Conceptul de Civilizatie

1.
Definirea conceptului de civiliza ie

Termenul ''civilizaie'' a fost i este folosit, ca i cel de cultur, cu nelesuri foarte diferite. Este aproape imposibil astzi o definiie a conceptului de civilizaie. Aceasta nu constituie o scuz ab initio, ci, mai degrab, o atenionare de nceput de drum: n locul definiiei, imposibil i inutil n acelai timp, este preferabil o abordare mai larg. Pentru c, oricte strduine s-ar face, cultura si civilizaia nu pot fi separate dect n mintea noastr, n plan real fiind fenomene sociale ngemnate, grania dintre ele cu greu putnd fi tras. Etimologic, termenul ''civilizaie'' deriv din latina clasic unde adjectivul civilis i substantivul civilitas desemneaz calitile generale ale ceteanului (civis) n relaiile cu ceilali ceteni: politeea, amabilitatea. La greci i romani condiia de cetean era sinonim cu comportamentul civilizat. Propriul lor stadiu de organizare social l considerau modelul perfect i suprem al umanitii. Tot ceea ce era n afara lumii lor era identificat cu ''barbaria'', stadiu inferior n raport cu lumea lor civilizat. Cuvntul civilizaie, ne spune Al. Tnase n lucrarea sa ''Introducere n filozofia culturii'', a aparut pe la 1766 i a fost introdus in circulaie de raionalitii secolului al XVIII-lea, n primul rnd de Voltaire i enciclopeditii francezi, pentru a desemna ''vremurile noi'' n raport cu''epocile ntunecate'' anterioare (evident, feudalismul). Polisemantismul cuvntului ''civilizaie'' s-a pstrat pn n vremurile noastre. n timp ce unii autori recunosc c ndreptit numai termenul de ''civilizaie'', alii manifest preferina pentru termenul de ''cultur'' atunci cnd desemneaz ansamblul vieii materiale i spirituale. Iat, de exemplu, Kultur din limba german corespunde n mare msur cu civilisation din limba francez, iar culture din scrierile etnografilor i antropologilor de limb englez corespunde cu nelesul ce se confer termenului de civilizaie din alte limbi. Dincolo de aceste dificultai de ordin semantic, o alta categorie de dificulti ine de ceea ce efectiv desemneaza termenul de ''civilizaie''. Aceste noi dificultai se circumscriu ntrebarii: ce aciuni i produse ale aciunii umane intr n sfera civilizaiei? Doar cteva opinii aducem n atenie pentru a sesiza subiectivismul i relativismul n care ne aflm.
Foarte muli autori susin c de domeniul civilizaiei aparin toate cuceririle i bunurile tehnico-materiale, ''cultura material'', cum am fost obisnuii s-i spunem. Pentru alii, termenul ''civilizaie'' se refera la diverse stri ale societaii, adic formele elevate de organizare a societii. Iat ce spune Guizot n acest sens: ''Se poate spune c civilizaia este ansamblul elementelor unei viei sociale organizate, care au asigurat umanitii preponderena sa asupra altor animale i stapanirea pmntului''. ''Civilizaia'', raportat la cultur, desemneaza cultura contient de rosturile i valorile ei. Alteori, dimpotriv, civilizaia ar fi expresia decderii culturii, este ''moartea culturii''.
2. Raportul dintre civiliza ie i cultur

Pentru O. Spengler, cultura i civilizaia sunt, ca i la Chamberlain, dou ramuri ale creaiei umane, dar raportul dintre ele este de fatal succesiune. Dupa ce o cultur (sufleteasc, prin excelen) a atins cele din urm culmi de nflorire, ea se transform, sub imperiul unei fataliti inevitabile, n civilizaie (material, prin excelen). Civilizaia ar constitui sfaritul fatal al oricrei culturi, ultima sa batranee, iarna sa. Creaia de civilizaie este n ''ordinea intereselor vitale, a securitii i confortului'', pe cnd cultura este o ''plsmuire de natur metaforica i de intenii revelatorii''. Ca atare, ''cultura rspunde existenei umane ntru mister i revelare, iar civilizaia rspunde exigenei ntru autoconservare i securitate. ntre ele se casc deci o deosebire profund de natur ontologic'', ncheie autorul. N. Berdeaev, ndeosebi n cartile ''Der Sinn der Geschichte'' (1925) i ''Un nouveau Moyew-age'' (1930), subliniaz faptul c civilizaia, ca faz final a oricrei culturi, provine dintr-o sleire a forelor spirituale ale omului (omenirii). Ceea ce caracterizeaz civilizaia ar fi voina de via, de a tri, de a se bucura de plcerile vieii, i, ca atare, n aceast etap a omenirii preocuparea dominant ar constitui-o organizarea practic a vieii. n timp ce cultura se caracterizeaz prin faptul c este dezinteresat, gratuit, civilizaia se caracterizeaz prin preocuprile ei practice. Civilizaia urte eternitatea, este pgn, nlocuiete creaia individual cu munca colectiv, distruge originalitatea personal. ntre cultur i civilizaie, spun unii autori: nu poate fi un raport de fatal succesiune sau evoluie paralel absolut, nici de subordonare sau incluziune, ci, mai degrab, o relaie de interaciune. n planul individualitii, al subiectivitii, cultura este rezultatul educaiei, civilizaia fiind sistemul,
2
organizat i instituionalizat, al educaiei. Dac civilizaia este cultur, integrat ntr-un sistem organizat de munc, de trai i de gndire, rezult c vigoarea, trinicia unei civilizaii depind de msura n care o societate dat... i creaz sisteme de organizare i instituii corespunztoare, cu ajutorul crora transform valorile culturale n fapte de via, adic n fapte de civilizaie.
3. Coordonate fundamentale
Problematica civilizaiei vizeaz dou coordonate fundamentale: a) clarificarea sensurile multiple cu care a circulat i circul termenul de civilizaie; b) analiza raporturilor dintre civilizaie i cultur. n legtur cu prima coordonat, J. Cazeneuve susine c aceste sensuri diverse pot fi grupate n trei categorii: 1. civilizaia este asociat cu o judecat de valoare ce se refer la societile evoluate n raport cu cele primitive sau barbare; 2) termenul de civilizaie se raporteaz la un anumit aspect al vieii sociale sau la opere de civilizaie; 3) conceptul se aplic la un ansamblu de popoare sau societi; Fr ndoial c nu putem dect s fim de acord cu necesitatea unei distincii ntre cultur i civilizaie, resimit att de gnditorii strini, ct i romni. Nu mai departe Hegel intuise aceast deosebire de coninut ntre cei doi termeni, cultura fiind conceput ca o manifestare a spiritului subiectiv, iar civilizaia ca o expresie a spiritului obiectiv; civilizaia apare ca urmare a devenirii culturii, care nu poate fi civilizaie dect n mod virtual. Iar M. Mauss susinea c ntre cele dou exist o diferen de valori, n plus civilizaia are o arie i o form (agricol, tehnic, informaional .a.). "Civilizaia i cultura - sublinia S. Mehedini - sunt noiuni fundamental deosebite. Una privete lumea material, cealalt e de natur exclusiv sufleteasc''. Autorul face un pas mai nainte, i-i nuaneaz distincia; civilizaia se refer la finalitatea elementelor de coninut a valorilor. "Cnd dai cuiva acest atribut, ai ndat nainte imaginea unei locuine confortabile i a unor mijloace de circulaie dintre cele mai moderne (automobile, tren, vapor etc.)". Dac prin cultur, S. Mehedini nelegea "suma creaiilor sufleteti, tiina, arta, etica i folclorul unui popor'', civilizaia o aprecia dup "numrul uneltelor i calitatea produciei, densitatea populaiei, calitatea biologic a unui popor''. Civilizaia se poate defini ca fiind cultura integrat i asimilat n practica social-uman care a
3
devenit o parte component a modului social de via, n toate manifestrile sale: munc, gndire, trai, comportament. Sau capacitatea de a ne adapta mediului natural i social prin valorile culturii. Din aceast perspectiv civilizaia subsumeaz: a) producia, munca, meteugurile, serviciile, modul de organizare; b) tehnicile i tehnologiile, resursele de energie, uneltele i obiectele muncii; c) locuinele, construciile, oraele, satele, amenajarea acestora; d) consumul i alimentaia, mbrcmintea i moda, interiorul locuinelor; e) comerul i schimbul de mrfuri, organizarea pieelor, trgurilor, magazinelor; f) cile de comunicaie, transporturile; g) organizarea timpului liber; srbtorilor, vacanelor, turismului; h) organizarea vieii de familie, educarea copiilor; i) sistemul de sntate i de protecie social; j) organizarea vieii politice i administrative, statul i instituiile sale; k) difuzarea culturii cu toat reeaua sa instituional: muzee, biblioteci, teatre, instituii de nvmnt etc.
4. Concluzii
n concluzie am selectat cteva definiii ale civilizaiei concepute de personaliti remarcabile: Civilizaia este multiplicarea fr limite a necesitilor nenecesare.Mark Twain Civilizaia este procesul de eliberare a omului de oameni.-Ayn Rand Civilizaia este procesul de a reduce infinitul la finit.-Oliver Wendell Holmes Civilizaia este ordinea i libertatea care promoveaz activitatea cultural.-Will Durant
Bibliografie:
1. www.isciv.ro 2. www.rightwords.com 3. www.scribd.com

Conceptul de Civilizatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conceptul de Civilizatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conceptul de Civilizatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Definirea conceptului de civiliza ie

2. Raportul dintre civiliza ie i cultur

S-ar putea să vă placă și