Angeologie Crestin Ortodoxa
Angeologie Crestin Ortodoxa
Angeologie Crestin Ortodoxa
Radu Teodorescu
ANGELOLOGIE CREŞTIN ORTODOXĂ
http://www.scribd.com/doc/48903861/ANGHEOLOLOGIE-CRE%C5%9ETIN-ORTODOX%C4%82
Cuprins1. Introducere2. Concepţia ascetică a angheolologiei ortodoxe
3.
Angelologia Sfinţilor Părinţi4. Angelologia în contextul ecclesial
5.
Angelologia din resursele biblice
6.
Concluzie
INTRODUCERE"Acum, puterile cereşti împreunã cu noi slujesc. Cã iatã, intrã Împãratul mãririi, iatã Jertfa ceade
tainã sãvârsitã se înconjoarã. Cu credinţã şi cu dragoste sã ne apropiem, ca sã fim pãrtaşivieţii celei veşnice.
Aliluia, aliluia, aliluia!"
1
Un volum de angheologie ortodoxă îl scriem cu mare deschidere şi cu mare entuziasm.Î n c ă d e
la început ţinem să subliniem că un volum de angheologie ortodoxă este de fapt
o necesitate a „agresiunii” omului contemporan în faţa existenţelor îngereşti. Tradiţia ortodoxădin
cele mai vechi vremuri a afirmat existenţa îngerilor.
2
Dar din câte ştim ortodoxia nu estesingura religie sau singura doctrină care afrimă existenţa îngerilor. Astfel
ştim numai în
cadrulc r e ş t i n s i m u l u i d e m a i m u l t e c o n f e s i u n i : o r t o d o x ă , c a t o l i c ă , l u t e r a n ă , c a l v i n ă , a n g
licană,metodistă, penticostală, baptistă, adeventistă şi enumerea ar putea continua.
P r i n u r m a r e creştinismul de la vremea Domnului Iisus Hristos a fost unul dar el s-a divizat în
separaţiilemarilor confesiuni. Prin urmare asistăm cu toţii la un sepectacol al mai multor confesiuni: ştim
1
A se vedea Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite a Sfântului Grigorie Dialogul. Liturghierul ortodox.
2
Termenul de înger este la origini un termen elen αγγελος care din câte ştim în limbe elenă veche înseamna
înmod real mesager sau trimis [slujitor al lui Dumnezeu]. Din acest termen a ieşit tot în limba elenă în sens
originaltermenul de αγγελολογια care era de fapt fără să fie truistic ştiinţa despre existenţa îngerilor sau mai bine
spus„ştiinţa despre entităţile slujitoare a lui Dumnezeu.” „H αγγελολογία είναι ένας κλάδος
τηςθεολογίαςπουεξετάζει το ιεραρχικό σύστημα των αγγέλων, των αγγελιοφόρων, των ουράνιων δυνάμεων.
Αφορά πρώτιστα
τονΚαββαλιστικό Ιουδαϊσμόκ α ι τ ο Χριστιανισμό, ό π ο υ ε ί ν α ι έ ν α ς α π ό τ ο υ ς δ έ κ α σ η μ α ν τ ι κ ο
ύ ς κ λ ά δ ο υ ς τ η ς θεολογίας του, αν και είναι σχετικά παραμελημένος. Πολλοί μελετητές θεωρούν
ότι ο ιουδαιοχριστιανισμόςοφείλει μεγάλο χρέος στο Ζωροαστρισμό στην εισαγωγή της αγγελολογίας και της
δαιμονολογίας, καθώς επίσηςκαι στον εκπεσόντα άγγελο Εωσφόρο ως ο υπέρτατος πράκτορας του
κακού, συγκρίνοντάς τον με το κακόπνεύμα Αριμάν (Ahriman). Όπως ο Ιρανικής προέλευσης των βεδικών
παραδόσεων, Αβεστάν (Avestan). Αλλά καιάλλοι κλάδοι των ινδοευρωπαϊκών μυθολογιών
υποστηρίζουν ότι η έννοια των δαιμόνων είχε υπάρξει πολύνωρίτερα
[
. Μερικοί μελετητές θεωρούν ότι Ζωροαστρισμός είχε επιρροές στην εβραϊκή αγγελολο
γία
[
καιεπομένως και η σύγχρονη Χριστιανική αγγελολογία, λόγω της εμφάνισης στοιχείων του
Ζοροαστρισμού στονΙουδαϊσμό, ύστερα από την εκτεταμένη επαφή του έθνους Ισραήλ με
τηνΠερσική Αυτοκρατορία,δανειζόμενοςέννοιες, κατά την εξορία του στη Βαβυλώνα
[
Οι δανεισμένες έννοιες μπορούν να περιλάβουν την εισαγωγή τηςέννοιας του «Σατανά» ως κυβερνήτη των
δυνάμεων του κακού, σε αντίθεση με το Θεό (κυρίως στη δυτικήχριστιανική και ισλαμική θεολογία)
[
που συγκρίνει τον Σατανά με τον Angra Mainyu (επίσης γνωστό ως Ahriman)της πίστης του Ζωροαστρισμού,
που ήταν ο εχθρός Aχούρα Μάζντα, τον ανώτατο Θεό της ανθρωπότητας Οιάγγελοι, μερικοί θεωρούν
πως μπορεί να είχαν απεικονιστεί πρώτα ως βοηθοί του Θεού στο Ζωροαστρισμό, ενώη ιεραρχία τους είναι
συγκρίσιμη με την ιεραρχία της σύγχρονης Aγγελολογίας.” A se vedea wipikedia αγγελος.
astfel că mai toate confesiunile creştine au propriile lor anghelologi.
3
Astfel, gnosticii antici saucatarii medievali au avut şi ei propriile lor anghelologi.Care este totuşi poziţia ortodoxă
referitoare la anghelogogie? Ce spune ortodoxia
despreî n g e r i ş i d e s p r e a n g h e l o l o g i e ? C i n e s u n t p r i n c i p a l e l e a u t o r i t ă ţ i o r t o d o x
e î n m a t e r i e d e anghelologie? Este anghelologia o ştiinţă adevărată sau doar o imaginaţie a vremurilor
arhaiceale umanităţii, care nu mai este de actualitate astăzi? Toate aceste întrebări la fel ca şi
multealtele au fost în centrul ortodoxiei şi a atenţiei teologilor ortodocşi.
4
Prin urmare, ortodoxia afost din cele mai vechi vremuri preocupată de anghelologie. Ce este
anghelologia, cine suntc e i c a r e a u f o s t p r i m i i e x p o n e n ţ i a i a n g h e l o l o g i e i ? S e p o a t e
v o r b i i î n s e n s r e a l ş i d e p l i n d e anghelologie?Puzderia de volume şi de cărţi scrise pe această
temă ne arată că cu adevărat putemvorbii de angelologie. Dar mai mult decât orice putem vorbii
de o angelologie ortodoxă. Estecât se poate de clar că anghelologia este ştiinţa teologică care se ocupă cu
studierea îngerilorş i a e x i s t e n ţ e l o r î n g e r e ş t i . P r i m i i e x p o n e n ţ i a i a c e s t o r e n t i t ă ţ i î n g e r e ş t i
s u n t d i n p u n c t d e vedere ortodox Arhanghelii Mihail, Gavriil şi Rafail. Cultul ortodox am putea
spune că este înl i n i i m a r e c e n t r a t a g h e l o l o g i c p e a c e ş t i t r e i m a r i a r h a n g h e l i . Î n g e n e r a l
mai toţi teologiiortodocşi îi iau ca şi obiect de studiu pe aceşti trei mari arhangheli.
Evident,
speculaţilea n g h e l o l o g i c e d e s p r e n u m ă r t u l î n g e r i l o r a u f o s t c â t s e p o a t e d e d e
zbătute în teologiaortodoxă. Primul care a deschis acest mare lanţ al dezba
t e r i l o r a n g h e l o l o g i c e a f o s t î n ortodoxie Sfântul Dionisie Areopagitul.
5
Prin urmare, din punct de vedere al ortodoxiei şi a creştinism ortodoxiei Sfântul DionisieAreopagitul a fost
desemnat ca şi teologul anghelologiei ortodoxe.
6
Prin urmare, cei dornici dea s e a v â n t a î n l u m e a a n g e l o l o g i e i o r t o d o x e s u n t i n v i t a ţ i d e
o r t o d o x i e s ă î l a i b ă p e S f â n t u l Dionisie Areopagitul ca şi îndrumător şi ca şi povăţuitor.
Aceasta fiindcă deşi au trecut maim u l ţ i a n i d e l a v r e m e a S f â n t u l u i D i o n i s i e A r e o p a g i t u l ,
t o t u ş i s f i n ţ e n i a v i e ţ i i s a l e ş i a experienţelor sale spirituale au fost fără nici o îndoială
definitorii pentru ortodoxie. Deşi acestm a r e a d e v ă r a n g h e l o l o g i c a f o s t c â t s e p o a t e d e
mult contestat în partea vestică a lumii,
3
O dovadă a acesteor separaţii angheologice a fost apariţia în anul 2010 a unei
n u v e l e d e m a r e c i r c u l a ţ i e internaţională a americancei Daniele Trusoni,
Angelologie.
M o m e n t a n B i s e r i c a o r t o d o x ă n u a e m i s o p ă r e r e unanimă referitor la romanul americanei. Oricum,
romanul a stărnit mai multe reacţii nedorite fiindă autoarea şi-adenumit romanul cu numele unei părţi
semnificative a doctrinei creştine. Aceasta nu fiindcă angeologia anu ar fiiaccesibilă omului obişnuit. Deşi
autoarea a ales acest nume extrem de frumos romanul este realtivizat de maimulţi din zilele noastre.
Lucrarea a apărut în limba română la editura Litera Internaţional, Bucureşti 2010.
4
Dintre cei mai mare telogi ortodocşi ai vremurilor contemporane amintim pe Părintele Dumitru
Stăniloae,Arhimandritul Benedict Ghiuş, Părintele Constatin Galeriu de la Biserica Sfântul Silvestru din
Bucureşti, PărinteleIustin Popovici, Părintele Arsenie Boca, Părintele Georges Florovsky, Părintele Alexandru
Schmemann, PărintelePaisie Eznepidis [Aghioritul] la fel ca şi mai toţii părinţii aghioriţi ai secolului al XX-lea,
Părintele Nicoale Steinhardtşi mulţi alţii pe care prezentul volum fiind limitat nu mă lasă să îi pot enumera pe toţi.
Am putea spune că părinţiienumeraţi mai sus au fost sinteza teologiei ortodoxe a secolului al XX-lea
5
Personalitatea Sfântului Dionisie Areopagitul a fost cât se poate de mult contestată d
e m a r i l e c o n f e s i u n i occicentale. Convertit la creeştinism în Areopagul atenian în urma predicii
Sfântului Pavel la Atena, SfântulDionisie avea să devină autorul unei extrem de controversate
lucrări teologice. Este vorva de celebra Ierarhiecerească a Sfântului Dionisie [numele de
Areopagitul i-a fost acordat ca şi consecinţă a cvonvertirii sale înArepagul atenian. O ediţie completă a
acestei importante lucrări ortoxodoxe a fost tzradusă de regretatul PărinteDumitru Stăniloae († 1993) de la
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Relatatea convertirii la creştinisma Sfântului Dionisie a
fost menţionată şi în Biblia ortodoxă în Faptele Apostolilor.
6
A s e v e d e a î n
a c e s t
s e n s http://www.cartidownload.ro/Diverse/478251/Sf_Dionisie_Areopagitul_Opere_complet
e_Ierarhia_Cereasca.
Sfântul Dionisie Areoapagitul a continuat să rămână pentru ortodoxie şi pentru teolog
i a ortodoxă maestrul prin excelenţă al anghelologiei.
7
Astfel ştim cât se poate de bine că angelologia nu este studiul zeilor păgâni ai
lumiiantice care umpleau Europa antică. Îngerii nu sunt zei. Aceasta a fost cauza la
m a i m u l t e scinziuni în religile antice şi care din câte putem vedea persistă şi astăzi. Evident, dacă îngeriinu sunt
atotputernicii zei antici cine sunt ei? Îngerii sunt fiinţe spirituale şi nu sunt
extratereştic u m s e c r e d e î n v r e m u r i l e c o n t e m p o r a n e . O r t o d o x i a c r e d e c ă D u m n e
z e u e s t e a u t o r u l cosmosului şi a universului. Prin urmare Dumnezeu este creatorul
a tot ceea ce există înunivers şi în spaţiul
c o s m i c . O r t o d o x i a n u r e c u n o a ş t e e x i s t e n ţ a a l t o r f i i n ţ e î n u n i v e r s asemănătoare omului.
Ortodoxia recunoaşte existenţa îngerilor sau mai bine spus a „lumiinevăzute.” În teologia ortodoxă
Dumnezeu este Cel care umple tot cosmosul şi universul şi nufiinţe extraterestre. Prin urmare o primă şi
semnificativă învăţătură a ortodoxiei este că nuexistă în cosmos fiinţe extraterestre ci există
Dumnezeu. Din acest punct de vedere pentruanghelologia ortodoxă concepţia despre cosmos
este una teocentrică, adică Îl are peDumnezeu în centrul ei. Concepţiile antropocentrice care îl au pe om
în centrul cosmosului saupragmatice care au materia în centrul lor sunt cât se poate de mult departe
de o concepţieortodoxă a cosmosului şi a cosmologiei.Din punct de vedere al angheolologiei ortodoxe
cosmosul este o realitate
teocentrică.D u m n e z e u ş i n u a l t e c e n t r e d e p u t e r e c o s m i c ă s a u n u s u n t c e n t r u l
unităţii existenţeiuniversului. Prin urmare, Dumnezeu a creat în angheologi
e ş i î n s p e c i a l î n a n g h e l o l o g i a ortodoxă universul dimpreună cu îngerii Săi. Tot
a s t f e l D u m n e z e u a r â n d u i t p e n t r u u n i v e r s anumite legi ale universului. Aceste legi sunt
fizice şi unele sunt cosmologice. Oricum, pentruortodoxie cosmosul sau universul sunt din punct de
vedere anghelologic teocentrice, adică aufost create de Dumnezeu pentru om. Este adevărat că omul
nu poate să vadă toate planeteleexistente în univers dar ceea ce trebuie să îi spună existenţa
universului şi a cosmosului estemai mult decât orice că Dumnezeu există şi că noi trebuie să Îl
lăudăm pe Dumnezeu pentrumărirea şi gloria Sa.
8
7
Sfântul Dionisie Areopagitul care este fără de nici o îndoială „teologul angeolologiuei ortodoxe prin excelenţă”este
pomenit de Biserica Ortordoxă pe fiecare dată de 3 octombrie a anului bisericesc. „Acesta, întrecând pe toţicu
bogăţia, cu slava, cu mintea şi cu înţelepciunea, era unul din sfetnicii Areopagului, dar fiind convins de
marelePavel, s-a botezat şi a fost hirotonit episcop. Fiind învăţat tainele cele de negrăit şi
dumnezeieşti de înţeleptulIerotei, a lăsat şi cărţi minunate şi foarte înalte. Însă acest sfânt Dionisie tâlcuind şi
Tipicul bisericeştii orânduieli,după aceea s-a dus spre părţile Apusului, pe vremea împărăţiei lui Domiţian şi
arătând multe minuni, i s-a tăiatcapul în cetatea Parisului. Şi primindu-şi capul în mâinile sale, a umblat două mile
de loc pe picioarele sale, făcândca sa se minuneze cei ce îl vedeau, şi nu l-au lăsat până nu s-a întâlnit cu o
femeie anume Catula. Şi oprindu-sedin dumnezeiască pronie, l-a pus în palmele ei ca pe un odor. Aşijderea şi
ucenicii săi, Rustic şi Elefterie, tăindu-li-se capetele şi aruncându-li-se trupurile împreună cu mucenicescul trup
al sfântului propovăduitor ca să-l mănâncefiarele cele sălbatice şi păsările. Oarecare credincioşi le-au
luat şi le-au ascuns pentru frica ce era atunci deucigători; şi după ce s-au dus aceia, le-a aşezat Fericita
Catula într-o casă, la trei ale lunii octombrie. Era la statultrupului om de mijloc, uscăţiv, albenet, cam
galben, puţinel cam scobit la nări, cu sprâncenele dese, cu ochiiadânciţi şi cu urechile mari,
cărunt păros, cu barba cam lungă şi rară puţinel, cam pântecos, degetele mâinilorlungi. Şi se
săvârşeşte soborul lui în preasfânta marea Biserică.” Sinaxarul Sfântului Dionisie din Mineiul pe
lunaoctombrie,http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie03.htm.
8
În ortodoxie univerusl cu miliardele sale de planete şi galaxii nu poate să ne ducă decât cu mintea la Dumnezeuşi
la Dumnezeu ca şi creator al universului. Complexitatea univeruslui şi a existenţei sale este fără
de nici oîndoială cea mai mare dovadă a atotputerniciei lui Dumnezeu şi a realităţii prezemţei lui Dumnezeu în
univers.Universul nu este produsul hasoului şi a hazadrului cum cred marile teorii ştiinţifice ale lumii. O astfel de
teorie afost cea a Big-bangului care vede că universul a fost produsul hazarudului.
Universul cu toată complexitatea sa este un act creator al lui Dumnezeu. Prin urmare,universul
este creaţia lui Dumnezeu. Universul nu este din punct de vedere cosmologic lipsitde
supravegherea îngerilor lui Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu este din punct de
vederec o s m o l o g i c a u t o r u l c o s m o s u l u i . D i n p u n c t d e v e d e r e a n g h e l o l o g i c , D u m n e z e u
este autorulîngerilor. Am putea spune că în termenii teologiei ortodoxe omul este o
i n t e r s e c ţ i e a l u m i i îngereşti şi a lumii cosmosului. Dumnezeu nu a creat extratereşti, sau cel
mai bine spus, nuexistă nici o dovadă că Dumnezeu ar fii creat viaţă pe alte planete decât
pământul. Evident,pământul este o facţiunie minusculă din complexitatea universului. Universul este fără doar
şip o a t e c r e a ţ i a l u i D u m n e z e u . Î n u n i v e r s v e d e m î n s p e c i a l d o u ă l u c r u
r i : e s t e v o r b a d e complexitatea şi de atotputernicia lui Dumnezeu.Prin urmare, în mai toate
textele Sfinţilor Părinţi, începând cu Dionisie Areopagitul sev o r b e ş t e d e o l u m e a
î n g e r i l o r . A c e a s t ă l u m e a d e v e n i t c u t i m p u l s u b i e c t u l u n e i a n a l i z e deosebite a
teologiei şi în special a teologiei ortodoxe. Vedem astfel în mai toate Bisericileortodoxe icoane
cu îngeri, imagini cu îngeri, cărţi despre îngeri şi uneori şi alte reprezentărimai mult sau mai puţin
canonice ale îngerilor. Îngerii sunt astfel adulaţi în cântări de cult sau înalte melodii dedicate lor.
9
Pe îngeri îi putem întâlnii în toate documentele ortodoxe şi în toatescrierile autorilor biblici canonici şi
ai Sfinţilor Părinţi. Îngerii sunt asociaţi cu puritatea, curăţia,transeparnţa şi credincioşia în faţa slujirii lui
Dumnezeu. Fără de nici o îndopială că îngerii suntfiinţe care slujesc neîncetat lui Dumnezeu şi sunt zii şi
noapte la drept vorbind în slujba luiDumnezeu.Dumnezeu a creat cosmosul din nimic şi tot Dumnezeu este
Cel care a creat şi pe îngeri.E s t e c â t s e p o a t e d e e v i d e n t c ă î n t r e c e l e d o u ă e x i s t e n ţ e e x i s t ă
o d e m a r c a ţ i e ş i o l i n i e d e oprire. Am putea spune că angheologia se împarte în trei mari perioade din
punct de vedere
aa n a l i z e i o m e n e ş t i : 1 . a n g h e o l o g i e a n t i c ă [ î n c a r e a v e m p r i m e l e d a t ă r i d e s p
r e e x i s t e n ţ a îngerilor], 2. angheologie medievală [în care avem relatările teologilor şi a sfinţilor
medievalireferitor la existenţa îngerilor] şi 3. angheolologie contemporană [în care avem de a
face curealtările teologilor din zilele noastre sau a părinţilor spirituali îmbunătăţiţi spiritual care
neînvaţă să îi iubim şi cinstim pe îngeri.
10
Oricum ortodoxia nu recunoaşte alte concepţii referitoare la rolul şi la atribuţile îngerilor.Îngerii sunt astfel denumiţi
toate fiinţele din toate categoriile ierarhiei lor dar cum am spus nut o ţ i a u f u n c ţ i a d e t r i m i ş i s a u d e
m e s a g e r i a l l u i D u m n e z e u . P r i n u r m a r e , î n g e r i i s u n t f i i n ţ e supraumane şi supranaturale.
Ei au puteri care depăşesc puterile omului. Teologia ortodoxărecunoaşte că toţi îngerii au fost creaţi
pentru a fii în slujba lui Dumnezeu şi că o parte dintre einu s-au supus voii lui Dumnezeu şi au devenit astfel
demoni sau diavoli.
11
9
În ortodoxie există aşa numită tradiţie a „pricesnelor duminicale sau săptămânale.” Ortodoxia nu
încurajeazăcomputerea altor imane sau cântăîri decât cele canonice ale Bisericii.
10
În acest sens, există două denumiri geografice care au referire la îngeri. Sunt puţini cei care ştiu că Anglia
estefoarte legată de numele de îngeri. Anglia este din punct de vedere etimologic un derivat al noţiunii de înger.
La felde bine o a doua regiune geografică care se leagă de îngeri este localitatea Los angeles,
care este pluralulnumelui de înger.
11
Studiul demonilor se numeşte demonologie dar teologia şi teologii ortodocşi nu consideră că acest studiu
estefolositor cuiva. Este bine să se ştie că între lumea îngerilor şi lumea demonilor nu există nici un fel de
legătură.Îngerii şi diavolii sunt ca şi diferenţa dintre lumină şi întuneric sau cald şi rece. Diavolii au căzut de la
Dumnezeuprin exercitarea greşit intenţionată a voii lor. Astfel din îngeri de lumină sau transfromat în îngeri ai
întunecrului.Confrom Sinodului al V-lea Ecumenic din anul 553 căderea diavolilor sau a demonilor este
ireversibilă deci ei aucăzut de la Dumnezeu şi au urmat răului şi răutăţii în mod ireversibil.
Prin urmare, ce este anghelologia? Anghelologia este din punct de vedere teologic
o sistematizare a cunoştinţelor care le avem despre îngeri. Ce este atunci un angheololog?
Unanghelolog este o persoană care studiază adevărurile legate de existenţa şi funcţiile
îngerilor.Cum am spus, nu trebuie făcută confuzia între îngeri şi extratereştrii. Unele opinii
teologicecum ar fi cea a părintelui Serafim Rose este că demonii sunt din mai multe puncte de
vederechipuri ale extratereştirlor sau a fenomenelor UFO sau a OZN-urilor. Dumnezeu nu a descoperitpănă
acum nici unui sfânt părinte existenţa vieţii pe alte planete sau a extratereştilor cum binese crede. Acest fel de
gândire a apărut în special odată cu emanciparea ştiinţifică a omuluicând omul a început să vadă în
existenţa cosmosului doat o realitate a hazardului.C e i c a r e n u v ă d î n u n i v e r s s a u î n c o s m o s o
a n u m i t ă o r â n d u i r e s a u p e r f e c ţ i u n e n u v o r putea să Îl vadă pe Dumnezeu în complexitatea
universului. Acei oameni este cât se poate deposibil să vadă demoni extratereşti în cosmosul creat de
Dumnezeu. Fără nici o îndoială căî n g e r i i l u i D u m n e z e u s e d e c o p e r ă a t u n c i c â n d v o i a l u i
D u m n e z e u e s t e î n c o n f r o m i t a t e c u aceasta. Îngerii sunt în slujba lui Dumnezeu şi ei trebuie
să ducă la îndeplinire tot ceea ce lec e r e D u m n e z e u . O l o c a ţ i e a î n g e r i l o r e s t e f o a r t e g r e u
de stabilit din moment ce ei nu suntmateriali ci sunt fiinţe spirituale. Mai toţi sfinţi
părinţi ne spun că îngerii sunt apărători şiajutători ai omului în relaţie cu Dumnezeu.
D u p ă a l ţ i i î n g e r i i s u n t i n t e r m d i a r i î n t r e n o i ş i Dumnezeu. Imnologia ortodoxă este extrem de
bogată în referinţe la existenţa îngerilor.Î n g e r i i s u n t f i i n ţ e d e l u m i n ă , c r e a t e d e D u m n e z e u d i n
eternitate pentru slujirea luiD u m n e z e u ş i a r e a l i t ă ţ i i e x i s t e n ţ e i l u i D u m n e z e u .
N u p u t e m s ă î i d i s l o c ă m p e î n g e r i i d e existenţa lui Dumnezeu. Îngerii nu sunt identici cu
Dumnezeu dar în orice caz sunt cât se poated e a p r o a p e d e D u m n e z e u ş i c u n o s c c e e a c e v o i e ş t e
D u m n e z e u . M a i m u l ţ i t e o l o g i ş i s f i n ţ i părinţi au spus cât se poate de mult că îngerii au funcţia de Îl
asista pe Dumnezeu în raport cuomul, cu lumea şi cu universul.
12
Astfel nu voi spune în prezentul studiu că anghelologia ortodoxă este singura adevăratădar trebuie
să arătăm că Dumnezeu a creat universul şi la fel de bine şi pe îngerii Săi care sunt„asistenţii Săi” în facerea şi
ordonarea lumii. Pe cum cosmosul a fost organizat de astronomi îndiferite compartimentări astronomice tot
aşa şi îngerii au fost ierarhizaţi de sfinţii părinţi înceea ce a fost Ierarhia îngerilor. Filosofia
ierarhiei îngerilor nu este în nici un caz o filosofie asuperiorităţii şi a dominaţiei ci mai bine spus
o filosofie a ordinii şi a egalităţii. Îngerii ne spunsfinţii părinţă că nu se simt stânjeniţi în a asculta şi a
se supune unii faţă de alţii.
13
Prin urmare ştim cât se poate de bine că îngerii sunt creaţi de Dumnezeu şi au menireade a
veghea asupra omului şi asupra vieţii sale spirituale. Oamenii care nu vor să aibă de af a c e c u
Dumnezeu în mod foarte clar ne spun sfinţii părinţi ai ortodoxiei că nici îngerii
luiDumnezeu nu stau în jurul lor. Tot anghelologia ortodoxă ne spune că fiecare om
n ă s c u t primeşte de la Dumnezeu un înger păzitor în momentul botezului.
12
În limba română ştim numai de o lucrare dedicată acestui subiect. Este vorba de lucrarea lui
C o n s t a t i n Alexandrescu,
Angeologoie,
(Editura Alfa: Buucreşti, 1997).
13
În acest sens, teol ogi a or todoxă a respins ca necanoni că doctr ina nefi li mil or sau a celei de a zecea ierarhii aîngerilor
pe lângă cele două ierarhii sau cete îngereşti. Termenul ebraic de nifilim înseamnă „cel căzut”
םייִִלְנִִפ
şi secrede că ei au fost un fel de speci al de giganţi umani car e au rezultat di n fecundar ea sexual ă di ntre înger i
şio a m e n i . O r t o d o x i a a r e s p i n s o a s e m e n e a t e o r i e r e f e r i t o r l a e x i s t e n ţ a î n g e r i l o r . C a n o n B i s e r i c a O r t o
r o x ă recunoaşte existenaţa numai a npuă ierarhii sau cete îngereşti. În cinstea lor la slujba de dimineaţă a Învierii [înpopor utrenie] la
cântarea canoanelor se cântă 9 cântări tocmai ca să se arată numărul cetelor îngereşti.
14
Opinia dacă îngerul păzior este primit la momentul botezului sau al naşterii este una controversată în dogmaticaortodoxă. În general sfinţii
părinţi ne spun că îngeriul păzitor se apropie de prunc în momentul botezului când celpuţin în accepţia ortodoxă punctul este şters sau iertat
de păcatul strămoşesc al primilor oameni.
14
Acest înger păzitor nu se
depărtează de om în concepţia ortodoxă decât atunci când omul se înrăutăţeşte şi
opreştecontactul sau comuniunea cu Dumnezeu.Fără de nici o îndoială că doctrina îngerului păzitor al
omului este una cât se poate ded e z b ă t u t ă d e t e o l o g i i o r t o d o c ş i . C u t o ţ i i a v e m u n
î n g e r p ă z i t o r d e l a m o m e n t u l s a u d i n proximitatea momentului botezului. Acest înger
însă nu stă cu omul care nu merge pe caleabineplăcută lui Dumnezeu. Sfinţii părinţi văd în
îngerul păzitor un prieten al omului şi în oricec a u u n î n d r u m ă t o r . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e
ortodoxia a rânduit rugăciuni şi canoane derugăciuni către îngerul păzitor. În aceste
c a n o a n e d e r u g ă c i u n i î n v ă ţ ă m c u m t r e b u i e s ă n e comportăm faţă de îngerul păzitor. Ca şi prieten
al omului, îngerul păzitor nu trebuie calomniatsau abuzat.Unii sfinţi părinţi sunt de părere că îngerii
păzitori vor da seama în faţa lui Dumnezeup e n t r u f i e c a r e d i n t r e n o i o a m e n i i ş i p e n t r u
v i a ţ a c a r e a m d u s - o . L a f e l d e b i n e B i s e r i c a Ortodoxă a rânduit şi sărbători
î n c h i n a t e s f i n ţ i l o r î n g e r i . A s t f e l f i e c a r e z i i d e l u n i e s t e o z i i dedictă îngerilor lui
Dumnezeu în care Ortodoxia recomandă ca fieacre dintre noi după puterid a c ă p u t e m s ă
facem canonul de rugăciune către îngerul păzitor. Apoi mai este o zii
d e sărbătoare închinată Arhanghelului Mihail şi în cele din urmă soborul sfinţilor argangheli Mihailşi Gavriil pe
fiecare dată de 8 noiembrie a cladendarului ortodox. Acestea sunt generalităţi pec a r e f i e c a r e
creştin ortodox le cunoaşte. Atunci am putea fii întrebaţi care este rolulang
heologiei sau este necesară o angheologie în ansamblu sau mai ales o angh
e o l o g i e ortodoxă?Răspunsul sfinţilor părinţi la această întrebare a fost unul pozitiv. Omul trebuie
să fiepreocupat de existenţa şi de funcţiile îngerilor sau a modului lor de a exista. Din
ApocalipsaSfântului Ioan Teologul ştim că îngerii nu trebuie adoraţi în locul lui Dumnezeu ci pe ei trebuiesă îi
cinştim ca şi făpturi create de Dumnezeu. Faptul că îngerii au puteri supranaturale
aud e m o n s t r a t - o m a i m u l t e e v e n i m e n t e d i n t r e c u t . U n a s t f e l d e e v e n i m e n t a
fost înviereaDomnului Iisus Hristos, fapt incontestabil care a fost vestit de
u n î n g e r . A s t f e l d e f a p t e incontestabile a existenţei şi a acţiunilor îngerilor le găsim în vieţile sfinţilor şi
a marilor asceţiortodocşi. Părinţii Patericului egiptean ni se spune că au experimentat foarte mult
prezenţaîngerilor.
15
Prin urmare putem vorbii din multitudinea de resurse spirituale şi aghiografice pe care leavem de o anghelologie
ortodoxă. Acest volum nu se vrea nimic mai mult sau mai puţin decâto recapitulare a anghelologiei ortodoxe şi a
învăţăturilor sfinţilor părinţi despre îngeri şi despreexistenţa lor. Cartea de faţă se adresează omului
secolului al XXI-lea care găseşte canoanelesau tiparele spiritualităţii ortodoxe perimate şi
demodate. Dacă în lumea de azi avem nevoiedin ce în ce mai mult de materie şi de satisfacţii
trupeşti, ce ne împiedică să avem cât maimulte mulţumiri şi satisfacţii îngereşti sau comuniune cu îngerii
lui Dumnezeu? Deşi veacurilea u t r e c u t , î n g e r i i l u i D u m n e z e u s u n t l a f e l d e a c t u a l i c a ş i
pentru timpurile antice. Omul ar ă m a s î n s e n s p l a t o n i c s a u e l e n i c t o t o „ f i i n ţ ă c u
d o u ă p i c i o a r e ş i f ă r ă p e n e . ” N e v o i a d e comuniune anghelologică a omului este la fel de actuală
astăzi cum a fost şi în antichitate.
15
A se vedea Patericul egiptean, (Arhiepiscopia de Alba Iulia, reeditare 2003).