Despre Bucuresti

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

rasul se afla n sud-estul tarii, ntre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile rului Dmbovita, ce se varsa n Arges, afluent al

Dunarii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar n centrul orasului exista un lac, Lacul Cismigiu. Acest lac, fosta balta n vechiul oras medieval, este nconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata n 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lnga Cismigiu, mai exista doua parcuri mari, Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romnia si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice). Prima sa mentiune apare n 1459 si devine capitala n 1862.n prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este mpartita n sase sectoare.

Este de asemenea cel mai mare oras si principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural din Romania. Situat in S-SE tarii, la o altitudiine de 60-90 m, pe rurile Dmbovita si Colentina, la 4425'50" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si 2606'50" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg). Orasul are o suprafata de 228 kmp si o o populatie de 2.021.000 (la 1 ianuarie 1998), ceea ce inseamna cam 9% din tot

ucurestiul a fost numit "Micul Paris" datorita atat arhitecturii sale cat si bogatei vieti culturale, sociale si economice

este una dintre cele mai frumoase capitale europene.

Orasul care n anul 1857 era primul din lume unde a fost introdus iluminatul public cu petrol lampant, devine capitala Romaniei n 1862, dezvoltandu-se rapid n toate domeniile: demografic, economic cultural. Bucurestiul are vechi traditii culturale, prima institutie de nvatamant superior, Academia Domneasca de la Sfantul Sava, luand fiinta nca din 1694.

n anul 1852 s-a ncheiat constructia Teatrului National, pe atunci al treilea din Europa prin proportiile sale si

decoratiunile interioare. In 1864 ia fiinta Universitatea , Conservatorul de Muzica si Declamatiune, n anul 1868 se nfiinteaza Filarmonica Romana, n 1879 Academia Romana, iar ntre anii 1886-1888, cu fonduri obtinute din subscriptii publice, se construieste Ateneul Roman.

In Municipiul Bucuresti functioneaza 45 de muzee din care, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa nfiintat n anul 1908, Muzeul Militar National nfiintat n anul 1914, Muzeul Satului nfiintat n anul 1936 de Prof. Dimitrie Gusti, Muzeul National de Arta deschis n anul 1948 n Casa Golescu, Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti adapostit n Palatul Sutu si redat n circuitul public n 1959, Muzeul Taranului Roman nfiintat n anul 1990, Muzeul Cotroceni si altele.

Infloritor si important centru cultural, Bucuresti dispune n prezent de patru biblioteci nationale, opera, opereta, trei filarmonici si orchestre simfonice, 15 teatre dramatice, trei teatre de papusi si marionete, doua teatre muzicale si de estrada, doua ansambluri artistice, o orchestra populara si un circ cu aproximativ 2500 locuri.

entrul vechi al Bucurestiului este cunoscut sub numele de Curtea Veche , incluzand Hanul lui Manuc si strazile Selari,

Sepcari, Covaci, Gabroveni si Lipscani - prima zona mestesugareasca si comerciala a orasului, situate in centrul istoric al Bucurestiului, numai la cativa metri de Kilometrul 0 al capitalei Romaniei.

De asemenea, in zonele centrale ale Bucurestiului se afla si cateva parcuri vechi: Cismigiu (1850), Gradina Botanica (1884).

Orasul este inconjurat si de numeroase lacuri si paduri - in care se gasesc un mare numar de monumente construite in vechiul stil architectonic Romanesc: padurea Snagov si lacul care include si manastirea cu acelasi nume situata pe o insula in mijlocul lacului, unde este inmormintat Contele Dracula), Mogosoaia - cu palatul Printului Constantin Brancoveanu, manastirile Cernica si Pasarea, Lacul si Manastirea Caldarusani (care a fost fondata de Printul Matei Basarab), Padurea Baneasa.

Orasul de azi

rasul a crescut rapid, suprafata dublandu-se dupa al doilea razboi mondial. A aparut de timpuriu pe malul stang al

raului Dambovita. In anul 1860 acest satulet a fost inlocuit de o capitala eleganta cu arhitectura de inspiratie franceza, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani. Comunistii planuiau extinderea marilor bulevarde incepute in secolul al 19-lea. De asemenea, au proiectat parcuri si au inaltat constructii masive -- multe dintre ele cu pronuntat stil sovietic -- ca de exemplu sediile partidului comunist si cladirile gigantice care gazduiau lucrarile guvernului. Dupa al doilea razboi mondial s-au construit blocuri mari cu apartamente de tip utilitar fara nici un aspect distinctiv. Un numar de biserici istorice si sinagogi au fost daramate, din ordinul presedintelui dictator al Romaniei Nicolae Ceausescu, pentru a-si putea pune in aplicare planurile lui de constructie.

In prezent, Bucurestiul a ramas centrul cultural si economico-social al Romaniei, oferind o mare varietate de posibilitati de cazare care include apartamente particulare, campusuri universitare, hoteluri si hostale. Cele mai importante locuri sunt situate in centru - Piata Unirii, Piata Universitatii, Piata Romana cu imprejurimile, unde se afla si centrul vietii de noapte: baruri de zi si de noapte, pub-uri, teatre, cinematografe.

egenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabila,

Bucuresti a fost ntemeiat de catre Mircea cel Batrn la sfrsit de secol XIV. Pe malurile Dmbovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pna n 1800 . Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati n zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pna n anul 100 . Hr., n timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indoeuropeni (mai precis geto-daci).

Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate n secolele III - XIII, pna n Evul Mediu. In timpul Evului Mediu, Bucurestiul a devenit in important centru comercial, destul de important pentru a permite voievozilor secolului XIV sa ridice Curtea Princiara - cunoscuta sub numele de "Curtea Veche" - care a constituit nucleul dezvoltarii orasului medieval. Prima mentionare a numelui "Bucuresti" dateaza din 20 septembrie 1459: apare intr-un document emis din cancelaria voievodului Vlad Tepes. Prima atestare o costituie hrisovul voievodului Radu cel Frumos dat in Cetatea de Scaun a Bucurestilor, 14 octombrie 1465, pergament (facsimil) Pe la 1599, o noua Curte este construita, si cateva biserici au fost ridicate la sfarsitul secolului XVI.

n secolul XVII, voievozii Radu Serban (1602-1611) si Radu Mihnea (1611-1616; 1620-1623) au depus eforturi intense

in reinoirea orasului. Matei Basarab (1632-1654) a renovat Curtea Veche, si a ctitorit bisericile "Sfintilor Apostoli", Sarindar si Plumbuita. In 1640, deoarece relatiile domnitorului cu turcii s-au inrautatit, Matei Basarab si-a mutat capitala inapoi la Targoviste. Bucurestiul a ramas in continuare cetate de scaun. In mai 1654, domnitorul Constantin Serban Basarab (1654-1658), succesorul lui Matei Basarab, a stat in Bucuresti o scurta perioada de timp, deoarece, dupa razvratirea trupelor sale de mercenari in februarie 1655, a plecat la Targoviste, ordonand ca Bucurestiul si curtea sa fie arse. In Decembrie 1659, Gheorghe Ghica si-a stabilit resedinta inapoi la Bucuresti. In 1688, sediul bisericii Metropolitane este mutat de la Targoviste la Bucuresti. In 1678. Prima lucrare tiparita in Bucuresti "Cheia Cunoasterii", cuprinzand predici ale lui Ioanidie Galitowski, arhimandritul Cernigovului.

In timpul domniei lui Serban Cantacuzino (1678-1688) au fost construite in Bucuresti cateva cladiri importante : casele domnesti din cartierul Zlatari (demolata in 1977), bisericile : Magureanu, Doamnei, Cotroceni, marele han "Serban Voda".

ecolul al XVIII-lea Sub domnia lui Constantin Brncoveanu

Domnia lui Constantin Brncoveanu (1688-1714) este caracterizata de stabilitate politica, crestere economica si nflorirea culturii. In timpul domniei lui Constantin Brncoveanu (1688-1714) s-au construit cladiri cu decoratii de o suplete rafinata; cladiri n stil brncovenesc, cu arcade sustinute de coloane mbogatite cu motive ornamentale florale, de ispiratie folclorica romaneasca, cu balcon sub forma de foisor si cu binecunoscutele si splendidele acoperisuri de tigla rosie. Toate de o rafinata eleganta. De-a lungul Caii Victoriei s-au construit, cladiri si biserici pentru micii comercianti: bisericile "Icoanei", "Coltea", "Fundeni", hanul "Constantin Voda", hanul "Sf. Gheorghe" s.a.m.d. In oras se constata cresterea numarului de mestesugari. In 1692, este infiintata prima scoala superioara din Valahia - "Academia voievodala" de la manastirea "Saint Sava". in 1704, este infiintat primul spital din Bucuresti la manastirea "Coltea".Biserica si spitalul Coltii (spitalul a fost demolat in 1898 odata cu turnul Coltii, biserica de lemn refacuta in piatra)

In 1714, Constantin Brncoveanu a fost luat prizonier de turci, dus la Constantinopole si executat, impreuna cu fiii lui. In 1716, incepe Epoca "fanariotilor"; domnitori de origine greaca au fost inscaunati de catre Poarta Otomana, toti provenind din acelasi cartier "Fanar"din Istanbul. Dominarea otomana atinge apogeul. Comertul si mestesugurile infloresc. In 1769, Bucurestenii, cu ajutorul a 700 de voluntari moldoveni, alunga trupele otomane din capitala. In 1775, Este organizata scoala slavonica si romana "Sf. Gheorghe cel Vechi". Noi case sunt construite: noua curte domneasca de pe dealul Spirii, Casa "Beilic", un chiosc in Herastrau s.a. In 1779, sunt realizate primele fantani publice in oras. In 1789, trupele austriece intra in Bucuresti, ca o consecinta a razboiului Ruso-Turco- Austriac in 1787. Acestea stationeaza in Bucuresti timp de doi ani. Conform datelor oficiale, in Bucuresti existau 80 districte , 6006 case si 30.030 locuitori.

ecolul al XIX-lea

Elemente capitaliste se dezvolta in economia bucuresteana. Numarul si varietatea manufacturilor creste. O noua structura administrativa se formeaza intre 1806-1812. Strazile sunt reparate. Se construiesc hanul "Manuc" (1808), spitalul "Filantropia" (1812), primul teatru bucurestean "Cismeaua Rosie". In 1807, incepe alt razboi Ruso-Turc, in timpul caruia Bucurestiul este sub autoritatea trupelor tariste. In 1812, prin Pacea de la Bucuresti se stabileste... In 1813, se declanseaza Ciuma lui Caragea, dupa numele domnitorului de atunci. In 1821, la 21 martie, Tudor Vladimirescu - conducatorul miscarii populare antiotomane sustinut de Rusia si de organizatia greaca "Eteria" - intra in Bucuresti. Tudor Vladimirescu "a domnit" in Bucuresti timp de 56 zile. Aflandu-se in conflict cu "Eteria" greceasca si pierzand ajutorul Tarului, Tudor Vladimirescu a fost obligat sa paraseasca Bucurestiul, pentru a evita

o confruntare deschisa cu turcii. Trupele turcesti intra in Bucuresti, devastand orasul. Timp de un an intreg, populatia Bucurestiului au suferit asuprirea si talhariile otomane . In 1822, epoca "Fanariota" se sfarseste cu numirea ca domnitor a lui Grigore Dimitrie Ghica. Alt razboi Ruso-Turc aduce infometare si ciuma in Bucuresti.

upa Pacea de la Adrianopol (1829), Bucurestiul este ocupat de rusi. Generalul Pavel Kisseleff acorda o mare atentie

problemelor edilitare. In 1831 - date oficiale indica 60.587 de locuitori si peste 10.000 case in Bucuresti. In 1834 -Domnitorul Alexandru Ghica sustine fondarea Bibliotecii Nationale. Scoala "Sf. Sava" devine Colegiu National. In 1847 - Izbucneste un mare incendiu, distrugand partea comerciala si mestesugareasca a orasului (cam 2000 de case). Zona este refacuta dupa un plan urbanistic. In 1848 - Au loc miscari revolutionare mai ales in Bucuresti. Un comitet revolutionar a elaborat o noua constitutie, semnata fortat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, sub presiunea maselor de mestesugari, negutatori si chiar tarani din zonele invecinate. Armata otomana a intervenit pentru a inabusi miscarea. Trupele turcesti au invadat Bucurestiul in septembrie. Barbu Stirbei a fost numit ca domnitor. In 31 decembrie 1852 - Prima reprezentatie teatrala are loc in noua cladire a Teatrului National considerat, la acel moment, al treilea ca marime din Europa (1000 de locuri).

In 1853-1856 - Un nou conflict ruso-turc izbucneste, aducand trupe de ocupatie in Bucuresti: cea tarista, otomana, apoi austriaca. In 1856 - Tratatul de Pace de la Paris a creat conditii pentru Unirea Principatelor (Moldova si Valahia). In Mai 1857 - Bucurestiul a fost primul oras din lume care a folosit lampile cu petrol pentru iluminare.

n 24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor.

In 8 Februarie 1859 - Bucurestenii intampina pe Alexandru Ioan Cuza, noul domnitor ales al Moldovei si Tarii Romanesti. Bucurestiul devine Capitala unei tari unite. In 1860 sunt infiintate liceele "Gheorghe Lazar" si "Matei Basarab". Primele strazi pavate cu piatra. In 1864 se inaugureaza Universitatea, construita pe locul vechii minastiri Sf. Sava. In imagine, vedere de ansamblu a Bucurestiului in 1870, asa cum se vedea din turnul Coltii. In 1869 - Prima gara din Bucuresti, la Filaret - un punct terminus al liniei Giurgiu-Bucuresti. Bucurestii anilor 1870 se intindeau de la dealul si minastirea Mihai voda, Curtea Domneasca si minastirea Vacaresti, strada Lipscani si "ulitele" invecinate (ulita Franceza, ulite care purtau numele breslelor -Smirdan. Bacani,Selari, Covaci...), strada Coltii (actualul Bd. 1848), si Podul Mogosoaia, pina la Casa Golescu (Palatul Regal, actualul Muzeul de arta al Romaniei). In rest, de la Casa Golescu pina in actuala Piata Victoriei, Podul Mogosoaia era numai padure si gradina, avind razletie din cind in cind cite o casa boiereasca).

Restul orasului de atunci cuprindeau "mahalalele" cu lociunte construite din materiale improprii, adevarate focare de mizerie. Asa erau mahalalele Podului de Pamint (actuala Calea Plevnei), Podului Calicilor (actuala Calea Rahovei), Podului Beilicului (actuala Calea Serban Voda), Podului Tirgovistei (actuala Calea Grivitei), Podului de Afara (actuala Calea Mosilor), ulita Herastraului (actuala Calea Dorobantilor). In 1871 - Prima linie de tramvai (cu tractiune animala) este inaugurata de la Gara de Nord la Piata Obor. In 1872 - Gara de Nord - principala gara din Bucuresti - este inaugurata. In 9 Mai 1877 -Adunarea Nationala stipuleaza Independenta Romaniei, sfarsitul dominatiei otomane.

n Octombrie 1878 - Armata Romana, victorioasa in razboiul impotriva turcilor, intra triumfator in Bucuresti. In cinstea

ostasilor care au luptat in razboiul de independenta, sint redenumite vechile "poduri": Podul de Pamint devine Calea Plevnei, Podul Calicilor devine Calea Rahovei, Podul Tirgovistei devine Calea Grivitei, ulita Herastraului devine Calea Dorobantilor, Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei, Capul Podului Mogosoaiei devine Piata Victoriei iar splaiul Dimbovitei devine splaiul Independentii. Podul de Afara este denumit Calea Mosilor, Podul Beilicului devine Calea Serban Voda. O imagine a unui Bucuresti romantic, de mult apus Ultimele decenii ale veacului al XIXlea si nceputul sec XX, completeaza zestrea urbanistica a Bucurestiului cu alte cladiri monumentale datorate unor arhitecti straini sau putinilor arhitecti romni instruiti n scolile din strainatate, n special Franta.

Bucurestiul devine un important centru economic; sunt infiintate noi banci sunt construite importante palate publice. Calea Victoriei, in zona centrului istoric al capitalei dominat de bisericile si hanurile specifice evului mediu au suferit transformari care nu mai amintesc de acea perioada, si anume au aparut constructii impunatoare cum ar fi cladirea CEC (arhitectul elvetian Paul Gottereau), societatea Agricola, hotel de France, Posta Centrala. Cladiri n stilul arhitectural al renasterii italiene existau deja din secolul XVII; la mijlocul secolului XIX ncepe sa predomine stilul arhitectural specific renasterii franceze; spre sfrsitul secolului XIX snt deja construite, nu numai n Bucuresti ci n toate orasele tarii, principale cladiri, gratioase, rafinate, n stilul arhitectural al renasterii franceze sau italiene. Prezenta cladirilor de inspiratie franceza precum si a atmosferei din cafenelele ca si viata literar-artistica, i dau o tenta specifica Bucurestiul nceputului de veac XX fiind numit "Micul Paris". Vom remarca, astfel, superbe case, sau mai bine zis curti cu case, palate, cafenele si restaurante, cu decoratiile lor de o rafinata eleganta specifice sfrsitul secolului XIX, n stilul arhitectonic al renasterii franceze precum si neoclasic. Toate au fost realizate dupa planurile arhitectilor francezi sau romni formati la scoala de arhitectura franceza si construite de echipe de constructori italieni, utiliznd renumita caramida "subtire italiena". Cele mai multe sint decorate cu frontoane si arcade, cu ncadramente de ghirlande de flori la ferestre, cu splendide medalioane, cu mansarda nalta cu mici ferestruici rotunde si acoperisuri placate cu solzi de metal si uneori cu superbele cupole rotunde sau trapezoidale, cladiri asemanatoare celor aprtinnd burgheziei franceze. O alta categorie de imobile poarta amprenta stilul arhitectonic al renasterii italiene din care se disting 2 categorii : cladiri de inaltime mica. cu decoratii simple nsa de o suplete rafinata; cladiri n stil brncovenesc, cu arcade sustinute de coloane mbogatite cu motive ornamentale florale, de ispiratie folclorica romaneasca, cu balcon sub forma de foisor si cu binecunoscutele si splendidele acoperisuri de tigla rosie, cladiri n stil arhitectonic neoromanesc. Toate de o rafinata eleganta.

plimbare n timp, pe strazile si bulevardele acestui frumos oras al sfirsitului secolului XIX, pe sub boltile coroanele

arborilor ce le strajuiesc, bolti umbroase att de placute n arsita verii, ne va conduce intr-un oras care astazi nu mai este si care merita pe deplin renumele sau.

Vom remarca piete de inspiratie franceza in care strazile pornesc radial sau vom patrunde in strazi inundate in verdeata. Vom admira monumentele si vom incerca sa renasca atmosfera secolului trecut. Vom remarca schimbarile aduse de timp si de evolutie ... In 1882 - Este instalat sistemul de iluminare electrica, prima oara la Palatul Regal, apoi la Teatrul National si in gradina publica Cismigiu.

In 1895 - Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale, Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii - in vecinatatea Spitalului Coltea. In 1896 - O linie de tramvai electrica este inaugurata de la Obor la bulevardul Cotroceni. Este deschis primul cinema. In 1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor, fiind azi Muzeul National de Istorie a Romniei In 1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei" care acum se afla in Piata Romana.

In 1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent. In 1909: Se aduce la Bucuresti primul automobil electric cu acumulatoare (fabricate in Germania), fiind folosit la transportul marfurilor. In 1909: Se dechide Cinema Volta, cu prima sala amenajata pentru reprezentatii cinematografice. In 1914: Se infiinteaza Muzeul Militar National. Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste in actuala cladire. In 1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi - Piata Sfantu Gheorghe. In 1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un numar de 3.000 abonati. In 1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri. In 1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.

In 1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf construit initial din lemn si stuc in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor romne in primul razboi mondial. In 1936: Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume. In 1936: Se amenajeaza Parcul Herastrau intins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (in incinta parcului se afla si Muzeul Satului). Aici mai exista si un teatru de vara cu 2.800 locuri; se mai gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru copii. In 1937: Se termina constructie Palatului Regal (inceput in 1930). Azi aici functioneaza Muzeul National de Arta care cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica si atelierul de restaurare.

In 8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie "cel mai modern post de emisiune al lumii". In 1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc. In 1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea. Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor. In 1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere). In 1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sudestul Europei. Activitatea il leaga strans de capitala. In 1950: Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". In 1951: Se inaugureaza Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 locuri.

In 1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August", azi Stadionul National Lia Manoliu. Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac, doua bazine etc. In 1954: Se deschide Opera Romna. Sala are 1.200 locuri. Este cel mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu. In 1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz romnesc. 31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de televiziune (alb-negru) din tara.

In 1957: Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952) la Casa Scanteii, care azi se numeste Casa Presei Libere. Edificiul gazduieste multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi" S.A. In 1957: Muzeul Literaturii Romne pune la dispozitia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane, de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".

In 1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu 3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna spatioasa. In 1961: Isi incepee activitatea cel mai mare circ din tara, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori. In 1961: Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca "Electronica". In 1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm", specializat in producerea filmelor de animarie In 1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata si devine Teatrul Tandarica. In 1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa din strada Martisor devine Muzeul Memorial "Tudor Arghezi". In 1970: La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International Otopeni. In 1970: Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea mai inalta constructie a capitalei, cu 25 nivele; dispune de 420 camere si de un mare garaj subteran. In 1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incediu (din noaptea de 16/17 august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii. Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion Dacian". In 1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei. Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea se poate spori la 8.000 locuri. In 1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor mari magazine moderne. In 1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai complex comercial al tarii. In 1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea" si "Timpuri Noi". In 1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului), se demoleaza mai mult de 40.0000 constructii, locuinte, edificii administrative, monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei. In 1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Romn. Rezultat al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte si documente.

In 1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile. Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manasstiresti medievale, printre altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele Salon de Receptie etc.) In 1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema. In 1998: Suprafata capitalei - 228 km2, populatia - 2.029.899 locuitori.

Bucuresti, orasul socio cultural

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

Instituii i locuri

n Bucureti i au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul i Preedinia Romniei. De

asemenea, i au sediul numeroase instituii de cultur, precum sunt: Academia Romn (fondat n 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicin, alte numeroase institute de nvmnt superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondat n 1867, circa 8 milioane volume; BibliotecaNaional, fondat n 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Central Universitar, fondat n 1896, 2 milioane volume, incendiat n timpul Revoluiei din1989), .a.m.d. Parcurile mai importante din ora sunt Herstru (187 ha), Cimigiu (13 ha, inaugurat n 1860), Tineretului (200 ha) i Parcul Carol (36 ha, inaugurat n 1906). n ora se gsesc mai multe lacuri: Cimigiu, Floreasca, Tei, Colentina, Herstru.

Universitati

Academia de Studii Economice Universitatea din Bucureti Universitatea Politehnica din Bucureti Academia de Studii Economice Universitatea Romno-American coala Naional de Studii Politice i Administrative Universitatea de Medicin i Farmacie "Carol Davila" din Bucureti Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar din Bucureti Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Universitati private

Academia Universitar Athenaeum din Bucureti Institutul Teologic Baptist din Bucureti Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureti Universitatea Artifex din Bucureti Universitatea Bioterra din Bucureti Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir din Bucureti Universitatea Ecologic din Bucureti Universitatea Hyperion din Bucureti Universitatea Nicolae Titulescu din Bucureti Universitatea Romn de tiine i Arte Gheorghe Cristea din Bucureti Universitatea Romno-American din Bucureti Universitatea Spiru Haret Bucureti Universitatea Titu Maiorescu din Bucureti Colegiul de Tehnica Dentar Dr.C.Gaucan Institutul Bancar Romn Universitatea de tiine, Arte i Meserii - Asociaia pentru nvmnt superior n comer i turism Universitatea Media - Fundaia PRO

Universitatea romno-britanic - Fundaia IDM Universitatea Wales - Romnia - Fundaia pentru promovarea nvmntului european F.I.N.E.

Palate in Bucuresti

Palatul Cotroceni - este o componenta a Muzeului National Cotroceni.Fondatorul palatului este vrednicul Print Serban Cantacuzino. Din acest loc, vreme de trei secole, foarte multe de personalitati remarcabile au guvernat si au domnit peste destinele Romaniei. Actualul Complex Muzeal Cotroceni pastreaza conceptia arhitecturala initiala, cea unitara, atat din punct de vedere compozitional cat si artistic.Piesa centrala a Complexului o reprezinta Manastirea ridicata de Serban Cantacuzino la finele veacului al XVII-lea, o exceptionala marturie a artei si arhitecturii medievale romanesti, care de-a lungul timpului a suferit o serie de modificari care insa nu au lezat conceptia originala a cladirii. Palatul Mogosoaia - aflat la 14 km de Bucuresti, a fost construit in anul 1702, ca resedinta princiara de Constantin Brancoveanu. Arhitectura cladirii imbina elementele autohtone cu arta italiana.

Parcul in care se afla amplasat palatul este decorat cu coloane, statui, garduri vii, arbusti, ce sporesc pitorescul locului.Palatul gazduieste un valoros muzeu de arta feudala brancoveneasca. Palatul Ghica - reprezinta un monument reprezentativ al stilului neoclasic din Tara Romaneasca. Palatul a fost ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in anul 1822. Palatul Stirbei - este construit in anul 1835, in stil neoclasic dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. In prezent adaposteste Muzeul Ceramicii si Sticlei. Palatul Sutu a apartinut marelui postelnic Costache Grigore Sutu. Constructia a fost realizata intre anii 1833-1834 si este tributara stilului neogotic, cu elemente de stil romanic In prezent adaposteste Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti. Palatul Universitatii - (1857-1869) constructie ridicata dupa planurile arhitectului Al. Orascu, ajutat in decorarea exteriorului de catre K. Storck, in care functioneaza cea mai veche institutie de invatamant superior din Bucuresti.

Palatul de Justitie (1890-1895) construit in stilul Renasterii Palatul Cantacuzino - (1898-1900) construit in stil baroc francez, gazduieste Muzeul George Enescu.

franceze.

Muzee in Bucuresti
Muzeul National de Istorie a Romaniei detine peste 50.000 de piese de mare valoare care infatiseaza dezvoltarea societatii pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. Muzeul National de Arta a Romaniei, cuprinde peste 70.000 de piese expuse in sectia de arta romaneasca (feudala, moderna si contemporana), si in sectia de arta universala (europeana, orientala). Printre numerosii artisti ale caror opere se gasesc in muzeu, amintim: Gh. Tattarescu, Th. Aman, N. Grigorescu, St.Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brancusi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet. Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vechi din Europa. Detine peste 300.000 de exponate si una din cele mai bogate colectii de fluturi din Europa.Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti expune peste 150.000 de piese care infatiseaza istoria Bucurestiului din cele mai vechi timpuri (neolitic)si pana in zilele noastre. Muzeul Militar Central detine un inestimabil patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de colectii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri, medalii). Muzeul Literaturii Romane poseda un valoros fond de manuscrise, documente, carti vechi, editii princeps, expunerile oferind o imagine elocventa a dezvoltarii literaturii romane. Muzeul "Theodor Aman"- exponatele, in majoritate lucrari ale artistului, evoca in cele 9 camere etapele parcurse de pictor (1831-1891), in munca sa decreatie. Este organizat in casa in care a locuit marele artist si pe care a decorat-o el insusi; Muzeul Memorial "George Enescu" este gazduit in Palatul Cantacuzino. In aceata locatie a locuit si creat marele muzician, intemeietor al scolii muzicale romanesti, George Enescu (1881-1955). Muzeul Memorial "Gh. Tattarescu" se afla in casa in care a trait si creat renumitul pictor timp de peste trei decenii. Gh. Tattarescu (1820-1894) este unul din intemeietorii invatamantului artistic din Romania, remarcandu-se indeosebi in portretistica si in zugravirea a numeroase biserici. Muzeul Colectiilor de Arta se pot admira exponate valoroase de pictura romaneasca si straina, icoane pe sticla, desene, gravuri, sculpturi in lemn si fildes,ceramica din diferite tari. Muzeul National Cotroceni detine colectii de arta veche decorativa europeana. Muzeul Teatrului National a fost infiintat din initiativa scriitorului Liviu Rebreanu, director al teatrului, in 1942; Muzeul Pompierilor expune harti, arme, utilaje ale unitatilor de pompieri. Muzeul este gazduit in cladirea Foisorului de Foc care are o inaltime de 50 m si servea ca observator de foc si ca post de pompieri. Muzeul "Cornel Medrea" cuprinde o mare parte din operele sculptorului (1888-1964), care ofera o viziune larga asupra creatiei acestui artist de seama. Muzeul Memorial "C. I. si C. C. Nottara" ilustreaza prin exponate activitatea actorului C. I. Nottara si cea a compozitorului C. C. Nottara. Muzeul Taranului Roman A fost infiintat la 5 februarie 1990. In 1996 este declarat de catre Consiliul Europei cel mai bun muzeu european al anului.

Muzeul este continuatorul unor traditii muzeale datand inca din anul 1875 cand a fost constituita, pe langa Muzeul National de Antichitatii, prima sectiune de arta textila cu "lucrari facute la tara".La sfarsitul anului 1906 este infiintat un muzeu autonom al artei populare romanesti. In anul 1912 s-a pus piatra de fundament a Muzeului de Arta Nationala.In documentul de infiintare, semnat de Regele Carol I si coborat la temelia edificiului, s-a consemnat faptul ca acest muzeul era necesar "spre a cinsti arta stramoseasca cu un adapost vrednic de insemnatatea sa". Proiectul si conducerea lucrarilor au fost incredintate arhitectului N. Ghica-Budesti. Lucrarile au fost finalizate in anul 1941, cladirea luand infatisarea actualului monument de arhitectura care este sediul Muzeului Taranului Roman. Piesele aflate in patrimoniul muzeului, in numar de aproape 90.000, constituie cea mai bogata colectie de arta populara din Romania.

Muzeul de Art Contemporan Muzeul de Art Veche Apusean Muzeul de Istorie Natural "Grigore Antipa" Muzeul Naional Cotroceni Muzeul Naional Evreiesc Muzeul Theodor Pallady Muzeul Pompierilor Muzeul Satului Muzeul Storck Muzeul Zambaccian

Biserici in Bucuresti
Biserica Patriarhiei Romane- in timpul domniei voievodului Constantin Serban Basarab incepe constructia Bisericii Patriarhiei care se va finaliza mult mai tarziu de un urmas al sau, RaduLeon, in 1668.

Biserica Patriarhiei poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". In 1669, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Mitropolia este o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges Racla de argint a Sf.Dimitrie Basarabov in care odihnesc moastele acestuia este bunul cel mai de pret al Mitropoliei. Biserica Stavropoleos -situata in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie), biserica a fost ridicata de un calugar grec, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tarzii. Biserica Curtea Veche a fost ridicata intre anii 1545-1547 de catre domnul Mircea Ciobanul. Reprezinta cel mai vechi edificiu religios din Bucuresti. Biserica Marcuta - vechi monument istoric (1586-1587)

Manastirea Mihai Voda a fost ctitorita de marele voievod Mihai Viteazul, intre anii 1589-1591. Manastirea Radu Voda, ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, in 1586, a fost incendiata de turcii care se retrageau din fata ofensivei lui Mihai Viteazul. Manastirea a fost refacuta in timpul domniei lui Radu Mihnea. Manastirea Plumbuita - lucrarile au inceput in timpul lui Petru Voda cel Tanar (1559-1568) si s-au incheiat in vremea lui Mihnea Turcitul. Manastirea cuprinde Biserica, Turnul Clopotnita, Chiliile si Casa Domneasca. Manastirea Antim a fost ridicata intre anii 1714-1715 de catre mitropolitului de origine gruzina Antim Ivireanu, personalitate culturala marcanta din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Manastirea Snagov se afla pozitionata la 40 de km de Bucuresti. Este atestata documentar inca de la sfarsitul sec. XIV, cand se presupune ca a fost ridicata de Vlad Tepes (1456-1462). Actuala biserica dateaza din sec. XVI si este un monument reprezentativ pentru arhitectura evului mediu. In acest loc s-a infiintat, la sfarsitul sec. XVII, unul dintre primele centre tipografice ale Tarii Romanesti.

Manastirea Cernica situata la 25 de km de Bucuresti dateaza din sec. XIX. Cladirea manastirii detine un muzeu cu valoroase si vechi obiecte de arta si cult. Manastirea Caldarusani, ctitorie a lui Neagoe basarab, intre 1637-1638, detine o colectie muzeala de opere de arta veche si picturi de N. Grigorescu.Manastirea este situata la 40 de km de Bucuresti.

Biserica Anglican Biserica Colea Biserica Creulescu Biserica Cuitul de Argint Biserica Doamnei Biserica Domnia Blaa Biserica Icoanei Biserica Italian Biserica Luteran Biserica Schitul Mgureanu Biserica Sfntul Elefterie Nou Biserica Sfntul Elefterie Vechi Catedrala Sfntul Iosif' Biserica Sf. Nicolae Bucureti Sau Biserica Rus Biserica Udricani Biserica Zltari Mnstirea Antim Mnstirea Cain

Alte cldiri publice

Arcul de Triumf

Ateneul Romn Banca Naional Biblioteca Central Universitar Biblioteca Naional a Romniei Casa Vernescu Cercul Militar Naional

Hanul lui Manuc Observatorul Astronomic din Bucureti Opera Romn Palatul Cotroceni Palatul Creulescu Palatul de Justiie Palatul Parlamentului Primria Municipiului Bucureti Teatrul Naional Sediul central CEC

Parcuri si locuri de recreere in Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Este amplasata pe un teren mastinos cu multe balti, cu izvoare subterane care nu seaca niciodata, a fost creata de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer in anul 1843. Incepand din anul 1851 se aduc in zona zeci de mii de care de pamant si se realizeaza noi plantatii cu plante aduse de la Viena - platani, frasini pletosi, aluni, peri, meri decorativi, liriodendroni, magnolii. Inaugurarea a avut loc pe 22 martie 1860.

O parte a gradinii Cismigiu a fost cedata pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta (1878-1884).Suprafata actuala a Gradinii Cismigiu este de aproximativ 14 ha.De-a lungul aleilor au fost plantate specii arborescente pentru a apara publicul de caldura verii bucurestene si de praful orasului. Zonele de promenada sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase. Pentru odihna au fost prevazute colturi izolate, linistite, cu banci comode. Infatisarea actuala a gradinii este datorata arhitectului F.Rebhun, care a amenajat si lacul existent aici, in anul 1910. Pe timpul verii se pot face plimbari cu barca, iar pe timp de iarna lacul se transforma in patinoar.Unicitatea Gradinii Cismigiu o regasim in conceptia si diversitatea materialului dendrologic , aici gasindu-se unele exemplare declarate "arbori ocrotiti",printre care: Platanus x acerifolia; Picea excelsa inversa (molid rosu); Torreya nucifera - langa Grota; Torreya californica; Cedrus atlantica (pin rosu japonez). Puncte de atractie in gradina Cismigiu: Gradina de trandafiri, compusa din mici ziduri de piatra, pergole de lemn, lanturi de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agatatori;

Rondul roman care este o platforma circulara cu diametrul de 20 m cu patru puncte de acces. Coltul cu arbori si arbusti cu frunze persistente iarna, de langa Liceul Gh. Lazar. Coltul sahistilor; Coltul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podete, balustrade; Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul Stirbei Voda; Parcul Carol I Proiectat in anul 1900 de catre arhitectul E. Redont, Parcul Carol I a fost inaugurat in anul 1906. Parcul a fost amenajat pe o veche plantatie de vie, fiind considerat la vremea respectiva printre cele mai frumoase parcuri ale orasului.

Parcul se intinde pe cca. 45 ha.Lacul de marime mica este traversat de un pod placat cu dale de marmura. Borduri de Buxus sempervirens si rabate cu trandafiri incadreaza parterul central al parcului, avand de o parte si de alta alei cu aliniament de tei. Ritmicitatea si marimea buxusului amplasat de-a lungul aleii centrale ofera parcului o inalta tinuta artistica. Aleea centrala a parcului Carol I este amenajata in stil geometric, in restul parcului intalnindu-se un traseu cu alei sinuase, vegetatia fiind grupata astfel incat creaza imagini romantice. Puncte de atractie in Parcul Carol I Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri in aer liber; Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" care a fost inaugurat in anul 1909 si reorganizat in anul 1954. Un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii. Turnul lui Vlad Tepes, care adaposteste un rezervor de apa; Monumentul soldatului necunoscut, adus in anul 1991 de la Marasesti; Statuile "Gigantii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea; Fantana Cantacuzino, monument de arta in stil neoclasic, construita in anul 1870, fiind decorata pe fatada si partile laterale cu basoreliefuri si placi de ceramica reprezentand cavaleri medievali si steme. Parcul Circul de Stat Amenajat in anul 1960, pe o suprafata de 26 ha, cu un relief aparte, realizat aproape in intregime artificial, Parcul Circul de Stat Bucuresti, a fost construit cu scopul de a scoate in evidenta cladirea Circului de Stat. Proiectul de amenajare al parcului a fost realizat de arhitectul Valentin Donose.

Peluzele largi createde la cladirea Circului pina la ochiul de apa, nelipsit din cadrul parcurilor bucurestene, coboara in panta lina. Taluzul lacului a suferit in timp modificari esentiale pentru a remedia aspectul de groapa pe care il prezinta lacul. Terasele proiectate in succesiune fac o trecere gradata intre cotele superioare ale terenului si circulatia din jurul lacului.Pentru a crea un parc aerat, plantatia a fost distribuita liber, nota deosebita facand grupele de coniferi ce pot fi observate din tot parcul. Sculpturile in arborii uscati realizate cu multa originalitate si imaginatie de artistul plastic C.Teodorescu prezinta un important punct de atractie al parcului.

Parcul Tineretului Parcul Tineretului, situat la o distanta mica de centrul orasului, in zona denumita "Valea Plangerii", are o suprafata de peste 80 ha. Inca din anul 1935 exista o schita schita de sistematizare a acestei zone verzi, dar amenajarea efectiva a parcului a inceput in 1965 si lucrarile au durat pana in 1974. Diferentele mari de nivel (pana la 16m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune in valoare oglinda lacului. Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului a avut in vedere realizarea unei zone vaste de verdeata pentru odihna si recrearea populatiei din ansamblurile de locuinte din partea sudica a orasului. In cuprinsul parcului a fost amplasata Sala Ioan Kunst Ghermanescu (fosta Sala Polivalenta) destinata unor actiuni culturale si competitiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafete de joaca pentru copii, spatii de odihna si un debarcader. Puncte de atractie in Parcul Tineretului Rozariu circular cu diametrul de 200 m , prevazut cu alei interioare dalat; Un parter curbat , cu latime variabila , incadrat de alei cu platani conducand spre aleea dalata care domina privelistea. Parcul Herastrau Bucuresti Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, situat in partea de nord a orasului pe o suprafata de cca. 110 ha.

Zona de amplasare a parcului inainte de 1930 reprezenta o zona mlastinoasa. Intre anii 1930-1935 zona este asanata, ocazie cu care s-a pus problema menajarii intregii suprafete ramase libere. Proiectele pentru acest parc au fost facute de arhitectii Pinard si Rebhun, iar aleile au fost proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Compozitia vegetala deosebita este opera arhitectului Fr. Rebhun Datorita dimensii apreciabile a parcului acesta a fost divizat in doua zone: una linistita rezervata pentru odihna si cultura ) si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor (situate dincolo de lac). In prima zona, cea a parcului Herastrau vechi, se afla doua teatre, doua pavilioane pentru expozitii, biblioteci, umbrar pentru lectura si sah, debarcadere, banci. Partea destinata sportului si distractiilor a fost proiectata de catre arhitectul Visan si tehn. Mateescu, urmarind obtinerea unei uniuni armonioase intre cadrul natural si partea proiectata, tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului. In aceasta zona sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante. Puncte de atractie in Parcul Herastrau Zona Expoflora, organizata pe o suprafata de 15 ha, in care an de an se realizeaza decoruri florale de o inalta maiestrie artistica; Insula Trandafirilor, a carei compozitie are doua axe, una care deschide perspectiva catre Muzeul Satului si alta care face legatura cu restul parcului.Incepand cu 1 Iunie pana toamna insula este viu colorata de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrasteaza armonios cu verticalitatea stalpilor de sustinere; Gradina Japoneza, amenajata in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in Romania si a Fundatiei Comemorative a Expozitiei Mondiale Japoneze;

Structura confesional

1930: 486.193 ortodoci (76,08%), 76.480 mozaici (11,96%), 36.414 romano-catolici (5,69%), 12.203 lutherani (1,90%), 12.882 greco-catolici (2,01%),reformai (1,14%) .a. 2002: 1.850.414 ortodoci (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 grecocatolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381adventiti .a.

Comuniti minoritare
Comunitatea evreiasc Cea mai numeroas comunitate minoritar din Bucureti era odinioar cea evreiasc. n 1930 triau n Bucureti 69.885 de evrei, reprezentnd 10,93% din populaia oraului. Evenimentele celui de-al doilea rzboi mondial i apoi emigrarea n Israel au dus la scderea masiv a populaiei evreieti dinBucureti. Pe locul cartierului evreiesc se afl astzi complexul comercial Unirea i zona adiacent. n Bucureti funcioneaz n continuare un teatru evreiesc de stat. Comunitatea maghiar Conform datelor recensmntului din 1930, n acel an triau n Bucureti 24.052 maghiari, reprezentnd 3,76% din populaia municipiului.Comparativ, n anul 2002 triau n Bucureti 5.834 maghiari, reprezentnd 0,3% din totalul populaiei oraului. n Bucureti funcioneaz Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiar. Casa Petofi e centrul cultural a comunitii, unde funcioneaz i biblioteca. n Bucureti apare cotidianul naional j Magyar Sz, iar lunar este editat i ziarul comunitii: Bukaresti Kozlony. Comunitatea armean O comunitate cu vechi tradiii culturale i economice n Bucureti este cea armean. n anul 1930 triau n Bucureti 4.748 de armeni, reprezentnd 0,74% din populaia municipiului. Locuri precum strada i biserica armeneasc amintesc de prezena armenilor n ora. Comunitatea greac O alt comunitate cu vechi tradiii n Bucureti este cea greceasc. n 1930 triau n Bucureti 4.293 de greci, reprezentnd 0,67% din totalul populaieioraului.

Bucuresti, Administratie

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche

Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

Bucuretiul are un statut special n ar, fiind singurul ora care nu aparine nici unui jude. Totui, populaia sa este mai numeroas dect a oricrui jude. Primria administreaz oraul i este condus de un Primar General (actualmente Adriean Videanu). Oraul are o suprafa total de 228 km2, pe care se ntind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primrie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (i numerotate n sensul acelor de ceasornic) astfel nct fiecare s aib n administraie o parte a centrului Bucuretiului. Primria General este responsabil cu utilitile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre ceteni i consiliile locale, strzile secundare, parcuri, coli i serviciile de salubrizare.

Sectoarele i cartierele n administraie:

Sectorul 1: Aviatorilor, Aviaiei, Bneasa, Bucuretii Noi, Dmroaia, Domenii, Dorobani, Gara de Nord, Grivia, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primverii Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei Sectorul 3: Vitan, Dudeti, Titan, Centru Civic Sectorul 4: Berceni, Olteniei, Vcreti, Timpuri Noi Sectorul 5: Rahova, Ferentari, Cotroceni Sectorul 6: Drumul Taberei, Militari, Crngai, Giuleti sus

Sectorul 1
Cartiere Aviatorilor, Aviaiei, Bneasa, Bucuretii Noi, Dmroaia, Domenii, Dorobani, Gara de Nord, Grivia, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primverii, P-a Roman Delimitare Incepind de la intersecia B-dul 1848 cu B-dul. Republicii i B-dul Nicolae Blcescu, * Limita de sud: P-a Nicolae Blcescu (exclusiv), B-dul. Republicii (exclusiv) pn la intersecia cu Calea Victoriei, B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej (exclusiv) pn la podul Elefterie. * Limita de sud-vest: rului Dmbovia de la podul Elefterie pn la Str. tefan Furtun, Str. tefan Furtun (exclusiv) pn la Calea Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) pna la intersecia oselei Orhideelor cu Calea Giulesti, Calea Giulesti (exclusiv) pn la Drumul Carierei, Drumul Carierei (inclusiv) pn la linia caii ferate Bucuresti-Rosiori, linia cii ferate Bucuresti-Roiori pn la linia cii ferate de centur. * Limita nord-vestic: Calea ferat de centura pn la liziera vestica a pdurii Tunari. * Limita estic: o linie convenional care pornete de la liziera vestica a pdurii Tunari pn la Str. Vadul Moldovei (inclusiv), Str. Vadul Moldovei (cuprinde i gradina zoologica Bneasa), pn la intersectia cii ferate Bucureti-Constana cu os. Pipera. De la aceast intersecie limita urmeaz traseul pe os. Pipera (exclusiv), Calea Floreasca (inclusiv), Str. Polon (inclusiv) pn la P-a Alexandru Sahia (exclusiv), Str. Xenopol, Str.Pictor Verona pn la intersecia cu Str. Pitar Moi, Str. Pitar Moi pn la Str. C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pn la B-dul Nicolae Blcescu, B-dul Nicolae Blcescu pn la intersectia cu B-dul Republicii (toate inclusiv). Suprafa: 67,5 km2 Populaie(2002): 238.217 Densitate: 3.529 loc/km2 Primar: Andrei Ioan Viceprimar: Mihai Marian Bazgan Chiliman (PNL, din 2004)

siteul primariei sector 1: www.primariasector1.ro sus

Sectorul 2
Cartiere Colentina, Iancului, Moilor, Obor, Pantelimon, tefan cel Mare, Tei, Vatra Luminoas Delimitare ncepnd de la intersecia B-dul Republicii cu B-dul Nicolae Blcescu * Limita de vest: P-a Nicolae Blcescu, B-dul Nicolae Blcescu pn la Str. C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pn la Str. Pitar Moi, Str. Pitar Moi pn la Str. Pictor Verona, Str. Pictor Verona pn la Str. Xenopol, Str. Xenopol (toate exclusiv) pn la P-a Alexandru Sahia, P-a Alexandru Sahia (inclusiv), Str. Polon, Calea Floreasca (ambele exclusiv), os. Pipera (inclusiv) pn la intersecia cu calea ferat Bucureti-Constana. * Limita de nord: linia de cale ferat Bucureti-Constana pna la gara Pantelimon (exclusiv).

* Limita de est: calea ferat de la Pantelimon-Obor pn la lacul Fundeni, urmnd apoi spre est cursul rului Colentina pn la os. Pantelimon. * Limita de sud: os. Pantelimon pn la intersectia cu os.Vergului, os. Vergului pna la Str. Morarilor, B-dul Muncii de la intersecia cu Str. Morarilor pn la intersecia cu os. Mihai Bravu, P-a Muncii (inclusiv), n continuare pe Calea Clrai pn la intersecia cu Str. Romulus (toate exclusiv), Str. Romulus pn la intersecia cu Str. Mntuleasa, Str.Mntuleasa pn la Str. Negustori, Str. Negustori pn la B-dul Hristo Botev (toate inclusiv), B-dul Hristo Botev pina la B-dul Republicii, B-dul. Republicii pn la intersecia cu B-dul 1848 i B-dul Nicolae Blcescu, P-a Nicolae Blcescu (toate exclusiv). Suprafa: 32 km2 Populaie(2002): 362.609 Densitate: 11.332 loc/km2 Primar: Neculai Viceprimar: Dan Cezar Ionescu siteul primariei: www.ps2.ro sus Onanu (PSD, din 2004)

Sectorul 3
Cartiere Balta Alb, Centrul Civic, Dristor, Dudeti, Lipscani, Muncii, Titan, Unirii, Vitan Delimitare ncepnd de la intersecia B-dul. Republicii i B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Calea Victoriei * Limita de nord: B-dul. Republicii pn la B-dul. Hristo Botev, B-dul. Hristo Botev (ambele inclusiv) pn la Str. Negustori, Str. Negustori pn la intersecia cu Str. Mntuleasa, Str. Mntuleasa pn la Str. Romulus, Str. Romulus (toate exclusiv) pn la Calea Clarai, Calea Clarai pn la intersecia cu os. Mihai Bravu, P-a Muncii, n continuare B-dul. Muncii pn la Str. Morarilor, Str. Morarilor (exclusiv) pn la intersecia cu os. Vergului, os. Vergului (exclusiv) pn la os. Pantelimon, os. Pantelimon (exclusiv) pn la rul Colentina, pe firul rului Colentina pn la Str. Pele (toate inclusiv) * Limita de est: Str. Pele (inclusiv), pasajul C.F.R. gara Caelu, pe linia cii ferate Bucuresti-Oltenita, Str. Gheu Anghel pn la limita de nord a satului Caelu, comuna Glina. De aici urmeaza limita de nord a satului Caelu pn la B-dul. Ion Sulea, pe limita de est a autobazei R.A.T.B., pe limita de sud a acestei autobaze i a bazei de productie a Ministerului Construciilor , de unde printr-o linie convenional spre sud, limita se nscrie pn la rul Dmbovia. * Limita de sud: urmeaz firul rului Dmbovia pn la P-a Naiunilor Unite (exclusiv). * Limita de vest: Calea Victoriei (inclusiv) pn la intersecia acesteia cu B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej iB-dul.Republicii. Suprafa: 34 km2 Populaie(2002): 395.565 Densitate: 11.634 loc/km2 Primar: Liviu Gheorghe Viceprimar: Victor Trtcu (PNL) siteul primariei: www.sector3primarie.ro Negoi (PD, din 2004)

sus

Sectorul 4
Cartiere Berceni, Olteniei, Tineretului, Vcreti Delimitare ncepnd din P-a Naiunilor Unite (inclusiv) * Limita de nord: rului Dmbovia pn la circa 1800 m est de podul de pe Dmbovia de pe os. Vitan-Brzeti. * Limita de est: linia convenional cu direcia sud-vest pn la Drumul Cheile Turzii, se continu pe Drumul Cheile Turzii, pe Str. Pechiu Ion pn la os. Berceni, pe os. Berceni pn la linia de centur (toate inclusiv) cuprinznd i cimitirul Berceni. * Limita de sud: linia de centur, circa 2400 m spre vest de la os. Berceni, cuprinznd i unitatea i depozitul de colectare a metalelor din cadrul fostului Ministerului Industriei Metalurgice. * Limita sud-vestica: linia de centur cu direcia nord-vest pn la Drumul Bercenarului, continu pe Drumul Bercenarului (inclusiv) pn la os. Giurgiului. * Limita de vest: os. Giurgiului, Calea erban Vod pn la intersecia cu Str. Mitropolitul Iosif, pe Str. Mitropolitul Iosif, Str. Mitropolitul Veniamin Costache pn la Str. Cuitul de Argint, Str. Cuitul de Argint, Str. Serg. major Ancua Ilie (toate inclusiv), pn la Str. Fabrica de Chibrituri (exclusiv) pn la Str. Mitropolitul Filaret, pe Str. Mitropolitul Filaret pn la Str. Gazelei, Str.Gazelei pn la Calea Rahovei, Calea Rahovei (toate inclusiv) pn la Str. Antim,Str. Antim, Str. Sfintii Apostoli pn la Str. Apolodor, Str. Apolodor (toate exclusiv) pn la P-a Natiunilor Unite (inclusiv). Suprafa: x km2 Populaie(2002): 170.946 Densitate: x loc/km2 Primar: Adrian Viceprimar: Radu Silaghi siteul primariei: www.ps4.ro sus Inimroiu (PNL, din 2004)

Sectorul 5
Cartiere 13 Septembrie, Cotroceni, Dealul Spirii, Ferentari, Rahova Delimitare ncepnd de la intersecia fostul B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej i B-dul. Republicii cu Calea Victoriei * Limita de est: Calea Victoriei pn la P-a Naiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor pn la Str. Sfinii Apostoli, pe Str. Sfinii Apostoli pn la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) pn la Calea Rahovei, Calea Rahovei pn la intersecia cu Str. Gazelei, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) pn la Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre incintele I.T.A. Bucuresti i I.T.A. Ilfov, Str. Serg. major Ancua Ilie, pe Str. Cuitul de Argint pn la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache pn la Str. Mitropolitul

Iosif, pe Str.Mitropolitul Iosif, Calea erban Vod, os. Giurgiului (toate exclusiv), pn la linia de cale ferata BucuretiGiurgiu. * Limita sud-estic: intersecia cii ferate Bucureti-Giurgiu cu os. Giurgiului pn la Str. Orova, pe Str. Orova (inclusiv) pn la os. Bucureti-Mgurele. Limita continua cu o linie conventionala de la intersecia oselei BucuretiMgurele cu Str. Orova, spre nord-vest pn la drumul ce face legatura cu Gara Vrteju; se continu pe acest drum cu direcia nord-est pn la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) pn la Str. Simfoniei; de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legatura cu Str. Piatra oimului, pe Str. Drganul (exclusiv) intersectind os. Alexandriei n dreptul km. 8, apoi staia de pompare a Intreprinderii canal-apa Bucureti, urmeaz Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continu cu o linie convenionala pn la Prel. Ghencea la intersecia cu intrarea Floarea Galbena, cuprinznd i Statiunea experimental de plante medicinale Bucureti. * Limita de nord: Prel. Ghencea de la intrarea Floarea Galben pn la Str. Alexandru Moghioro, pe B-dul. Ghencea pn la intersecia cu Calea 13 Septembrie, de unde se nscrie pe Drumul Srii, B-dul. Geniului, os. Cotroceni pn la rul Dmbovia (toate exclusiv), de unde urmeaz firul rului Dmbovia pn la podul Elefterie, n continuare pe fostul B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej (inclusiv) pn la intersecia cu Calea Victoriei. Suprafa: nu avem date precise Populaie(2002): nu avem date precise Densitate: nu avem date precise Primar: Marian Vanghelie Viceprimar: Marcel Florentin Bera siteul primariei: www.bucuresti5.ro sus (PSD, din 2004)

Sectorul 6
Cartiere Crngai, Ghencea, Giuleti, Drumul Taberei, Militari Delimitare ncepnd de la intersecia rului Dmbovia cu Str. tefan Furtun i os. Cotroceni, limita de est a sectorului urmeaz traseul: os. Cotroceni, B-dul Geniului, Drumul Srii (toate inclusiv) pn la intersecia cu Calea 13 Septembrie i B-dul. Ghencea. * Limita de sud: B-dul Ghencea, Prel. Ghencea (ambele inclusiv) pn la intrarea Floarea Galben. * Limita de vest: linia convenionala care pornete din dreptul intrrii Floarea Galben pn la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita de sud i de est a acestuia pn la Str. Emil Bodnaras (astzi ?), pe Str. Emil Bodnaras (inclusiv) (astzi ?), spre vest pn la linia cii ferate de centur spre nord, apoi pe aceast linie ferat pn la canalul Arge, canalul Arge, pn la staia Intreprinderii canal-apa Bucureti, de aici pe canalul deversor pn la rul Dmbovia, se continu pe rul Dmbovia pn la Drumul Morii. * Limita de nord: calea ferat Bucureti-Roiori, ncepnd de la Drumul Morii pn la Drumul Carierei (exclusiv), Calea Giuleti pn la intersecia cu os. Orhideelor, n continuare pe Calea Plevnei pn la Str. tefan Furtun,pe Str. tefan Furtun pn la rul Dmbovia (toate inclusiv). Suprafa: 38 km2 Populaie(2002): 362.877 Densitate: 9549,4 loc/km2

Primar: Cristian Viceprimar: tefan Preda

Potera

(PNL,

din

2004)

Biserici in Bucuresti

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

Manastirea Mihai Voda

Manastirea cu hramul Sfantul Nicolae este ridicata pe Dealul Spirii. Istoria Manastirii Mihai Voda incepe insa intre anii 1589-1591, cand potrivit legendei in mai multe versiuni, Mihai, fiul lui Patrascu Voda cel Bun banuit ca med-mihai_voda.jpg aspira la domnie si unelteste in acest scop, este prins din porunca lui Alexandru -Voda cel Rau si dus catre Piata Sf. Anton, locul de osanda intr-o iarna deosebit de aspra. Drumul trecand pe la Biserica Alba -Postavari de sub Dealul Spirei, cu ingaduinta paznicilor sai, el se opreste la Sfanta Liturghie si la icoana Sf. Nicolae, unde se roaga si face un legamant de a ridica o manastire pe dealul din apropiere de va scapa cu viata.

El scapa ca prin minune de osanda, datorita chezasiei depusa de 12 boieri dupa o versiune, iar dupa alta - Banul Mihai ,,un barbat falnic si deosebit de aratos", este eliberat sub presiunea norodului strans in numar mare la locul de executie. Astfel Mihai Viteazul, ridica aceasta manastire, tinandu-si promisiunea in fata lui Dumnezeu. In 1813 era printre manastirile mari ale tarii .

In 1984, Biserica manastirii a fost translatata 289m, iar constructiile aferente au fost in mare parte dinamitate sau doborate cu buldozerul. Biserica este distincta nu numai prin valentele istorice, cat si prin constructia propriu-zisa: anexele altarului au fost gandite ca niste mici capele independente, fiecare cu turnul sau. Arhitectura peretilor din caramida, fatada impartita in doua prin clopotul median sunt elemente specifice monumentelor religioase apartinand secolului al XVI-lea. sus

Manastirea Radu Voda

Mnstirea a fost fondat de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) i doamna sa, Ecaterina, pentru a mulumi lui Dumnezeu c i-a druit victoria n lupta pe care a dat-o pe aceste locuri mpotriva lui Vintil-Vornicul i DumbravVornicul. Vod a ridicat-o cu gndul de a fi Mitropolia Capitalei. La vremea ntemeierii, purta numele Sfnta Troi. n frmntrile acelor vremuri, sfntul aezmnt cade, n 1595, n minile turcilor. Dup victoria lui Mihai Viteazul la Clugreni, vestitul Sinan Paa, dumanul lui Mihai, o fortific cu palisade, cu valuri de pmnt i cu bastioane. Tot oraul este, de asemenea, ntrit de turci. Degeaba ns: dup victoria marelui voievod din octombrie 1595, de la Trgovite, Sinan e silit s se retrag din faa armatelor biruitoare ale cretinilor. Nu nainte ns de a distruge toate fortificaiile pe care el nsui le ridicase i de a drma pn n temelie Mnstirea Sfintei Troie.

Vremurile erau cumplite: oraul era jefuit i distrus cnd de turci, cnd de propriile armate ale voievozilor cretini, cnd de ttari. Incendiile i jafurile se ineau lan. Clugrii abandoneaz Sfnta Troi i se refugiaz la Mnstirea Mihai-Vod. Timp de cteva decenii, frmntrile i desele schimbri ale domnitorilor pe tronul rii Romneti nu le-au lsat acestora rgazul necesar pentru refacerea marii mnstiri. Abia n 1614, voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) ncepe reconstrucia, pstrnd planurile i elevaia edificiului de origine. Biserica este cunoscut de atunci sub numele ctitorului. Fiul i urmaul su la domnie, Alexandru Coconul (1623-1627) se ngrijete de zugrvirea bisericii. n vremurile domniilor fanariote, marea mnstire Radu-Vod, una dintre cele mai bogate din Bucureti, este crmuit de egumeni greci, buni negustori dar jalnici administratori ai construciilor mnstireti; mult vreme, mnstirea acumuleaz bogii, moii, vii, case i prvlii n Bucureti, dar posesia acestor mari averi nu se oglindete n mbuntirile aduse cldirilor. Planul i formele arhitectonice ale bisericii Radu-Vod sunt inspirate din cele ale bisericii episcopale de la Curtea de Arge, cu diferena c materialul de construcie ntrebuinat nu este piatra, ci crmida. Planul este triconc, cu turl pe naos, cu

un pronaos lrgit, acoperit cu trei turle dintre care cea principal se sprijin pe dousprezece coloane, simboliznd pe cei doisprezece apostoli, ca i la modelul de la Curtea de Arge. Faadele, mprite n dou registre de nlime inegal printr-un bru, au o decoraie simpl, constnd din firide cu arhivolte intrnde, care ritmeaz plcut suprafeele tencuite cu alb. nfiarea actual a bisericii este datorat ultimei restaurri, condus de arhitectul tefan Bal ntre anii 1967-1974 (dup care biserica a fost repictat).

Restaurarea a adus edificiul la formele sale arhitectonice iniiale ntruct ruinndu-se partea superioar a bisericii, aceasta fusese reconstruit ctre mijlocul secolului al XIX-lea n stilul neogotic la mod n acea epoc. Tot atunci i-a fost adugat i pridvorul, care se pstreaz i astzi. n interior sunt demne de vzut frumosul iconostas de expresie baroc i pietrele de mormnt din pronaos: una dintre cele mai vechi este cea a lui Vlad Voievod, fiul lui Mihnea Turcitul, mort la sfritul secolului al XVI-lea. Mormntul ctitorului se gsete pe dreapta, n nia dintre pronaos i naos. Pe piatra aezat de fiul su, o lung inscripie amintete domniile glorioase ale "celuia ce au fost binecinstit i de Hristos iubit Domn cretin Radu Voevod ce au fost Domnu rii Romneti i Moldovei i multe rzboaie au biruit i iar au venit de la cinstita Poart -au fost al doilea rndu Domnul rii Romneti i i-au lsat steagul fiului su ce e mai sus scris i iar s-au dus de-au fost Domn rii Moldovei; i acolo s-au pristvit ntru cetatea Hrlu n luna Ghenarie 13 zile i cu mare cinste i-au adus trupul dumnealui i l-au ngropat n luna lui Februarie n 5 zile duminic. Aicea zac oasele dumnealui. Dumnezeu s-l iarte n mpria Cerului adevrat; ani 7134" (1626).

La miaz-noapte de biseric se pstreaz turnul-clopotni, ultimul vestigiu al puternicei incinte mnstireti de altdat. Vremurile nu l-au cruat (deasupra intrrii dinspre sud o inscripie amintete c dup marele cutremur din 1802 era ntr-o stare "vrednic de plns"), dar refacerile i-au respectat nfiarea, astfel nct felul n care arat astzi este poate destul de apropiat de cel n care arta n secolul al XVI-lea, cnd a fost construit de voievodul Alexandru al II-lea Mircea. Cldirile Seminarului Teologic, ce se ridic pe colin, la sud de biseric, dateaz din 1893 i au fost construite prin grija lui Ion Scoreanu i a surorii sale Maria chiopescu, ca Internat Teologic. La 25 ianuarie 2002 a avut loc festivitatea punerii pietrei de temelie a noului seminar "Mitropolitul Nifon", o cldire modern, ce se construiete n prezent dup cele mai nalte standarde. Aici se vor pregti seminaritii, preoii de mine. sus

Biserica Stravropoleos
Biserica Stravropoleos a fost construita in 1724, in timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) de catre arhimandritul Ioanichie. Nascut in satul Ostanitza in eparhia Pogoniana (Epir), Ioanichie a venit in Tara Romaneasca de la manastirea Gura, metoc al Mitropoliei Pogoniana. In incinta hanului cu doua nivele ce se afla in proprietatea lui, Ioanichie a construit actuala biserica, zidind o manastire, ce era sustinuta economic de catre han (situatie frecventa in epoca).

In 1726 staretul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei si exarh al tinutului Caria. Tot de atunci, manastirea pe care a construit-o a fost numita Stavropoleos, dupa numele vechii mitropolii. Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, una dintre cele mai reprezentative ctitorii in stil brancovenesc. Celelalte cladiri sunt in prezent rezultatul unui vast proiect de restaurare si constructie inceput in 1897 de catre binecunoscutul arhitect Ion Mincu. sus

Biserica Patriarhiei Romane

In timpul domniei voievodului Constantin Serban Basarab incepe constructia Bisericii Patriarhiei care se va finaliza mult mai tarziu de un urmas al sau, Radu Leon, in 1668. Biserica Patriarhiei poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". In 1669, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei.

Mitropolia este o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Racla de argint a Sf.Dimitrie Basarabov in care odihnesc moastele acestuia este bunul cel mai de pret al Mitropoliei.

Arges

Monumente in Bucuresti

Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Despre Bucuresti

Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

Atractii turistice

Curtea Veche (sec. XVI)

Curtea Veche este unul dintre cele mai romantice locuri ale Bucuretiului, ce domin centrul istoric al Capitalei. Aici se afl vestigiile curii ridicate n timpul domniei lui Vlad epe Dracula (sec XV), domnitorul rii Romneti. De la nceputul secolului XVI, palatul a devenit reedina oficial a domnitorilor valahi. Constantin Brncoveanu (1688-1714) i tefan Cantacuzino (1714-1715) au nnobilat construcia, adugndu-i coloane de piatr, scri de marmur i decoraiuni foarte valoroase. Documente din acea perioad descriu holurile boltite, grdina n stil italian care nconjura palatul, precum i petrecerile fastuoase care adunau mulimi de oameni. n secolul al XVII-lea, n timpul lui Matei Basarab, suprafaa Curii Domneti atinsese 25.000 mp. De-a lungul anilor, Curtea Veche a fost mcinat de incendii i cutremure, iar singurele care mai amintesc astzi de splendoarea vremurilor de altdat sunt vestigiile descoperite n 1958.

Hanul lui Manuc (1808)

n 1806, Manuc ajunge n capitala rii Romneti, i este silit s se stabileasc aici pe termen lung din pricini legate de rzboiul ruso-turc. n a doua jumtate a aceluiai an ncepe construcia hanului, ce va fi terminat n 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativ, deoarece Manuc dorea ca hanul su s nu aib alura de fortrea a celor din secolul al XVIII-lea. Terenul pe care este construit a aparinut, pn la sfritul secolului al XVIII-lea, Curii domneti. Odat cu acest teren Manuc Bei mai cumpr i alte moii: Dragomiretii din Vale, Dragomiretii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trmudeasca, Giuleti, Popeti, Mudurgan, Brobode, Hagi-Gheorghe, Cuhneti, i altele, pomenite n testamentul su din 1815. Arhitectura exact a hanului n configuraia sa iniial nu se cunoate, ns, din descrierile de la nceputul secolului al XIX-lea reiese c la subsol se aflau 15 pivnie boltite, la parter existau 23 de prvlii, dou saloane mari, zece magazii, camere de servitori, buctrii i un tunel n care ncpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odi, cele mai multe folosite pentru oaspei. n curtea interioar exista o cafenea i o mic grdin cu fntn artezian. ntre faada dinspre Dmbovia i ru se costruise un chei de piatr, lat de peste un metru. Mai trziu, dup ce Dmbovia a fost canalizat pentru deschiderea Halei de Carne, lng aceast faad s-au mai adugat cteva prvlii. sus

Palatul Parlamentului (sec. XIX)

Palatul Parlamentului din Bucureti, Romnia (cunoscut sub numele de Casa Poporului nainte de revoluie), msoar 270 m pe 240 m, 86 m nlime, i 92 m sub pmnt. Are 12 nivele la suprafa i alte 8 subterane. Cldirea Palatului Parlamentului se afl situat n partea central a Bucuretiului (n sectorul 5), pe locul care astzi se cheam Dealul Arsenalului, ncadrat de strada Izvor la vest i nord-vest, Bulevardul Naiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertii la est i Calea 13 Septembrie la sud. Dealul pe care se afl astzi Palatul Parlamentului este n general o creaie a naturii, avnd o nlime iniial de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertii este nlat n mod artificial. Mai multe detalii

Ateneul Romn (sec. XIX)

Ateneul Romn este o sal de concerte din Bucureti, cldire situat pe Calea Victoriei n Piaa Revoluiei (fost Piaa Palatului). Tot aici se afl sediul Filarmonicii "George Enescu". Locul unde s-a ridicat Ateneul aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a nceput construcia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai un leu pentru Ateneu. Planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel nct s poat folosi fundaia deja turnat a manejului nceput de "Societatea Equestra Romn". Cldirea este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afl cinci medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei Basarab. Construcia se termin cu o cupol bogat decorat. n interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere i 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur mprejurul tamburului cupolei, cu excepia locului unde se afl scena, se desfoar o fresc lat de 3 metri i lung de 70 de metri, oper a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alctuit din 25 de scene reprezentative din istoria Romniei. 1. mpratul Traian 2. Legionarii romani 3. Formarea 4. Straja 5. Invazia 6. nceputurile 7. Statornicirea 8. Desclecarea 9. Statul 10. Statul administrativ 11. Cruciada 12. tefan 13. Epoca de 14. Mihai 15. nceputurile 16. Horia, Cloca 17. 1821 Revolta 18. Anul 1848 19. Anul 1848 20. Al.I. 21. Anul 1859 22. Carol I 23. Rzboiul ntregirii 24. Ferdinand 25. Epoca de consolidare intr colonizeaz poporului n Dacia Dacia daco-roman roman barbarilor romn

poporului

cel pace culturii

mprirea

i lui n n Rzboiul naionale I Unirea de Tudor

militar dregtoriilor romneasc Mare credin Viteazul romneti Crian Vladimirescu Transilvania Principate Cuza Principatelor Independen 1916-1918 ntregitorul

Altdat, n Ateneul Romn se afla i Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naional de Art al Romniei. Mai multe detalii sus

Universitatea din Bucureti (sec. XIX)

Universitatea din Bucureti (fondat n 1864) este o instituie de invmnt superior de stat din Bucureti, Romnia, o parte din facultile universitii sunt amplaste n Palatul Universitii din Piaa Universitii. Universitatea din Bucureti ofer numeroase programe de studii, la toate nivelurile i formele de pregtire universitar: 22 programe de scurt durat, peste 75 de programe de lung durat, 12 programe n forma de nvmnt deschis i la distan, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de nalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesional i de perfecionare. Toate programele oferite sunt acreditate sau autorizate. Diplomele acordate de Universitatea din Bucureti sunt recunoscute n majoritate rilor lumii. Mai multe detalii

Muzeul Naional de Istorie a Romniei (sec. XIX)

Muzeul Naional de Istorie a Romniei (fostul Palat al Potelor) este situat pe Calea Victoriei nr. 12, n Bucureti. Deine obiecte cu valoare istoric descoperite pe teritoriul actual al Romniei din timpuri preistorice i pn n perioada contemporan. Monumentala cldire n care care se afl n prezent muzeul a fost iniial destinat s gzduiasc Palatul Potelor. Construcia sa a nceput n 1894, ajungnd s fie inaugurat n anul 1900. Planurile palatului au fost realizate de arh. Al. Svulescu, n stil neoclasic. Faada principal are trepte pe toat lungimea ei i un portic susinut de 10 coloane dorice. Extremitile, formate din dou volume proeminente, sunt nlate i acoperite de cte o cupol. Ca instituie, muzeul a fost nfiinat n anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluiile culturale nregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice n spaiul geografic al Romniei de azi. Este cel mai important muzeu de istorie i arheologie din Romnia, att prin mrime (suprafa desfurat) ct i prin patrimoniu; este, de asemenea, unul dintre cei mai importani actori ai arheologiei romneti contemporane i lider al arheologiei preventive (noiune care se refer la spturile arheologice asociate unor investiii, pentru prevenirea distrugerii de patrimoniu istoric). Instituia are un site cuprinztor (mnir.ro), inclusiv o scurt fi a istoriei proprii, descrierea structurii organizatorice (inclusiv scurte prezentri ale personalului de specialitate), pagini descriind evenimente, expoziii, etc. sus

Palatul Sutu (sec. XIX)

In inima Capitalei, peste drum de Universitate, o cladire deosebita de toate cele din jur adaposteste Muzeul Municipiului Bucuresti. Dar bucurestenii o cunosc mai bine ca "Palatul Sutu". Locul facea odinioara parte din intinsa proprietate cantacuzina, danie a lui Matei Basarab catre Elina, fiica lui Radu Serban si sotia postelnicului Constantin Cantacuzino.

Ridicat intre 1833 si 1835, Palatul Sutu e opera postelnicului Costache, deosebindu-se vadit de toate cladirile Bucurestilor din acea vreme. Planurile au apartinut arhitectilor vienezi Conrad Schwink si Johann Veit. Stilul este apusean, neogotic, cu un etaj si multe incaperi, cu patru turnulete poligonale, de o parte si de alta a cladirii. Intrarea majestuosa, inalta si larga, precum si ferestrele mari contrastau cu intrarile si ferestrele inguste ale vechilor case romanesti. Spatele si fatada principala au fiecare un balcon cat lungimea incaperii. Mai tarziu, Karl Stork, renumit sculptor si artist decorator, realizeaza scara monumentala din hol, care se desparte in doua in fata imensei oglinzi de pe insula Murano. Deasupra, un medalion sculptat in lemn arata chipul Irinei Sutu, nora postelnicului. Palatul era inconjurat de o vasta gradina, cu flori si iarba din belsug, in care se iteau pitici de portelan ori se plimbau paunii. In fata, clipocea vesel un havuz, iar in spate, pe o consola de marmura, se afla un ceasornic solar, cu un tun al carui praf de pusca lua foc sub actiunea soarelui, vestind miezul zilei. Portile mari, de fier tineau doi lei si un soare de metal galben, stralucitor. In acele vremuri, langa gradina Sutu se aflau case taranesti, la poarta carora torceau femeile. Gainile scurmau pamantul, iar alaturi, pe campul din fata Universitatii, pastea o bivolita.

Hanul Manuc

Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Despre Bucuresti

Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

Atractii turistice

anul Manuc (sau Hanul lui Manuc), este o cldire veche din Bucureti, important obiectiv

turistic i monumet istoric. ntemeietorul su, Manuc Bei (Manuc Mirzaian sau Manuc Mirzaiam), s-a nscut n 1769 la Rusciuk. n vremea sultanului Mustafa al IV-lea obine demnitile de dragoman i bei. n 1808 este numit Bei al Moldovei.

Construirea hanului

n 1806, Manuc ajunge n capitala rii Romneti, i este silit s se stabileasc aici pe termen lung din pricini legate de

rzboiul ruso-turc. n a doua

jumtate a aceluiai an ncepe construcia hanului, ce va fi terminat n 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativ, deoarece Manuc dorea ca hanul su s nu aib alura de fortrea a celor din secolul al XVIII-lea. Terenul pe care este construit a aparinut, pn la sfritul secolului al XVIII-lea, Curii domneti. Odat cu acest teren Manuc Bei mai cumpr i alte moii: Dragomiretii din Vale, Dragomiretii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trmudeasca, Giuleti, Popeti, Mudurgan, Brobode, Hagi-Gheorghe, Cuhneti, i altele, pomenite n testamentul su din 1815. Arhitectura exact a hanului n configuraia sa iniial nu se cunoate, ns, din descrierile de la nceputul secolului al XIX-lea reiese c la subsol se aflau 15 pivnie boltite, la parter existau 23 de prvlii, dou saloane mari, zece magazii, camere de servitori, buctrii i un tunel n care ncpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odi, cele mai multe folosite pentru oaspei. n curtea interioar exista o cafenea i o mic grdin cu fntn artezian. ntre faada dinspre Dmbovia i ru se costruise un chei de piatr, lat de peste un metru. Mai trziu, dup ce Dmbovia a fost canalizat pentru deschiderea Halei de Carne, lng aceast faad s-au mai adugat cteva prvlii.

Soarta hanului dup moartea lui Manuc

up terminarea rzboiului ruso-turc, Manuc se mut cu familia sa la moia Hnceti. Distana mare l impiedica acum

s mai trag toate foloasele de pe urma hanului, astfel c hotrte s l vnd. ncepe s fac demersuri pentru vnzare la sfritul anului 1816, dar moare n mprejurri incerte la 20 iunie 1817, posibil printr-un accident de clrie, nainte de a gsi un cumprtor. Deoarece toi copii si erau minori la acea vreme, averea este administrat de o epitropie. Cea mai mare parte a averii se afla n ara Romneasc i era greu de administrat, aa c epitropii motenitorilor decid s arendeze toate proprietile. n decembrie 1827, toate averile din ara Romneasc, inclusiv hanul, sunt luate n arend de Dimitrie D. Dedu i Nicolae Alexiu. sus

Cutremurul din 1838

a 11 ianuarie 1838 are loc un cutremur care afecteaz destul de serios structura cldirii. n data de 15 ianuarie, Faiser,

arhitectul-ef al Bucuretiului, raporteaz Sfatului Oraului: "Cercetnd starea Hanului lui Manuc am vzut c la partea dinspre Dmbovia zidurile s-au zmintit, plecndu-s ntr-o parte cu vreo trei oluri din a lor cumpnire; pentru aceia dar supui aceasta n cunotiina cinstitului Sfat ca s binevoiasc fr ntrziere a face cuvenita punere la cale ca s s ndatoreze chiriaii acei pri a ei din lcuinele lor spre deprtarea primejdii ce-i amenin starea cea proast a pomenitelor ziduri." Ca rezultat al acestei constatri, se formeaz o comisie care, dup ce inspecteaz cldirea recomand

drmarea i reconstrucia unei mari pri a acesteia. Murat, fiul lui Manuc, acum motenitor cu drepturi depline, nu este de acord cu aceast soluie, i timp de mai muli ani, pn n 1841, are loc un ir de jalbe, de cereri, de ameninri i expertize ce au ca obiect reparaiile la han. n cele din urm, n 1841 sau 1842, Murat decide s vnd hanul, deoarece presiunile pentru reparaii erau foarte mari, iar costurile ar fi fcut din pstrarea hanului o afacere neinspirat.

Hanul la mijlocul secolului XIX

anul este cumprat de pitarul Dimitrie Iconomidis (Economu), n asociere cu alte dou persoane. Dimitrie moare n

1854, lsndu-i averea prin testament, mprit egal celor trei copii. Acetia continu s exploateze hanul pn n 1860, cnd l dau n arend lui Milan Lomovici. Contractul de arend nu cuprindea toate ncperile hanului, i avea o valabilitate de patru ani, cu termen la 23 aprilie 1864.

Dintre clauzele acestui contract se remarc una, destul de atipic pentru acele vremuri: "Se ndatoreaz dumnealui a se purta cu toat ceruta complezen, att ctre pasageri, ct i ceilali chiriai anuali ai hanului, dnd fiecruia onoarea ce merit, ca prin acest mijloc s nu se sminteasc reputaia hanului." Pictorul francez Auguste Lancelot viziteaz pe la 1860 Bucuretiul i cu aceast ocazie imortalizeaz imaginea unei zile obinuite la Hanul Manuc. n nsemnrile sale noteaz: "Oamenii cu nervii delicai, cu pielea subire, vor face bine s nu intre n acest han, dar curioii, doritorii de a cunoate trecutul, vor avea ce s vad. S-a pstrat neatins prima sa fizionomie, ntunecat din nenorocire de necurenie. Cele dou rnduri de galerii care leag ntre ele patru mari corpuri de case, scara cea mare care servete cele dou caturi, foarte elegant, sub un chioc cu acoperi uguiat i cu cpriori ieei afar sunt mpodobite cu stlpi i cu balustrade de un gust frumos i cu finee lucrate. Am putea zice c e un palat de lemn; ar merita s fie restaurat, ceea ce nu ar costa prea mult, i s i se dea o destinaie mai bun.[...] Galeriile n care se deschid odile servesc de loc de plimbare i de sli comune. Sub ochii tuturor, fiecare face ca la el acas..."

Hotel "Dacia"

n 1861 sau 1862 stabilimentul este vndut din nou, de aceast dat proprietar devenind Lambru Vasilescu. Acesta

investete n reparaia cldirii i i schimb numele n "Marele Hotel Dacia" ("Grand Hotel de la Dacie"). Acesta dispunea acum de dou sli mari, care n curnd au nceput s fie folosite pentru petreceri ale lumii bune a Capitalei i pentru diferite evenimente mondene. ncepnd cu iarna anului 1878 n aceste sli au nceput s fie oraganizate spectacole de teatru de ctre I. D. Ionescu. n 1879 la Hotelul Dacia a avut loc spectacolul susinut de iluzionistului american James Lwone, care a atras o mare mulime. De trei ori pe sptmn aveau loc baluri mascate, i ele de un real succes, datorat n mare parte violonistului Ludovic Wiest, care conducea orchestra.

Evenimente importante

anul a

gzduit pe demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau s pun capt rzboiului ruso-turc (1806-1812), precum i convorbirile preliminare. Sala Dacia a gzduit, n anii de dinaintea primului rzboi mondial, ntlnirile politicienilor care doreau intrarea n rzboi i unirea rii Romneti cu Transilvania i Bucovina (Take Ionescu, Octavian Goga, Barbu tefnescu Delavrancea, Nicolae Filipescu .a.)

Arcul de Triumf

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

rcul de triumf se impune la loc de cinste, alturi de Catedrala ncoronrii de la Alba Iulia, de Mausoleul de la

Mreti, de Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman sau de Mormntul Eroului Necunoscut din Parcul Carol pentru a nu le meniona dect pe acestea - printre monumentele care consfinesc participarea Romniei la primul rzboi mondial de partea

Aliailor, la finalul cruia toate teritoriile locuite de Romni s-au gsit pentru prima dat reunite la un loc. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat n capitala Romniei, el fiind precedat de alte cteva asemenea construcii provizorii, ns, acestea - care au marcat, succesiv, victoria Romniei n rzboiul de independen (1878), jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) i revenirea familiei regale romne din "exilul" de la Iai (1918).

Istoric

n 1921-1922, n contextul ncoronrii regelui Ferdinand I i a reginei Maria ca suverani ai Romniei Mari, Comisia pentru

organizarea serbrilor ncoronrii a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impuntor Arc de Triumf n zona nordic a capitalei, pe oseaua Kiseleff. Din cauza timpului scurt ns, doar scheletul construciei a fost turnat n beton armat, minunatele basorieliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, ceea ce a determinat - o dat serbrile ncoronrii ncheiate (octombrie 1922) - o degradare progresiv, cauzat

de intemperii, a aspectului exterior al Arcului de Triumf, acesta ajungnd la nceputul anilor 1930 un "monument incomod" pentru imaginea "Micului Paris" interbelic. De-abia n 1932, n urma unui articol de-al lui Mihai Mora, intitulat sugestiv "O datorie imperioas", situaia deplorabil a Arcului de Triumf revine n atenia opiniei publice, decizndu-se nu demolarea monumentului construit n 1922, aa cum ceruser unele personaliti, ci nlocuirea basoreliefurilor din ipsos de pe acesta cu unele definitive, din piatr sau marmur de Ruchia. De data aceasta, autorul - lucrrile fiind dirijate de acelai Petre Antonescu - a dat edificiului o not mult mai sobr n ceea ce privete finisajul exterior, cernd artitilor pe care i-a cooptat s se ncadreze n aceast nou manier de lucru. Printre acetia din urm s-i menionm pe Constantin Baraschi, Alexandru Clinescu, Mac Constatinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea i Costin Petrescu, toi nume cunoscute n perioada interbelic. Populaia - cu precdere numeroasele asociaii i societi ale fotilor combatani din primul rzboi mondial - a contribuit cu peste 7 milioane de lei la edificarea Arcului de Triumf, rspunznd cu promptitudine subscripiilor lansate n cursul anului 1935 de Ministerul Aprrii Naionale. Odat sumele necesare adunate, anul 1936 a fost consacrat integral definitivrii monumentului, pentru ca la 1 decembrie acelai an, cnd se mplineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romnia, s aib loc ceremonia inaugurrii. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prinului motenitor Mihai, a membrilor guvernului Romniei i a numeroi invitai de onoare din ar i din strintate. Astzi, Arcul de triumf reprezint unul din simbolurile binecunoscute ale capitalei Romniei.

Curtea Veche

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric

Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

u mult timp in urma, in cel de al XV-lea veac, din porunca lui Vlad Tepes s-a construit prima Curte Domneasca din

Bucuresti, oras ce va deveni, in vremea lui Radu cel Frumos, capitala stabila a Tarii Romanesti. La mijlocul secolului al

XVI-lea, Mircea Ciobanul (numit asa dupa ocupatia de negustor de oi cu care se indeletnicise inainte de domnie) angajeaza mesteri pentru refacerea curtii domnesti pe vechile-i temelii. Asezata intre actualul Lipscani, B-dul 1848 si raul Dambovita, aceasta resedinta domneasca va deveni nucleul Bucurestiului in veacul al XVI-lea, concentrand in jurul ei intreaga viata a capitalei. Legata de multe evenimente desfasurate in cursul anilor, ea a avut de infruntat si multe vitregii. De la curtea domneasca din Bucuresti a ridicat steagul luptei antiotomane Mihai Viteazul. Arsa de turci in cursul luptelor din 1595 - cand domnul muta resedinta la Targoviste, de unde ea va reveni in mod definitiv in 1659 - resedinta domneasca va fi complet rezidita de Matei Basarab. Venit la scaunul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu da acestei curti o deosebita stralucire. Construieste o casa domneasca, numita "cea mare", o resedinta a doamnei - "despre doamna", - odai de zid pentru garda domneasca ca si baia domneasca.

oarta principala de intrare era prevazuta cu turn de paza. Eleganta, cu mult fast, sporit si de scara principala de

marmura, casa "cea mare" impresioneaza pe multi straini veniti la curte. Parjolita de incendii, distrusa de cutremure, cuprinsa de paragina in urma razboiului austro-ruso-turc din 1768-1774, aceasta resedinta domneasca ajunge de nelocuit. Astfel, Alexandru Ipsilanti este obligat sa-si cladeasca in 1775 o noua curte domneasca in Dealul Spirii - Curtea Noua. Dupa construirea acesteia, cladirile vechii curti, ajunse in stare de ruina, au fost cunoscute sub numele de Curtea Veche. Vrednici si pasionati arheologi au scos la lumina in ultimii ani multe marturii privitoare la Curtea veche. Cladirile aflate in perimetrul acesteia (si in primul rand vestitul Han al lui Manuc, construit la 1808) au fost restaurate, alaturandu-se ctitoriei lui Mircea Ciobanul, pastrata si azi si cunoscuta sub numele de biserica "Curtea veche". Edificiul poarta pecetea domniilor lui Grigore Ghica, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu. Frumosul sau portal dateaza din timpul lui Stefan Voda

Cantacuzino. Din vechea pictura (realizata la cerinta fiilor lui Mircea Ciobanul si, mai tarziu, a lui Serban Cantacuzino) nu au mai ramas decat fragmente. In prezent, complexul arhitectural Curtea veche este in restaurare.

Parcul Cismigiu

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

flat in centrul Capitalei, marginit de bulevardele Mihail Kogalniceanu (la S) si Schitu Magureanu (la V) si de strazile

Stirbei Voda (la N) si Brezoianu (la E), este cel mai vechi si mai frumos parc din Bucuresti, extins pe 17 ha, pe locul in care se afla(inceputul sec.19) o dumbrava cu un lac format din izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Stirbei Voda. Acest lac, inconjurat de trestii si papuris, bogat in peste la acea vreme, apare mentionat documentar, in timpul lui Matei Basarab, cu numele de "Balta lui Dura negrutatorul" si avea o extindere mult mai mare. La 10 octombrie 1779, Alexandru Ipsilanti, domnul Tarii Romanesti, a poruncit sa se construiasca doua cismele in Bucuresti pentru a avea apa potabila, una dintre ele fiind facuta pe locul gradinii de azi,

inspre strada Stirbei Voda. In apropierea acestei cismele si-a construit casa Dumitru suiulgi-basa, numit de catre oameni "marele cismigiu" (deoarece era seful lucrarilor de supraveghere a curgerii apelor si mai mare peste cismele), de la care provine si numele parcului inaugurat in mod oficial in 1854. Pe la 1830, generalul Pavel Kiseleff a dat dispozitie baronului Borroczyn sa sece balta si sa faca o gradina publica. Aceasta insa va fi realizata mai tarziu, in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, de catre arhitectul peisagist vienez Carl Friederich Wilhelm Meyer. El transforma balta intr-un frumos lac, cu toate instalatiile de canalizare

pentru a putea fi lesne golita si curatata, iar in centru instaleaza o fantana arteziana. Iarna, lacul se transforma intr-un imens patinoar, spre incantarea bucurestenilor. Tot el traseaza si aleile, folosind fiecare ridicatura de teren pentru o cat mai placuta vedere de ansamblu. Sunt plantati peste 30 000 de arbori indigeni, dar si specii rare. Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri si au fost montate banci. Cismigiul n-a fost realizat dintr-o data, ci treptat. Suprafata a fost marita si cu o parcela cumparata din gradina familiei Cretzulescu. Au fost adusi pesti exotici, lebede si pelicani. Mult mai tarziu, a luat fiinta si o minigradina zoologica: ursi, lupi, vulpi si castori. In 1852 s-a reusit imprejmuirea intregului parc. Ministerul de Interne s-a ocupat in mod deosebit de aceasta gradina, dand o serie de dispozitii. Plimbarea pe alei se putea face de la rasarit pana la orele 22, iar in noptile luminoase, pana la miezul noptii. Nimeni nu avea voie sa intre in gradina calare sau cu trasura, la fel intamplandu-se si cu cainii si cu alte dobitoace. Interzis le era accesul si vanzatorilor ambulanti. Se pedepseau si cei ce calcau pe iarba ori rupeau flori. Pana si atmosfera prea zgomotoasa era sanctionata.

pre sfarsitul secolului al XIX-lea a fost montat la intrarea principala in Cismigiu, vizavi de Primarie, unul dintre primele

chioscuri de ziare din Capitala. Si astazi, refacut, chioscul poate fi admirat la intrarea de pe latura din dreapta a gradinii. O atractie deosebita a Cismigiului a fost restaurantul in stil romanesc ridicat de arhitectul Ion Mincu si botezat Monte Carlo. Bombardat in timpul razboiului, restaurantul a fost refacut, pastrandu-i-se numele. Si astazi localul cu terasa amplasata pe malul lacului continua sa atraga clienti dornici de a fi serviti intr-un cadru mirific. In partea dinspre bulevardul Regina Elisabetha a fost amenajata, intr-un spatiu plin de verdeata, o rotonda ce poate fi admirata si astazi: Rondul Roman. Inaugurat in 1943, rondul adaposteste busturi cioplite in piatra pe socluri inalte, reprezentand chipurile marilor nostri oameni de cultura: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu. Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, George Cosbuc, St.O.Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, B.P.Hasdeu, N.Balcescu, V.Alecsandri.

Palatul Parlamentului

Despre Bucuresti Despre Bucuresti Bucuresti, orasul istoric Bucuresti, orasul socio cultural Bucuresti, Administratie Atractii turistice Biserici in Bucuresti Monumente in Bucuresti Hanul Manuc Arcul de Triumf Curtea Veche

Parcul Cismigiu Palatul Parlamentului

mplasata n centrul istoric si geografic al Bucurestilor o constructie atrage privirile prin stilul arhitectonic deosebit. Este

Palatul Parlamentului

Romniei, un edificiu colosal ridicat n "epoca de aur" a dictaturii comuniste si nascut n mintea unui om pentru care dimensiunile aveau o alta relevanta dect o au pentru noi, oamenii obisnuiti. Cartea Recordurilor Guiness nscrie constructia pe locul II n lume dupa Pentagon - cu o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3. Exista nsa un capitol la care Palatul Parlamentului Romniei ar putea figura pe locul I fara contracandidati cladirea cea mai controversata de pe mapamond - pentru ca nici o alta constructie nu a mai beneficiat, pna acum, de o asemenea coplesitoare avalansa de epitete, oscilnd ntre "genial" si "monstruos". Facuta si refacuta peste noapte, trufasa "Casa a Republicii" o nghitit zeci de miliarde de lei nainte de Revolutie si a nglobat un volum de munca urias. Poate de aceea, pentru ca s-a nascut si se ridica vaznd cu ochii ntr-o perioada de mari privatiuni, la nceput a fost urta de romni. Dupa decembrie 1989 cladirea, care poate fi vazuta din orice punct al Bucurestiului, a fost privita ca o cladire hidoasa, n jurul ei ncepnd sa graviteze idei care mai de care mai originale. Unii, din prea multa exaltare revolutionara, au vrut s-o darme, prin dinamitare, fireste, pentru ca simboliza trecutul. Altii au fost de parere ca ne lipsea un mare muzeu al comunismului si exista o cladire n plus. n fine, s-au strecurat si idei excentrice, cu fosnet de palmieri, rostogoliri zburdalnice de zar la masa verde si zgomot de ruleta. Dar n-a fost sa fie nici cazinou. De la subiectul controversat, la curtea fara stapn, pradata de multe din valorile pe care le adaposteste, n-a fost dect un pas. Cnd oamenii si-au dat seama cte milioane sunt ncremenite acolo si jefuite fara discernamnt, cladirea a nceput sa fie privita cu mai putina ostilitate si au numit-o "Casa Poporului". Pentru ca el, poporul, ndurase foamea si frigul, el participase direct sau indirect la naltarea ei si avea dreptul sa-i influenteze destinele. Constructorii si-au reluat lucrarea, edificiul si-a schimbat si el destinatia pe masura finalizarii lucrarilor, devenind "Casa Republicii", apoi "Palatul Parlamentului" - simbol al democratiei, care va gazdui Camera Deputatilor si Senatul Romniei. Printr-o hotarre a Camerei Deputatilor, n mai 1994 s-a nfiintat Centrul International de Conferinte,

spatiu n care s-au desfasurat lucrarile Forumului Crans Montana. Datorita dotarilor sale valoroase, Centrul International de Conferinte asigura organizarea de conferinte, simpozioane, seminarii si alte asemenea manifestari de catre autoritatile politice sau organisme internationale, persoane juridice sau fizice, romne sau straine. Constructia, ale carei lucrari au demarat n iulie 1984, este structurata pe 6 niveluri si mpartita n 21 de corpuri. Ea cuprinde o uriasa mpletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate

ntr-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase, care se desprind sau se unesc simplu, coplesitor si armonios. Marmura de Ruschita si trimite reflexele din pardoseli, din coloane, din pereti si din plafoane. Lemnul de stejar, de mahon si de fag te mbie cu caldura sculpturilor de mare rafinament, egalate, poate, de stucaturile de ipsos sau de cristalurile si alamurile candelabrelor. Proiectat si construit cu truda si sacrificii de specialistii romni si de o ntreaga industrie romneasca, ansamblul arhitectural Palatul Parlamentului face astazi posibila "pipairea" concreta a unei imagini, pna mai ieri fabuloasa, fantezista, intangibila. Vizitndu-l te poti convinge ca nu e nici pe departe vorba, n saloanele si galeriile lui, de aur si nestemate ca n mormintele faraonilor, ci de piatra, marmura si lemn din muntii si padurile Romniei. De aceea, a vorbi astazi despre ansamblul arhitectural Palatul Parlamentului, ni se pare o dreapta reparatie morala. De altfel, dintre straini, care dispun, firesc, de necesara distantare sentimentala, nu putini au privit edificiul cu respect si admiratie. sus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

Traditii si obiceiuri in vechiul Bucuresti

Mareste imaginea.
Sarbatoarea de Craciun a reprezentat pentru bucurestenii celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, la fel ca si pentru bucurestenii din toate timpurile, un prilej de pietate, dar mai ales de bucurie si de petrecere. Inca din timpul postului, pe care unii il tineau cu sfintenie, iar altii mai putin, fiecare familie incepea pregatirile pentru marea sarbatoare. Pregatiri traditionale: curatenia generala in casa, innoirea hainelor, prepararea mesei de sarbatoare. Curatenia obligatorie a caselor a fost semnalata pana si de calatorii straini, caci de Pasti si de Craciun orice roman de la sat ori de la oras intra in sarbatoare cu casa stralucind de curatenie, la fel cum cauta sa se innoiasca cu haine cumparate de-a gata, ori facute la croitor.

Laborioasa era si pregatirea mesei de Craciun. Gospodinele infasurau sarmalele, umpleau caltabosii, tocau si condimentau carnatii. Dulciurile preparate si ele cu truda si dar si cu multa bucurie erau la mare cinste, si astfel cozonaci, placintele, baclavalele si sarailii, ieseau aburind din cuptor, gata de a fi puse la masa.

Copiii, adunati roata pe podelele casei, hotarau unirea in cete si invatau cu sarg colindele traditionale pe care urmau sa le spuna apoi din casa in casa, la sorocul potrivit. Nici impodobirea Stelei, cu care aveau sa colinde in noptile Craciunului, nu era uitata de cei mici, dar si tineri, la fel ca si confectionarea straielor de Vicleim.

Prin a doua jumatate a secolului al XIX-lea, bradul impodobit de Craciun se intalnea la Bucuresti, mai intai in casele "nemtilor", apoi si in acele ale orasenilor avuti, pentru care inovatia parea mai tentanta decat traditia. Treptat, pomul de Craciun a fost integrat firesc in sarbatoarea Craciunului, extinzandu-se in intreg orasul.

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, Ajunul Craciunului era considerat semnalul general al intrarii bucurestenilor in marea sarbatoare a Nasterii Domnului. Onorurile erau facute mai intai de catre corurile de barbati: corul Mitropoliei, cel de la Biserica Domnita Balasa, precum si corul Operei Teatrului National.

Cantecele acestora de colind incepeau la ora 20.00, si primul popas era facut la Palatul Regal. Acolo se asezau in fata scarilor palatului si incepeau colindele cu emotie si talent, caci auditoriul era dintre cel mai ales: majestatile lor impreuna cu principii mostenitori si copii lor. Dupa ce terminau de colindat, usile erau larg deschise si oaspetii erau poftiti in sala de asteptare din josul aripii stangi a palatului, unde ii astepta o masa incarcata cu covrigi, mere, nuci poleite, portocale, ceai din belsug, prajituri, dar si tot felul de daruri.

De la palat, corurile plecau spre resedinta Mitropolitului pentru a-l colinda si pe acesta. O ora mai tarziu, mahalalele bucurestene erau impanzite de glasuri cristaline de copii care, impartiti in cete de cate trei, patru, ori cinci tanci, cantau cu bucurie "Buna dimineata la Mos Ajun!" La fel ca la tara, si la Bucuresti, gazdele primeau colindatorii cu covrigi, mere si nuci poleite. Pe drum primeau bani de la trecatori, bani care se duceau adesea pe un ceai cald cu scortisoara, sau pe o ceasca de salep, dupa care, cei mici isi continuau colindatul.

In ziua Craciunului, din nici o casa din Bucuresti, oricat de saraca ar fi fost ea, nu lipsea de la masa traditionalul purcel, cozonacii rumeni si gustosi precum si vinurile romanesti atat de cautate. Nimeni insa nu manca inainte de a da de pomana pentru sufletul mortilor din familie. Pomana era data rudelor, vecinilor, dar si cersetorilor de pe strada.

Dupa slujba bisericeasca fiecare isi petrecea diferit ziua de Craciun: copiii ieseau la sanius, ori sa se dea pe gheata, tinerii plecau la petrecere, iar batranii mergeau si ei sa mai stea de vorba cu prietenii. Pe la unele case petrecerea era in toi, caci se auzeau lautarii. Ziua trecea repede si seara orasul prindea a rasuna de cantece de Stea.

In acelasi timp, pe ulite, se mai umbla si cu Vicleimul sau Irozii, un obicei adus probabil tot de catre sasii din Ardeal, la fel ca si bradul de Craciun. Aproape un veac, Irozii s-au bucurat de mare cinste, caci cantau colinde vechi si frumoase si apoi erau si

stralucitor imbracati. Cu timpul, ocarmuirea capitalei a interzis oficial Vicleimul, fara nici un rezultat insa, caci acesta a continuat sa se practice inca mult timp prin mahalale.

Bucurestenii sfarsitului de secol XIX, se delectau si cu spectacole de circ, care se desfasurau in acea perioada in oras. Caravanele incarcate cu oameni si animale se asezau cu precadere pe maidanele Brezoianului sau pe cel de la Palatul Postelor. Asa au fost Circul lui Huttermann (care a ars in 1883), cel al lui Schull, al lui Schuchmann, precum si al lui Sidoli, toate avand cate doua reprezentatii pe zi.

Dar zilele anului trec uimitor de repede, si iata si Pastele ce bate la usa. La Lasata Secului de Paste, de cand nu se mai manca carne si chiar dulceturi, in Bucuresti se facea bataia halvitei. La ea puteau lua parte atat membrii unei singure familii, dar si mai multe familii reunite. Acest din urma aranjament era si cel mai agreat de bucuresteni pentru ca astfel distractia era una garantata.

Halvita se prepara de catre gospodine in functie de numarul participantilor apoi era legata cu o sfoara si atarnata de un cui batut in tavan. I se putea strecura halvitei si cate o moneda de aur ori argint, dar cat mai ascunsa pentru a fi greu gasita. Cei prezenti, uneori cate zece, ori mai multi, inconjurau bucata de halvita, asteptand. Gazda era cea care hotara inceperea petrecerii, imprimand halvitei legate de sfoara o miscare de rotatie, iar ceilalti, fara a folosi mainile, incercau sa prinda halvita cu dintai.

Atunci cand se intampla ca unul dintre ei sa reuseasca, acesta musca din halvita, facandu-i apoi vant inainte. In felul acesta bulgarele cel mare si dulce se tot micsora, fiind pana la urma mancat tot, dar asta dupa destule eforturi. Distractia insa era mare, iar uneori se puteau plati si niste polite mai vechi intre participanti, nu tocmai dulci, dar pana la urma totul iesea bine. In cazul in care exista si moneda de aur ori argint, se gasea si un norocos care o lua cu tot cu bucata de halvita imbucata.

In ziua de luni ce urma dupa duminica in care se lasa sec de carne, barbatii erau cei care se ocupau de Tarbaceala Cainilor sau darea cainilor in tarbaca, un obicei uitat azi. Cainii erau prinsi de catre stapanii lor, care ii legau si-i spanzurau cu capul in jos. Apoi erau batuti si siliti sa dea afara toata mancarea imbelsugata de care avusesera parte in ajun. Se credea ca in acest fel, legand cainii cu capul in jos si batandu-i zdravan, stapanii ii fereau de fapt de turbare.

Un alt obicei intalnit si la Bucuresti se pare ca a fost si Jocul Cucilor. Tot barbatii erau cei care se indeletniceau si cu aceasta practica. Se mascau cu o gluga pe cap si doua coarne, iar in dreptul nasului puneau un gat de tigva gaurita din loc in loc, si se imbracau in fuste. Dotati cu un bat, ori un saculet cu cenusa, precum si cu un clopot mare prins in spate, speriau pe toti ce-i intalneau in cale, in prima dimineata dupa Lasatul Secului. Si darea cainilor in tarbaca si jocul cucilor au fost interzise in 1934, de autoritati, fiind socotite barbare.

Dupa un post sever de sapte saptamani, in noaptea de sambata spre duminica, bucurestenii se imbracau frumos, in haine noi, si porneau spre biserica unde, la doisprezece noaptea, se facea slujba de inviere de catre preoti. Slujba se desfasura afara, in curte, ori in pridvorul bisericii, iar crestinii ascultau transfigurati de emotie si cucernicie cuvintele preotilor rostite in acel impresionant moment.

Miezul noptii gasea un oras total schimbat: fiecare biserica era invaluita in lumina, iar clopotele acestora, cu dangatele lor impresionante, spargeau cu tarie linistea din jur, insotite fiind de puternice lovituri de tun, trase de pe dealurile din jurul orasului. Cantecele de sarbatoare prindeau si ele a se inalta din toate partile. Preotii insotiti de credinciosi intrau din nou in biserica unde se tinea Sfanta Liturghie, in care era citita Evanghelia Sfantului loan, dupa care se impartea anafura.

Dupa ce luau lumina, oamenii se intorceau acasa cu lumanarile aprinse, cu care faceau cruci in fata icoanelor, apoi la toate colturile casei. Lumanarile erau stinse in fata icoanei Maicii Domnului si apoi pastrate cu grija. (Calatorii straini au putut

constata, venind la noi, ca pana si cele mai sarace familii aveau, intr-un colt al casei, cateva icoane, ferecate in argint, si uneori, in aur, si care, asemenea unui talisman, erau menite a asigura locuintelor linistea si fericirea).

Cea dintai praznuire a Invierii Domnului se facea la intoarcerea de la biserica dupa incheierea slujbei religioase. Dejunul incepea cu zeama de pasare cu fidea, cu cozonac si mai ales cu oua rosii, pe care comesenii ie ciocneau intre ei zicand: "Hristos a inviat!" si "Adevarat a inviat!". Dar asta nu inainte de a da de pomana celor morti din familie. Urma apoi odihna; nici o trasura si nici un om nu se mai zareau plimbandu-se pe strazi. Toata lumea era in case. Abia spre pranz incepea sa se simta miscare si, timp de trei zile orasul sarbatorea.

Dupa slujba celei de-A Doua Invieri (aratarea lui Iisus Mariei din Magdala), oamenii ori se intorceau la casele lor ori isi vizitau rudele si prietenii. Mesele era incarcate de bucate si nu lipsea de pe ele, pe langa multe alte bucate, pasca impodobita cu oua rosii, un castron de salata verde, carafele cu vin rosu sau porfiriu, si mai ales tava cu mielul fript la cuptor, caci bucurestenii tineau mult la respectarea traditiei care cerea ca de Paste sa se manance miel. Comesenii ciocneau ouale rosii, apoi mancau si beau, in acordurile lautaresti, petrecand cu mare bucurie. Dar bucurestenii nu petreceau numai acasa, ori cu prietenii, ei ieseau si prin parcuri ori localuri de consumatie. Lumea aleasa se intalnea de Paste, cu deosebire la Sosea, locul pe care il frecventa de altfel si in restul anului, numai ca in astfel de zile, echipajele erau mult mai stralucitoare, femeile pareau niste zeite, iar tinutele barbatilor impuneau de departe, incat nu era de mirare ca locuitorii de rand veneau si ei in numar mare sa caste gura la atata revarsare de frumusete si de lux.

Altii preferau sa mearga mai degraba la Cismigiu, dupa cum multi locuitori ai mahalalelor se intalneau in numeroasele gradini "populare", foarte cautate, considerate ca pline de distractii. Una dintre acestea era Gradina Ivascu, nu departe de bariera Vergului, unde se ciocneau oua rosii, se manca pastrama fripta la gratar si se bea vin din oala noua de pamant.

Din Duminica Floriilor pana dupa Duminica Tomii, si la Gradina Vararu aflata in calea Vacaresti, bucurestenii puteau sa se dea in "dulapuri", sa vada tot felul de minunatii: comedianti care mancau foc ori scoteau din gura tot felul de panglici si cutite, serpi impaiati, calusei cu paiate. De la aceste balciuri nelipsiti erau bragagii, limonagii, tigancile cu "floricele", precum si multi alti comercianti ambulanti.

Pastele era asteptat de mai toti tinerii bucuresteni pentru foarte multe lucruri, dar mai ales pentru aceste "dulapuri". "Dulapul" era o constructie din lemn cu mai multe leagane fixate pe acelasi schelet si care se invartea in cerc, servind ca mijloc de distractie. Erau "dulapuri" mici cu patru polite, dar si cu sase sau opt, care aveau mai multa clientela. Majoritatea erau insa cu sase. In a doua jumatate a secolului al XlX-lea, cele mai cautate "dulapuri", erau cele din capul strazii Dudesti, precum si cel din soseaua Stefan cel Mare. Se spunea insa ca "dulapul" de la Radu Voda le intrecea pe toate celelalte. In prima zi de luni, inainte de sambata de dinaintea Rusaliilor (sambata mortilor) incepea Targul Mosilor, targ specific Bucurestilor. Nu se stie cand a luat nastere, caci in documente apare destul de tarziu - spre sfarsitul secolului al XVIII-lea - fiind legat de stravechiul obicei de a se pomeni mortii in sambata dinaintea Rusaliilor.

Targul Mosilor se tinea pe locul fostului Targ de Afara - pe care dezvoltarea orasului il tot silise la mutari consecutive - si al halelor de la Oborul de astazi, iar drumul pana acolo era cunoscut sub numele de Podul Targului de Afara.

Chiar daca la inceput "Mosii" n-au fost decat o sarbatoare de pomenire a mortilor, cu timpul el s-a suprapus Targului din Afara, caruia a facut sa i se uite numele, pastrandu-i insa nealterat specificul de targ, unde se adunau o multime de oameni, sateni ori oraseni, pentru a vinde ori cumpara diverse marfuri si animale.

Produsele oferite spre vanzare ori spre schimb erau de o mare diversitate: donite, strachini, blide, linguri, ulcioare, jucarii, rogojini, albii, haine, peste de tot soiul, grau, malai, fructe, turta dulce si cate si mai cate alte obiecte si alimente necesare pentru pomeni, dar si pentru gospodarii si gospodari.

Intrat in traditia bucurestenilor si in obisnuinta negustorilor si producatorilor, Targul Mosilor, sau mai degraba "Mosii" cum ii spuneau scurt, atat bucurestenii, cat si provincialii, si-a continuat existenta si pana in secolul al XX-lea.

Deschis in fiecare an, in a doua parte a lunii mai, targul tinea oficial o luna. Neoficial insa, ramanea deschis mult mai mult timp. Si ce putea face bucuresteanul in zilele lungi si calduroase ale verii decat sa se duca singur sau cu familia la "Mosi"!?

De cum intra pe poarta, noul venit, era intampinat de un vartej de lume alergand incolo si-ncoace pe tot intinsul targului, curioasa, vesela si mai ales dornica de a se distra. La intrare erau asezate pe amandoua partile pravalii cu turta dulce si racoritoare. Apoi incepeau rotile norocului, panoramele, fotografii, magazinele de tot felul si restaurantele. Fotografii "la minut" faceau poze, daca nu chiar intr-un minut, intr-un sfert de ora, sigur. Apoi erau panoramele: spectacole de balci cu scamatorii, acrobatii, expozitii de animale exotice, unde nelipsita era femeia cu barba si mai ales Marioara si Vasilache, cele doua papusi ce faceau deliciul spectatorilor.

Urma "Zidul Mortii", un butoi urias in care isi facea numarul un motociclist, conducand in mare viteza si in cerc, spre admiratia si spaima privitorilor. Veneau apoi micile tramvaie electrice, ce puteau fi conduse de oricine, fara spaima de accident, precum si "Gadilici"- o platforma mare si rotunda cu banci pe ea, care se invartea intr-una, creand o senzatie de ameteala. Bucuria copiilor erau "Caluseii", mici cai din lemn pe care copii incalecau cu sprijinul parintilor, rotindu-se in chiote de placere, pana ameteau.

Dar la "Mosi", toti erau copii. Peste tot, in fata unei panorame sau invartind roata norocului, oameni in toata firea isi pierdeau sobrietatea dintotdeauna si reveneau la varsta inocentei, razand din toata inima si bucurandu-se de orice fleac. Apoi, cu bratele incarcate de nimicuri si cu familia dupa ei, obositi de cate vazusera, intrau in cate un restaurant sa bea o bere, iar celor mici sa le cumpere cate-o felie de turta dulce.

Dar Mosii nu insemnau numai distractie. Marfuri din abundenta si de o mare diversitate isi asteptau cumparatorii, la fel ca altadata. Oale, donite, jucarii, strachini, albii, grau, porumb, ceara, rogojini, lumanari, turta dulce, haine, incaltaminte, limonada, braga, cruci de piatra sau de lemn, cate si mai cate lucruri, se vindeau si se cumparau in Targul Mosilor. Tot acolo se legau prietenii, se puneau la cale logodne si nunti, se incheiau tranzactii profitabile, toate prilej de veselie si de joc, in acordurile strunelor lautaresti. Si iarasi timpul trecea repede si Craciunul isi facea din nou simtita prezenta in casa bucuresteanului.