Nazismul

I Introducere

Socialismul Naional, deseori numit si Nazism, micare politic German iniiat n 1920 cu Organizaia Naional Socialist Germana a Lucrtorilor (nsdap) sau Partidul Nazist. Micarea a fost folosit n stabilirea celui de-al treilea Reich, statul German totalitar condus de dictatorul Adolf Hitler din 1933 pana in 1945. II Originea si ridicarea nazismului

Nazismul era similar cu fascismul Italian. Rdcinile Socialismului Naional erau germane ngropate, de exemplu, n tradiia prus a autoritii i expansiunii militare; n tradiia romantic german a ostilitii la raionalism, liberalism i democraie; n variate doctrine rasiste dup care oamenii Nordici, aa numiii puri Arieni, nu erau numai fizic superiori altor rase, dar crau si o moralitate i cultur superioar. Teroritii i planificatorii Nazismului i includeau i pe Generalul Karl Ernest Haushofer, un geograf German care a exercitat mult influen in fostele implicaii Germane. Editorul i liderul german Alfred Rosenberg a formulat teoriile rasiste Naziste pe baza muncii scriitorului Anglo-german Huston Stewart Chamberlain. Financierului German Hjalmar Schacht i-a czut disciplina de a formula i cra polie economice i bancare iar arhitectului German i conductor de partid Albert Speer care era o mare figur in a vedea economia tocmai naintea sfritului celui de-al doilea rzboi mondial. III Efectele primului rzboi mondial

Originile imediate ale Nazismului vor fi gsite n consecinele nfrngerii Germane din primul rzboi mondial (1914-1918). Sub termenii tratatului de la Versaille, Germania a fost obligat s plteasc reparaii grele. Viaa politic i economic a Germaniei a fost serios perturbat ca rezultat al tratatului. Doar dup civa ani s-au luat masuri pentru restabilirea economic. Criza economic din toata lumea care a nceput in 1929 a mpins Germania intr-o nesperat depresie. n 1933 majoritatea Germanilor au votat unul dintre cele doua partide majore: Comunitii si Socialitii. IV Partidul Naional Socialist

Partidul Naional Socialist este originar din partidul German Muncitoresc, format in Munich in 1919. Atunci cnd Hitler s-a alturat in 1919, partidul German Muncitoresc avea cam 25 de membrii din care activi erau doar 6 in activiti ca discuiile si lectura. Imediat dup ce s-a alturat, Hitler devine liderul partidului. La prima ntlnire in mas a partidului inut in Munich pe 24 februarie 1920, Hitler a citit programul partidului pe care l-a avut parial scris; acesta coninea 25 de puncte de cereri naionaliste exagerate, idei socialiste corupte si doctrine anti-semite. Pentru ca aceste condiii 1

eseniale s fie realizate partidul a declarat in cel de-al 25-lea punct al programului: Pentru o societate moderna ,...,vom crea o centralizare care va uni toate puterile in minile guvernului V Hitler i asuma ntreaga responsabilitate

Dup ntlnirea din februarie 1920, partidul lui Hitler i-a schimbat numele in Partidul Naional German Muncitoresc. Noul partid a crescut ncet, i in pricipal in Bavaria. Convins de necesitate, intr-adevr, pentru ca valoarea violenei s se sfreasc partidul a organizat Sturmabteilungen (Trupele Furtun), sau SA, pentru a le pzi ntlnirile; pentru a perturba ntlnirile democrailor liberali, socialitilor si comunitilor, i pentru a persecuta evreii n special pe vnztorii evrei. Erau ajutai n aceste activiti de nite ofieri ai armatei de exemplu Ernest Rhm. n 1921 Hitler a adoptat emblema oficiala, un steag coninnd un cmp rou in centrul cruia se afla un cerc alb coninnd o swastika neagra. In 1923 Hitler a editat zarul Vlkischer Beobachter (Observatorul Rasist) ca fiind zarul oficial al partidului. Pentru c partidul Comunist German, fondat in 1919 cretea n putere, Socialitii concentrau cea mai mare parte a propagandei pentru a denuna Bolevismul, pe care ei l caracterizau ca o conspiraie a Evreilor financiari. VI Partidul in Reichstag

Micarea a crescut rapid, recrutnd mii de servitori civili, fermieri bogai si tineri din toate clasele sociale. n Reichstag alegerile din 1930 ale partidului Naional Socialist au numrat aproape 6.5 milioane de voturi (mai mult de 18% din totalul voturilor) comparabil cu 800.000 de voturi (2.5%) in 1928. Cele 107 locuri pe care le-au ctigat in alegeri i-au fcut cel de-al doilea mare partid in Reichstag, dup Social Democrai, care au ctigat 143 de locuri. Comunitii care au numrat 4.6 milioane de voturi si care au ctigat un numr considerabil de locuri, 77. n alegerile inute n iulie 1932 n Reichstag, Nazitii au numrat 13.7 milioane de voturi i au ctigat 230 din totalul de 670 de locuri. Acum fiind cel mai puternic partid, le-au fost oferite locuri in coaliia guvernamentala de ctre preedintele Hindenburg. Hitler a refuzat. n alegerile inute pentru succesor, inute in noiembrie, voturile partidului au numrat aprox. 11.7 milioane si partidul a ctigat numai 196 de locuri. Voturile partidelor Social Democrat si Comunist au numrat mai mult de 13 milioane, si mpreuna Social Democraii si Comunitii au ctigat 221 de locuri; dar pentru ca aceste partide erau adversare, Nazitii, in ciuda situaiei in care se aflau, erau totui cel mai puternic partid din Reichstag. nc o data Hitler a refuzat s participe la coaliia guvernamental. La ndrumarea cancelarlui Franz von Papen, Hindenburg i-a dat lui Hitler funcia de cancelar in 30 ianuarie 1933. Apoi partidul a nceput crearea statului Naional Socialist. Mai trziu in februarie, aproape de campania alegerilor pentru un nou Reichstag, cldirea parlamentului a fost distrusa de un foc de origine necunoscuta. Nazitii au dat vina pe comunitii i au folosit incidentul ca un pretext pentru a suprima acest partid; mai trziu i partidul Social Democrat a fost violent nbuit. nsa nici un partid nu a opus rezistent. Toate celelalte partide au fost nnebunite dup ce, ncercarea de a face un partid a fost fcuta o crim i partidul Naional Socialist a devenit singurul partid legal. In actul din 23 martie 1933, puterile legislative din Reichstag au fost transmise ctre cabinet. Actul i-a garantat lui Hitler puteri dictatoriale i a nsemnat sfritul Republicii Weimer. Printr-o lege pus in aplicaie pe 1 decembrie 1933, partidul Nazist a fost alturat indisolubil statului.