A A lX-A

CLAS

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERARURA ROMANA SEMESTRUL I

I, Citeste cu atentie' textul In primavara aceea. liceul Spiru Haret" a organizat o calatorie de trei saptamani In Italia, la care puteau participa si fostii elevi. Costa 20 de mii de lei, suma cpnsiderabila, in 1927, dar mama n-a sovait sa mi-o dea. Nu mai fusese in Italia din 1909 si era fericita ca macar unul, dintre copiii ei o va descoperi. Pentru mine, era mai mult d.ecat ce putea insernna Italia pentru un tanar .de 20 de ani. Era si prilejul de a intalni cativa dintre scriitorii cu care. eram iri corespoadenta; Papini, Buonajuti, Macchioro, A. Panzini si altii. In afara d,e orasele cu nume fabuloase, erau si aventurile pe care "mi le inchipuiam, limba italiana pe pare ma pregateam s-o vorbesc.peritru prima oara, librariile si anticariatele unde stiam ca voi gasi carti inaccesibile la Bucuresti 1907-1960) (Mircea Eliade Memorii -

a. Prezlnta elementele situatiei de cornunicare din fragrrientul citit (emitator, receptor, mesaj. cod, canal conntext b. Argumenteaza caracterul subiecfiv al textului de mai sus, avand in vedere ca este extras dintr-un volum de memorii. c. Explica, prin referire la fragmentul citit, sensul afirmatiei lui Mircea Eliade : Pentru mine, era mai mult decat ce putea insernna Italia pentru un tanar.de 20 de ani. II. Scrie un eseu de 1 -2 pagini in care sa evidentiezi particuiaritatile de realizare a unui personaj din Mara de loan, In elaborarea eseului vei avea in vedefe urmatoarele repere: evidentierea statutului social si psihologic al personajuiui ales/in relatie cu tema romanului relevarea trasaturilor personajului ales, evidentialte in. doua. momente ale.evolutiei conflictului; exemplificarea pe baza unor secvente narative sau a unor citate comentate, a patru modalitati / procedee de caracterizare a personajului; prezentarea relatiei dintre personajul ales si un alt personaj al romanului. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarji este la alegere. Pentru continutul eseului vei primi .20 de puncte, iar pentru redactare 20 de puncte/

CLASA A IX A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRULI I. Citeste cu atentie textul:

,,Dupa opinia mea,in societatea contemporana rolul literaturii este la fel de important ca si rolul stiintei. Literatura (si aici am in vedere numai literature majora, valoroasa) reprezinta specificitatea umana in cel mai inalt grad, impulsioneaza sensibiliistea si educa prin forta exemplului particular latura generate de noblete si de sublim a sentimentelor ca act de constiinta.[...] Atata timp cat oamenii vor comunica prin vorbire, va exists si literatura. Cu cat mijloacele tehnice de comunicare se vor perfectiona (tiparul, radioul, cinematografia, televiziunea), sansele de circulatie ale literaturii sunt sporite. Literatura, in esenta ei, nu tine neaparat de cuvantul scris. * (Nichita Stanescu, Rolul literaturii, in vol. Amlntiri din prezenf) a. Precizeaza temalica fragmentului citat. . b.Prezinta particularitaji ale stililului din textul dat. c. Exprima-ti opinia despre valabilitatea afirmajiei: ,,Atata timp cat oamonii vcr comunica prin vorbire, va exista si literatura II. Realizeaza un eseu de 1 - 2 pagini cu tema Originalitatea transpunerii mitului creatiei in cele trei texte studiate din Tablouri biblice de Tudor Arghezi. In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere :

 Definirea conceptelor:mitul creatiei si originalitate; Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie; Stabilirea relatiei dintre textul biblic si cel al lui T. Arghezi Relevarea elementelor de fictional / nonfictional prin raportare la textul biblic. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 30 de puncte. CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRULI I. Citeste cu atentie textul: Astfel arta, ntocmai ca si creatia divina, devine cea mai minunata taina. Crend oameni vii, cu viata proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii. Nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza n arta, ci pulsatia vietii. Cnd ai reusit sa nchizi n cuvinte cteva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa dect toate frazele frumoase din lume. Precum nasterea, iubirea si moartea alcatuiesc enigmele cele mai legate de viata omeneasca, tot ele preocupa mai mult si pe scriitorul care ncearca sa creeze viata. Literatura rezultata din asemenea preocupari nu va multumi, poate, nici pe superestetii ce savureaza numai rafinariile stilistice sau extravagantele sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon. Nici n-are nevoie. Literatura traieste prin ea si pentru ea nsasi. Durabilitatea ei atrna numai de cantitatea de viata veritabila ce o cuprinde. (Liviu Rebreanu, Cred) a. Identifica referentul si scopul comunicarii in textul de mai sus; b. Mentioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii in fragmentul dat; c. Formuleaza o opinie argumentata privitoare la parerea lui Liviu Rebreanu despre arta II. Realizeaza un eseu de 1 - 2 pagini cu tema: Relatia dintre parinti si copii in romanul Mara de loan Slavici. In realizarea eseului vei avea in vedere: evidentierea statutului initial al personajelor avute in vedere; relevarea trasaturilor personajelor, evidentiate in raport cu tema si cu aspecte reflectate in roman; prezentarea relatiilor dintre personajele avute in vedere si alte

doua semnificative pentru tema eseului; relevarea semnificatiei deznodamantului operei pentru destinul personaje. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 20 de puncte.

CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRULI I. Citeste cu atentie textul:

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, cnduva si mai slobode veacuri, ntru care, pe lnga alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai de folos n toata viiata omului zabava dectu cetitul cartilor. Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda i facem pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv l aflam. Din Scriptura ntelegem minunate si vecinice fapte puterii lui, facem fericita viiata, agonisim nemuritoriu nume. Sngur Mntuitoriul nostru, Domnul si Dumnezeu Hristos, ne nvata, zicndu: adeca: Cercati Scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii nostri ne nvata cu, acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare. Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu dragoste osteneala. De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logofat mare n Moldova. a. Identifica referentul si scopul comunicarii in textul de mai sus; 10p b. Mentioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii in fragmentul dat; 10p c. Comenteaza in maxim 20 de randuri primul paragraf al textului. 20p

II.Realizeaza un eseu cu tema Creatie si joc in cele trei texte studiate din Tablouri biblice de Tudor Arghezi. In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere : Definirea si relatia dintre cele doua concepte avute in vedere; Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie; Stabilirea relatiei dintre textul biblic si cel al lui T. Arghezi Relevarea elementelor de fictional / nonfictional prin raportare la textul biblic. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 30 de puncte.

CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRULI I. Citeste cu atentie textul:

Poezia nu va reusi niciodata, ea singura, sa aduca nici pace si nici mai multa prosperitate n lumea contemporana. Ea nu va rezolva niciuna dintre problemele politice sau economice ale lumii noastre si nu va conta ca argument pentru asezarea pe un nou fundament a relatiilor dintre pisici si soareci, dintre cini si pisici, dintre oameni si cini. Singurul loc n care poezia poate semnifica ceva este lumea contemporana individuala. Acolo, n firea fiecaruia, poezia mai poate modela ceva si din aceste mici slefuiri ale cruditatilor noastre intime se mai poate aprinde o unda de comunicare normala ntre indivizi avnd creiere identice, dar viziuni diferite. Poezia poate umaniza, dar nu n marsuri si nu n misiuni de umanizare. Le citesc uneori, cte o poezie, elevilor mei. i vad dintr-odata atenti; chiar daca nu nteleg, devin atenti. Asculta mai degraba din bucuria de a iesi din rutina zilnica. Aceasta minima atentie este o mare victorie a poeziei asupra firii lor. Sa fii atent la comunicarea unui mesaj, chiar daca nu-l ntelegi n totalitate, mi se pare coplesitor pentru o lume normala. (Matei Visniec, Despre rolul poeziei n lumea contemporana)

a. Selecteaza. din lista urmatoare, o calitate a stilului, care se regaseste in textul citat, motivandu-ti optiunea: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica. eufonie. cursivitate, oralitate. b. Precizeaza cele doua modalitati ce reprezinta poezia pentru Matei Visniec c. Argumenteaza intr-un scurt eseu de 10 15 randuri ce reprezinta pentru tine poezia II.Realizeaza un eseu cu tema Jocul ca forma de initiere pornind de la Dupa melci de Ion Barbu In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere : Definirea si relatia dintre cele doua concepte continute de cerinta: joc si initiere; Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie; Stabilirea elementelor de natura mitologica din textul lui Ion Barbu Relevarea elementelor de fictional / nonfictional. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 30 de puncte. CLASA A IX - A

LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA SEMESTRULI I. Citeste cu atentie textul:

,,A discuta va sa zica a compara: argumentele proprii cu cele ale adversarulul si a distinge cu dezinteresare care e mai tare, care e adevarat. Dar cand altceva zici. altceva iti raspunde; cand dai aici si crapa cine stie unde, cand discutia, in loc dn a fi o comparare de argumente, degenereaza in cearta pentru, vorbe, in subtilitati, discutia e stearpa. " (Mihai Eminescu] a. Selecteaza. din lista urmatoare, o calitate a stilului, care se regaseste in textul citat, motivandu-ti opjiunea: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica. eufonie. cursivitate, oralitate. b. Precizeaza cele doua modalitati de a discuta, descrise tn text. c. Opteaza pentru una dintre ceje doua modalitati de a discuta, prezentand felul In care porti o conversalie.

II.Realizeaza un eseu cu tema Jocul ca forma de initiere pornind de la Dupa melci de Ion Barbu In realizarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere : Definirea si relatia dintre cele doua concepte continute de cerinta: joc si initiere; Identificarea modalitatilor lirice/epice de expresie; Stabilirea elementelor de natura mitologica din textul lui Ion Barbu Relevarea elementelor de fictional / nonfictional. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarilor este. Pentru continutul eseului vei primi 20 de puncte, iar pentru redactare 30 de puncte.