Curs anatomie-20.04.

2010 Venele capului si gatului Sunt nr de 6 vene principale: vena jugulara interna, vena jugulara externa, vena jugulara anterioara, vena tiroidiana inferioara. Acestea 4 se gasesc in reg ant a gatului. Vena jugulara posterioara, vena vertebrala, se gasesc in regiunea cefei(nucala). 1. Vena jugulara interna Aduna sangele venos din cavitatea craniana, regiunea orbitala, o parte a fetei si cea mai mare parte a reg lat a gatului. Incepe la nivelul gaurii jugulare, unde continua sinusul venos sigmoidian. Traiect: coboara vertical pana in vecinatatea bazei gatului, unde se anastomozeaza cu vena subclaviculara, posterior de extremitatea mediala a claviculei, formandu-se astfel trunchiul venos brahio-cefalic, drept si/sau stang. Calibrul venei se mareste pe masura ce ea coboara si prezinta pe traiectul ei 2 dilatatii mai importante: golful venei jugulare interne, este dilatatia superioara ce corespunde patului osos al fosei jugulare de la baza craniului si sinusul jugular, dilatatia inferioara fusiforma. Pe traiect vena prezenta 2 valvule osteale. Rapoarte: la origine este situate in partea posteo-laterala a gaurii jugulare. Corespunde fosei jugulare, situata pe fata inf a stancii temporalului, sub baza craniului, si care corespunde casei timpanului, coboara apoi lateral de artera carotida interna si apoi de carotida primitive impreuna cu care (carotida interna si primitive) si cu nervul vag formeaza pachetul v-n al gatului. Impreuna cu vasele si nervul vag e cuprinsa in teaca vasculara a gatului. Afluenti: la baza craniului: sinusul venos pietros inferior, sinusul pietro-occipital, vena condiliana anterioara si venele faringiene. La gat, langa hyoid, primeste trunchiul venos al lui farabeauf(tiro lingo faringo facial) Anastomoze: cu vena jugulara externa prin vene sau ramuri venoase ce uneste venele frontale cu cele temporale. Cu reteaua venoasa ce uneste pl alveolar cu cel pterigoidian. Cu vena comunicanta intraparotidiana. Cu venele emisare ce fac sa comunice sinusurile durei mater cu venele extracraniele tributare jugularei externe. Cu vena jugulara anterioara, prin ramuri ce unesc aceasta vena cu vena faciala. 2. Vena jugulara externa Aduna sangele venos din regiunile profunde ale fetei, cea mai mare parte a peretilor cutiei craniene, planurile superficiale ale regiunilor laterala si postetioara a gatului. Se formeaza in loja parotidiana, inferior holului condilului mandibulei, prin unirea venei maxilare cu vena temporala superficiala. Traiect: descendent, in care vena strabate pe rand regiunile parotidiana, scm-a, si apoi supraclaviculara. In regiunea parotidiana, coboara prin grosimea glandei parotide, formand planul vascular mijlociu sau intermediar al acesteia, si fiind astfel situata intre carotida externa, care e profound fata de ea, si planul nervos, reprezentat de nervii faciala, auricolo-temporal si mare auricular, dispusi superficial de ea. In regiunea scm-a (carotica) are o directie in jos sis pre posterior, incruciseaza fata superficiala a m scm, fiind situate in tesutul cellular subcutanat, si fiind acoperita de m pielos al gatului. In regiunea supraclaviculara ajunge in triunghiul omo clavicular, traverseaza lama superficiala a fasciei cervicale, apoi lama pretraheala a acesteia si descrie o curba spre inferior si medial, varsandu-se in vena sublaclaviculara, aproape de confluentul venos jugulo subclavicular.

Prezinta pe traiectul sau 2 valvule insuficiente, una in portiunea mijlocie, si cealalta la terminare. Afluenti: venele auriculare posterioare, vene occipitale, ramuri cervicale subcutanate, vena 3. Vena jugulara anterioara Aduna sangele venos din regiunea anterioara sau mediala a gatului. Se formeaza in regiunea suprahiodiana, prin anastomozarea mai multor vene submentale superficiale. Traiect: coboara vertical si putin lateral fata de linia mediana a gatului, pana in vecinatatea furculitei sternale. La origine se gaseste superficial de lama superficiala a fasciei cervicale dar eriincizurii jugulare, unde se gaseste in spatial interfascial suprasternal, format intre lama superficiala si lama pretraheala a fasciei cervicale. De aici descrie o curba, mergand spre lateral, incruciseaza fata profunda a m scm, si se varsa in vena subclaviculara. Se anastomozeaza cu jugulara externa si cele mai importante anastomoze sunt intre cele 2 vene jugulare anterioare(dreapta si stanga), anastomozandu-se la diferite nivele. 4. Venele tiroidiene inferioare Sunt in nr variabil. Se formeaza in partea inferioara a tiroidei, coboara anterior traheei, se anastomozeaza intre ele, formand 2 trunchiuri principale care se varsa in tr venoase brahiucefalice. scapulara superioara si vena scapulara posterioara. Anastomoze: cu vena jugulara interna, cu vena jugulara anterioara si cu vena cefalica, printr-o anastomoza preclaviculara. Venele regiunii nucale( ale cefei) Se formeaza pl venoase intrarahidiene situate pe toata lungimea canalului vertebral, si cele extra rahiene, impartite de planul frontal dus prin varful pr transverse cervicale, intr-un grup anterior si unul post. Din cel post face parte pl venos occipito-vertebral, foarte bine reprezentat, situate intre occipital si atlas, si in acest pl isi au orig venele vertebrala si jugulara post. 1.Vena vertebrala insoteste a vertebrala si se formeaza din confluentul venos occipitovertebral, vena condiliana posterioara, vena emisara mastoidiana si vene superficiale ale m cefei. Coboara prin gaurile transversare ale vertebrelor cervicale, impreuna cu a vertebrala, fata de care e situate lateral. Sub procesul transvers a lui C7 coboara spre anterior, trece anterior de ggl stelat si se varsa in tr venos brahio-cefalic. Afluenti: vene ce provin din plexurile extrarahidiene, venele spinale si venele cervicala profunda si ascendenta. Anastomoze: cu sinusurile venoase ale durei mater, cu vena occipitala si cu vena jugulara posterioara. 2. Vena jugulara posterioara Isi are originea in pl venos occipito-vertebral. De la acest nivel coboara spre medial pe sub m marele oblic al capului, iar la nivelul pr spinoase ale axisului si chiar a lui C3 se anastomozeaza cu cea de pe partea opusa, continua traiectul inf si lat situate intre m marele complex si procesul transevers a lui C7. de aici se indreapta inferior sis pre anterior, trece intre pr transvers a lui C7 si prima coasta si se varta in tr veno brahio cephalic.

Anastomoze: cu vene jugalara externa si interna prin vena occ, c venele emisase si a le durei mater si cu vena de partea opusa. Limfaticele capului si gatului 1. Limfaticele capului Sunt 6 grupe de noduli limfatici cefalici: grupul occipital, grupul mastoidian, grupul parotidian, grupul submandibular, grupul submental si grupul genian. In ansamblul lor, formeaza cercul nodular limfatic pericervical. a. Grupul occipital Format din unul sau mai multi noduli superficiali, situati la nivelul instertiei occipitale a scm si noduli occipitali profunzi situati de-alungul vaselor occipitale sub m splenius. Aduna limfa din portiunea occipitala a tegumentelor capului si o parte din limfa superficiala si profunda a cefei. b. Gupul mastoidian Format din 1 pana la 4 noduli, situati in dreptul insertiei mastoidiene a scm si aduna limfa de la pavilionul urechii, conductul auditiv extern si tegumentele temporale ale pielii capului. c. Grupul parotidian Format din noduli supra-aponevrotici situati ant urechii, noduli subaponevrotici, situati intre apoenvroza si fata superficiala a parotidei si nodulii parotidini profunzi, situati in grosimea glandei parotide, dispusi de-a lungul a carotide externe si veneilare externe. Aduna limfa de la portiunea frontala si temporala a pielii capului, de la pleoape, de la radacina nasului de la urechea externa si medie, de la nivelul mucoasei foselor nazale si de la nivelul glandei parotide. d. Grupul submandibular Sunt 3 pana la 6 noduli, esalonati de-a lungul marginii inf a mandibulei, de-a lungul vaselor faciale. Aduna limfa de la nas, obraji, buze, gingii, unghiul intern al ochiului, portiunea interna a pleoapelor, planseul bucal. e. Grupul submental Format din 2-3 noduli limfatici, aflati in spatial dintre pantecele ant al digastricului. Se impart in supraaponevrotici si subaponevrotici si aduna limfa de la portiunea inf a o obrajilor, de la buza inferioara, de la Barbie, de la gingia inf, de la planseul bucal. f. Grupul genian Forma din noduli mici, inconstanti, situati de-a lungul vaselor faciale. 2. Limfaticele gatului Lantul nodular jugular anterior, situati de-a lungul venei jugulare anterioare si se varsa in nodulii jugulari interni. Lantul nodular jugular extern, 3-4 noduli situati de-a lungul venei jugulare externe. Nodulii laterali profunzi ai gatului, formati din grupul jugular intern, grupul spinal, si grupul cervical transvers. a. Grupul jugular intern Format din noduli situati lateral si inf de jugulara interna si impartiti in subdigastrici, supraomohiodieni si inferior situati la terminarea jugularei interne. Primeste limfa de la toata

partea ant a capului si gatului si trimite eferente, cei dp stanga ductului thoracic iar cei dp dreapta marei vene limfatice. b. Grupul spinal format din noduli esalonati de-a lungul ramului lateral a n spinal(accesoriu). Aduna limfa de la nodulii occipitali si mastoidieni si o trimit catre grupul cervical transvers. c. Grupul cervical transvers Format din noduli situati de-a lungul a cervicale transverse. Trimit eferente catre ductul thoracic si marea vena limfatica Nodulii cervicali profunzi juxta viscerali Formati din nodulii retrofaringieni, situati ant m prevertebrali, in dreptul maselor laterale ale atlasului, si care aduna limfa de la niv foselor nazale , trompei eustachio si rino-faringelui. Nodulii prelatringieni Situati ant mb cricotiroidiene Nodulii pretraheali Aduna limfa de la glanda tiroida si trahea cervicala si trimit eferente catre nodulii jugulari interni si cei recurentiali. Nodulii recurentiali Sunt esalonati de-a lungul n recurenti (n laringei inf, ramuri din n vag). Primesc limfa de la glanda tiroida, laringe, trahea cervicala, de la esofagul cervical si trimit eferente pe stg catre ductul thoracic, pe dr catre marea vena limfatica. Artera subclaviculara

Sunt 2 artere subcl dr si stanga cu origini diferite. Artera subcl dreapta isi are orig din tr arterial brahio cephalic, iar cea stanga isi are orig direct din crosa aortei. Traiect si rapoarte: Artera subcl stanga este mai lunga decat cea dreapta cu aprox 3 cm, ecesti 3 cm reprez lungimea tr brahio cephalic si i se descrie o portiune intratoracica. In port intratoracica subcl stanga are urm rapoarte: ant artera carotida comuna stanga si n vag stang; post coprul primelor 2 vertebre toracale; medial traheea, esofagul, n recurent stang, ductul thoracic; lateral pleura si plamanul stang. Atat artera subcl stanga cat si artera subcl dreapta descriu un traiect care la randul lui este impartit in portiune prescalenica, interscalenica si postscalenica. Se considera ca portiunea intratoracica a subclaviei stangi face parte din portiunea prescalenica. Rapoartele arterelor in portiunea prescalenica: Artera subclaviculara dreapta vine in raport de jos in sus si dinspre medial spre lateral, si anterior cu n vag, ansa lui Vieussens, si n frenic, apoi cu vena subcl dreapta si originea trunchiului venos brahio cephalic drept. Apoi cu clavicula, m omohioidieni si articulatiile sterno-costo-claviculara. Posterior: are rap cu n recurrent drept si ggl stelat kre sta in foseta supra-retro-pleurala a lui Sebileau. Inferior: este in rap cu cupola pleurala si este incrucisata de nervul recurrent ansa lui Vieussens si anastomoza n frenic cu ggl stelat. In port prescalenik artera subcl stanga are aceleasi rapoarte cu cea dreapta cu cateva exceptii: este situate la distanta de nervul vag stang, nu are rapoarte cu n frenic stang, n recurrent stang nu trece pe sub ea. In portiunea interscalenica cele 2 artere subclavii trec prin intersitiul dintre m scaleni anterior si mijlociu stand in santul de pe fata sup a coastei 1 posterior de tuberculul lui Lisfranck. Posterior si superior de artere se gasesc trunchiurile primare ale plexului brachial si ramul ventral al n spinal 4 (C4).

In portiunea postscalenica arterele stau pe prima digitatie a muschiului dintat anterior si sunt acoperite de clavicula si muschiul subclavicular. De la acest nivel mijlocul claviculei, arterele subclaviculare se continua cu arterele axilare. Ramuri colaterale ale a subcl: 1. artera vertebrala 2. artera toracica interna 3. trunchiul intercostalelor superioare 4. artera cervicala profunda 3+4 -> formeaza trunchiul cervico-intercostal isi pot avea originea separate sau printrun tr comun. 5. artera tiroidiana inferioara 6. artera cervicala ascendenta 7. artera cervicala transversa 8. artera scapulara superioara 5+6+7+8-> form trunchiul tiro-bicervico-scapular toate arterele enumerate iau nastere din portiunea prescalenica a arterei subclavii. 9. artera scapulara posterioara se desprinde din port inter sau post scalenica. Artera vertebrala urca vertical intre m scalen anterior si m prevertebrali anterior ggl stelatsi precesului transvers a lui C7 se gaseste apoi posterior carotidei primitive si venei vertebrale. Patrunde in gaurile transversale ale vertebrelor cervicale urcand astfel prin canalul transversal format de acestea si m intertransversali ant si post. Traverseaza mb occipitoatloidiana posterioara, si patrunde prin gaura occipitala in neurocraniu deasupra gaurii occipitale. Inconjoara bulbul rahidian si se uneste cu cea de partea opus ape linia mediana si anterioara formand trunchiul arterei bazilare situat ant puntii si fiind in raport cu santul bazilar al occipitalului. Ramuri colaterale ale arterei vertebrale in reg cervicala ram musculare pt muschii pe langa kre trece si ram spinale pt maduva spinarii; iar in cav craniana da: artera meningee posterioara pt cortul cerebelului, arterele cerebeloase inferioara si posterioara si arterele spinale anterioara si posterioara pt bulbul rahidian. Trunchiul arterelor intercostate superioare: Coboara anterior gatului primelor 3 coaste si in dreptul primelor 3 spatii intercostale dau cate un ram intercostal si un ram dorso-spinal. A cervicala profunda vasc m transverso spinos si marele complex. A tiroidiana inferioara de la origine urca vertical pana la 1 cm sub tuberculul anterior a vertebrei cervicale 6.Este situata anterior de m scalen ant. Isi schimba directia si coboara spre medial descriind o prima curba, portiune kre este cuprinsa intre carotida primitiva aflata anterior si artera vertebrala aflata posterior. Isi schimba iar directia devenind ascendenta si ajunge la baza lobului tiroidian, in aceasta portiune avand rapoarte medial cu traheea cervicala si esofagul cervical si fiind incrucisata de nervul recurent. Se termina la baza lobului tiroidian dand ramuri inferioare, posterioare si profunde. Ramul inferior se anastomozeaza cu cel de partea opusa formand arcada arteriala subistmica. Ramul posterior se anast cu ramul cu acelas nume din tiroidiana superioara, ram din carotida externa formand arcada longitudinala retro-lobara. Artera cervicala ascendenta urca intre scalenul anterior si m prevertebrali si se termina prin epuizare cam in dreptul axisului. Artera cervicala transversa traverseaza fosa supraclaviculara mare si patrunde in m trapez pe kre in vascularizeaza. Artere scapulare superioara si posterioara se anastomozeaza cu artera scapulara inferioara, ram din axilara, participand la formarea cercului arterial peri-scapular.

Artera toracica interna isi are originea pe fata inferioara a subclaviei. Patrunde in torace. Coboara de o parte si de alta a marginilor laterale ale sternului la o distanta de 15-18 mm de acestea. Sunt situate intre un plan ant osos reprezentat de coaste si spatille intercostals si un plan posterior muscular reprezentat de m triunghiularul sternului. In dreptul spatiilor intercostale din ea se desprind arterele intercostale anterioare cate 2 pt fiekre spatiu intercostal. Se termina dand arterele epigastrice superioare care trec din torace spre abdomen prin hiatusul sterno-costal al diafragmei si se vor anastomoza prin inosculatie cu arterele epigastrice inferioare care urca din artera femurala comuna.