerciale, purtând şi astăzi numele de târg:
Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târgu Frumos, etc.; altele: Bucureşti,
Ploieşti, Piteşti, Craiova, Brăila etc
c. Oraşe capitaliste- au apărut ca urmare a dezvoltării unor activităţi economice intense precum:
mineritul(Petroşani, Anina), ind. prelucrătoare(Hunedoara, Reşiţa, Câmpina), transporturile(Simeria,
Paşcani, Mărăşeşti), turismul(Predeal, Sinaia, Vatra-Dornei, Eforie), agricultura şi comerţul cu produse
agroalimentare(Slobozia, Alexandria, Călăraşi ş.a.).
d. Oraşe socialiste- au apărut ca urmare a dezvoltării activităţilor economice, fiind cele mai numeroase,
unele însă neîndeplinind un minim de condiţii urbane

2. După mărimea demografică

Cele 315 de oraşe ale României se clasifică după numărul de locuitori astfel:
a. Oraşe foarte mari (metropole) – BUCUREŞTI ≈ 2 000 000 locuitori
b. Oraşe mari – 100 000 – 350 000 locuitori– în număr de 24
-între 300 000-350 000 (7) – Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca
Galaţi, Braşov, Craiova
- între 200 000-300 000 (4)- Ploieşti, Brăila, Oradea, Bacău
-între 100 000-200 000 (13)- Piteşti, Arad, Sibiu, Târgu Mureş, Baia Mare,
Buzău, Satu Mare, Botoşani, Piatra Neamţ,
Râmnicul Vâlcea, Suceava, Drobeta Turnu-
Severin, Focşani
c. Oraşe mijlocii –25 000-100 000 locuitori
între – 50 000- 100 000 locuitori – în număr de 24
între – 25 000- 50 000 locuitori – în număr de 36
d. Oraşe mici– sub 25 000 locuitori – în număr de 224

3. După formă şi structură (tipuri morfo-structurale):

a. Oraşe rectangulare- străzile se intersectează în unghiuri drepte, construcţiile formând cvartale
paralelipipedice(Cluj-Napoca, Drobeta.Tr.Severin, Călăraşi)
b. Oraşe radiar-concentrice- prezintă un nucleu central din care pornesc radiar arterele principale, care
întretaie, arterele secundare concentrice(Bucureşti, Brăila, Giurgiu,Botoşani, Alexandria, Slobozia)

2
 3
A. EUROPA SI ROMANIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA
Lecţia 12
4. SISTEMUL DE ORAŞE ALE EUROPEI ŞI ALE ROMÂNIEI
c. Oraşe polinucleare: prezintă mai multe zone centrale apărute în perioade diferite de extindere a
oraşului(Timişoara);
d. Oraşe liniare(stradă):artera principală se află de-a lungul unei artere hidrografice sau de comunicaţie,
iar cele secundare sunt paralele cu cele principale; este tipul morfostructural specific oraşelor mici
(Câmpulung Muscel, Câmpulung Moldovenesc, Turda, Câmpia Turzii, Oraviţa, Sânnicolau Mare).

4. După extinderea în teritoriu: se disting următoarele categorii:

a. Oraşul iniţial – cu limite administrative bine definite şi o populaţie sub 50 000 locuitori
- sunt oraşe mici apărute în ultima perioadă, prin declararea unor aşezări rurale
- Motru, Odobeşti, Mioveni, Otopeni ş.a.
b. Aglomeraţia urbană – o zonă urbanizată cu o populaţie de peste 50 000 de locuitori
- îşi exercită influenţa asupra aşezărilor situate pe o rază de 50 km
-Arad, Oradea, Timişoara, Piteşti
c. Microregiunea urbană- grupare de mai multe oraşe, apropiate spaţial, independente administrativ, cu
strânse legături socio-economice
- gruparea Petroşani, gruparea de pe Valea Prahovei, Gruparea Năvodari-
Constanţa, Gruparea Galaţi-Brăila
d. Metropola- un oraş multimilionar, extins foarte mult în suprafaţă, influenţând pe o suprafaţă întinsă
oraşele mici de tip „satelit” - Bucureşti

5. După funcţiile îndeplinite:

Funcţiile sunt condiţionate de activitatea social-economică preponderentă desfăşurată de populaţia activă a unei
aşezări urbane.
a. Oraşe cu funcţii administrativ politice- cuprind capitala şi reşedinţele de judeţ
b. Oraşe cu funcţii complexe -includ oraşele mari şi câteva oraşe mijlocii
c. Oraşe cu funcţii industriale -sunt oraşele în care 75% din populaţia activă este ocupată în diverse
ramuri industriale.
d. Oraşe cu funcţii agro-industriale sunt oraşele în care se prelucrează produsele agricole(Cehu
Silvaniei, Salonta, Vânju Mare, Pogoanele, Însurăţei, Hârlău ş.a.)
e. Oraşe cu funcţii de servicii, având ca subtipuri: oraşe sanatoriu(Predeal, Sinaia, Techirghiol), oraşe
staţiuni balneare(Băile Herculane, Băile Olăneşti, Sângeorz Băi), de odihnă, vilegiatură şi turism,
oraşe- noduri de căi de comunicaţie(Teiuş, Făurei).

Transformările contemporane ale habitatului urban

În secolul XX reţeaua urbană din România s-a extins în trei etape caracteristice:
a. etapa 1912-1948- a cunoscut două perioade de regres în timpul celor două războaie
- extinderea s-a făcut lent, menţinându-se caracteristicile rurale
b. etapa 1948-1966-procesul de urbanizare se află în progres, determinând apariţia şi extinderea industriei
c. etapa după 1966- pe fondul industrializării forţate apar noi oraşe;
- se reduce numărul oraşelor mici şi mijlocii;
- oraşele ajung să deţină peste 50% din populaţia totală;
- reţeaua urbană devine uniformă în teritoriu

În ultima perioadă, după anul 1992(când nr.oraşelor era 260, iar în anul 2002 – 266 de oraşe), datorită restructurării
industriei, forţa de atracţie a oraşelor mari creşte, apar noi capacităţi de producţie, creşte gradul de dotare tehnico-edilitară
a oraşelor, iar numărul oraşelor din ţara noastră creşte la 315 (în anii 2003 şi 2004 sunt declarate 49 de noi oraşe).

3
 4
A. EUROPA SI ROMANIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA
Lecţia 12
4. SISTEMUL DE ORAŞE ALE EUROPEI ŞI ALE ROMÂNIEI