Proiect Practica Topografica
Proiect Practica Topografica
Proiect Practica Topografica
CUPRINS
I. II.
INSTRUCTAJUL DE PROTECTIA MUNCII III. IV. PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE N MSURTORILE TOPOGRAFICE LUCRARI TOPOGRAFICE
1. LUCRAREA NR. 1 - RADIERI NIVELITICE 2. LUCRAREA NR. 2 RADIERI TAHIMETRICE 3. LUCRAREA NR. 3 DRUMUIRE NIVELITICA CU PROFILE TRANSVERSALE 4. LUCRAREA NR. 4 DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU RADIERI (in circuit)
Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie oblica data. Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale, masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri ingineresti.
Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari. Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.
Model*
DT102C DT102CL 45 mm
DT102 DT102L
DT105C DT105CL
DT105 DT105L
Telescop Puterea de marire Imaginea Campul de vedere Distanta minima de focusare Precizia unghiulara Sistem de citire Citirea minima Display Compensator vertical Domeniul de compensare Baterie Timp de lucru Temperatura de lucru Greutate
DT105D/105DM DT105DL/105D ML 40 mm
DT105S/105SM DT105SL/105SM L
2" Encoder incremental photoelectric 1" / 5" ambele fete DA 3" NU NU Acumulatori Ni-Mh 22 ore - 20C +50C 4.8 kg 4.7 kg DA 3" NU NU NU NU
5"
4.5 kg
Panoul LCD Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru bateriei. Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: distanta zenitala V%: unghi vertical afisat in mod procente de grade.
UNIT
Pregatirea pentru masurare Punerea in statie a instrumentului Instalarea trepiedului Ajustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare. Instalarea instrumentului pe trepied Asezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare (fixare) Orizontalizarea instrumentului Orizontalizarea cu nivela circulara Prin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul nivelei sferice. Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului.
Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu 90 in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti bula in centrul nicelei torice. Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in orice pozitie sar afla instrumentul. Centrarea Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare. Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului. Focusarea si punctarea Firele reticulare Punctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri, clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta corespunzatoare ochiului observatorului.
10
1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. Prile componente ale unui teodolit: Ambaza(1) prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare. n partea de jos se afl dou plci una flexibil i una rigid; prin lcaul cu filet al plcii flexibile trece un urub-pomp, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigid se sprijin aparatul prin intermediul uruburilor de calare.
9 5 6 7
14
O'
4
11 10
D
13
D'
3 2
12 1 15
V'
Schema unui teodolit de construcie clasic.
11
calare
Limbul(2) cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie; prin axul metalic se blocheaz micarea, cu urubul de blocare a micrii generale(12).
60
50
40
30
20
10
350
2 00
90
Alidada(3) cercul alidad disc metalic, concentric cu limbul, susinut de axul plin ce intr n axul gol al limbului; pe disc sunt fixate dou verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile fcndu-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca micarea alidadei n plan orizontal cu urubul de blocare a micrii nregistratoare(13). Furcile de susinere a lunetei(4) dou piese metalice fixate cu un capt de alidad, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susinere a axei de rotaie a lunetei n plan vertical; pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei(14), iar pe cealalt este fixat o nivel toric, numit nivel zenital(9), aceasta orizontaliznd indicii zero de la eclimetru. Luneta topografic(7) dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta 12
f b
Lunet topografic.
Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar tubul ocular, din dou lentile dispuse cu concaviatea una spre alta, asigurnd o mrire puternic, sau cu concaviatea spre obiectiv, dnd o imagine clar i mai luminoas.
Ob Lf n' n m N f1 m' f2
Oc
La formarea imaginii n lunet, imaginea format de obiectiv, mn, va fi real, micorat i invers. Prin ocular, imaginea privit, mn, va fi virtual, i mai mare ca imaginea mn, i invers fa de obiectul observat de la distan mare, MN. Lentila de focusare Lf, mpreun cu obiectivul formeaz un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimb distana focal a teleobiectivului, permind modificarea acesteia astfel ca imaginea obiectului vizat s fie clar, n planul reticulului. Luneta este numit astronomic dac imaginea observat este rsturnat, i terestr, dac are imagine dreapt. Reticulul lunetei este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecie materializeaz axa de vizare. Placa este prins ntr-o montur metalic fixat n interiorul tubului obiectivului 13
S1
S4
S4
Reticulul lunetei. Observarea clar a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).
Axa vizare V
h V
Fixarea claritii firelor reticulare se face o singur dat, la nceputul msurtorii, iar fixarea claritii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare dat aducndu-se imaginea obiectului n planul firelor reticulare. Lentila topografic analitic are n interior nc o lentil biconvex fix, numit lentil analatic, montat ntre obiectiv i lentila de focusare. La aparatele noi funcia lentilei analatice este nlocuit prin teleobiectiv.
ocular obiectiv O2 r a lentila analatica O1
lentila focusare
14
2 h'
20 0
M 11 1
h
i2
30 0
i1 Cv
3 Cv
3 4 1 r
0
4 2 5
6 V
10
Eclimetrul.
Compensatorul cu pendul.
Citirile pe eclimetru se fac n dreptul indicilor zero, i1 i i2, aezai n planul orizontal hh. La msurarea unghiului vertical, eclimetrul este mobil, iar indicii zero sunt fici. Indicii zero se afl pe un bra purttor(3), iar aducerea lor n planul orizontal hh se realizeaz cu ajutorul nivelei torice zenitale, (5), i a urubului de calare fin, (7). Alte elemente: lunet(1), eclimetru(2), furc(4), arc de presiune(6). La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de oscilaie M a pendulului este prins o plac(1) ce poart prismele deviatoare (2) i (3); n acelai timp se deplaseaz i obiectivul(4) al microscopului; reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) i (3) i obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical. Nivelele de calare(8) dispozitive ce servesc la verticalizarea i orizontalizarea unor drepte sau planuri. Nivela toric este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia.
15
Nivela toric i nivela sferic. Nivela toric cu coinciden nu are repere i nici diviziuni pe fiol; se utilizeaz un sistem de prisme aezat deasupra nivelei; precizia de calare este de 5...10 ori mai mare dect la nivela toric obinuit. Este folosit ca nivel zenital, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.
Trepiedul este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal. Trepied telescopic
Firul cu plumb greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului.
16
Busola se monteaz pe furca aparatului opus eclimetrului, folosind la msurri direct pe teren a orientrilor. Declinatorul compus dintr-un ac magnetic aezat ntr-un tub, sau ntr-o cutie paralelipipedic; realizeaz dirijarea lunetei pe direcia meridianului magnetic.
O D
O' D'
L' V'
Axele teodolitului.
17
18
ET-20
TRANSFERUL DATELOR RS-232C SENSIBILITATEA NIVELEI TEODOLITULUI Nivela torica 30"/2 mm (30" per 2 mm) Nivela sferica 8/2 mm (8' per 2 mm) COMPENSATOR VERTICAL AUTOMAT Sistemul de lucru Detectare electrica in lichid / nivela torica Domeniul de lucru 3' Acuratete 1" (detectare electrica in lichid) / 30" per 2 mm (nivela torica)
DISPOZITIVUL DE CENTRARE OPTICA AL TEODOLITULUI Imagine Directa Factorul de marire 3X Domeniul de focusare 0.5 m infinit Camp de vizibilitate 5 CARACTERISTICI FIZICE Temperatura de lucru -20 C - +45 C Sursa de alimentare Acumulatori tip Ni-H / Baterii tip AA Tensiunea de alimentare 6 VDC Timp de operare Dimensiuni Greutate 10 ore L 145 H 318 W 179 mm 5.2 kg
Verificarea i rectificarea teodolitului. Erorile de msurare apar la teodolite din cauza unor imperfeciuni de construcie sau din dereglarea unor pri componente. Eliminarea influenei acestor erori se poate face fie adoptnd o metod corespunztoare de lucru, fie prin operaia de rectificare. La aparatele moderne efectul erorilor din imperfeciuni de construcie este neglijabil. a. Eroarea de neverticalitate a axei principale a teodolitului. Verticalitatea axei principale a teodolitului se realizeaz prin calarea nivelei torice, fixat pe 19
3 r B PozII A A PozI B d 2 c b
A PozIII B 1
Verificarea i rectificarea nivelei torice. a punerea n eviden a dereglrii; b dereglarea nivelei; c eliminarea jumtii de dereglare din urubul 3 de calare; d eliminarea celeilalte jumti de dereglare din urubul r de rectificare.
Punerea n eviden a erorii produs de dereglarea nivelei torice: se aduce alidada n plan orizontal i nivela toric n poziia I, paralel cu direcia uruburilor de calare 1 i 2; se acioneaz cele dou uruburi pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 100g, aducndu-se nivela n poziia II; se acioneaz urubul de calare 3, pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 200g, aducndu-se n poziia III; dac bula se afl ntre repere, atunci nivela este reglat; n caz contrar se face operaia de rectificare. Operaia de rectificare a nivelei torice se face prin eliminarea unei jumti din deplasarea bulei din urubul de calare 3 i prin eliminarea celeilalte jumti din deplasarea bulei prin acionarea urubului r de rectificare. n practic, punerea n eviden a dereglrii i rectificarea ei se face de 2..3 ori. b. Eroarea de colimaie. Este produs de neperpendicularitatea axei de vizare, L-L, pe axa secundar, O-O, a teodolitului, ca urmare a dereglrii reticulului. Punerea n eviden a erorii de colimaie se face prin vizarea unui semnal aflat la o distan de cca 100m de aparat, cu ambele poziii ale lunetei. Dac axele sunt perpendiculare, diferena ntre citirile efectuate este de 200g. n caz contrar: - n poziia I a lunetei - reticulul este dereglat din r n r1; - citire pe limb: CI=C-c=23g10c ; C - citirea just ; c - eroarea de colimaie; - n poziia II a lunetei - reticulul este dereglat din r n r2; - citirea pe limb: CII=C+200+c=223g18c; 20
100
O'
100
O'
r 1
r
Oc.
Reticul
r2 L
L
c 22 23 24
limb
c 222 223
limb
224
CI
CII
Rectificarea teodolitului de eroarea de colimaie se introduce citirea medie pe limb cu ajutorul urubului de micare fin a micrii nregistratoare; n poziia II citirea corect pe limb va fi: CII corect=CII eronat-c=223g18c-4c=223g14c; se aduce intersecia firelor reticulare peste semnalul vizat; astfel i citirea pe limb va fi cea just: C=223 g14c, i semnalul se va afla la intersecia firelor reticulare.
limb 221
limb 221
222
223
224
222
223
224
Rectificarea erorii de colimaie. a introducerea citirii medii; b deplasarea reticulului peste imaginea semnalului vizat. Dac rectificarea teodolitului nu este posibil, atunci valoarea just este considerat media valorilor msurtorilor obinute cu ambele poziii ale lunetei. c. Eroarea de indice. Este eroarea produs de neorizontalitatea indicelui zero de la dispozitivul de citire pe eclimetru, ca urmare a dereglrii nivelei zenitale; nu mai exist paralelism ntre directricea nivelei zenitale i linia indicelui zero; unghiurile verticale sunt 21
Eroarea de indice. a vizarea cu poziia I a lunetei; b vizarea cu poziia II a lunetei. Rectificarea teodolitului se introduce la eclimetru valoarea unghiului vertical mediu; citirea corect pe eclimetru va fi: Dcorect=Deronat+ =167g45c+6c=167g51c; prin aceast operaie se deregleaz nivela zenital; se aduce bula nivelei din nou ntre repere; punerea n eviden i rectificarea erorii de indice se face de 2...3 ori; la teodolitele moderne orizontalizarea indicelui zero de la eclimetru se face cu un compensator cu pendul.
22
Utilizare Instalati trepiedul si si fixati nivela pe trepied cu surubul de fixare (fig 1). Ajustati picioarele trepiedului pana cand capul terpiedului este orizontalizat aproximativ. Orizontalizati aparatul, prin centrarea bulei din nivela circulara, cu ajutorul suruburilor de orizontalizare. Punctarea si focusarea Punctati cu luneta spre un fundal mai luminos sau vizati o foaie alba de hartie pusa in fata obiectivului. Actionati moleta ocularulu pana cand firele reticulare se vad clar si au culoarea neagra. Vizati cu luneta pe stadie. Actionati surubul de focusare pana cand imaginea este clara. Actionati surubul de miscare orizontala pana cand firul reticular vertical se afla pe centrul stadiei.
23
Masurarea distantelor Cititi indicatiile de pe stadie in locul in care firul reticular de sus si cel de jos intersecteaza stadia. Faceti diferenta dintre cele doua citiri si inmultiti cu 100 si veti obtine distanta de la instrument la stadie. In figura aceste citiri sunt 3.601m si 3.309m. deci distanta este (3.601-3.309)x100=29.2m. Masurarea unghiurilor Vizati un punct A cu firul vertical si faceti citirea pe cercul orizontal (fig 4). Vizati punctul B si faceti citirea . Unghiul AOB va fi =-.
24
Verificarea si rectificarea Nivela circulara Centrati bula folosind suruburile de orizontalizare, apoi rotiti instrumentul cu 180. Bula ar trebui sa ramana centrata (fig 5). Daca bula se misca din centrul nivelei, atunci trebuie facuta rectificarea acesteia. (fig 6).
Actionati suruburile de orizontalizare pentru a aduce bula cu jumatate din distanta cater centru (fig 7). Utilizand surubelnita (indicata in figura), actionati suruburile de rectificare a nivelei astfel incat bula sa ajunga in centrul nivelei (fig 8).
Verificarea orizontalitatii liniei de observare Linia de observare (vizare) trebuie sa fie orizontala si sa nu iasa din toleranta de 3mm pentru ca masuratorile sa poata fi considerate precise. Puneti instrumentul in statie la jumatatea distantei dintre doua stadii si orizontalizati-l. Cele doua stadii se afla la o 25
Mutati nivela si instalati-o la proximativ 1m fata de punctul A. Stim ca B este cu 0.212 mai inalt decat A. In acest caz, citirea pentru B tebuie sa fie cu 0.212 mai mica decat cea a lui A. Citirea pe stadie in A este, de exemplu 1.696m -0.212m. Atunci, citirea in B terbuie sa fie 1.484m. faceti citirea in B. Daca citirea se incadreaza in 1.484m 3mm, linia de vizare este orizontala.
Daca nu se incadreaza, atunci faceti rectificarea astfel: Desurubati moleta ocularului. Actionati surubul de rectificare (fig 11) pana cand firul reticular din mijloc da citirea ceruta de 1.484m pe stadia B. Puneti la loc moleta ocularului, dar nu strangeti prea tare.
26
Caracteristicile principale ale nivelelor South: Comportare excelenta la lucru in medii dure, nivelele fiind foarte rezistente la socuri si ideale pentru lucru in medii caracterizate de vibratii. Posibilitati de lucru in campuri magnetice, datorita compensatorului utilizat de aceste nivele topografice. Existenta prismei pentru vizualizarea usoara a nivelei sferice de calare conferind un precizie marita in utilizarea nivelelor automate South Surveying.
27
20x 34mm
22x 34mm
24x 34mm
Directa 26x 28x 38mm 38mm 120' 0.5m 100 0 15' 0.6 " 8'/2mm 1 sau 1 gon
30x 38mm
32x 38mm
Pentru marirea preciziei nivelei se poate utiliza un micrometru optic, care permite efectuarea de masuratori topografice cu o precizie submilimetrica. Domenii de utilizare ale nivelelor automate South: Nivelment geodezic Trasarea lucrarilor topografice prin nivelment geometric de precizie Urmarirea deformatiilor si tasarilor diverselor constructii Orice alte lucrari topografice, indiferent de clasa de precizie
28
b1 b2
b3
b4
1 A ZA Z1 N.M.N. 1 2 2 Z2
3 Z3 Zi 4 Z4
3 4
Astfel staia se va aeza n centrul de greutate al zonei msurate, la o distan de cel mult 50-100 m de reperul de cot a cunoscut. Se vor face citirile pe mir a, b1, ., calculul cotelor rezultnd din relaiile: i = a + a 1 = i b1 Dac nivelul topografic utilizat are cerc orizontal, msurtoarea poate fi completat cu date planimetrice privind punctele msurate : citiri la firele stadimetrice pentru aflarea distanelor orizontale aparat punct vizat i la cercul orizontal pentru aflarea direciilor staie punct vizat.
U
S
29
In cadrul radierilor nivelitice s- au efectuat urmatoarele etape: S-a asezat nivelul in mijlocul Suprafetei de ridicat; S-a calat nivelul; S-a facut o schita detaliata a punctelor de ridicat; S-a vizat intai o directie de referinta, iar pe mira s-a citit : L0 ,L1 si L2 cu verificarea:
Pe cercul orizontal s-a citit valoarea (HZ) astfel incat sa fie 0g00c; S-au citit rand pe rand, in toate celelalte puncte (501-60n) pe mira citindu-se L0 , L1 si L2 cu verificare, dar si unghiul orizontal ; S-au efectuat calculele :
1)Distantele orizontale (d0) : dO S-A=KHA=100( dO S-501=KH501=100( dO S-60n=KH60n=100( 2)Unghiurile orizontale () : 501=C501-CA=C501 60n= C60n-CA=C60n CA=0g00c CA=0g00c00CC ) ) )
30
Punct staie
Punct vizat
Citiri pe mir(m)
Hz
A 501 C501 502 503 504 505 506 C502 507 508 509 510 511 C503 512 513 514 C504 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 C505 526 527 C506 528 529 530 531
0g00c00CC 0g00c00CC L0 L2 L1 0.886 0.968 0.806 0 0 1.196 1.23 1.163 18.15 18.15 1.097 1.141 1.052 46 46 0.902 0.982 0.823 64.15 64.15 0.788 0.884 0.69 65 65 1.018 1.093 0.941 80 80 1.088 1.148 1.027 81 81 1.262 1.278 1.246 82.5 82.5 1.21 1.236 1.185 86.5 86.5 1.387 1.406 1.368 104 104 1.368 1.397 1.34 110 110 1.343 1.383 1.301 114 114 1.311 1.359 1.263 111 111 1.32 1.379 1.261 116 116 1.273 1.395 1.151 118 118 1.35 1.41 1.29 121 121 1.35 1.431 1.269 125 125 1.345 1.455 1.235 120 120 1.358 1.5 1.215 130 130 1.21 1.373 1.047 124 124 1.324 1.49 1.158 132 132 1.308 1.506 1.112 128 128 1.31 1.491 1.128 131.5 131.5 1.371 1.543 1.202 136 136 1.422 1.517 1.329 134 134 1.437 1.497 1.379 133 133 1.42 1.46 1.38 132.5 132.5 1.475 1.523 1.426 138 138 1.444 1.459 1.427 153 153 1.569 1.635 1.502 156 156 1.472 1.502 1.443 169 169 1.741 1.811 1.671 180 180 1.8 1.887 1.712 193 193 1.618 1.663 1.574 188.5 188.5 1.884 1.977 1.79 195 195 1.97 2.08 1.861 190 190 2.135 2.284 1.986 195 195 2.246 2.42 2.071 190.5 190.5
d0
[m]
Zpv=ZA+L0A [m]
Zi= ZpvL0i
[m]
16.2 6.7 8.9 15.9 19.4 15.2 12.1 3.2 5.1 3.8 5.7 8.2 9.6 11.8 24.4 12 16.2 22 28.5 32.6 33.2 39.4 36.3 34.1 18.8 11.8 8 9.7 3.2 13.3 5.9 14 17.5 8.9 18.7 21.9 29.8 34.9
100.886
100 99.69 99.789 99.984 100.098 99.868 99.798 99.624 99.676 99.499 99.518 99.543 99.575 99.566 99.613 99.536 99.536 99.541 99.528 99.676 99.562 99.578 99.576 99.515 99.464 99.449 99.466 99.411 99.442 99.317 99.414 99.145 99.086 99.268 99.002 98.916 98.751 98.64
Nr. Pct. A 501 C501 502 503 504 505 506 C502 507 508 509 510 511 C503 512 513 514 C504 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 C505 526 527 C506 528 529 530 531
31
32
33
Unghiul vertical s-a citit la Iap=L0 ; S-a realizat schita; S-a aseazat teodolitul in punctul de statie S1 ,aproximativ la mijlocul distantei ; S-a centrat si s-a calat teodolitul; S-a masurat inaltimea aparatului Iap ; S-a vizat punctul A si apoi celelalte puncte in sens orar; S-a citit la baza mirei in punctul A ,unghiul orizontal (HZ) ; Am dus firul reticular L0 la o valoare egala cu inaltimea aparatului Iap; L0=1500; Iap=1,5m; Pe mira s-a citit L0=1500; L2 si L1 cu conditia ca : ;
Pct. Statie
Pct. Vizat A 501 502 503 504 505 506 K507 508 C509 510 511 512 513 514 C515 516 C517 518 519 520 521
Hz
0g00c00CC
V
0g00c00CC
Citiri pe mira [m] L2 1.542 1.554 1.555 1.664 1.54 1.665 1.528 1.512 1.527 1.595 1.668 1.593 1.668 1.69 1.572 1.61 1.594 1.647 1.651 1.647 1.618 1.609 L1 1.449 1.434 1.435 1.328 1.448 1.324 1.462 1.479 1.464 1.395 1.319 1.397 1.319 1.3 1.417 1.382 1.396 1.342 1.356 1.342 1.369 1.381 L0 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495 1.495
0 7.9782 19.3654 19.9594 19.9664 23.9816 28.2878 34.7368 51.618 68.637 73.78 76.6622 77.8772 77.9774 99.5966 114.9514 133.2172 136.6182 136.8864 142.24 152.5574 158.527
99.292 99.577 99.9616 99.8094 100.03 99.8862 100.7344 99.929 100.285 101.4026 101.5042 101.575 101.5042 101.4644 101.7168 101.6742 101.4512 101.6742 101.7176 101.6742 101.3768 101.263
di=KH =100(L2L1) [m] 9.3 12 12 33.6 9.2 34.1 6.6 3.3 6.3 20 34.9 19.6 34.9 39 15.5 22.8 19.8 30.5 29.5 30.5 24.9 22.8
d0=KH= =sin2z [m] 9.2988 11.9994 11.9999 33.5996 9.1999 34.0998 6.5991 3.2999 6.2998 19.99 34.8978 18.865 34.8805 38.9793 15.4887 22.7842 19.7897 30.4789 29.4785 30.4789 24.8883 22.791
34
35
12 (3mm )
11.086 m
= =
4.Calculul cotelor:
( )
37
=
( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
38
LUCRAREA NR. 4 DRUMUIRE TAHIMETRICA COMBINATA CU RADIERI (in circuit) 1.Calculul unghiurilor orizontale si compensarea lor : = = = = = = = = = = = = = = =
+ =
+ +
= =
= 39
= = = = = = = = =
= =
+ +
= =
T=
+ + ( ( ( ( ( ( ( )= )= )= )= )= )= )= 40 =
= 100 ( 1645 1385 ) = 26 m = 26 m = 100 ( 1645 1385 ) = 26 m = = 26.05 m = 100( 1670 1360 ) = 31 m = 31 m = 100 ( 1670 1360 ) = 31 m
= 100 ( 1673 - 1365 ) = 30.8 m = 30.75 m = 100 ( 1675 - 1368 ) = 30.7 m = = 30.87 m
41
= 100 ( 1738 1430) = 30.8 m = 30.65 m = 100 ( 1734 - 1429 ) = 30.5 m = = 32.625 m
= 100( 1646 - 1518) = 12.8 m = 12.85 m = 12.9 m = 100 ( 1615 - 1485) = 13 m = 12.85 m = 100 ( 1615 - 1488 ) = 12.7 m = 12.85 m = 100( 1698 - 1402) = 29.6 m = 21.6 m = 29.6 m = 100 ( 1709 - 1411) = 29.8 m = 29.8 m = 29.8 m = 29.7 m = 100( 1801 - 1315) = 48.6 m = 48.6 m = 48.6 m = 100 (1789 1301 ) = 48.8 m = 48.8 m 42
= 99.2995
) ) ) ) )
= 97.9107
43
7.Calculul coordonatelor relative vertical : zi = sin cos = sin x cos = 26.05 x sin 99.2955 x cos 99.2955 = 0.287 m = 30.87 x sin 101.2575 x cos 101.2575 = -0.608 m = 35.67 x sin 101.6265 x cos 101.6265 = - 0.910 m = 30.62 x sin 101.5702 x cos 101.5702 = -0.754 m = 12.85 x sin 100.4957 x cos 100.4957 = -0.1 m = 29.70 x sin 100.0712 x cos 100.0712 = -0.032 m = 48.70 x sin 98.4717 x cos 98.4717 = + 1.169 m = 28.05 x sin 97.9107 x cos 97.9107 = + 0.920 m = -28 mm = - 0.028 m
8.Verificarea si compensarea coordonatelor relative : =+ 0.43 m = + 0.43 m = = 0.43 m ; T = 0.0045 + = + 0.00 m = + 0.00 m D= = 242.38 T = 0.21 m >T = - = - 0.43 m =| | = = -0.357 cm/m = x |xi | =- 0.357 x |-25.96 | = -9.26 cm -9 cm
= -0.357 x |- 11.74 | = -4.19 cm -4 cm = -0.357 x |- 1.70 | = -0.6 cm -1 cm = -0.357 x | 20.71 | = -7.39 cm -7 cm = -0.357 x | 12.28 | = -4.38 cm -4 cm = -0.357 x |27.40 | = -9.78 cm -10 cm = -0.357 x |- 1.75 | = -0.62 cm -1 cm = -0.357 x |- 18.81 | = -6.71 cm -7 cm -43 cm = = -25.96 0.09 = -26.05 m = -11.74 0.04 = -11.78 = -1.70 0.01 = -1 .71 = 20.71 0.07 = 20.64 = 12.28 0.04 = 12.24 44
0 = 0.12 m
| = | - 0.028 m | < = 0.25 m = 0.25 = = = + 0.0115 cm /m = = 0.0115 x 26.04 = + 2.99 mm + 3 mm = 0.0115 x 30.86 = 3.55 mm 4 mm =0.0115 x 35.64 =4.1 mm 4 mm =0.0115 x 30.60 = 3.51 mm 4 mm =0.0115 x 12.85 = 1.47 mm 1 mm =0.0115 x 29.70 = 3.41 mm 3 mm =0.0115 x 48.67 = 5.6 mm 6 mm =0.0115 x 28.02 = 3.22 mm 3 mm = =287 + 3 = 0.290 m = -608 + 4 = -0.604 m =-910+4 = -0.906 m =-754 + 4 = -0.750 m = -100 + 1 = -0.099 m = -32 + 3 = -0.029 m = 1169 + 6 = 1.175 m = 920 + 3 = 0.923 m 9.Calculul coordonatelor absolute: = 1000 m = 2000 m = 200 m 101 {
45
{ Verificare {
10.Calculul coordonatelor polare plane si cotelor punctelor de radiere : = 196. 7445 140.9555 = 55.7890 501 = KH x x = 100 ( 1618 1481 )x 101.8830 = 13.69 m = KH x = 100 ( 1618 1481 )x sin 101.8830 x cos 101.8830 = -0.405 m = + = 200.000 0.405 = 199.595 m = 268.3585 140.9555 = 127.4030 502 = 100 ( 1592 1507 ) x 99.0955 = 8.5 m = 100( 1592 1507) x sin 99.0955 x cos 99.0955 = 0.120 m = 200.000 + 0.120 = 200.120 m = 152.8630 85. 1665 = 67.6965 503 = 100 ( 1650 1384 ) x 101.6750 = 26.58 m = 100 (1650 1384 ) x sin 101.6750 x cos 101.6750 = -0.699 m + = 200.290 0.699 = 199.591 m =170.9765 85.1665 = 85.81 504 = 100( 1666 1362 ) x 102.0510 = 30.37 m = 100 ( 1666 1362 ) x sin 102.1510 x cos 102.0510 = - 0.978 m = 200.290 0.978 = 199.312 m = 22.0240 316.3000 + 400 = 105.7240 505 = 100 ( 1550 1490 ) x 102.2205 = 5.99 m = 100 ( 1550 1490 ) x sin 102.2205 x cos 102.2205 = - 0.209 m + = 199.686 0.209 = 199.477 m = 373.9830 316.3000 = 57.6830 46
= 21.2580 333.9635 + 400 = 87.2945 509 = 100 ( 1610 1553 ) x 99.4505 = 5.70 m = 100 ( 1610 -1553 ) x sin 99.4505 x cos 99.4505 = 0.049 m = 198.030 + 0.049 = 198.079 m = 45.4995 333.9635 + 400 =111.5360 510 = 100 ( 1641 1524 ) x 99.7890 = 11.70 m = 0.039 m =198.069 m = 47.0520 341.8510 + 400 = 105.2010 517 = 100 ( 1610 1480 ) x = 0.312 m =199.389 m 98.4710 = 12.99 m
= 82. 1225 341.8510 + 400 = 140.2715 518 = 100 ( 1636 1454 ) x 97.9735 = 18.18 m = 100 ( 1636 1454 ) x sin 97.35 x cos 97.9735 = 0.579 m = 199.077 + 0.579 = 199.656 m
511 = 100 ( 1630- 1468 ) x 98.0295 = 16.18 m = + 200 + (- 400 ) = 381.0346 + 200 +78. 9425 ( -400 ) = 259.9771 47
) 48
516 ( ) ( )
49