UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA CONSTANA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE MASTER - FINANAREA I ORGANIZAREA AFACERILOR N TURISMSERVICII AN UNIVERSITAR 2011-2012 SEMESTRUL 1

DREPT COMERCIAL NOTE DE CURS MASTERAT

lect. univ.drd. Mihailescu Stela

CONSTANTA
2011
1

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DREPTUL COMERCIAL.

1.1.Definiia si obiectul dreptului comercial Dezvoltarea economiei de pia a marcat o nou abordare a realitii comerciale, ca realitate social, n sensul perfecionrii ntregului mecanism economico-juridic care guverneaz comerul, n complexitatea i dinamica sa. Denumirea de drept comercial, ca ramur de drept i ca disciplin juridic de studiu,pune n eviden faptul, c este vorba de o reglementare juridic cu caracter specific, mai exact un ansamblu de norme i instituii juridice care privesc comerul. O asemenea definire este, n mare msur, corect, impunndu-se precizri cu privire la sensurile noiunii de comer Dreptul comercial este acea ramur a dreptului privat care cuprinde ansamblul relaiile unitar sociale al normelor juridice si ce cele reglementeaz patrimoniale

nepatrimoniale din sfera activitii de comer, relaii care se nasc de regul ntre persoane care au calitatea de comerciant si care se afl pe poziie de egalitate juridic1. n sens etimologic, termenul de comer provine din latinescul commercium, care, la rndul su, reprezint o juxtapunere a cuvintelor cum i merx, ceea ce nseamn activiti cu marf. Comerul ar nsemna operaiuni cu mrfuri. Termenul de commercium din dreptul roman era folosit ca noiune tehnic pentru a desemna facultatea unei persoane fizice de a ncheia acte juridice i de a constitui contracte valabil incheiate, iar aceste bunuri erau ,,in commercio sau ,,extra commercium. Codul civil romn prevedea n dispoziiile art.963 c ,,numai lucrurile care sunt n comer pot face obiectul unui contract . Din aceast perspectiv noiunea de comer are un coninut complex n sensul c nglobeaz
1

Smaranda Angheni Drept comercial, Editura Oscar Print, Bucureti, 2004, pag.2 2

n obiectul su cumprarea de bunuri, servicii i valori n scopul revnzrii n acelai stadiu fizic sau transformate, dar la o valoare superioar. n aceast situaie sunt i industriaii care au calitatea de comerciani. n sens economic, comerul se definete ca fiind acea activitate avnd ca scop schimbul de bunuri i servicii, prin aceasta realizndu-se circulaia de la productor la consumator. Altfel spus , prin comer se nelege activitatea economic de mijlocire ntre producie i consum. Deci, sub acest aspect, comerul ar consta n operaiunile cuprinse dintre momentul producerii mrfurilor i momentul intrrii lor n circulaie, pn n momentul ajungerii acestora la consumatori. Aceste operaii sunt realizate de profesionisti i-persoane fizice, denumii negustori, comerciale. n prezent prin amploarea sa, comerul nu se mai limiteaz la tranzaciile cu mrfuri, ci cuprinde n sfera sa i comerul cu servicii, circulaia simbolic a valorilor i a drepturilor ncorporate titlurile de credit, micarea de capitaluri, fuziunile, divizrile unor societi comerciale sau privatizarea acestora. n accepiunea actual comerul modern mai cuprinde, n afar de circulaia i distribuia bunurilor economice , i acele instiuii de drept care au fost create pentru a efectua i accelera mrfuri, camere de asigurare,intermediere, etc.). Pornind de la aceast accepiune a noiunii de comer, care este i cea uzual, putem concluziona c dreptul comercial reglementeaz prin norme juridice acivitatea privind interpunerea i circulaia mrfurilor de la productori la consumatori. n sens juridic, noiunea de comer cuprinde nu numai operaiunile de interpunere (ntre productor i consumator) ci i circulaia mrfurilor, pe care o realizeaz comercianii, dar i operaiile de producere a mrfurilor, prin transformarea materiilor prime, materialelor, etc., n vederea obinerii unor rezultate de o
3

precum

i persoane juridice

- societi

circulaia acestora( bnci, burse de i industrie, societi de

comer

valoare mai mare, operaii pe care le efectueaz fabricanii sau, n general, ntreprinztorii din sfera produciei. Prin urmare, n aceast concepie larg cu privire la noiunea de comer, dreptul comercial are o sfer mai cuprinztoare, el reglementnd att producia ct i distribuia (circulaia) mrfurilor. Comerul cuprinde n sfera sa o mare parte din activitatea economic, dar nu n totalitate, deoarece din raiuni istorice i sociologice, o mutitudine de aciviti sociale, cum sunt cele agricole, artizanale, profesii liberale,etc. legilor comerciale. 1.2. Obiectul dreptului comercial Normele juridice de drept comercial au ca obiect de reglementare, n principal, relaiile sociale patrimoniale, care prezint caracter comercial si, n secundar, relaii personale nepatrimoniale. In cazul relaiilor personale nepatrimoniale care privesc unele atribute de identificare ale profesionistilor persoane fizice si societi comerciale (numele comercial, sediul, emblema etc.), n dreptul comercial acestea dobndesc natura patrimonial. n consecin, nclcarea lor este aprat printr-o aciune patrimonial, fie n concurent neloial, fie n contrafacere, fie n daune. Cu toate acestea, n dreptul comercial exist si relaii personale nepatrimoniale reglementate de normele juridice de drept comercial, cum ar fi dreptul de a alege si de a fi ales n organe de conducere ale societii. n sistemul de drept romnesc baza de discuie privind evidenierea obiectului acestei ramuri o reprezint dispozitiile noului Cod civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17.07.2009, in vigoare de la 01.10.2011, conform art. 220 din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii
4

nu sunt considerate

de

lege ca fiind comerciale, dar sunt supuse n anumite circumstane

287/2009. Concepia clasic despre dreptul comercial a consacrat

dou sisteme de adoptare a legislaiei comerciale care permit determinarea obiectului dreptului comercial: - sistemul subiectiv, este sistemul potrivit cruia dreptul comercial este considerat ca avnd drept obiect normele juridice la care sunt supui profesionistii. Din aceast perspectiv dreptul comercial reprezint un drept profesional, aplicndu-se numai persoanelor care au aceasta calitate . -sistemul obiectiv, este sistemul prin care dreptul comercial este considerat ca avnd drept obiect normele juridice aplicabile comerului, adic acelor fapte, operaiuni i acte calificate drept activitati de productie, comert sau prestari servicii", indiferent de persoana care le svrete .Activitatea de productie, comert si prestare servicii este noiunea principala iar profesionistul este noiunea secundar Prin dispozitia legiuitorului, se definete calitatea de comerciant i, implicit, sfera de aplicare a legii comerciale asupra persoanelor care desfoar o activitate comercial. Prin urmare, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile activitati de productie, comert sau prestari servicii i profesionistilor. 1.3. Izvoarele dreptului comercial Noiunea de izvor de drept desemneaz totalitatea formelor de exprimare a normelor juridice comerciale care sunt determinate de modul edictare sau sancionare de ctre stat. Potrivit legislatiei in vigoare,,, n comer se aplic legea de fa.Unde ea nu dispune se aplic Codul civil." Comform acestei dispoziiuni rezult c principalele izvoare formale ale dreptului comercial sunt Codul civil, legile comerciale speciale, principiile dreptului comercial, fr s minimalizm existena i a altor categorii de izvoare cu care dreptul comercial interfereaz. Dreptul civile speciale.
5

comercial

are

ca

principale

izvoare

formale:

Constituia Romniei, legile comerciale speciale, Codul civil, legi

Cu privire la corelaia dintre Codul civil, se aplic principiul

legile comerciale speciale i general specialia generalibus

derogant. Cu alte cuvinte, legile comerciale speciale sunt de aplicaie prioritar, dar atunci cnd prin ele nu sunt reglementate anumite situaii juridice se recurge la regulile i principiile consacrate prin dreptul comun n materie. Legile comerciale speciale conin, n principiu, norme cu caracter supletiv, ceea ce nseamn c ele se aplic numai n cazul cnd prile nu au convenit altfel. Sunt ns i norme imperative, de la care prile nu pot deroga aa cum rezult din dispozitiile Codului civil romn care se refer la ordinea public si bunele moravuri. protejarea intereselor generale. Doctrina juridic comercial recunoate principii devenite clasice cum sunt; de exemplu, urmtoarele: Un n comer, gratuitatea nu se prezum; n comer, ntotdeauna, banii sunt fructifieri; n caz de dubiu se aplic regula care favorizeaz circulaia; n comer, contractul n favoarea celui de-al treilea este obinuit etc. alt izvor al dreptului comercial, de data aceasta neformal, l constituie uzana (obiceiul sau cutuma) care reprezint o regul de conduit nscut din practica social, folosit o vreme ndelungat, deci avnd o fiabilitate verificat n prac tic i care, n consecin, se aplic i este respectat ntocmai ca o norm juridic obligatorie. Ele chiar dobndesc un caracter formalizat atunci cnd sunt consacrate legislativ. n dreptul nostru comercial, uzanele nu sunt consacrate legislativ. Dar, n doctrin sunt recunoscute uzanele interpretative (convenionale) care i au sorgintea n voina prezumat a prilor, fiind menite s lmureasc sensul i limitele acestei voine. Astfel de uzane au fost deduse din anumite dispoziii ale Codului civil care sunt aplicabile i n dreptul comercial. Astfel, potrivit art. 970 Cod. civil, conveniile trebuie executate cu bun credin, acestea obli6

Ele au drept scop, de regul,

gnd nu numai la ceea ce este prevzut expres n ele, ci i la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei dup natura sa. Ca atare, inndu-se seama de aceste dispoziii din Codul civil, care consacr i cu un principiu n materia diligenta din executrii unui bun obligaiilor trebuie profesionist activitii contractuale, executate nu sunt obligaiile din cu contractele comerciale

bun-tiin, expres,

(contractele comerciale cuprind, aadar, i obligaii care, chiar dac stipulate rezult obiceiurile comerciale). Un alt text din Codul civil, art. 980 prevede c dispoziiile ndoielnice se interpreteaz dup obiceiul locului unde sa ncheiat contractul. Deci, dac un contract comercial conine clauze care sunt ndoielnice sau echivoce, pentru a li se stabili coninutul sau sensul, trebuie s se apeleze la obiceiurile existente la locul ncheierii contractului; bineneles, fiind vorba de obiceiuri n materia activitii comerciale. Mai exist dispoziiunile art. 981 C. civ. potrivit crora clauzele obinuite ntr-un contract se subneleg, chiar dac nu sunt expres prevzute. Aceste dispoziii ale Codului civil sunt de mare importan n materie comercial care se bazeaz, n bun parte, pe obiceiuri (legea considernd, aadar, c aceste obiceiuri sunt acceptate tacit de prile contractante). n ceea ce privete practica judiciar i arbitral sau doctrina juridic n materie comercial, dei constituie factori puternici de interpretare a legii i de progres al dreptului, nu constituie un izvor de drept n general, deci nici al dreptului comercial, n particular. 1.4. Evoluia dreptului comercial n Romnia Codul comercial romn(abrogat la 01.10.2011) a manifestat constan n aplicare pn n anul 1948, cnd, trecndu-se la economia planificat supercentralizat, Codul comercial romn a rmas aplicabil doar n raporturile juridice de comer exterior, ns i aici cu numeroase restricii. Dup decembrie 1989, i mai exact dup adoptarea Constituiei Romniei din anul 1991 cnd s-a consacrat trecerea la economia de pia, Codul comercial, care a fost totui meninut n
7

vigoare,

i-a

redobndit

toate

atributele

sale

de

principal

reglementare a raporturilor comerciale dintre comerciani. Desigur c multe din dispoziiile sale sunt astzi desuete, iar, pe de alt parte, trebuia mai nti s se ias din sistemul economiei planificate supercentralizate, care legase ntreprinderile economice ntr-un sistem al crui mecanism de funcionare era total inadecvat economiei de pia. Apatiia i funcionarea economiei de pia n Romnia este un proces de durat care presupune n mod obligatoriu crearea unui cadru juridic adecvat, care s reglementeze statutul juridic al agenilor economici i a raporturile juridice la care acetia particip (economia de pia are ca principali ageni economici profesionistii persoane fizice i societi comerciale , iar raporturile juridice ce se stabilesc ntre ei sunt raporturi de drept comercial). Prima reglementare n acest domeniu, dup revoluia din decembrie 1989, a constituit-o Decretul-Lege nr. 54/1990 privind organizarea i desfurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative(reglementare abrogata), (publicat n Monitorul Oficial nr. 20/1990), n aplicarea cruia a fost adoptat Hotrrea Guvernului Romniei nr. 201/1990. n baza acestei prime reglementri s-a creat posibilitatea organizrii, prin liber iniiativ, a unor ntreprinderi mici, asociaii cu scop lucrativ, asociaii i activiti prestate de persoane fizice n mod independent. Se impunea atunci, i o transformare de natur structural care s asigure conversiunea vechilor ageni economici - uniti economice de stat (ntreprinderi i centrale de stat) - n ageni ai economiei de pia, prin ruperea sistemului centralizat care-i unea ntr-un sistem unic i unitar interdependent. Aceast aciune de politic economic de mare amploare a impus crearea unui nou cadru legislativ, acest lucru realizindu-se prin Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitilor de stat ca regii autonome i societi comerciale cu capital de stat (publicat n Monitorul Oficial nr. 98/1990), cu modificarile si completarile ulterioare.
8

Prin art. 47 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitilor de stat ca regii autonome i societi comerciale cu capital de stat(cu modificarile si completarile ulterioare) s-a prevzut n mod expres c relaiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societile comerciale cu capital de stat, precum i relaiile dintre ele i stat se vor desfura, n viitor, pe baze contrac tuale, iar contractele vor fi guvernate de principiul libertii contractuale. Deci, a fost abolit metoda conducerii economiei naionale pe baz de plan unic i obligatoriu pentru toate unitile economice (fr ns ca prin aceasta s fie eliminat i metoda planificrii). Apar o serie ntreag de acte normative prin care s-a amplificat mult cadrul juridic de reorganizare a economiei dup principiile pieei. Astfel, a fost adoptat Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului(cu modificarile si completarile ulterioare); Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale(cu modificarile si completarile ulterioare); Hotrrea Guvernului nr. 1323/1990 privind unele msuri pentru aplicarea Legii referitoare la societile comerciale; Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale(cu modificarile si completarile ulterioare); Legea concurenei nr.21/1996(cu modificarile si completarile ulterioare); Legea nr. 35/1991 privind regimul investiiilor strine (nlocuit de O.U.G. nr. 92/1997). Dei actele normative sus menionate au constituit elemente de baz cu privire la implementarea economiei de pia, ele au fost urmate de noi acte normative care au urmrit adaptarea n permanen a legilor la nevoile perioadei de tranziie dar i la armonizarea legislaiei romne din perspectiva exigenelor pe care le presupune integrarea economiei romneti n cadrul structurilor U. E. 1.5. Delimitarea dreptului comercial de alte ramuri de drept privat Dreptul comercial unor este nevoi o ramur care de drept fi privat autonom, printr-o
9

rspunznd

reale

pot

satisfcute

reglementare special a activitii comerciale; el se afl n anumite corelaii cu celelalte ramuri ale dreptului privat. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul civil Dreptul civil reprezint dreptul comun pentru toate ramurile de drept privat, deci i pentru dreptul comercial. Dispoziiile din dreptul comercial se completeaz fcndu-se trimitere la dreptul civil.Sint relevante in acest sens urmatoarele exemple: Legea societilor comerciale nr. 31/1990, republicat, se completeaz cu dispoziiile din noul Cod civil privitoare la persoana juridic; dispoziiile din Codul comercial referitoare la contractul de vnzare-cumprare se completeaz cu cele din Codul civil privind vnzarea-cumprarea cu caracter civil etc. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul familiei Dreptul comercial are strinsa legatura cu dreptul familiei privind: - regimul juridic matrimonial al bunurilor soilor; - operaiunile juridice care se pot ncheia ntre soi i implicaiile lor n dreptul comercial; - constituirea de societi comerciale ntre soi; - aportul la societate cu bunurile comune ale soilor; - regimul juridic al dividendelor obinute de unul dintre soi etc. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul muncii n dreptul comercial sunt aplicabile unele dispoziii din dreptul muncii, tiut fiind c activitatea comercial se realizeaz prin intermediul auxiliarilor de comer care, de regul, au calitatea de angajat al unui comerciant. Raporturile de munc dintre comerciant, pe de o parte, n calitate de angajator i persoana care presteaz munc, pe de alt parte, n calitate de angajat, sunt guvernate de dispoziiile din legislaia muncii referitoare la: - ncheierea contractului individual i colectiv de munc; - modificarea contractului de munc; - rspunderea disciplinar; - jurisdictia muncii
10

Raportul dintre dreptul comercial i unele ramuri de drept public Raportul dintre dreptul comercial i dreptul administrativ Activitatea de comer se realizeaz pe baza unor avize, autorizaii, licene emise de autoritile publice administrative care funcioneaz n unitile administrativ-teritoriale, unde profesionistul i are sediul principal sau unde i desfoar activitatea. Actele administrative individuale, actele normative, competenele autoritilor administrative sunt reglementate de normele dreptului administrativ. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul financiar-fiscal Legtura dintre dreptul comercial i dreptul financiar-fiscal este evident, tiut fiind faptul c una dintre principalele surse de formare a veniturilor statului o constituie impozitele i taxele pltite de profesionisti. Formarea veniturilor statului i obliga iile fiscale ale profesionistilor sunt reglementate de dreptul financiar-fiscal, care au legtur cu dreptul comercial. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul penal Dreptul comercial are interferene cu dreptul penal ori de cte ori n activitatea de comer se comit fapte calificate de legiuitor ca fiind infraciuni.Dreptul comercial si unele legi speciale cuprind si norme de drept penal prin care si se asigura protejarea intereselor societatilor generale(constituirea raspunderea penala. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul internaional public n raporturile comerciale interne i internaionale se aplic norme de drept internaional public, concretizate n tratate, convenii i acorduri, inclusiv cele care conin norme uniforme n materie (de exemplu, Convenia de la Viena din 1980 privind Legea uniform functionarea

comerciale).Nerespectarea dispozitiilor din legile speciale atrag si

11

asupra vnzrii internaionale de mrfuri, ratificat de Romnia n 1992). Exist legturi ntre dreptul comercial i dreptul procesual penal i civil ori de cte ori urmeaz a se soluiona o cauz penal sau civil (n sens larg) care i are izvorul ntr-un fapt de comer. Raportul dintre dreptul comercial i dreptul afacerilor Dreptul afacerilor are un domeniu de reglementare vast, fiind o tiin interdisciplinar, spre deosebire de dreptul comercial. Astfel, norme juridice care reglementeaz instituii din dreptul comercial (fond de comer, contracte, operaiuni de banc i schimb) se regsesc n dreptul afacerilor.

1.6. Raporturile juridice de drept comercial se caracterizeaz n primul rand prin comercialitate. Noiunea de comercialitate aparine dreptului intern al fiecrui stat i se determin dup criterii proprii. Determinarea comercialitii cunoate n diferite sisteme de drept dou concepii: concepia subiectiv i concepia obiectiv. Potrivit concepiei subiective (proprie legislaiei germane, art. 343 H.G.B.), comercialitatea raportului juridic depinde de calitatea autorului, a subiectului participant. Dac raportul juridic se concretizeaz n acte sau fapte juridice fcute de o persoan care este profesionist, raportul juridic respectiv este calificat ca fiind un raport comercial.2 Calitatea de profesionist o au toate persoanele care exercit permanent o activitate comercial, cu titlu de profesie, sau care au numele ori firma nmatriculat n registrul comerului. Aadar, potrivit concepiei subiective, actul de comer este caracterizat prin trei trsturi: o este realizat de un comerciant; o este realizat n exercitarea profesiei comerciale; o realizndu-l, comerciantul urmrete exploatarea comerului su.

St. D. Crpenaru Drept comercial romn, ediia a V-a, Editura All Beck, Bucureti, 2004, pg. 2

12

Potrivit concepiei obiective (sistem adoptat de legislaia francez i de celelalte legislaii de inspiraie francez), comercialitatea unui raport juridic este detaat de profesiunea de comerciant, exercitat de persoana care a svrit actul respectiv. Comercialitatea actelor i faptelor juridice este definit, la rndul ei, pe baza a dou criterii: unul pozitiv i altul negativ. n cadrul acestui sistem, comercialitatea se determin potrivit elementelor intrinseci ale raportului juridic respectiv. n cadrul enumerriiactivitatilor de comert, prestari servicii si productie, fcut de legiuitor, se regsesc cel puin trei idei, care sunt fundamentale n procesul calificrii unui act sau fapt juridic comercial. Acestea se refer la: ideea de interpunere n schimb; ideea de activitate economic organizat sub form de ntreprindere; ideea de conexiune economic a unui act sau fapt juridic oarecare cu un act sau fapt juridic de comer, calificat, ca atare, pe baza primelor idei. Cu toate acestea, se are n vedere i aa-numitele acte subiective de comer svrite de un profesionist.3 Din momentul stabilirii calitii de profesionist, operaiunile fcute sunt prezumate a fi comerciale. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare, sunt considerate acte de productie, comert si prestari servicii celelalte contracte i obligaiuni ale unui profesionist, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din nsui actul.Aceast prezumie instituit de legiuitor cu privire la comercialitatea unui fapt juridic este numai relativ (iuris tantum), ceea ce nseamn c poate fi combtut prin proba contrar. n afar de cazurile artate, prezumia legat de comercialitate opereaz de plin drept, toate operaiunile unui profesionist fiind acte de comer prin efectul acestei prezumii. Conform criteriului negativ, prin care legiuitorul exclude anumite acte i fapte juridice de la caracterul comercia.Nu se poate
3

n acest sens, n doctrin s-a considerat c introducerea n dreptul comercial i a faptelor subiective de comer alturi de actele obiective de comer a definit concepia legiuitorilor romni ca obiectiv realist. A se vedea, R. Petrescu Drept comercial romn, Editura Oscar Print, Bucureti, 1996, pg. 25.

13

considera ca fapt de comer cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaiunea cumprtorului, ori a familiei sale; de asemenea, revnzarea acestor lucruri i nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pmntul su sau cel cultivat de dnsul. Raporturile juridice comerciale se bazeaz pe egalitatea juridic a subiectelor de drept. n cadrul relaiilor contractuale, voina unui partener nu este subordonat voinei celuilalt, fiecare fiind liber s negocieze clauzele contractuale. Aceast trstur a raporturilor de drept commercial accentueaz idea c dreptul comercial este o ramur de drept privat. Egalitatea juridic a prilor acioneaz ca urmare a

existenei n dreptul comercial a normelor juridice dispozitive, supletive. Spre deosebire de ramurile dreptului public, n care subiectele de drept, persoane fizice i/sau juridice se afl pe poziie de subordonare juridic fa de stat (organele statului), normele juridice fiind, de regul, imperative, n dreptul comercial suntem n prezena unor norme juridice de la care subiectele se pot abate, stabilind de comun acord conduita pe care trebuie s o aib fiecare n cadrul unui raport juridic comercial. Aceast posibilitate pe care o au prile contractante este expresia principiului libertii de voin, consacrat n art. 969 C.civ. Normele juridice care reglementeaz activitatea de comer se regsesc n legislaia comercial, dar i n legislaia civil, de drept procesual civil, precum i n unele documente internaionale (convenii, tratate), care cuprind norme de drept material uniform i care se aplic n raporturile comerciale interne, ca norme de drept unificat. Normele juridice de drept comercial conin mecanisme care faciliteaz circulaia rapid a bunurilor (de exemplu: circulaia valorilor mobiliare aciuni, obligaiuni; circulaia efectelor de comer, etc.).
14

Avnd n vedere faptul c normele dreptului comercial se adreseaz n principal profesionistilor, iar activitatea acestora trebuie s se desfoare cu maxim rapiditate, potrivit sintagmei timpul cost, dreptul comercial conine i dispoziii derogatorii de la dreptul comun, care l fac mult mai accesibil pentru destinatarii si. Ritmul rapid al afacerilor4 este asigurat prin recunoaterea, n dreptul comercial, a oricrui mijloc de prob pentru dovedirea obligaiilor comerciale, dar i prin acceptarea formelor simplificate de contractare (de exemplu: oferta scris, urmat de acceptare; oferta scris sau verbal, urmat de executare). Dreptul comercial se bazeaz pe credit, termenul avnd dou accepiuni: credit n sens de amnare n timp a plii datoriei; credit n sens de ncredere, bun credin, care trebuie s existe n relaiile dintre comerciani. Necesitatea creditului a impus adoptarea unor norme juridice speciale, cu caracter derogatoriu de la dreptul comun (de exemplu, prezumia de solidaritate a debitorilor). Pentru realizarea creditului, n cele dou accepiuni ale sale, dreptul comercial conine reglementri privind securitatea acestuia. Astfel, de exemplu: legiuitorul instituie prezumia de solidaritate a debitorilor, oferind astfel o garanie pentru creditori, n realizarea creanelor lor; este prevzut regula potrivit creia debitorul este de drept n ntrziere prin simpla ajungere la termen (aceasta fiind o reglementare care concretizeaz i simplitatea dreptului comercial).

S-a considerat c esena dreptului comercial ar consta n faptul c este un drept dinamic, eficace i supus influenelor internaionale. A se vedea, Fr. Dekeuver Defossez Droit commercial. Activites commerciales, comercants, fonds de commerce, concurrence, consummation, Montchrestien, Paris, 1992, pg. 23. n acelai sens, a se vedea, pentru dezvoltarea dinamismului i eficienei dreptului comercial, I. Turcu Teoria i practica dreptului commercial roman, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1998, pg. 24-25.

15

CAPITOLUL II
ACTIVITATI DE PRODUCTIE, COMERT SI PRESTARI SERVICII 2.1.Generalitati: Codul Comercial nu ddea o definiie a faptei de comer; el stabilea numai o list a actelor juridice i operaiunilor pe care le declar fapte de comer. n absena unei definiii legale a faptei de comer, doctrina dreptului comercial a cutat s formuleze o definiie general a faptei de comer. Astfel, s-a artat c, faptele de comer sunt actele juridice, faptele juridice i operaiunile economice prin care se realizeaz producerea de mrfuri, executarea de lucrri ori prestarea de servicii sau o interpunere n circulaia mrfurilor, cu scopul de a obine profit.

2.2.Clasificarea faptelor de comert 1. Faptele de comer obiective Faptele de comer obiective sunt actele juridice i operaiunile realizate de catre un profesionist. Aceste fapte de comer sunt obiective, deoarece legiuitorul le-a considerat comerciale datorit naturii lor i pentru motive de ordine public. Comercialitatea acestor acte juridice i operaiuni rezult din lege, care le consider activitati de productie, comert sau prestari servicii. n consecin, orice persoan care svrete asemenea activitati de productie, comert sau prestari servicii intr n raporturi juridice comerciale guvernate de legile comerciale. O prim grup o formeaz operaiunile de interpunere n schimb sau circulaie. O a doua grup cuprinde operaiunile care realizeaz organizarea i desfurarea activitii de producie, adic ntreprinderile. O a treia grup privete actele juridice i operaiunile conexe (accesorii).
16

1.1. Operaiunile de interpunere n schimb sau circulaie Intr n aceast categorie cumprarea i vnzarea comercial, precum i operaiunile de banc i schimb Cumprarea i vnzarea comercial Legea consider ca activitati de productie, comert sau prestari servicii : a) cumprrile de producte sau mrfuri spre a se revinde, fie n natur, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea i cumprarea spre a se revinde de obligaiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comer; b) vnzrile de producte, vnzrile i nchirierile de mrfuri n natur sau lucrate i vnzrile de obligaiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comer, cnd vor fi fost cumprate cu scop de revnzare sau nchiriere. Deci, cumprarea vnzarea este comercial cnd cumprarea bunurilor s-a fcut n vederea revnzrii sau vnzarea privete bunuri care au fost cumprate pentru a fi revndute. Din revinzarii Pentru a constitui o trstur distinctiv a cumprrii vnzrii comerciale, intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s ndeplineasc trei condiii: a) intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s existe la data cumprrii b) intenia de revnzare sau nchiriere trebuie exprimat de cumprtor, adic s fie cunoscut cocontractantului. c) intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s priveasc, n principal, bunul cumprat. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, cumprarea vnzarea comercial poate avea ca obiect numai bunurile mobile: productele5, dispoziiile legale in vigoare, rezult c trstura caracteristic a cumprrii i vnzrii comerciale o constituie intentia

Noiunea de producte folosit n dreptul comercial este mai larg dect cea din dreptul civil; ea se apropie de noiunea de fructe naturale, folosit n dreptul civil.

17

mrfurile i obligaiunile statului6 i titlurile de credit care circul n comer. Operaiunile de banc i schimb Legiuitorul considera activitati de productie, comert sau prestari si operaiunile de banc i schimb. n concepia legii, banii i creditul pot forma obiectul circulaiei, adic obiectul unor operaiuni comerciale. Ordonanta de urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului publicata In Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006, prevede ca

societile bancare efectueaz

urmtoarele activiti: acceptarea de depozite; emiterea de

garanii; tranzacii cu instrumente monetare negociabile i valori mobiliare; administrarea de portofolii ale clienilor; operaiuni de mandat. Operaiunile de schimb sunt operaiunile de schimb valutar. Regimul valutar este reglementat prin Regulamentul Bncii Naionale a Romniei nr. 1/2004 privind efectuarea operaiunilor valutare.7 Operaiunile de schimb valutar se realizeaz de ctre societile bancare autorizate s participe pe piaa valutar i casele de schimb valutar. 1.2. ntreprinderile In lumina noului Cod civil in vigare de la 01.10.2011 intreprinderea este definita astfel:exercitarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei activitati organizate ce consta in producerea , administrarea ori instrainarea unor bunuri sau prestarea de servicii indiferent daca are sau nu scop lucrativ Avnd n vedere obiectul lor, ntreprinderile se mpart n dou grupe. Prima grup cuprinde ntreprinderile de producie (industriale) i din ea fac parte ntreprinderile de construcii i ntreprinderile de fabrici i manufactur.

6 7

Noiunea de obligaiuni ale statului la care se refer art. 3 C.com. reprezint titluri de credit emise de ctre stat. M. Of., Partea I, nr. 117/10.02.2004.

18

A doua grup privete ntreprinderile de prestri de servicii i cuprinde: ntreprinderile de furnituri; ntreprinderile de spectacole publice; ntreprinderile de comisioane, agenii i oficii de afaceri; ntreprinderile de editur, imprimerie, librrie i obiecte de art; ntreprinderile de asigurare; ntreprinderile de depozit n docuri i antrepozite; ntreprinderi de transport de persoane i lucruri. a. ntreprinderile de construcii: Obiectul ntreprinderii de constructii poate fi construirea de edificii noi, dar i lucrrile de transformare, adugire, amenajare, etc. n toate cazurile, construirea, transformarea, adugirea, etc se refer la bunurile imobile: locuine, construcii industriale, canale, desecri, amenajri irigaii, etc. Totodat, ntreprinderea de construcii poate avea ca obiect i lucrrile de reparaii ale edificiilor. ntreprinderea de construcii este socotit fapt de comer, att n cazul cnd ntreprinztorul procur materialele, ct i n cazul cnd materialele sunt procurate de beneficiar.Legiuitorul distincie n privina procurrii materialelor. b. ntreprinderile de fabrici i manufactur: Ele au ca obiect transformarea materiilor prime, materialelor, etc n produse noi. Deci elementul caracteristic al acestor ntreprinderi l constituie organizarea factorilor de producie (capitalul, munca i forele naturii) n scopul transformrii materiilor prime i materialelor n produse noi, ca natur i utilitate. De vreme ce legea nu face nici o distincie, procurarea materiei prime i materialelor poate fi fcut de ctre ntreprinztor sau de beneficiar. c. ntreprinderile de furnituri: ntreprinderea de furnituri const ntr-o activitate sistematic organizat, prin care ntreprinztorul, n schimbul unui pre stabilit anticipat, asigur prestarea unor servicii sau predarea unor produse la anumite termene succesive, de exemplu: furnizarea de electricitate, ridicarea gunoiului menajer, etc. d. ntreprinderile de spectacole publice: nu face nici o

19

ntreprinderea de spectacole publice presupune organizarea unor factori specifici, n scopul punerii la dispoziia publicului a unei producii culturale sau sportive, n vederea obinerii unui profit.8 Obiectul unei asemenea ntreprinderi poate fi orice spectacol: de teatru, circ, concert, film, ntrecere sportiv, etc. Au caracter comercial i, deci, sunt supuse legislatiei comerciale, toate actele i faptele juridice svrite pentru realizarea spectacolului: nchirierea slii, procurarea recuzitei, contractele cu autorii i artitii, contractele privind publicitatea, etc. Spectacolele publice date direct de ctre artiti nu sunt fapte de comer. n privina spectacolelor publice de binefacere, se consider c ele nu au caracter comercial. Acelai regim juridic l au i spectacolele publice realizate fr scop speculativ de ctre asociaiile culturale, sindicate, cluburi de amatori, etc.9 e. ntreprinderile de comision, agenii i oficii de afaceri: Legiuitorul, are aici n vedere organizarea unei activiti al crei scop este facilitatea ncheierii tranzaciilor comerciale printr-un intermediar, care poate fi un comisionar sau o agenie ori oficiu de afaceri. Deci, n concepia legii, sunt fapte de comer numai operaiunile de intermediere realizate n cadrul unei ntreprinderi. Operaiunile de intermediere realizate n condiiile legislatiei comerciale sunt fapte de comer, indiferent dac tranzaciile la care se refer aceste operaiuni sunt comerciale sau civile. n schimb, operaiunile de intermediere realizate izolat, adic n afara unei ntreprinderi, vor fi comerciale numai dac privesc operaiuni comerciale. ntreprinderile de comision au ca obiect operaiunile de intermediere care se realizeaz pe baza contractului de comision. n temeiul contractului de comision, ca urmare a mputernicirii date de comitent, comisionarul ncheie acte de comer n nume propriu, dar pe seama comitentului. Acest contract de comision este folosit pentru realizarea unor operaiuni de vnzare, cumprare, transport, etc.
8 9

C.S.J., Secia comercial, decizia nr. 32/1993, n Dreptul nr. 4/1994, pg. 91. R. Rodiere, R. Houin Droit commercial, vol. I, Dalloz, Paris, 1970, pg. 41.

20

Ageniile sau oficiile de afaceri sunt i ele ntreprinderi care realizeaz operaiuni de intermediere ntre comerciani i clientel. Aceste operaiuni pot fi: obinerea de informaii, procurarea de clieni, mijlocirea n afaceri, etc. Operaiunile de intermediere constituie obiectul de activitate al unor agenii de turism, de publicitate, agenii matrimoniale, agenii imobiliare, etc. f. ntreprinderile de editur, de imprimerie, de librrie i de vnzare a obiectelor de art: ntreprinderile menionate au ca obiect operaiunile prin care se valorific drepturile de autor izvorte din crearea unor opere tiinifice, literare i artistice. Potrivit Legii nr. 8/199610 privind dreptul de autor i drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, crearea unei opere tiinifice, literare sau artistice d natere unor drepturi morale i unor drepturi patrimoniale de autor. Ca titular al acestor drepturi, autorul este ndrituit s le valorifice, n condiiile legii. Valorificarea drepturilor patrimoniale se realizeaz, n principal, prin exercitarea dreptului de reproducere i difuzare a operei, innd seama de specificul ei. Operaiunile deoarece ele privind reproducerea ntre autor i i difuzarea public. operelor a fi tiinifice, literare i artistice sunt considerate fapte de comer, intermediaz Pentru considerate fapte de comer, operaiunile n cauz trebuie s se desfoare organizat i sistematic n condiiile unei ntreprinderi de editur, imprimerie (multiplicare) i librrie (difuzare). ntreprinderea de editur presupune organizarea factorilor specifici n vederea reproducerii i difuzrii operei. Aceast activitate se ntemeieaz pe contractul de editare, prin care autorul unei opere tiinifice, literare sau artistice cedeaz ntreprinztorului (editorul), n schimbul unei remuneraii, dreptul de a reproduce i dreptul de a difuza opera. ntreprinderea de imprimerie presupune organizarea factorilor specifici n vederea efecturii operaiunilor de multiplicare, pe cale mecanic sau manual, a operelor tiinifice, literare sau artistice.
10

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe (M. Of., Partea I, nr. 60/1996).

21

ntreprinderea de librrie are ca obiect operaiunile, realizate cu factorii specifici, prin care se asigur difuzarea n public a operei. Aceste operaiuni au la baz vnzarea ctre public a crilor, albumelor, etc. primite n depozit sau comision. ntreprinderile de vnzare a operelor de art implic organizarea factorilor specifici, pentru vnzarea operelor de art, cum sunt tablourile, sculpturile, gravurile, etc. Legea cere ca ntreprinztorul s fie o alt persoan dect autorul operei, deoarece numai n acest caz, existnd o interpunere ntre autor i cumprtor, operaiunea poate fi considerat comercial. Aceasta nseamn c vnzarea operei de art de ctre autorul ei nu este considerat fapt de comer. g. ntreprinderile de transport de persoane sau de lucruri: Transportul este o operaiune de deplasare material a unei persoane sau a unui lucru de la un loc la altul, care se realizeaz n condiii i mijloace diferite.11 n concepia legiuitorului are caracter comercial, att transportul de persoane, ct i transportul de lucruri (de mrfuri). Operaiunile de transport sunt fapte de comer dac sunt exercitate ntr-o organizare sistematic a factorilor specifici, adic n condiiile unei ntreprinderi. O ntreprindere trebuie considerat fapt de comer cu privire la toate operaiunile pe care le implic obiectul activitii ei. Deci, n privina ntreprinderii de transport, vor fi comerciale toate actele i faptele efectuate n cadrul acestei activiti. ntre actele juridice folosite n acest domeniu, un rol important l are contractul de transport. n transportul de mrfuri, prin contractul de transport, cruul se oblig, n schimbul unui pre, fa de expeditor, s transporte anumite mrfuri, pe care s le elibereze destinatarului. n transportul de persoane, prin contractul de transport, cruul se oblig, fa de o persoan, s o transporte pn ntr-un anumit loc n schimbul unui pre.
11

St. Sipo Cu privire la natura juridic a activitii de transport, n Revista de drept comercial, nr. 11/1996, pg. 39 i urm.

22

h. ntreprinderile de asigurare: Asigurrile au rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, precum i de a plti anumite sume de bani n cazul producerii unor evenimente privind viaa i integritatea persoanelor.12 Asigurrile facultative se realizeaz n temeiul contractului de asigurare. Prin acest contract, asigurtorul, n schimbul unei sume de bani (prima de asigurare)ia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment indemnizaie convenite.13 Potrivit legii, asigurtorul ncheie contracte de asigurare de bunuri pentru cazurile de avariere, distrugere, furt i alte evenimente), de persoane (pentru cazurile de invaliditate, deces, ajungerea la o anumit vrst sau alte evenimente) i de rspundere civil (pentru vtmarea corporal sau decesul unei persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri sau alte pagube pentru care exist rspundere civil, n condiiile legii). Potrivit legislatiei specifice in vigoare, asigurrile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comerului i asigurrile asupra vieii sunt fapte de comer numai n ce l privete pe asigurtor. Deci, n aceste cazuri, asigurrile sunt fapte de comer unilaterale sau mixte. i. Depozitele n docuri i antrepozite: Activitatea de depozitare a mrfurilor n locuri anume destinate, cum sunt docurile, antrepozitele, silozurile, constituie fapt de comer, indiferent de persoana care face depozitul. Sunt considerate fapte de comer i operaiunile privind recipisele de depozit i scrisorile de gaj eliberate de ntreprinztorul acestor stabilimente. Nu sunt fapte de comer obiective sub forma ntreprinderii, depozitele fcute ca operaiuni izolate. Asemenea depozite ar putea fi, n condiiile legii, fapte de comer accesorii (conexe) ori fapte de comer subiective.
12

(cazul

asigurat),

obligndu-se sau suma

ca,

la

producerea n limitele

evenimentului, s plteasc asiguratului sau unei tere persoane o (despgubire asigurat)

Materia asigurrilor este reglementat prin Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia (M. Of., Partea I, nr. 303/29.12.1995). 13 Fr. Deak Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucureti, 1999, pg. 516 i urm.

23

1.3.Operaiunile conexe (accesorii) Categoria faptelor de comer obiective include, alturi de operaiunile de interpunere i de ntreprinderi, faptele de comer conexe sau accesorii. Faptele de comer conexe sunt acte juridice sau operaiuni care dobndesc comercialitate datorit strnsei legturi pe care o au cu acte sau operaiuni considerate de lege fapte de comer. Din categoria faptelor de comer conexe fac parte: contractele de report asupra titlurilor de credit; cumprrile sau vnzrile de pri sociale sau de aciuni ale societilor comerciale; operaiunile de mijlocire n afaceri; cambia sau ordinele n producte sau mrfuri; operaiunile cu privire la navigaie; depozitele pentru cauz de comer; contul curent i cecul; contractele de mandat, comision i consignaie; contractul de fidejusiune. a. Contractele de report asupra titlurilor de credit: n temeiul contractului, o persoan (reportatul) deintoare de titluri de credit (aciuni, obligaiuni, etc.) care nu vrea s le nstrineze definitiv, d n report (vinde temporar) aceste titluri unei alte persoane (reportatorul) n schimbul unui pre, pltibil imediat. Totodat, prile se neleg ca, la un anumit termen, reportatorul s revnd reportatului titluri de credit de aceeai specie (nu titlurile dobndite), la preul determinat, la care adaug o prim, care constituie preul serviciului prestat de reportator. b. Cumprrile sau vnzrile de pri sociale sau aciuni ale societilor comerciale: Prile sociale sunt diviziunile n care este mprit capitalul social al societii cu rspundere limitat. n cazul societii n nume colectiv i societii n comandit simpl, capitalul social este fracionat n pri de interes. Aciunile sunt fraciunile n care este divizat capitalul social al societii pe aciuni sau comandit pe aciuni. Cumprrile i vnzrile de pri sociale sau aciuni ale societilor comerciale sunt fapte de comer, fr a fi condiionate de existena
24

inteniei de revnzare, aa cum cere legea n cazul cumprrilor i vnzrilor de bunuri mobile. Explicaia const n faptul c aceste operaiuni sunt legate de o fapt de comer, care este contractul de societate. Deci, cumprrile i vnzrile prilor sociale i aciunilor societilor comerciale sunt fapte de comer accesorii sau conexe. c. Operaiunile de mijlocire n afaceri: Mijlocirea const ntro aciune de intermediere ntre dou persoane, n scopul de a nlesni ncheierea unui act juridic pentru care acestea sunt interesate. Mijlocitorul nu este un reprezentant al prilor, deoarece nu acioneaz n baza unei mputerniciri. Mijlocitorul face demersuri pentru a le pune n contact, persoanele interesate facilitndu-le ncheierea actului juridic n cauz. Din acceptarea de ctre partea interesat a demersurilor fcute i ncheierea actului juridic cu cealalt parte rezult un contract de mijlocire. n temeiul acestui contract, mijlocitorul este ndreptit la plata unei remuneraii pentru serviciul prestat, din partea beneficiarului acestui serviciu. Avnd n vedere c demersurile mijlocitorului sunt acte materiale, i nu acte juridice, contractul de mijlocire apare ca un contract de locaiune de servicii. Operaiunile de mijlocire sunt considerate fapte de comer dac actele juridice mijlocite au caracter comercial. d. Cambia sau ordinele n producte sau mrfuri: Cambia este un nscris prin care o persoan (trgtor) d dispoziie altei persoane (tras) s plteasc o sum de bani, la scaden, unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin este un nscris prin care o persoan (emitent) se oblig s plteasc o sum de bani la scaden, altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Cambia i biletul la ordin sunt considerate fapte de comer obiective, independent de natura raportului fundamental din care izvorsc (comercial sau civil).

25

Ct privete ordinul n producte sau mrfuri este o cambie, cu particularitatea c obligaia are ca obiect o anumit cantitate de producte sau mrfuri. e. Operaiunile cu privire la navigaie: Sunt fapte de comer construirea, cumprarea i vnzarea vaselor, precum i actele juridice privind dotarea vaselor i aprovizionarea lor. Sunt fapte de comer expediiile maritime i nchirierile de vase, mprumutul maritim, ipoteca maritim, etc. Pentru recunoaterea caracterului comercial al acestor operaiuni, legea nu cere ca ele s fie realizate n condiiile unei ntreprinderi ori s fie fcute n scop de speculaie. Operaiunile menionate au caracter comercial, att n cazul navigaiei pe mare, ct i n cazul navigaiei pe lacuri ori fluviile interioare. f. Depozitele pentru cauz de comer: Depozitele fcute n docuri i antrepozite sunt fapte de comer, dac sunt efectuate n condiiile unei ntreprinderi. Distinct de aceste depozite, legislatia competenta in vigoare,consider fapte de comer i depozitele pentru cauz de comer. Legea are n vedere depozitele care au caracter izolat ori care se fac n alte locuri dect cele aratate anterior.Asemenea depozite sunt considerate fapte de comer numai dac au o cauz comercial, adic sunt legate de operaiuni comerciale, de exemplu: mrfurile depozitate au fost cumprate pentru a fi revndute. g. Contul curent i cecul: Contul curent este un contract prin care prile convin ca, n loc s lichideze creanele lor reciproce izvorte din prestaiile fcute de una ctre cealalt, lichidarea s se fac la un anumit termen, prin achitarea soldului de ctre partea care va fi debitoare. Contul curent este un act care privete n mod obinuit activitatea comercial. De aceea, el constituie fapt de comer n toate cazurile cnd este folosit de un profesionist. n lumina noilor reglementari legale, contul curent este o fapt de comer obiectiv, dac are o cauz comercial, adic el este legat de o operaiune considerat fapt de comer, de exemplu: contractul
26

de cont curent ncheiat de pri are n vedere prestaii reciproce rezultate din contractele comerciale. Cecul este un nscris prin care o persoan (trgtor) d ordin unei bnci la care are un disponibil (tras) s plteasc o sum de bani unei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Cecul este considerat fapt de comer obiectiv numai dac are o cauz comercial, de exemplu: cecul este emis pentru plata unor mrfuri cumprate n scop de revnzare. h. Contractele de mandat, comision i consignaie: Au caracter comercial, dac au ca obiect tratarea de afaceri comerciale. Contractul de mandat este contractul prin care o parte (mandatarul) se oblig s ncheie anumite acte juridice n numele i pe seama celeilalte pri (mandantul) de la care a primit mputernicirea. n lumina noilor reglementari legale in vigoare, mandatul este considerat fapt de comer obiectiv numai n cazul n care actul juridic pe care trebuie s l ncheie mandatarul este un act comercial pentru mandant, de exemplu: mandantul l mputernicete pe mandatar s cumpere o cantitate de marf pentru a fi revndut de ctre mandant. Contractul de comision este contractul prin care o parte (comisionarul) se oblig ca, din nsrcinarea celeilalte pri (comitentul) s ncheie anumite acte juridice n numele su, dar pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii (comision). Contractul de comision este fapt de comer obiectiv n cazul n care actele juridice pe care le ncheie comisionarul cu terul sunt acte comerciale pentru comitent. Contractul de consignaie este contractul prin care una din pri (consignantul) ncredineaz celeilalte pri (consignatarul) anumite bunuri mobile spre a le vinde, n nume propriu, dar pe seama consignantului. Contractul de consignaie este un act de comer numai dac actul de vnzare cumprare ncheiat cu terul are un caracter comercial pentru consignant, de exemplu: consignantul l-a
27

mputernicit pe consignatar s vnd un bun pe care l-a cumprat, n scop de revnzare. i. Contractul de garanie real mobiliar i contractul de fidejusiune: Contractul de garanie real mobiliar este contractul n temeiul cruia se constituie o garanie real n bunuri sau drepturi n beneficiul unui anumit creditor (art. 14 din Legea nr. 99/1999 privind regimul juridic al garaniilor reale mobiliare). Contractul de fidejusiune este contractul prin care o persoan numit fidejusor se oblig fa de creditorul altei persoane s execute obligaia debitorului, dac acesta nu o va executa (art. 1652 Cod Civil). Aceste contracte sunt considerate fapte de comer cnd obligaia garantat este o obligaie comercial. 2.2.2. Faptele de comer subiective Se socotesc, afar de acestea (adic de cele prevzute n art. 3), ca fapte de comer celelalte contracte i obligaiuni ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din nsui actul. Vor fi comerciale nu numai obligaiile contractuale, ci i obligaiile derivnd din faptele licite (gestiunea de afaceri, mbogirea fr just temei i plata nedatorat), precum i cele rezultate din svrirea unor fapte ilicite (art. 998 Cod Civil). Dar, aceast prezumie nu poate fi combtut dect prin dovedirea caracterului civil al obligaiei sau a caracterului necomercial al obligaiei, care rezult din chiar actul svrit de profesionist. Dac o anumit obligaie asumat de profesionist este de natur civil, prezumia de comercialitate este nlturat. Aceast excepie se bazeaz pe realitatea c, n afara actelor i operaiunilor legate de activitatea pe care o exercit ca profesiune, comerciantul face i acte de natur civil, care, evident, nu pot fi supuse regimului juridic al legislatiei comerciale.
28

Intr n aceast categorie att actele de drept civil propriu-zise (testamentul, acceptarea ori renunarea la motenire, etc.), ct i actele juridice de drept al familiei (recunoaterea unui copil din afara cstoriei, adopia, etc.). De asemenea, fac parte din aceast categorie actele juridice privind imobilele, care, n concepia legiuitorului, sunt acte civile, precum i contractele de concesiune. Prezumia de comercialitate este nlturat i n cazul n care necomercialitatea rezult din chiar actul svrit de profesionist. ntruct este ndreptit s ncheie i acte juridice strine de activitatea sa profesional, comerciantul poate, prin propria sa voin, s imprime actului un caracter necomercial. Profesionistul, poate cumpra unele bunuri necesare uzului su personal ori al familiei sale ori poate mprumuta o sum de bani destinat unui scop strin comerului. Legea cere ca necomercialitatea s rezulte din nsui actul svrit de profesionist, ceea ce nseamn c din actul ncheiat trebuie s reias destinaia necomercial a bunurilor cumprate ori a sumei de bani mprumutate, i mai cere cunoaterea de ctre cocontractant a caracterului necomercial al actului. n toate cazurile, intenia de a nltura prezumia de comercialitate, ca i cunoaterea de ctre cocontractant a acestei intenii, trebuie s existe la momentul ncheierii actului. 2.2.3. Faptele de comer unilaterale sau mixte Nu se poate considera fapt de comer vnzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul su, ori cel cultivat de acesta. Deci, vnzarea de produse agricole unui profesionist este un act de comer pentru profesionist i act civil pentru agricultor. Deoarece n toate aceste cazuri, actele juridice sau operaiunile menionate sunt fapte de comer numai pentru una dintre pri, ele au fost denumite fapte de comer unilaterale sau mixte. Problema care se pune n legtur cu faptele de comer unilaterale sau mixte este aceea a reglementrii aplicabile.
29

n dreptul comercial romn, problema regimului juridic al faptelor de comer unilaterale sau mixte are o reglementare legal. Articolul 56 Cod Comercial dispune: Dac un act este comercial numai pentru una din pri, toi contractanii sunt supui n ce privete acest act, legii comerciale. Ca o consecin a acestei concepii, art. 945 Cod Comercial prevede c aciunile derivnd din acte care sunt comerciale chiar numai pentru una din pri, se prescriu pentru toate prile contractante, n conformitate cu dispoziiile legii comerciale. Excepiile de la aplicarea legii comerciale principiul potrivit cruia faptele de comer unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comercial cunoate dou limitri: nu sunt aplicabile dispoziiile referitoare la persoana comerciantului i acele dispoziii pe care nsi legea comercial le exclude de la aplicare. a. Dispoziiile legii comerciale privind persoana comercianilor. Aa cum rezult din art. 56 Cod Comercial, faptele de comer unilaterale sau mixte sunt supuse legii comerciale. Trebuie observat, ns, c legea comercial reglementeaz numai actul juridic ncheiat de pri. Aceasta nseamn c n privina ncheierii i executrii actului, a dovezii drepturilor, a prescripiei etc. sunt aplicabile dispoziiile legii comerciale.14 Legea comercial reglementeaz numai raportul juridic fr a avea vreo consecin asupra statutului juridic al prii pentru care actul juridic nu este act de comer. Cu alte cuvinte, prin faptul c actul juridic la care particip necomerciantul este guvernat de legea comercial nu l transform pe necomerciant n comerciant, cu toate obligaiile care i revin acestuia. b. Dispoziiile pe care nsi legea comercial le exclude de la aplicar.: Articolul 56 Cod Comercial prevede c faptele de comer unilaterale sau mixte sunt supuse legii comerciale, afar (...) de cazurile n care legea ar dispune altfel. Deci, nsi legea comercial admite anumite cazuri cnd dispoziiile sale nu sunt aplicabile. n consecin, n asemenea cazuri sunt aplicabile regulile dreptului civil.
14

D. Clocotici Actele i faptele de comer, n Dreptul nr. 7/1995, pg. 23.

30

Un caz n care dispoziiile legii comerciale nu sunt aplicabile faptelor de comer unilaterale sau mixte privete obligaiile cu pluralitate de debitori. Articolul 42 Cod Comercial stabilete regula potrivit creia n obligaiunile comerciale codebitorii sunt inui solidar, afar de stipulaie contrar. Deci, n dreptul comercial, legea instituie o prezumie de solidaritate a codebitorilor. Dar, n alineatul final al art. 42 Cod Comercial se prevede c aceast prezumie nu se aplic la necomerciani pentru operaiuni care, n ceea ce i privete, nu sunt fapte de comer. Deci, legea comercial exclude aplicarea prezumiei de solidaritate cnd codebitorii sunt necomerciani, iar obligaia lor are ca izvor un act juridic, care, n privina lor, nu este fapt de comer. Vor fi incidente dispoziiile Codului Civil, care consacr regula divizibilitii obligaiilor cu pluralitate de debitori.

CAPITOLUL III
SUBIECTELE RAPORTULUI DE DREPT COMERCIAL 3. 1. Noiuni generale despre comerciani Potrivit art. 7 Cod comercial Sunt comerciani aceia care fac fapte de comer avnd comerul ca profesiune obinuit precum i societile comerciale." Din textul de lege menionat rezult c subiecte ale raportului juridic de drept comercial sunt comercianii-persoane fizice precum i societatile comerciale n calitate de persoane juridice. Pentru a avea calitatea de comerciant-persoan fizic trebuie ndeplinite dou condiii: svrirea de fapte de comer i exercitarea comerului ca profesiune obinuit, iar pentru societatea comercial aceasta rezult din nsi actele de constituire. Unii autori au adugat i o a treia condiie i anume aceea ca faptele de comer s fie svrite n nume propriu, aceast condiie

31

fiind necesar pentru a delimita pe comerciant de auxiliarii folosii de acesta n activitatea comercial. Ali autori au considerat c ar fi necesar i o alt condiie i anume cea a capacitii, sau existena autorizaiei administrative, atunci cnd legea prevede o atare cerin. Condiiile pentru dobndirea calitii de comerciant-persoan fizic sunt urmtoarele: -Svrirea unor fapte obiective de comer constituie una dintre condiiile principale pentru dobndirea calitii de comerciant. Faptele de comer obiective sunt reglementate de disp. art. 3 din Codul comercial. Prin svrirea efectiv a unui fapt de comer se realizeaz dobndirea calitii de comerciant, iar toate actele i faptele juridice ale comerciantului sunt prezumate" a fi comerciale. Calitatea de comerciant se dobndete prin svrirea de fapte de comer obiective numai n msura n care aceste fapte au acest caracter pentru persoana care le svrete. Dac ns, o persoan svrete fapte de comer mixte nu devine comerciant, dac pentru ea actele juridice ncheiate au un caracter civil. Pentru dobndirea calitii de comerciant, svrirea faptelor de comer obiective trebuie s fie efectiv" (nefiind suficient simpla intenie de a deveni comerciant), mprejurarea c o persoan are o firm nscris nu i confer acesteia, prin ea nsi, calitatea de comerciant, care poate fi dobndit numai dac persoana n cauz svrete efectiv" actele de comer obiective. Dar, svrirea efectiv de fapte de comer nu trebuie neleas numai ca aciune direct, acest lucru putndu-se realiza i indirect, prin intermediul altei persoane (de exemplu, a unui prepus). Svrirea de fapte de comer trebuie neleas n sens juridic, adic asumarea de ctre persoana respectiv a rspunderii pentru urmrile actelor svrite, direct sau indirect. Actele i operaiunile contrare ordinii publice sau bunelor moravuri sunt nule i, ca atare, nu produc efecte.
32

Dei important, svrirea de fapte de comer obiective nu constituie o condiie suficient pentru dobndirea calitii de comerciant, mai este necesar ndeplinirea unei alte condiii cumulative,n sensul c svrirea de fapte de comer s aib caracter de profesiune". -Svrirea faptelor de comer cu caracter de profesiune este considerat ca atare cnd se exercit ca ocupaie, ca ndeletnicire permanent a unei persoane. O persoan poate svri una sau mai multe fapte de comer obiective, se cere ns ca faptele de comer s fie de natur ca, prin svrirea lor, s asigure posibilitatea exercitrii unei profesiuni. Unii autori au n vedere numai actele constitutive sau eseniale de comer" ori actele de comer fundamentale sau care sunt comerciale prin natura lor intrinsec", iar n practica judiciar s-a statuat cu fermitate c svrirea unor fapte de comer obiective conexe, cum ar fi emiterea de cambii, chiar repetat, nu ar putea atribui calitatea de comerciant, deoarece aceast operaiune nu poate constitui prin ea nsi exercitarea unei profesiuni. Profesiunea este i un mijloc de satisfacere a unor interese proprii, reprezint un izvor de obinere a resurselor necesare existenei. Deci, svrirea faptelor de comer cu caracter profesional se face n scop de ctig (finis mercatorum est lucmrri). Ca atare, aa cum se subliniaz n literatura juridic, acest element scopul ctigului, dei neconsacrat de lege in terminis, trebuie considerat subsumat noiunii de profesiune avut n vedere de art. 7 Cod comercial romn. In art. 9, Cod comercial, se face sublinierea c orice persoan care n mod accidental face o operaiune de comer nu poate fi considerat comerciant, cu toate c operaiunea n sine este supus legilor comerciale. Svrirea izolat a unor fapte de comer obiective are drept efect naterea unor raporturi juridice supuse legilor comerciale. Dar, prin svrirea acestor fapte de comer, persoana respectiv nu dobndete calitatea de comerciant,
33

deoarece exercitarea acestor fapte de comer nu a avut caracter

profesional, n practica judiciar s-a decis c faptul de a cumpra i a revinde aciuni nu confer calitatea de comerciant, ct timp nu se face dovada c aceste operaiuni s-au fcut n mod repetat i obinuit, ca o profesiune i pentru ca din efectuarea lor s se trag un ctig. S-a mai statuat c profesiunea const n exercitarea actelor n aa mod nct s formeze o ocupaie constant, s fie un exerciiu aa de des i consecutiv, nct s constituie oarecum o special condiie de existen i de via social. Profesiunea este starea unei persoane care face din repetarea unor acte ocupaiunea vieii sale i de la care ea cere resursele existenei sale sociale" Condiia privind caracterul profesional al svririi faptelor de comer nu trebuie neleas n sensul c trebuie s fie vorba neaprat de o activitate exclusiv a persoanei respective i nici mcar de o activitate principal a acesteia. O persoan poate s exercite mai multe profesiuni. Deci, indiferent dac este singura sau una dintre profesiunile persoanei n cauz i fr a se distinge dup cum profesiunile exercitate sunt principale sau secundare, esenial este ca svrirea faptelor de comer s ntruneasc cerinele unei profesiuni. ntruct caracterul profesional sau accidental al svririi faptelor de comer este considerat a fi o chestiune de fapt, el poate fi dovedit, n caz de litigiu, prin orice mijloc de prob admis de lege. Un indiciu al caracterului profesional al svririi faptelor de comer l poate constitui existena unei ntreprinderi, adic o organizare sistematic a factorilor de producie (resurse naturale, capital, munc) de ctre ntreprinztor, pe riscul su, n vederea obinerii unui profit. Existena ntreprinderilor poate rezulta din mai multe mprejurri de fapt: un local, firm, auxiliari, publicitate etc. -Svrirea faptelor de comer n nume propriu , constituie dup unii autori, cea de-a treia condiie (neprevzut ns, n mod expres, de lege) pentru dobndirea calitii de comerciant. Deci, n aceast opinie, o persoan nu devine comer ciant dect dac svrete fapte de comer obiective cu caracter profesional, n nume propriu, independent i pe riscul su. Se susine c aceast
34

condiie

asigur

delimitarea

din

punct

de

vedere

juridic

comerciantului de auxiliarii folosii de acesta n activitatea sa (ei fiind reprezentani ai comerciantului). Reprezentanii comerciantului svresc, i ei, fapte de comer cu caracter profesional, dar n numele i pe seama comerciantului (n timp ce comerciantul, svrind fapte de comer n nume propriu, angajeaz numele i patrimoniul su n raporturile cu terii). Astfel, prepusul este nsrcinat cu comerul patronului su, fie n locul unde acesta l exercit, fie n alt loc (art. 392 Cod comercial); comisii pentru nego sunt nsrcinai s vnd mrfurile n interiorul localului unde se exercit comerul (art. 404 Cod comercial); comisii cltori pentru nego sunt reprezentanii nsrcinai cu exercitarea comerului n alte localiti (art. 402 Cod comercial). n toate cazurile, ntruct reprezentanii svresc faptele de comer nu n nume propriu, ci n numele i pe seama altuia, ei nu au calitatea de comerciant; aceast calitate aparine celui care le-a dat mputernicirea. Situaia este asemntoare i n cazul administratorilor unei societi comerciale. Potrivit legii, administratorul ncheie toate actele juridice cerute de aducerea la ndeplinirea a obiectului societii. Obligaiile i rspunderile administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele speciale prevzute de legea societilor comerciale. Deci, i administratorii ncheie actele juridice n numele i pe seama societii, nu n nume propriu; calitatea de comerciant o are societatea comercial. -Condiia capacitii persoanei fizice-comerciant ine de capacitatea de exerciiu din dreptul civil, iar condiia autorizaiei administrative impune sub aspectul legalitii un minim de control social cu privire la activitatea comercial dar i la condiiile n care aceasta poate avea loc. 3. 2. Profesiunile comerciale i necomerciale Profesiunea comercial aa cum rezult din legea comercial se definete n funcie de doi (eventual trei) parametri: svrirea de
35

fapte de comer obiective, ca o profesiune obi nuit (i n nume propriu). n literatura juridic s-au purtat discuii dac anumite categorii de persoane, cum sunt: asociaii/actionarii societilor comerciale, meseriaii, agricultorii au sau nu calitate de comerciant. n ceea ce i privete pe asociaii societii n nume colectiv (dar i a asociailor comanditai din societatea n comandit simpl sau pe aciuni), care rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale, s-a considerat, tradiional, c au calitatea de comerciant. Aceast opinie se ntemeiaz pe faptul c n firma societii este cuprins i numele unuia dintre asociai, ceea ce ar fi nsemnat c asociatul exercit personal comerul prin intermediul societii. O problem controversat s-a pus n legtur cu calitatea de comerciant a persoanelor interpuse (prete-nom) care exercit faptele de comer, ntr-o opinie, s-a afirmat c persoana interpus (mandatarul prete-nom) are calitatea de comerciant, deoarece ceea ce intereseaz este numele sub care se svresc faptele de comer. Ali autori au susinut, dimpotriv, c aceast calitate de comerciant o are adevratul stpn al afacerii (mandantul prete-nom), ntruct actul simulat este nul, dac fraudeaz legea, n sfrit, o alt prere este n sensul c au calitatea de comerciant att o persoan interpus, ct i persoana care exercit n realitate comerul. Recent, s-a exprimat o adeziune la prima dintre prerile susmenionate, prin care se susine c are calitatea de comerciant mandatarul prete-nom, argumentndu-se n sensul c terii au n vedere persoana cu care intr n raporturile contractuale, baznduse pe creditul pe care aceasta l are n activitatea pe care o desfoar. n ceea ce-1 privete pe meseria (persoan care, pe baza cunotinelor dobndite prin colarizare sau practic, execut anumite operaiuni de prelucrare i transformare a obiectelor muncii sau presteaz anumite servicii), caracteristica acti vitii pe care el o presteaz const n munca sa personal calificat asupra materiei ori n prestarea unor servicii.
36

n cazul cnd o persoan desfoar o activitate personal limitat la exercitarea meseriei sale, pe baza comenzilor clienilor i cu materialele acestora, activitatea respectiv are caracter civil (locatio opera) i, n consecin, este supus legii civile.n aceast situaie calitatea de comerciant a meseriaului este exclus. Dar, dac meseriaul cumpr el materialele i execut anumite mrfuri pe care le vinde clienilor sau meseriaul nu lucreaz singur, ci ajutat de alte persoane, se pune din plin problema dac, n acest caz, dobndete sau nu calitatea de comerciant. Problema este controversat. Dup unii autori, meseriaul nu devine cornerciant, nici ntr-o astfel de situaie, chiar dac efectueaz operaiuni comerciale (cumprarea de mrfuri pentru a le prelucra i revinde), aceasta ntruct asemenea operaiuni ar fi accesorii exerciiului meseriei (accesorium sequitur principalem). Dup o.alt opinie, ct timp meseriaul se limiteaz la exercitarea meseriei sale el nu are calitatea de comerciant. Dar, din moment ce svrete i fapte de comer, n condiiile n prevederilor n care art. 7 cumpr C. com., mrfuri meseriaul n vederea dobndete i calitatea de comerciant. Deci, el este considerat comerciant, cazurile prelucrrii i revnzrii (art. 3 pct. l C. com.). Legea nr. 26/1990, privind registrul comerului, nu pune capt acestei controverse ci, dimpotriv s-ar prea c menine aceast situaie de incertitudine prin aceea c dispozitiile art. l alin. 3 din lege prevede c meseriaii nu sunt inui de obligaia nmatriculrii n registrul comerului, ntr-adevr, este vorba de o scutire de o obligaie profesional (pentru comerciani), asemntoare celei prevzute de art. 34 C. com., potrivit crora dispoziiile din cod referitoare la comerciani nu se aplic comercianilor care fac micul trafic ambulant, cruilor sau acelor al cror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale. De asemenea, prin dispozitiile art. l alin. 2 al Legii 26/1990 privind registrul comertului, se prevede c sunt comerciani persoanele fizice care exercit n mod obinuit acte de comer, societile comerciale, regiile autonome i organizaiile
37

cooperatiste. Meseriaii nu sunt menionai, indiferent c-i exercit numai meseria sau svresc i unele acte de comer. Potrivit unei preri recent exprimate n literatura juridic, de scutirea prevzut de art. l alin. 3 al Legii nr. 26/1990 ar trebui s beneficieze numai meseriaii care se limiteaz la exerciiul meseriei lor. De ndat ce exercitarea meseriei este nsoit de svrirea unor fapte de comer, scutirea nu ar fi operant, deoarece, svrind fapte de comer obiective cu caracter profesional, meseriaul a devenit comerciant i, n aceast calitate, este obligat s se nmatriculeze n registrul comerului. S-ar prea c aceast din urm prere este nentemeiat, ntruct, pe lng faptul c legea nu distinge, atunci cnd l scutete pe meseria de obligaia de nma triculare, mai trebuie corelate dispoziiile art. l alin. 3 din Legea nr. 26/1990, cu pre vederile art. 34 teza final din C. com. care face meniunea expres c nu se aplic prevederile legale referitoare la comerciani persoanelor al cror comer nu iese din cercul unei profesiuni manuale". Or, meseriaul se afl tocmai ntr-o atare situaie juridic (n sensul c dei svrete i fapte de comer el totui nu iese din sfera profesiunii sale manuale). Agricultorii (persoane care se ocup cu cultivarea pmntului) nu desfoar o activitate care s aib tangen cu cea a comerciantului. Dar i ei vnd produsele pe care le-au cultivat. Art. 5 din Codul comercial prevede c nu sunt considerate fapte de comer aceste operaii. Ca atare, aa cum s-a subliniat n literatura juridic, ntruct vnzarea produselor agricole nu este o fapt de comer, ci un act juridic civil, nseamn c agricultorii nu au calitatea de comerciani. ntocmai ca i n cazul meseriailor, prin disp. art. l din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului, se prevede c agricultorii nu au obligaia de a se nmatricula n registrul comerului, n literatura juridic s-a exprimat prerea c n acest caz n-ar fi vorba de o scutire" de obligaia de nmatriculare, ci de o excludere" a acestei obligaii, deoarece art. 5 C. com. prevede n mod expres c
38

agricultorii nu au calitatea de comerciani. Am vzut ns c ntr-o formulare mai larg (persoane al cror comer nu iese din sfera unei profesiuni manuale") i disp. art. 34 din C. com. conine o astfel de prevedere pentru meseriai. Se impune ns subliniat c, n msura n care un agricultor ar svri fapte de comer, n condiiile prevederilor art. 7 Cod comercial, cumprnd, de exemplu, produse agricole pentru revnzare i ar desfura aceast activitate ca o profesiune, el devine comerciant i, ca atare, va avea obligaiile acestuia, printre care i aceea de a se nmatricula n registrul comerului. O atare remarc este perfect ntemeiat, pentru c, n acest caz, activitatea desfurat de agricultor (ca o profesiune care excede activitatea sa de agricultor), iese din sfera unei profesiuni manuale", aa cum prevede art. 34 Cod comercial. Analizind cele de mai sus, n principiu, se poate spune c este comerciant cel care face n mod obinuit acte de comer, adic cumpr spre a revinde. Spre deosebire de comerciant, meseriaul, agricultorul, cel care exercit o profesiune liberal nu cumpr spre a revinde. Acest lucru este ns relativ, iar dispoziiile Codului comercial las neclarificate destule probleme, pe care practica judiciar, de regul, le soluioneaz n favoarea caracterului comercial al ntreprinderii. Pentru a intelege mai bine notiunile prezentate mai sus prezentam urmatorul exemplu: - un agricultor care are 100 de capre, nu va fi comerciant dac realizeaz de pe pmntul su cel puin jumtate din hrana necesar caprelor sale. Dar, dac el cumpr aceast hran i vinde laptele orenilor, acest lapte nu reprezint dect o transformare a hranei pe care a cumprat-o. Situaia devine i mai clar n cazul lptriilor sau cresctoriilor de porci care isi aleg locatiile n apropierea oraelor dac, n mod accesoriu, ele se organizeaz n scopul transformrii propriilor produse spre a le revine mai bine. Dar, o exploatare agricol nu face comer dac cultivatorul de vi de vie
39

sau de sfecl i construiete propriile distilerii sau fbricue de zahr pentru a-i trata mai bine, n mai bune condiii, produsale. Dar daca el cumpr de la vecini struguri sau sfecl el devine comerciant, cci cumprarea n scopul revinderii constituie tocmai trstura comerciantului. Lucrurile sunt identice i n ceea ce-1 privete pe meseria (artizan). Cuvntul artizan este neutru, din punct de vedere comercial. Unii artizani sunt comerciani alii nu. Nu sunt comerciani cei care nu utilizeaz niciodat, ca mn de lucru, dect membrii familiilor lor i care nu cumpr dect cea mai mic parte din ceea ce va fi valoarea produciei lor. Cu privire la artizani, s-a mai considerat c se asimileaz cu o cumprare n scop de revnzare obinerea serviciilor altuia n vederea revnzrii produsului. Dar, nu constituie act de comer situaia cnd serviciile civile ale ntreprinztorului sunt considerate ca absorbind i acoperind nevoile sale de personal. Acesta este cazul agricultorului, ca i acela al profesiunilor liberale (medic, avocat, notar) care folosesc salariai, chiar destul de numeroi uneori. Cu toate acestea, legea atribuie, n ansamblul lor i datorit naturii lor, caracter comercial unor ntreprinderi dei nu exist cumprare n scopul revinderii. Este vorba de ntreprinderile comerciale prin obiectul lor. Orice ntreprindere de manufactur, comision, transport, orice ntreprindere de furnituri, agenie sau birou de afaceri, de banc, spectacole publice, Codul comercial le consider ca fiind acte de comer. Cuvntul de ntreprindere folosit de Codul comercial este conceput ca organizare pentru a fi n msur s produc acte profesionale. De exemplu, ntreprinderea de spectacole publice const n faptul de a se organiza pentru a fi n msur s dea o serie de spectacole. Toate contractele vor fi acte de comer, ntruct actul iniial este o ntreprindere de spectacole. Mai trebuie reamintit c independent de obiectul lor toate societile comerciani.
40

care

mbrac

forme

comerciale(conform

legislatiei

comerciale in vigoare) sunt considerate ca avnd calitatea de

Problema

diferenierii

profesiunilor

comerciale

de

cele

necomerciale se pune nu numai n legtur cu persoanele fizice, ci i cu persoanele juridice cum sunt: regiile autonome; societile comerciale; organizaiile cooperatiste; asociaiile i fundaiile; statul, n general, i organele administraiei publice centrale i locale, n special. Regiile autonome sunt organizate n ramurile strategice ale economiei naionale, fiind persoane juridice care funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar (art. 2 i 3 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitilor de stat ca regii autonome i societi comerciale cu capital de stat). Ele sunt proprietare ale bunurilor din patrimoniul lor, iar prin activitatea desfurat trebuie s-i acopere cheltuielile din veniturile realizate i s obin profit" (art. 5 i 6 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitilor de stat ca regii autonome i societi comerciale cu capital de stat). Pe de alt parte, art. l alin. 2 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului prevede n mod expres c regiile autonome au calitatea de comerciani. n raport cu prevederile legale sus-menionate concluzia nu poate fi dect aceea c regiile autonome au calitatea de comerciant, n consecin, ele sunt supuse unor reglementri care sunt aplicabile societilor comerciale: legea impozitului pe profit, legea privind organizarea i funcionarea controlului financiar, legea contabilitii etc. Calitatea de comerciant a regiilor autonome se dobndete din momentul nfiinrii lor prin hotrrea guvernului sau, respectiv, prin decizia organului administraiei publice locale. Societile comerciale au, n mod evident, calitatea de comerciant. De altfel, n art. 7 C. corn., se prevede in terminis c pe lng persoanele fizice, au calitatea de comerciant i societile comerciale. Au aceast calitate toate cele cinci categorii de societi comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990: societatea n nume colectiv; societatea n comandit simpl; societatea pe aciuni;
41

societatea n comandit pe aciuni i societatea cu rspundere limitat. Prin lege nu se prevd condiii pentru ca societile comerciale s dobndeasc calitatea de comerciant i aceasta deoarece, spre deosebire de persoanele fizice, care, n principiu, au vocaia oricrei profesiuni, n cazul societilor comerciale acestea au o unic finalitate: de a se constitui n scopul desfurrii unei activiti comerciale. Persoana fizic dobndete calitatea de comerciant prin svrirea de fapte de comer, cu caracter profesional, pe cnd societatea comercial dobndete aceast calitate din nsi momentul constituirii ei, independent de svrirea vreunui fapt de comer. Este de fcut precizarea c societatea este comercial numai dac obiectul ei, prevzut obligatoriu n actul constitutiv, este acela de a svri unul sau mai multe fapte de comer obiective. Organizaiile cooperatiste au i ele calitatea de comerciant, acest lucru fiind prevzut n mod expres n art. l alin. 2 din Legea nr. 26/1990.. Organizaiile cooperatiste fiind comerciante sunt supuse obligaiilor care revin comercianilor. Ele dobndesc calitatea de comerciant de la data nfiinrii lor, n condiiile legii. Asociaiile i fundaiile, care sunt nfiinate i funcioneaz n baza O.U.G. 26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, nu au calitatea de comerciant ntruct scopul nfiinrii lor este desfurarea unei activiti dezinteresate, nu obinerea unui profit. Dar, ele, potrivit art.46, alin1, lit.b, pot svri anumite fapte de comer, asociaiile i fundaiile obin venituri din activiti economice directe. De exemplu, o asociaie organizeaz un restaurant cu circuit nchis pentru membrii si sau editeaz o publicaie prin care sunt rspndite ideile i activitile pe care ea le desfoar. n astfel de situaii, cnd sunt svrite fapte de comer, raporturile juridice rezultate din svrirea acestor fapte sunt supuse legilor comerciale.
42

Statul, judeul i comuna, aa cum prevede art. 8 din Codul comercial, nu pot avea calitatea de comerciant. Aceste dispoziii ale Codului comercial nu mai sunt, n condiiile actuale, corespunztoare, deoarece n prezent, activitatea statului i a unitilor sale administrativ-teritoriale nu mai privete, aa cum era n trecut, numai serviciile publice. Statul intervine activ n economie, ndeosebi n domeniile strategice (cum ar fi, de exemplu, energia, transporturile, pota, telefonul, telegraful) i chiar monopolizeaz exploatarea unor resurse sau industrii. Aadar, statul svrete, pe lng actele de autoritate, necesare funcionrii serviciilor publice, i acte cu caracter privat, motiv pentru care, n literatura juridic s-a considerat c, n aceast postur, este subiect al raporturilor comerciale, cu toate c statul (i unitile sale teritoriale) nu au calitatea de comerciant. Drept urmare, numai faptele sale de comer intr sub incidena legilor comerciale. Svrirea de fapte de comer de ctre stat i unitile sale teritoriale privete numai serviciile publice cu gestiune privat, adic serviciile publice cu profil industrial i comercial. 3.3. Determinarea i proba calitii de comerciant n situatia unor litigii, cel care invoc ori neag calitatea de comerciant al unei persoane fizice sau juridice trebuie s administreze dovada n acest sens (actori incumbit probatio). Dovada calitii de comerciant se poate face cu orice mijloace de prob admise de legea comercial. n cazul persoanelor fizice, ntruct calitatea de comerciant se dobndete prin svrirea faptelor de comer obiective, cu caracter profesional, aceast calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care s rezulte c persoana n cauz a svrit efectiv una sau mai multe fapte de comer prevzute de art. 3 C.com. ca profesiune (obinuit) i n nume propriu. Deci, n ceea ce privete comercianii-persoane fizice, calitatea de comerciant nu se consider probat cu dovezi privind existena autorizaiei administrative de exercitare a comerului, a
43

nmatriculrii n registrul comerului, titulatura de comerciant folosit n anumite nscrisuri, dobndirea unui fond de comer, plata unor impozite pe profit, etc. Acestea sunt doar prezumii mpotriva crora se poate face proba contrar (prezumii relative). De aceea, ele trebuie folosite mpreun cu alte mijloace de prob din care s rezulte exerciiul efectiv al comerului, n condiiile prevederilor art. 7 din Codul comercial (exercitarea de fapte de comer, ca profesiune obinuit). n cazul societilor comerciale, regiilor autonome i organizaiilor cooperatiste, calitatea de comerciant se dovedete cu actul constitutiv, respectiv prin actul nfiinrii lor, n condiiile cerute de lege. Aceasta, ntruct scopul societilor comerciale este tocmai desfurarea unei activiti comerciale, ele dobndind, aa dar, calitatea de comerciant la data constituirii sau nfiinrii lor. 3. 4. ncetarea calitii de comerciant ncetarea calitii de comerciant este strns legat de modul n care aceast calitate a fost dobndit. a) n cazul persoanei fizice, ntruct calitatea de comerciant se dobndete prin svrirea unor fapte de comer obiective, cu caracter profesional, ncetarea calitii de comerciant, n mod firesc, are loc n momentul n care nu se mai svresc fapte de comer ca profesiune obinuit. Dar trebuie s se in seama c ncetarea svririi faptelor de comer trebuie s fie efectiv i din ea s rezulte intenia de a renuna la calitatea de comerciant; de exemplu, radierea din registrul comerului trebuie s fie nsoite de ncetarea efecturii unor fapte de comer cu caracter profesional. n ceea ce privete efectele juridice ale calitii de comerciant se pot produce i dup ncetarea acestei caliti, situaie n care, potrivit art. 707 C. corn., comerciantul retras din comer poate fi declarat n stare de faliment pentru datoriile contractate anterior retragerii. b) n cazul societilor comerciale, ntruct dobndirea calitii de comerciant este legat de constituirea lor ca persoan
44

juridic, aceast calitate se pierde n momentul cnd societatea nceteaz s mai existe ca persoan juridic. Potrivit art. 227 din Legea nr. 31/1990, societatea comercial i nceteaz existena prin dizolvare, care poate avea loc: prin trecerea termenului stabilit pentru durata societii; imposibilitatea realizrii obiectului societii ; hotrrea adunrii generale; faliment etc. Dizolvarea societii nu atrage, automat, pierderea personalitii juridice; societatea nu mai poate face operaiuni noi, dar poate face operaiunile necesare lichidrii (personalitate juridic rezidual). Practic, personalitatea juridic a societii nceteaz o dat cu ultima operaiune de lichidare, urmata de radiere. 3.5. Comerciantul persoana fizica si comerciantul persoana juridica Prin sintagma subiecte de drept comecial avem n vedere persoanele care particip n cadrul raporturilor comerciale15 att persoane fizice ct i persoane juridice. n art.7 din Cod, se precizeaz c sunt comerciani aceia care fac fapte de comer, avnd comerul ca o profesiune obinuit i societile comerciale. Orice persoana care ntr-un chip accidental face o operaiune de comer, nu poate fi considerat ca comerciant, ea este ns supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate contestaiunile ce se pot ridica din aceasta operaiune. 5.1 Capacitatea ceruta persoanei fizice, pentru a fi comerciant n temeiul dispoziiilor Codului Comercial i ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice i juridice, o persoan fizic are capacitatea de a fi comerciant dac are capacitate deplin de exerciiu. Avnd o asemenea capacitate, persoana fizic poate s-i exercite drepturile i s-i asume obligaii svrind acte juridice.

15

Comercianii 45

Avnd n vedere aceleai dispoziii ale Codului Comercial i ale Decretului nr. 31/1954, nu au capacitatea de a fi comerciani: minorul i persoana pus sub interdicie. a) Minorul. Incapacitatea de a fi comerciant privete pe orice minor. Ea se refer nu numai la minorul sub 14 ani, care este lipsit de capacitate de exerciiu, ci i la minorul care a mplinit aceast vrst, care are capacitate de exerciiu restrns. O problem se poate pune n legtur cu capacitatea de a fi comerciant a minorului care a mplinit vrsta de 16 ani. S-ar putea discuta dac nu ar trebui s i se recunoasc acestui minor capacitatea de a fi comerciant, de vreme ce, potrivit art. 10 din Decretul nr. 31/1954, minorul de 16 ani poate s ncheie contractul de munc ori s intre ntr-o organizaie cooperatist, fr a avea nevoie de ncuviinarea prinilor sau a tutorelui. Considerm c dispoziiile citate nu pot justifica recunoaterea capacitii de a fi comerciant unui minor care a mplinit vrsta de 16 ani. Concluzia se bazeaz, n primul rnd, pe deosebirile care exist ntre condiia juridic a salariatului sau a membrului organizaiei cooperatiste i cea a comerciantului. Salariatul ori membrul organizaiei cooperatiste se afl ntr-un raport de subordonare i are drepturile i obligaiile rezultate din raportul de munc, pe cnd comerciantul i asum personal obligaii prin actele juridice pe care le ncheie, cu consecine grave pentru patrimoniul su, inclusiv aplicarea procedurii falimentului n cazul insolvenei. O problem se pune i n legtur cu capacitatea femeii minore cstorite. Potrivit legii, femeia se poate cstori la mplinirea vrstei de 16 ani i, cu dispens, la mplinirea vrstei de 15 ani. Prin cstorie, femeia minor dobndete capacitate deplin de exerciiu (art. 8 alin 3 din Decretul nr. 31/1954). Cu toate c, prin cstorie, femeia minor dobndete deplina capacitate de exerciiu socotim c ea nu poate avea capacitatea de a fi comerciant, pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Dobndirea capacitii de exerciiu depline pe aceast cale nu reprezint o garanie suficient pentru exercitarea comerului cu titlul
46

profesional. De aceea i art. 10 Cod Comercial, stabilind condiiile cerute pentru recunoaterea capacitii de a fi comerciant unui minor, a prevzut nu numai condiia ca minorul s fie emancipat, ci i o alt condiie, distinct, ca minorul, indiferent de sex, s aib 18 ani mplinii. n concepia Codului Comercial, incapacitatea minorului privete nceperea unui comer. Minorul nu are capacitatea de a ncepe un comer. Legea permite ns continuarea comerului n numele minorului. Se au n vedere acele cazuri n care s-ar afla minorul, de a fi titularul unui fond de comer dobndit pe cale succesoral. Continuarea comerului n numele minorului constituie un mijloc de ocrotire al acestuia. De aceea, art. 13 Cod Comercial prevede posbilitatea continurii comerului n n numele minorului, se face prin cu intermediul prinilor sau, dup caz, al tutorelui. Continuarea comerului numele minorului autorizaia instanei, care trebuie publicat n Monitorul Oficial i nregistrat n registrul comerului (art. 21 lit h din Legea nr. 26/1990). Persoana mputernicit s continue comerul n numele minorului poate svri toate actele necesare exercitrii comerului. Sunt excluse, desigur, actele care ar contraveni scopului continurii comerului, de exemplu, vnzarea fondului de comer. ntruct comerul este continuat n numele minorului prin svrirea faptelor de comer, minorul dobndete calitatea de comerciant, iar nu printele sau tutorele. n consecin, n cazul insolvenei, minorul va fi supus procedurii insolvenei. Dar, sanciunile penale pentru infraciunile svrite n cursul procedurii se aplic reprezentantului, deoarece ele privesc persoana care a comis infraciunea. b) Persoana pus sub interdicie. Potrivit art. 14 Cod Comercial, persoana pus sub interdicie nu poate fi comerciant i nici continua comerul. Legea interzice acestei persoane s nceap ori s continue un comer.
47

Astfel, n cazul n care persoana pus sub interdicie ar dobndi pe cale succesoral un fond de comer, printele ori tutorele nu ar putea continua comerul n numele interzisului. n consecin, fondul de comer aparinnd interzisului va fi supus lichidrii. Soluia legii se explic prin aceea c interzisul este o persoan care este lovit de o infirmitate iremediabil, lipsit de sperana de a putea desfura vreodat o activitate comercial. 5.2. Incompatibiliti, Decderi, Interdicii i Autorizaii privind desfurarea activitii comerciale. Incompatibiliti privind desfurarea activitii Activitatea comercial are, prin definiie, un caracter speculativ, n sensul c ea urmrete obinerea unui profit. Acest caracter face ca activitatea comercial s nu poat fi exercitat de persoanele care au anumite funcii sau profesii legate de interesele generale ale societii. Existnd o incompatibilitate de interese, legea interzice persoanelor care au asemenea funcii sau profesii s exercite comerul cu caracter profesional. Constituia Romniei, n art. 125, prevede c funcia de judector este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior. O prevedere identic exist i n privina procurorilor (art. 132) i judectorilor Curii Constituionale (art. 144). Potrivit Legii 161/2003, calitatea de deputat, senator, membru al guvernului, de ales local i funcionar public este incompatibil cu calitatea de comerciant persoan fizic.16 Prin Legea nr. 188/1999 sunt stabilite anumite incompatibiliti pentru funcionarii publici.
17

Astfel, funcionarii nu pot deine funcii n

regiile autonome, societile comerciale ori n alte uniti cu scop lucrativ. Tot astfel, funcionarii publici nu pot exercita la societi
16

Legea 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei,( Monitoul Oficial, Partea I, nr. 279/21.04.2003). 17 Legea 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 600/08.12.1999). Legea nr. 188/1999 a fost modificat i completat i apoi republicat (M. Of., Partea I, nr. 251/22.03.2004).

48

comerciale cu capital privat activiti cu scop lucrativ care au legtur cu atribuiile ce le revin din funciile publice pe care le dein i nu pot fi mandatari ai unor persoane n ceea ce privete efectuarea unor acte n legtur cu funcia public pe care o ndeplinesc (art. 57 din lege). Incompatibilitatea de a fi comerciant exist i n privina celor care exercit profesii liberale (avocaii, notarii publici, medicii, arhitecii, etc.). Astfel, exercitarea profesiei de avocat este incompatibil cu exercitarea nemijlocit de fapte materiale de comer (art. 12 lit. c. din Legea 51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat). Deci, avocatul poate avea calitatea de comerciant cu excluderea svririi nemijlocite a unor fapte materiale de comer. Exercitarea profesiei de notar public este incompatibil cu desfurarea unor activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse (art. 35 lit. b din Legea 36/1995 a notarilor publici i a activitii notariale). Din aceste dispoziii legale rezult c profesia de notar public este incompatibil, n toate cazurile, cu calitatea de comerciant. Exercitarea profesiei de medic este incompatibil cu calitatea de comerciant (art. 14 lit. b din Legea 306/2004 pentru exercitarea profesiei de medic). Persoana care nu respect dispoziiile legale privind incompatibilitatea i exercit o profesiune comercial urmeaz s fie destituit din funcia ce o deine ori, dup caz, s fie exclus din organizaia profesional din care face parte. Decderi cu privire la exercitarea unei activiti comerciale Asigurarea legalitii i moralitii activitii comerciale, precum i protejarea demnitii profesiunii comerciale, impun ca, n cazul svririi unor fapte grave, comercianii s fie deczui din dreptul de a exercita o profesiune comercial. Instana judectoreasc poate
49

dispune sanciunea decderii din dreptul de a exercita profesia comercial ca o pedeaps complementar, n condiiile Codului penal. Interdiciile privind exercitarea unei activiti comerciale Pentru ocrotirea unor interese generale ale societii, de ordin economic, social sau moral, anumite activiti nu se pot exercita pe baza liberei iniiative:18 fabricarea i comercializarea de echipament militar, de muniii i armament; fabricarea i comercializarea de droguri i narcotice n alt scop dect de medicament. Prin H.G. 1323/1990 au fost stabilite, n temeiul art. 218 din Legea 31/1990, activitile care nu pot face obiectul unei societi comerciale: activitile care, potrivit legii penale, constituie infraciuni sau sunt contrare unor alte dispoziii legale cu caracter imperativ; activitile care constituie, n condiiile stabilite de lege, monopol de stat; fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice n alt scop dect de medicament; imprimarea hrilor cu caracter militar, etc. Autorizaii privin desfurarea unei activiti comerciale Dobndirea calitii de comerciant este reglementat de O.U.G. nr. 44/2008 care a nlocuit Legea nr. 300/2004. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 44/2008 reglementeaz accesul la activitatea economic a Persoanelor Individuale i Fizice Autorizate, precum i a ntreprinderilor ntreprinderilor Familiale, inclusiv

procedura de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii acestora. nainte de a ncepe activitatea economic, att persoanele fizice autorizate, nregistrarea
18

ct n

ntreprinztorii

persoane i

fizice,

titulari

de

ntreprindere individual, au obligaia s solicite i s obin registrul comerului autorizarea funcionrii.

Exploatarea monopolurilor de stat este reglementat prin Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat (M. Of., Partea I, nr. 96/13.05.1996).

50

ntreprinderea familial dispune de un termen de 15 zile de la ncheierea acordului de constituire pentru a cere nregistrarea i autorizarea funcionrii. Pot desfura activiti economice n una din formele prevzute (persoan fizic autorizat, ntreprindere individual, ntreprindere familial), persoanele fizice care ndeplinesc urmtoarele condiii: au mplinit vrsta de 18 ani, respectiv vrsta de 16 ani n nu au svrit fapte sancionate de legile financiare, cazul membrilor ntreprinderii familiale; vamale i cele care privesc disciplina financiar fiscal, de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal; au un sediu profesional declarat. Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca persoana fizic autorizat, titularul ntreprinderii individuale sau oricare membru al ntreprinderii familiale s dein un drept de folosin asupra imobilului la adresa cruia acesta este declarat; declar pe propria rspundere c ndeplinesc condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecia mediului i protecia muncii; n cazul n care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activiti economice este necesar ndeplinirea unor condiii de pregtire profesional i/sau de atestare a pregtirii profesionale, trebuie s se fac dovada ndeplinirii acestor condiii. Cererea de nregistrare n registrul comerului i de autorizare a funcionrii se depune la registrul comerului de pe lng Tribunalul din judeul n care solicitantul i stabilete sediul profesional. nregistrarea n registrul comerului a persoanei fizice autorizate, a ntreprinderii individuale i a ntreprinderii familiale se face n baza rezoluiei motivate a directorului oficiului registrului comerului. Oficiul Registrului Comerului va elibera certificatul de nregistrare in 3/5 zile de la inregistrare, coninnd codul unic de
51

nregistrare i certificatul constatator emis n baza declaraiei pe propria rspundere de ndeplinire a condiiilor de funcionare. Certificatul de nregistrare este documentul care atest nregistrarea n registrul comerului, autorizarea funcionrii i luarea n eviden de ctre autoritatea fiscal competent. O persoan fizic care desfoar activiti economice n mod independent sau o intreprindere familial are dreptul de a deine o singur autorizaie. Pentru a fi comerciant este necesar ca persoana care solicit obinerea autorizaiei de exercitare a comerului s aib pregtire profesional pentru domeniile respective de activitate. Regimul juridic al persoanei fizice autorizate Persoana fizic autorizat nu poate angaja cu contract de munc tere persoane pentru desfurarea activitii pentru care a fost autorizat. O persoan poate cumula calitatea de persoan fizic autorizat cu cea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic. Persoana fizic autorizat i desfoar activitatea folosind n principal fora de munc i aptitudinile sale profesionale. Persoana fizic i nceteaz activitatea i este radiat din registrul comerului n urmtoarele cazuri: prin deces, prin voina acesteia sau n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 (adic n cazul n care o persoan fizic / juridic a fost prejudiciat, ca efect al unei nmatriculri sau meniuni n Registrul Comerului, avnd dreptul, n acest caz, s cear radierea nregistrrii pgubitoare). Regimul juridic al ntreprinztorului persoan fizic titular al ntreprinderii individuale ntreprinderea individual este o ntreprindere economic, fr personalitate juridic, organizat de un ntreprinztor persoan fizic.
52

Prin urmare, ntreprinderea individual nu dobndete personalitate juridic prin nregistrarea n Registrul Comerului. ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale este comerciant persoan fizic de la data nregistrrii sale n registrul comerului. Pentru organizarea i exploatarea ntreprinderii sale, ntreprinztorul persoan fizic, poate angaja tere persoane cu contract individual de munc, nregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munc. ntreprinztorul persoan fizic titular al unei ntreprinderi individuale poate cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic. ntreprinztorul persoan fizic titular al ntreprinderii individuale i nceteaz activitatea i este radiat din Registrul Comerului n caz de deces, prin voina sa, sau n condiiile art. 25 din Legea 26/1990. Regimul juridic al ntreprinderii familiale ntreprinderea familial este o ntreprindere economic, fr personalitate juridic, organizat de un ntreprinztor persoan fizic mpreun cu familia sa. Membrii unei ntreprinderi familiale pot fi simultan persoane fizice autorizate sau titulari ai unor ntreprinderi individuale. De asemenea, acetia pot cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane. ntreprinderea familial nu poate angaja tere persoane cu contract de munc. ntreprinderea familial se constituie printr-un acord de constituire, ncheiat n form scris, ca o condiie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele i prenumele membrilor, reprezentantul, data ntocmirii, participarea fiecrui membru la ntreprindere, condiiile participrii, cotele procentuale n care vor mpri veniturile nete ale ntreprinderii i condiiile de retragere, sub sanciunea nulitii absolute.
53

Reprezentantul

desemnat

prin

acordul

de

constituire

va

gestiona interesele ntreprinderii familiale n temeiul unei procuri speciale, sub forma unui nscris sub semntur privat. Procura special se semneaz de ctre toi membrii ntreprinderii. ntreprinderea familial nu dobndete personalitate juridic prin nregistrarea n Registrul Comerului. Membrii ntreprinderii familiale sunt comerciani persoane fizice de la data nregistrrii acesteia n Registrul Comerului. Actele de dispoziie asupra bunurilor afectate activitii ntreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritii simple a membrilor ntreprinderii, cu condiia ca aceast majoritate s includ i acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. Actele prin care se dobndesc bunuri pentru activitatea ntreprinderii familiale se ncheie de reprezentant fr autorizarea prealabil a membrilor, dac valoarea bunului cu privire la care se ncheie actul nu depete 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate ntreprinderii i a sumelor de bani aflate la dispoziia ntreprinderii. ntreprinderea familial i nceteaz activitatea i este radiat din Registrul Comerului n urmtoarele cazuri: mai mult de jumtate dintre membri acesteia au decedat; mai mult de jumtate dintre membrii nreprinderii

familiale cer ncetarea acesteia sau se retrag din ntreprindere; n condiiile art. 25 din Legea 26/1990

5.3.Activitatea desfurat de comerciantul persoan fizic Conditia pe care trebuie sa o ndeplineasc o persoana fizica pentru a fi comerciant se refera la activitatea pe care o desfoar. Persoanele fizice, ceteni romni sau ceteni strini, care provin din statele membre ale Uniunii Europene i din statele aparinnd Spaiului Economic European, pot desfura activiti economice pe teritoriul Romniei, n mod independent, sau pot constitui intreprinderi familiale, sau intreprinderi condiiile prevzute de prezenta lege. individuale n Persoanele fizice,
54

intreprinderile familiale si intreprinderile individuale, pot fi autorizate

s desfoare activiti economice n toate domeniile, meseriile i ocupaiile, cu excepia celor reglementate prin legi speciale. Persoana fizic trebuie s exercite n mod obinuit, cu titlu de profesie, fapte de comer. Aadar, potrivit persoana criteriului dobndete obiectiv aceast de definire a comerciantului, calitate dac

svrete fapte de comer cu caracter constituitiv sau esenial de comer i n mod excepional fapte conexe (auxiliare) de comer. Nu dobndete aceast calitate acea persoan care este mputernicit fie s fac comer n numele comerciantului, fie s semneze o cambie, ori s constituie garanii personale sau reale. Ea este ns supus legilor i jurisdiciunii comerciale pentru toate obieciunile ce se pot ridica din operaiunile executate. Faptele de comer trebuie sa fie o permanen a activitii persoanei care i face o profesie din activitatea de comer19, acionnd cu contiina calitii pe care o are. Profesia presupune o pregtire teoretic i practic de un anumit gen i de un anumit grad pentru exercitarea unei anumite ocupaii. Caracterul continuu, repetat al faptelor de comer rezult din prevederile art.7 si art.9 Cod Comercial. Desfurarea comerului n nume propriu Conditi impusa de legiuitor persoanei fizice este accea de a face comer n nume propriu. Aadar, persoana care exercit o activitate de comer n numele si pe seama altei persoane nu dobndete calitatea de comerciant. Astfel, nu sunt comerciani auxiliari de comer (prepusul, procuristul, vnztorul, comisul-voiajor), deoarece actele de comer pe care le ncheie nu sunt n nume propriu, ci pe numele si pe seama comerciantului la care sunt angajai sau pentru care lucreaz. Desfurarea comerului pentru obinerea unui profit Activitatea comerciantului trebuie sa se finalizeze ntr-un ctig, din care s-i asigure cel puin existenta (finis mercatorum est
19

vezi Curtea de Casatie,sectia I,decizia nr.3263/1943 in Practica judiciara in materie comerciala,vol.1, Ed.Lumina Bucuresti 1991 pag.129 55

lucrum), excluzndu-se, n principiu, o activitate nelucrativ20. Ceea ce intereseaz este elementul subiectiv, n sensul inteniei comerciantului de a obine un profit, si nu neaprat obinerea efectiv si imediat a profitului. De asemenea, nu intereseaz c desfurarea comerului de ctre comerciant s fie unic sau surs de venituri. Astfel, de exemplu, este foarte posibil ca un comerciant persoana fizica s fie angajat n cadrul unei unitii, beneficiind astfel, n baza contractului individual de munca, de un anumit salariu. Esena acestei condiii rezida ns din faptul c orice activitate desfurat n condiiile legii de ctre o persoana fizic are drept scop principal obinerea unui profit, nencadrndu-se astfel n prestaiile non-profit. Desfurarea comerului pe riscul comerciantului Riscul este specific oricrei afaceri, important este ca persoana fizic comerciant s depun toat diligenta n nlturarea sau n diminuarea efectelor riscurilor n afaceri. De aceea este important ca ntr-un contract comercial s fie stipulate clauze de modificare (adaptare) a obligaiilor prilor contractante, n funcie de diferii factori, n principal concurenta terei persoane. Rspunderea nelimitat este caracteristica pentru comerciantul persoan fizic. Comerciantul debitor rspunde pentru datoriile ce izvorsc din fapte (acte) de comer cu ntreaga sa avere", cu toate bunurile mobile si imobile prezente si viitoare care se gsesc n patrimoniul su, ca persoan fizic. Creditorii comerciali" nu beneficiaz, n principiu, de garanii legale pe baza crora s fie satisfcui (ndestulai) cu preferina. n patrimoniul debitorului comerciant nu exist bunuri corporale sau incorporale care s fie urmrite pentru satisfacerea creanelor comerciale". ntruct rspunderea persoanei fizice comerciant este nelimitat, n practic se prefer constituirea

20

Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept Comercial, Editia a II-a revazut i adugit, Editura Oscar Print, pag.66 56

unei societi comerciale cu rspundere limitat, chiar cu unic asociat, potrivit Legii nr.31/199021, republicat.

Statutul juridic al comerciantului Comerciantul beneficiaz de anumite drepturi i obligaii, care, mpreun, formeaz coninutul statutului juridic al comerciantului. Cele mai importante obligaii ale comerciantului sunt: nmatricularea sau, dup caz, nscrierea n registrul comerului; ntocmirea si tinerea registrelor comerciale. Procedura de nregistrare n registrul comerului

21

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 1066 din 17 noiembrie 2004. Republicat n temeiul art. XII din titlul II al crii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificrile ulterioare, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 31/1990 a mai fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, iar ulterior a fost modificat i completat prin: - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevzut la art. VI alin. 1 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 359 din 22 septembrie 1998, aprobat prin Legea nr. 237/1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 477 din 11 decembrie 1998; - Legea nr. 99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificrile ulterioare; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 598 din 22 august 2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 127/2000 pentru modificarea i completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formaliti administrative pentru nregistrarea i autorizarea funcionrii comercianilor, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 413 din 14 iunie 2002, cu modificrile i completrile ulterioare; - Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situaiei unor societi comerciale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 338 din 26 iunie 2001, cu modificrile i completrile ulterioare; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 102/2002 privind unele msuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinei gratuite i a investiiilor n imobilele ce fac obiectul Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea n valoare a construciilor zootehnice dezafectate, destinate creterii, ngrrii i exploatrii animalelor, precum i a fabricilor de nutreuri combinate dezafectate, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 78/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004. 57

Potrivit Legii registrului comerului, Legea nr. 26/199022, art. l alin.1, comercianii au obligaia ca, nainte de nceperea comerului, s cear nmatricularea n registrul comerului23, iar n cursul exercitrii si la ncetarea comerului s cear nscrierea n acelai registru24 a meniunilor privind actele a cror nregistrare este prevzut de lege. Registrul Comerului este o institutie publica, asigurnd publicitatea activitii comercianilor cu scopul protejrii intereselor comercianilor dar, mai cu seam, a terelor persoane. Modificrile care apar n cadrul operaiunilor realizate de comerciant sau cu privire la fondul de comer n totalitate ori a elementelor componente sunt opozabile terelor persoane, numai de la data nscrierii lor n registrul comerului. Din punct de vedere organizatoric, Registrul Comerului se tine de ctre Oficiul National al Registrului Comerului, institutie publica, cu personalitate juridica, organizata in subordinea Ministerului Justitiei. Registrul Comerului este alctuit din: - registrul pentru nregistrarea comercianilor persoane fizice; - registrul pentru nregistrarea comercianilor persoane juridice; - repertoriul alfabetic al comercianilor nregistrai precum i dosarele cu actele depuse Modul de inere a registrelor, precum i de efectuare a nregistrrilor se stabilete unitar, pentru toate oficiile, prin norme aprobate prin ordin al ministrului justiiei25. In privina comerciantului persoan fizic, nregistrarea n registrul comerului se face pe baza unei cereri de nmatriculare, care trebuie sa cuprind date referitoare la:
22

LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1990, Republicat, privind registrul comerului, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 49 din 4 februarie 1998. Republicat n temeiul art. IV din Legea nr. 12 din 8 ianuarie 1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 15 din 19 ianuarie 1998, dndu-se articolelor o nou numerotare. Legea nr. 26/1990 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 121 din 7 noiembrie 1990. 23 vezi Curtea de Casatie sectia I-a, decizia nr.1583/1926,in Practica judiciara in materie comerciala,vol.I,Ed.Lumina,Bucuresti 1991,pag.129. 24 vezi Decizia nr.3263/1943 in Practica judiciara in materie comercialavol I,Ed.Lumina,Bucuresti 1991,pag.129 25 LEGE Nr.12 din 8 ianuarie 1998, pentru modificarea i completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerului, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 15 din 19 ianuarie 1998 289-1 OUG 129/2002,aprobata cu modificari prin Legea nr.505/2003 cu modificarile ulterioare. 58

- numele i prenumele, domiciliul, cetenia, data i locul naterii, starea civil; - firma comercial i sediul acesteia; - obiectul comerului, cu precizarea domeniului i a activitii principale; - numrul, data i organul emitent al certificatului de inmatriculare, pentru exercitarea comerului. Cererea de nmatriculare va fi semnat de comerciant sau de o persoan mputernicit prin procur special. n mod obligatoriu, cererea de nmatriculare va fi nsoit de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. n vederea eliberrii certificatului de nregistrare, Registrul Comertului, are obligaia s ia msurile necesare pentru a asigura obinerea cazierului fiscal. n cazul n care transmiterea documentelor menionate mai sus se face prin pot, taxele potale aferente sunt suportate de solicitant. n conformitate cu dispoziia cuprins n art. 29 din Legea nr. 26/1990, republicata, comerciantul este obligat s menioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte i orice alte documente ntrebuinate n comer, numele/denumirea, sediul social, codul unic de nregistrare i, dac este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevzute de legislaia din domeniu. Pe parcursul exercitrii comerului, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990, republicat, comerciantul este obligat s evidenieze n registrul comerului toate modificrile referitoare la26: donaia, vnzarea, locaiunea sau garania real mobiliar constituit asupra fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nregistrrilor n registrul comerului sau care face s nceteze firma ori fondul de comer; - numele i prenumele, cetenia, codul numeric personal, pentru cetenii romni, seria i numrul paaportului, pentru cetenii strini, data i locul naterii mputernicitului sau a reprezentantului
26

Articolul a fost modificat de LEGE Nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 21 aprilie 2003 59

fiscal, dac este cazul; dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal, meniunea se va face numai n registrul unde este nscris sucursala - brevetele de invenii, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema i alte semne distinctive asupra crora societatea comercial, regia autonom, organizaia cooperatist sau comerciantul persoan fizic sau asociaie familial are un drept; - hotrrea de divor al comerciantului, precum i cea de mprire a bunurilor comune pronunate n cursul exercitrii comerului; - hotrrea de punere sub interdicie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum i hotrrea prin care se ridic aceste msuri; - deschiderea procedurii de reorganizare judiciar sau de faliment, dup caz, precum i nscrierea meniunilor corespunztoare; - hotrrea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care l fac nedemn de a exercita aceast profesie; orice modificare privitoare la actele, faptele i meniunile nregistrate. In cazul n care comerciantul are sucursale, este obligat s cear nmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comerului de la sediul fiecrei sucursale, artndu-se si Oficiul Registrului Comerului unde a fost nmatriculat sediul principal. Cererea de nmatriculare a sucursalelor va fi nsoit de copii certificate de oficiul sediului principal, copii referitoare la toate actele, pe baza crora a fost nregistrata ,,firma mam ". Oficiul Registrului Comerului de la sediul sucursalei va transmite oficiului registrului comerului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe nregistrarea efectuat, pentru a fi menionat n registrul comerului respectiv. Potrivit art. 24 din Legea nr. 26/1990, republicat, n situaia n care comerciantul care are sediul principal al comerului sau n strintate i nfiineaz o sucursal sau o filial n Romnia va fi supus tuturor dispoziiilor referitoare la nmatricularea, menionarea i publicarea actelor i faptelor cerute pentru comercianii din ar.
60

Cererile de nmatriculare vor indica i: a) denumirea sucursalei i numele/denumirea, forma i sediul comerciantului din strintate; b) numele i calitatea persoanelor care pot reprezenta fa de teri i n justiie comerciantul din strintate, precum i ale celor dintre ele care se ocup nemijlocit de activitatea sucursalei; c) ultima situaie financiar a comerciantului din strintate aprobat, verificat sau publicat potrivit legislaiei statului n care comerciantul are domiciliul/sediul. Dac este cazul, se vor nregistra i meniuni referitoare la: a) b) deschiderea dizolvarea unei proceduri din judiciare strintate, sau extrajudiciare i de insolven asupra comerciantului din strintate; societii numele puterile lichidatorilor; c) nchiderea sucursalei. Efectele nregistrrii In dreptul romn, drept de inspiraie francez, nmatricularea, nscrierea n Registrul Comerului a firmei si a celorlalte date are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, crendu-se o prezumie relativ de comercialitate cu privire la faptele pe care aceasta le svrete si cu privire la calitatea de comerciant. n dreptul german, nmatricularea are efect constitutiv cu privire la calitatea de comerciant a persoanei care solicit acest lucru, iar din punct de vedere probatoriu, nmatricularea echivaleaz cu o prezumie absolut de comercialitate a faptelor pe care le svrete persoana calificat comerciant27. Rspunderea comerciantului pentru nerespectarea dispoziiilor cuprinse n Legea privind registrul comerului Sanciunile prevzute de Legea nr. 26/1990, republicat sunt de dou feluri: - sanciuni civile; - sanciuni penale.

27

Smaranda Angheni i colectiv op.cit.pag.70 61

Sanciunile civile constau n plata de amenzi civile, amend aplicat de instana judectoreasc n a crei raz teritorial s-a svrit fapta. Contravenia pentru care sanciunea const n amend civil poate consta n: nendeplinirea obligaiei referitoare la nmatricularea sau nregistrarea unei meniuni ori, depunerea unor acte sau semnturi; nerespectarea dispoziiilor prevzute n art. 29 din Legea nr. 26/1990, republicat, adic omisiunea comerciantului de a meniona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi, tarife, prospecte i orice alte documente ntrebuinate n comer numrul de nregistrare n registrul comerului i anul nregistrrii. Cuantumul amenzii civile prevzute de legiuitor pentru

comerciani persoane fizice este de la 5O lei la 50O lei, dac fapta nu constituie infraciune. n cazul n care nmatricularea, meniunea, depunerea specimenului de semntur sau a actului sunt n sarcina unei persoane juridice, amenda judiciar este de la 500 lei la 2000 lei, dac fapta nu constituie infraciune. Dac sunt mai multe persoane obligate la ndeplinire, amenda se aplic fiecreia dintre ele. Sanciunile penale constau n pedeapsa nchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenzi de la 100 lei la 5OO lei, dac fapta ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de declarare inexact a unor date pe baza crora s-au fcut nregistrrile ori meniunile. Forma de vinovie trebuie s fie intenia (persoana n cauz s fi dat ,,cu rea credin" declaraii inexacte). Dac potrivit legii penale, fapta ntrunete elementele constitutive ale altor infraciuni (fals, uz de fals, nelciune) desigur persoana va fi pedepsit conform legii penale. Radierea nregistrrilor Potrivit art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicat, orice persoan fizic sau juridic prejudiciat ca efect al unei nmatriculri ori printr-o meniune n registrul comerului are dreptul s cear
62

radierea nregistrrii pgubitoare28, n tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, n cazul n care prin hotrri judectoreti irevocabile au fost desfiinate n tot sau n parte sau modificate actele care au stat la baza nregistrrii cu privire la care se solicit radierea, dac prin hotrrea judectoreasc nu a fost dispus menionarea n registrul comerului". Persoana prejudiciata poate fi comerciantul nsui sau orice alta persoana. Cererea de radiere se soluioneaz de catre instanta competenta, cu citarea prtilor. Tribunalul se pronun asupra cererii cu citarea Oficiului Registrului Comerului i a comerciantului. Hotrrea judectoreasc de soluionare a cererii poate fi atacat numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunare, pentru prile prezente, i de la comunicare, pentru prile lips. Oficiul Registrului Comerului va efectua radierea i va publica hotrrea judectoreasc irevocabil n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala prii care a introdus cererea. n acest scop, instana va comunica Oficiului Registrului Comerului hotrrea judectoreasc, n copie legalizat, cu meniunea rmnerii irevocabile. ntocmirea registrelor comerciale O alt obligaie principal a comerciantului este evidenierea n registrele contabile a activitii pe care o desfoar. Spre deosebire de registrul comerului care este un document public, orice persoan avnd acces la informaiile nscrise n cuprinsul lui, registrele comerciantului sunt registre private n care sunt menionate toate operaiile privitoare la patrimoniul comerciantului. Reglementrile legale privind registrele comerciantului se regsesc n dispoziiile Codului comercial, respectiv art. 22-24 si n Legea nr. 82/199129 - Legea contabilitii.
28 29

vezi Sentinta 13379 din /7. 12.2004 Tribunalul Bucuresti Sectia a-VI-a comerciala PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 48 din 14 ianuarie 2005. Republicat n temeiul art. IV din Ordonana Guvernului nr. 70/2004 pentru modificarea i completarea Legii contabilitii nr. 82/1991, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 773 din 24 august 2004, aprobat cu modificri prin Legea nr. 420/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 993 din 28 octombrie 2004, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea contabilitii nr. 82/1991 a mai fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002. 63

Potrivit Codului comercial (art.22), registrele obligatorii pentru comerciant sunt: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul copier. Registrul jurnal cuprinde operaiile economico-juridice efectuate de comerciant zilnic, n ordine cronologic, operaii referitoare la patrimoniul sau. La sfritul lunii, n registrul jurnal se vor nscrie si sumele de bani cheltuite pentru nevoile casei". Registrul inventar conine inventarul patrimoniului comerciantului. Potrivit art. 24 Cod Comercial, comerciantul este obligat ca la nceputul exercitrii comerului si n fiecare an sa fac un inventar al averii sale, adic a tuturor bunurilor mobile, imobile, a activului si pasivului, ncheind bilanul contabil. Inventarul ntocmit si bilanul se vor trece (copia) n registrul special, numit registru-inventar. Registrul copier (la care nu se mai refera actualmente Legea nr. 82/1991) cuprindea, n ordine cronologica, toate scrisorile pe care comerciantul Comercial). Noile a tine: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul cartea mare. ntocmirea, editarea i pstrarea registrelor de contabilitate se efectueaz conform normelor elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Coninutul primelor dou registre este ca si cel prevzut n Codul comercial. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu n care se nregistreaz lunar i sistematic, prin regruparea conturilor, micarea i existena tuturor elementelor de activ i de
64

le

expedia.

Aceste

scrisori

privind

activitatea

comerciantului erau copiate si trecute n registrul-copier (art. 25 Cod reglementri n materie, respectiv Legea nr.

82/1991(art.20), stabilesc, n mod implicit, obligaia comercianilor de

pasiv, la un moment dat30. Acesta este un document contabil de sintez i sistematizare i conine simbolul contului debitor i al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor i creditor, precum i soldul contului pentru fiecare lun a anului curent. Registrul Cartea mare poate conine cte o fil pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare st la baza ntocmirii balanei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi nlocuit cu Fia de cont pentru operaiuni diverse. Editarea Crii mari se va efectua numai la cererea organelor de control sau n funcie de necesitile proprii. Registrul-jurnal, Registrul-inventar i Registrul Cartea mare se pstreaz n unitate timp de 10 ani de la data ncheierii exerciiului financiar n cursul cruia au fost ntocmite, iar n caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite n termen de maximum 30 de zile de la constatare. Alte obligaii ale comercianilor Comerciantului i revin si alte obligaii legate de activitatea contabil. In cazul comerciantului persoana fizica, contabilitatea se tine in partida simpla. Comerciantii persoane juridice, au obligaia de ntocmire a bilanului contabil, anual si, dup caz, n momentul reorganizrii (prin comasare, fuziune sau absortie, ori prin divizare) sau dizolvri. Bilanul contabil conine imaginea fidel a patrimoniului comerciantului31. Bilanul contabil este verificat si certificat de ctre cenzori, contabili autorizai sau experi contabili, n condiiile legii. Dup aprobare, bilanul contabil se deune portivit prevederilor Legii 31/1990 in 15 zile de la aprobare la Registrul Comertului.
30

In

Conform ordinului Nr. 1850 din 14 decembrie 2004, privind registrele i formularele financiarcontabile, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 23 bis din 7 ianuarie 2005
31

Pentru exerciiul financiar al anului 2005 se aplic Reglementrile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 306/2002, cu modificrile ulterioare, i Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 94/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. Aceste dispoziti sunt prevazute in ORDINUL Nr. 1775 din 29 noiembrie 2004 privind unele reglementri n domeniul contabilitii, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 27 bis din 10 ianuarie 2005 65

situaia n care comerciantul nu respect obligaiile ce-i revin n legtur cu organizarea si conducerea contabilitii, acesta rspunde conform legii. Astfel, potrivit dispoziiilor din Legea nr. 82/1991 este considerat contravenie si se sancioneaz cu amend nclcarea normelor emise de Ministerul Finanelor referitoare la: 1. deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar i alte drepturi i obligaii, precum i efectuarea de operaiuni economice, fr s fie nregistrate n contabilitate; 2. nerespectarea reglementrilor emise de Ministerul Finanelor Publice cu privire la: a) utilizarea i inerea registrelor de contabilitate; b) ntocmirea i utilizarea documentelor justificative i contabile pentru toate operaiunile efectuate, nregistrarea n contabilitate a acestora n perioada la care se refer, pstrarea i arhivarea acestora, precum distruse; c) efectuarea inventarierii; d) ntocmirea i auditarea situaiilor financiare anuale; e) ntocmirea i depunerea situaiilor financiare periodice stabilite potrivit legii; f) nedepunerea declaraiei din care s rezulte c persoanele prevzute la art. 1 din lege nu au desfurat activitate; g) publicarea situaiilor financiare anuale, potrivit legii32. 3. prezentarea de situaii financiare care conin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare. Potrivit art. 43 din legea 82/1991, coroborat cu art. 289, 291 Cod penal, constituie infraciune de fals intelectual efectuarea cu tiin de nregistrri inexacte, precum i omisiunea cu tiin a nregistrrilor n contabilitate, avnd drept consecin denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum i a elementelor de activ i de pasiv ce se reflect n bilan. O alt i reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau

32

vezi Legea nr.31/1990 republicata si Legea nr.161/2003 66

obligaie a comerciantului este ndeplinirea la timp a obligaiilor fiscale, respectiv: - plata impozitului pe profit potrivit Legii nr.571/200333 - plata impozitului pe venituri, potrivit Legii nr.246/199834 - plata altor taxe si impozite datorate statului. n cazul n care un comerciant nu-si ndeplinete obligaiile fiscale, va rspunde contravenional sau penal, potrivit Legii nr. 87/199435 privind combaterea evaziunii fiscale. Evaziunea fiscal reprezint sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetelor fondurilor speciale de ctre persoanele fizice i persoanele juridice romne sau strine". In capitolul II din lege sunt prevzute faptele pe care legiuitorul le calific infraciuni si pedepsele aplicabile, iar n capitolul III sunt reglementate contraveniile si sanciunile corespunztoare. Cu titlu de exemplu, este infraciune fapta de organizare i conducerea de evidene contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, n scopul diminurii veniturilor sau surselor impozabile36. Este contravenie, de exemplu, fapta de nedeclarare n termenele prevzute de lege, de ctre contribuabili, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contribuiilor. In sfrit, una din obligaiile importante ale comerciantului este aceea de a-i exercite activitatea cu buncredin,
33 34

potrivit

uzanelor

cinstite,

cu

respectarea

intereselor

privind Codul fiscal, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 927 din 23 decembrie 2003 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 495 din 22 decembrie 1998 35 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 545 din 29 iulie 2003 Republicat n temeiul art. XII din titlul II al crii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, i a fost modificat prin: - Ordonana Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanelor bugetare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 79/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003; - Legea nr. 161/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 36 Art.11 lit.D din legea 87/1994 67

consumatorilor i a cerinelor concurenei loiale37. Legea nr.11/199138 privind combaterea concurentei neloiale stabilete faptele pe care legiuitorul le calific infraciuni de concurent neloial , dupa cum urmeaza: a) folosirea unei firme, invenii, mrci, indicaii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natur s produc confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; b) punerea n circulaie de mrfuri contrafcute i/sau pirat, a cror comercializare aduce atingere titularului mrcii i induce n eroare consumatorul asupra calitii produsului/serviciului; c) folosirea n scop comercial a rezultatelor unor experimentri a cror obinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informaii secrete n legtur cu acestea, transmise autoritilor competente n scopul obinerii autorizaiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care conin compui chimici noi; d) divulgarea unor informaii prevzute la lit. c), cu excepia situaiilor n care dezvluirea acestor informaii este necesar pentru protecia publicului sau cu excepia cazului n care s-au luat msuri pentru a se asigura c informaiile sunt protejate contra exploatrii neloiale n comer, dac aceste informaii provin de la autoritile competente; e) divulgarea, achiziionarea sau utilizarea secretului comercial de ctre teri, fr consimmntul deintorului su legitim, ca rezultat al unei aciuni de spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de ctre persoane aparinnd autoritilor publice, precum i de ctre persoane mputernicite de deintorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta n faa autoritilor publice; g) producerea n orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vnzare sau vnzarea unor mrfuri/servicii purtnd meniuni false privind brevetele de invenii, mrcile, indicaiile geografice,
37

Art.1 din LEGE Nr. 298 din 7 iunie 2001 pentru modificarea i completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 313 din 12 iunie 2001 38 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 30 ianuarie 1991 68

desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectual cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare i altele asemenea, originea i caracteristicile mrfurilor, precum i cu privire la numele productorului sau al comerciantului, n scopul de a-i induce n eroare pe ceilali comerciani i pe beneficiari. Prin meniuni false asupra originii mrfurilor, n sensul alin. 1 lit. g), se nelege orice indicaii de natur a face s se cread c mrfurile au fost produse ntr-o anumit localitate, ntr-un anumit teritoriu sau ntr-un anumit stat. Nu se socotete meniune fals asupra originii mrfurilor denumirea unui produs al crui nume a devenit generic i indic n comer numai natura lui, n afar de cazul n care denumirea este nsoit de o meniune care ar putea face s se cread c are acea origine. Potrivit art. 4 din Legea nr. 11/1991, sunt contravenii si se sancioneaz cu amend fapte ca: a) oferirea serviciilor de ctre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte; b) divulgarea, achiziionarea sau folosirea unui secret comercial de ctre un comerciant sau un salariat al acestuia, fr consimmntul deintorului legitim al respectivului secret comercial i ntr-un mod contrar uzanelor comerciale cinstite; c) ncheierea de contracte prin care un comerciant asigur predarea unei mrfi sau executarea unor prestaii n mod avantajos, cu condiia aducerii de ctre client a altor cumprtori cu care comerciantul ar urma s ncheie contracte asemntoare; d) comunicarea sau rspndirea n public de ctre un comerciant de afirmaii asupra ntreprinderii sale sau activitii acesteia, menite s induc n eroare i s i creeze o situaie de favoare n dauna unor concureni; e) comunicarea, chiar fcut confidenial, sau rspndirea de ctre un comerciant de afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau asupra
69

mrfurilor/serviciilor sale, afirmaii de natur s duneze bunului mers al ntreprinderii concurente; f) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanilor acestuia, pentru ca prin purtare neloial s poat afla procedeele sale industriale, pentru a cunoate sau a folosi clientela sa ori pentru a obine alt folos pentru sine ori pentru alt persoan n dauna unui concurent; g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legturilor stabilite cu aceast clientel n cadrul funciei deinute anterior la acel comerciant; h) concedierea sau atragerea unor salariai ai unui comerciant n scopul nfiinrii unei societi concurente care s capteze clienii acelui comerciant sau angajarea salariailor unui comerciant n scopul dezorganizrii activitii sale. Sanciunea poate fi aplicat i persoanelor juridice. Contraveniile se constat, la sesizarea prii vtmate, a registrului comertului sau din oficiu, de ctre personalul de control mputernicit n acest scop de Oficiul Concurenei, care aplic i amenda. n cazurile de concuren neloial ce afecteaz n mod semnificativ funcionarea concurenei pe piaa, Oficiul Concurenei va sesiza Consiliul Concurenei va pentru transmite soluionarea Registrelor cazului n conformitate cu dispoziiile Legii concurenei nr. 21/199639. Oficiul Concurenei Comertului teritoriale, actele de decizie adoptate pentru cazurile de concuren neloial care constituie contravenie, conform prevederilor prezentei legi. Comerciantul care ncalc sau nesocotete dispoziiile legale privind concurenta cinstita poate s rspund si civil, fie prin obligarea lui la ncetarea sau nlturarea actului respectiv, fie va fi obligat s-1 despgubeasc pe comerciantul lezat pentru prejudiciul

39

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 88 din 30 aprilie 1996. Modificari ulterioare : - Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 7/1998; - Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 13/2001; - Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 216/2002; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 121/2003, aprobat cu modificri prin Legea nr. 184/2004; 70

material si moral ce i s-a cauzat prin svrirea faptei de concurent neloial40. Soluionarea cererilor este de competenta tribunalului locului svririi faptei sau n a crui raz teritorial se afl domiciliul sau sediul prtului ori inculpatului. 3.6.Regimul juridic al comercianilor strini Condiia juridic a comerciantului strin este similar celei a comerciantului romn, desigur, cu unele particulariti. Se pot efectua investiii strine n toate sectoarele din domeniul industriei, explorrii i exploatrii resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii i comunicaiilor, construciilor civile i industriale, cercetrii tiinifice, turismului, serviciilor bancare i de asigurare i altor servicii. Prin investitori strini se neleg persoanele fizice sau persoanele juridice cu domiciliul ori, dup caz, cu sediul n strintate, care efectueaz investiii n Romnia, n oricare din modalitile prevzute de lege (art. l din O.U.G. nr. 31/1997). Aceste modaliti asociere constau cu n urmtoarele: fizice sau constituirea persoane de societi romne; comerciale, filiale sau sucursale, cu capital integral strin sau n persoane juridice participarea la majorarea capitalului social al unei societi existente sau dobndirea de pri sociale ori aciuni la asemenea societi, precum i de obligaiuni sau alte efecte de comer; concesionarea, nchirierea sau locaia gestiunii a unor activiti economice, servicii publice, uniti de producie, ale unor regii autonome sau societi comerciale etc. Efectuarea de investiii strine n Romnia, indiferent de forma juridic a acestora, se face pe baza unei cereri a investitorului strin, nregistrat la Agenia Romn de Dezvoltare, care analizeaz bonitatea investitorului, domeniul i modalitatea n care urmeaz a fi efectuat investiia, precum i cuantumul capitalului investit i elibereaz investitorului strin un certificat de investitor.
40

vezi Decizia nr.105/COM/din 2004, Curtea de Apel Constanta- Sectia comerciala si art.35 alin.2 din Legea nr.84/1998 71

Certificatul de investitor se elibereaz la cererea investitorului strin, n termen de 15 zile de la data nregistrrii acesteia, pe baza prezentrii contractului de societate i statutului, contractele comerciale sau alte acte juridice ntocmite cu respectarea legii romne, inndu-se seama de modalitatea de realizare a investiiei. Investitorii strini beneficiaz de acelai regim juridic, stabilit prin legea romn, indiferent de cetenia sau, dup caz, naionalitatea acestora. Legea prevede i garanii i faciliti menite s atrag investiiile strine n Romnia i s asigure condiii avantajoase pentru desfurarea faptelor de comer de ctre investitorii strini. Ele se refer la tratamentul profiturilor, scutirii i reducerii de impozite, operaiuni financiar-valutare etc 3.7. Exercitarea comerului n limitele concurenei licite Constituia Romniei prevede n art. 135 c statul trebuie s asigure libertatea comerului, protecia concurenei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie. Prin legi speciale sunt stabilite limitele n care trebuie s se manifeste libera concuren, precum i consecinele pe care le au nclcrile acestor limite legale. Legea monopoliste, reprim care nelegerile pericliteaz i practicile anticoncureniale, Aceast existena concurenei.

protecie este asigurat prin legea 21/1996 asupra concurenei. Pe de alt parte, legea are n vedere sancionarea folosirii unor mijloace nelicite de atragere a clientelei (concurena neloial). Aceast protecie face obiectul legii 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale. Protecia mpotriva practicilor anticoncureniale i a concentrrilor economice

72

Articolul 5 din legea 21/1996 interzice orice nelegeri, exprese ori tacite, ntre agenii economici sau asociaii de ageni economici, precum i orice decizii de asociere ntre acetia, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau o parte a acesteia. Legea are n vedere nelegerile referitoare la: 1. fixarea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum i a unor condiii comerciale inechitabile; 2. 3. limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de tehnologice sau investiiilor; aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vnzri i achiziii sau pe alte criterii; 4. aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd, n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; 5. 6. participarea, cu oferte trucate, la licitaii sau la orice alte eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau accesului pe pia i a libertii exercitrii forme de concurs de oferte; mpiedicarea

concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil. Prin art. 6 din Legea nr. 21/1996 este interzis folosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinute de ctre unul sau mai muli ageni economici pe piaa romneasc sau pe o parte substanial a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncureniale, care au ca obiect sau pot avea ca rezultat afectarea comerului ori prejudicierea consumatorilor. Practicile abuzive pot consta n: 1. impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau cumprare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale
73

inechitabile i refuzul de a trata cu anumii furnizori sau beneficiari; 2. limitarea produciei, distribuiei sau dezvoltrii tehnologice n dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor; 3. practicarea unor preuri excesive sau practicarea unor preuri de ruinare, sub costuri, n scopul nlturrii concurenilor sau vnzarea la export sub costul de producie cu acoperirea diferenelor prin impunerea unor preuri majorate consumatorilor interni; 4. exploatarea strii de dependen economic n care se gsete un client sau furnizor fa de un asemenea agent sau ageni economici i care nu dispune de o alt soluie alternativ n condiii echivalente; 5. ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul refuz s se supun unor condiii comerciale nejustificate. Potrivit art. 10 din Legea nr. 21/1996, concentrarea economic se realizeaz prin orice act juridic, care, fie opereaz transferul proprietii sau al folosinei asupra totalitii ori a unei pri a bunurilor, drepturilor i obligaiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect s permit unui agent economic ori unei grupri de ageni economici de a exercita, direct sau indirect, o influen determinant asupra unui alt agent economic sau mai multor ali ageni economici. Potrivit art. 12 din legea 21/1996, sunt interzise concentrrile economice care, avnd ca efect crearea sau consolidarea unei poziii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea semnificativ a concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia. Protecia mpotriva concurenei neloiale potrivit legii nr. 11/1991

74

Concurena neloial const n svrirea de ctre comerciant, n scopul atragerii clientelei, a unor acte i fapte care contravin legii, bunelor moravuri n activitatea comercial i loialitii profesionale. Actele i faptele pe care legea le calific drept concuren neloial sunt precizate n art. 4 i 5 din Legea nr. 11/1991. Ele se clasific n patru categorii: confuzia, denigrarea, dezorganizarea i acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje. a. Confuzia. Prin confuzie se nelege orice act prin care un comerciant folosete o firm, emblem de natur a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. Intr n aceeai categorie i producerea, importul, exportul, depozitarea, punerea n vnzare sau vnzarea unor mrfuri purtnd meniuni false privind originea i caracteristicile mrfurilor, ori numele productorului sau comerciantului, n scopul de a induce n eroare pe ceilali comerciani i pe beneficiari. b. Denigrarea. Const n comunicarea sau rspndirea, de ctre un comerciant, de afirmaii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mrfurilor sale, afirmaii de natur s duneze bunului mers al activitii comerciantului lezat. c. Dezorganizarea. Const n destabilizarea activitii comerciantului rival. Poate consta n: oferirea serviciilor de ctre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent, ori dezvluirea de ctre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia ctre un concurent sau oferirea, promiterea mijlocit sau nemijlocit de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentanilor acestuia, pentru ca prin purtarea neloial s poat afla procedeele sale industriale. d. Acapararea clientelei prin oferirea unor avntaje. Const n ncheierea unor contracte prin care un comerciant asigur predarea unor mrfuri sau executarea unei prestaii n mod avantajos, cu condiia aducerii de ctre client a altor cumprtori, cu care comerciantul ar urma s ncheie contracte asemntoare. CAPITOLUL IV
75

Fondul de comer
4.1. Noiunea fondului de comer Definiia fondului de comer. Fondul de comer poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale, pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clientelei i, implicit, obinerii de profit.41 Delimitarea noiunii de fond de comer. Noiunea de fond de comer este distinct fa de noiunea de patrimoniu. Spre deosebire de fondul de comer, care este un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale sau incorporale, afectate de comerciant desfurrii unei activiti comerciale, patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor comerciantului, care au o valoare economic. Aceasta nseamn c fondul de comer nu cuprinde creanele i datoriile comerciantului, cu toate c ele fac parte din patrimoniul acestuia. Noiunea de fond de comer este distinct fa de noiunea de ntreprindere. ntreprinderea este o organizare sistematic de ctre comerciant a factorilor de producie, ntre care se afl i bunurile afectate desfurrii activitii comerciale. Dar, organizarea privete nu numai aceste bunuri, ci i capitalul i munca. Deci, ntreprinderea nglobeaz i elemente care nu fac parte din fondul de comer. 4. 2. Elementele fondului de comer Fondul de comer cuprinde dou categorii de bunuri: incorporale i corporale. Fiecare categorie subsumeaz anumite bunuri care au un regim juridic propriu. 2.1. Elementele incorporale ale fondului de comer

41

St. D. Crpenaru Drept comercial romn, ediia a VI-a, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2007, pg. 119.

76

Firma. Firma sau firma comercial este un element de individualizare a comerciantului i const n numele sau, dup caz, denumirea sub care un comerciant este nmatriculat n registrul comerului, i exercit comerul i sub care semneaz (art. 30 din legea nr. 26/1990).42 n cazul comerciantului persoan fizic, firma se compune din numele comerciantului, scris n ntregime, adic numele i prenumele, sau din numele i iniiala prenumelui. Legea interzice adugarea altor elemente care ar putea induce n eroare asupra naturii sau ntinderii comerului ori situaiei comerciantului. n cazul unei societi comerciale, firma are un coninut diferit, n funcie de forma juridic a societii comerciale. Firma unei societi n nume colectiv se compune din numele a cel puin unuia dintre asociai, cu meniunea societate n nume colectiv, scris n ntregime. Firma unei societi n comandit simpl se compune din numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai (numele de familie i prenumele acestuia), cu meniunea societate n comandit, scris n ntregime. Firma unei societi pe aciuni sau n comandit pe aciuni se compune dintr-o denumire proprie, de natur a o deosebi de firma altor societi i va fi nsoit de meniunea scris n ntregime societate pe aciuni sau prescurtat S.A., respectiv societate n comandit pe aciuni. Firma unei societi cu rspundere limitat se compune dintr-o denumire proprie, nsoit de meniunea scris n ntregime societate cu rspundere limitat sau prescurtat S.R.L.. Fiind un atribut de individualizare a unui comerciant n activitatea comercial, firma trebuie s se caracterizeze prin noutate. n acest sens, art. 35 din legea nr. 26/1990 prevede c orice firm nou trebuie s se deosebeasc de cele existente. Legea prevede c oficiul registrului comerului are obligaia s refuze nscrierea unei firme care, fr a introduce elemente de deoasebire, poate produce confuzie cu alte firme nregistrate (art. 39 din legea nr. 26/1990).
42

Regimul juridic al firmelor comerciale este reglementat n Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului.

77

Prin

nregistrarea

unei

firme,

care

se

realizeaz

prin

nmatricularea comerciantului n registrul comerului, comerciantul dobndete dreptul de folosin exclusiv asupra ei (art. 30 alin. 4 din legea 26/1990). Ca element incorporal al fondului de comer, firma poate fi nstrinat, dar numai odat cu fondul de comer. n cazul nstrinrii fondului de comer, dobnditorul va putea s continue activitatea sub firma anterioar cu acordul expres al transmitorului sau al succesorilor si n drepturi. n cazul nclcrii dreptului asupra firmei, prin nmatricularea unui comerciant cu aceeai firm, titularul dreptului se poate adresa intanei judectoreti i cere radierea nmatriculrii n cauz. Pentru eventualele despgubiri. Folosirea unei firme care ar avea drept consecin producerea une confuzii cu firma folosit legitim de alt comerciant constituie obiectul infraciunii de concuren neloial i se sancioneaz n condiiile art. 5 din legea 11/1991, adic se pedepsete cu nchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amend. Emblema. Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, emblema este semnul sau denumirea care deosebete un comerciant de altul de acelai gen.43 Firma individualizeaz persoana fizic ori persoana juridic n calitate de comerciant, pe cnd emblema servete la individualizarea unui comerciant fa de alt comerciant care desfoar o activitate comercial de acelai gen. Spre deosebire de firm, care este un element obligatoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are un caracter facultativ. Coninutul emblemei poate fi un semn sau o denumire. Semnul poate fi o figur grafic avnd orice obiect: un utilaj, o figur geometric. Denumirea poate fi fantezist sau un nume propriu. Ea nu poate fi o denumire generic, fr nici un fel de specificitate.
43

prejudicii,

titularul

dreptului

nclcat

poate

cere

Regimul juridic al emblemelor este reglementat n Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului.

78

Potrivit art. 43 din legea 26/1990 emblema trebuie s aib caracter de noutate, n sensul c trebuie s se deosebeasc de emblemele nscrise n acelai registru al comerului, pentru acelai fel de comer, precum i de emblemele altor comerciani de pe piaa unde comerciantul i desfoar activitatea. Prin nscrierea emblemei n registrul comerului, comerciantul dobndete dreptul de folosin exclusiv asupra emblemei. Emblema poate fi nstrinat nu numai n cadrul fondului de comer, ci i separat. Avnd un drept exclusiv de folosin asupra emblemei, comerciantul poate dispune de el aa cum dorete. n cazul nstrinrii fondului de comer, dobnditorul va putea folosi emblema numai cu consimmntul transmitorului. n cazul n care titularul emblmei a fost prejudiciat prin nscrierea n registrul comerului a unei meniuni care aduce atingere dreptului su, el poate cere instanei judectoreti radierea acelei meniuni, n condiiile art. 25 din Legea nr. 26/1990. Pentru prejudiciile cauzate prin folosirea fr drept a unei embleme, persoana vinovat va fi obligat la plata unor despgubiri, n condiiile dreptului comun. Dac ntrebuinarea unei embleme este de natur s produc confuzie cu emblema folosit legitim de alt comerciant, fapta este considerat infraciune de concuren neloial i se sancioneaz n condiiile art. 5 din legea nr. 11/1991. Clientela i vadul comercial. Clientela este definit ca fiind totalitatea persoanelor fizice i juridice care apeleaz n mod obinuit la acelai comerciant, adic la fondul de comer al acestuia, pentru procurarea unor mrfuri i servicii. Vadul comercial este definit ca fiind o aptitudine a fondului de comer de a atrage publicul datorit unor factori cum sunt: amplasament, calitatea mrfurilor i serviciilor oferite clienilor, preurile practicate de comerciant, comportarea personalului comerciantului n raporturile cu clienii, abilitatea n realizarea reclamei comerciale.
79

Drepturile de proprietate industrial. Obiectele dreptului de proprietate industrial se mpart n dou categorii.44 Din categoria creaiilor noi fac parte: inveniile, know-how-ul, desenele i modelele industriale. n categoria semnelor noi intr mrcile i indicaiile geoagrafice. Drepturile asupra inveniei sunt recunoscute i aprate prin brevetul de invenie eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci.45 Ca titlu de protecie a inveniei, brevetul de invenie confer titularului su un drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia. Mrcile sunt semne distinctive folosite de agenii economici pentru a deosebi produsele, lucrrile i serviciile lor de cele identice sau similare ale altor ageni economici.46 Titularul dreptului la marc are dreptul exclusiv de a folosi sau exploata semnul ales ca marc, precum i dreptul de a interzice folosirea aceluiai semn de ctre alii.47 Comercianii au obligaia s cear nscrierea n registrul comerului a meniunilor privind brevetele de invenii, mrcile i indicaiile geografice (art. 21 din legea nr. 26/1990). Drepturile de autor. Fondul de comer poate s cuprind i anumite drepturi de autor rezultate din creaia tiinific, literar i artistic. Titularul fondului de comer, n calitate de dobnditor al drepturilor patrimoniale de autor, are dreptul de reproducere i difuzare, de reprezentare sau folosire, n alt mod a operei i, n consecin, dreptul la foloasele patrimoniale corespunztoare. 2.2. Elementele corporale ale fondului de comer Bunurile imobile. n activitatea sa, comerciantul se servete i de anumite bunuri imobile. Acestea pot fi imobile prin natura lor (de
44 45

Yolanda Eminescu Tratat de proprietate industrial, vol. I, Editura Academiei, Bucureti, 1982, pg. 17 i urm. Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie (M. Of., Partea I, nr. 212/21.10.1991). Legea a fost modificat i apoi republicat (M. Of., Partea I, nr. 752/15.10.2002). 46 Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice (M. Of., Partea I, nr. 161/23.04.1998). 47 Yolanda Eminescu Tratat de proprietate industrial, vol. II, Editura Academiei, Bucureti, 1983, pg. 109 i urm.

80

exemplu, cldirea n care se desfoar comerul) sau imobile prin destinaie (de exemplu, instalaii, utilaje, maini, etc.). Bunurile mobile corporale. Fondul de comer cuprinde i bunurile mobile corporale cum sunt: materiile prime, materialele, etc., destinate a fi prelucrate, precum i produsele (mrfurile) rezultate din activitatea comercial. 4. 3. Operaiunile juridice cu privire la fondul de comer Vnzarea cumprarea fondului de comer. Vnzarea fondului de comer d natere unei obligaii speciale n sarcina vnztorului. Este vorba de obligaia de a nu face concuren cumprtorului. Obligaia exist chiar dac ea nu a fost stipulat n contract, fiind considerat o form de manifestare a obligaiei de garanie a vnztorului. Astfel, nceperea de ctre vnztor a unui comer de acelai gen, la mic distan de cumprtor, are semnificaia unei tulburri a folosinei obiectului vnzrii, care angajeaz rspunderea vnztorului. n acest caz, pentru a obine eventuale despgubiri, cumprtorul nu trebuie s fac dovada vreunui prejudiciu, ci este suficient s probeze desfurarea de ctre vnztor a unei activiti comerciale de acelai gen, care este de natur s atrag clientela fondului de comer nstrinat. Potrivit art. 21 lit. a) din legea nr. 26/1990, comerciantul are obligaia s fac meniune n registrul comerului despre vnzarea fondului de comer. Meniunea devine opozabil terilor de la data efecturii ei n registrul comerului. Firma nu poate fi nstrinat separat de fondul de comer, ci numai odat cu fondul de comer. Clientela i vadul comercial sunt elemente indispensabile activitii comerciale i ele sunt indisolubil legate de fondul de comer. n consecin, ele nu pot fi nstrinate dect odat cu fondul de comer.

81

Ct privete emblema ea constituie un element care poate fi nstrinat separat de fondul de comer, cu obligaia pentru comerciant de a face meniune despre acest act n registrul comerului. Aceeai soluie este aplicabil i n privina drepturilor de proprietate industrial i drepturilor de autor. Transmiterea fondului de comer ca aport n societatea comercial. Fondul de comer poate face obiectul unui aport ntr-o societate comercial la a crei constituire particip titularul fondului. Deci, titularul fondului de comer, dorind s devin asociat ntr-o societate comercial, se oblig s contribuie la formarea capitalului social al societii prin transmiterea ctre societate a fondului de comer. Titularul poate transmite dreptul de proprietate ori numai dreptul de folosin asupra fondului de comer (art. 65 din legea nr. 31/1990). n schimbul fondului de comer, asociatul va primi pri sociale sau aciuni, n funcie de forma juridic a societii comerciale. Locaiunea fondului de comer. Fondul de comer poate face obiectul unui contract de locaiune, n condiiile Codului civil. n temeiul contractului de locaiune, n schimbul unui pre, proprietarul fondului, n calitate de locator, transmite locatarului folosina asupra fondului de comer. n aplicarea dispoziiilor Codului civil privind contractul de locaiune, locatarul are obligaia s respecte destinaia economic i funcional a fondului de comer dat de locator. Deci, locatarul nu poate aduce schimbri n organizarea i structura fondului de comer, prin schimbarea destinaiei unor bunuri ori prin nstrinarea lor. Orice modificare este condiionat de acordul locatorului. Ca i n cazul vnzrii, locatorul are obligaia s nu fac locatarului concuren, prin desfurarea unui comer de acelai gen, la mic distan de locatar. Locaiunea fondului de comer este un act despre care comerciantul are obligaia s fac meniune n registrul comerului (art. 21 lit. a din legea nr. 26/1990).

82

Garania real mobiliar asupra fondului de comer. Fondul de comer poate face i el obiectul unei garanii reale mobiliare, n condiiile legii nr. 99/1999. Garania se constituie pe baza unui contract de garanie. Ea se poate constitui cu sau fr deposedarea de bunul care face obiectul garaniei. Pentru protejarea dreptului real de garanie dobndit de creditor, legea cere ndeplinirea unei formaliti de publicitate. Aceast condiie este ndeplinit din momentul nscrierii avizului de garanie real la Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare (art. 29 din lege). Legea nr. 26/1990 prevede obligaia comerciantului de a cere nscrierea n registrul comerului a meniunii privind constituirea garaniei reale mobiliare asupra fondului de comer (art. 21 lit. a din lege).

CAPITOLUL V SOCIETI COMERCIALE 5. 1. Noiune, natura juridica, clasificare Regimul juridic al societilor comerciale n Romnia a fost reglementat pentru prima dat de dispozitiile art.77-220 din Codul comercial romn adoptat n anul 1887, prevederi n prezent sunt abrogate prin Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, care prin dispozitiile art.2 din lege consacr n sistemul de drept naional cinci tipuri de societi comerciale,astfel: societatea n nume colectiv; societatea n comandit simpl; societatea n comandit pe aciuni; societatea pe aciuni i societatea cu rspundere limitat. Criteriul folosit de legiuitor n dispozitiile art.2 din Legea nr.31/1990 privind societile comerciale pentru clasificarea
83

societilor comerciale n cele cinci tipuri sus-menionate l constituie

ntinderea obligaiilor(rspunderii) pe care asociaii i le asum pentru datoriile contractate de societate n cursul activitii sale statutare. Din acest punct de vedere, cele cinci tipuri de societi comerciale se mpart n dou mari categorii: cele ai cror asociai rspund nemrginit i solidar pentru pasivul comun (societile de persoane al cror prototip l reprezint societatea n nume colectiv) i cele ai cror asociai pot fi urmrii de creditorii societii, pentru datoriile entitii colective, numai n limita aportului fiecruia dintre ei (societile de capitaluri al cror prototip l reprezint societatea pe aciuni; aici intrnd ns i societatea cu rspundere limitat). Pentru definirea societii comerciale, cea mai apropiat

accepiune este dat de dispoziiile Codului civil romn, care n articolul 1491 dispune c: societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun, n scop de a mpri foloasele ce ar putea deriva Definiia citat enun trei componente principale care ar trebui s fie reunite cumulativ pentru existena valabil a unei asemenea entiti: necesitatea ncheierii unui contract, denumit i pact constituirea unui fond comun, alctuit din aporturi ale scopul asociailor este de a realiza ctiguri i de a le societar; membrilor; mpri ntre ei. Textul articolului 1491 omite totui s aminteasc explicit un alt element caracteristic i anume, voina comun a asociailor de a conlucra n vederea obinerii de ctiguri. Aceast voin, denumit affectio societatis ntregete notele specifice enumerate expres de legiuitor. Trsturile evocate sunt caracteristice societii civile dar, printr-o interpretare extensiv, pot fi aplicate i n cazul societii comerciale. De altfel, ntre societatea civil i cea comercial exist o suit de asemnri i deosebiri.
84

Asemnri: ambele au aceeai esen; fiecare reprezint o grupare de realizarea i mprirea beneficiilor. Sub acest persoane i de bunuri (capitaluri) n scop lucrativ; asociaii urmresc aspect,ambele tipuri de societi se deosebesc de gruprile fr scop lucrativ, respectiv asociaiile i fundaiile non-profit. att societile civile ct i cele comerciale iau natere contract de societate, elementele eseniale ale printr-un

contractului de societate civil se regsesc i n cel de societate comercial (contribuii ale asociailor = aporturi, intenia de a desfura n comun o anumit activitate ct i obinerea i partajarea beneficiului) astfel nct, n ambele cazuri contractul de societate are caracter bi sau plurilateral, cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiv i consensual; cu precizarea c, actul constitutiv la societatea comercial nu mai este supus obligativitii ncheierii n form autentic (anterior actualei reglementri forma solemn era obligatorie) putnd mbrca forma unui nscris sub semntur privat, cu unele excepii. Deosebiri: o prim deosebire se refer la obiectul sau natura operaiilor pe care le realizeaz societatea; o societate este comercial dac, potrivit contractului, are ca obiect efectuarea unor operaiuni calificate de Codul comercial ca fapte de comer; dac societatea are ca obiect realizarea unor activiti care nu sunt fapte de comer, ea este o societate civil. De remarcat c, n timp ce n cazul persoanei fizice, pentru dobndirea calitii de comerciant este necesar ca aceasta s svreasc efectiv fapte de comer, ca o profesiune obinuit, n nume propriu, n cazul societii comerciale, simpla stabilire n contract a unui obiect comercial i confer acesteia caracter comercial, indiferent dac n fapt realizeaz sau nu acest obiect. Concluzia ce se desprinde este c persoana fizic devine comerciant, pe cnd societatea se nate comercial, dac obiectul ei este comercial.
85

O problem deosebit se ridic n cazul n care n actul constitutiv se stabilesc ca obiect al societii, pe lng operaiuni comerciale i operaiuni civile. n asemenea caz trebuie s se cerceteze i s se determine care este n fapt activitatea societii i ce rol joac fiecare dintre cele dou categorii de operaiuni n realizarea obiectului societii. Dac operaiunile comerciale au o importan redus, ori servesc numai ca mijloc de realizare a unor operaiuni civile, societatea va fi civil. n dreptul romn s-a formulat concepia potrivit creia cei ce exercit profesiuni liberale (medici, avocai, profesori, arhiteci, contabili, etc.) nu se pot asocia cnd obiectul activitii l constituie exercitarea profesiunii respective dect sub forma de societi civile. Concepia poart amprenta principiului c obiectul civil atrage constituirea de entiti civile. Considerm anacronic astzi o astfel de opinie, cu att mai mult cu ct, n agricultur este permis opiunea organizrii agricole fie sub form de societate civil, fie sub form de societate comercial. Acceptnd aceast derogare, am ajunge la formularea unui nou principiu. Nu obiectul, ci forma comercial atrage caracterul comercial al societii. alt deosebire ntre societatea civil i cea comercial const n aceea c, nc de la constituire, societatea comercial este investit cu personalitate juridic. Conform art. 1 din legea 31/1990, republicat, societile comerciale cu sediul n Romnia sunt persoane juridice romne. Deci, societatea comercial nu este numai un contract, ci este chiar un subiect de drept distinct de asociaii ce o compun, avnd patrimoniu propriu, care i permite s-i asume obligaii i s rspund pentru ndeplinirea lor (totui exist i societi comerciale fr personalitate juridic, de exemplu societatea n participaiune, reglementat de articolele 251-256 Cod comercial, asociaiile cu scop lucrativ fr personalitate juridic i ntreprinderile familiale. O suit de acte absolut necesare nfiinrii societii comerciale se regsesc n instituia mici personaliti juridice, adic acte juridice ncheiate de societatea comercial chiar
86

nainte de dobndirea personalitii juridice, dar fr de care aceasta nu s-ar putea nmatricula la registrul comerului. Dintre acestea enumerm: social dobndirea cont sediului bancar social, special vrsarea constituit, capitalului ntr-un

rezervarea firmei dac este cazul, i a emblemei. Toate aceste acte vor fi ncheiate n nume personal de anumite persoane (asociai), care le vor transfera societii comerciale dup nmatricularea sa. Ct privete societatea civil, aceasta nu are personalitate juridic, ea rmne un simplu contract, fr a fi subiect de drept de-sine-stttor (ca excepie, i aceasta dobndete personalitate juridic prin nregistrarea la grefa tribunalului teritorial competent, de exemplu asociaiile i fundaiile). ntre societatea comercial i cea civil exist deosebiri privind condiiile n care aceasta se constituie, funcioneaz i se dizolv. n ceea ce privete formele n care se poate constitui o societate comercial, articolul 2 din legea nr. 31/1990, republicat, prevede c este admis una dintre urmtoarele forme: n nume colectiv, n comandit simpl, n comandit pe aciuni, pe aciuni, cu rspundere limitat. Aceast clasificare pornete de la ntinderea rspunderii asociailor pentru ndeplinirea obligaiilor societii, care este mai variat (limitat sau nelimitat) dect n cazul societii civile (n care limitele rspunderii sunt stabilite prin contract). n cazul societii comerciale, structura acesteia este bine definit, neputnd depi cadrul reglementat de lege pentru fiecare form juridic (spre deosebire de societatea civil, a crei structuri nu poate depi cadrul contractual). n concluzie, pe baza elementelor enunate: societatea comercial poate fi definit ca o grupare de persoane constituit pe baza unui act constitutiv i beneficiind de personalitate juridic, n care asociaii se neleg s pun n comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comer, n scopul realizrii i mpririi beneficiilor rezultate.
87

5.2. Delimitarea societilor comerciale de alte persoane juridice Delimitarea societilor comerciale de asociaii si fundaii nonprofit Conform art. l alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicat, societile comerciale sunt persoane juridice, iar n msura n care se constituie pe teritoriul Romniei, sunt persoane juridice de naionalitate romn. Fie c ne raliem teoriei ficiunii, fie celei a realitii, persoana juridic reprezint un subiect colectiv de drept, care, n msura n care ndeplinete condiiile impuse de lege, este titular de drepturi si obligaii. Societile comerciale sunt persoane juridice de drept privat, care, spre deosebire de alte persoane juridice constituite pe baze asociative (asociaii si fundaii), au un scop lucrativ. Este de remarcat faptul c prin Ordonana Guvernului nr. 26/200048, dei asociaiile si fundaiile sunt definite n chiar cuprinsul art. l alin. (2) din lege ca fiind persoane juridice de drept privat fr scop patrimonial, conform art.48 din Ordonana, ele pot desfura orice activiti economice directe, dac acestea au caracter accesoriu si sunt n strns legtur cu scopul principal al persoanei juridice. Astfel, aceasta categorie de persoane juridice se deosebete fundamental de societile comerciale, al cror scop principal si nu accesoriu este obinerea de profit, acest scop nefiind nicicum condiionat sau derivat dintr-o alta cauz ce ar fi dus la constituirea persoanei juridice. De asemenea, reglementarea nou cu privire la asociaii si fundaii (reglementare care abrog dispoziiile n materie cuprinse n Legea nr. 21/192449), stabilete si dreptul n favoarea asociaiilor si fundaiilor de a nfiina societi comerciale, dividendele astfel obinute fiind obligatoriu de folosit, fie ca reinvestitie n cadrul acelei societi, fie pentru realizarea scopului principal al fundaiei sau

48 49

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 39 din 31 ianuarie 2000 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 27 din 6 februarie 1924, in prezent abrogata de O.G.26/2000 88

asociaiei50.

In

cadrul

celorlalte

persoane

juridice,

societile

comerciale prezint un specific cu totul deosebit, conferit de faptul ca persoanele care se asociaz n vederea constituirii societii consimt s pun n comun anumite bunuri pentru efectuarea de acte de comer. Delimitarea societilor comerciale de societile civile Spre deosebire de societile comerciale, societile civile nu au calitatea de persoane juridice. Astfel, societatea civil rmne doar cu o natur juridic contractual, ea reprezentnd, conform art. 1491 din Codul civil, contractul prin care dou sau mai multe persoane i manifest acordul de voina, punnd n comun anumite bunuri sau industrie (munc), cu scopul de a mpri foloasele ce ar rezulta din exploatarea acelor bunuri. Elementul de fond care separ cele dou categorii de societi n civile si comerciale este obiectul societii. Astfel, n msura n care n obiectul contractului de societate sunt incluse activiti care, conform art. 3 din Codul comercial, sunt considerate a fi fapte obiective de comer, acea societate este civil chiar daca ea a fost constituita 31/199051. Ceea ce apropie ns o societate civil de una comercial, este tocmai elementul care declaneaz crearea lor, respectiv realizarea acordului de voin ntre mai multe persoane, care urmresc obinerea unor beneficii, n urma punerii n comun a unor bunuri. Se poate considera astfel c, din prisma contractual: pe de o parte, ambele societi sunt rezultatul unui contract, ce, n principiu, impune aceleai condiii generale de validitate; pe de alta parte, si ntr-un caz si n cellalt, asociaii urmresc un scop lucrativ. cu respectarea formalitilor impuse de Legea nr.

50 51

vezi St.D.Carpenaru Regimul juridic al comerciantilor ,in Dreptulnr.6/1992 pag.12 este, de exemplu, cazul societilor constituite n vederea cumprrii si vnzrii bunurilor imobiliare, avnd n vedere faptul c n conformitate cu dispoziiile art. 3 pct. l si 2 Cod Comercial coroborate cu dispoziiile art. 5 Cod Comercial, pe cale de interpretare, astfel de operaiuni au ntotdeauna natura juridica a unor acte civile 89

Este de observat faptul c, n legislaia unor alte state europene, modificri legislative au impus o apropiere ntre regimul juridic aplicabil societilor civile si cel aplicabil societilor comerciale (n special a societilor n nume colectiv). Astfel de exemplu, se recunoate si pentru cazul societilor civile intervenia procedurii falimentului si a lichidrii judiciare n cazul ncetrii plilor, deosebirea constnd n competenta instanelor care intervin n asemenea situaii (respectiv, tribunalele comerciale, pentru cazul societilor comerciale, si tribunalele de drept comun, pentru cazul societilor civile). La ora actual, criteriul modern pentru delimitarea unei societii comerciale de o societate civil este un criteriu formal opus celui tradiional, de ordin obiectiv, ce are n vedere obiectivul activitii societii. Astfel, conform acestui criteriu formal o societate este comercial n msura n care este constituit ntr-una din formele recunoscute de lege pentru societile comerciale (societate n nume colectiv, n comandit simpl, pe aciuni, n comandit pe aciuni, sau cu rspundere limitata). 5.3. Formele societii comerciale 3.1. Societile de persoane Noiuni generale n societatea de persoane, ceea ce intereseaz e calitatea asociailor, si nu capitalul aportat de acetia n societate. La baza nfiinrii unei societi de persoane exist ncrederea ntre asociai, fapt ce determin ca relaia care duce la constituirea unei societi de persoane s fie intuitu personae". Sunt societi de persoane: societile n nume colectiv52; societile n comandita simpl. Societatea n nume colectiv si n comandit simpl se constituie prin contract de societate (art. 5 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicat).
52

Trsturile societilor n nume colectiv

vezi Tribunalul Municipiului Bucuresti sectia comerciala decizia nr.576 din 10.06.1992 90

 Asociaii Societile de persoane n general sunt societi cu numr mic de asociai (minimum 2 asociai)53 si sunt considerate n doctrin societi nchise". Au caracter nchis datorit relaiei intuitu personae", constituindu-se de regul n familie, sau ntre persoane ale cror relaii se bazeaz pe ncredere, n acelai timp, caracterul nchis" al societilor este demonstrat si prin faptul c un asociat nu poate fi nlocuit cu o alt persoan prin cesionarea tuturor prilor sociale de care dispune, dect daca toi ceilali asociai sunt de acord54. Capitalul social In societile de persoane legea nu prevede un minimum de capital social, dar firesc acesta trebuie s existe chiar din momentul constituirii patrimoniu. Aporturile la capitalul social In societile de persoane se admite a se aporta orice fel de bunuri: numerar, n natur (bunuri corporale sau incorporale) si creane. Cu privire la aportul n munc sau n industrie, dei este admis n societile de persoane, acesta nu reprezint un aport la capitalul social. Prile sociale Capitalul social este divizat n pri sociale, numite n doctrin pri de interese", de valoare egal, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si, n principiu, sunt netransmisibile. Cesiunea prtilor sociale sau transmiterea lor n caz de deces al unui asociat opereaz numai dac n actul constitutiv al societii s-a prevzut n mod expres continuitatea activitii cu motenitorii celui decedat. Rspunderea asociailor
53 54

societii,

pentru

ca

altfel

nu

ar

putea

dobndi

personalitate juridica. Orice persoan juridic trebuie sa aib un

vezi Tribunalul Mun.Bucuresti, sectia com.decizia nr.676/1992 Vezi Dreptul nr.8/1994 pag.93 91

Rspunderea asociailor este solidar si nelimitat. Rspunderea este solidar, n sensul c dac patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societii, creditorii pot urmri pe oricare dintre asociai pentru acoperirea creanelor. Asociatul care a pltit va avea aciune n regres (recurs) mpotriva celorlali coasociai debitori, fiecare urmnd s rspund n funcie de modul cum au convenit s participe la beneficii si pierderi, n lipsa unei asemenea prevederi contractuale, asociaii vor rspunde proporional cu cota de participare la capitalul social. Aadar, solidaritatea asociailor exist numai n raport cu creditorii societii, n schimb, ntre asociai obligaiile sunt divizibile, n funcie de modul de participare la beneficii si pierderi al fiecrui asociat. Rspunderea este nelimitat, n sensul c fiecare asociat rspunde pentru datoriile societii, inclusiv cu bunurile proprii, aa nct, n momentul constituirii societii, asociaii trebuie s declare averea proprie", deci bunurile mobile si imobile pe care le au n patrimoniul propriu. Dei asociaii rspund nelimitat, totui acetia pot invoca un beneficiu de disciitiune. Potrivit acestui drept, asociaii acionai de ctre creditori pot solicita acestora s urmreasc n primul rnd, societatea pentru acoperirea creanelor, si, numai dac aceasta nu pltete, s fie urmrite bunurile fiecrui asociat55. Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societilor de persoane revine adunrii generale a asociailor. Hotrrile n adunrile generale se adopt, de regul, cu unanimitate de vot. Administrarea si reprezentarea societilor n relaiile cu terii se face de ctre unul sau doi administratori (garani) care, de regul, sunt asociai, dar pot fi si tere persoane. Controlul activitii economico-financiare se realizeaz, de regul, de ctre asociai, acetia avnd posibilitatea s desemneze unul sau mai muli cenzori. Dizolvarea
5 55

art. 3 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, republicat 92

Dizolvarea societilor de persoane se produce pentru cauze generale, comune tuturor formelor de societi comerciale, dar si pentru unele cauze specifice, respectiv: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, n condiiile prevzute de art. 227 din Legea 31/1990, republicat. Cu privire la cauzele specifice de dizolvare se impune o precizare legat de falimentul unui asociat. Datorit existentei acestei cauze s-a pus problema dac asociaii n societile de persoane dobndesc calitatea de comerciant. n doctrina de specialitate56, opinia majoritar este aceea c asociaii nu devin comerciani prin participarea la o societate calificat depersoane" si c legiuitorul a avut n vedere situaia cnd un asociat este chiar o societate comercial aflat n stare de faliment. Trsturile societii n comandit simpl In general, trsturile analizate pentru societile n nume colectiv se regsesc si n cazul societilor n comandit simpl. Cu toate acestea exist insa unele diferenieri datorit particularitilor societii n comandit simpl. Societatea n comandit simpl presupune doua categorii de asociai: asociai comanditai; asociai comanditari. Asociaii comanditari sunt cei care au puterea de comand a societii, care finaneaz societatea, fr a participa n mod direct la conducerea si administrarea patrimoniului acesteia. Asociaii comanditai lucreaz sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaz efectiv societatea. Asociaii comanditari rspund numai n limita aportului la capitalul social, pe ct vreme asociaii comanditai rspund n mod solitar si nelimitat, ca si asociaii in societatea n nume colectiv. n cazul acestei societi, situaia
56

asociailor

comanditai

este

asemntoare

cu

cea

a
93

Smaranda Angheni, op.cit., pag.114

asociailor din societile n nume colectiv. Societatea este legal constituit dac n denumirea sa cuprinde numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai. Societatea n comandit simpl i nceteaz existenta n cazul decesului, dispariiei, punerii sub interdicie a unui asociat, dac n contract nu exist o clauz de continuare a societii cu motenitorii. La fel ca si n cazul societilor n nume colectiv, excluderea sau retragerea asociailor comanditai este cauza de dizolvare a societii. n ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate n nume colectiv este valabil constituit dac are cel puin doi asociai, n timp ce o societate n comandit simpl e valabil constituita dac are cel puin un asociat comanditar si un asociat comanditat. Avantajele si dezavantajele societilor de persoane Avantaje : - asociaii pot aporta la capitalul social, bunuri si creane; - pentru constituirea societii, legea nu prevede un minim de capital social; - controlul activitii societii se face de asociai, nefiind nevoie de cenzori. Dezavantaje: - rspunderea asociailor este solidar si nelimitata; - prile sociale nu pot fi negociate; - n principiu, prile sociale nu se pot transmite nici mcar motenitorilor, cu excepia cazului cnd s-a prevzut n actul constitutiv acest lucru; - sunt societi nchise, terele persoane neavnd posibilitatea de a dobndi calitatea de asociai, dect n cazurile prevzute n actul constitutiv. 3.2. Societile de capital Societile de capital presupun ca element de esen capitalul aportat de ctre asociaii-acionari, capitalul avnd mai mult relevant dect calitile asociailor. Sunt societi de capital: societile pe aciuni;
94

 societile n comandit simpl pe aciuni. Societile pe aciuni Constituire Societile pe aciuni se constituie n baza unui act constitutiv, ce trebuie s cuprind obligatoriu att elemente specifice ale contractului de societate, ct si cele ale statutului de funcionare. Specific societilor pe aciuni este faptul c ele se pot constitui att prin subscripie instantanee, la fel ca oricare alt societate comercial, membrii fondatori aportnd la capital sumele subscrise, ct si prin subscripie public, n baza unui prospect de emisiune.

Acionarii Societile pe aciuni sunt societi mari, ce presupun un numr minim doi acionari la constituire. Capitalul social Capitalul social obligatoriu la constituire este stabilit, prin lege, la valoarea minima de 90.000 ron. Capitalul social se poate constitui numai n bani si n natur. Este posibil s nu fie vrsat ntreg capitalul la constituire. Legea impune ca la constituire s fie vrsat minim 30% din aportul fiecrui acionar la capitalul social subscris57, urmnd ca diferena s fie achitat n termen de 12 luni (n cazul constituirii societii pe aciuni prin subscripie simultan). Aciunile Capitalul social este mprit n aciuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile att pe piee financiare organizate (cum sunt bursele de valori), ct si pe piee neorganizate, mai cu seam cnd aciunile nu sunt cotate la bursa. Aciunile sunt transmisibile att prin acte juridice inter vivos" (vnzare, donaie), ct si prin acte juridice (moris cauza) (testament). In principal, aciunile sunt nominative (atunci cnd n coninutul lor este nscris titularul dreptului) sau la purttor (simpla deinere a acestora valornd titlu de

57

vezi Tribunalul judetean Mures,decizia civila.89 din 17.02.1992 95

proprietate). O societate de capital poate emite ca titluri de valoare att aciuni, ct si obligaiuni. Rspunderea acionarilor Rspunderea acionarilor pentru datoriile societii este limitat la valoarea aciunilor pe care le deine fiecare. Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societii se face pe principiul majoritii voturilor acionarilor, si nu al unanimitii. Organul de conducere este adunarea general a acionarilor, care poate fi ordinar si extraordinar. Administrarea societii se realizeaz, de regul, de ctre un consiliu de administraie si, eventual, un comitet de direcie. Este posibil ca administrarea societii s poat fi efectuat si numai de un singur administrator (conform art. 137 alin.1 din Legea nr. 31/1991, republicat). Controlul activitii societii se realizeaz, n mod obligatoriu, de o comisie de cenzori format din minimum 3 cenzori si tot atia supleani, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. In toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar (conform art. 159 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicat). Dizolvarea Dizolvarea societilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, n situaia n care nu mai sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege la constituire, respectiv: - dac numrul minim de acionari a sczut sub limita prevzut de lege; - dac limita minim a capitalului social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui n termenul prevzut de lege. Societile n comandit pe aciuni Societatea n comandit pe aciuni este reglementat de dispoziiile referitoare la societile pe aciuni. Societile n comandit pe aciuni presupun mprirea acionarilor n doua

96

categorii : comanditari si comanditai58. Comanditai au rspundere solidar si nelimitat pentru debitele societii, n timp ce comanditarii au o rspundere limitat doar la aportul lor la capitalul social. Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai. n societatea n comandit pe aciuni, administratorii vor putea fi revocai de adunarea general a acionarilor, printr-o hotrre luat cu majoritatea stabilit pentru adunrile extraordinare. Asociaii comanditai, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberrile adunrilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar dac posed aciuni ale societii. In rest, toate celelalte trsturi specifice societilor pe aciuni se regsesc si n cazul societilor n comandit pe aciuni. Avantaje si dezavantaje societile de capital prezint urmtoarele avantaje principale: rspunderea acionarilor este limitat la valoarea aciunilor subscrise; - aciunile sunt titluri negociabile si transmisibile. Societile principale: - existenta unui numr minim de acionari, respectiv cinci; - existenta unui capital social minim prevzut de lege. de capital prezint urmtoarele dezavantaje

Societatea cu rspundere limitat

Particulariti Societatea cu rspundere limitata este o form intermediara de societate comercial ntre societile de persoane si societile de capitaluri. Este forma intermediara deoarece, n unele privine, se aseamn cu societile de persoane, iar sub alte aspecte cu cele de capitaluri prezentnd ns si particulariti proprii care i justific

58

vezi Curtea de Casatie sectia I-adecizia nr.956/1937 97

autonomia. Societatea cu rspundere limitat este o form de societate comercial aprut mai trziu n activitatea comercial. Prima oara a fost reglementat n anul 1892 n Germania, fiind preluat n 1925 in Frana, iar n Romnia si-a gsit consacrarea abia prin Legea nr. 31/1990, republicat. Aceasta form de societate a fost iniiat din nevoia de a satisface anumite cerine ale activitii comerciale. Intr-adevr, societile de persoane (n special societatea n nume colectiv) asigurau condiiile pentru folosirea capitalurilor mici, iar societile de capitaluri (mai ales societatea pe aciuni) erau adecvate utilizrii capitalurilor mari, destinate unor afaceri de mare anvergur. Era nevoie de o form de societate care s fie adaptat exigentelor fructificrii capitalurilor mijlocii. Acest lucru s-a realizat prin introducerea societii cu rspundere limitat, ca form mixta, care mprumut anumite caractere att de la societile de persoane, ct si de la societile de capitaluri. Trsturile societii cu rspundere limitat Societatea cu rspundere limitat poate fi definit ca o societate constituit, pe baza deplinei ncrederi, de dou sau mai multe persoane care pun n comun anumite bunuri, pentru a desfura o activitate comercial, n vederea mpririi beneficiilor, si care rspund pentru obligaiile sociale n limita aportului lor. Societatea cu rspundere limitat se constituie n baza unui act constitutiv care cuprinde elemente specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de funcionare. In vzul societilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de funcionare. Asociai Societatea cu rspundere limitat se bazeaz pe ncrederea asociailor ca si n cazul societii n nume colectiv. Datorit acestui fapt, numrul asociailor este limitat, iar prile sociale nu sunt liber cesibile. Societatea cu rspundere limitat este o structura juridic destinata unui numr mic de asociai, legea impunnd ca numrul de asociai sa nu fie mai mare de 50.
98

Capitalul social In cazul societilor cu rspundere limitat, legea stabilete un capital minim pentru constituire, respectiv 200 ron. Capitalul social se constituie din aporturile aduse de asociai la constituire, aporturi care pot consta n bani sau n natur 59, legea neadmind n cazul societilor cu rspundere limitat si aportul de creane, conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicat. Prile sociale Capitalul social, n cazul societilor cu rspundere limitata este mprit n parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile, care nu sunt liber transmisibile, opernd, n cazul cesiunii acestora, reguli specifice stabilite de art.202 din Legea nr. 31/1990, republicat. Conducerea, administrarea si controlul Conducerea societilor cu rspundere limitat este asigurat de adunarea general a asociailor, aceasta avnd atribuii eseniale cu privire la funcionarea societii. In adunarea general, hotrrile se adopt de regul la majoritatea absolut de voturi, n afara cazurilor expres prevzute de lege cnd se cere o majoritate calificat. Adunarea general a acionarilor este organul societii care formeaz voina social, ceea ce nseamn c actul juridic de tip contractual pe care l reprezint hotrrea adunrii generale a acionarilor de a numi administratorul i care ncorporeaz voina social, unit cu acceptarea de ctre administrator a funciei ncredinate, se ncadreaz n tiparul mandatului comercial. Coninutul mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual, reglementarea acestui coninut fiind completat de dispoziiile legale referitoare la obligaiile imperative stabilite n sarcina administratorului, precum i la limita mandatului acestuia. Revocabilitatea mandatului administratorului este de esena acestuia. i n cazul revocrii abuzive msura este definitiv, caracterul esenialmente revocabil al mandatului meninndu-se,
59

vezi Curtea Suprema de Justitie sect. com,decizia nr.76/14.02.1995,in Dreptulnr.12/1995 pag.91-92 99

fiindc ncrederea care st la baza mandatului nu poate fi impus de vreme ce funcia de administrator are un caracter "intuitu personae". Este inadmisibil acordarea daunelor morale administratorului revocat n condiiile n care acesta nu a dovedit c a suferit un prejudiciu constnd n imaginea negativ60. Administrarea societii se realizeaz prin intermediul unuia sau mai multor administratori, numii prin actul constitutiv sau alei de adunarea generala din rndul asociailor sau ca persoane din afara societii. Controlul este asigurat fie prin intermediul cenzorilor (numirea acestora fiind obligatorie n cazul n care numrul asociailor este mai mare de 15, conform art.199 alin.3 din Legea nr. 31/1990, republicat), fie direct de ctre asociaii care nu au si calitatea de administrator. Rspundere Dup cum rezult si din denumire, n societatea cu rspundere limitata, rspunderea asociailor este limitat. La fel ca si n cazul societii pe aciuni, acetia rspund pentru obligaiile sociale numai n limita aportului lor. Dizolvare Societatea cu rspundere limitata se dizolv att pentru cauze generale, comune tuturor societilor comerciale, ct si pentru cauze specifice, societilor retragerea, multe de dintre acestea unui regsindu-se dac nu ns si n n cazul actul persoane: moartea, asociat, incapacitatea, exist interdicia,

excluderea

constitutiv clauza de continuare a activitii cu motenitorii celui decedat sau dac, rmnnd un singur asociat, nu se hotrte transformarea societii n societate cu rspundere limitat cu unic asociat61.

60

DECIZIE COMERCIAL Nr. 1898 din 11 decembrie 2003, CURTEA DE APEL BUCURETI Secia a V-a comercial
61

vezi Curtea Suprema de Justitie,decizia comerciala 522 din 8.11.1994 100

Societatea cu unic asociat Legea romn recunoate si societile unipersonale, sub forma societilor cu rspundere limitat cu un singur asociat, situaie care poate fi calificat ca o ficiune juridic recunoscut si rspndit n practica societilor comerciale. Asociatul unic poate fi att persoan fizic, ct si persoan juridic. O persoan, fizic sau juridic, nu poate fi asociat unic dect ntr-o singur societate cu rspundere limitat. In practic, se procedeaz la ntocmirea unei declaraii, de regul, n form autentic, prin care asociatul unic arat ca nu mai are o alt societate cu rspundere limitat n care sa fie asociat unic. Asociatul unic este cel care exercit atribuiile adunrii generale existent n cazul societilor cu mai muli asociai. Asociatul unic poate fi administratorul societii. De asemenea, pentru a beneficia de drepturi de asigurri sociale de stat, el poate ncheia un contract de asigurare cu direcia teritorial de munc si protecie social, urmnd s verse contribuiile datorate statului n baza acestui contract. Avantajele si dezavantajele S.R.L -ului Societile cu rspundere limitat prezint urmtoarele avantaje principale: - asociaii rspund numai n limita aportului adus la capitalul social al societdezavantajeii; - controlul activitii poate fi realizat chiar de ctre asociai, cu excepia cazului cnd trebuie desemnat cel puin un cenzor (dac numrul asociailor este mai mare de 15); - asociatul se poate retrage din societate n condiiile prevzute n actul constitutiv si n Legea societilor comerciale nr. 31/1990, republicat; - pentru finanarea si dezvoltarea societii, societatea comercial cu rspundere limitat poate apela la noi aporturi de capital aduse de o persoana din afara societii, care este interesat ca astfel s se
101

asocieze.

In consecina, capitalul social al societii se va majora, cu rspundere limitat prezint urmtoarele

iar tera persoana va dobndi calitatea de asociat. Societile dezavantaje62: - cesiunea prtilor sociale se face numai n concordant cu dispoziiile legale potrivit dispoziiilor statutare sau ale actului constitutiv unic. Fat de alte persoane, cesiunea prtilor sociale se face numai dac exist consimmntul asociailor care reprezint cel puin 3/4 din capitalul social, n actul constitutiv fiind posibil de stipulat chiar clauze mai drastice pentru cesiune (de exemplu, aprobarea acesteia cu unanimitate de voturi); - aportul la capitalul social poate s constea fie numai n numerar, fie n natur si n numerar. In societile cu rspundere limitat aportul n creane sau n industrie (n munc) este interzis. Potrivit art.16 din Legea nr.31/1990, republicat, aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea oricrui tip de societate. Din redactarea textului de lege rezult c aporturile n numerar trebuie s existe numai la constituirea societii. In schimb, n cazul majorrii capitalului social pot exista numai aporturi n natur. Indiferent de situaie ns, aportul n natur trebuie s se predea n momentul constituirii societii; - relaiile dintre asociai au la baz ncrederea reciproc ce exist ntre acetia, aspect ce apropie mai mult, din acest punct de vedere, societile cu rspundere limitat de societile de persoane, dar totodat restrnge sfera de micare a asociailor, n special n ce privete luarea deciziilor. 5.3.1. Grupurile de interes economic 1. Consideratii introductive

62

Smaranda Angheni si colectiv societatea cu raspundere limitata de la A la Z, Editura Rentrop & Straton, Bucuresti, 1998, pag. A10.1-A10.4 102

Prin Legea nr. 161/2003 au fost reglementate doua entitati noi, care pot desfasura o activitate comerciala: grupurile de interes economic si grupurile europene de interes economic.63 Reglementarea acestor entitati raspunde necesitatii armonizarii legislatiei privind activitatea comerciala din tara noastra cu cea din tarile Uniunii Europene. 2. Notiunea si caracteristicile grupului de interes economic Grupul de interes economic este o crea ie a dreptului francez, nscut din nevoia de a face fa concurenei internaionale.64 Aceast entitate original a fost conceput ca o structur juridic situat ntre societatea comercial i asociaie, n care dominant n organizarea constituie.65 Pe planul principiilor, grupul de interes economic reprezint o ntoarcere la libertatea contractual, cu nlturarea sistemului rigid al societilor comerciale, permind un grad nalt de adaptare la nevoile membrilor grupului. Grupul de interes economic este o structur care, respectnd independena membrilor, permite realizarea unor aciuni comune mai eficiente dect simplele colaborri contractuale, graie personalitii juridice a grupului. Considernd c grupul de interes economic este util pentru desfurarea activitii comerciale din ara noastr, legiuitorul romn a reglementat regimul su juridic, prin Legea 161/2003. Cu privire la aceast reglementare, trebuie observat c ea se ndeprteaz, ntr-o anumit msur, de concepia care a prezidat reglementarea dreptului francez. Ea este excesiv (114 articole) i, n mare parte, copiaz reglementarea rigid a societilor comerciale din
63

funcionarea

ei

este

voina

membrilor

care

A se vedea Titlul V, art. 118-238 din Legea nr. 161/2003. Pentru o reprezentare a reglementarii legale, a se vedea Mihaela Buzila, Oana Ciurea, Grupurile de interes economic in legislatia romana. Aspecte generale in Revista de drept commercial nr. 7-8/2003, pag. 254 si urm. 64 A se vedea Y. Guyon, Op. cit., vol. I, pag. 507 65 In Dreptul francez, grupul de interes economic a fost reglementat prin Ordonanta nr. 67-821 din 23 sept. 1967, completata prin Decretul din 2 febr. 1968 privind masurile de publicitate.

103

Legea nr. 31/1990. Acest fapt nu poate s nu influeneze asupra unitii acestei entiti n activitatea comercial. 3. Definiia grupului de interes economic Potrivit art. 118 din Lege, grupul de interes economic este o asociere ntre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice , constituit pe o perioad determinat, n scopul nlesnirii sau al dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. 4. Caracteristicile grupului de interes economic Grupul de interes economic are anumite trsturi caracteristice: a) Grupul de interes economic este o asociere bazat pe un contract. Grupul cuprinde dou sau mai multe persoane fizice sau juridice, comerciani sau necomerciani, fr a putea depi 20 de persoane. Asocierea acestor persoane are la baz un contract care reprezint actul constitutiv al grupului.66 b) Grupul de interes economic este o persoan juridic. Graie personalitii juridice, grupul de interes economic este un subiect de drept i, n aceast calitate, particip n nume propriu la raporturile juridice. c) Grupul de interes economic urmrete un scop patrimonial. Potrivit legii, grupul se constituie n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. n concepia legii, activitatea grupului trebuie s se raporteze la activitatea economic a membrilor si i s aib doar un caracter accesoriu fa de activitatea membrilor. O atare activitate poate fi, de exemplu, o activitate de documentare, cercetare, asisten tehnic, publicitate etc., pentru membrii grupului.
66

Actul constitutive este un contract, iar nu un contract de societate, ceea ce permite manifestarea de vointa a membrilor, intr-o mai mare masura.

104

De remarcat c, potrivit legii, grupul de interes economic poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. Criteriul de distincie l reprezint caracterul activitii; grupul va avea calitatea de comerciant dac actele i operaiunile pe care le realizeaz sunt fapte de comer( art. 127 alin. 4 din lege). d) Grupul de interes economic rspunde pentru obligaiile sale fa de teri. Ca persoan juridic, grupul rspunde pentru obligaiile asumate fa de teri. Potrivit cocontractani. Rspunderea membrilor, atunci cnd nu a fost nlturat prin stipulaie contractual, are caracter subsidiar; ea opereaz numai dac, pus n ntrziere, grupul nu pltete n termen de 15 zile (art.119 din lege). 5. Constituirea grupului de interes economic Grupul de interes economic se constituie prin contract, care este actul constitutiv al grupului, i se nmatriculeaz n registrul comerului. Actul constitutiv al grupului de interes economic Grupul de interes economic are la baz un contract semnat de membrii grupului (fondatori). Contractul se ncheie cu respectarea condiiilor de fond cerute pentru orice convenie, prevzute de art. 948 C. civ. Legea cere ca acest contract s se ncheie n form autentic (art. 120 din lege). Contractul trebuie s cuprind elemente stabilite de art. 122 din lege: denumirea grupului, precedat sau urmat de sintagma grup de interes economic ori de iniialele G.I.E; sediul grupului; numele i prenumele, domiciliul i cetenia membrilor persoane fizice, respectiv denumirea, forma juridic, sediul i naionalitatea membrilor persoane juridice; obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului i a activitii principale, precum i a naturii comerciale sau necomerciale a activitii; capitalul subscris i cel vrsat, cu
105

legii,

membrii

grupului

rspund

nelimitat

pentru

obligaiile grupului i solidar, n lipsa unei stipulaii contrare cu terii

menionarea aportului fiecrui membru, n cazul n care grupul se constituie cu capital; durata grupului; membrii care reprezint i administreaz grupul (sau administratorii nemembri) i puterile lor; clauze privind controlul gestiunii grupului; modul de dizolvare i lichidare a grupului etc. Cu privire la cuprinsul actului constitutiv, se impun dou precizri. n primul rnd, potrivit legii, grupul de interes economic se poate constitui cu sau fr capital. Membrii grupului pot conveni s afecteze anumite bunuri pentru desfurarea activitii i, deci, s constituie un capital social. Dar, drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (aciuni). Orice clauz contrar este lovit de nulitate (art. 121 din lege). n al doilea rnd, grupul de interes economic nu poate avea drept scop obinerea de profituri pentru sine. Dac din activitatea grupului rezult profit, acesta se distribuie n totalitate, n mod obligatoriu, ntre membrii grupului, cu titlul de dividende, n cotele prevzute n actul constitutiv sau, n lipsa unei asemenea clauze, n pri egale (art. 165 din lege). nmatricularea grupului de interes economic Grupul de interes economic se nmatriculeaz n registrul comerului la cererea administratorului grupului, n termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv. Autorizaiile de funcionare a grupului se solicit de ctre Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului, n condiiile O.U.G. nr. 76/2001. n cazul n care cerinele legale sunt ndeplinite, judectorul delegat, prin ncheiere, va autoriza constituirea grupului i va dispune nmatricularea lui n registrul comerului. Pe data nmatriculrii, grupul de interes economic dobndete personalitate juridic (art. 127 din lege). De remarcat c, potrivit legii, nmatricularea nu prezum calitatea de comerciant a grupului. Aceasta nseamn c orice grup de interes economic este supus nmatriculrii n registrul comerului,
106

dar calitatea de comerciant o are numai grupul care are ca obiect de activitate svrirea unor fapte de comer. Grupul de interes economic are obligaia s publice n Monitorul Oficial, n condiiile legii, actul constitutiv al grupului. Consecinele nclcrii cerinelor legale de constituire a grupului de interes economic n privina efectelor nerespectrii cerinelor legale de constituire a grupului de interes economic, Legea nr. 161/2003 adopt principiile reglementate de Legea nr. 31/1990 referitoare la societi comerciale. Pentru neregularitile constatate nainte de nmatricularea grupului, legea reglementeaz cile prin care se asigur regularizarea, intrarea n legalitate (art. 133 i 134 din lege). Pentru neregularitile constatate dup nmatricularea grupului, legea reglementeaz aciunea n regularizare i, ca msur extrem, aciunea n nulitatea grupului (art. 135-146 din lege). 6. Funcionarea grupului de interes economic Grupul de interes economic funcioneaz graie organelor sale: adunarea general a membrilor grupului i administratorii grupului. Adunarea general a membrilor grupului Membrii grupului formeaz adunarea general a membrilor grupului, ca organ suprem de deliberare i decizie. Condiiile privind adoptarea hotrrilor se stabilesc prin actul constitutiv. Acesta poate prevedea ca toate hotrrile sau o parte din ele s fie adoptate n anumite condiii de cvorum i majoritate. n lipsa unei asemenea stipulaii, hotrrile se adopt cu votul unanim al membrilor grupului. Legea prevede ns c pentru modificarea actului constitutiv este obligatoriu votul unanim al membriilor, iar pentru aprobarea situaiei financiare i pentru deciziile referitoare la rspunderea administratorilor este necesar votul majoritii membrilor. Drepturile de vot ale membrilor se stabilesc prin actul
107

constitutiv, care poate prevedea ca anumii membri s dispun de un

numr de voturi diferit de al celorlali. Se interzice ns ca, prin aceasta, un membru s dein majoritatea voturilor. n absena unei asemenea stipulaii, fiecare membru dispune de cte un vot. Adunarea general a membrilor grupului se convoac de ctre administratori, la solicitarea oricrui administrator sau membru al grupului. n cazul inaciunii administratorilor, la solicitarea oricrei persoane interesate, instana judectoreasc va putea ordona convocarea adunrii generale, cu desemnarea persoanei care va prezida adunarea. Prin actul constitutiv se poate prevedea i posibilitatea lurii hotrrilor prin consultarea n scris a membrilor. Administratorii grupului de interes economic Grupul de interes economic este administrat de persoane anume mputernicite-administratorii grupului. Administratorii sunt desemnai prin actul constitutiv i vor fi alei prin vot unanim de ctre membrii grupului. Ei pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Potrivit legii, administratorii pot face toate operaiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului de activitate al grupului, n afar de restriciile prevzute n actul constitutiv. Dreptul de a reprezenta grupul n raporturile cu terii aparine fiecrui administrator, n afar de cazul cnd exist stipulaie contrar n actul constitutiv. Prin actul constitutiv trebuie s se prevad i modul de lucru al administratorilor, dac ei trebuie s decid mpreun sau n mod independent, cu consecinele prevzute de lege. Membrii grupului, prin vot unanim, pot decide revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, n afar de cazul n care administratorii au fost numii prin actul constitutiv. Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt prevzute de Legea nr. 161/2003 i de dispoziiile referitoare la mandat. n cazurile prevzute de art. 151 din lege, rspunderea administratorilor este solidar.
108

Aciunea n rspunderea mpotriva administratorilor grupului se decide prin votul majoritii membrilor grupului. Ea aparine creditorilor grupului dar numai cnd obligaiile grupului nu sunt executate la scaden, n mod repetat, sau cnd grupul este supus procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului reglementat de Legea nr. 64/1995. Controlul asupra gestiunii grupului Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, prin consultarea documentelor prevzute n actul constitutiv. Ei au dreptul s cear copii legalizate de pe aceste documente. n urma consultrii, membrii vor putea sesiza pe administrator, care are obligaia s le rspund n 15 zile de la nregistrarea sesizrii. n absena rspunsului, membrii grupului n cauz se pot adresa instanei judectoreti, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de ntrziere (daune cominatorii). 7. Modificarea grupului de interes economic Grupul de interes economic poate suferi, n cursul existenei sale, anumite modificri. Aceste modificri se pot referi la mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea i lichidarea grupului etc. Orice modificare n privina grupului se realizeaz numai prin modificarea actului constitutiv al grupului de interes economic, n condiiile legii. Condiiile modificrii actului constitutiv al grupului de interes economic Potrivit art. 174 din lege, actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiiilor de fond i de form prevzute pentru ncheierea lui. Hotrrea de modificare a actului constitutiv se ia cu votul unanim al membrilor grupului, afar de cazul cnd prin actul constitutiv s-a prevzut altfel (art. 153, alin. 4, lit.g din lege).
109

Actul adiional n form autentic, cuprinznd textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerului. Controlul de legalitate asupra actului modificator se face de ctre judectorul delegat, n condiiile Legii nr. 26/1990.67 Actul adiional modificator se public n Monitorul Oficial. ncetarea calitii de membru al grupului de interes economic Calitatea de membru al grupului de interes economic inceteaza prin: excludere, retragere, cesiune a partilor de interes, deces, respectiv incetarea personalitatii juridice, in conditiile legii (art. 177 din lege). Potrivit legii, daca actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua sa existe si dupa ce unui membru i-a incetat aceasta calitate, in conditiile prevazute in actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor ramasi. Excluderea membrului din grupul de interes economic Un membru al grupului poate fi exclus din grup in conditiile prevazute de lege. Art. 177 alin. 2 din lege reglementeaza, cu carcater enuntiativ, cazurile de excludere (neefectuarea aportului la care s-a obligat, incapacitatea, amestecul fara drept in administrarea grupului etc.). Excluderea se pronunta de instanta judecatoreasca, la cererea majoritatii membrilor grupului, daca actul constitutiv nu prevede altfel. Prin aceeasi hotarare, instanta va dispune si cu privire la structura participarii la capitalul grupului a celorlalti membri. Hotararea judecatoreasca de excludere se mentioneaza in registrul comertului si se publica in monitorul oficial. Drepturile si obligatiile membrului exclus sunt stabilite de art. 181 si 182 din lege. Retragerea din grupul de interes economic

67

In forma sa initiala, art. 174 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 (Titlul V) reglementa un partaj de competenta intre judecatorul delegat si directorul oficiului registrului comertului, dupa modelul art. 199 alin. (1) din Legea 31/1990, in forma data prin OUG nr. 32/1997. Alin. 2 al art. 174 din Legea nr. 161/2003 a fost abrogate prin Legea nr. 359/2004.

110

Orice membru al grupului se poate retrage din grup in cazurile prevazute in actul constitutiv sau prin acordul unanim al celorlalti membri. In lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim, un membru se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, care va dispune, totodata, si cu privire la structura participarii la capitalul grupului a celorlalti membri. Drepturile membrului retras se stabilesc in conditiile art. 183 din lege. 8. Dizolvarea i lichidarea grupului de interes economic Grupul de interes economic isi inceteaza existenta ca persoana juridica prin dizolvare si lichidare. Dizolvarea si lichidarea sunt doua faze distincte care se realizeaza succesiv. Exceptional, cele doua faze pot fi realizate concomitent. Potrivit legii, daca membrii grupului sunt de acod cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului grupului si cand asigura stingerea pasivuluisau regularizarea lui in acord cu creditorii, ei pot hotar, o data cu dizolvarea, si modul de lichidare al grupului. Hotararea se ia in conditiile prevazute de lege pentru modificarea actului constitutiv. Dizolvarea grupului de interes economic Grupul de interes economic se dizolva in conditiile legii. Cauzele de dizolvare a grupului de interes economic sunt aceleasi ca si cele prevazute de Legea nr. 31/1990 pentru dizolvarea societatilor comerciale: expirarea timpului stabilit pentru durata grupului; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia; declararea nulitatii grupului; hotararea adunarii membrilor; hotararea tribunalului; declararea falimentului grupului; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al grupului (art. 184 din lege). Pe langa aceste cauze, art. 192 din lege mai prevede si anumite cauze de dizolvare-sanctiune: grupul nu mai are organe statutare sau
111

acestea nu se mai pot intruni; grupul nu a depus actele prevazute de lege la oficiul registrului comertului; grupul si-a incetat activitatea etc. Dizolvarea grupului trebuie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial. Din momentul dizolvarii grupului, administratorii nu mai pot angaja noi operatiuni, putand numai sa finalizeze operatiunile in curs. Dizolvarea grupului are ca effect deschiderea procedurii lichidarii. Exceptional, dizolvarea nu este urmata de lichidare in cazul fuziunii si divizarii totale a grupului sau in alte cazuri prevazute de lege. Lichidarea grupului de interes economic Patrimoniul grupului se lichideaza in conditiile legii. Lichidarea se realizeaza de persoane fizice sau juridice autorizate in calitate de lichidatori. Lichidatorii au urmatoarele atributii principale: sa execute si sa termine operatiunile patrimoniale referitoare la lichidare; sa vanda prin licitatie publica bunurile din patrimoniul grupului; sa incaseze creantele grupului; sa plateasca datoriile grupului; sa repartizeze membrilor grupului ceea ce se cuvine fiecaruia din lichidare; sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii (art. 209 din lege). Lichidatorii nu pot plati membrilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor grupului. Dupa terminarea lichidarii, in termen de 15 zile, lichidatorii sunt obligati sa ceara radierea inmatricularii grupului din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi civile de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere.

5.4. Contractul de societate 1. Noiune si caracteristici Potrivit art. 1491 Cod civil Societatea este un contract prin care dou sau mai multe persoane se nvoiesc s pun ceva n comun cu scop de a mpri foloasele ce ar putea deriva ". Aadar, contractul
112

de societate este un acord de voin prin care dou sau mai multe persoane convin s constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfura o activitate comerciala n urma creia s obin un profit pe care s-1 mpart ntre ei, de regul, n funcie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social). Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta elementului subiectiv (afectio societatis"), care consta n intenia fiecrui asociat de a afecta societii aportul sau individual, n schimbul mpririi beneficiului realizat de societate ca urmare a desfurrii activitii n comun. Caracterele juridice ale contractului de societate Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si formal. Caracterul oneros al contractului rezult explicit din cuprinsul art. 1491 C.civ. Astfel, fiecare asociat urmrete un avantaj" patrimonial, un ctig care se concretizeaz n profitul net realizat de societate. Contractul de societate are caracter comutativ, n sensul ca ntinderea obligaiilor pe care si le asuma fiecare asociat este cunoscut din momentul realizrii acordului de voin. Certitudinea existentei si ntinderii prestaiilor este trstura prin care contractele comutative se deosebesc de contractele aleatorii. Este adevrat c exist si n contractele comutative un oarecare risc cu privire la eventualele pierderi care ar rezult din activitatea comercial, dar aceasta nu schimb cu nimic caracterul cumulativ al contractului de societate. Contractul de societate este un contract formal. Daca n dreptul civil contractul de societate are caracter consensual, ntruct legiuitorul nu impune o anumit condiie de forma pentru validitatea lui, n dreptul comercial, potrivit art.5 din Legea nr. 31/1990, republicata, actul constitutiv se ncheie n form autentic. Faptul c asociaii, pe baza libertii de voin, stabilesc coninutul contractului (obiect social, durata, capital social, participare la beneficii si pierderi etc.) nu nseamn c actul de voin
113

al asociailor exprimat prin contractul de societate are un caracter pur consensual. Dac forma scris ar fi cerut doar ,,ad probationem", ar fi nsemnat ca acordul de voin s se exteriorizeze n orice form scris, nu numai a nscrisului autentic. In consecin, contractul ar fi trebuit s fie considerat valabil ncheiat indiferent de form. Or, n cazul societilor comerciale nu se poate admite ideea constituirii lor n afara condiiilor de form prevzute de lege. In lipsa formei autentice, contractul de societate comercial nu este valabil ncheiat si, ca atare, nu va putea conduce la constituirea legal a unei societi comerciale. Aadar, forma scrisa si autentificat a actului constitutiv este o condiie ad validitatem". Lipsa acestei forme a actului constitutiv este o cauz de nulitate a societii nmatriculate. Nulitatea poate fi remediat dac pn la soluionarea cererii de constatare a nulitii de ctre tribunal se nltur cauza de nulitate, autentificndu-se actul constitutiv (art. 56 si 57 din Legea nr. 31/1990, republicat). 2. Condiiile generale (de fond) impuse pentru validitatea contractului de societate comercial Contractul de societate trebuie sa ndeplineasc condiiile generale de fond, comune tuturor contractelor (cele prevzute n art. 948-968 C.civ., respectiv capacitatea prtilor, consimmntul, obiectul si cauza). In plus, n contractele de societate trebuie sa fie avute n vedere si aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea asociailor la beneficii si pierderi, precum si concretizarea condiiilor referitoare la afectio societatis". Capacitatea juridic a partilor Orice act juridic, deci contactul de societate comerciala, se ncheie n mod valabil dac subiectele participante au capacitatea deplin de folosina si de exerciiu. Asociatul, persoan fizic sau juridic, trebuie s aib capacitatea prevzut de lege, deoarece constituirea unei societi comerciale presupune stipularea unor
114

aporturi, care nseamn, de fapt, o diminuare a patrimoniului celui ce aporteaz, indiferent dac aportul este n bani, n natur sau n creane. Capacitatea juridica de a contracta este o component a statutului individual al persoanei, aa nct lipsa acesteia n cazul unuia dintre asociai nu poate influenta validitatea contractului de societate. Contractul de societate va continua s-si produc efectele fat de ceilali asociai care ndeplinesc condiiile prevzute de legea comercial. Consimmntul Consimmntul este o latur a voinei asociailor de a se asocia si de a desfura n comun o activitate comercial n scopul obinerii unui profit pe care sa-1 mpart. Voina asociailor trebuie s fie contienta si liber exprimata, cu scopul de a produce efecte juridice, si s nu fie afectat de vreun viciu de consimmnt, respectiv de eroare, doi sau violent. Eroarea presupune o fals reprezentare a realitii cu privire la persoana sau persoanele cu care se asociaz cel a crui consimmnt se afl n eroare sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau la calitile eseniale ale acestuia. Practic, avnd n vedere faptul c n cazul societilor de persoane contractul de societate este un contract intuitu personae", relevanta major are eroarea cu privire la persoana contractant. Dolul reprezint o eroare provocata de asociai, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase. S-ar putea pune problema existentei dolului n cazul subscrierii de aciuni pe baza unui bilan fals, ntocmit astfel cu intenia de a induce n eroare un asociat si a-1 determina s subscrie la capitalul social. Violenta se manifesta ca o form de constrngere datorat unei ameninri cu un ru fizic sau psihic. Acest viciu de consimmnt poate fi analizat ns doar din punct de vedere teoretic. Practic, este greu de imaginat c o persoan consimte sa se asocieze cu o alt persoan care a folosit constrngerea fizic sau moral pentru a o determina sai exprime consimmntul.
115

In toate situaiile cnd se constat existenta vreunui viciu de consimmnt sanciunea va fi nulitatea relativa. Ori de cte ori este posibil, efectele nulitii vor fi pariale, pentru meninerea astfel n fiin a societii comerciale, mai ales n cazul cnd sunt mai muli asociai. Chiar dac nulitatea ar fi total oricum trebuie s produc efecte n continuare clauza referitoare la repartizarea beneficiilor si pierderilor, dac societatea si-a nceput activitatea. Aceasta clauz produce efecte pn n momentul rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de anulare sau de constatare a nulitii. Obiectul contractului Obiectul contractului de societate nu se confund cu obiectul societii. Obiectul contractului de societate comercial const n prestaiile la care s-au obligat prile contractante, n timp ce obiectul societii const n activitile pe care urmeaz s le realizeze societatea, respectiv: producie, comer, import-export, prestare de servicii, executare de lucrri. Ca si n cazul oricrui contract, si n contractul de societate comercial obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, s constea ntr-o prestaie a celui ce se oblig, s fie real, posibil, licit, moral si s nu contravin regulilor de convieuire social. Obiectul este ilicit ori de cte ori se prevd activiti, operaiuni contrare legii sau dac este inserat n contract aa numit,,clauz leonin", prin care se prevede fie ca una din pri particip la ncasarea beneficiilor n totalitatea lor, fie c un asociat nu va fi obligat s suporte eventualele pierderi (ceea ce nseamn c acesta va participa numai la profit, nu si la pierderi). Exist unele activiti ale societii comerciale care sunt incluse ntr-una din categoriile admise de lege si pentru care societatea este obligat sa obin avizul prealabil al organului de stat competent n domeniul respectiv. De exemplu, pentru comercializarea de produse farmaceutice este necesar avizul Ministerului Sntii sau pentru operaiuni bancare este nevoie de obinerea avizului Bncii Naionale a Romniei. Dac obiectul contractului de societate comercial lipsete, este ilicit ori
116

imoral sau contravine regulilor de convieuire social, sanciunea va fi nulitatea absolut a contractului. n situaia n care societatea s-a nfiinat si se constat ulterior c obiectul nu ndeplinete condiiile prevzute de lege, pe lng nulitatea absoluta a contractului societatea respectiv se va dizolva, iar patrimoniul acesteia va fi lichidat. Clauza (scopul) contractului de societate comercial Motivaia ncheierii contractului de societate const n crearea unei comuniti de bunuri afectate realizrii activitii de comer, cu scopul obinerii unui profit care urmeaz a fi mprit ntre asociai, fie n funcie de cota de participare la capitalul social, fie n funcie de nelegerea asociailor care pot stabili un alt procent de participare a fiecruia la impartirea beneficiilor. Cauza contractului de societate trebuie sa fie reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convieuire sociala. Nerespectarea acestor condiii are drept consecina nulitatea absoluta a contractului de societate ncheiat, asociaii fiind repui in situaia anterioara realizrii acordului de voina. Daca desfiinarea contractului, ca efect al constatrii nulitii, se produce dup nceperea activitii, asociaii vor fi ndreptii att la restituirea aportului fiecruia la capitalul social, cat si la repartizarea beneficiilor si, eventual, a pierderilor nregistrate pana la momentul desfiinrii. 3. Aportul la capitalul social - condiie de fond speciala a contractului de societate comerciala Aportul consta in aducerea in comun a unui bun. Se poate aporta fie dreptul de proprietate asupra bunului, fie numai folosina asupra acestuia. Dei formularea cuprinsa in textul de lege este imprecisa, totui este evident ca prin aport se nelege transmiterea unui drept din patrimoniul celui care aporteaz in patrimoniul societii comerciale sau chiar prestarea unui serviciu. In contraprestaie, asociatul va primi una sau mai multe pri sociale sau aciuni. Termenul de aport" are un dublu sens: aport in sens de obligaie de aportare;
117

 aport in sens de bunuri care formeaz obiectul raportului obligational de aportare. Aporturile nu sunt proprii numai contactului de societate. Exista aporturi si in cazul unor structuri economice lipsite de personalitate juridica, cum ar fi asociaiunea in participaiune (art. 251-256 Cod comercial) sau, potrivit legislaiei franceze, gruprile de interes economic68. Cu toate acestea, aporturile au cel mai important rol in cazul societilor comerciale ntruct din momentul reunirii lor aporturile societii). Operaiunea juridica de aportare se prezint sub forma unui contract cu titlu oneros si translativ de drepturi. Daca aportul consta in transmiterea dreptului de proprietate, aportul are aceleai obligaii ca vnztorul, inclusiv obligaia de garanie pentru vicii si pentru evactiune, in timp ce societatea comerciala are drepturile asemntoare cumprtorului din contractul de vnzare-cumprare. In privina obligaiilor, societatea este obligata sa atribuie asociatului pri sociale sau aciuni care sa confere titularului drepturi patrimoniale de creana cu privire la dividende precum si drepturi nepatrimoniale (respectiv, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale societii). Diferena intre ,,vnzare" si ,,aportare" consta in faptul ca in cazul vnzrii, prile contractante cunosc existenta si ntinderea prestaiilor, in timp ce in cazul aportrii asociatul cunoate numai valoarea bunurilor pe care le aporteaz primind in contraprestaie pri sociale sau aciuni, dar nu cunoate cu certitudine daca va incasa beneficii. Obinerea de beneficii depinde de activitatea societii, care este influenat de aa-numitele riscuri in afaceri". Daca obligaia de aportare se refera la transmiterea
68

formeaz

patrimoniul

iniial

al

societii

(capitalul

reglementate si in tara noastra prin LEGE Nr.161din 19 aprilie 2003, privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 279 din 21 aprilie 2003, titlul V, art.118 din. In acceptiunea legii, grupul de interes economic - G.I.E. reprezint o asociere ntre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituit pe o perioad determinat, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum i al mbuntirii rezultatelor activitii respective. Grupul de interes economic este persoan juridic cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. 118

dreptului de folosina, asociatul are aceleai obligaii ca si locatorul din contractul de locaiune. Fiecare asociat are obligaia de a aporta la patrimoniul societii. Aporturile care formeaz patrimoniul iniial al societii pot fi inegale si de natura diferita. In toate cazurile aporturile trebuie sa fie efective. Absenta aporturilor sau fictivitatea unui aport poate sa antreneze nulitatea absoluta a contractului de societate. Spre exemplu, este fictiv aportul unui bun fr valoare (brevet de invenie perimat). De asemenea, nu se admite aportul unui bun grevat de sarcini (ipoteca, gaj) a cror valoare este cu mult superioara valorii bunului aportat. Obiectul obligaiei de aportare a) Aportul in numerar Aportul in numerar este aportul in bani (lichiditi) si este cel mai utilizat. Potrivit art.15 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricrei forme de societate. Nu trebuie confundat aportul in numerar cu finanarea societii, prin efectuarea unor depuneri de bani de ctre asociai. Asociaii pot sa avanseze diferite sume de bani societii pe baza unui contract de mprumut, sume de bani care se nregistreaz in contul curent al societii. Spre deosebire de aceste mprumuturi (finanri) pe care le pot face asociaii, aportul in numerar este nregistrat in bilanul contabil in contul capital". b) Aportul in natura Aportul in natura poate sa constea in urmtoarele: bunuri imobile, mobile, fond de comer, brevete de investiie, in general orice bunuri de producie care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societi comerciale. Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala. Evaluarea aportului in natura se poate face convenional sau de ctre experi. Evaluarea trebuie fcuta in mod obligatoriu de ctre expert daca: forma de societate este S.R.L. cu unic asociat. Soluia legiuitorului este data in scopul ocrotirii intereselor creditorilor, ntruct capitalul social reprezint gajul creditorilor care ar putea fi
119

defavorizai printr-o evaluare lsata la aprecierea celui care aporteaz bunurile; n cazul societii pe aciuni care se constituie prin subscripie publica si subscriitorii nu sunt de acord cu evalurile fcute de fondatori69 ori de cate ori instana de judecata dispune efectuarea unei expertize de evaluare a aportului in natura. Instana de judecata dispune efectuarea unei expertize de evaluare a aportului in natura. c) Aportul in creane Aportul in creane (titluri) este posibil numai in cazul societilor de persoane. Fiind vorba de creane nencasate, se poate pune problema naturii aportului, daca acesta este in numerar sau in natura (propriu-zis). Este de preferat soluia calificrii ca fiind totui aport in natura, cci valoarea creanei nu depinde numai de valoarea nominala (nscrisa pe titlu), ci si de solvabilitatea debitorului. De aceea este nevoie de o evaluare chiar a creanelor. In legislaia romana, legiuitorul - ocrotind-o pe cesionara (respectiv societatea comerciala) - a dispus prin art. 84 pct. l din Legea nr. 31/1990, republicata ca cedentul (asociatul) sa rspund in mod solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea plaii creanelor cedate. Cedentul dispune insa de acel beneficiu de discuie, in sensul ca poate sa pretind societii cesionare sa-1 urmreasc pe debitorul cedat si numai daca acesta este insolvabil cedentul sa fie obligat la plata. Daca cedentul asociat ar fi un fidejusor (garant) al debitorului cedat, societatea cesionara ar putea sa-1 urmreasc direct pe cedent pentru acoperirea creanelor, cci potrivit art. 42 alin. 2 Cod comercial fidejusorii rspund in mod solidar cu cei ale cror creane le garanteaz fr a mai putea invoca acel beneficiu de discuie". Cedentul asociat desigur nu poate fi calificat fidejusor al debitorului cedat, insa potrivit art. 84 pct.2 din Legea nr. 31/1990, republicata va rspunde de suma datorata daca nu s-a obinut plata

69

in cazul majorrii capitalului social prin aport in natura la societile pe aciuni 120

de la debitorul cedant plus dobnda calculata din ziua scadenta creanelor aprobate. d) Aportul in munca (industrie) Aportul in munca consta in angajamentul pe care si-1 asuma asociatul de a desfura o activitate in societate punnd la dispoziia acesteia cunotine, tehnici profesionale, inclusiv diligentele sau demersurile fcute de fondatori in timpul constituirii societii. Aportul in munca (industrie) are urmtoarele trasaturi: reprezint o prestaie cu caracter succesiv si pentru viitor. Potrivit art.15 pct.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prestaiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Aporturile in munca nu fac parte din capitalul social, pentru ca ele nu pot servi drept garanie (gaj) pentru creditori, dar sunt socotite aporturi in societate in patrimoniul social; aportul in munca nu confer asociatului dreptul la plai sociale, ci doar dreptul de a participa la beneficii si la mprirea activului social, rmnnd obligat sa participe la pierderi; evaluarea aportului in munca se poate face convenional si, in lipsa vreunei stipulatiuni, se aplica art. 1151 alin. 2 C.civ., potrivit cruia aportul in munca reprezint partea cea mai mica in numerar sau in natura asusa de un alt asociat. Aportul in munca este exclus in cazul societilor cu rspundere limitata si admisibil doar la societile de persoane. 4. Capitalul social Suma aporturilor asociailor, mai puin aportul in munca, formeaz capitalul social. Bunurile care compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlalte bunuri care se afla in patrimoniul societii. Capitalul social prezint un dublu interes: juridic si contabil. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezint gajul creditorilor sociali. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezint gajul creditorilor sociali. Orice modificare la capital (structura capitalului social, valoarea etc.) trebuie sa respecte
121

normele legale de publicitate, in principal efectuarea meniunii in registrul comerului. Reducerea capitalului si majorarea lui se face in condiiile prevzute de lege, cu respectarea dreptului de opoziie al creditorilor in cazul reducerii capitalului, al fuziunii si al dizolvrii societii. Capitalul social poate fi majorat prin noi aporturi fie din dividende, fie din rezervele societii. Capitalul social prezint un interes si pentru asociai, deoarece dreptul la dividende si la conducerea societii (adoptarea deciziilor) depinde de procentul pe care ii deine fiecare asociat din capitalul social. Din punct de vedere contabil, capitalul se distinge de activul patrimonial. In momentul constituirii societii, activul patrimonial se identifica cu capitalul social. Disocierea intre capital si patrimoniu apare imediat dup nregistrarea in contabilitate a primelor datorii ale societii, respectiv cele care izvorsc din cheltuielile ocazionate cu nfiinarea societii. Ulterior, in msura in care societatea obine beneficii (profit), activul patrimonial creste depind capitalul social. Pe plan contabil, in bilan, capitalul social apare ca pasiv, cci societatea are obligaia restituirii aporturilor ctre asociai in momentul dizolvrii si lichidrii societii. Cu toate acestea, bunurile aportate figureaz la activ si numai din punct de vedere valoric apar la pasivul patrimoniului (ca datorii ale asociailor fata de asociai). Capitalul social nominal se delimiteaz de fondurile proprii. Fondurile proprii cuprind capitalurile si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociai, spre deosebire de sursele exterioare de finanare (mprumuturile). 3.5. Participarea la beneficii si pierderi Scopul constituirii unei societi comerciale este, in principal, obinerea de beneficii care urmeaz sa fie mprite intre asociai. Obinerea de beneficii si partajarea lor intre asociai este un scop comun tuturor forjelor de asociere, chiar daca este o societate civila sau o asociaiune in participaiune. Ceea ce particularizeaz
122

societate comerciala este faptul ca, pe lng obinerea de beneficii si mprirea lor, societatea urmrete si obinerea unei economii. Singurele structuri instituionale de drept privat care nu urmresc mprirea beneficiilor si nici a economiilor sunt asociaiile cu scop nelucrativ, cci cele cu scop lucrativ pot obine rezultate financiare care sa serveasc dezvoltrii lor. Legislaia societilor comerciale nu conine o definiie cu privire la beneficii". Beneficiul poate fi definit ca un ctig pecuniar sau un ctig material care ajuta la formarea averii societilor. Aceasta definiie nu este in toate cazurile valabila, cci beneficiile pot consta nu numai in sume de bani, ci si in alte bunuri materiale. Exista societi care mpart asociailor, cu titlu de beneficii, bunurile pe care le-au produs (de exemplu, societile constituite in agricultura). Raportul dintre beneficii si dividende Potrivit art.67 din Legea nr.31/1990, republicata, dividendul este cota-parte din beneficiu ce se va plai fiecrui asociat. Aadar, dividendul este o parte din beneficiu si deci nu se poate confunda cu acesta. Dividendele se distribuie asociailor proporional cu cota de participare la capitalul social vrsat, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pltesc n termenul stabilit de adunarea general a asociailor sau, dup caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai trziu de 6 luni de la data aprobrii situaiei financiare anuale aferente exerciiului financiar ncheiat. n caz contrar, societatea comercial va plti daune-interese pentru perioada de ntrziere, la nivelul dobnzii legale, dac prin actul constitutiv sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor care a aprobat situaia financiar aferent exerciiului financiar ncheiat nu sa stabilit o dobnd mai mare. In lipsa unei stipulatiuni exprese, dividendele se vor plai in proporie cu cota de participare la capitalul social. Dividendele determinate se pot legii distribui (art.67 numai pct.3 daca exista profituri potrivit din Legea nr.31/1990,

republicata). Beneficiile sunt fictive in cazul cnd la ncheierea exerciiului financiar al societii nu exista beneficii distribuabile.
123

Daca se distribuie beneficii fictive, operaiunea este ilicita si are drept consecina rspunderea administratorului chiar penala, daca fapta ntrunete elemente constitutive ale infraciunii de inselaciune sau a altei fapte prevzuta de legile penale sau cele extrapenale. Din punct de vedere civil, asociaii care au ncasat dividende fictive vor fi obligai la restituirea lor ctre societate (art. 67 pct.4 din Legea nr. 31/1990, republicata). Dreptul material la aciune privind restituirea dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel. mprirea beneficiilor si pierderilor Msura diviziunii este determinata de valoarea aporturilor sociale, daca nu se convine altfel, legea interzicnd ca un asociat sa perceap totalitatea ctigurilor realizate si sa fie scutit de participarea la pierderi (clauza leonina). O asemenea clauza va fi nula. Intenia de a se asocia reprezint voina prtilor de a duce si exploata ceva in comun, mprind foloasele si riscurile (pierderile ce ar rezulta). Efectul principal al contractului de societate este crearea societii comerciale, ca persoana juridica, ca entitate distincta de persoana asociailor. 5.5.. Constituirea societilor comerciale 1. Noiuni generale Orice societate comerciala se constituie parcurgndu-se, in principal, doua etape: redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in condiiile impuse de lege; nmatricularea societii in registrul comerului.

124

In prezent, procedura de nregistrare a societilor comerciale este reglementata de Ordonana de urgenta nr.75/200470. 2. Actul constitutiv al societii comerciale Actul constitutiv al societii in nume colectiv si in comandita simpla este contractul de societate, iar al societii pe aciuni, in comandita pe aciuni sau cu rspundere limitata este contractul de societate si statutul. Societatea cu rspundere limitat se poate constitui i prin actul de voin al unei singure persoane. n acest caz se ntocmete numai statutul. Contractul de societate i statutul pot fi ncheiate sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv. Cnd se ncheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Din punct de vedere practic, denumirea act constitutiv desemneaz att nscrisul unic, ct i contractul de societate i/sau statutul societii. n cazurile n care contractul de societate i statutul constituie acte distincte, acesta din urm va cuprinde datele de identificare a asociailor i clauze reglementnd organizarea, funcionarea i desfurarea activitii societii. Actul constitutiv se ncheie sub semntur privat, se semneaz de toi asociaii sau, n caz de subscripie public, de fondatori. Actul constitutiv dobndete dat cert i prin depunerea la oficiul registrului comerului. Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie atunci cnd: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren; b) se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; c) societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public.

70

pentru modificarea i completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 932 din 12 octombrie 2004 125

Fondatorii
Din punct de vedere teoretic, un aspect comun tuturor formelor de societi comerciale este cel legat de noiunea de fondatori ai societii. Legea face referire in doua situaii la noiunea de fondator: sunt fondatori, in temeiul art. 6 din Legea nr.31/1990, republicata, semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societii; sunt fondatori persoanele care demareaz constituirea unei societi pe aciuni prin subscripie publica, ntocmind prospectul de emisiune pe care urmeaz sa ii dea publicitii. Prin reglementarea dubla a aceleiai noiuni avnd doua nelesuri, se poate crea o confuzie intre persoanele care participa iniial la constituirea unei societi si cele care au calitate aparte in cazul societii pe aciuni constituite prin subscripie publica. In doctrina71 s-a ncercat o definire a fondatorilor in sensul Codului comercial, considerndu-se ca acetia sunt persoanele care colaboreaz in cele mai variate forme la constituirea unei societi comerciale, indiferent daca dup constituirea societii vor avea sau nu calitatea de asociat. Pe de alta parte, actul constitutiv, chiar si in cazul societii pe aciuni, este semnat de ctre reprezentanii tuturor asociailor, indiferent daca au fost sau nu fondatorii subscripiei. Problema se impune cu att mai mult rezolvata, cu cat Legea nr. 31/1990, republicata, reglementeaz in cuprinsul unui ntreg capitol sanciuni specifice, cele mai multe fiind aplicabile si fondatorilor. In aceste condiii se impune a se avea in vedere: un sens larg al noiunii de fondatorii: acele persoane care i dau consimmntul asociai; la constituirea societii comerciale, inclusiv persoane cu rol determinat in constituirea societii, cu condiia sa fie

71

Elena Circei Societatile comerciale pe actiuni, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999, pag.86-88 126

 un sens restrns al noiunii de fonduri: numai membrii fondatori ce hotrsc cu privire la constituirea unei societi pe aciuni prin subscripie publica. Pentru ca o persoana sa poat fi considerata fondator, conform Legii nr. 31/1990, republicata, este necesar ca ea sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa aib capacitate deplina de exerciiu; - sa nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals si uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoasa, dare/luare de mita sau pentru vreo infraciune reglementata de Legea nr.85/200672, republicata. Se observat ca, de fapt, aceste condiii sunt necesare a fi ndeplinite de ctre orice asociat, deoarece nu poate fi asociata o persoana care nu are capacitate deplina de exerciiu. S-a apreciat ca ar fi posibila si participarea unei persoane fr capacitate deplina de exerciiu ca asociat in cadrul unei societi comerciale, respectiv a unui minor prin ocrotitorul sau legal sau a unui interzis prin intermediul curatorului, in msura in care aceasta participare la constituirea unei societi poate fi privita ca o forma de plasament de capital. Consideram ca atta vreme cat art.6 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata stabilete in mod clar ca nu pot avea calitatea de fondatori - in sensul de persoane semnatare a unui contract de societate - persoanele incapabile, nu ar fi de admis ca minorul sau interzisul, prin reprezentant, sa poat ncheia astfel de acte de dispoziie, nici chiar cu acordul autoritilor tutelare. Dincolo de textul de lege, ar putea fi adus ca argument si faptul ca asociatul dobndete si o serie de drepturi personal nepatrimoniale, cum ar fi dreptul de a participa la adoptarea hotrrilor in cadrul adunrilor generale, drepturi care intereseaz direct persoana asociata si care deci nu s-ar putea exercita prin reprezentant. Pentru constituirea unei societi comerciale, printre actele necesare ce urmeaz a se depune le oficiul registrului comerului sunt

72

publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, 22 noiembrie 2006 127

declaraii pe proprie rspundere ale asociailor73, prin care acetia atesta faptul ca ndeplinesc condiiile pentru a fi asociat (printre aceste condiii figurnd si cea referitoare la faptul ca nu au fost condamnai pentru una din infraciunile enumerate de art.6 alin.2 din Legea nr.31/l 990, republicata).

Coninutul actului constitutiv

Indiferent de forma de societate, actul constitutiv trebuie sa cuprind unele meniuni comune, cum ar fi: - identificarea asociailor; - denumirea societii si forma acesteia; - durata societatii; - sediul principal si eventualele sedii secundare (sucursalele, puncte de lucru, birouri, agenii, etc.); - obiectul de activitate, cu precizarea domeniului principal de activitate; - capitalul social subscris si vrsat de asociai; - organele de conducere, de administrare si de control al societii; - modul de participare la beneficii si pierderi; cauzele de dizolvare si modalitatea de lichidare a patrimoniului societii; - solutionarea litigiilor. Orice act constitutiv trebuie semnat de fondatori. Actul constitutiv al societii n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va cuprinde:

a) datele de identificare a asociailor; la societatea n comandit simpl se vor arta i asociaii comanditai;
b) forma, denumirea i sediul social;
73

pentru fondatori, administratori, reprezentani, cenzori, numii prin actul constitutiv: declaraia pe propria rspundere, din care s rezulte c ndeplinesc condiiile legale pentru deinerea acestor caliti. Declaraia poate fi fcut n form autentificat de notarul public sau n faa judectorului delegat ori a directorului oficiului registrului comerului. De asemenea, declaraia va putea fi prezentat n forma atestat de avocat n condiiile Legii nr. 51/1995 ori va putea fi inclus n actul constitutiv sau modificator autentic; articolul 32, alin.2, lit.b din NORME METODOLOGICE Nr. 773 din 21 aprilie 1998 privind modul de inere a registrelor comerului i de efectuare a nregistrrilor, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 176 din 11 mai 1998 128

c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social, cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii. La societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su; e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii neasociai, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; e^1) n cazul societilor cu rspundere limitat, dac au fost desemnai cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare; f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; h) durata societii; i) modul de dizolvare i de lichidare a societii; j) solutionarea litigiilor. Actul constitutiv al societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea n comandit pe aciuni vor fi menionai i asociaii comanditai; b) forma, denumirea i sediul social; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat i, n cazul n care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; e) natura i valoarea bunurilor constituite ca aport n natur, numrul de aciuni acordate pentru acestea i numele sau, dup caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
129

f) numrul i valoarea nominal a aciunilor, cu specificarea dac sunt nominative sau la purttor; f^1) dac sunt mai multe categorii de aciuni, numrul, valoarea nominal i drepturile conferite fiecrei categorii de aciuni; f^2) orice restricie cu privire la transferul de aciuni; g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraie, supraveghere; g^1) puterile conferite administratorilor i, dup caz, directorilor, i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; i) clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea i controlul gestiunii societii de ctre organele statutare, numrul membrilor consiliului de administraie sau modul de stabilire a acestui numr; i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor i, dup caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; j) durata societii; k) modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor; l) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; m) orice avantaj special acordat, n momentul nfiinrii societii sau pn n momentul n care societatea este autorizat s i nceap activitatea, oricrei persoane care a participat la constituirea societii ori la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei n cauz, precum i identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numrul aciunilor comanditarilor n societatea n comandit pe aciuni;
130

respectiv

primilor

membri

ai

consiliului

de

o) cuantumul total sau cel puin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; p) modul de dizolvare i de lichidare a societii; r) modul de solutionare a litigiilor. Societatea pe aciuni se constituie prin subscriere integral i simultan a capitalului social de ctre semnatarii actului constitutiv sau prin subscripie public. n cazul unei subscrieri integrale i simultane a capitalului social de ctre toi semnatarii actului constitutiv, capitalul social vrsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferena de capital social subscris va fi vrsat: a) pentru aciunile emise pentru un aport n numerar, n termen de 12 luni de la data nmatriculrii societii; b) pentru aciunile emise pentru un aport n natur, n termen de cel mult 2 ani de la data nmatriculrii. Capitalul social al societii pe aciuni i al societii n comandit pe aciuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Numrul acionarilor n societatea pe aciuni nu poate fi mai mic de 2. Capitalul social al unei societi cu rspundere limitat nu poate fi mai mic de 200 lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. 3. Formalitati specifice privind actul constitutiv si constituirea societilor pe aciuni prin subscripie publica Societile pe aciuni se pot constitui fie prin subscripie instantanee, fie prin subscripie publica. In cazul subscripiei instantanee, procedura de constituire este, in principiu, identica cu cea care intervine in cazul constituirii oricrei forme de societate comerciala. In cazul subscripiei publice, Legea nr.31/1990, republicata, stabilete o etapa prealabila, care, practic, presupune nsi procedura de realizare a subscripiei.
131

Prospectul de emisiune
Procedura de constituire a societilor pe aciuni prin subscripie publica debuteaz cu ntocmirea unui nscris, numit prospect de emisiune, care trebuie sa ndeplineasc condiiile de validitate de fond, de forma si de procedura prevzute de lege. Scopul acestei faze procedurale este de a atrage economiile publicului pentru a subscrie aciuni necesare formarii capitalului social al societii. a) condiii de fond privind prospectul de emisiune Fondatorii societii care au decis subscripia publica ntocmesc un prospect de emisiune, care cuprinde in coninutul sau, in principal, elementele care trebuie sa le cuprind nsui actul constitutiv al societii pe aciuni, mai puin datele referitoare la administrarea si controlul societii. Totodat, in cuprinsul prospectului de emisiune trebuie stabilita, in mod expres, data ncheierii subscripiei. b) condiii de forma privind prospectul de emisiune Prospectul de emisiune se ntocmete in forma scrisa si autentificata, fiind semnat de ctre toi membrii fondatori. Condiia de forma impusa de lege prospectului de misiune reprezint o condiie de validitate pentru nsui actul prealabil necesar la constituirea unei societi pe aciuni prin aceasta modalitate. c) condiii de procedura privind prospectul de emisiune Fondatorii vor depune prospectul de emisiune la oficiul registrului comerului din judeul in care urmeaz a se stabili sediul societii, actul astfel ntocmit fiind supus unui control , asigurat de catre directorul sau persoana desemnata de la oficiul registrului comerului. Directorul registrului comertului sau persoana desemnata de acesta va controla ndeplinirea condiiilor de fond si de forma ale prospectului de emisiune. Concret vor fi verificate urmatoarele: - cuprinderea in coninutul prospectului de emisiune a tuturor elementelor care trebuie sa se regseasc si in coninutul actului constitutiv; - menionarea expresa a datei nchiderii subscripiei;
132

- forma autentica a actului si semnarea acestuia de ctre toi acionarii fondatori. In situaia in care din coninutul unui prospect de emisiune lipsete unul din elementele stabilite de lege pentru actul constitutiv al unei societi pe aciuni (mai puin aspectele legate de administrator si cenzor), acesta va fi lovit de nulitate. In msura in care directorul sau persoana desemnata , constata ca prospectul cuprinde in coninutul sau toate aspectele impuse de lege, este semnat de ctre toi membrii fondatori si mbrac forma autentica, va autoriza publicarea prospectului. In msura in care prospectul de emisiune nu cuprinde toate meniunile impuse de lege este lovit de nulitate absoluta.

Subscrierea aciunilor
Prin intermediul subscrierii, o persoana, denumita subscriitor, accepta oferta fondatorilor de a face parte dintr-o societate pe aciuni, aducnd ca aport o suma de bani cel puin egala cu nivelul nominal al unei aciuni al crei proprietar va deveni astfel. Din punct de vedere al subscriitorului, actul sau are valoarea unui act unilateral de voina, o declaraie proprie prin care se angajeaz sa fac parte ca acionar din viitoarea societate ce urmeaz a fi constituita. Ca operaiunea in sine insa, subscrierea apare ca act bilateral, fiind rezultatul realizrii acordului intre oferta fondatorilor si acceptarea subscriitorilor. Problema care s-a pus insa in doctrina a fost aceea de a califica daca actul subscriitorului este un act civil sau de comer, marea majoritate a doctrinei opinnd in sensul ca subscrierea de aciuni este un act de comer, el fiind premergtor constituirii unei societi comerciale. Persoanele care accepta prospectul de emisiune i subscriu aciunile cu care intervin in societate pe exemplarele prospectelor de emisiune vizate de judectorul delegat. Subscrierea propriu-zisa a aciunilor presupune: atributele de identificare ale subscriitorului (nume, prenume/denumire, domiciliu/sediu); - numrul aciunilor subscrise;
133

- data in care s-a realizat subscrierea; - declaraia expresa ca subscriitorul cunoate si accepta prospectul de emisiune, astfel cum acesta a fost formulat. Subscrierea reprezint o forma expresa de acceptare a interveniei subscriitorilor in cadrul societii comerciale in formare si aderarea la elementele de baza ale actului constitutiv. Cu toate acestea, conform art.18 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, participrile la beneficiile societii, rezervate de fondatori in folosul lor, chiar daca au fost acceptate de subscriitori, prin semnarea prospectului de emisiune, nu au ca efect dect in msura in care sunt aparte aprobate in cadrul adunrii constitutive. Dac exist aporturi n natur, avantaje acordate oricrei persoane care a participat la constituirea societii sau la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei, operaiuni ncheiate de fondatori pe seama societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judectorului-delegat numirea unuia sau mai multor experi. Adunarea constitutiva Voina asociailor si a subscriitorilor de a constitui o societate pe aciuni prin subscripie publica este expres manifestata in cadrul adunrii constitutive. Adunarea constitutiv are urmtoarele obligaii: a) verific existena vrsmintelor;

b) examineaz i valideaz raportul experilor de evaluare a aporturilor n natur;

c) aprob participrile la profit ale fondatorilor i operaiunile ncheiate n contul societii; d) discut i aprob actul constitutiv al societii, membrii prezeni reprezentnd, n acest scop, i pe cei abseni, i i desemneaz pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului i ndeplinirea formalitilor cerute pentru constituirea societii;

134

e) numete primii membri ai consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de supraveghere, i primii cenzori sau, dup caz, primul auditor financiar.

Adunarea constitutiva se ntrunete, dup nchiderea subscrierii pe baza convocrii ce revine in sarcina membrilor fondatori. In acest sens, membrii fondatori au obligaia ca intr-un termen de maximum 15 zile de la momentul nchiderii subscrierii sa convoace adunarea constitutiva, publicitatea convocrii fiind asigurata prin Monitorul Oficial si prin intermediul a doua ziare de larga rspndire. Convocarea publica trebuie realizata cu cel puin 15 zile nainte de data fixata pentru desfurarea adunrii constitutive, ntiinarea trebuie sa cuprind cel puin data si locul de desfurare a adunrii si precizarea problemelor ce vor fi supuse discuiei. Adunarea alege un preedinte i doi sau mai muli secretari. Participarea acceptanilor se va constata prin liste de prezen, semnate de fiecare dintre ei i vizate de preedinte i de unul dintre secretari. Oricare acceptant are dreptul s fac observaii asupra listei afiate de fondatori, nainte de a se intra n ordinea de zi a adunrii, care va decide asupra observaiilor. Fondatorii iau asupra lor consecinele actelor i ale cheltuielilor necesare constituirii societii, iar dac, din orice cauz, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot ndrepta mpotriva acceptanilor. Fondatorii sunt obligai s predea consiliului de administraie, respectiv directoratului, documentele i corespondena referitoare la constituirea societii, n termen de 5 zile. Fondatorii i primii membri ai consiliului de administraie, respectiv ai directoratului i ai consiliului de supraveghere, sunt solidar rspunztori, din momentul constituirii societii, fa de societate i de teri pentru: - subscrierea integral a capitalului social i efectuarea vrsmintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; - existena aporturilor n natur74

74

vezi Decizia nr.1664/R 26.08.2005 Curtea de Apel Galati sectia comerciala,maritima si fluviala 135

veridicitatea

publicaiilor

fcute

vederea

constituirii

societii. Fondatorii sunt rspunztori, de asemenea, de valabilitatea operaiunilor ncheiate n contul societii nainte de constituire i luate de aceasta asupra sa. Adunarea general nu va putea da descrcare fondatorilor respectiv i ai primilor membri i ai ai consiliului consiliului de de administraie, directoratului

supraveghere, pentru rspunderea ce le revine, timp de 5 ani.

Participarea acceptanilor
La adunarea constitutiva au dreptul sa participe, alturi de membrii fondatori, numai persoanele care au acceptat subscripia. In acest scop, legea impune membrilor fondatori (mputernicii cu organizarea adunrii constitutive) sa afieze la locul unde urmeaz a se desfura adunarea o lista a comercianilor subscripiei, cu menionarea numrului de aciuni corespunztoare pentru fiecare dintre acceptani. Lista se afieaz cu cel puin 5 zile naintea de data fixata pentru desfurarea adunrii constitutive. Adunarea constitutiva va avea loc la momentul stabilit de ntiinare, dar nu mai trziu de 2 luni de la momentul in care s-a ncheiat subscripia. Asupra listei astfel afiate, oricare dintre acceptani poate formula observaii, pe care le va pune in discuie in adunarea generala nainte de intrarea in ordinea de zi, adunarea generala fiind singura ndreptit sa decid cu privire la aceste observaii. Pentru buna desfurare a lucrrilor adunrii generale, la demararea dezbaterilor se va alege un preedinte de edina si doi sau mai muli cenzori. Prezenta acceptanilor in cadrul adunrii constitutive se constata in baza unor liste semnate de fiecare acceptant prezent si vizate de preedinte si de unul din secretari. Pentru ca o adunare constitutiva sa fie legal constituita, in cadrul ei trebuie sa participe cel puin jumtate plus unul din numrul total de acceptani. Acceptanii pot participa la adunarea constitutiva si printrun reprezentant, mputernicit pentru o asemenea operaiune printr-o
136

procura speciala. Legea nu admite insa ca un mputernicit sa reprezinte mai mult de 5 acceptani.

Modul de votare
n adunarea constitutiv, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de aciunile subscrise. El poate fi reprezentat i prin procur special. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptani. Acceptanii care au constituit aporturi n natur nu au drept de vot n deliberrile referitoare la aporturile lor, chiar dac ei sunt i subscriitori de aciuni n numerar ori se prezint ca mandatari ai altor acceptani. Adunarea constitutiv este legal dac sunt prezeni jumtate plus unu din numrul acceptanilor i ia hotrri cu votul majoritii simple a celor prezeni.

Capitalul social
O societate comerciala pe aciuni se poate constitui in msura in care ntregul capital prevzut in prospectul de emisiune a fost subscris. In ceea ce privete vrsarea efectiva a capitalului subscris, art. 20 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, pentru aportul in numerar fiecare acceptant are obligaia de a vars cel puin jumtate din valoarea aciunilor subscrise, diferena urmnd a fi vrsata intr-un termen de maximum 12 luni de la momentul nmatriculrii societii. Daca exista si aporturi in natura, acestea nu trebuie predate integral in momentul constituirii societii. Aportul in creane este exclus in cazul societilor pe aciuni care se constituie prin subscripie publica. Vrsmintele astfel efectuate de ctre acceptanii subscriitorului se predau persoanelor special mputernicite in acest scop prin actul constitutiv al societii. Daca astfel de persoane nu sunt aparte desemnate, dup nmatricularea societii Consiliul de administraie va nominaliza persoanele care se vor ocupa de preluarea vrsmintelor de la acceptani. Avnd in vedere faptul ca
137

legea stabilete ca la momentul efecturii vrsmintelor persoana mputernicita are obligaia sa prezinte certificatul de nmatriculare a societii comerciale, este de observat ca preluarea vrsmintelor de ctre persoanele nominalizate prin decizie de ctre consiliul de administraie se refera numai la situaia in care la momentul constituirii societii, acceptanii nu au vrsat integral valoarea aciunilor. In situaia in care in urma subscripiei publice a rezultat o valoare mai mare sau mai mica dect cea stabilita pentru capitalul social in prospectul de emisiune, membrilor fondatori le revine obligaia de a supune aprobrii adunrii constitutive, modificarea capitalului social la nivelul subscripiei. Evident ca reducerea capitalului social nu poate fi sub limita impusa de lege pentru constituirea legala a unei societi pe aciuni, respectiv de 90.000 lei.

Raportul de expertiza
Daca exista aporturi in natura, avantajele acordate fondatorilor, operaiuni ncheiate de fondatori in contul societii care se constituie si pe care aceasta urma sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numete unul sau mai muli experi care i vor da avizul asupra evalurilor (art.25 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata). In situaia in care adunarea constitutiva nu se hotrte cu privire la desemnarea experilor sau cvorumul cerut de lege pentru adoptarea unui hotrri cu privire la acest aspect nu este realizat, experii vor fi numii de ctre directorul sau persoana desemnata de acesta de la oficiul registrului comerului. Conform art.37 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicata, raportul ntocmit de experi urmeaz a fi depus de ctre acetia in termen de 15 zile la oficiul registrului comerului, putnd sa fie astfel examinat de creditorii personali ai asociailor sau de orice alte persoane interesate. In urma expertizei astfel efectuate, se va proceda la o noua convocare a adunrii constitutive. Fata de textul cuprins in art. 37 alin.2 din Legea societilor comerciale, se pot pune in discuie doua aspecte

138

 legea stabilete un termen nluntrul cruia se impune ca experii sa rezolve obiectivele expertizei, respectiv exact acest termen de 15 zile. dup terminarea expertizei raportul este dat publicitii, in sensul ca el va putea fi consultat de ctre orice persoana interesata, la sediul oficiului registrului comerului. Mai mult dect att, legea admite si posibilitatea ca la cerere, si pe cheltuiala solicitantului interesat, oficiul registrului comerului, sa aib posibilitatea sa elibereze copii dup raportul de expertiza sau extrase din acesta. Evident ca primele persoane interesate cu privire la un astfel de raport ar fi creditorii personali ai asociailor, acetia fiind direct interesai att cu privire la bunurile aportate in natura la capitalul social, cat si la eventualele avantaje pe care fondatorii au urmrit sa si le rezerve. Aceasta insa nu exclude posibilitatea ca si o alta persoana sa aib interese directe in cunoaterea coninutului raportului de expertiza. Aa se explica de ce legiuitorul a ncercat, practic, sa asigure dreptul de a informa cu privire la coninutul raportului de expertiza pentru orice persoana, asigurnd astfel caracterul public al acestui act. In condiiile in care, conform art.18 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, pentru ca un prospect de emisiune sa fie valabil din punct de vedere al coninutului sau trebuie sa cuprind toate elementele care se regsesc intr-un act constitutiv al unei societi pe aciuni, mai puin elementele referitoare la administratori si cenzori, aceste aspecte trebuie sa fie ulterior clarificate.

Statutul juridic specific al fondatorilor

Avnd in vedere ca fondatorii unei societi pe aciuni ce se constituie prin subscripie publica sunt cei care, practic, isi manifesta iniial voina in vederea nfiinrii unei asemenea societi, depunnd toate diligentele necesare, emind prospectul de emisiune si
139

ocupndu-se de toate procedurile care se impun pentru desfurarea adunrii constitutive, este normal ca acestora legea sa le rezerve un statut preferenial fata de ceilali acceptani. Astfel, acetia i pot rezerva o cota mai mare de participare la beneficiul net al societii, cota a crei valoare este stabilita de ctre adunarea constitutiv a. Art.31 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata, stabilete totui o limitare a beneficiilor de care s-ar putea bucura membrii fondatori, att cu privire la valoarea cotei din beneficii, cat si cu privire la durata in timp in care fondatorii s-ar putea bucura de aceste beneficii. Astfel, cota de participare la beneficiul net ce revine fondatorilor nu poate depi 6% din beneficiul net si nu se poate acorda pentru o perioada mai mare de 5 ani de la momentul constituirii societii. Membrii fondatori pot beneficia de o cota parte din beneficii timp de 5 ani din momentul nmatriculrii, societatea comerciala, dobndindu-si personalitate juridica, se constituie ca persoana juridica. De asemenea, pot beneficia de aceste beneficii numai acei membrii fondatori a cror calitate a fost recunoscuta ca atare prin actul constitutiv. Altfel spus, pentru ca anumii acionari sa poat beneficia de o cota de pana la 16% din beneficiul net al unei societi comerciale constituite prin subscripie publica, este necesar ca in prealabil ei sa fie nominalizai ca atare in actul constitutiv, aceasta recunoatere conferindu-le dreptul la beneficii speciale. Nu pot beneficia de un astfel de regim favorabil dect persoanele fizice, nu si cele juridice, chiar daca acestea ar avea calitatea de fondatori ai unei societi pe aciuni si chiar daca ar fi nominalizai ca atare, in actul constitutiv. In situaia in care, pe parcursul celor 5 ani in care membrii fondatori se bucura de beneficii, se majoreaz capitalul social al societii respective, aceasta majorare nu prezint relevanta si pentru avantajele acordate fondatorilor, deoarece acetia vor beneficia in continuare de aceleai sume din beneficiul net al societii. In situaia in care societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a fcut in fraudarea drepturilor lor.
140

Dreptul la aciunea in daune de care beneficiaz membrii fondatori intr-o asemenea situaie se prescrie intr-un termen de 6 luni. Termenul de prescripie ncepe sa curg de la data in care adunarea generala a societii a hotrt dizolvarea anticipata. 4. nmatricularea societilor comerciale n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dac este cazul, primii membri ai directoratului i ai consiliului de supraveghere ori un mputernicit al acestora vor cere nmatricularea societii n registrul comerului n a crui raz teritorial i va avea sediul societatea. Ei rspund n mod solidar pentru orice prejudiciu pe care l cauzeaz prin nendeplinirea acestei obligaii. Cererea va fi nsoit de: a) actul constitutiv al societii; b) dovada efecturii vrsmintelor n condiiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat i a disponibilitii firmei; d) n cazul aporturilor n natur subscrise i vrsate la constituire, actele privind proprietatea, iar n cazul n care printre ele figureaz i imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate n contul societii i aprobate de asociai; f) declaraia pe propria rspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului i ai consiliului de supraveghere, i, dac este cazul, a cenzorilor, c ndeplinesc condiiile prevzute de prezenta lege; g) alte acte sau avize prevzute de legi speciale n vederea constituirii. Controlul legalitii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se nregistreaz n registrul comerului se exercit de catre registrul comertului prin directorul general si/sau persoana desemnata.
141

Directorul si/sau persoana desemnata, va putea dispune efectuarea

unei expertize, n contul prilor, precum i administrarea altor dovezi. La societile pe aciuni, dac exist aporturi n natur, avantaje rezervate oricrei persoane care a participat la constituirea societii sau la tranzacii conducnd la acordarea autorizaiei, operaiuni ncheiate de fondatori pe seama societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le ia asupra sa, directorul si/sau persoana desemnata a registrului comertului numete, n termen de 5 zile de la nregistrarea cererii, unul sau mai muli experi din lista experilor autorizai. Acetia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea i modul de evaluare a fiecrui bun aportat i vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului i valorii aciunilor acordate n schimb, precum i alte elemente indicate de director si/sau persoana desemnata. Fondatorii vor depune raportul n termen de 15 zile de la data aprobrii sale la oficiul registrului comerului. Registrul comerului va transmite o notificare cu privire la aceast depunere ctre Regia Autonom "Monitorul Oficial", pentru a fi publicat pe cheltuiala societii. Nu pot fi numii experi: a) rudele sau afinii pn la gradul al IV-lea inclusiv ori soii acelora care au constituit aporturi n natur sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice form, pentru funciile pe care le ndeplinesc, altele dect aceea de expert, un salariu ori o remuneraie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi n natur; c) orice persoan creia, ca urmare a relaiilor sale de afaceri, de munc sau de familie, i lipsete independena pentru a realiza o evaluare obiectiv a aporturilor n natur, potrivit normelor speciale care reglementeaz profesia. n cazul n care cerinele legale sunt ndeplinite, directorul si/sau persoana desemnata a registrului comertului, va dispune prin rezolutie pronunat n termen de 5 zile de la ndeplinirea acestor cerine, va autoriza constituirea societii i va dispune nmatricularea
142

ei n registrul comerului, n condiiile prevzute de legea privind acest registru. Societatea comercial este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. nmatricularea se efectueaz n termen de 24 de ore de la data pronunarea rezolutiei, prin care se autorizeaz nmatricularea societii comerciale75. Societile comerciale strine pot nfiina n Romnia, cu respectarea legii romne, filiale, precum i sucursale, agenii, reprezentane sau alte sedii secundare, dac acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic76. Dobndirea de ctre societate, ntr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea nceperii activitii societii, a unui bun de la un fondator ori acionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentnd cel puin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supus aprobrii prealabile a adunrii generale a acionarilor, va fi menionat n registrul comerului i va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i ntr-un ziar cu larg rspndire. Nu vor fi supuse acestor prevederi operaiunile de dobndire efectuate n cadrul activitii curente a societii, cele fcute din dispoziia unei autoriti administrative sau a unei instane judectoreti i nici cele fcute n cadrul operaiunilor de burs. Reprezentanii societii sunt obligai s depun la oficiul registrului comerului semnturile lor, la data depunerii cererii de nregistrare, dac au fost numii prin actul constitutiv, iar cei alei n timpul funcionrii societii, n termen de 15 zile de la alegere. In prezent procedura de inregistrare a societatilor comerciale in registrul comerului este reglementata de Legea 359/200477 modificata prin Ordonana de urgenta nr.75/200478. Aceste acte
75

vezi Curtea de Casatie sectia III-a ,decizia nr.729/1921,in Practica judiciara in materie comerciala vol II Editura Lumina,Bucuresti 1991,pag.101 76 vezi Curtea de Apel Bucuresti, sectia IV-a ,decizia nr.67/1930,in Practica judiciara in materie comerciala,volI,Ed.Lumimina, Bucuresti 1991,pag.131 77 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 839 din 13 septembrie 2004 78 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 932 din 12 octombrie 2004 143

normative

au

in

vedere

transpunerea

acquisului

comunitar

armonizarea cadrului legislativ cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, se impunea constituirea unui cadru juridic adecvat pentru stimularea spiritului antreprenorial, prin simplificarea i accelerarea procedurilor de nregistrare a comercianilor. Actuala procedur de nmatriculare n registrul comerului i de nregistrare fiscal a persoanelor fizice, intreprinderilor familiale,intreprinderilor individuale i persoanelor juridice, precum i de autorizare a funcionrii pe baza declaraiilor-tip pe propria rspundere ale persoanelor juridice are ca principal scop simplificarea procedurilor administrative i promovrii calitii serviciilor. In acest sens, legea prevede ca societile comerciale, societile i companiile naionale, grupurile de interes economic, regiile autonome i organizaiile cooperatiste, sucursalele nfiinate de acestea, precum i alte persoane juridice care se nregistreaz n registrul comerului potrivit unor acte normative speciale sunt denumite solicitani. In accepiunea legii, prin autorizarea funcionrii, se nelege asumarea de ctre solicitant a responsabilitii privitoare la legalitatea desfurrii activitilor declarate. Activitile cu impact semnificativ asupra mediului vor fi autorizate din punct de vedere al proteciei mediului de ctre autoritile competente de protecia mediului, la sediile acestora. Procedura de autorizare i lista activitilor cu impact semnificativ asupra mediului sunt stabilite prin ordin al ministrului mediului i gospodririi apelor. Solicitarea efecturii nregistrrii n registrul comerului se face la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal de ctre fondatori, administratori sau de reprezentanii acestora, precum i de orice persoan interesat, n condiiile legii, prin ntocmirea cererii de nregistrare. Solicitanii dobndesc personalitate juridic de la data nregistrrii n registrul comerului a rezolutiei directorului sau persoanei desemnate de acesta, prin care se dispun autorizarea constituirii i nmatricularea, bineneles dac nu se dispune altfel. La nmatriculare solicitanilor li se elibereaz certificatul de nregistrare
144

coninnd numrul de ordine din registrul comerului i codul unic de nregistrare atribuit de Ministerul Finanelor Publice, nsoit de rezolutia directorului si /sau persoanei desemnate, precum i de alte acte prevzute de prezenta lege. Termenul de eliberare a certificatului de nregistrare i, dup caz, a certificatului de nscriere de meniuni este de 3 zile, respectiv 5 zile, calculat de la data nregistrrii cererii. Pe parcursul existenei persoanei juridice dovada privind starea acesteia, referitoare la funcionare, dizolvare, reorganizare, lichidare, insolven, reorganizare judiciar, faliment sau suspendare temporar a activitii, se face cu extrasul de registru emis de oficiul registrului comerului de pe lng tribunal, valabil 30 de zile de la data emiterii. Solicitarea nregistrrii fiscale se face prin depunerea cererii de nregistrare la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, iar atribuirea codului unic de nregistrare de ctre Ministerul Finanelor Publice este condiionat de admiterea cererii de nregistrare n registrul comerului de ctre director si/sau persoana desemnata. Pe baza datelor transmise potrivit prevederilor legale Ministerul Finanelor Publice atribuie, n termen de maximum 8 ore, codul unic de nregistrare. n vederea eliberrii de ctre biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal a certificatului de nregistrare coninnd codul unic de nregistrare sau, dup caz, a certificatului de nscriere de meniuni, solicitantul are obligaia s depun, o dat cu cererea de nregistrare i actele doveditoare, declaraia-tip pe propria rspundere, semnat de asociai sau de administratori, din care s rezulte, dup caz, c: a) persoana juridic nu desfoar, la sediul social sau la sediile secundare, activitile declarate, o perioad de maximum 3 ani; b) persoana juridic ndeplinete condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii, pentru activitile precizate n declaraia-tip. Orice modificare cu privire la cele declarate atrage obligaia solicitantului de a depune la biroul unic din cadrul oficiului registrului
145

comerului de pe lng tribunal o nou declaraie-tip pe propria rspundere corespunztoare modificrilor intervenite. Oficiul registrului comerului de pe lng tribunal nregistreaz n registrul comerului datele din declaraiile-tip de lege. Procedura de autorizare a funcionrii pe baza declaraiei-tip pe propria rspundere se desfoar prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, la care solicitantul are obligaia nregistrrii sediului social sau secundar. Oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, prin birourile unice, efectueaz urmtoarele activiti:

a) primesc, verific i nregistreaz cererile de nregistrare i actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraiiletip;
b) ncaseaz taxele i tarifele pentru operaiunile efectuate de oficiile registrului comerului de pe lng tribunale, precum i cele datorate altor autoriti implicate n procedura de nregistrare; c) in n sistem computerizat evidena declaraiilor-tip; d) transmit autoritilor publice competente declaraiile-tip n copie, i, pe cale electronic, datele de identificare ale persoanelor juridice nregistrate n registrul comerului;

e)

completeaz privind

emit

termen

certificatele potrivit

constatatoare prezentei legi;

nregistrarea

declaraiilor-tip

f) urmresc termenele prevzute de prezenta lege i elibereaz solicitanilor certificatele de nregistrare, certificatele de nscriere de meniuni, rezolutii director si/sau persoana desemnata, precum i certificatele constatatoare prevzute de lege Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, pe baza declaraiilor-tip prevzute de lege, elibereaz solicitanilor certificate constatatoare care atest c:

146

a) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult c la sediul social sau secundar nu se desfoar activitile prevzute n actul constitutiv sau modificator; b) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult c sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor (P.S.I.), sanitar, sanitar-veterinar, proteciei mediului i proteciei muncii, pentru activitile declarate; c) s-a nregistrat declaraia-tip pe propria rspundere, din care rezult modificrile intervenite fa de declaraia-tip anterioar. Certificatele constatatoare se elibereaz o dat cu certificatul de nregistrare sau certificatul de nscriere de meniuni. Pentru sediul social i pentru fiecare sediu secundar se va elibera cte un certificat constatator care atest c s-au nregistrat declaraiile-tip. n vederea efecturii controlului de ctre autoritile publice competente privind conformitatea celor declarate, oficiul registrului comerului de pe lng tribunal transmite acestora copiile declaraiilor-tip i, pe cale electronic, datele de identificare ale persoanelor juridice, n termen de 3 zile de la data nregistrrii n registrul comerului. Autoritile publice competente in efectuarea controlului sunt: - brigzile i grupurile de pompieri militari din subordinea Ministerului Administraiei i Internelor; - direciile de sntate public teritoriale din subordinea Ministerului Sntii sau ministerele cu reea proprie de sntate public; - Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor sau ministerele cu reea sanitar veterinar proprie; - autoritile publice teritoriale de protecie a mediului din subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor; - inspectoratele teritoriale de munc din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.
147

n cazul n care autoritile publice competente constat c nu sunt ndeplinite condiiile legale de funcionare, notific acest fapt solicitantului, la sediul nregistrat, acordnd un termen de remediere a neregularitilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificrii i poate fi prelungit la cererea expres a solicitantului, adresat autoritii publice competente. n cazul n care neregularitile nu sunt remediate, autoritile publice competente notific oficiului registrului comerului de pe lng tribunal actul prin care s-a interzis desfurarea activitii, n termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi nregistrat din oficiu n registrul comerului.Oficiile registrului comerului de pe lng tribunale asigur condiiile necesare pentru arhivarea tuturor documentelor aferente procedurii de autorizare a funcionrii pe baza declaraiei-tip pe propria rspundere. n cadrul oficiilor registrului comerului de pe lng tribunale se desfoar activiti de asisten juridica, acordate solicitanilor, la cererea i pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare nregistrrii n registrul comerului a actelor constitutive sau modificatoare. Serviciile de asisten juridica, se acord, la cererea i pe cheltuiala solicitantului, nainte de depunerea cererii de nregistrare la oficiul registrului comerului de pe lng tribunal. 5. Publicitatea constituirii societilor comerciale Conform art.14 din legea 359/2004, dup efectuarea nmatriculrii societilor comerciale n registrul comerului, un extras al ncheierii judectorului delegat se comunic, din oficiu, Regiei Autonome "Monitorul Oficial", spre publicare, pe cheltuiala solicitantului. Se pot publica numai extrase din rezolutia de inmatriculare, vizate de director si/sau persoana desemnata. Aceste extrase trebuie sa cuprind: numrul i data ncheierii, denumirea, sediul social i forma juridic,
148

numele i adresa fondatorilor, administratorilor i, dac este cazul, a cenzorilor, domeniul i activitatea principal, capitalul social i durata de funcionare, codul unic de nregistrare atribuit, numrul de ordine n registrul comerului Extrasul poate fi transmis i pe cale electronic. La cererea i pe

cheltuiala

solicitantului,

rezolutia

directorului

si/sau

persoanei

desemnate se public integral n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Publicitatea este necesara pentru ca orice persoana interesata sa aib posibilitatea sa atace actul constitutiv al societii sau existenta societii, in msura in care aceasta i lezeaz interesele. n aceste condiii, legea stabilete posibilitatea de aciune a persoanei interesate si in funcie de momentul publicitii sau de coninutul actelor supuse publicitii. Acele acte sau fapte pentru care nu s-a efectuat publicitatea nu sunt opozabile fata de teri dect in msura in care se face dovada ca terii aveau cunotina de coninutul lor. Rezulta ca publicitatea are drept efect opozabilitatea actelor fata de teri, neavnd insa si efect constitutiv. Prezumia de opozabilitate impusa de lege este relativa, in msura in care se poate face dovada ca terii aveau cunotina de aceste acte. Aceasta prezumie relativa este o prezumie pozitiva legea insa prevede si o prezumie negativa, in sensul ca in situaia in care un ter face dovada ca a fost in imposibilitate de a lua la cunotina de publicitatea societii prin Monitorul Oficial, acestuia nu-i sunt opozabile operaiunile societii pana la a 16-a zi de la momentul publicrii ncheierii de nmatriculare in Monitorul Oficial. In ceea ce privete elementele de coninut ale actului constitutiv, legea stabilete obligaia societii cu privire la verificarea identitii dintre textul depus la registrul comerului in vederea nregistrrii si ceea ce s-a publicat efectiv. Cnd exista diferene intre
149

textul iniial si cel publicat, opozabil este textul publicat, in afara situaiei in care terii aveau cunotina de textul real. Terii, in msura in care ulterior iau cunotina de existenta unui text care exprima efectiv voina asociailor si care se deosebete de textul publicat, in funcie de propriul lor interes pot invoca oricare dintre cele doua texte. 6. Filialele si sediile secundare ale societilor comerciale Societatea i poate realiza activitatea si in alt loc dect sediul principal, in aceeai localitate sau in alte localiti din tara ori chiar din strintate, cu respectarea legislaiei statutului respectiv. In aceste condiii, societatea comerciala isi poate constitui, in temeiul art.42 din Legea nr.31/1990, republicata, filiale, cu personalitate juridica, sau, in temeiul art.43 din aceeai lege, dezmembrminte ale societii, denumite sedii secundare, lipsite de personalitate juridica. In doctrina79 s-a precizat ca nfiinarea de sucursale si filiale ale societilor trebuie privita ca o manifestare a funciei de organizare a societii comerciale, care acioneaz pe toata durata existentei societii, si se explica prin nevoia de adaptare a societii la mediul in care acioneaz. In aceste condiii, ele pot fi privite si ca structuri societare. Sunt considerate a fi sedii secundare ale societii: - sucursalele80; - ageniile; - reprezentantele; - alte uniti fr personalitate juridica, cum ar fi punctele de lucru si birourile. Sediile secundare Aa cum le definete legiuitorul in art.43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele fr si celelalte sedii juridica secundare ale sunt dezmembrminte"
79

personalitate

societilor

Alexandru Ticlea, Corneliu Birsan, Mircea Toma, Ion Suceava, Virgil Erdei, Mariana Sticlaru, op.cit, pag.494-495 80 vezi Decizia nr.1858/9.09.2005, Curtea de Apel Galati-Sectia comerciala,maritima si fluviala. 150

comerciale. nseamn,

Termenul de fapt,

dezmembrminte" pri componente,

folosit uniti,

de

legiuitor, fr

structuri

personalitate juridica care aparin unei societi comerciale. Sucursala se caracterizeaz prin faptul ca este dependenta total, juridic si patrimonial, de societatea in cadrul creia funcioneaz, beneficiind de o anumita autonomie de funcionare, avnd sediu propriu si propriile atribute de identificare. Pornind de la aceste trsturi, sucursala a fost definita ca fiind o structura societara instituionalizata, lipsita de patrimoniu si personalitate juridica, ce funcioneaz relativ independent, autonom si durabil, intr-un sediu propriu si creia i se ncredineaz ca prelungire a capacitii societii care o constituie, printr-un mandat general, puterea de reprezentare, negociere si executare de operaiuni comerciale in raza ei de activitate. Sediile secundare nu au personalitate juridica pentru ca nu au un patrimoniu propriu. Drepturile asupra bunurilor pe cere le poseda aparin societii - mama. La nivelul sucursalelor in administratorul mputernicirii sucursalei de i desfoar data de activitatea limitele reprezentare

conductorul societii-mama. Sucursalele se nregistreaz la oficiul registrului comerului din judeul in care vor funciona, unde se vor depune copii-certificate ale tuturor actelor care au fost depuse si la oficiul registrului comerului de la sediul principal al societii. Celelalte sedii secundare -agenii, depozite, puncte de lucru- se nregistreaz la oficiul registrului comerului de la sediul principal al societii. Att sucursalele, cat si celelalte sedii secundare se nregistreaz fiscal la administraia financiara in raza creia vor funciona, in termen de 5 zile de la menionarea lor in registrul comerului
81

(art.3 din

Legea

nr. 87/199481 privind

combaterea

evaziunii fiscale). Declararea fictiva a sediului in lege, in scopul

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 545 din 29 iulie 2003. Republicat n temeiul art. XII din titlul II al crii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dndu-se textelor o nou numerotare. 151

sustragerii de la controlul fiscal este infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, conform art.12 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale).

Procedura de nfiinare a sucursalelor

In cuprinsul art.43 alin.2 din Legea societilor comerciale, legiuitorul prevede in mod distinct cazul nfiinrii unei sucursale intro localitate din acelai jude sau chiar in aceeai localitate cu societatea fondatoare. In acest caz, sucursala se va nmatricula in acelai registru, insa in mod distinct, ca nmatriculare independenta. Firma sucursalei va la conine se denumirea adaug si localitatea sediului si societii-mama care meniunea sucursala"

localitatea sediului acesteia. Potrivit art.52 din Normele metodologice82 privind modul de tinere a registrelor comerului si de efectuare a nregistrrilor, la depunerea cererii de autorizaie si/sau nmatriculare, referentul oficiului registrului comerului are obligaia de a efectua verificarea existentei urmtoarelor documente: a) hotrrea organului statutar de nfiinare, care cuprinde adresa sediului secundar, obiectul de activitate, datele de identificare a persoanelor b) actul mputernicite adiional n s reprezinte autentic sucursala privind i limita mandatului acordat; form nfiinarea sucursalei, dac aceast nfiinare nu este prevzut n actul constitutiv; c) dovada sediului sucursalei d) declaraia pe propria rspundere a mputernicitului sucursalei

Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, i a fost modificat prin: - Ordonana Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanelor bugetare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 79/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003; - Legea nr. 161/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 82 PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 176 din 11 mai 1998 152

e) dovezile privind achitarea taxelor legale precum i a taxei de publicare n Monitorul Oficial al Romniei a rezolutiei de nmatriculare a sucursalei, nfiinat de ctre o societate comercial. In cazul in care sucursala se nfiineaz in baza actului constitutiv al societii fondatoare, conform art.53 din Normele metodologice cererea de autorizaie si de nmatriculare a sucursalei va fi nsoita de: - actul constitutiv; - dovada deinerii cu titlu legal a spaiului aferent (contract de vnzare-cumprare, certificat de motenitor, contract de nchiriere, contract de subnchiriere, contract de leasing imobiliar, comodat, uz, uzufruct, extras din Cartea funciar etc.). n cazul n care imobilul este deinut n coproprietate, se va prezenta i acordul coproprietarilor. Dac sediul social s-a stabilit ntr-un imobil care intr sub incidena Legii locuinei nr. 114/199683, republicat, se prezint i avizul favorabil al proprietarilor i, dup caz, al titularilor contractelor de nchiriere din locuinele cu care se nvecineaz spaiul, pe plan orizontal i vertical; - pentru deponenii i/sau semnatarii cererilor depuse: mputernicirea special sau mputernicirea avocaial, iar pentru comercianii, persoane fizice, procur special i autentic; - pentru firm i emblem: se va proceda conform prevederilor cap. I din prezentul titlu;

pentru

obiectul

de

activitate,

domeniul

activitatea

principal: se va utiliza "Clasificarea activitilor din economia naional" CAEN.Obiectul de activitate se va exprima prin grupe CAEN de trei cifre pentru domenii i prin clase CAEN de patru cifre pentru activiti. Indicarea domeniului i a activitii principale se va face printr-o grup de trei cifre i
83

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 393 din 31 decembrie 1997 Republicat n temeiul art. II din Legea nr. 196 din 17 noiembrie 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997. Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 254 din 21 octombrie 1996 i a mai fost modificat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 40 din 10 iulie 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 154 din 14 iulie 1997 i prin Legea nr. 146 din 24 iulie 1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. 153

printr-o clas de patru cifre aparinnd grupei respective. Se va recomanda comercianilor ca obiectul de activitate s fie omogen, n sensul de a nu cuprinde mai multe grupe CAEN diferite. In cererea de nmatriculare se va indica numrul sub care a fost nmatriculata societatea-mama. Din punct de vedere procedural, ncheierea de nmatriculare a sucursalei se va comunica, din oficiu, registrului comerului de la sediul principal. Orice modificare ulterioara referitoare la sucursala se nregistreaz in registrul comerului de la sediul la care a fost nmatriculata sucursala si se va comunica din oficiu la sediul principal unde se va meniona acea modificare.

Filialele
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societi comerciale prevzute de lege, urmndu-se aceeai procedura (art. 42 din Legea nr. 31/1990, republicata). De altfel, filialele, ca de altfel si sediile secundare, se constituie pentru nevoile specifice ale comerului. Cu privire la noiunea de filiala, in doctrina de specialitate s-au cutat modaliti variate si complexe de exprimare a conceptului. Astfel, s-a considerat ca filiala este o ntreprindere cu personalitate juridic aparinnd societii comerciale, cu un patrimoniu propriu si ndreptita sa ncheie contracte cu terii in nume propriu. Ele pot fi considerate ca fiind adevrate societi comerciale, componente ale societii-mam, asupra lor exercitnduse influenta, direcia sau controlul societii-mam. Se considera ca filiala apare ca element exogen, att in raport cu societatea mama, cat si cu celelalte dezmembrminte ale acesteia, fiind constituita cu scopul dezvoltrii afacerilor societii-mam, care astfel sunt conservate. De altfel, se considera ca elementul definitoriu al filialelor este tocmai raportul de dependenta speciala fata de societateamama, aceasta aservire nerezultnd dintr-un ordin emis de
154

societatea-mama, ci din angajamentele sociale ale filialei de a integra voina societii-mam, potrivit voinei prin exerciiul dreptului de vot. 7. Constatarea neregularitilor dup constituirea societilor

comerciale Cnd actul constitutiv nu cuprinde meniunile prevzute de lege ori cuprinde clauze prin care se ncalc o dispoziie imperativ a legii sau cnd nu s-a ndeplinit o cerin legal pentru constituirea societii, directorul si / sau persoana desemnata, din oficiu sau la cererea oricror persoane care formuleaz o cerere de intervenie, va respinge, motivat, cererea de nmatriculare, n afar de cazul n care asociaii nltur asemenea neregulariti. Directorul si/sau persoana desemnata va lua act n rezolutia de regularizrile efectuate. n cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu sau conformat n cel mult 8 zile de la primire. Dac, totui, nmatricularea nu s-a efectuat n termenele prevzute de alineatul precedent, asociaii sunt eliberai de obligaiile ce decurg din subscripiile lor, dup trecerea a 3 luni de la data autentificrii actului constitutiv, n afar de cazul n care acesta prevede altfel. Daca se constata, dup nmatricularea societii, anumite neregulariti in ceea ce privete societatea, exista obligativitatea ca societatea sa le remedieze intr-un termen de 8 zile de la momentul constatrii acestora. In situaia in care societatea nu nltur neregularitile, orice persoana interesata - nelegnd prin persoana interesata att asociai, cat si teri - are dreptul sa solicite in instana nlturarea neregularitilor. Intr-o asemenea situaie, persoana interesata are la ndemna aciunea in regularizarea societii nmatriculate, existnd posibilitatea, daca se face dovada unui prejudiciu, ca cel interesat sa solicite daune. Aceasta aciune este de competenta tribunalului in raza teritoriala a sediului social al societii.
155

Aciunea este prescriptibila - termenul de prescripie fiind de un an de la momentul autentificrii actului constitutiv. nlturarea neregularitilor, precum si aciunea in regularizare a fost legiferata tocmai pentru ca astfel sa fie restrns cat mai mult posibilitatea de intervenie a nulitii unei societi comerciale. In ceea ce privete rspunderea cu privire la operaiunile efectuate pentru nmatriculare si publicare, fondatorii societii sau orice persoana care a lucrat in numele societii in constituire au o rspundere solidara si nelimitata pentru toate operaiunile pe care leau efectuat pentru societate, precum si pentru prejudiciile pe care leau cauzat fata de teri datorita unor neregulariti cu privire la meniunile din actul constitutiv. Daca rspunderea fondatorilor sau reprezentanilor societii rezulta din operaiuni efectuate pe parcursul constituirii societii, o asemenea rspundere poate fi nlturat n msura n care adunarea generala a societii hotrte ca operaiunile astfel efectuate sa fie preluate in contul societii. Daca exista o asemene hotrre, se va considera ca acele operaiuni sunt efectuate de nsi societatea, aceasta fiind rspunztoare fata de teri. Prin excepie insa, daca prejudicierea unor teri rezulta ca urmare a neregularitilor cu privire la meniunile din actul constitutiv, rspunderea nelimitata si solidara continua sa existe in sarcina fondatorilor si reprezentanilor societii, precum si in sarcina primilor administratori si a primelor organe de control ale societii. In situaia in care intervine o neregularitate referitoare la numirea reprezentanilor societii sau a organelor societii - conducere, administrare si control - acestea nu pot fi invocate mpotriva membrilor organelor societii, nici de ctre teri, si nici de ctre nsi societatea, in msura in care ele se regsesc in actul publicat. In cazul societilor de capital, ca si in cazul societilor cu rspundere limitata, in raporturile cu terii, societatea este integral angajata pentru actele ncheiate in numele ei de reprezentanii acesteia, chiar si in situaia in care reprezentanii si-au depit mandatul conferit de societate. Excepie de la aceasta situaie o reprezint cazul in care terii cunoteau depirea limitelor mandatului acordat, dovada in
156

acest sens revenind societii. Simpla publicare in Monitorul Oficial nu reprezint o dovada absoluta cu privire la faptul ca terii cunoteau limitele mandatului lor. Astfel spus, legea instituie o prezumie, conform ndrepta creia pentru se considera ca toate actele efectuate de reprezentani sunt efectuate de nsi societatea. Orice ter se va realizarea drepturilor sale mpotriva societii, urmnd ca societatea sa fac dovada de faptul ca terul cunotea ca reprezentantul si-a depit limitele mandatului si cu toate acestea a ncheiat actul cu acesta. 5.6.. Nulitatea societatilor comerciale Prin intermediul Legii nr.31/1990, republicata, s-a introdus o instituie noua - instituia nulitii societilor comerciale. Competenta in domeniul declarrii nulitii revine tribunalului din raza teritoriala a sediului comercial. Nulitatea unei societi nmatriculate poate interveni numai in cazurile expres si limitativ prevzute de art.56 din Legea nr.31/1990, republicata. Sunt cazurile de nulitate a societilor comerciale: inexistenta sau nerespectarea condiiilor de forma; lipsa formei autentice a actului constitutiv. Din moment ce legea stabilete ca lipsa formei autentice are drept consecina nulitatea societii, rezulta ca condiia de forma a actului constitutiv este o condiie ad validitatem", contractul de societate fiind un act formal si solemn; - atunci cnd toi fondatorii au fost la momentul constituirii societii incapabili. Legea se refera la o condiie care are in vedere, pe de o parte pe toi asociaii, iar pe de alta parte momentul constituirii, respectiv momentul nmatriculrii. Daca numai unii dintre asociai sunt incapabili, societatea se poate constitui si poate exista, deoarece orice persoana interesata poate invoca ulterior o neregularitate cu privire la asociai printr-o aciune in regularizare, aa cum este posibil ca nsui judectorul delegat sa se autosesizeze cu privire la unii dintre asociai si sa solicite regularizarea naintea nmatriculrii.
157

atunci cnd obiectul de activitate este ilicit sau contrar bunelor cnd lipsete rezolutia directorului si/sau persoanei desemnate.

moravuri; Soluia legii se impune, deoarece o societate comerciala exista ca persoana juridica numai in momentul nmatriculrii, iar nmatricularea este dispusa numai in baza unui act jurisdicional - rezolutia directorului si/sau persoanei desemnate. In cazul in care prin acte normative speciale, pentru constituirea unor societi cu un anumit obiect de activitate, se solicita anumite autorizri, chiar daca acestea se solicita de ctre oficiul registrului comerului, lipsa autorizrii are drept consecina desfiinarea societii prin nulitate; - daca in actul constitutiv nu exista meniuni cu privire la denumirea societii, obiectul de activitate, aporturile asociailor si capitalul social subscris de asociai, orice persoana interesata poate invoca nulitatea societii respective; - daca s-au nclcat dispoziiile imperative ale legii privind capitalul social subscris si vrsat. atunci cnd numrul de asociai este sub limita minima impusa de Nulitatea societilor comerciale este remediabila. In acest sens, legea stabilete ca daca, pana la momentul punerii concluziilor pe fond in cazul cererii pentru declararea nulitii societii, cauzele de nulitate au fost nlturate, instana nu mai poate dispune nulitatea societii respective. Dei legea face referire la nulitatea relativa, att cauzele care duc la nulitatea societii, cat si faptul ca orice persoana interesata este in drept sa invoce nulitatea, creeaz concluzia ca in realitate nulitatea ce poate interveni este absoluta Rezolutiile pronuntate in temeiul prezentului act normativ (O.U.G. nr.116/2009) sunt executorii de drept. Impotriva rezolutiei directorului si/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plangere in termen de 15 zile de la pronuntare pentru parti si de la data publicarii rezolutiei sau a actului
158

lege.

modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Plangerea se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza plangerea sectiei comerciale a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul comerciantului. Plangerea formulata impotriva rezolutiilor directorului oficiului registrului comertului si/sau persoanei desemnate se solutioneaza de urgenta si cu precadere, in conditiile dreptului comun

5.7. Funcionarea societilor comerciale 1. Reguli generale privind funcionarea societilor comerciale Exista trsturi comune pentru toate societile comerciale, aa cum exista elemente specifice care funcioneaz pentru fiecare tip de societate, pentru societile de persoane, de capital sau pentru societile cu rspundere limitata. Oricare societate comerciala fiind persoana juridica, ea presupune existenta celor trei elemente constitutive, respectiv: un patrimoniu propriu; organizare de sine stttoare; un scop bine determinat. In privina persoanelor juridice, principiul libertii de asociere este neles in limitele specialitii capacitilor lor de folosina. Capacitatea juridica a persoanei juridice este limitata la obiectul de activitate, ea nu poate ncheia dect acele acte juridice care au legtura cu obiectul de activitate. In ceea ce privete patrimoniul, conform art.65 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, tot ceea ce se aporteaz de ctre asociai la capitalul social se considera a intra in patrimoniul societii, societatea dispunnd, de regula, de un drept de proprietate asupra bunurilor neaportate de la momentul nmatriculare sale. O problema controversata in practica societilor comerciale este aceea privitoare la vocaia soilor de a aduce in societate bunuri comune supuse regimului matrimonial al soilor.
159

Prin regim matrimonial se nelege ansamblul regulilor prin care se stabilesc drepturile si obligaiile fiecrui so in momentul ncheierii cstoriei asupra bunurilor proprii (numite bunuri prezente) si asupra bunurilor dobndite in timpul cstoriei (numite bunuri dobndite) si care determina puterile fiecruia asupra celor doua categorii de bunuri in timpul cstoriei. In doctrina de specialitate au fost emise doua puncte de vedere, diametral opuse. a) Astfel, in opinia unor autori, s-a considerat ca bunurile comune ale soilor nu pot reprezenta aport Ia capitalul social att vreme cat acestea fac parte din comunitate de bunuri. Aceasta soluie pornete de la faptul ca asupra acestor bunuri nu exista un drept individualizat al fiecruia dintre soi, proprietatea fiind devalma. In aceste condiii, bunurile comune nu ar putea fi aprobate de soi la formarea capitalului social, chiar daca exista consimmntul celuilalt so, deoarece pe cale convenionala s-ar renuna la nsui principiul comunitii de bunuri. Or, o asemenea convenie este lovita de nulitate absoluta, aa cum dispune legiuitorul in art. 30 alin.2 din Codul Familiei. Practic, aportarea unor bunuri comune la constituirea capitalului social s-ar putea face dup ce, in prealabil, s-a realizat partajarea bunurilor. Or, numai instana de judecata poate sa decid partajarea bunurilor soilor in timpul cstoriei, daca exista motive temeinice. Faptul ca libertatea de asociere pentru constituirea unei societi comerciale reprezint sau nu un motiv temeinic pentru partajarea bunurilor comune in timpul cstoriei. Rmne numai la aprecierea instanei care soluioneaz cauza, simpla absenta a unor reglementari de dreptul familiei care sa rezolve aceasta problema nendreptind instana sa resping aciunea de partajare a bunurilor soilor. Daca instana dorete sa pstreze regimul comunitii de bunuri a soilor, poate transforma forma de coproprietate, din proprietate comuna in devlmie, in proprietatea comuna pe cote pri, cunoscnd ntinderea ideala a cotei pri ce-i revine fiecruia din masa bunurilor comune. In situaia in care soii devin coproprietari indivizi asupra unor aciuni, conform art.102 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicata
160

acetia

sunt

rspunztori

in

mod

solidar

pentru

efectuarea

vrsmintelor datorate. b) Intr-o alta opinie, precum si in practica judiciara, s-a considerat ca soul asociat poate aporta in societate bunuri din comunitatea de bunuri, cu precizarea ca daca sunt bunuri mobile opereaz mandatul tacit", iar daca sunt imobile este necesar consimmntul expres al celuilalt so. Soii se pot asocia pentru a constitui o societate cu rspundere limitata, singura problema fiind legata de faptul daca bunurile comune ale soilor pot constitui sau nu aport la capitalul social. In cazul in care aportul consta in sume de bani, teoretic, fiecare so poate dispune de o anumita suma de bani pe care a economisit-o, fie in retribuia proprie, fie din alte surse materiale. Practic insa, exista puncte de vedere diferite, in sensul ca unele instane judectoreti solicita dovada ca sumele de bani sunt proprii si numai in aceasta situaie sunt acceptate ca aport la capitalul social. Aceasta practica ncurajeaz, de fapt, ntocmirea unor acte cu caracter pur fictiv (de exemplu, prezentarea unui act de donaie in care sa se arate ca sumele respective au fost donate de tere persoane soului care urmeaz sa se asocieze si sa aporteze la capitalul social sumele respective). In legtura cu bunurile proprii, fiecare so poate, in mod liber, sa exercite o profesiune, sa administreze sau sa dispun de bunurile sale personale. Aceasta dispoziie este de ordine publica, deci are caracter imperativ. In cazul in care asociaii nu depun aportul la capitalul social fix, fie la momentul in care fac subscrierea, fie ca la momentul ulterior stabilit de lege ori de actul constitutiv, ei sunt inui rspunztori pentru toate daunele pricinuite societii. Legea concretizeaz cazul ntrzierii la vrsarea capitalului in numerar, stabilind ca neefectuarea vrsmintelor atrage automat obligarea asociatului culpabil, cel puin la plata dobnzilor legale. Nimic nu mpiedica o societate sau un ter, pgubit de asociatul care nu a vrsat aportul, sa solicite alturi de dobnda legala si alte despgubiri.Principiul conform cruia din momentul nmatriculrii,
161

societatea deine un drept de proprietate asupra aportului asociaiei la capitalul social este stabilit de lege printr-o norma dispozitiva. Aceasta face ca prin actul constitutiv sa existe posibilitatea ca prile sa transmit societii numai dreptul de folosina sau de uzufruct asupra bunurilor aduse la capitalul social. Aadar, in principiu, bunurile aduse ca aport la capitalul social devin proprietatea societii, daca nu exista stipulatiune contrarie sau daca in actele constitutive nu exista vreo precizare in acest sens. Prin excepie, bunurile aduse ca aport intra in folosina sau uzufructul societii, asociatul pstrnd in continuarea dreptul de proprietate asupra lor. Dreptul de folosina poate fi acordat societii pe baza unui contract de nchiriere sau de mprumut, aportul asociatului constnd in contravaloarea lipsei de folosina. Dreptul de uzufruct consta in a acorda societii de ctre asociat a dreptului de a folosi si de a culege fructele bunului (imobil) aportat cu titlu de uzufruct. Asociatul pstreaz nuda proprietate", respectiv dreptul de dispoziie asupra bunului aportat. In cazul aportrii unor bunuri in natura (mobile, imobile, corporale sau incorporale) asociatul rspunde fata de societate att prin eviciune, cat si pentru viciile lucrului, potrivit dreptului comun. Daca se transmite dreptul de proprietate, societatea dobndete proprietatea din momentul realizrii acordului de voina, chiar daca bunul nu a fost nc predat. Din acelai moment se transmite si riscul pieirii fortuite, potrivit regulii ,,res perit domino" (cu excepia cazului cnd in actele constitutive ale societii s-a prevzut ca riscul pieirii fortuite se transmite de la asociat ctre societate, in momentul predrii bunului). In cazul cnd predarea bunului trebuia sa se fac la un anume termen si asociatul este in ntrziere, se aplica regula res perit debitori", urmnd ca asociatul culpabil sa suporte pagubele pricinuite societii prin nepredarea la termen a bunului la care s-a obligat sa-1 aporteze. Aportul pe care asociaii ii aduc la capitalul social nu este purttor de dobnda, conform regulii stabilite de art. 68 din Legea nr.31/1990, republicata. Daca acest capital social se micoreaz, iar micorarea are efecte asupra dreptului ce revine asociailor,
162

repartizarea beneficiilor societii nu este posibila dect dup rentregirea capitalului social. De aici rezulta ca o data constituit un capital social, el poate intra in operaiunile societii. Dar avnd in vedere faptul ca in funcie de valoarea capitalului social se stabilete si participarea la beneficii, la momentul bilanului anual in funcie de care se face repartizarea beneficiilor, trebuie sa se regseasc cel puin capitalul social la valoarea iniiala stabilita in actul constitutiv.

Acordarea dividendelor
In cadrul dispoziiilor legii cu privire la funcionarea societii comerciale, se regsete si definiia legala a noiunii de dividende. Conform art.67 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata, dividendul este acea cota parte din beneficiu ce se va plai fiecruia dintre asociai, proporional cu cota de participare a asociailor respectivi la capitalul social vrsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Astfel, este posibil ca prin actul constitutiv pentru unii asociai sa se creeze un regim juridic mai favorabil in ceea ce privete cota de participare la beneficii, innd cont, de exemplu, de calitatea pe care o au acetia in cadrul societii. Cnd dividendele se pltesc altfel dect in condiiile legii, peste limitele stabilite in temeiul legii sau prin actul constitutiv, legea impune obligarea celui care le-a primit la restituire. In acest sens, legea recunoate un drept la aciune in restituire a persoanelor interesate, drept la aciune care se prescrie in termenul general al prescripiei (3 ani de la distribuirea dividendelor). Distribuirea dividendelor se face ntotdeauna din beneficiul net, in acest sens legea fcnd referire la noiunea de beneficii reale. In legtura cu distribuirea dividendelor, pot interveni probleme atunci cnd acordarea dividendelor sunt in legtura cu respectarea regimului matrimonial al comunitii de bunuri. In regimul comunitii de bunuri, ctigul (profitul) este un bun comun. Ca atare, aceste bunuri nu pot fi urmrite dect pentru achitarea datoriilor comune. In legislaia romana ctigul realizat de soi se concretizeaz, de regula, in retribuie.
163

Dei in raporturile dintre soi salariul este un bun comun, efectele comunitii de bunuri sunt nlturate in raporturile dintre soul celui ncadrat in munca si terele persoane. Astfel, preteniile privitoare la plata salariului pot fi formulate numai de ctre angajat. Aadar, celalalt so nu poate cere ca, pe temeiul juridic al comunitii de bunuri sa ncaseze retribuia soului angajat. Aceasta soluie ar fi un argument in favoarea opiniei conform creia salariul este un bun propriu. Problema regimului juridic al dividendelor se poate rezolva in felul urmtor: daca dividendele sunt asemnate retribuiei pana la momentul ncasrii lor, dividendele sunt bunuri proprii, iar in momentul ncasrii sunt bunuri comune; daca dividendele sunt asemntoare ctigurilor din jocurile de noroc instituionalizate, regimul juridic ar fi diferit in funcie de natura juridica a sumelor de bani aduse ca aport in societate; daca sumele de bani sunt proprii, si dividendele ar trebui sa aib acelai regim juridic.

Organizarea societilor comerciale

Funcionarea societilor comerciale presupune existenta unor organe de conducere, de administrare si de control. Orice societate comerciala, de regula prin actul constitutiv, i stabilete propriile organe, respectiv: - organe de conducere - adunarea generala fiind singura in msura sa hotrasc cu privire la problemele fundamentale ale societii; - organele de administrare - administratorii; - organele de control - cenzorii. Daca orice tip de societate comerciala impune asigurarea conducerii si administrrii, obligativitatea numirii cenzorilor prin actul constitutiv intervine in cazul societilor de capital. Legea stabilete regimuri specifice pentru flecare categorie de societate comerciala, att in legtura cu modul de desfurare a adunrii generale, cat si cu
164

privire la administrarea si controlul societii. Ca reglementare generala, administratorul societii este cel care reprezint o societate in relaiile cu terii. Administratorul dobndete acest mandat in baza actului constitutiv sau in baza hotrrii adunrii generale. De asemenea, exista posibilitatea ca administratorul sa transmit prerogativele sale unei alte persoane. Avnd in vedere faptul ca asociaii mputernicesc doua sau mai multe persoane pentru a reprezenta interesele societii, cei care astfel exercita administrarea nu pot transmite propriul mandat ctre o alta persoana dect daca exista o voina expresa afirmata de ctre ceilali asociai. In cazul in care administratorii nu respecta mandatul ncredinat de ceilali asociai, adic in cazul in care un administrator substituie o alta persoana pentru a asigura reprezentarea societii, rspunde fata de societate. Astfel, societatea este in drept sa pretind beneficiile rezultate din operaiunea fcuta de mputernicit de la administratorul numit expres prin voina asociailor. Daca dimpotriv, in urma operaiunilor, societatea sufer anumite prejudicii, administratorul mandatar si nlocuitorul submandatar sunt inui rspunztori in solidar pentru pagubele produse societii. Toate aspectele generale legate de activitatea si rspunderea administratorului sunt guvernate de reguli de drept comun in materia mandatului si de reguli specifice din Legea nr.31/1990, republicata. In prezent, pornind de la faptul ca Legea nr.31/1990, republicata a introdus noiunea de contract de administrare, s-a concretizat un regim juridic specific pentru acei administratori ce intra sub incidena reglementarilor specifice, respectiv administratorii din cadrul societii comerciale cu capital majoritar de stat. Cnd o societate este administrata de mai multe persoane, legea stabilete situaii concrete in care administratorii rspund solidar, respectiv: - pentru ndeplinirea hotrrii adunrii generale, avnd calitatea de organ executiv fata de organul de conducere care este adunarea generala.
165

Adunarea generala fiind de fapt cea care exprima voina societii, ndeplinirea hotrrii adunrii generale reprezint pentru administratori punerea in executare a voinei societii. - pentru stricta ndeplinire a oricrei ndatorri pe care legea sau actul constitutiv le impune. Cnd art.73, alin.l, lit.e din Legea nr.31/1990, republicata, exprima rspunderea solidara a administratorilor pentru mandatul cu care au fost mputernicii in conducerea societi. - pentru realitatea vrsmintelor efectuate de asociai. Administratorii rspund pentru constatarea in patrimoniul societii a existentei efective a capitalului; - pentru existenta reala a dividendelor, in sensul ca in msura in care la o societate comerciala se pltesc dividende in condiiile in care nu s-a obinut un beneficiu real, cei inui rspunztori pentru efectuarea plaii sunt administratorii. Administratorii rspund solidar ori de cate ori dividendele s-au pltit sau figureaz ca fiind pltite, in condiiile in care asociaii erau lipsii de dreptul de a beneficia de dividende. pentru existenta, precum si pentru corecta completare a registrelor. Administratorul, managerul, directorul, auditorul financiar sau cenzorul societii debitoare, vinovat de oricare dintre faptele penale prevzute de prezenta lege sau de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei, este deczut din dreptul de a mai deine ori dobndi o astfel de calitate sau funcie, la orice persoan juridic cu scop patrimonial, pe o perioad de 5 ani de la data rmnerii irevocabile a hotrrii de condamnare.

Obiectul de activitate
In cadrul oricrei societi comerciale, prin actul constitutiv trebuie sa se stabileasc obiectul de activitate, realizndu-se distincia intre obiectul principal si obiectul secundar. Soluia este explicabila pentru ca in materia societilor comerciale funcioneaz
166

principiul specializrii capacitii de folosina. O societate comerciala trebuie sa se constituie cu scopul de a realiza obiectul de activitate propus. Legea nr.31/1990, republicata, acorda dreptul general pentru administratori de a efectua toate acele operaiuni ce se impun in vederea realizrii obiectului de activitate, mandatul general al administratorilor in acest sens fund posibil de restricionat numai prin intermediul comerciale. Art.74 din Legea nr.31/1990, republicata, impune obligaia pentru societatea comerciala de a cuprinde in orice act pe care-1 emite, denumirea, sediul, forma juridica de constituire, numrul de nmatriculare la oficiul registrului comerului si codul fiscal. n orice factur, ofert, comand, tarif, prospect i alte documente ntrebuinate n comer, emannd de la o societate, trebuie s se menioneze denumirea, forma juridic, sediul social, numrul din registrul comerului i codul unic de nregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevzute de legislaia din domeniu. Dac societatea pe aciuni opteaz pentru un sistem dualist de administrare, documentele prevzute mai sus vor conine i meniunea "societate administrat n sistem dualist". Dac aceste documente provin de la o societate cu rspundere limitat, se va meniona i capitalul social, iar dac ele provin de la o societate pe aciuni sau n comandit pe aciuni, se vor meniona att capitalul social subscris, ct i cel vrsat. n situaia n care documentele sunt emise de o sucursal, acestea trebuie s menioneze i oficiul registrului comerului la care a fost nregistrat sucursala i numrul ei de nregistrare. 2. Funcionarea societii in nume colectiv Daca specificul funcionarii societilor de persoane este dat de regula unanimitii, asociaii, unii in cadrul societii prin interese comune, nu pot interveni in operaiunile efectuate in cadrul societii,
167

actului

constitutiv.

Legea

nr.31/1990,

republicata,

stabilete o serie de aspecte ce in de identificarea societii

daca interesele lor proprii nu concorda cu cele ale societii. In acest sens, Legea nr.31/1990, republicata, stabilete o serie de incompatibiliti pentru asociai, astfel: In cazul in care un asociat are, intr-o operaiune determinanta, interese contrarii acelora ale societii el nu poate participa la eliberarea sau luarea deciziilor cu privire la problema in cauza. Se considera a fi contrarietate de interese att in situaia in care asociatul lucreaz in nume propriu, cat si in situaia in care lucreaz pentru altul. Nerespectarea unei asemenea dispoziii atrage rspunderea asociatului, dar aceasta rspundere are caracter limitat, deoarece, conform dispoziiilor art.79 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata, asociatul rspunde numai in msura in care votul sau pentru adoptarea unei anumite decizii a fost hotrtor. Astfel, daca indiferent de decizia asociatului cu activitate concurenta, aceeai ar fi fost hotrrea adoptata de adunarea generala a asociailor, chiar si in situaia in care o asemenea hotrre a creat prejudicii societii, asociatul nu rspunde pentru pagubele astfel create. Astfel spus, legea nu sancioneaz in mod direct comportamentul asociatului cu interese contrarii fata de societate, ci numai in msura in care, in urma participrii active a acestuia la vot, decizia adoptata de ctre asociai a prejudiciat societatea. Explicaia unei asemenea soluii rezida din faptul ca, daca asociatul cu interese contrarii ar fi respectat interdicia de a participa la deliberarea si votarea operaiunii concrete, societatea nu ar fi realizat o asemenea operaiune, prejudiciabila pentru propriile sale interese. In schimb, daca indiferent cu de participarea contrarii, sau neparticiparea asociatului interese hotrrea

organismului decizional al societii ar fi fost aceeai, legiuitorul nu a neles sa sancioneze asociatul, in sensul obligrii acestuia la nlturarea consecinelor negative suportate de societate in urma efecturii operaiunii respective. Nu este mai puin adevrat insa faptul ca Legea nr.31/1990, republicata, stabilete pentru asociaii din societile in nume colectiv si o interdicie cu privire la participarea ca asociat in cadrul oricrei
168

alte forme de societi cu rspundere nelimitata, in msura in care o asemenea societate ar fi concurenta sau ar avea acelai obiect de activitate. De asemenea, art.82 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, interzice asociaiilor sa realizeze orice operaiuni in contul lor sau al altora, in acelai fel de comer sau intr-un altul asemntor fr consimmntul prealabil al celorlali asociai. Practic, daca in art.79, din Legea nr.31/1990, republicata, se stabilete interdicie speciala pentru asociaii din societile in nume colectiv, (acestora interzicndu-se participarea la deliberarea si luarea hotrrii cu privire la o operaiune determinata), in art.82 alin. l stabilete o interdicie generala (in sensul ca asociailor nu li se permite sa aib calitatea de asociat intr-o alta societate cu rspundere nelimitata aflata in concurenta sau cu un obiect de activitate asemntor sau sa realizeze orice operaiuni pentru ei nii sau in calitate de reprezentani intr-un comer de acelai tip sau asemntor, fr consimmntul celorlali asociai)84. In cazul nerespectrii condiiei consimmntului prealabil al celorlali asociai prestarea unor activiti concurente, asociatul culpabil poate suporta urmtoarele consecine: - excluderea din cadrul societii; - obligarea sa la plata unor despgubiri fata de societate. De asemenea, este posibil ca societatea sa considere ca acel asociat, dei culpabil avnd in vedere dispoziiile art.82 din Legea nr.31/1990, republicata, a lucrat in contul societii si, ca atare, sa-si asume toate actele pe care acesta astfel le-a ncheiat. De altfel, situaia existentei unui raport de concurenta intre asociat si societate, oricum nu poate fi opus terilor care au ncheiat acte cu societatea, chiar daca acestea au fost intermediate de asociatul culpabil. Intr-o asemenea situaie, practic societii nu-i rmne dect posibilitatea

84

vezi Curtea de Casatie Franceza,decizia din 7 mai 1980, in Tribuna economica Economia de piata ,institutii si mecanisme,vol V-VI , Bucuresti 1992,pag.299 si Curtea de Apel din Lyon,decizia din 25 octombrie 1979,in Tribuna economoca Economia de piata, institutii si mecanisme,vol.V_VI,Bucuresti 1992, pag.299-300 169

ca ulterior, daca astfel de acte au prejudiciat-o sa se ntoarc mpotriva asociatului culpabil, pentru a se despgubi.

Administrarea societilor in nume colectiv

Administrarea societii este asigurata, de regula, de ctre un asociat. Daca in cadrul societii sunt numii mai muli administratori, dreptul de a reprezenta societatea aparine fiecruia dintre asociaii respectivi. Legea admite posibilitatea stabilirii unui organism colegial de administrare, daca prin actul constitutiv s-a prevzut astfel. In aceasta situaie, decizia organismului colegial nu se poate lua dect cu unanimitate de voturi. In situaia in care persista divergente intre administratori, se impune adoptarea unei decizii. Legea stabilete ca se va decide prin majoritate absoluta, respectiv vor decide acei asociai administratori care - fata de cota de participare la capitalul social - dein votul majoritar. Fata de aceasta dispoziie a legii rezulta ca, in primul rnd, se va urmri obinerea unanimitii. In msura in care in cadrul edinei organismului colegial de administrare nu se realizeaz unanimitatea, numai in mod subsidiar se poate apela la regula majoritii. In situaia in care un administrator ia o decizie cu privire la o anumita operaiune in condiiile in care la administrare participa fiecare administrator si nu un organism colegial, daca prin aceasta operaiune depete limitele normale ale faptelor de comer pe care le realizeaz de regula societatea, el are obligaia ca, in prealabil, sa ntiineze ndeplinirii pe toi ceilali administratori Cnd unul despre dintre necesitatea acelei operaiuni.

administratori ncheie o operaiune prin care se depete limita normala a comerului efectuat de societate fr insa a ntiina conform art.78 alin.1 din Legea nr.31/1990, republicata - si pe ceilali administratori, cel ce a efectuat operaiunea respectiva rspunde individual de toate pagubele eventuale pe care societatea ar putea sa le suporte in urma efecturii operaiunilor, in situaia in care mpotriva acestei operaiuni ceilali administratori au fcut opoziie. Fata de teri pentru operaiunea respectiva, operaiunea producndu-si efectele intre pri si fiind opozabila terilor, ulterior existnd la ndemna
170

societii o aciune mpotriva administratorului care a ncheiat operaiuni fr a tine cont de opoziie in msura in care prin aceasta operaiune societatea a fost pgubita. 3. Funcionarea societilor in comandita simpl

Comanditari si comanditai
Regimul juridic specific funcionarii societilor comerciale in comandita simpla este direct influenat de specificul acestei forme de societate, comanditari care si mbina doua categorii de In asociai aceste : asociai condiii asociai comanditai.

responsabilitatea pentru operaiunile societii revine, in principiu, asociailor comanditai, acetia fiind insa si cei care acioneaz efectiv activitatea societii, in acest sens art.88 din Legea nr.31/1990, republicata, stabilind in mod clar ca administrarea societii in comandita simpla se ncredineaz unuia sau mai multor asociai comanditai. Altfel spus, administrator al unei societi in comandita simpla nu poate fi dect un asociat comanditat. Nu poate fi dect un asociat, deoarece la fel ca si in cazul societii in nume colectiv, si in cazul societilor in comandita simpla, exista relaii bazate pe ncrederea intre asociai, de tip intuiii personae", si este normal deci ca administrarea societii sa fie asigurata prin intermediul unui asociat. Acest asociat trebuie sa fie asociat comanditat, deoarece acetia sunt cei direct implicai in nsi existenta societii, suportnd si rspunderea pentru societate, solidar si nelimitat ca orice asociat in cadrul unei societi de persoane. In ceea ce privete situaia comanditarului, acesta poate ncheia operaiuni in contul societii numai in msura in care este mputernicit in baza unei procuri speciale, nregistrata la registrul comerului, de ctre reprezentanii societii (respectiv administratorul - asociat comanditat). In cazul in care totui asociatul comanditar executa operaiuni in contul societii fr o asemenea procura speciala pentru acele operaiuni, se considera ca el practic a lucrat ca un comanditat si, ca atare, dobndete mai departe o rspundere de tipul celei a asociailor comanditai. Astfel, asociatul
171

comanditar va rspunde nelimitat si solidar cu ceilali asociai comanditai pentru toate obligaiile societii pe care aceasta si le-a asumat, de la momentul in care asociatul comanditar a efectuat o operaiune in contul societii fr procura speciala a administratorului societii. Fata de o asemenea dispoziie cuprinsa in art.89 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, se poate considera ca lrgirea rspunderii comanditarului se explica nu numai ca sanciune, ci si prin faptul ca nsui comanditarul, renunnd la poziia sa de asociat aflat in spatele asociailor comanditai", i asuma singur o rspundere identica cu a acestora.

Drepturile asociailor comanditari

Prin lege, comanditarului i se recunosc urmtoarele drepturi: sa ndeplineasc servicii in administrarea interna a societii. Avnd in vedere dispoziiile imperative ale art.88 din Legea nr.31/1990, republicata, conform crora nu poate fi administrator dect un asociat comanditat, rezulta ca serviciile pe care le-ar putea face un asociat comanditar in administrarea interna a societii ar avea caracterul unor servicii cu titlu gratuit, in favoarea societii si conform solicitrii administratorilor comanditai. De asemenea, nimic nu mpiedica un comanditar sa fie angajat al societii, desfurnd in aceasta calitate prestaii pentru acea societate; sa realizeze acte de supraveghere. De exemplu, s-ar putea considera ca un asociat comanditar este in drept sa solicite intervenia unor cenzori care sa supun controlului societatea respectiva; sa participe Ia numirea si revocarea administratorilor. Chiar daca, din anumite puncte de vedere, posibilitatea de intervenie a unui comanditar intr-o societate in comandita este mai limitata dect a unui comanditat, el rmne totui asociat in societatea respectiva. In virtutea acestei caliti, este normal sa aib drepturi depline de a participa la edinele adunrii generale a asociailor, inclusiv la actele

172

de decizie cu privire la numirea si revocarea celor care asigura administrarea societii; sa acorde, unor in limitele actului o constitutiv, parte din autorizarea prerogativele unui asociat administratorilor pentru operaiuni ce depesc puterile lor. Astfel, pe baza asemenea se pot autorizri, realiza comanditarilor, prin intermediul

comanditat, care este administratorul societii. sa solicite actele societii din care sa rezulte situaia financiara a societii. Astfel, asociatul comanditar poate solicita copie de pe bilanul contabil si de pe contul de profit si pierderi; sa supun controlului exactitatea datelor nscrise in actele societii (bilan si cont de profit si pierderi cu privire la situaia financiara a societii), avnd posibilitatea sa cerceteze registrele si orice alte documente justificative ale societii. In concluzie, se poate afirma ca asociailor comanditari li se interzice prin lege participarea la actele de administrare externa efectuate de societate, respectiv acele acte care angajeaz societatea in relaiile cu terii, in primul rnd, pentru ca astfel se urmrete protejarea intereselor terilor. Astfel, avnd in vedere rspunderea specifica a asociailor in cadrul societii in comandita simpla, exprimata printr-o difereniere de tratament juridic aplicabil intre asociaii comanditari si comanditai, un ter care ar trata cu un comanditar ar putea considera ca acesta rspunde pentru operaiunile efectuate pentru societate cu ntregul sau patrimoniu, fapt ce nu este valabil dect in cazul asociailor comanditai. In acelai context, s-ar putea considera ca un asociat comanditar realizeaz o imixtitudine nepermisa in actele de administrare externa a unei societi, chiar si atunci cnd acesta, de exemplu nu participa dect la pregtirea lor, nu si la finalizarea si semnarea lor efectiva. In schimb, asociatul comanditar poate participa la activitile de administrare interna ale societii si in calitate de asociat, alturi de asociaii comanditai, avnd dreptul sa supravegheze activitatea efectiva ce se desfoar in cadrul societii respective.
173

Excluderea si retragerea asociailor comanditai

Excluderea asociailor comanditai se face in cazurile expres prevzute de art.222 din Legea nr.31/1990, republicata. In schimb, asociaii comanditari nu pot fi exclui din societate dect in situaia in care, dei au fost pui in ntrziere, nu si-au adus aportul la capitalul social, toate celelalte cazuri prevzute de lege funcionnd exclusiv in cazul asociailor comanditai. Legea face precizarea expresa pentru celelalte situaii ca acestea funcioneaz fie pentru asociatul cu rspundere nelimitata, deci numai asociatul comanditat, fie pentru asociatul administrator care, in virtutea art.88 din lege nu poate fi dect tot un asociat comanditat. De asemenea, in temeiul art.206 din Legea nr.31/1990, republicata, un asociat comanditar poate fi exclus din societate in situaia in care creditorii si particulari au fcut in instana o opoziie mpotriva hotrrii adunrii generale prin care s-a decis ca prelungirea termenului pentru care s-a constituit societatea respectiva. Acest caz de excludere viznd orice asociat, respectiv pe cei ce iau deciziile in cadrul organului de conducere a societii, poate duce la excluderea att a asociatului comanditat, cat si a celui comanditar, in funcie de creditorul particular al asociatului respectiv, ale crui interese sunt stinse prin decizia de prelungire a duratei de existenta a societii. In ceea ce privete retragerea asociailor, funcioneaz aceleai reguli ca si in cazul retragerii asociailor dintr-o societate in nume colectiv. 4. Funcionarea societilor pe aciuni Aciunile societatilor comerciale pe actiuni a) Noiune Conform Legii societilor comerciale, aciunile sunt titluri de valoare emise de ctre o societate comerciala pe aciuni constituita in condiiile legii. In doctrina, noiunii de aciune i s-au atribuit mai multe sensuri. Astfel, pornind de la faptul ca in conformitate cu art.91 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, capitalul este reprezentat prin aciunile emise de societate, aciuni de valoare egala, s-a considerat
174

ca o aciune reprezint o fraciune a capitalului social. De asemenea, avnd in vedere faptul ca aciunea apare si ca un element determinant al raportului juridic ce se va nate intre societate si asociatul acionar, aciunea desemneaz si un raport juridic specific, un raport societar. In sfrit, aciunile pot fi considerate si titluri de credit, cu un anumit specific, respectiv titluri de credit societare. Astfel, aciunile presupun o singura trstura specifica a titlurilor de credit, respectiv faptul ca ele incorporeaz dreptul in chiar cuprinsul titlului, fr insa a fi autonome (i gsesc izvorul in actul constitutiv al societii) si literale, din cuprinsul aciunii nerezultnd efectiv drepturile ce revin titularilor lor. b) Caracteristicile aciunilor Orice aciune are o valoare nominala, stabilita in actul constitutiv, care reprezint o fraciune din capitalul social al societii respective.Valoarea nominala minima a unei aciuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. Aciunile sunt indivizibile Indivizibilitatea aciunilor este stabilita cu valoare de principiu de nsi Legea, in cuprinsul art.102 alin.l. Din punct de vedere economic, indivizibilitatea presupune nlturarea posibilitilor de fracionare a aciunilor. In planul dreptului, se ridica probleme atunci cnd o aciune este deinuta de mai muli coproprietari. Coproprietarii au obligaia, prin lege, sa desemneze un reprezentant care sa exercite toate drepturile specifice aciunilor (soluia funcioneaz att in situaia aciunilor nominative, cat si a celor la purttor). In situaia in care coproprietarii nu se neleg cu privire la persoana care urmeaz sa exercite drepturile specifice acionarilor, consideram ca problema se rezolva pe cale jurisdicionala. In cazul societilor constituite prin subscripie publica, daca pentru acele aciuni deinute in coproprietate nu s-a realizat vrsmntul la capitalul social, pentru ndeplinirea obligaiei de vrsare sunt tinuti solidar toi coproprietarii. Aciunile au valoare egala, conferind titularilor lor drepturi egale. Prin excepie, existnd aciuni care confer titularilor lor drepturi prefereniale, respectiv aciunile cu dividend prioritar.
175

 Ca titluri de valoare, aciunile

sunt titluri negociabile, ele

incorpornd valoarea in coninutul lor. Prin esena lor, aciunile se pot transmite de la un titular la altul, situaiile in care negociabilitatea aciunilor este restrns fiind expres si limitativ prevzuta de lege sau de actul constitutiv. c) Categorii de aciuni In funcie de modul de transmitere, aciunile pot fi: aciuni nominative85 - atunci cnd in cuprinsul titlurilor de valoare se stabilete titularul dreptului asupra aciunii. aciuni la purttor - adic acele aciuni pentru care simpla deinere materiala reprezint dreptul acelei aciuni. Art.92 din Legea nr.31/1990, republicata, permite schimbarea naturii aciunilor, in sensul ca, in baza unei hotrri a adunrii generale extraordinare este de admis ca aciunile nominative sa se transforme in aciuni la purttor si invers. In msura in care aciunile sunt emise de o societate constituita prin subscripie publica, iar aceasta societate se refera la valori mobiliare, legea stabilete ca regula tranzacionarea aciunilor direct pe piaa de valori mobiliare (potrivit art.34 din Legea nr.31/1990, republicata). In afara acestor aciuni, considerate a fi aciuni ordinare, exista si aciuni specifice respectiv aciunile prefereniale sau prioritare. d) Meniuni obligatorii in cuprinsul aciunii O aciune se considera valabila daca cuprinde meniunile obligatorii impuse de lege, respectiv: denumirea i durata societii; data actului constitutiv, numrul din registrul comerului sub care este nmatriculat societatea, codul unic de nregistrare i numrul Monitorului Oficial al Romniei, Partea a IV-a, n care s-a fcut publicarea;

- capitalul social, numrul aciunilor i numrul lor de ordine, valoarea nominal a aciunilor i vrsmintele efectuate;
85

vezi Curtea de Casatie,sectia I-a,decizia nr.212.1938,in comerciala,vol.II, Editura Lumina Bucuresti 1991,pag.109-110.

Practica

judiciara

in

materie 176

- avantajele acordate fondatorilor. Pentru aciunile nominative se vor mai meniona: numele, prenumele, codul numeric personal i domiciliul acionarului persoan fizic; denumirea, sediul, numrul de nmatriculare i codul unic de nregistrare ale acionarului persoan juridic, dup caz. Aciunile trebuie s poarte semntura a 2 membri ai consiliului de administraie, respectiv ai directoratului, sau, dup caz, semntura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. Daca societatea este administrata de un consiliu de administraie, aciunile sunt valabil emise daca sunt semnate de cel puin doi administratori. Daca o societate comerciala nu emite aciuni pe suport material, ea are obligaia ca, la solicitarea acionarului, sa elibereze acestuia un certificat de acionar care va cuprinde obligatoriu toate meniunile ce trebuie sa se regseasc in coninutul unei aciuni precum si elementele de identificare ale acionarului, poziia la care e nscris acionarul in registrul acionarilor si numrul de ordine al aciunilor astfel emise. Aceasta modalitate stabilita de lege da coninut ideii de titluri cumulative, deoarece certificatul de acionar nu numai ca face dovada calitii titularului lui, dar, prin elementele pe care le conine, face dovada si cu privire la titlurile deinute de acel acionar. S-ar putea considera ca un certificat de acionar, pe fond, ar putea echivala cu nsi titlu de valoare. Cum valoarea aciunilor determina valoarea capitalului social, in msura in care se realizeaz vrsmntul integral la capitalul social se acoper integral si valoarea aciunilor.Orice majorare de capital social este posibila numai in msura in care valoarea integrala a aciunilor emise deja a fost acoperita. Aceasta nseamn ca o noua emisiune de aciuni, care are drept consecina majorarea capitalului social, nu este posibila dect dup realizarea integrala a vrsmintelor. Daca exista aciuni neacoperite, valoarea lor nu poate fi tranzacionala. Intr-o asemenea situaie, in mod abstract se va considera ca aciunile au cel puin valoarea nominala. Aciunile au valoare egala, conferind titularilor lor drepturi egale concretizate in dreptul la vot si dreptul la beneficiile societii. Avnd in vedere ca legea permite acordarea unor avantaje
177

speciale in cazul societilor pe aciuni este posibil ca drepturile conferite in baza acelorai aciuni sa difere. Astfel, se emit aciuni prefereniale care stabilesc drepturi specifice pentru titulari, dar numai cu privire la dividende. e) Aciunile cu dividend prioritar fr drept de vot Titularul unei aciuni cu dividend prioritar beneficiaz de: - dreptul de a primi propriul sau dividend, naintea oricror altor reineri din beneficiile societii, calculate la ncheierea exerciiului financiar; - drepturile recunoscute acionarilor cu aciuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea general, cu excepia dreptului de vot. Aciunile cu dividend prioritar nu pot depi 1/4 din capitalul social, iar valoarea lor nominala va fi aceeai cu cea stabilita pentru aciunile ordinare. Aceasta limitare impusa de legiuitor are in vedere si faptul ca, din moment ce se recunoate prioritatea la obinerea dividendelor pentru felul acestor aciuni speciale, nu se pot dubla avantajele si in sensul recunoaterii unor valori mai mari pentru aciunile deinute. Legea limiteaz si titularii aciunilor cu dividend prioritar in sensul ca se interzice deinerea unor asemenea aciuni pentru cenzori, administratori, orice ali reprezentani ai societii, pentru ca acetia participa in organele executive de control ale societii si pot determina voina societii in sensul intereselor proprii determinate de obinerea dividendelor prioritare. Si in cazul acestor aciuni speciale, legea permite ca, prin hotrrea adunrii generale extraordinare, aciunile ordinare sa fie convertite in aciuni cu dividend prioritar si invers. Titularii de aciuni cu dividend prioritar au posibilitatea de a se reuni in adunri proprii. f) Transmiterea aciunilor In cazul aciunilor nominative, dreptul de proprietate asupra aciunilor se transmite in baza unei meniuni nscrise in registrul acionarilor, semnata de titularul iniial si cel cruia i se transmite fie in nume propriu, fie prin mandatar. Pentru ca transmiterea sa fie
178

valabil efectuata, in cuprinsul aciunilor trebuie sa se fac o meniune cu privire la aceasta transmitere. Transmiterea efectiva a aciunii se realizeaz prin mecanismul cesiunii86. Norma legala cu privire la modalitatea de transmitere a aciunilor are caracter dispozitiv, fiind posibila orice alta modalitate de transmitere stabilita de acionari prin actul constitutiv. Daca aciunile sunt dematerializate, transmiterea se face conform regulilor specifice ce guverneaz valorile mobiliare in general. In situaia in care s-au transmis aciuni de la titularii iniiali ctre transmitori, aceti beneficiari ulteriori sunt inui rspunztori in mod solidar pentru vnzarea sumelor subscrise in urma dobndirii aciunilor. Membrii fondatori se pot ndrepta mpotriva subscriitorilor ulteriori pe o perioada de 3 ani de la momentul efecturii meniuni cu privire la transmiterea aciunilor in registrul acionarilor. In cazul aciunilor la purttor, transmiterea dreptului de proprietate se face prin tradiiune directa, posesorul titlului fiind prezumat a fi titularul dreptului asupra aciunii. Constituirea de garanii reale mobiliare asupra aciunilor se face prin nscris sub semntur privat, n care se vor arta cuantumul datoriei, valoarea i categoria aciunilor cu care se garanteaz, iar n cazul aciunilor la purttor i nominative emise n form material, i prin menionarea garaniei pe titlu, semnat de creditor i debitorul acionar sau de mandatarii acestora. Garania se nregistreaz n registrul acionarilor inut de consiliul de administraie, respectiv de directorat, sau, dup caz, de societatea independent care ine registrul acionarilor. Creditorului n favoarea cruia s-a constituit garania real mobiliar asupra aciunilor i se elibereaz o dovad a nregistrrii acesteia. Garania devine opozabil terilor i dobndete rangul n ordinea de preferin a creditorilor de la data nregistrrii n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare. g) Drepturile titularilor de aciuni

86

vezi Curtea de Casatie sectia aII-a decizia nr.729/1921,in Practica judiciara in materie comerciala vol.II Editura Lumina,Bucuresti 1991,pag.110-111. 179

In baza aciunilor pe care le dein, acionarii beneficiaz in cadrul societii de anumite drepturi, astfel: dreptul de vot In baza aciunilor pe care le dein, acionarii isi pot exercita dreptul de vot in cadrul adunrii generale. Conform art.101 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, orice aciune pltit da dreptul la un vot87, daca astfel se stabilete prin actul constitutiv, ca dreptul la vot s fie exprimat prin existenta unui numr mai mare de aciuni. Esenial este ins faptul c exerciiul dreptului la vot se realizeaz proporional cu numrul aciunilor. In doctrin s-a pus problema in ce msura ar fi de admis in categoria aciunilor privilegiate si aciunile cu vot plural, considerndu-se c atta vreme cat art.94 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata stabilete ca se pot emite in baza actului constitutiv categorii de aciuni care confer titularilor drepturi diferite, ar rezulta ca pot fi emise att aciuni cu dividend prioritar, cat si aciuni care dau drepturi specifice la vot. Prin actul constitutiv al societii se poate limita dreptul la vot pentru acei acionari care dein un numr foarte mare de aciuni. Aceasta practica, dei recunoscuta de lege, poate crea o inechitate intre acionari, cu att mai mult cu cat este vorba de societi de capital. Daca in cazul societii de persoane sau al societii cu rspundere limitata o asemenea soluie ar fi admisibila, avnd in vedere faptul ca ceea ce intereseaz sunt calitile personale ale asociailor, in cazul societii de capital, atta vreme cat esena lor este data de capitalul pe care ii investesc, ar fi normal ca participarea la decizie sa fie determinata exclusiv de aportul lor la capitalul social. dreptul la dividende Proporional cu cota de participare la capitalul social vrsat, acionarii beneficiaz de dividende in cuantumul stabilit de adunarea generala a acionarilor. In afara acestor drepturi eseniale pentru un acionar, in doctrina de specialitate se face referire la dreptul acionarilor de a fi informai, avnd in vedere faptul ca in cadrul
87

vezi Curtea de Apel Bucuresti sectia a IV-a decizia din 30.01.1981 in Practica judiciara in materie comerciala, vol.II Editura Lumina,Bucuresti 1991, pag.128-129 180

adunrilor

generale

se

prezint

rapoartele

cenzorilor

si

ale

administratorilor cu privire la activitatea desfurata de acetia. De asemenea, art.178 din Legea nr.31/1990, republicata, stabilete ca administratorii au obligaia de a pune la dispoziia acionarilor registrele societii. La fel ca si dreptul la informare, se recunoate acionarilor si un alt drept nepatrimonial, respectiv acela de a participa la adunrile generale ale societii. Pe cale de consecina, exercitnd acest drept, acionarii au posibilitatea de a-si exercita un drept esenial, respectiv dreptul la vot. In sfrit, in cazul lichidrii societii, acionarii au un anumit drept asupra prtii corespunztoare aciunilor ce le dein, in urma lichidrii. h) Rspunderea acionarilor pentru neefectuarea vrsmintelor In situaia in care, la momentul constituirii societii, nu s-a vrsat integral capitalul social, cei obligai la efectuarea vrsmintelor vor fi somai la plata la momentul scadentei, in baza unei somaii colective. Aceasta somaie trebuie sa ndeplineasc condiiile de publicitate, legea impunnd ca ea sa fie publicata de doua ori in Monitorul Oficial. Daca in urma somrii repetate, cei obligai la efectuarea vrsmintelor nu si-au efectuat obligaia, consiliul de administraie are doua posibiliti: va face demersuri pentru urmrirea acionarilor ru platnici si pentru executarea debitelor acestora; va anula aciunile deinute de ctre acionarii ru platnici, caz in care, hotrrea de anulare trebuie publicata in Monitorul Oficial cu specificarea numrului de ordine al aciunilor anulate. Ca excepie, daca se hotrte anularea aciunilor se admite posibilitatea unei noi emisiuni, aciunile nou emise purtnd numrul aciunilor anulate. Aceste aciuni urmeaz a fi vndute pe piaa libera. Unei societi i se permite s dobndeasc propriile aciuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar pe seama societii n cauz, cu respectarea urmtoarelor condiii: - autorizarea dobndirii propriilor aciuni este acordat de ctre adunarea general extraordinar a acionarilor, care va stabili condiiile acestei dobndiri, n special numrul maxim de aciuni ce
181

urmeaz a fi dobndite, durata pentru care este acordat autorizaia i care nu poate depi 18 luni de la data publicrii hotrrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i, n cazul unei dobndiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minim i maxim; - valoarea nominal a aciunilor proprii dobndite de societate, inclusiv a celor aflate deja n portofoliul su, nu poate depi 10% din capitalul social subscris; - tranzacia poate avea ca obiect doar aciuni integral liberate; - plata aciunilor astfel dobndite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societii, nscrise n ultima situaie financiar anual aprobat, cu excepia rezervelor legale. Dac aciunile proprii sunt dobndite pentru a fi distribuite angajailor societii, aciunile astfel dobndite trebuie distribuite n termen de 12 luni de la data dobndirii. Consiliul de administraie va include n raportul ce nsoete situaiile financiare anuale urmtoarele informaii cu privire la dobndirea sau nstrinarea de ctre societate a propriilor aciuni: motivele dobndirilor efectuate pe durata exerciiului financiar; - numrul i valoarea nominal a aciunilor dobndite i a celor nstrinate pe durata exerciiului financiar i procentul din capitalul social subscris pe care acestea l reprezint; n cazul dobndirii sau nstrinrii cu titlu oneros, contravaloarea aciunilor; - numrul i valoarea nominal a tuturor aciunilor dobndite i deinute de ctre societate i procentul din capitalul social subscris pe care acestea l reprezint. In situaia in care o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni fr respectarea condiiilor impuse de lege sau de adunarea generala extraordinara, are obligaia sa nstrineze aciunile astfel dobndite intr-un termen de un an de la momentul subscrierii lor.
182

Daca societatea nu le nstrineaz in acest termen, aciunile astfel dobndite se anuleaz, societatea fiind obligata sa-si modifice corespunztor capitalul social. In anumite situaii, restriciile specifice impuse de lege pentru dobndirea propriilor aciuni nu mai funcioneaz, acestea fiind posibil de dobndit in mod liber. Legea enumera expres si limitativ aceste situaii: - in situaia in care societile dobndesc propriile aciuni pentru a le anula si a realiza astfel reducerea capitalului social; pentru cesionarea ulterioara a acestor aciuni ctre proprietarul personal al societii respective, daca astfel a hotrt adunarea generala si cu condiia ca cesiunea sa se realizeze intr-un termen de un an de la momentul in care s-a publicat in Monitorul Oficial hotrrea adunrii generale care a hotrt cesionarea propriilor aciuni ctre salariaii societii; - in cazul in care societatea dobndete propriile aciuni cu titlu gratuit; - in cazul in care societatea dobndete propriile aciuni ca urmare a succesiunii universale sau ca urmare a fuziunii cu o alta societate acionara; - in cazul in care societatea pe aciuni a dobndit propriile aciuni ca urmare a unei hotrrii judectoreti data intr-o procedura de executare silita impusa unui debitor al societii; - atunci cnd in baza hotrrii Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare si cu avizul acesteia, aciunile sunt dobndite cu scopul eliberrii si regularizrii pieei bursiere si extrabursiere. Aciunile dobndite de o societate pe aciuni si care-i sunt proprii, nu dau dreptul la dividende. Dreptul la vot pe care-1 nate dobndirea acestor aciuni este suspendat pe perioada cat aciunile sunt deinute de societatea emitenta.

Obligaiunile
Obligaiunile reprezint bunuri incorporate si apar ca titluri de valoare emise de societile de capital, in baza crora titularul dobndete anterior un drept fata de societate, deoarece cel ce le
183

dobndete practic realizeaz un mprumut al societii. Ca valoare nominala, obligaiunile emise de o societate pe aciuni nu poate fi mai mica de suma de 2,5 lei. In cazul in care se emit mai multe obligaiuni intr-o singura emisiune, se impune ca valoarea nominala a acestora sa fie egala si sa confere titularilor lor aceleai drepturi. Obligaiunile pot fi nominative sau la purttor si pot fi emise pe suport de hrtie sau prin nscriere in cont (obligaiuni dematerializate). Obligaiunile pot fi emise si prin subscripie publica, realizndu-se o oferta publica. In acest caz se va ntocmi un prospect de emisiune ce trebuie publicat de administratorul societii. Legea stabilete exact care sunt meniunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprind prospectul de emisiune (art.163 din lege), respectiv: - denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societii; - capitalul social si rezervele; - data publicrii in Monitorul Oficial al Romniei a ncheierii de nmatriculare si modificrile ce s-au adus actului constitutiv; - situaia patrimoniului social dup ultimul bilan contabil; - categoriile de aciuni emise de societate; - suma totala a obligaiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmeaz a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominala a obligaiunilor, dobnda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purttor, precum si indicarea daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta ori in aciuni; - sarcinile ce greveaz imobilele societii; data la care a fost publicata hotrrea adunrii generale extraordinare care a aprobat emiterea obligaiunilor. Subscrierea obligaiunilor se face pe exemplarele proiectului de emisiune, iar pentru obligaiunile astfel subscrise valoarea lor trebuie sa fie de la nceputul integral vrsata. Oferta publica de obligaiuni necesita, nainte de publicarea prospectului de emisiune, autorizarea de ctre Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare, in afara situaiilor in
184

care exista o dispensa de autorizare acordata de Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare. Oferta publica fcuta fr autorizare sau dispensa ori nerespectnd condiiile stabilite prin autorizaie este nula de drept si atrage pentru cei in culpa aplicarea sanciunilor prevzute de lege. Ofertantul va fi inut fata de partenerii de buna-credina (care nu au cunotina de respectivul viciu al ofertei publice) la obligaia de repetiiune (restituire cu titlu de plata nedatorat a oricror sume primite in urma ofertei) si la daune interese decurgnd din nulitatea tranzaciilor eventual ncheiate pe baza unei astfel de oferte. Deintorii de obligaiuni au posibilitatea sa-si constituie, conform legii, o adunare generala speciala, care-si va desfura activitatea pe cheltuiala societii emitente. Societatea emitenta nu are dreptul sa intervin in deliberrile adunrii generale a obligatarilor, interzicnduse in acest sens participarea efectiva a administratorilor, cenzorilor si funcionarilor societii. Reprezentarea deintorilor de obligaiuni este asigurata de reprezentatul numit in cadrul adunrii obligatarilor. Aceasta reprezint obligatarii att in fata societii, cat si in justiie, avnd totodat dreptul de a asista la adunrile generale ale societii comerciale respective. In schimb, nici reprezentantul si nici supleanii acestuia (numii in aceleai condiii) nu pot participa la administrarea societii. Adunarea detinatorilor de obligaiuni este acea parte care, practic, asigura supravegherea intereselor deintorilor de obligaiuni, avnd dreptul sa se opun la orice modificare a actului constitutiv al societii sau al condiiilor in care se efectueaz mprumutul, daca astfel s-ar aduce atingere drepturilor deintorilor de obligaiuni. Totodat, adunarea obligatarilor este in drept sa se pronune si asupra emiterii de noi obligaiuni. Hotrrile adunrii obligatarilor se adopta cu o majoritate specifica reprezentnd cel puin 1/3 din titlurile emise si nerambursabile. In situaia in care se pune problema ca prin hotrre adunarea obligatarilor sa se pronune cu privire la emiterea de noi obligaiuni sau sa se opun la modificarea actului constitutiv sau a condiiilor
185

mprumutului, cvorumul impus de lege este de minimum 4/5 din titlurile prezentate la adunare, iar adunarea se considera valabil constituita in msura in care participa deintorii reprezentnd cel puin 2/3 din titlurile nerambursate. Odat adoptata o hotrre a adunrii obliatarilor, ea are caracter obligatoriu si pentru deintorii de obligaiuni care fie ca nu au luat parte la adunare, fie s-au opus adoptrii acelei hotrri. Chiar daca o asemenea hotrre le este opozabila, att deintorii de obligaiuni neparticipani la adunare, cat si cei care au votat mpotriva au posibilitatea ca, in temeiul art.174 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata, sa atace in justiie acea hotrre. In baza obligaiunilor ce le deine obligatorul are posibilitatea de a aciona societatea emitenta in instan. Pentru a fi admisibila o astfel de aciune, se impune ca aciunea sa nu fie contrara unei hotrri adoptate de adunarea generala a deintorilor de obligaiuni. Obligaiunile se ramburseaz, de regula, la scadenta. Daca se urmrete o rambursare anterioara scadentei, obligaiunile din aceeai emisiune si cu aceeai valoare pot fi rambursate prin tragere la sorti la o suma superioara valorii lor nominale si in baza unei publiciti, societatea emitenta are obligaia sa anune public tragerea la sorti cu cel puin 15 zile nainte. Exista posibilitatea de convertire a obligaiunilor in aciuni, daca o astfel de soluie este stabilita prin prospectul de emisiune.

Conducerea, administrarea si controlul Sistemul unitar

Societatea pe aciuni este administrat de unul sau mai muli Cnd sunt mai muli administratori, ei constituie un consiliu de administraie. Societile pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare sunt administrate de cel puin 3 administratori. Administratorii sunt desemnai de ctre adunarea general ordinar a acionarilor, cu excepia primilor administratori, care sunt numii prin actul constitutiv.
186

administratori, numrul acestora fiind totdeauna impar.

Candidaii pentru posturile de administrator sunt nominalizai de ctre membrii actuali ai consiliului de administraie sau de ctre acionari. Pe durata ndeplinirii mandatului, administratorii nu pot ncheia cu societatea un contract de munc. n cazul n care administratorii au fost desemnai dintre salariaii societii, contractul individual de munc este suspendat pe perioada mandatului. Administratorii pot fi revocai oricnd de ctre adunarea general ordinar a acionarilor. n cazul n care revocarea survine fr just cauz, administratorul este ndreptit la plata unor daune-interese. n caz de vacan a unuia sau a mai multor posturi de administrator, dac prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administraie procedeaz la numirea unor administratori provizorii, pn la ntrunirea adunrii generale ordinare a acionarilor. n cazul n care administratorii nu i ndeplinesc obligaia de a convoca adunarea general, orice parte interesat se poate adresa instanei pentru a desemna persoana nsrcinat cu convocarea adunrii generale ordinare a acionarilor, care s fac numirile necesare. n caz de deces sau de imposibilitate fizic de exercitare a funciei de administrator unic, numirea provizorie se va face de ctre cenzori, ns adunarea general ordinar va fi convocat de urgen pentru numirea definitiv a administratorului. Daca societatea nu are cenzori, orice acionar se poate adresa instanei care autorizeaz convocarea adunrii generale de ctre acionarul care a formulat cererea sau de ctre alt acionar. n situaia n care ntr-o societate pe aciuni are loc delegarea atribuiilor de conducere ctre directori majoritatea membrilor consiliului de administraie va fi format din administratori neexecutivi (cei care nu au fost numii directori). De asemenea, prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a acionarilor se poate prevedea c unul sau mai muli membri ai consiliului de administraie trebuie s fie independeni. Un administrator nu este considerat independent n special dac: a) este director al societii sau al unei societi controlate de ctre aceasta ori a ndeplinit o astfel de funcie n ultimii 5 ani;
187

b) este salariat al societii sau al unei societi controlate de ctre aceasta ori a avut un astfel de raport de munc n ultimii 5 ani; c) primete sau a primit de la societate ori de la o societate controlat de aceasta o remuneraie suplimentar sau alte avantaje, altele dect cele corespunznd calitii sale de administrator neexecutiv; d) este sau reprezint un acionar semnificativ al societii; e) are sau a avut n ultimul an relaii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlat de aceasta, fie personal, fie ca asociat, acionar, administrator, director sau salariat al unei societi care are astfel de relaii cu societatea; f) este sau a fost n ultimii 3 ani asociat ori salariat al actualului auditor financiar al societii sau al unei societi controlate; g) este director ntr-o alt societate n care un director al societii este administrator neexecutiv; h) a fost administrator neexecutiv al societii mai mult de 3 mandate; i) este so/soie sau rud pn la gradul al IV-lea inclusiv cu un director al societii sau cu o persoan aflat n una dintre situaiile prevzute la lit. a) - h). Consiliul de administraie alege dintre membrii si un

preedinte al consiliului. Preedintele este numit pentru o durat care nu poate depi durata mandatului su de administrator. Preedintele poate fi revocat oricnd de ctre consiliul de administraie, iar in cazul in care preedintele a fost numit de adunarea general, va putea fi revocat numai de aceasta. Prin actul constitutiv se poate stipula c preedintele consiliului este numit de adunarea general ordinar, care numete consiliul. Preedintele coordoneaz activitatea consiliului i raporteaz cu privire la aceasta adunrii generale a acionarilor. El vegheaz la buna funcionare a organelor societii. n cazul n care preedintele se afl n imposibilitate temporar de a-i exercita atribuiile, pe durata strii respective de imposibilitate
188

consiliul de administraie poate nsrcina pe un alt administrator cu ndeplinirea funciei de preedinte. Consiliul de administraie poate crea comitete consultative formate din cel puin 2 membri ai consiliului i nsrcinate cu desfurarea de investigaii i cu elaborarea de recomandri pentru consiliu, n domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor i personalului, sau cu nominalizarea de candidai pentru diferitele posturi de conducere. Cel puin un membru al fiecrui comitet astfel creat trebuie s fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit i cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel puin un membru al comitetului de audit trebuie s dein experien n aplicarea principiilor contabile sau n audit financiar. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare financiar, crearea unui comitet de audit n cadrul consiliului de administraie este obligatorie. Consiliul de administraie se ntrunete cel puin o dat la 3 luni. Preedintele convoac consiliul de administraie, stabilete ordinea de zi, vegheaz asupra informrii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi i prezideaz ntrunirea. Consiliul de administraie este, de asemenea, convocat la cererea motivat a cel puin 2 dintre membrii si sau a directorului general. n acest caz, ordinea de zi este stabilit de ctre autorii cererii. Preedintele este obligat s dea curs unei astfel de cereri. Convocarea pentru ntrunirea consiliului de administraie va fi transmis administratorilor cu suficient timp nainte de data ntrunirii, termenul putnd fi stabilit prin decizie a consiliului de administraie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va ine edina i ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevzute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar n cazuri de urgen. Actul constitutiv poate impune condiii mai stricte cu privire la aspectele reglementate n prezentul alineat. La fiecare edin se va ntocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participanilor, ordinea deliberrilor, deciziile luate, numrul de voturi ntrunite i opiniile separate. Procesul-verbal
189

este semnat de ctre preedintele de edin i de ctre cel puin un alt administrator. Directorii i cenzorii sau, dup caz, auditorii interni pot fi convocai la orice ntrunire a consiliului de administraie, ntruniri la care acetia sunt obligai s participe. Ei nu au drept de vot, cu excepia directorilor care sunt i administratori. Consiliul de administraie are urmtoarele competene de baz, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea direciilor principale de activitate i de dezvoltare ale societii; b) stabilirea sistemului contabil i de control financiar i aprobarea planificrii financiare; c) numirea i revocarea directorilor i stabilirea remuneraiei lor; d) supravegherea activitii directorilor; e) pregtirea raportului anual, organizarea adunrii generale a acionarilor i implementarea hotrrilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenei societii, potrivit Legii nr. 85/200688 privind procedura insolvenei. Consiliul de administraie poate delega conducerea societii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numii dintre administratori sau din afara consiliului de administraie. Dac prin actul constitutiv sau printr-o hotrre a adunrii generale a acionarilor se prevede acest lucru, preedintele consiliului de administraie al societii poate fi numit i director general. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare financiar, delegarea conducerii societii este obligatorie. Director al societii pe aciuni este numai acea persoan creia i-au fost delegate atribuii de conducere a societii. Orice alt persoan, indiferent de denumirea tehnic a postului ocupat n cadrul societii, este exclus de la aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societii pe aciuni. Directorii sunt responsabili cu luarea
88

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 359 din 21 aprilie 2006 190

tuturor msurilor aferente conducerii societii, n limitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generale a acionarilor. Modul de organizare a activitii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administraie. Consiliul de administraie este nsrcinat cu supravegherea activitii directorilor. Orice administrator poate solicita directorilor informaii cu privire la conducerea operativ a societii. Directorii vor informa consiliul de administraie n mod regulat i cuprinztor asupra operaiunilor ntreprinse i asupra celor avute n vedere. Directorii pot fi revocai oricnd de ctre consiliul de administraie. n cazul n care revocarea survine fr just cauz, directorul n cauz este ndreptit la plata unor daune-interese. Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su. Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauz este opozabil terilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni. Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur. Membrii consiliului de administraie trebuie sa i exercite mandatul cu loialitate, n interesul societii. Membrii consiliului de administraie nu au voie s divulge informaiile confideniale i secretele de afaceri ale societii, la care au acces n calitatea lor de administratori. Aceast obligaie le revine i dup ncetarea mandatului de administrator. Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de
191

personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar.n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Administratorul care are ntr-o anumit operaiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societii trebuie s i ntiineze despre aceasta pe ceilali administratori i pe cenzori sau auditori interni i s nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceast operaiune.mAceeai obligaie o are administratorul n cazul n care, ntr-o anumit operaiune, tie c sunt interesate soul sau soia sa, rudele ori afinii si pn la gradul al IV-lea inclusiv. Este interzis creditarea de ctre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operaiuni precum: a) acordarea de mprumuturi administratorilor; b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior ncheierii de ctre societate cu acetia de operaiuni de livrare de bunuri, prestri de servicii sau executare de lucrri; c) garantarea direct ori indirect, n tot sau n parte, a oricror mprumuturi acordate administratorilor, concomitent ori ulterioar acordrii mprumutului; d) garantarea direct ori indirect, n tot sau n parte, a executrii de ctre administratori a oricror alte obligaii personale ale acestora fa de tere persoane; e) dobndirea cu titlu oneros ori plata, n tot sau n parte, a unei creane ce are drept obiect un mprumut acordat de o ter persoan administratorilor ori o alt prestaie personal a acestora.
192

Aceste prevederi sunt aplicabile i operaiunilor n care sunt interesai soul sau soia, rudele ori afinii pn la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului. Dac operaiunea privete o societate civil sau comercial la care una dintre persoanele anterior menionate este administrator ori deine, singur sau mpreun cu una dintre persoanele sus-menionate, o cot de cel puin 20% din valoarea capitalului social subscris. Aceste prevederi nu se aplic: a) n cazul operaiunilor a cror valoare exigibil cumulat este inferioar echivalentului n lei al sumei de 5.000 de euro; b) n cazul n care operaiunea este ncheiat de societate n condiiile exercitrii curente a activitii sale, iar clauzele operaiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevzute de lege, dect cele pe care, n mod obinuit, societatea le practic fa de tere persoane.

Sistemul dualist
Prin actul constitutiv se poate stipula c societatea pe aciuni este administrat de un directorat i de un consiliu de supraveghere. Actul constitutiv poate fi modificat n cursul existenei societii prin hotrre a adunrii generale extraordinare a acionarilor, n vederea introducerii sau a eliminrii unei astfel de prevederi. A. Directoratul Conducerea societii pe aciuni revine n exclusivitate directoratului, care ndeplinete actele necesare i utile pentru realizarea obiectului de activitate al societii, cu excepia celor rezervate de lege n sarcina consiliului de supraveghere i a adunrii generale a acionarilor. Directoratul i exercit atribuiile sub controlul consiliului de supraveghere. Directoratul este format din unul sau mai muli membri, numrul acestora fiind totdeauna impar. Cnd este un singur membru, acesta poart denumirea de director general unic. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare, directoratul este format din cel puin 3 membri. Desemnarea
193

membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodat unuia dintre ei funcia de preedinte al directoratului. Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere. Membrii directoratului pot fi revocai oricnd de ctre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea c ei pot fi revocai i de ctre adunarea general ordinar a acionarilor. Dac revocarea lor survine fr just cauz, membrii directoratului sunt ndreptii la plata unor daune-interese. n caz de vacan a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fr ntrziere la desemnarea unui nou membru, pe durata rmas pn la expirarea mandatului directoratului. Directoratul reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, membrii directoratului reprezint societatea doar acionnd mpreun. n situaia n care membrii directoratului reprezint societatea doar acionnd mpreun, prin acordul lor unanim, acetia l pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni. Consiliul de supraveghere reprezint societatea n raporturile cu directoratul. Directoratul nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea vor depune la registrul comerului specimene de semntur. Cel puin o dat la 3 luni, directoratul prezint un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societii, cu privire la activitatea acesteia i la posibila sa evoluie. Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice informaii pe care le consider necesare pentru exercitarea atribuiilor sale de control i poate efectua verificri i investigaii corespunztoare. Fiecare membru al consiliului de supraveghere are acces la informaiile transmise consiliului. Directoratul nainteaz consiliului de supraveghere situaiile financiare anuale i raportul su anual, imediat dup elaborarea acestora. Totodat, directoratul nainteaz
194

consiliului de supraveghere propunerea sa detaliat cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilanul exerciiului financiar, pe care intenioneaz s o prezinte adunrii generale. B. Consiliul de supraveghere Membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre adunarea general a acionarilor, cu excepia primilor membri, care sunt numii prin actul constitutiv. Candidaii pentru posturile de membru n consiliul de supraveghere sunt nominalizai de ctre membrii existeni ai consiliului sau de ctre acionari. Numrul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de adunarea general a acionarilor, cu o majoritate de cel puin dou treimi din numrul voturilor acionarilor prezeni. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii si un preedinte al consiliului. n cazul vacanei unui post de membru n consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pn la ntrunirea adunrii generale. Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru n consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societii. Prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a acionarilor se pot stabili condiii specifice de profesionalism i independen pentru membrii consiliului de supraveghere. Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat.
195

n cazuri excepionale, cnd interesul societii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea general a acionarilor. Consiliului de supraveghere nu i pot fi transferate atribuii de conducere a societii. Cu toate acestea, n actul constitutiv se poate prevedea c anumite tipuri de operaiuni nu pot fi efectuate dect cu acordul consiliului. n cazul n care consiliul nu i d acordul pentru o astfel de operaiune, directoratul poate cere acordul adunrii generale ordinare. Hotrrea adunrii generale cu privire la un asemenea acord este dat cu o majoritate de 3 ptrimi din numrul voturilor acionarilor prezeni. Actul constitutiv nu poate stabili o alt majoritate i nici stipula alte condiii. Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel puin 2 membri ai consiliului i nsrcinate cu desfurarea de investigaii i cu elaborarea de recomandri pentru consiliu, n domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului i ai consiliului de supraveghere i a personalului, sau nominalizarea de candidai pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor nainta consiliului n mod regulat rapoarte asupra activitii lor. Preedintele directoratului poate fi numit membru n comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fr ca prin aceasta s dobndeasc calitatea de membru n consiliu. Cel puin un membru al fiecrui comitet astfel trebuie s fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel puin un membru al comitetului de audit trebuie s dein experien relevant n aplicarea principiilor contabile sau n audit financiar. n cazul societilor pe aciuni ale cror situaii financiare anuale fac obiectul unei obligaii legale de auditare financiar, crearea unui comitet de audit n cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie. Consiliul de supraveghere se ntrunete cel puin o dat la 3 luni. Preedintele convoac consiliul de supraveghere i prezideaz ntrunirea. De asemenea, consiliul de supraveghere este convocat n orice moment la cererea motivat a cel puin 2 dintre membrii consiliului sau ai directoratului. Consiliul se va ntruni n cel mult 15 zile de la convocare. Membrii directoratului pot fi convocai la
196

ntrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot n consiliu. La fiecare edin se va ntocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participanilor, ordinea de zi, ordinea deliberrilor, deciziile luate, numrul de voturi ntrunite i opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de ctre preedintele de edin i de ctre cel puin un alt membru prezent al consiliului.

Dispoziii comune pentru sistemul unitar i sistemul dualist Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului i ai consiliului de supraveghere, este stabilit prin actul constitutiv, ea neputnd depi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cnd prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administraie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depi 2 ani. Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, s fie valabil din punct de vedere juridic, persoana numit trebuie s o accepte n mod expres. Persoana numit n una dintre astfel de funcii trebuie s ncheie o asigurare pentru rspundere profesional. Directorii societii pe aciuni, n sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, n sistemul dualist, sunt persoane fizice. O persoan juridic poate fi numit administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societi pe aciuni. Odat cu aceast numire, persoana juridic este obligat s i desemneze un reprezentant permanent, persoan fizic. Acesta este supus acelorai condiii i obligaii i are aceeai rspundere civil i penal ca i un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoan fizic, ce acioneaz n nume propriu, fr ca prin aceasta persoana juridic pe care o reprezint s fie exonerat de rspundere sau s i se micoreze rspunderea solidar. Cnd persoana juridic i revoc reprezentantul, ea are obligaia s numeasc n acelai timp un nlocuitor.
197

Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere. Directorii unei societi pe aciuni, n sistemul unitar, i membrii directoratului, n sistemul dualist, nu vor putea fi, fr autorizarea consiliului de administraie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dup caz, auditori interni ori asociai cu rspundere nelimitat, n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici nu pot exercita acelai comer sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocrii i rspunderii pentru daune. O persoan fizic poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator i/sau de membru al consiliului de supraveghere n societi pe aciuni al cror sediu se afl pe teritoriul Romniei. Aceast prevedere se aplic n aceeai msur persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, ct i persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere. Persoana care ncalc prevederile prezentului articol este obligat s demisioneze din funciile de membru al consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere care depesc numrul maxim de mandate prevzute, n termen de o lun de la data apariiei situaiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obinut prin depirea numrului legal de mandate, n ordinea cronologic a numirilor, i va fi obligat la restituirea remuneraiei i a altor beneficii primite ctre societatea n care a exercitat acest mandat. Deliberrile i deciziile la care el a luat parte n exercitarea mandatului respectiv rmn valabile. Remuneraia membrilor consiliului de administraie sau ai consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv sau prin hotrre a adunrii generale a acionarilor. Remuneraia suplimentar a membrilor consiliului de administraie sau ai consiliului de supraveghere nsrcinai cu funcii specifice n cadrul organului respectiv, precum i remuneraia
198

directorilor, n sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, n sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administraie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea general a acionarilor fixeaz limitele generale ale tuturor remuneraiilor acordate n acest fel. Adunarea general, respectiv consiliul de administraie sau consiliul de supraveghere i, dac este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneraiilor sau a altor avantaje, c acestea sunt justificate n raport cu ndatoririle specifice ale persoanelor respective i cu situaia economic a societii. Consiliul de administraie va solicita oficiului registrului comerului nregistrarea numirii directorilor, precum i a oricrei schimbri n persoana administratorilor sau directorilor i publicarea acestor date n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Aceeai obligaie revine directoratului cu privire la nregistrarea primilor membri ai directoratului i a oricrei schimbri n persoana membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere. Pentru validitatea deciziilor consiliului de administraie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesar prezena a cel puin jumtate din numrul membrilor fiecruia dintre aceste organe, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. Deciziile n cadrul consiliului de administraie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritii membrilor prezeni. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preedinilor acestor organe se iau cu votul majoritii membrilor consiliului. Membrii consiliului de administraie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentai la ntrunirile organului respectiv doar de ctre ali membri ai si. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent. Actul constitutiv poate dispune c participarea la reuniunile consiliului de administraie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc i prin intermediul mijloacelor de comunicare la distan, preciznd felul
199

acestora. Totodat, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate n aceste condiii i poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedur n favoarea unui numr determinat de membri ai organului respectiv. Dac actul constitutiv nu dispune altfel, preedintele consiliului de administraie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv n caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv preedintele consiliului de administraie care este, n acelai timp, director al societii. Dac preedintele n funcie al consiliului de administraie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau i este interzis s participe la vot n cadrul organului respectiv, ceilali membri vor putea alege un preedinte de edin, avnd aceleai drepturi ca preedintele n funcie. n caz de paritate de voturi i dac preedintele nu beneficiaz de vot decisiv, propunerea supus votului se consider respins. Actul constitutiv poate dispune c, n cazuri excepionale, justificate prin urgena situaiei i prin interesul societii, deciziile consiliului de administraie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat n scris al membrilor, fr a mai fi necesar o ntrunire a respectivului organ. Consiliul de administraie, respectiv directoratul, va putea s ncheie acte juridice n numele i n contul societii, prin care s dobndeasc bunuri pentru aceasta sau s nstrineze, s nchirieze, s schimbe ori s constituie n garanie bunuri aflate n patrimoniul societii, a cror valoare depete jumtate din valoarea contabil a activelor societii la data ncheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunrii generale a acionarilor, dat n condiiile legii. Directorii i membrii consiliului de administraie, respectiv membrii directoratului i cei ai consiliului de supraveghere, sunt obligai s participe la adunrile generale ale acionarilor. Dac consiliul de administraie, respectiv directoratul, constat c, n urma unor pierderi, stabilite prin situaiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societii, determinat ca diferen ntre totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puin de jumtate din valoarea capitalului social
200

subscris, va convoca de ndat adunarea general extraordinar pentru a decide dac societatea trebuie s fie dizolvat. Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea general extraordinar s fie convocat chiar i n cazul unei diminuri a activului net mai puin semnificativ dect cea prevzut de lege, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris. Consiliul de administraie, respectiv directoratul, va prezenta adunrii generale extraordinare ntrunite un raport cu privire la situaia patrimonial a societii, nsoit de observaii ale cenzorilor sau, dup caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societii cu cel puin o sptmn nainte de data adunrii generale, pentru a putea fi consultat de orice acionar interesat. n cadrul adunrii generale extraordinare, consiliul de administraie, respectiv directoratul, i va informa pe acionari cu privire la orice fapte relevante survenite dup redactarea raportului scris. Dac adunarea general extraordinar nu hotrte dizolvarea societii, atunci societatea este obligat ca, cel trziu pn la ncheierea exerciiului financiar ulterior celui n care au fost constatate pierderile s procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dac n acest interval activul net al societii nu a fost reconstituit pn la nivelul unei valori cel puin egale cu jumtate din capitalul social. n cazul nentrunirii adunrii generale extraordinare n conformitate cu reglementrile in vigoare sau dac adunarea general extraordinar nu a putut delibera valabil nici n a doua convocare, orice persoan interesat se poate adresa instanei pentru a cere dizolvarea societii. n oricare dintre aceste cazuri, instana poate acorda societii un termen ce nu poate depi 6 luni pentru regularizarea situaiei. Societatea nu va fi dizolvat dac reconstituirea activului net pn la nivelul unei valori cel puin egale cu jumtate din capitalul social are loc pn n momentul rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti de dizolvare. Aciunea n rspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului i
201

consiliului de supraveghere, precum i a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societii de acetia prin nclcarea ndatoririlor lor fa de societate, aparine adunrii generale, care va decide cu majoritatea prevzut la de lege. Adunarea general desemneaz cu aceeai majoritate persoana nsrcinat s exercite aciunea n justiie. Cnd adunarea general decide cu privire la situaia financiar anual, poate lua o hotrre referitoare la rspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului i consiliului de supraveghere, chiar dac aceast problem nu figureaz pe ordinea de zi. Dac adunarea general decide s porneasc aciune n rspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora nceteaz de drept de la data adoptrii hotrrii i adunarea general, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la nlocuirea lor. Dac aciunea se pornete mpotriva directorilor, acetia sunt suspendai de drept din funcie pn la rmnerea irevocabil a hotrrii. Aciunea n rspundere mpotriva membrilor directoratului poate fi exercitat i de ctre consiliul de supraveghere, n urma unei decizii a consiliului nsui. Dac decizia este luat cu o majoritate de dou treimi din numrul total de membri respectivi ai ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor directoratului

nceteaz de drept, consiliul de supraveghere procednd la nlocuirea lor. Dac adunarea general nu introduce aciunea n rspundere i nici nu d curs propunerii unuia sau mai multor acionari de a iniia o asemenea aciune, acionarii reprezentnd, individual sau mpreun, cel puin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o aciune n despgubiri, n nume propriu, dar n contul societii, mpotriva oricrei persoane prevzute de lege. Cheltuielile de judecat vor fi suportate de acionarii care au introdus aciunea. n caz de admitere, acionarii au dreptul la rambursarea de ctre societate a sumelor avansate cu acest titlu. Dup rmnerea irevocabil a hotrrii instanei de admitere a aciunii, adunarea general a acionarilor, respectiv consiliul de
202

supraveghere, administratorilor, acestora.

va

putea

decide i

ncetarea

mandatului de

directorilor

membrilor

consiliului

supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, i nlocuirea

5. Funcionarea societii in comandita pe aciuni Acionarii comanditari si acionarii comanditai In principiu, regulile aplicabile societii pe aciuni funcioneaz si in cazul societii in comandita pe aciuni, mai puin in ceea ce privete dispoziiile referitoare la sistemul dualist si cel unitar. Asociaii comanditai rspund nelimitat si solidar pentru datoriile societii, lor fiindu-le aplicabile interdiciile specifice asociailor din societile in nume colectiv. Comanditarilor le vor fi in schimb aplicabile dispoziiile specifice comanditarilor din societile in comandita simpla. Administrarea societii Administrarea societii este ncredinat unuia sau mai multor asociai comanditai. n societatea n comandit pe aciuni, administratorii vor putea fi revocai de adunarea general a acionarilor, printr-o hotrre luat cu majoritatea stabilit pentru adunrile extraordinare. Adunarea general, cu aceeai majoritate i cu respectarea condiiilor impuse de lege alege alt persoan n locul administratorului revocat, decedat sau care a ncetat exercitarea mandatului su. Numirea trebuie aprobat i de ceilali administratori, dac sunt mai muli. Noul administrator devine asociat comanditat. Administratorul revocat rmne rspunztor nelimitat fa de teri pentru obligaiile pe care le-a contractat n timpul administraiei sale, putnd ns exercita aciune n regres mpotriva societii. Asociaii comanditai, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberrile adunrilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dup caz, a auditorului financiar, chiar dac posed aciuni ale societii.
203

Controlul societii
Pornind de la dispoziia de principiu cuprinsa in art.181 din Legea nr.31/1990, republicata, rezulta ca reglementrile referitoare la cenzorii din societile pe aciuni sunt perfect aplicabile si pentru societile in comandit pe aciuni. Se interzice administratorilor comanditai s participe la deliberrile adunrii generale pentru alegerea cenzorilor. Legea stabilete ca o asemenea interdicie funcioneaz chiar si in situaia in care administratorii comanditai poseda aciuni ale societii. 6. Funcionarea societilor cu rspundere limitata A. Drepturile asociailor in cadrul societilor cu rspundere limitata Principalele drepturi ale asociailor in societatea cu rspundere limitata sunt: dreptul de informare cu privire la societate; dreptul la vot; dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societii; dreptul de a aciona in justiie; dreptul de a se retrage din societate; dreptul la beneficii. a) Dreptul Ia informare cu privire la societate Asociaii au dreptul de a obine de la administrator orice informaii necesare adoptrii unor hotrri care sunt de competenta adunrii generale. Dreptul de informare presupune obinerea de ctre oricare dintre asociai a unei copii de pe toate documentele prezentate de administrator. Astfel, oricare dintre asociai are dreptul de a cere administratorului, in orice moment, urmtoarele documente: - bilanul, contul de rezultate si anexele; - rapoartele administratorilor supuse adunrii generale pe ultimii trei ani;
204

- procesele-verbale ale adunrii generale (registrul de deliberri); - inventarul cu privire la bunurile societii. Dreptul de a consulta aceste documente aparine persoanei care are calitatea de asociat sau a unui mandatar (mputernicit) al sau. In aceste condiii, se asigura posibilitatea ca asociatul sa fie nsoit de un expert sau chiar de un avocat, in vederea exercitrii dreptului sau la informare. b) Dreptul la vot Oricare asociat poate sa intervin in viata societii, in principal, prin exercitarea dreptului la vot in cadrul adunrilor generale ale asociailor. Art.192 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, stabilete, cu valoare de principiu, faptul ca fiecare parte sociala da dreptul la un vot. Dreptul la vot se exercita, de regula, personal de ctre fiecare asociat. Cu toate acestea, cu valoare de excepie, legea romana si posibilitatea exerciiului acestui drept prin recunoate

corespondenta, in msura in care o asemenea posibilitate este prevzuta in mod expres de actul constitutiv. Este de observat faptul ca legea nu dezvolta mai mult procedura votului prin corespondenta (de exemplu, sa stabileasc daca este necesar ca scrisoarea prin care se exprima votul sa fie o scrisoare recomandata sau este suficient un vot transmis prin fax). De altfel, nici nu ar fi fost necesare dezvoltri suplimentare, atta vreme cat numai prin actul constitutiv se poate insera o clauza care permite votul prin corespondenta. In aceste condiii, ar fi normal ca tot in actul constitutiv sa fie cuprinse toate precizrile cu privire la modul in care se realizeaz corespondenta. Avnd in vedere faptul ca legea nu stabilete in mod expres nici o interdicie, rezulta ca dreptul de vot poate fi exercitat si prin mandatar. Nu este mai puin adevrat insa si faptul ca relaiile dintre asociai in cadrul societilor cu rspundere limitata fiind apropiate de cele existente in cadrul societilor de persoane, pot fi considerate
205

relaii intuitu persoane. Cu toate acestea, att in practica s-a considerat ca dreptul la vot poate fi exercitat direct sau prin mandatar. Astfel, pot reprezenta interesele asociatului in cadrul adunrii generale a asociailor, exprimnd votul in locul acestuia, un alt asociat sau chiar o tera persoana, cu condiia ca reprezentantul sa aib un mandat special. Prin actul constitutiv al societii se poate limita insa posibilitatea interveniei unui ter ca reprezentant al asociatului in cadrul adunrii generale. Mandatarul este mputernicit sa-1 reprezinte pe asociat in cadrul adunrilor generale, avnd drept de vot pentru o parte din prile sociale si sa voteze personal pentru cealalt parte. Cu toate acestea, conform art.126 administratorii nu pot vota, n baza aciunilor pe care le posed, nici personal, nici prin mandatar, descrcarea gestiunii lor sau o problem n care persoana sau administraia lor ar fi n discuie. c) Dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societii Practic, asociatul are dreptul de a solicita expertiza cu privire la una sau mai multe operaii de gestiune. Daca raportul de expertiza pune in evidenta unele aspecte negative in gestiunea societii, acesta poate fi un motiv ntemeiat pentru revocarea administratorului si pentru o eventuala aciune in responsabilitatea acestuia. Cheltuielile legate de efectuarea expertizei vor fi suportate de ctre societate si, in cazul stabilirii unei vinovaii a administratorului, acestea vor fi recuperate de la administratorul vinovat. d) Dreptul de a aciona in justiie Asociaii beneficiaz de urmtoarele aciuni injustiie: aciunea individuala mpotriva administratorului Fiecare asociat, in mod individual, beneficiaz de o asemenea aciune in cazul in care administratorul, printr-o fapta personala, a cauzat un prejudiciu unui asociat (de exemplu, nu i-a pltit la timp
206

dividendele cuvenite, dei s-a dispus partajarea si distribuirea ctre asociai). O asemenea aciune are ntotdeauna un caracter personal. Totodat, potrivit art.217 si 218 din Legea nr.31/1990, republicata, oricare dintre asociai poate cere instanei de judecata excluderea administratorului asociat care comite frauda in dauna societii sau care se servete de semntura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau a altora. aciunea colectiva mpotriva administratorului Aceasta aciune permite tuturor asociailor sau numai unora dintre ei de a obine repararea prejudiciului cauzat de administratorul societii.Despgubirile la care va fi obligat administratorul se pltesc societii comerciale, si nicidecum asociailor care au acionat injustiie. aciunea individuala sau colectiva mpotriva hotrrilor adoptate de adunarea generala a asociailor Aceasta aciune este formulata mpotriva societii si are ca obiect anularea hotrrii adunrii generale, daca aceasta contravine actului constitutiv al societii sau contravine legii. Avnd in vedere dispoziiile art.196 din Legea nr.31/1990, republicata, conform crora regulile existente pentru societile pe aciuni, cu privire la atacarea unei hotrri a adunrii generale sunt aplicabile si pentru cazul societilor cu rspundere limitata, rezult ca o aciune poate fi introdusa de oricare dintre asociaii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat si au cerut sa se insereze aceasta in procesulverbal al edinei. Hotrrea adunrii generale poate fi atacata in instana chiar de ctre administrator, caz in care societatea va fi reprezentata in justiie de persoana desemnata de preedintele instanei, dintre asociai. In momentul intentrii aciunii de anulare, reclamantul poate cere preedintelui instanei suspendarea executrii hotrrii atacate. Cererea de suspendare poate fi admisa sau respinsa. In ipoteza admiterii suspendrii executrii hotrrii, preedintele instanei poate obliga pe reclamant la plata unei sume de bani, cu titlu de garanie,
207

numita cauiune, mpotriva ordonanei de suspendare se poate face recurs in termen de 15 zile de la pronunare. e) Dreptul de a se retrage din societate Orice asociat se poate retrage din societate daca nu este de acord cu hotrrea adunrii generale privind modificarea actului constitutiv al societii. Retragerea din societate intervine daca: - fie s-a prevzut in actul constitutiv al societii dreptul de retragere89; - fie ca exista acordul tuturor asociailor; - fie, pentru motive temeinice, instana judectoreasca a admis o asemenea soluie. Asociatul care se retrage din societate are dreptul la beneficii pana in ziua retragerii, insa ncasarea lor se va face in momentul repartizrii lor, conform prevederilor statutare. Asociatul care se retrage nu are dreptul la o parte proporionala din patrimoniul social, ci numai la o suma care sa reprezinte valoarea acesteia. Daca in momentul retragerii sunt operaii in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecinele acestora si nu va putea s ncaseze partea ce i se cuvine dect dup terminarea operaiilor respective. f) Dreptul la beneficii Asociatul are dreptul la ncasarea beneficiilor att in timpul funcionarii societii, cat si in cazul dizolvrii si lichidrii acesteia. In timpul funcionarii societii, dreptul asociailor de a participa la beneficii se concretizeaz in dreptul la dividende. In fiecare an, daca rezultatele societii permit acest lucru, adunarea generala a asociailor poate sa decid distribuirea ctre asociai a unei fraciuni din beneficii. Astfel, dividendele se acorda numai in msura in care, la nivelul societii, se obin venituri reale, constatate ca atare prin bilanul contabil. De regula, dividendele se atribuie in funcie de prile sociale
89

vezi Curtea Suprema de Justitie,sectia comerciala,decizia nr.459/27.06.1995inDreptulnr.3/1996, pag.108 208

deinute, fiecare asociat determinnd o suma de bani proporionala cu numrul de titluri pe care le deine, adic sub forma unui procent din capitalul social. In actul constitutiv se va arata aceasta cota procentuala ce revine fiecrui asociat din beneficiile societii. In actul constitutiv al societii se poate stabili si o repartiie inegala a beneficiilor, ntemeiat pe alte criterii dect numrul prtilor sociale deinute de fiecare asociat (de exemplu, pentru asociatul care participa activ la viata societii, fie prin cunotinele sale profesionale, fie prin alte modaliti). Singura limitare in privina repartizrii beneficiilor este cea referitoare la interzicerea clauzelor leonine prin care un asociat ar fi exclus categoric de la beneficii. Cu ocazia dizolvrii si lichidrii societii, fiecare asociat va primi din activul patrimoniului societii ceea ce a aportat la capitalul social (de regula, sub forma unei sume de bani), dup plata tuturor datoriilor pe care le are asociatul fata de terele persoane. In funcie de rezultatele societii, asociaii au dreptul si la alte sume de bani sau bunuri in natura, care se distribuie, de regula, in funcie de cota procentuala pe care o are fiecare asociat din capitalul social. Actul constitutiv al societii poate sa prevad o distribuire inegala a rezultatelor obinute cu ocazia lichidrii.

B. Obligaiile asociailor in cadrul societilor cu rspundere limitata

Principalele obligaii ale asociailor in societatea cu rspundere limitata sunt: participarea la pierderi; obligaia de non-concurent; a) Participarea la pierderi Participarea la pierderile societii se face, de regula, in funcie de numrul de pri sociale deinute de fiecare asociat. Totui, prin actele constitutive ale societii pot deroga de la aceasta regula, stabilind o participare inegala a asociailor la pierderile societii. In actul constitutiv al societii trebuie sa se prevad cota in procente de
209

participare a asociailor la pierderi. Singura limitare este aa numita clauza leonina, prin care un asociat nu poate fi descrcat in totalitate de pierderi la fel ca si atunci cnd s-ar dispune ca un asociat sa suporte in totalitate pierderile. Spre deosebire de modul de reglementare a participrii la beneficii a asociailor, reglementarea referitoare la participarea la beneficii presupune doua elemente de esena, respectiv: - participarea la pierderi este limitata la valoarea aporturilor la capitalul social al asociailor, potrivit principiului rspunderii limitate care caracterizeaz aceasta forma de societate; - participarea la pierderi este adesea constatata in momentul dizolvrii societii. Concret, dup realizarea activului (ncasarea creanelor) si plata pasivului (achitarea datoriilor), societatea trebuie sa restituie asociailor aportul pe care l-au adus la constituirea societii. Daca nu este posibil acest lucru, societatea va rambursa numai o parte din aceste aporturi, situaie in care asociaii vor suporta in mod definitiv pierderile reprezentnd diferena dintre valoarea aportata si cea primita. In mod excepional, societatea poate sa micoreze capitalul social daca se constata pierderi, situaie in care asociaii vor schimba prile sociale anterioare cu noile pri sociale, care vor avea o valoare mai mica. Diferena de valoare intre titlurile deinute anterior si cele deinute dup reducerea capitalului constituie o pierdere pe care o suporta asociaii. b) Obligaia de non-concurent Obligaia de non-concurent a asociailor decurge, de regula, dintr-o clauza contractuala. Pentru administrator, obligaia de nonconcurent este prevzuta de lege. Astfel, potrivit art.145 alin.5 din Legea nr.31/1990, republicata, administratorii nu pot primi, fr autorizarea adunrii asociailor, mandatul de administratori in alte societi concurente pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanciunea revocrii si rspunderii pentru daune. Obligaia de non-concurent poate fi prevzuta si in contractul
210

de munca ori de cate ori asociaii au in acelai timp si calitatea de angajat al societii respective. Pentru a se stabili o clauza de nonconcurent, trebuie sa se respecte doua reguli fundamentale: - limitarea clauzei in timp (durata) si spaiu (teritoriu); - stabilirea unor limite concrete cu privire la activitatea care nu trebuie sa fie exercitata de asociai. Rspunderea asociailor in societatea cu rspundere limitata In principiu, asociaii nu sunt rspunztori de gestiunea societii atta vreme cat aceasta este sarcina administratorului. Cu toate acestea, legea stabilete doua situaii in care se reinea direct rspunderea asociailor, amndou in legtura cu aportul asociailor la capitalul social, respectiv: in momentul constituirii societii, daca declara fals in legtura cu aportul la capitalul social, adic aporteaz bunuri care nu-i aparin din punct de vedere juridic. Asociatul in cauza va rspunde fata de societate pentru eviciune, care provine fie de la tera persoana care pretinde ca dovedete ca are un drept asupra bunului aportat, fie chiar de la un asociat, care se obliga sa aporteze acelai bun unei alte societi; daca valoarea aportului in natura este mai mica dect cea declarata de asociatul care s-a obligat la acel aport.

Adunrile generale
Adunarea asociailor reprezint forma de organizare care permite elaborarea si exprimarea in decizii si hotrri a voinei sociale. In ansamblul societii comerciale, adunarea societilor reprezint cel mai important organ de conducere, avnd plenitudine de competenta si atribuii. Astfel, cu titlu exemplificativ, adunarea generala are si urmtoarele atribuii: s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net;
211

s desemneze administratorii i cenzorii sau, dup caz,

auditorii interni, s i revoce i s le dea descrcare de activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cnd acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor sau, dup caz, a auditorilor interni pentru daunele pricinuite societii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite; s modifice actul constitutiv. Adunarea asociailor din societile cu rspundere limitata reprezint organul de decizie suprem al societii, constituit din totalitatea asociailor. Ca regula generala, in adunarea generala o hotrre se adopta cu votul asociailor reprezentnd majoritatea absoluta a asociailor si a parilor sociale. Societatea cu rspundere limitata, fiind o forma de societate care se ntemeiaz pe ncrederea personala dintre asociai, folosete in formulrile sale, cu precdere, expresia o participare personala individuala". Excepiile de la participarea personal a asociailor sunt prevzute de lege, ori prevzute in actul constitutiv. Prin excepie, conform art.192 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata, in cazul adoptrii unei hotrri ce presupune modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor. Dispoziia legala are caracter supletiv, deoarece prin actul constitutiv se poate deroga de la norma legala. Adunarea generala se convoac la sediul societii cel puin o data sau ori de cate ori este nevoie. Convocarea se face de ctre administratorul societii. Prin excepie, convocarea adunrii asociailor se poate face si de ctre un asociat sau un numr de asociai care reprezint cel puin l/4 din capitalul social, cu obligaia de a arata scopul convocrii. De asemenea, cenzorii sunt obligai sa convoace adunarea generala cnd acest lucru nu a fost fcut de ctre administrator. Convocarea adunrii generale se face in forma in care este prevzuta in actul constitutiv. In lipsa unei asemenea stipulaii convocarea se face prin scrisoare recomandata.
212

Potrivit legii, adunrii generale ii revin urmtoarele obligaii: - sa aprobe bilanul contabil si sa stabileasc repartizarea beneficiului net; - sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si sa le dea descrcare pentru activitatea lor; - sa decid urmrirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnnd si persoana nsrcinat sa o exercite; - sa modifice actul constitutiv. Hotrrile asociailor se iau in adunarea generala. Exista posibilitatea ca votarea sa se fac si prin corespondenta. In situaia in care adunarea generala legal constituita nu poate lua o hotrre valabila din cauza nentrunirii majoritii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numrul de asociai si partea din capitalul social reprezentata de asociaii prezeni. Legea stabilete anumite interdicii in cazul unui conflict de interese intre societate si asociai. De exemplu, potrivit art.193 alin.23 din lege, un asociat nu-si poate exercita dreptul de vot in cazul deliberrilor in adunarea generala referitor la aporturile sale in natura sau la actele juridice ncheiate intre el si societate. Hotrrile adunrii generale sunt obligatorii pentru toi asociaii, inclusiv pentru cei care au participat la vot sau pentru cei care au votat mpotriva. Spre deosebire de hotrrile adunrii generale a acionarilor, pentru hotrrile adunrii asociailor legea nu cere aducerea acestora la cunotina terilor. In cazul in care, printr-o hotrre a adunrii asociailor, unui asociat i se ncalc drepturile, acesta are posibilitatea de a cere in instana anularea hotrrii.

Administratorii societii
Realizarea obiectului social si a scopului pentru care a fost constituita societatea devine posibila numai prin executarea actelor de administrare si gestionare. Ca operaiune juridica, administrarea societii presupune exercitarea atributelor de posesie, folosina si dispoziie asupra fondului de comer si a celorlalte elemente ale
213

patrimoniului,

precum

si

svrirea

de

acte

de

conservare,

administrare sau dispoziie in legtura cu aceste bunuri. Cele mai numeroase acte vor fi desigur cele legate de operaiunile comerciale. Ele au menirea de a face productive bunurile societii si a obine beneficii in numele si in interesul firmei si al asociailor. b) Numire si revocare Societatea poate fi admisa de unul sau mai muli administratori, asociai sau neasociai, numii prin actul constitutiv sau de adunarea generala. Administratorii nu pot primi, fr autorizarea adunrii generale, mandatul de administrator in alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici sa fac acelai fel de comer ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanciunea revocrii si rspunderii pentru daune. Aa cum rezulta din dispoziiile Legii nr.31/1990, republicata, exista o dubla alternativa pentru numirea administratorilor, respectiv prin actul constitutiv sau ulterior constituirii societii si nmatriculrii ei. Reprezentanii societii, spunea legea, sunt obligai sa depun la registrul comerului semnturile lor in termen de 15 zile de la data nmatriculrii, daca au fost numii prin actul constitutiv, iar cei alei in timpul funcionarii societii in termen de 15 zile de la alegere. Potrivit dispoziiilor art.77 din Legii nr.31/1990, republicata, (dispoziie care privete societile in nume colectiv, dar care se aplica si societii cu rspundere limitata), asociaii care reprezint majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai muli administratori dintre ei, fixndu-le puterile, durata nsrcinrii, eventuala lor remuneraie, afara de cazul daca prin actul constitutiv se dispune astfel. Aceeai majoritate este ceruta si pentru revocarea din funcie a administratorilor. Totui, innd cont de dispoziiile art.189 din lege, se impune ca desemnarea administratorilor sa se fac cu respectarea dublei majoriti (majoritatea cu privire la numrul asociailor si numrul prtilor sociale), si nu numai majoritatea capitalului social,
214

aa cum prevede art.77 din lege. Cum legea nu stabilete o derogare de la regula dublei majoriti, nu se poate nltura aplicarea ei pe baza dispoziiilor de trimitere prevzute in art. 193 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata. In ce privete revocarea administratorilor, aceasta majoritii se poate face a prin votul si tuturor a asociailor, sociale, daca daca administratorii au fost numii prin actul constitutiv, sau cu votul absolute asociailor prilor administratorii au fost desemnai de ctre adunarea asociailor. In cazul revocrii administratorului numit prin actul constitutiv, practic intervine o modificare a actului constitutiv prin nlocuirea unui administrator, fapt ce determina adoptarea unei hotrri cu unanimitate de voturi. In situaia in care prin actul constitutiv sunt numii doi sau mai muli administratori, asociaii pot stabili ca acetia sa i exercite mandatul mpreuna sau individual. In cazul in care ei lucreaz mpreuna, deciziile se iau cu unanimitate de voturi, iar in caz de divergenta vor decide asociaii in cadrul adunrii generale, in condiiile art.187 din Legea nr.31/1990, republicata. c) Atribuii Administratorii societii cu rspundere limitata pot face toate operaiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului societii, afara de restriciile stabilite prin actul constitutiv. Art.198 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede obligaia administratorilor de a tine un registru al asociailor societii. Nerespectarea acestei obligaii atrage rspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciile cauzate societii. Administratorii au obligaia, prin lege, de a convoca adunarea asociailor. Daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit care dintre administratori este reprezentant al societii, dreptul de reprezentare aparine fiecruia dintre ei. d) Rspundere Administratorul rspunde pentru prejudiciile cauzate societii sau chiar terelor persoane, indiferent daca este asociat sau neasociat.
215

Rspunderea civila intervine ori de cate ori administratorul cauzeaz prin actele pe care le ndeplinete un prejudiciu. Daca sunt mai muli administratori ei rspund solidar. In cazul rspunderii solidare, oricare dintre administratori poate fi obligat pentru acoperirea ntregii pagube. Potrivit art.73 din Legea nr.31/1990, republicata, administratorii rspund solidar fata de societate pentru: - realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; - existenta reala a dividendelor pltite; - existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; - exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale; - stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea sau actul constitutiv le impun. Administratorul care a pltit paguba are posibilitatea unei aciuni in regres mpotriva celorlali administratori pentru a fi despgubit de ceilali, fiecare participnd la acoperirea pagubei proporional cu vina pe care o are. Aciunea in rspundere mpotriva administratorilor aparine si creditorilor societii, insa acetia o vor exercita numai in caz de faliment al societii. Administratorul rspunde penal in cazul svririi unor fapte considerate infraciuni att de ctre Codul penal, cat si legile extrapenale care conin dispoziiile penale (din Legea nr.31/1990, republicata, Legea nr.87/1994).

Retragerea si excluderea asociatului din societate

a) Retragerea. Retragerea asociatului dintr-o societate cu rspundere limitata este reglementat de dispoziiile art.226 din Legea nr.31/1990, republicata, care privesc retragerea asociatului din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu rspundere limitata. Retragerea asociailor este posibila in urmtoarele condiii: a) n cazurile prevzute n actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlali asociai;
216

c) n lipsa unor prevederi n actul constitutiv sau cnd nu se realizeaz acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, n baza unei hotrri a tribunalului, supus numai recursului, n termen de 15 zile de la comunicare. Drepturile asociatului retras cuvenite pentru prile sale sociale se stabilesc fie prin acordul asociailor, fie printr-un expert desemnat de asociat, fie de ctre tribunal in caz de nenelegere. b) Excluderea Potrivit art.222 din Legea nr.31/1990, republicata, poate fi exclus din societate cu rspundere limitata asociatul care se afla in una din urmtoarele situaii: a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor legale; d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. Excluderea se pronuna prin hotrre judectoreasca, la cererea societii sau a oricrui asociat. Hotrrea irevocabil de excludere se va depune, n termen de 15 zile, la oficiul registrului comerului pentru a fi nscris, iar dispozitivul hotrrii se va publica la cererea societii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Drepturile asociatului exclus sunt: - sa participe la beneficii, calculate pana la data excluderii din societate; - sa ncaseze o suma de bani corespunztoare prtii pe care o deine din capitalul social. In ce privete obligaiile asociatului exclus acesta rspunde de pierderi pana la data excluderii. De asemenea, pentru operaiunile in
217

curs

de

executare

asociatul

exclus

este

obligat

sa

suporte

consecinele si nu va putea retrage partea ce i se cuvine dect dup terminarea operaiunilor. 5.8. Modificarea societilor comerciale 1. Modificarea actului constitutiv Aspecte generale Att timp cat o societate comerciala exprima voina celor care s-au asociat si modificarea societii comerciale care se concretizeaz practic in modificarea actului constitutiv, presupune acordul de voina. Acesta este sensul dispoziiei legii care stabilete ca, in msura in care se recurge la modificarea unei societi comerciale, trebuie sa fie ndeplinite condiii de fond si de forma necesare ca si la constituirea societii comerciale. Acordul de voina al asociailor privind modificarea actului constitutiv se concretizeaz in doua acte principale: - hotrrea adunrii generale extraordinare a asociailor adoptata potrivit prevederilor din actul constitutiv si, in lipsa lor, potrivit legii90; - actul adiional, ncheiat in forma autentica, prin care se modifica actul constitutiv al societii. Modificarea actului constituriv se realizeazi prin rezolutia directorului sau persoanei desemnate de la Registrul comertului. Orice modificare care intervine in actul constitutiv presupune un act adiional ncheiat in forma autentica sau o hotarire a adunarii generale extraordinare,dupa caz ce, trebuie nregistrat la oficiul registrului persoanei comerului desemnate fie in a baza rezolutiei directorului si/sau cazul sau ncheierii judecatoresti(in

dizolvarilor, a fuziunilor, a divizarilor sau a numirilor de lichidatori. Legea impune ca actul adiional sau hotarirea adunarii generale sa fie depuse in ntregime la oficiul registrului comerului, pentru ca,
90

este legal, de exemplu, hotrrea asociailor privind majorarea capitalului social, luat fr votul unanim al acestora, dac n actul constitutiv s-a prevzut astfel, potrivit art. 187 din Legea nr. 31/1990, republicat. Nu este necesar semntura asociailor pe actul adiional ncheiat la notariat, ntruct semntura n faa notarului prin delegat mputernicit de adunarea general a asociailor este pe deplin valabil. 218

dup nregistrarea lui, oficiul registrului comerului sa trimit actul la Monitorul Oficial pe cheltuiala societii. Dup fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, va depune la registrul comerului, n termen de 15 zile, actul modificator i textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificrile, care vor fi nregistrate n temeiul rezolutiei directorului. Oficiul registrului comerului va nainta din oficiu actul modificator astfel nregistrat i o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv ctre Regia Autonom "Monitorul Oficial", spre a fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii. Prin excepie, in cazul societilor de persoane procedura publicrii nu are caracter obligatoriu. Daca prin acelai act adiional se aduc mai multe modificri actului constitutiv iniial, actul constitutiv trebuie depus la oficiu registrului comerului cu toate modificrile la zi. Prin excepie, se admite a nu se face referire la datele de identitate ale membrilor fondatori ai societii, respectiv a membrilor din organele de conducere, administrare si control al societii, daca acestea nu se modifica. O asemenea excepie poate funciona doar daca deja acea societate este cunoscuta in mediul de afaceri (are o vechime de minim 5 ani calculai la momentul nmatriculrii) si daca prin actul constitutiv nu se prevede o limitare cu privire la acest aspect. Prin modificarea societii comerciale se nelege inclusiv modificarea formei societii. O asemenea modificare nu duce la crearea unei persoane juridice noi, ci la modificarea persoanei juridice existente in condiiile in care existenta societii se explica prin acordul de voina a unor persoane care se asociaz. Potrivit dispoziiilor art.131 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicat, hotrrile adunrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate n justiie, n termen de 15 zile de la data publicrii n Monitorul Oficial, de oricare dintre acionarii care nu au luat parte la adunarea general sau care au votat i au cerut s se consemneze aceasta n procesul-verbal. 2. Modificarea capitalului social
219

Reducerea capitalului social Potrivit art.207 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, reducerea capitalului social se poate face prin: micorarea numrului de pri sociale sau de aciuni; reducerea valorii nominale a prtii sociale sau a aciunii; dobndirea propriilor aciuni, urmata de anularea lor. Capitalul social se mai poate reduce, cu condiia ca reducerea sa nu fie motivata de pierderi, prin: - scutirea in tot sau in parte a asociailor de anumite vrsminte datorate de acetia; - restituirea ctre acionari a unei pri din aportul lor iniial, proporional cu reducerea capitalului social. O asemenea reducere funcioneaz in funcie de reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prtilor sociale; - alte procedee prevzute de lege (de exemplu, in cazul retragerii sau excluderii din societate). Pentru a opera o reducere a capitalului social este necesara publicarea, alturi de actul adiional si, dup caz, de noua forma a actului constitutiv si publicarea prealabila a hotrrii adunrii generale. Procedura de publicitate este necesara pentru ca orice creditor interesat sa poat face opoziie. Legea impune obligativitatea publicrii hotrrii adunrii generale cu cel puin doua luni nainte de reducerea efectiva a capitalului social. In hotrrea adunrii generale trebuie sa fie cuprinse motivele care au determinat asociaii sa hotrasc reducerea capitalului social. Opoziia unui creditor poate fi introdusa in termen de minim doua luni de la momentul publicrii. Cu titlu imperativ, legea stabilete ca orice reducere a capitalului social trebuie sa respecte valoarea minima a capitalului impusa de lege. Daca societatea emite obligaiuni (in cazul societilor pe aciuni) capitalul social se poate reduce si prin rambursarea de obligaiuni in contul aciunilor. Daca emiterea unei obligaiuni reprezint o forma prin care o societate pe aciuni este mprumutata, la restituirea obligaiunilor acionarii pot solicita restituirea sumelor iniial investite.
220

Majorarea capitalului social In ce privete majorarea capitalului social in cazul societilor pe aciuni, aceasta se poate realiza prin emisiunea unor noi aciuni sau prin majorarea valorilor nominale a aciunilor existente, daca la societate sunt aduse noi aporturi in natura si in numerar. Pot fi emise aciuni noi si prin alte modaliti: - incorporarea in capitalul social a rezervelor societii, mai puin rezervele legale; - incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune; - compensarea unor creane pe care anumii debitori le au asupra societii, prin acordarea ctre acetia a unor aciuni din capitalul social in situaia in care creanele sunt lichide si exigibile. Daca in urma reevalurii patrimoniului social intervin diferene favorabile, acestea pot fi folosite pentru mrirea capitalului social, fiind incluse in rezervele societii. In cazul mririi capitalului social prin majorarea valorii nominale a aciunilor, este necesar acordul tuturor acionarilor exprimat in cadrul adunrii generale a acionarilor. De la aceasta condiie face excepie situaia mririi capitalului social, daca majorarea valorii nominale a aciunilor este rezultatul incorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Hotrrea adunrii extraordinare pentru mrirea capitalului social urmeaz a fi publicata in Monitorul Oficial, iar acionarii existeni au un drept de preferina asupra dobndirii aciunilor nou emise. Termenul nuntrul cruia numai acionarii deja existeni pot dobndi aciuni din noua emisiune este de minimum o luna. Mrirea capitalului social in cazul in care se emit noi aciuni pentru o societate constituita prin subscripie publica presupune si ntocmirea unui nou prospect de emisiune, al crui coninut trebuie sa cuprind cel puin elementele impuse de art.212 din Legea nr.31/1990, republicata. Astfel, in prospectul de emisiune se vor cuprinde: - data si numrul nmatriculrii societii in registrul comerului; - denumirea si sediul societii; - capitalul social subscris si vrsat;
221

- numele si prenumele administratorilor, cenzorilor, precum si domiciliul acestora; - ultimul bilan aprobat, contul de profit si pierderi si raportul cenzorilor; - dividendele pltite in ultimii 5 ani sau, in situaia in care societatea nu are 5 ani de la constituire, dividendele pltite in momentul constituirii pana la zi; - obligaiunile emise de societate; - hotrrea adunrii generale privitoare la noua emisiune de aciuni, valoarea totala a acestora, numrul si valoarea lor nominala, felul lor, relaiile privitoare la aporturi altele dect in numerar, avantajele acordate, precum si data de la care se vor plai dividendele. In cazul in care se majoreaz capitalul social se face prin aport in natura, adunarea generala extraordinara care a hotrt prin votul ei mrimea capitalului social urmeaz ca, in acelai cadru, sa numeasc experii necesari pentru evaluarea aporturilor in natura. In cadrul adunrii generale, acesta are posibilitatea sa ridice acionarilor, in tot sau in parte, dreptul de a subscrie noi aciuni, in msura in care exista motive temeinice care sa justifice un astfel de demers. Intr-o asemenea situaie in convocarea efectuata pentru adunarea generala ce va hotra asupra majoritii capitalului social, urmeaz a se cuprinde urmtoarele meniuni: motivele ce determina mrirea capitalului social; persoanele crora urmeaz a li se atribui noile aciuni; numrul de aciuni atribuit fiecrei persoane; valoarea de emisiune a aciunilor si bazele fixrii acestei valori.

Adunarea generala care hotrte intr-o asemenea situaie este legal constituita daca: - sunt prezeni minimum din numrul titularilor capitalului social; - hotrrea a fost adoptata cu votul acionarilor ce dein aciuni reprezentnd minimum jumtate din capitalul social. In situaia in care majorarea capitalului social se realizeaz prin aportul in natura, un astfel de drept de preferina, in baza cruia pot
222

beneficia numai unii dintre acionari, nu poate exista. In situaia in care sunt emise noi aciuni in schimbul unor aporturi in numerar, la momentul subscrierii aportului trebuie achitat cel puin 30% din valoarea nominala a aciunilor. Restul, pana la acoperirea integrala a valorii, trebuie achitat in maximum 3 ani de la data publicrii in Monitorul Oficial al Romniei a hotrrii adunrii generale. In cazul in care sunt emise aciuni in schimbul unor aporturi in natura, acestea urmeaz a fi achitate subscriitorilor in acelai termen de 3 ani de la data publicrii in Monitorul Oficial a hotrrii adunrii generale. Daca adunarea generala dispune cu privire la acordarea unei prime de emisiune, aceasta trebuie pltit integral la data efecturii subscrierii. In cazul societilor pe aciuni si in comandita pe aciuni care la momentul intrrii in vigoare a Ordonanei de Urgenta a Guvernului nr.32/199791 nu deineau un capital social de minim 2.500 Iei, acestea aveau obligaia sa-si completeze capitalul in termen de un an de la data intrrii in vigoare a noilor dispoziii legale. Pana la expirarea termenului de un an, capitalul social vrsat in contul majorrii de capital nu ar fi putut fi insa mai mic de 30% din cel subscris in acest scop. Aceeai este soluia si in cazul societii cu rspundere limitata care la momentul intrrii in vigoare a Ordonanei de Urgenta a Guvernului nr.32/1997 aveau un capital social mai mic de 100 lei. Majorarea capitalului social conform dispoziiilor noii legi sa putut face prin: prin utilizarea rezervelor, mai puin a celor legale. Potrivit art.183 din Legea nr.31/1990, republicata din beneficiile societii se va prelua in fiecare an cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana cnd acesta se va atinge minimum a cincea parte a capitalului social; - utilizarea beneficiilor si primelor legate de capital; - diferenele favorabile rezultate in urma reevalurii patrimoniului social; - orice alte modaliti admise de lege.

91

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 133 din 27 iunie 1997 223

5.9. Fuziunea si divizarea societatilor comerciale Fuziunea este operaia prin care: a. una sau mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei alte societi, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate, sau; b. mai multe societi sunt dizolvate fr a intra n lichidare i transfer totalitatea patrimoniului lor unei societi pe care o constituie, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate. Divizarea este operaiunea prin care: a. o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lichidare, transfer mai multor societi totalitatea patrimoniului su, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate; b. o societate, dup ce este dizolvat fr a intra n lichidare, transfer toate activele i pasivele sale mai multor societi nou constituite, n schimbul repartizrii de aciuni la societile beneficiare i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor astfel repartizate ctre acionarii societii divizate. Efectele fuziunii sau divizrii sunt: a. transferul, att n raporturile dintre societatea absorbit sau divizat i societatea absorbant/societile
224

beneficiare, beneficiare

ct

raporturile i

cu

terii,

ctre

societatea absorbant sau fiecare dintre societile tuturor activelor pasivelor societii absorbite (divizate), acest transfer va fi efectuat n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziune/divizare; b. acionarii sau asociaii societii absorbite sau divizate devin acionari, respectiv asociai ai societii absorbante, respectiv ai societilor beneficiare, n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziune/divizare; c. a. societatea absorbit sau divizat nceteaz s existe. nici o aciune sau parte social la societatea absorbant nu poate fi schimbat pentru aciuni / pri sociale emise de societatea absorbit i care sunt deinute: 1. de ctre societatea absorbant, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar n contul societii, sau; 2. de ctre societatea absorbit, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar n contul societii. b. nici o aciune sau parte social la una dintre societile beneficiare nu poate fi schimbat pentru aciuni la societatea divizat, deinute: 1. de ctre societatea beneficiar n cauz, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar pe seama societii, sau; 2. de ctre societatea divizat, direct sau prin intermediul unei persoane acionnd n nume propriu, dar pe seama societii. Fuziunea/divizarea societatilor comerciale se realizeaza in baza unui proiect de fuziune/divizare care se depune la registrul comertului, si se vizeaza de catre directorul si/sau persoana desemnata din registru.
225

Trebuie reinute urmtoarele interdicii:

Termenul de opozitie asupra proiectului de fuziune/divizare este de 30 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial. Fuziunea transfrontalier a societilor comerciale. Reglementarea se aplic societilor pe aciuni, societilor n comandit pe aciuni, societilor cu rspundere limitat, care sunt persoane juridice romne, precum i societilor europene cu sediul social n Romnia. Acestea pot fuziona cu societi comerciale care au sediul social sau, dup caz, administraia central ori sediul principal n alte state membre ale Uniunii Europene sau n state aparinnd Spaiului Economic European. Sunt exceptate de la aplicarea noilor reglementri organismele de plasament colectiv n valori mobiliare i fondurile nchise de investiii, precum i orice alte entiti avnd ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public i care funcioneaz pe principiul repartizrii riscurilor i ale cror titluri pot fi rscumprate, direct sau indirect, la cererea deintorilor, din activele entitii respective. Fuziunea transfrontalier este operaiunea prin care: a. una sau mai multe societi, dintre care cel puin dou sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lichidare i i transfer patrimoniul unei alte societi deja existente (societatea absorbant), n schimbul repartizrii ctre acionarii / asociaii societii absorbite a unor aciuni / pri sociale i, eventual, al unei pli n numerar de maximum 10% din valoarea nominal a aciunilor / prilor sociale astfel repartizate; b. mai multe societi, dintre care cel puin dou, sunt guvernate de legislaia a dou state membre diferite, sunt dizolvate fr lichidare i i transfer patrimoniul unei societi pe care o constituie (societatea absorbant), n schimbul repartizrii ctre acionarii / asociaii lor de aciuni / pri sociale i, eventual, al unei
226

pli c.

numerar

de

maximum

10%

din

valoarea

nominal a aciunilor / prilor sociale repartizate; o societate este dizolvat fr a intra n lichidare i transfer patrimoniul su unei alte societi care deine totalitatea aciunilor sale / prilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot n adunarea general. Fuziunea are urmtoarele consecine, n funcie de modalitatea acesteia: a. b. transferul ctre societatea absorbant / nou nfiinat a tuturor activelor i pasivelor societii absorbite; acionarii sau asociaii societii absorbite / participante la fuziunea devin acionari, respectiv asociai ai societii absorbante / nou-nfiinate, n conformitate cu regulile de repartizare stabilite n proiectul de fuziunea; c. societatea absorbit, respectiv societile care formeaz noua societate prin fuziune, nceteaz s existe. Drepturile i obligaiile societilor absorbite decurgnd din raporturile de munc i care exist la data intrrii n vigoare a fuziunii transfrontaliere se transfer societii absorbante sau nou-nfiinate. Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentanii societilor participante, se depune la Oficiul Registrului Comerului unde sunt nmatriculate societile comerciale persoane juridice romne i/sau societile europene cu sediul n Romnia, participante la fuziune. Verificarea legalitatii proiectului de fuziune se realizeaza de catre directorul sau persoana desemnata de acesta din cadrul registrului comertului. Termenul de opozitie asupra proiectului de fuziune este de 30 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial. Dupa registrul depunerea hotaririlor acesta are asociatilor obligatia sau actionarilor la comertului, transmiterii acestora

tribunalului sectia comerciala in raza caruia agentul economic isi are sediul, instanta dupa verificarea documentatiei se pronunta prin hotarire.
227

Hotatirea executorie se transmite registrului comertului spre a se publica in Monitorul Oficial si a se mentiona in registru. Creditorii societilor care iau parte la fuziune pot face opoziie la fuziune. Opoziia suspend executarea fuziunii pn la data la care hotrrea judectoreasc devine irevocabil, n afar de cazul n care societatea debitoare face dovada plii datoriilor sau ofer garanii acceptate de creditori ori ncheie cu acetia un acord pentru plata datoriilor. n afar de raportul expertului independent, trebuie s existe i un raport scris i detaliat al organelor de conducere ale societilor care particip la fuziune, prin care s explice i s justifice aspectele juridice i economice ale fuziunii transfrontaliere pentru asociai, creditori i salariai. ns, prin hotrre a tuturor acionarilor / asociailor societilor participante la fuziune, se poate renuna la examinarea proiectului de fuziune i la ntocmirea raportului. Dac raportul se face, acesta trebuie pus la dispoziia asociailor i a reprezentanilor salariailor cu cel puin 30 de zile naintea datei edinei n care Adunarea General urmeaz a hotr asupra fuziunii. n cazul n care societatea deine o pagin de Internet proprie, raportul se public i pe pagina de Internet, pentru liberul acces al acionarilor / asociailor i angajailor. Societile comerciale persoane juridice romne cu sediul social n Romnia care au calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra unui teren pe teritoriul acesteia pot participa la o fuziune transfrontalier n care societatea absorbant sau societatea nou-nfiinat este persoan juridic ce are naionalitatea unui alt stat membru numai dup mplinirea unui termen de 5 ani de la data aderrii Romniei la Uniunea European. n cazul n care patrimoniul societilor cuprinde terenuri agricole, acestea pot participa la o fuziune transfrontalier n care societatea absorbant sau societatea nou-nfiinat este persoan juridic ce are naionalitatea unui alt stat membru sau societate european cu sediul n alt stat membru numai dup mplinirea unui termen de 7 ani de la data aderrii Romniei la Uniunea European.
228

5.10. Dizolvarea societilor comerciale Dizolvarea societilor comerciale reprezint o etapa in procesul de ncetare a personalitii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operaiuni care au ca urmare lichidarea patrimoniului societii in cauza. Dizolvarea se poate realiza: in baza unei hotrri a asociailor92; prin hotrrea instanei judectoreti; in virtutea legii (de drept). Legea societilor comerciale prevede cauze comune, generale, de dizolvare a societilor comerciale si cauze specifice fiecrei forme. 7.1. Cauze comune de dizolvare a societilor comerciale Potrivit art. 227 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societilor comerciale urmtoarele: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societii; b) imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitii societii; d) hotrrea adunrii generale; e) hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; f) falimentul societii;

g) alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.

Trecerea timpului stabilit pentru durata societii Prelungirea societii prin voina asociailor este posibila in msura in care hotrrea de prelungire are loc nainte de expirarea
92

vezi Tribunalul Mun.Bucuresti decizia civila 597/11.06.1992 229

duratei stabilite in actul constitutiv, altminteri insa dizolvarea opereaz de drept. In acest caz, asociaii trebuie sa fie consultai cu cel puin trei luni nainte de expirarea duratei societii, daca se hotrte cu privire la eventuala prelungire a duratei de funcionare a acesteia. In cazul in care asociaii nu sunt consultai cu cel puin trei luni nainte de expirarea duratei societii cu privire la eventuala prelungire a acesteia, la cererea oricrui dintre asociai, tribunalul va putea dispune, prin ncheiere, efectuarea consultrii. Creditorii particulari ai asociailor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu rspundere limitata pot face opoziie mpotriva hotrrii adunrii asociailor de prelungire a duratei societii peste termenul fixat iniial, daca au drepturi stabilite printrun titlu executoriu anterior hotrrii. Opoziia se face in termen de 30 de zile de la data publicrii hotrrii sau a actului adiional modificator in Monitorul Oficial al Romniei si se depune la oficiul registrului comerului. In cazul admiterii opoziiei, asociaii trebuie sa opteze, in termen de o luna de la data la care hotrrea a devenit irevocabila, fie pentru a renuna la prelungire, fie pentru a exclude din societate pe asociatul debitor al creditorului care a fcut opoziie, caz in care drepturile cuvenite asociatului debitor se vor calcula pe baza ultimului bilan contabil aprobat. Imposibilitatea realizrii obiectului sau realizarea acestuia

(dizolvare de drept) Aceasta dispoziie a existat si in redactarea iniiala a Legii societilor asociai: - fie de a modifica obiectul de activitate in condiiile art.199 si urm. din Legea nr.31/1990, republicata; - fie de a hotr dizolvarea societii. comerciale, rmnnd deschisa posibilitatea pentru

230

In acest sens, exemplificam cazul in care acionarii societii pot hotr dizolvarea voluntar a acesteia pe considerentul c societatea nu a fost n msur s asigure un capital minim net n conformitate cu dispoziiile legale i, prin ordonan a Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, a fost retras autorizaia de funcionare a societii. In acest caz o posibila opoziie a Administraiei Finanelor Publice mpotriva acestei hotrri - pe considerentul c societatea are datorii ctre bugetul de stat, debite ce nu pot fi cunoscute dect n urma unui control de fond la societate - consideram ca este nentemeiat, deoarece hotrrea acionarilor societii de dizolvare voluntar a avut ca motiv imposibilitatea realizrii obiectului de activitate i nu a urmrit prejudicierea vreunui creditor. Pe de alt parte, potrivit dispoziiilor art. 228 din Legea nr. 31/1990, republicat, dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii lichidrii, iar lichidatorii au obligaia de a realiza inventarierea bunurilor societii i stabilirea activului i pasivului, n vederea stingerii tuturor obligaiilor sociale.

Declararea nulitii societii93

In declararea nulitii societii se va interveni pe baza hotrrii pronunata de instana de judecata prin care se constata nerespectarea condiiilor de fond si forma impuse de normele imperative privind constituirea societilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societii nfiinate in baza lui. O problema ar putea-o constitui includerea nulitii prin cauzele de dizolvare, din moment ce dizolvarea reprezint, ndeobte, ncetarea existentei unui subiect colectiv de drept legal constituit. Dizolvarea intervine dup ce persoana juridica a nfiinat ca atare, reprezentnd procesul de ncetare a existentei acestuia. Nulitatea societii, in schimb, nu poate viza dect cauze originare, iniiale, de nelegalitate, ea intervenind cu efecte retroactive

93

introdusa prin ordonanta de urgenta nr.32/1997 231

si avnd drept consecina repunerea asociailor in situaia anterioara, ca si cum societatea nu ar fi existat Hotrrea adunrii generale (dizolvare voluntara) ntruct legea nu limiteaz cazurile in care societatea poate fi dizolvata prin hotrrea adunrii asociailor, decurge ca acetia sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societii. Un caz legal de dizolvare a societii de ctre adunarea generala privete dizolvarea acesteia nainte de expirarea termenului fixat pentru durata societii. Dizolvarea anticipata este un caz de modificare a actului constitutiv al societii, care se realizeaz in condiiile legii. Potrivit art.231 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, in caz de dizolvare a societii prin hotrrea asociailor, acetia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotrrii luate, att timp cat nu s-a fcut nici o repartiie din activ. n conformitate cu aceste dispoziii, n cazul n care se hotrte de ctre asociatul unic dizolvarea societii, consideram ca acesta poate oricnd reveni asupra hotrrii luate, att timp ct nu s-a fcut nici o repartiie din activ. Aceast revenire este legal, ntruct societatea nu a fost nicicnd radiat. Noua hotrre se menioneaz in registrul comerului, dup ce oficiul registrului comerului o va trimite Monitorului Oficial al Romniei spre publicare pe cheltuiala societii. Creditorii si orice parte interesata pot face opoziie la tribunal mpotriva hotrrii, in termen de 30 de zile de la data publicrii acesteia potrivit. Opoziia se depune la oficiul registrului comerului care, in termen de 3 de zile de la data depunerii, o va meniona in registru si o va nainta tribunalului sediului societii. Opoziia se judeca in camera de consiliu a tribunalului, cu citarea prtilor.

232

Hotrrea tribunalului
Dizolvarea societii comerciale este posibila si ca urmare a unei hotrri judectoreti, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice (de exemplu, nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedica funcionarea societii). Acest caz de dizolvare, nou introdus in Ordonana de Urgenta a Guvernului nr.32/1997 si prevzut in art.226 din Legea nr.31/1990, republicata, las la latitudinea instanei aprecierea msurii in care societatea i mai poate continua sau nu activitatea, in condiiile in care nu exista o hotrre a adunrii generale in sensul ncetrii acestei activiti. Legiuitorul a prevzut acest caz de dizolvare deoarece in practica s-a constatat ca, dup constituirea societii comerciale, in timp au aprut nenelegeri att de grave, nct au mpiedicat funcionarea in mod normal a societii. Dizolvarea societii pentru acest motiv este pe deplin justificata, pentru a ocroti, in primul rnd, interesele creditorilor societii, care ar putea fi lezai in drepturi din cauza nenelegerilor grave intervenite intre asociai. Divergenele dintre asociai care fac imposibil continuarea societii apar sub forma lipsei sau dispariiei elementului affectio societatis, atunci cnd interesul social ajunge s fie nclcat sau pus n umbr de interesele personale ale asociailor. Nenelegerile grave dintre asociai si, in special, temeinicia acestora, va fi apreciata de instana de judecata in funcie de problemele administrate in cauza.

Falimentul societii
In cazul in care instana de judecata dispune falimentul unei societi comerciale, evident societatea se va dizolva, urmnd a fi radiata din registrul comerului. Falimentul societii reprezint, in opinia noastr, o forma de dizolvare silita a unei societi comerciale (avnd caracter sancionator), care intervine, de cele mai multe ori, in situaia in care societatea a nelat buna-credina a creditorilor. Alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii
233

Art.237 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata a prevzut si alte cauze de dizolvare a societii. Astfel, la cererea oricrei persoane interesate, precum i a Oficiului Naional al Registrului Comerului, tribunalul va putea pronuna dizolvarea societii n cazurile n care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni; b) societatea nu a depus, n cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerului94;

c) societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu ndeplinete condiiile referitoare la sediul social sau asociaii au disprut ori nu au domiciliul cunoscut sau reedina cunoscut;
d) societatea nu i-a completat capitalul social, n condiiile legii. Este exceptata situaia in care societatea a fost in inactivitate temporara, anunata organelor fiscale de drept si nscrisa in registrul comerului. Legea prevede insa ca durata inactivitii nu poate depi 3 ani. La expirarea termenului de 3 ani, instana de judecata constata dizolvarea de drept a societii. Si aceste situaii speciale de dizolvare au fost impuse din raiuni de ordin practic, constatndu-se ca foarte multe societi comerciale s-au nfiinat imediat dup intrarea in vigoare a Legii nr.31/1990, republicata, fr ca ele sa fi avut vreo activitate. De asemenea, s-a constatat ca, la un moment dat, asociaii au disprut, in sensul ca fie au prsit Romnia, fie nu au domiciliat sau reedina cunoscuta. Acelai lucru s-a ntmplat si cu privire la sediul societii care fie nu mai era cunoscut, fie s-a dovedit ca a fost fictiv.

Hotrrea tribunalului prin care s-a pronunat dizolvarea se nregistreaz n registrul comerului, se comunic direciei generale a finanelor publice judeene, respectiv a municipiului
94

vezi LEGEA NR.31/1991,REPUBLICATA SI MODIFICATA 234

Bucureti, i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putnd s se ndrepte mpotriva societii. mpotriva hotrrii, orice persoana interesata poate face apel in termen de 30 de zile de la data publicrii in Monitorul Oficial. Dup rmnerea definitiva a hotrrii de dizolvare societatea va fi radiata din registrul comerului.
7.2. Cauze sociale de dizolvare a societilor comerciale in funcie de fiecare forma de societate reglementata de lege A)Dizolvarea societilor de capital

a)Dizolvarea societilor pe aciuni Conform art.227 din Legea nr.31/1990, republicata, societatea pe aciuni se dizolva: in cazul si in condiiile prevzute de art.153, respectiv daca administratorii constata pierderea unei jumti din capitalul social (sau a unei pierderi mai mari sau mai mici, daca prin actul constitutiv se prevede astfel) si Dizolvarea societii convoac adunarea generala extraordinara. avnd drept cauza reducerea capitalului,

reprezint o alternativa lsata de legiuitor la aprecierea adunrii generale extraordinare de a hotra reconstituirea capitalului la suma rmasa, in urma constatrii pierderii unei jumti din aceasta sau a unei pri mai mici. Numai in cazul in care procedura prevzuta pentru aceasta faza nu se poate realiza se parcurge o a doua faza, cnd adunarea generala, prin abilitarea data de instana, va hotra fie limitarea capitalului la suma rmasa, fie dizolvarea societii.

cnd capitalul social se reduce sub minimul legal. Capitalul societii pe aciuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Respectarea pragului minim legal al capitalului social este obligatoriu, iar daca acesta nu se completeaz, in cazul in care a
235

cobort sub plafonul legal, societatea se dizolva. Art.228 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede ca societatea pe aciuni nu se va dizolva in situaia in care, in termen de 9 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta este rentregit sau redus ia suma rmasa ori la minimul legal sau cnd societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde. Legea are in vedere, de exemplu, transformarea societii pe aciuni intr-o societate cu rspundere limitata, in care capitalul social minim prevzut de lege este de 200 lei;
cnd numrul acionarilor scade sub minimum legal Societatea pe aciuni este legal constituita daca numrul asociailor este de cel puin 2. Art.228 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede posibilitatea evitrii dizolvrii societii in cazul in care in termen de 9 luni de la data constatrii reducerii numrului de acionari sub minimul legal acest numr este completat. b) Dizolvarea societii in comandita pe aciuni Societatea in comandita pe aciuni se dizolva in cazul pierderii unei jumti din capitalul social sau, dup caz, al micorrii lui sub minimul legal, daca in termen de 9 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta nu este rentregit ori redus la suma rmasa sau la minimul legal, iar adunarea generala nu decide transformarea societii intr-o alta forma la care capitalul social corespunde. Societatea in comandita pe aciuni se dizolva, de asemenea, prin deschiderea procedurii lichidrii judiciare fata de singurul asociat comanditat sau comanditar sau prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul acestuia daca nu exista clauza de continuare cu motenitori. B) Dizolvarea societii de persoane a) Dizolvarea societii in nume colectiv
236

Conform art.229 din Legea nr.31/1990, republicata, societile in nume colectiv se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai, cnd datorita acestor cauze numrul asociailor s-a redus la unul singur si nu exista clauza de continuare cu motenitorii. In cazul acestor societi, daca un asociat decedeaz si daca nu exista convenie contrara societatea trebuie sa plteasc partea ce se cuvine motenitorilor, dup ultimul bilan aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociaii ramai nu prefera sa continue societatea cu motenitorii care consimt la aceasta. b) Dizolvarea societii in comandita simpla Societile in comandita simpla se dizolva prin falimentul asociatului comanditat sau comanditar ori prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul acestuia. In acest din urma caz, in lipsa de convenie contrara, societatea va plai motenitorilor partea ce li se cuvine, dup ultimul bilan aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, afara daca motenitorii si nu prefera sa rmn in societate in calitatea avuta de autorul lor. c)Dizolvarea societii cu rspundere limitata Societatea cu rspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumti din capitalul social sau, dup caz, al micorrii sub minimul legal de 200 lei ori prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociai cnd datorita unor cauze, numrul asociailor s-a redus la unul singur. Sunt exceptate urmtoarele situaii: - in termen de 9 luni de la data constatrii pierderii sau micorrii capitalului social, acesta este ntregit sau este redus la suma rmasa ori la minimul legal de 200 lei; - in actul constitutiv exista clauza de continuare a activitii societii cu motenitorii celui decedat; - asociatul rmas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilali asociai ori a incapacitii, excluderii, retragerii sau decesului
237

acestora, hotrte continuarea existentei societii sub forma societii cu rspundere limitata cu asociat unic. 7.3. Efectele dizolvrii Din punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art.233 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, ca dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii lichidrii patrimoniului societii. Prin excepie, dizolvarea are loc fr lichidare in cazul fuziunii ori divizrii totale a societii sau in alte cazuri prevzute de lege. In societile in nume colectiv, in comandita simpla si cele cu rspundere limitata asociaii pot hotra cu cvorumul si majoritatea prevzute pentru modificarea actului constitutiv, odat cu dizolvarea si modul de lichidare al societii, atunci cnd sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societii si cnd asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Art.232 din Legea nr.31/1990, republicata prevede necesitatea nscrierii dizolvrii societilor comerciale in registrul comerului si publicarea ei in Monitorul Oficial (cu excepia cazului in care dizolvarea intervine ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societii). nscrierea i publicarea se vor face conform art.204, cnd dizolvarea are loc n baza unei hotrri a adunrii generale, i n termen de 15 zile de la data la care hotrrea judectoreasc a devenit irevocabil, cnd dizolvarea a fost pronunat de justiie. Conform art.232 alin.3 din Legea nr.31/1990, republicata, in cazul in care dizolvarea societii se produce in urma falimentului, aceasta se va pronuna de tribunalul investit cu procedura falimentului. Aadar, in principal, dizolvarea societilor comerciale are ca efect lichidarea patrimoniului societii in cauza, cu excepia reorganizrii prin fuziune sau divizare, precum si in cazul in care societatea are un asociat unic. Din momentul dizolvrii, directorii, administratorii respectiv directoratul nu mai pot ntreprinde noi operaii; in caz contrar ei sunt personal rspunztori pentru operaiile pe care le-au ntreprins. Aceasta interdicie se aplica in ziua expirrii termenului fixat pentru
238

durata societii, ori de la data la care dizolvarea a fost hotrta de adunarea generala sau declarata prin sentina judectoreasca. Pe perioada operaiunilor lichidrii, personalitatea juridica a societilor se pstreaz pana in momentul din radierii acesteia la registrul comerului. Potrivit art.236 Legea nr.31/1990, republicata,

dizolvarea unei societi cu rspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societii ctre asociatul unic, fr lichidare. Prin aceasta dispoziie, legiuitorul se abate de la reglementrile tradiionale din legislaia romana cu privire la dizolvarea persoanelor juridice, care, in mod obinuit, are ca efect lichidarea patrimoniului acesteia (Decretul nr.31/1954 privitor la persoana fizica si juridica). Mai mult dect att, legiuitorul stabilete ca patrimoniul societii comerciale se va transmite asociatului unic, fie ca acesta este persoana fizica, fie persoana juridica. Aadar, efectele acestui caz de dizolvare sunt asemntoare celor existente in cazul reorganizrii persoanelor juridice. Transmiterea patrimoniului are loc si societatea i nceteaz existenta la urmtoarele momente: a) dac nu s-a fcut opoziie, pe data expirrii termenului de introducere a opoziiei; b) dac s-a fcut opoziie, pe data la care a devenit irevocabil hotrrea de respingere a opoziiei sau, dup caz, hotrrea prin care se constat c societatea sau asociatul unic a pltit datoriile ori a oferit garanii acceptate de creditori sau a convenit cu acetia un aranjament pentru plata datoriilor. 7.4. Aspecte procedurale privind dizolvarea societilor comerciale In cazul procedurii dizolvrii voluntare ii sunt necesare

urmtoarele acte si operaiuni: - hotrrea adunrii generale a asociailor in care se arata si modul de lichidare a patrimoniului; - ntocmirea actului adiional, in forma autentica;
239

- depunerea la oficiul registrului comerului a actului adiional, pentru a fi nscris in registru si publicarea lui in Monitorul Oficial, nsoit de extrasul de pe ultimul bilan contabil vizat de Administraia financiara; - nscrierea meniunii de dizolvare in registrul comerului, dup trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicrii hotaririi de dizolvare in Monitorul Oficial. Oficiul registrului comerului va nregistra meniunea de dizolvare daca sunt depuse urmtoarele acte: - actul adiional autentificat; - dovada publicrii hotaririi de dizolvare in Monitorul Oficial; - declaraia administratorului pe proprie rspundere ca in termen de 30 de zile de la data publicrii actului adiional terii au fcut opoziie; - dovada achitrii taxei de meniuni la registrul comerului. Lichidatorii vor depune specimene de semntura la oficiul registrului comerului, dup care urmeaz procedura de radiere a societii in registrul comerului. Cererea de radiere ntocmita de lichidator va f! nsoita de: - bilanul de lichidare ; certificatul fiscal eliberat de Administraia financiara din care sa rezulte ca societatea nu are datorii ctre stat; - originalele documentelor emise de registrul comerului; - raportul lichidatorului privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului; declaraia lichidatorului cu privire la exactitatea operaiunilor efectuate. Societatea comerciala i nceteaz existenta, deci personalitatea juridica, din momentul radierii ei din registrul comerului. Aceeai procedura trebuie urmata si in cazul dizolvrii de drept a unei societi. Daca societatea se dizolva pe baza unei hotrri judectoreti in care sunt desemnai si lichidatorii, aceasta se va publica in Monitorul Oficial si se va depune la oficiul registrului comerului, nsoita de celelalte acte menionate in paragrafele precedente.
240

8. Lichidarea societilor comerciale 8.1. Aspecte comune lichidrii pentru toate formele de societi comerciale In legea societilor comerciale, art.252-270, sunt prevzute att dispoziiile generale privind lichidarea societilor comerciale, cat si unele dispoziii speciale aplicabile fiecrei forme de societi. In aceasta lucrare am considerat ca este util a va prezenta aspectele teoretice si practice privind dispoziiile generale, comune tuturor formelor de societi comerciale. Aa cum am artat anterior, dizolvarea nu are ca efect imediat ncetarea existentei societii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la ncheierea operaiunilor de lichidare poate nceta definitiv existenta societii comerciale, ci numai intrarea ei in lichidare. Abia la ncheierea operaiunilor de lichidare poate nceta definitiv existenta societii dizolvate. Prin urmare, aa cum rezulta din dispoziiile legale, lichidarea este esena dizolvrii, fiind efectul principal, direct si obligatoriu. In sens larg, prin lichidare se nelege toate operaiunile care au drept scop determinarea afacerilor in curs in momentul declarrii dizolvrii, astfel nct sa se poat obin realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociai. Fata de acest neles, intr-un sens restrns se considera ca lichidarea cuprinde operaiile efectuate intre momentul declarrii dizolvrii si momentul repartizrii activului patrimonial net intre asociai95. Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevd norme in acest scop, sunt obligatorii urmtoarele reguli: a) pn la preluarea funciei de ctre lichidatori, administratorii continu mandatul lor, cu excepia celor prevzute la art. 233; b) actul de numire a lichidatorilor sau sentina care i ine locul i orice act ulterior, care ar aduce schimbri n persoana acestora, trebuie
95

vezi Curtea de Casatie sectia comerciala III-a,decizia nr.562/1927 241

depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerului, pentru a fi nscrise de ndat i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Lichidatorii rspund la fel ca si administratorii, iar mpotriva deciziilor lor creditorii pot face opoziie. Principii Din modul in care legea reglementeaz procedura lichidrii, rezulta ca aceasta faza existeniala a societii comerciale este guvernata de urmtoarele principii: a) Lichidarea este prevzuta in favoarea asociailor Per a contrario, lichidarea nu poate interveni la cererea creditorilor (nici sociali, nici personali ai asociailor). Aceasta nu nseamn ca drepturile creditorilor sociali nu sunt ocrotite de lege. Astfel, asociaii nu pot obine repartizarea nici unei sume cuvenite lor prin lichidare, mai nainte de achitarea creditorilor sociali. Faptul ca lichidarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociailor se poate argumenta si prin aceea ca asociaii au dreptul de a numi pe lichidatori prin actele constitutive. b) Lichidarea este obligatorie Lichidarea este obligatorie, deoarece declararea dizolvrii nu este un scop in sine, ci o etapa care - innd cont de anumite evenimente ce afecteaz viata societii - precizeaz momentul de la care activitatea acesteia este orientata pentru repartizarea activului net intre asociai, dup ce au fost satisfcui creditorii sociali. Lichidarea este, altfel spus, o consecina logica si necesara declarrii dizolvrii. Este de amintit faptul ca in doctrina de specialitate s-au conturat si alte puncte de vedere. In opinie, s-a considerat ca lichidarea este facultativa, iar nu obligatorie, deoarece, pe de o parte, lichidarea poate fi nlturata daca asociaii hotrsc fuziunea cu alta societate ori prelungirea duratei acesteia. Intr-o alta opinie, lichidarea este obligatorie, fiind de neconceput ca societatea sa rmn in faza de dizolvare. Cel mai important efect al lichidrii este totui ncetarea calitii de subiect de drept a societii comerciale. Acest efect produs
242

prin lichidare, pe data radierii societii din registrul comerului, face ca, ope legis, personalitatea juridica a societii sa nceteze. Aa cum s-a artat, dup terminarea lichidrii, lichidatorii trebuie sa ntocmeasc bilanul contabil de lichidare si sa propun repartizarea activului intre asociai. Asociatul nemulumit poate face opoziie in termen de 15 zile de la notificarea bilanului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare. Dup examinarea acestui termen sau dup ce sentina asupra opoziiei a rmas irevocabila, bilanul contabil de lichidare si repartizare se considera aprobat si elibereaz pe lichidatori.

Drepturile si obligaiile lichidatorilor

a) In desfurarea operaiunii de lichidare, lichidatorii au urmtoarele obligaii: - sa fac un inventar si se ncheie un bilan care sa constate situaia exacta a activului si pasivului societii; - sa pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat de administratori si actele societii; - sa ntocmeasc un registru cu toate operaiunile lichidrii, in ordinea datei lor. b) Lichidatorii au urmtoarele drepturi: sa execute si sa termine operaiunile de comer referitoare la lichidare; - sa dea in judecata in calitate de reclamant sau de parat in interesul lichidrii patrimoniului societii; - sa vnd prin licitaie publica bunurile mobile si imobile ale societii, sa fac tranzacii. Ei nu pot ns, n lips de dispoziii speciale n actul constitutiv sau n actul lor de numire, s constituie ipoteci asupra bunurilor societii, dac nu vor fi autorizai de instan, cu avizul cenzorilor. Lichidatorii care ntreprind noi operaiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidrii sunt rspunztori personal i solidar de executarea lor. Att in literatura de specialitate, cat si in practica judectoreasca, s-a pus problema daca lichidarea patrimoniului
243

societii in cauza se face numai prin vnzarea la licitaie a bunurilor sau este posibil ca unele sa revin in patrimoniul asociailor care le-au aportat. Fata de mprejurarea ca legiuitorul nu face nici o precizare in acest sens, evident pot exista doua opinii. Intr-o opinie, se afirma ca toate bunurile societii trebuie prefcute in bani, in vederea satisfacerii creditorilor sociali si mpririi restului intre asociai. Intr-o alta opinie, creia ne raliem, daca in actul constitutiv s-a prevzut ca in caz de lichidare a societii, dup achitarea datoriilor fata de terii creditori, fiecare asociat sa-si reia bunul aportat in societate, acest in lucru este posibil. Argumentul legal privind partajul intre asociai a bunurilor societii rezulta din Legea nr.31/1990, republicata, text potrivit cruia asociaii au dreptul de a hotra prin actul constitutiv regulile de lichidare a societii. - sa lichideze si sa ncaseze creanele societii. Termenul in care trebuie terminata lichidarea este de cel mult trei ani, tribunalul, in cazuri excepionale, avnd posibilitatea sa prelungeasc termenul cu nc doi ani. Lichidatorii, dup terminarea lichidrii patrimoniului societii, trebuie sa ntocmeasc bilanul de lichidare si sa propun repartizarea activului intre asociai. Asociaii pot fi pltii in contul prtilor sociale pe care le dein numai dup achitarea creditorilor sociali. Expertului lichidator numit de instan n condiiile reglementate de art. 262 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicat, i incumb obligaia ntocmirii bilanului contabil de lichidare, iar nu un drept de opiune cu privire la aceast activitate. Nendeplinirea acestei sarcini echivaleaz cu neexecutarea hotrrii judectoreti prin care a fost desemnat, justificnd obligarea de ctre instan la realizarea ei sub sanciunea plii de daune cominatorii96. 8.2. Operaiuni specifice procedurii de lichidare

96

vezi Curtea de Casatie sectia III,decizia 1962/1936 in Practica judiciara comercialavol II ed.Lumina,1991 244

Procedura lichidrii este instituita in favoarea asociailor si i se aplica regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in msura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. Pe ntreaga durata a lichidrii, personalitatea juridica a societii comerciale in cauza subzista intacta. Societatea folosete in continuare firma nregistrata, singura restricie impusa de lege constnd in obligaia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare. Procedura de lichidare cuprinde urmtoarele operaiuni principale: nlocuirea organelor de administraie curenta; predarea gestiunii; restrngerea obiectului acesteia in scopul de a asigura plata ntocmirea si executarea bilanului final; radierea din registrul comerului a fostei societi comerciale.

creditorilor sociali si satisfacerea drepturilor asociailor;

nlocuirea organelor de administrare

Ca efect al dizolvrii societii, administratorii trebuie sa fie nlocuii prin lichidatori. Numirea acestora poate fi voluntara sau juridica. Potrivit art.262 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, pentru desemnarea voluntara se cere unanimitatea de voturi a asociailor. In cazul in care nu se poate obine cvorumul legal, numirea lichidatorilor se face de ctre instana judectoreasca, la cererea oricrui administrator sau asociat. Pentru a decide, instana trebuie sa asculte pe toi asociaii sau administratorii. mpotriva sentinei pronunata de instana se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronunare. Actul de numire a lichidatorilor sau sentina care-i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbri in persoana aceasta, trebuie depusa la oficiul registrului comerului pentru a fi nscrise de ndat si publicarea in Monitorul Oficial. Lichidatorii pot fi persoane fizice sau reprezentani permaneni - persoane fizice ai societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizai. Administratorii sunt obligai sa-si continue mandatul pana la intrarea in funciune a lichidatorilor, fr a
245

mai avea dreptul de a ntreprinde noi operaii in numele societatii comerciale.

Predarea gestiunii
Preluarea de ctre lichidatori a administraiei se efectueaz prin ntocmirea unor acte de predare-primire. Potrivit regimului general instituit de art.253 alin.3 din Legea nr.31/1990, predarea gestiunii se realizeaz in temeiul inventarului si bilanului. Aceste documente trebuie sa constate situaia exacta a activului, precum si a societatii. ndat dup intrarea in funcie, lichidatorii au datoria ca, mpreuna cu administratorii societii, sa ntocmeasc inventarul si sa ncheie bilanul, semnnd aceste acte. Lichidatorii sunt obligai sa primeasc si sa pstreze patrimoniul si actele societatii, ei trebuie sa tina un registru cu toate operaiile lichidrii, in ordinea datei lor.

Restrngerea obiectului de gestiune

Lichidatorii sunt indreptatiti sa exercite acele atribuii care le sunt conferite la adunarea generala a asociailor, printr-o hotrre adoptata cu aceeai majoritate care este necesara si pentru numirea lor. Activitatea lichidatorilor poate fi prelungita pe durata anului in care a avut loc numirea lor. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operaiile referitoare la lichidare. In cazul in care ntreprind noi operaiuni comerciale care nu sunt necesare scopului lichidrii, sunt rspunztori personal si solidar de executarea lor. Astfel, prin norme imperative, legiuitorul restrnge obiectul gestiunii pe care o exercita lichidatorii. Lichidatorii pot fi acionai in judecata ca reprezentani ai societii comerciale in interesul acesteia, dar numai pentru actele de lichidare. Pentru a recupera sumele datorate societii, lichidatorii trebuie sa urmreasc pe debitorii societii. Lichiditile vor deservi pentru satisfacerea creditorilor sociali si a drepturilor cuvenite asociailor. Bunurile din patrimoniul societii
246

vor fi transformate in numerar, scop in care lichidatorii au dreptul sa vnd - prin licitaie publica - imobilele si orice avere mobiliara; vnzarea bunurilor nu se va face in bloc", ci numai singular, pentru fiecare bun in parte. Lichidatorii trebuie sa fac tranzacii in numele societii, sa lichideze si sa ncaseze creanele societii, chiar in caz de faliment al debitelor, dnd chitana.

Lichidarea pasivului social

Sumele obinute de lichidatori in condiiile anterior examinate servesc, in mod prioritar, pentru stingerea datoriilor societii comerciale. In reglementarea Legii nr.31/1990, republicata, activitatea de lichidare si de repartizare a patrimoniului social este de competenta lichidatorilor, iar nu a instanei judectoreti. Implicarea directa a instanei judectoreti in operaiunea de lichidare este greita. Competenta instanei de judecata in faza lichidrii societilor comerciale este strict reglementata de lege in doua cazuri: formularea unei cereri pentru numirea lichidatorilor, atunci cnd nu se poate ntruni unanimitatea voturilor asociailor asupra persoanei acestora (art.2 alin.2); atunci cnd asociaii formuleaz o opoziie la bilanul de lichidare ntocmit de lichidatori (art.263 alin.2).

Drepturile creditorilor sociali

Cumulativ cu obligaia lichidatorilor de a asigura stingerea datoriilor sociale, creditorii societii comerciale sunt ei nsui in msura sa-si valorifice drepturile corespunztoare. Lichidarea se face in interesul asociailor, dar fr a vtma pe creditori. In sensul artat, art.260 alin.4 din Legea nr.31/1990, republicata, prevede ca lichidarea nu libereaz pe asociai si nu mpiedica deschiderea procedurii de faliment a societii".

247

Noiunea de faliment va fi neleasa in sensul Legii nr.64/1995, republicata. Atunci cnd nu recurg la procedura declarrii societii in stare de faliment, creditorii dispun de aciuni in justiie, pe care le pot ndrepta att mpotriva lichidatorilor, cat si contra asociailor. Contra lichidatorilor, creditorii societii au dreptul de a exercita aciunile care decurg din creanele ajunse la termen. Posibilitatea urmririi este insa mrginit numai pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societii. Creditorii sociali se pot ndrepta asupra asociailor pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societii, daca asociaii nu au fcut vrsminte la capitalul social. Pe durata existentei societii, dreptul de a cere asociailor restanieri (al cror aport nu a fost predat integral) sa-si ndeplineasc obligaia asumata, aparine administratorilor si lichidatorilor.

Drepturile asociailor
Asociaii au dreptul de a-si recupera valoarea aporturilor subscrise la data nfiinrii societii comerciale sau cu prilejul majorrii ulterioare a capitalului social. In faza dizolvrii societii, drepturile asociailor pot fi satisfcute doar dup acoperirea pasivului social. Potrivit legii, lichidatorii nu pot plai asociailor nici o suma in contul prtilor ce li s-ar cuveni din lichidare, naintea achitrii creditorilor societii. Creditorii pot cere ca sumele realizate in cursul lichidrii sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnaiuni ori la o societate bancara. Aceste sume pot fi repartizate chiar in timpul lichidrii, dar dup ndeplinirea tuturor obligaiilor societii scadente sau care vor ajunge la scadenta, in msura in care rmne un disponibil de cel puin 10% din cuantumul lor. mpotriva deciziei prin care, astfel, lichidatorii repartizeaz asociailor numerarul, creditorii societii pot introduce opoziie la instana competenta, in termen de 15 zile de la data deciziei. Opoziia suspenda decizia de repartizare.

248

ntocmirea si executarea bilanului final

Faza de lichidare a societii comerciale se ncheie prin ntocmirea bilanului final. Acesta trebuie sa stabileasc modul de repartizare a activului intre asociai. Bilanul final va fi semnat de lichidatori. Orice asociat nemulumit de propunerea de repartizare a activului, fcuta de lichidatori, poate introduce opoziie la instana in termen de 15 zile, termen ce se calculeaz de la data notificrii. Bilanul, mpreuna cu modul de repartizare a activului propus de lichidatori, se considera aprobate de toi asociaii de la data cnd expira termenul de 15 zile artat sau cnd sentina pronunata de instana asupra opoziiei rmne definitiva. Urmeaz etapa de executare in fapt a repartizrii activului, lichidatorii trebuind sa predea fiecrui asociat partea ce-i revine potrivit bilanului final, in schimbul chitanei de primire. Prin ndeplinirea acestor condiii, lichidatorii sunt liberai. In ceea ce privete registrele si actele societii, dup aprobarea socotelilor si terminarea repartiiei, acestea vor fi depuse de lichidatori la asociatul desemnat de majoritatea. Registrele tuturor societilor comerciale lichidate trebuie pstrate timp de 5 ani, termenul calculndu-se de la data depunerii lor, in condiiile artate mai sus.

Radierea societii comerciale din registrul comerului

Dup terminarea lichidrii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societilor din registrul comerului, radiere care se poate face si din oficiu. Cererea de radiere a asociailor din registrul comerului trebuie sa fie insolita de urmtoarele acte: - bilan in lichidare ; - raportul lichidatorilor privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului;

249

- certificat fiscal eliberat de Administraia financiara, din care sa rezulte ca societatea nu are datorii fata de stat; - originalele documentelor emise de oficiul registrului comerului (certificat de nmatriculare, cerere de nmatriculare, cerere de meniune etc.); - declaraia lichidatorilor cu privire la executarea operaiilor efectuate. La data ndeplinirii formalitilor de radiere, personalitatea juridica a societii nceteaz att in raporturile dintre asociai, cat si fata de terele persoane.

CAPITOLUL VI
PROCEDURA INSOLVENTEI

6.1. Noiunea privind procedura de insolven Potrivit art. 2 din legea 85/2006 privind procedura insolvenei: scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat n insolven. Procedura colectiv = procedura n care creditorii recunoscui particip mpreun la urmrirea i recuperarea creanelor lor n modalitile prevzute de lege. Insolvena caracterizeaz datoriilor exigibile. Modalitile prin care se realizeaz scopul legii sunt: procedura general = procedura prevzut de lege prin care un debitor care ndeplinete condiiile prevzute de articolul 1 aliniat 1 fr a le ndeplini simultan i pe cele de la articolul 1 aliniat 2 intr dup perioada de observaie succesiv n procedura de reorganizare judiciar i n procedura falimentului sau intr separat numai n procedura reorganizare judiciar i procedura falimentului;
250

= prin

stare

patrimoniului fondurilor

debitor

care

se

insuficiena

bneti pentru

plata

procedura simplificat = procedura prin care debitorului care ndeplinete condiiile prevzute de articolul 1 aliniat 2 intr direct n procedura falimentului fie odat cu deschiderea insolvenei fie dup o perioad de observaie de maxim 60 de zile, perioad n care se va analiza dac debitorul comerciant face parte din categoria prevzut de articolul 1 aliniat 1; procedura de reorganizare judiciar = procedura aplicat debitului persoanei juridice n vederea achitrii datoriilor acestora conform unui program de plat a creanelor; Procedura de reorganizare judiciar presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, ce se poate realiza prin urmtoarele 3 modaliti: restructurarea debitorului; restructurarea corporativ prin modificarea structurii capitalului; restrngerea activitii debitorului prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pn la acoperirea creanelor procedura falimentului/lichidare = procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. Caracterele procedurii de insolven judiciar se desfoar sub controlul instanelor de judecat; egalitar satisfacerea tuturor creditorilor n acelai timp i proprietilor cu mrimea creanelor deinute; colectiv, consensual, concursual; general se aplic tuturor bunurilor debitorului; profesional = se aplic numai comercianilor; remediu (executare silit).
251

operaional

i/sau

financiar

6.2. Participanii la procedur 6.2.1. Instanele judectoreti n conformitate cu articolul 6, toate procedurile prevzute de lege cu excepia recursului prevzut la articolul 8 din lege, sunt de competena tribunalului n a crui raz teritorial i are sediul debitorul, aa cum figureaz nregistrat n registrul competent. Aceste proceduri sunt executate de ctre judectorul sindic. n procedura insolvenei, instanele judectoreti competente s judece procedura sunt tribunalul (tribunalele judeene), TMB Tribunalul Municipiului Bucureti i Curtea de Apel. Tribunalul Competena material pentru toate procedurile insolvenei aparine tribunalului cu excepia recursului. Competena teritorial pentru toate procedurile cu excepia recursului aparine tribunalului sau din raza teritorial unde i are sediul debitorul aa cum este nscris n registrul comerului. Sediul este unul din atributele de identificare ale debitorului, listarea, cuantificarea i comunicarea prilor. Buletinul procedurii de insolven reprezint principalul instrument de publicare a citaiilor, convocrilor, cuantificrilor i comunicrilor actelor de procedur dup deschiderea procedurii. n cazul n care debitorul este o societate tranzacionat pe o pia reglementat judectorului sindic, va comunica comisiei naionale a valorii mobiliare hotrrea de deschidere a procedurii. Hotrrea pronunat de judectorul sindic poate fi atacat cu recurs la curtea de apel. Termenul de recurs este de 10 zile i curge de la data comunicrii (dac legea nu prevede altfel). Judectorul sindic ndeplinete o funcie public de interes general, organizeaz i conduce ntreaga activitate sub autorizaia instanei judectoreti. n ndeplinirea atribuiilor sale, judectorul sindic acioneaz n calitatea
252

sa de magistrat i nu ca reprezentant al debitorului sau creditorilor. n consecin actele sale sunt obligatorii att pentru debitor ct i pentru creditor. Repartizarea cazurilor are loc n mod aleatoriu n sistemul informatizat. Atribuiile judectorului sindic sunt cuprinse n articolul 11 din lege. Atribuiile judectorului sindic sunt limitate la controlul judiciar al activitii administratorului judiciar sau lichidatorului. Atribuiile manageriale aparin administratorului judiciar sau lichidatorului, iar n mod excepional debitorului, cnd nu i s-a ridicat dreptul de administrare. Atribuiile judectorului sindic Judectorul sindic pronun hotrri care pot fi de dou feluri: ncheieri care sunt definitive i executorii; sentine. Deciziile manageriale ale judectorului sindic pot fi contractate sub aspectul oportunitii de ctre creditor. Cile de atac mpotriva judectorului sindic recursul care este de 10 zile i curge de la data comunicrii. ncetarea atribuiilor judectorului sindic. Acestea nceteaz la nchiderea procedurii, moment n care judectorul se consider descrcat de sarcini. Adunarea creditorilor Adunarea Creditorilor nu are personalitate juridic i este format din totalitatea creditorilor, cunoscui i care au anumite creane fa de debitori. Salariaii debitorului fac parte dintre creditori. Comitetul creditorilor n noua reglementare comitetul creditorilor a fost scos din rolul decorativ avut n vechea lege transformndu-l ntr-un organ deliberativ de deliberare a creditorilor. Comitetul creditorilor este organizaia executiva a adunrii creditorilor; el trebuie desemnat n mod obligatoriu fie dup momentul depunerii tabelului preliminar de ctre judectorul sindic, fie ulterior n cadrul primei edine a adunrii creditorilor care va avea
253

loc n termen de maxim 5 zile de la data depunerii tabelului preliminar (articolul 17). Planul de reorganizare este supus dezbaterii adunrii creditorilor fiind votat n condiiile articolului 101 din lege. Administratorul special Calitatea de administrator special Conform articolului 3 punct 26 administratorul special este reprezentatul desemnat de adunarea general a acionarilor a debitorului persoan juridic s efectueze n numele i pe seama acestuia actele de administrate necesare n perioada de procedur condiiile debitorului sau acionarilor atunci cnd debitorul i s-a ridicat dreptul de administrare. Puterile acordate de lege administratorului special variaz n funcie de starea procesual n care ne aflm pn n momentul intrrii n procedura simplificat, administratorul special reprezint att interesele debitorului ca i persoan juridic ct i interesele acionarilor. Dup intrarea n procedura simplificat, administratorul special reprezint interesele acionarilor / asociailor, lichidatorul reprezentnd interesele debitorului. Atribuiile administratorului special sunt cuprinse n articolul 18 din lege. n conformitate cu articolul 3 punctul 27 administratorul judiciar este persoana fizic sau juridic practician n insolven autorizat n condiiile legii, desemnat s exercite atribuiile prevzute n articolul 20 n perioada de observaie pe perioada de reorganizare judiciar. Administratorul judiciar Conform articolului 34 din lege, prin sentina de deschidere a procedurii judectorul sindic va desemna un administrator judiciar. Independent de aceast numire, la recomandarea comitetului creditorilor n cadrul primei edine a adunrii creditorilor sau ulterior, creditorii care dein cel puin 50% din valoarea total a creanelor pot
254

decide

desemnarea

unui

administrator

judiciar,

stabilindu-i

remuneraia. Creditorii pot decide s confirme sau nu administratorul judiciar desemnat provizoriu de judectorul sindic. nainte de a fi desemnat administratorul judiciar trebuie s fac dovada c este asigurat pentru rspundere profesional. Atribuiile administratorului judiciar sunt cuprinse n articolul 20 din lege. Judectorul sindic poate stabili administratorului judiciar orice alte atribuii n afara celor cuprinse n articolul 20 cu excepia competenelor date de lege exclusiv n competena judectorului. Lichidatorul judiciar Articolul 3 punct 28 din lege, prevede c lichidatorul este persoana fizic sau juridic practician n insolven, autorizat n condiiile legii, desemnate s conduc activitile debitorului i s execute atribuiile prevzute la articolul 25 n cadrul procedurii de faliment att n cazul procedurii generale ct i n cazul procedurii simplificate. Desemnarea lichidatorului va fi desemnat de judectorul sindic, n cazul n care dispune trecerii n faliment. 6.3. Deschiderea procedurii Modalitile de sesizare a tribunalului n dreptul comun, conform articolelor 82 i 112 din codul de procedur civil, orice cerere adresat instanei judectoreti trebuie s fie fcut n scris i s cuprind artarea instituiei, numele, domiciliul / reedina prilor, obiectul cererii i semntura. Cererea adresat instanei judectoreti este mijlocul procedural prin care o persoan fizic sau juridic solicit instituiei judectoreti ocrotirea drepturilor i intereselor sale legale. Cererile introductive de instan, care sunt cererile prin intermediul crora se declaneaz activitile instanei n vederea
255

soluionrii unui litigiu. Cererile indigente sunt acelea care se formuleaz dup sesizarea instanei i au ca scop fie lrgirea cadrului procedural cu privire la pri sau la obiectul sau soluionarea unor incidente ivite n cursul judecii. n baza legii 85/2006 cererea introdus de reclamantul creditor se numete cerere introductiv, cererea format de prtul debitor se numete contestaie. Forma scris a cererii introductive i a contestaiei este obligatorie forma verbal a cererilor incidentale poate fi aplicat. Principiile colectivitii procedurii simplificate: averii celeritii; unitii i procedurii; maximizrii debitorului; prioritii

redresrii fa de faliment; participrii active a creditorilor. Efectele cererii introductive: cererea de chemare n judecat investete instana cu soluionarea cererii (creeaz instana); cererea de chemare determin cadrul procesual cu privire la pri i la obiectul litigiului; creeaz starea de litispenden; ntrerupe prescripia; ntrerupe (accesorii); produce efectul transmiterii unor aciuni cu caracter personal asupra motenitorilor. Cererea debitorului Cererea debitorului persoan fizic sau juridic aflat n stare de insolven sau insolven iminent se face n condiiile prevzute n articolele 27-30. debitorul aflat n stare de insolven este obligat s adreseze tribunalului o cerere n termen de maxim 30 de zile de la apariia strii de insolven. Subiectivitatea nu poate s fie oportun debitorului pentru c introducerea tardiv a cererii constituie infraciunea de bancrut
256

calculul de

dobnzilor, orice fel ori

majorrilor alt

sau

penalizrilor

cheltuial

simpl, iar depunerea prematur sau cu rea credin atrage rspunderea patrimonial a debitorului pentru prejudiciile cauzate. Odat cu cererea introductiv, debitorul trebuie s arate opiunea ntre procedura simplificat sau reorganizare. Absena sau nedepunerea n termen a unei astfel de opiuni creeaz prezumia c debitorul este de acord cu instituirea procedurii simplificate. Debitorul trebuie s depun o declaraie din care s rezulte c nu a mai fost n procedur de insolven n ultimii 5 ani. Cererea creditorilor Articolul 3, punct 8 din lege definete creditorul ca fiind acel creditor care a formulat i i-a fost admis totul sau n parte o cerere de nregistrare a creanei sale pe tabelul definitiv de creane contra debitorului. Pentru promovarea cererii formulate de ctre creditor(i). Sunt necesare 2 condiii: a) titularii cererii s aib calitatea de creditori ndreptit s solicite deschiderea procedurii; b) debitorul mpotriva cruia este formulat cererea s se ale n insolven prezumat. Creanele care justific aplicarea procedurii de insolven trebuie s ndeplineasc aceleai convenii cu cele pentru care se poate ncepe o executare silit. Compunerea creanelor Deschiderea procedurii de insolven nu afecteaz dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanei sale cu cea a debitorului asupra sa atunci cnd condiiile primite de lege n materie de compensare legal sunt ndeplinite la data deschiderii procedurii de insolven. Pentru a opera compensarea legal trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: reciprocitatea obligaiilor: ambele creane s existe ntre aceleai persoane care s fie creditor i debitor n acelai timp una fa de cealalt; creanele s aib ca obiect bunuri fungibile;
257

creana care urmeaz a se compensa s fie cert, lichid i exigibil. cererilor de admitere a creanelor.

nregistrarea

Procedura de verificare a creanelor Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile ale debitorului toi ceilali creditori vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii. Titularii aciunilor la purttor pot introduce cerere de admitere a creanelor i ale actelor de constituire de garanii. Pentru a putea fi pltite din averea debitorului toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare cu 2 excepii: a) creanele constatate prin titluri executorii; b) creane bugetare rezultnd dintr-un titlu executoriu necontestat n termenele prevzute de legi speciale. Administratorul judiciar este cel care va verifica fiecare crean mpreun cu documentele depuse. n cazul procedurii de verificare, administratorul judiciar va cerceta: legitimitatea, valoarea exact a creanei, prioritatea. La finalul procedurii de verificare, administratorul judiciar va stabili dac titularul cererii de admitere a creanei are legitimitate procesual pentru formularea creanei ntinderea i rangul de prioritate al creanelor. Creanele negarantate i prile negarantate ale creanelor garantate care nu sunt scadente la data nregistrrii cererii de admitere vor fi nscrise n tabelul preliminar de creane cu ntreaga lor valoare. nregistrarea creane Odat cu expunerea termenului limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, administratorul judiciar sau lichidatorul dup caz au obligaia s ntocmeasc un tabel preliminar de creane. Conform articolului 3 punct 16 din lege, tabelul preliminar de creane cuprinde toate
258

ntocmirea

tabelului

preliminar

de

creanele

nscute

nainte

de

deschiderea

procedurii

curente,

scadente, subcondiie sau n litigiu acceptate de ctre administratorul judiciar n urma verificrii. n cazul procedurii simplificate, n acest tabel se vor nregistra i creanele nscute dup deschiderea procedurii i pn la momentul intrrii n faliment. Termenul n care administratorul judiciar sau lichidatorul trebuie s stabileasc tabelul preliminar este de maxim 90 de zile n cazul procedurii generale i de 75 de zile n cazul procedurii simplificate. Dup ntocmire, tabelul preliminar va fi afiat de gref la tribunalul competent s judece cazul ntocmindu-se n aceste sens un proces verbal de afiare. Tabelul preliminar va fi comunicat debitorului. Dup afiare creditorii nscrii n tabelul preliminar pot participa la adunrile creditorilor. Articolul 72 aliniat 4 din lege oblig administratorul judiciar sau lichidatorul ca dup afiarea tabelului s trimit de ndat notificri creditorilor ale cror creane sau drepturi de preferin au fost trecute parial n tabelul preliminar sau au fost nlturate precizndu-se motivele de nlturare. Contestarea tabelului preliminar Debitorii, creditorii i orice alt parte interesat vor putea s formuleze contestaii cu privire la creanele i drepturile de preferin trecute de administratorul judiciar sau lichidator n tabelul preliminar de creane. Termenul de depunere a contestaiilor este de 10 nainte de data stabilit prin sentina de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creane. Dac sunt mai multe cereri, judectorul le va soluiona toate simultan. nregistrarea tabelului definitiv Dup ce toate contestaiile au fost soluionate, administratorul judiciar sau lichidatorul va ntocmi tabelul definitiv al tuturor creanelor mpotriva averii debitorului. Conform articolului 3 punct 17, prin tabel definitiv de creane se nelege tabelul care cuprinde toate creanele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii acceptate n tabelul preliminar i mpotriva crora nu s-au formulat
259

contestaii

precum

creane

admise

cererea

soluionrii

contestailor. Spre deosebire de tabelul preliminar tabelul definitiv nu se comunic nici mcar debitorului. n acest tabel se va arta suma solicitat, admis, prioritatea creanei (garantat sau nu). Dup nregistrarea tabelului definitiv numai titularii creanelor nregistrai n tabelul definitiv pot s participe la votul asupra planului de reorganizare falimentului. Situaia creditorilor care nu i-au nregistrat creanele n termenul prevzut de lege Titularul de crean anterioar deschiderii procedurii care nu depuse cererea de admitere a creanelor pn la expirarea termenului prevzut de lege este deczut de creana respectiv din urmtoarele drepturi: a) dreptul de a participa i de a vota n carul adunrii generale a creditorilor; b) dreptul de a participa la distribuirea de sume n cadrul reorganizrii, falimentului; c) dreptul de a-i realiza creanele mpotriva debitorului sau a membrilor ori asociailor cu rspundere nelimitat ulterior nchiderii procedurii. Aceast decdere poate fi invocat oricnd de orice parte interesat. Situaia unor acte juridice ale debitorului n procedura de insolven Toate aciunile introduse de administratorul sau lichidator sunt scutite de taxe de timbru. Actele sunt cuprinse n articolul 80: acte de transfer cu titlu gratuit efectuate n cei 3 ani anterior deschiderii procedurii cu excepia sponsorizrilor n scop umanitar; operaiuni comerciale n care prestaia debitorului o depete pe cea primit efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
260

sau

la

orice

alte

repartiii

cadrul

procedurii

actele ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu intenia tuturor prilor implicate n aceste acte de a sustrage bunurile de la urmrirea de ctre creditori sau de a le leza n orice fel drepturile;

acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. Dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n faliment dac aceast sum este mai mic dect valoarea actual de transfer;

constituirea ori perfectarea unei garanii reale pentru o crean care era chirografar (negarantat) n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

plile anticipate ale datoriilor efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii dac scadena lor fusese stabilit pentru o dat ulterioar;

acte de transfer sau asumarea de obligaii efectuate de debitor ntr-o perioad de 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

n toate aceste cazuri aciunea n anulare are ca scop recuperarea tuturor prestaiilor n folosul averii debitorului i pentru protejarea drepturilor creditorilor. Termenul pentru introducerea aciunilor n anulare Aciunile n anularea actelor frauduloase pot fi introduse de ctre administratorul judiciar. Dup caz, n termen de un an de la data ntocmirii raportului administratorului dar nu mai trziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. i comitetul creditorilor are calitatea procesual de a introduce la judectorul sindic o astfel de aciune dac administratorul judiciar sau lichidatorul nu o face. O astfel de aciune introdus de comitetul creditorului se stinge ca fiind lipsit de interes n situaia n care administratorul sau lichidatorul introduce ulterior aciunea n anulare, deoarece aciunea comitetului creditorilor este subradierea aciunii introduse de administratorul sau lichidator.
261

Efectele nulitii asupra terului dobnditor Terul dobnditor n cazul unui transfer patrimonial anulat n conformitate cu articolul 80 va trebuii sa restituie averii debitorului bunul transferat. n cazul n care bunul care trebuie restituit nu mai exist, trebuie restituit averii debitorului valoarea bunului de la data transferului efectuat de ctre debitor. Terul dobnditor care a restituit averii debitorului fie bunuri, fie valoarea acestuia, va avea o crean de aceeai valoare mpotriva averii debitorului cu condiia ca terul s fie acceptat transferul cu bun intenia, credin. n caz contrar terul dobnditor pierde creana sau bunul rezultat din repunerea n situaia anterioar n favoarea averii debitorului. Reaua credin a debitorului dobnditor trebuie dovedit. Terul dobnditor cu titlu gratuit de bun credin va restitui bunurile n starea n care se gsesc, iar n lipsa acestora va restitui diferena de valoare cu care s-a mbogit. n cazul terului dobnditor de rea credin, acesta va restitui n toate cazurile ntreaga valoare precum i fructele percepute. Dac terul sub-dobnditor este so, rud sau afin pn la gradul 4 al debitorului se prezum relativ ca acesta a cunoscut transferul patrimonial efectuat era susceptibil de a fi anulat. Publicitatea aciunilor n anulare Pentru a mpiedica transferuri n lan, articolul 25 din lege prevede c cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota din oficiu n registrele de publicitate aferente. Situaia juridic a unor contracte ale debitorului aflate n curs de executare pe timpul desfurrii procedurii de insolven, articolul 86 din lege prevede c n vederea creterii la maxim a valorii averii debitorului, administratorul juridic sau lichidatorul poate s menin sau s denune orice contract, ncheierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, att timp ct aceste contracte nu vor fi fost executate n totalitate ori substanial de ctre toate prile implicate. Administratorul judiciar sau lichidatorul trebuie s rspund n termen
262

de 3 de zile unei notificri ale contractului prin care i se cere s opteze pentru meninerea ori denunarea contractului. n lipsa unui rspuns, administratorul sau lichidatorul nu mai poate solicita executarea contractului, acesta fiind socotit, denunat. Pe perioada de observaie cu acordul co-contractailor, administratorul judiciar va putea menine contractele de credit sau va putea modifica clauzele astfel nct acestea s asigure echivalena prestailor viitoare. Modificrile vor fi supuse aprobrii comitetului creditorilor. Dac vnztorul este al unui bun imobil, a reinut titlul de proprietate pn la plata integral a preului vnzrii, vnzarea va fi considerat ca fiind executabil de ctre vnztori i nu poate fi denunat. n contractul de munc sau nchiriere va putea fi denunat numai cu respectarea termenului legal de preaviz. Prin derogare de la codul muncii, n procedura simplificat sau n cazul intrrii n faliment n procedura general desfacerea contractelor individuale de munc ale personalului debitorului se va face de urgen de ctre lichidator fr a fi necesar parcurgerea de concediere colectiv dar lichidatorul trebuie s acorde personalului concediat un preaviz de 15 zile lucrtoare. ntr-un contract prevznd pli periodice din partea debitorului, meninerea contractului nul va obliga pe administrator sau lichidator s fac pli restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de pli restante se pot formula pli restante. Denunarea contractului (concediu al contractului) Este definit ca fiind actul unilateral al administratorului sau lichidatorului prin care acesta i manifest dorina n sensul ncetrii pentru viitor a efectelor contractelor n cauz. 6.4. Procedura de reorganizare Reorganizarea judiciar definit n articolul 3 punct 20:

procedura care se aplic debitorului persoan juridic n vederea achitrii datoriei acesteia conform programului de plat a creanelor.
263

Procedura de reorganizare presupune ntocmirea, aprobarea, implementarea i respectarea unui plan numit plan de reorganizare care poate s prevad mpreun sau separat urmtoarele: restructurarea operaional i/sau financiar a debitorului; restructurarea corporativ prin modificarea structurii de capital social; restrngerea activitii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. Planul de reorganizare Are o tripl natur juridic: contractual, judiciar, legal. Etape: a) propunerea planului de reorganizare (articolul 94); b) comunicarea i admiterea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic (articolul 98 aliniat 102); c) publicitatea planului de reorganizarea (articolul 99); d) votarea (articolul 100); e) confirmarea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic (articolul 101); f) executarea planului de reorganizare (articolul 102). A. Propunerea planului de reorganizare Intenia de a propune un plan de reorganizare. Pot propune un plan urmtoarele categorii: debitorul cu aprobarea adunrii generale a acionarilor sau asociailor n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane cu condiia formulrii inteniei de reorganizare dac procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori dac debitorul nu contest c ar fi n stare de insolven. administratorul judiciar la data desemnrii sale i pn la ndeplinirea unui termen de 30 zile de la data afirii tabelului definitiv de creane cu condiia s-i manifeste aceast intenie pn la votarea raportului prevzut n articolul 59 aliniat 2.
264

unul sau mai muli creditori care i-au anunat intenia pn la votarea raportului prevzut n articolul 59 aliniat 2 deinnd mpreun sau cel puin 20 % din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv. Actuala reglementare nu mai permite debitorului de a propune un plan de reorganizare dac nu i-a declarat starea de insolven.

Termenul de depunere a planului de reorganizare este de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane. Nedepunerea, nerespectarea termenelor prevzute de lege pentru depunerea unui plan de reorganizare. Iar depunerea unui plan de ctre persoanele care nu au calitate procesual prevzut de lege pentru depunerea unui astfel de plan duce la decderea prilor respective din drepturi de a depune un plan de reorganizare i n trecerea din dispoziia judectorului sindic la procedura falimentului. Coninutul planului de reorganizare poate s prevad mpreun sau separat urmtoarele: restructurarea operaional sau financiar a debitorului, restructurarea corporativ prin modificarea structurii capitalului social, restrngerea activitii debitorului prin lichidarea unor bunuri. Programul de plat a creanelor cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se oblig s le plteasc creditorilor prin raportarea la tabelul definitiv de creane i la fluxurile de numeral aferente planului de reorganizare. Programul de plat a creanelor devine un titlu executoriu prin confirmarea planului i este principalul indicator fa de care administratorul judiciar raporteaz buna desfurare a reorganizrii; cuprinde sumele ce trebuie pltite cu respectarea regulilor: respectarea creanelor garantate (nici un creditor nu poate primi mai mult dect cuantumul creanei recunoscute prin tabelul definitiv); nici un creditor nu poate primi mai puin dect n caz de faliment;
265

toi creditorii dintr-o grup sunt ndreptii la acelai procent de recuperare din valoarea absolut recunoscut a creanelor;

termenul la care debitorul urmeaz s plteasc aceste sume.

Modificarea planului de reorganizare un plan de reorganizare confirmat ulterior intrrii n vigoare a noii legislaii i a crui perioad de executare este mai mic de 3 ani. Calculat de la data confirmrii va putea fi modificat prin prelungirea acestui termen cu respectarea legii. Planul de reorganizare al unui termen de executare a fost stabilit sub cel de 2 ani poate fi prelungit pn la mplinirea unui termen de 2 ani termen care curge de la data confirmrii iniiale a planului. B. Comunicarea i admiterea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic O copie a planului de reorganizare produs se depune la grefa tribunalului i la oficiul registrului unde este nregistrat debitorul. Dup ndeplinirea procedurii de comunicare (planul se comunic debitorului, administratorului judiciar i comitetului creditorilor), judectorul sindic va convoca n termen de 20 de zile de la nregistrarea planului propus o edin pentru admiterea sau respingerea planului propus. Dup o verificare, judectorul sindic privind condiiile de adminisibilitate, judectorul va propune o sentin de admitere sau respingere. Dup admitere, judectorul sindic dispune administratorului judiciar convocarea adunrii generale a creditorilor i a debitorului ntr-unt termen de 20-25 de zile dar nu nainte de afiarea tabelului definitiv de creane. Dac au fost exprimate mai multe intenii de depunere a unor planuri de reorganizare judectorul sindic va fixa un termen maxim pn cnd aceste planuri pot fi propuse astfel nct votarea s se fac n aceeai edin. C. Publicitatea planului de reorganizarea n termen de 5 zile de la admiterea planului de reorganizare, judectorul sindic va dispune administratorului judiciar publicarea unui anun referitor la propunerea planului n buletinul procedurilor de
266

insolven cu indicarea persoanei, a datei, a datei de confirmare a planului care nu va depi 15 zile de la data exprimrii votului asupra planului de reorganizare. Din momentul publicrii planului de reorganizare, toate prile interesate sunt socotite c au luat la cunotin att de planul de reorganizare ct i de data la cere se va vota. D. Votarea Dup informarea de ctre administratorul judiciar privind voturile exprimate n scris ncepe operaiunea de votare n funcie de categoriile distincte de creane, fiecare crean beneficiind de un vot, un plan este socotit ca fiind acceptat de o categorie de creane dac n categoria respectiv planul este acceptat de o majoritate absolut din valoarea creanelor din acea categorie. Un plan este acceptat dac: cel puin 50%+1 din una din categoriile de creane care voteaz separat accepta sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una din categoriile defavorizate s accepte planul; n cazul n care sunt doar 2 categorii de creditori, planul de reorganizare se consider acceptat dac categoriile defavorizate accept planul; dac ambele categorii sunt defavorizate, planul de reorganizare se consider acceptat, iar cazul n care categoria cu valoarea total mai mare a creanelor a acceptat planul de reorganizare; dac o categorie defavorizat respinge planul, nici una din categoriile de rang inferior nu va primi mai puin dect n faliment. Categoriile de creane care voteaz separat: 1) creditorii cu creanele garantate; 2) creditorii bugetari; 3) creditorii chirografare stabilii conform articolului 96 aliniat 1 (sunt furnizorii de servicii); 4) ceilali creditori chirografare.
267

Fiecare creditor, categorie de creditor, trebuie s primeasc cel puin ct ar fi primit n procedura falimentului. E. Confirmarea planului de reorganizare de ctre judectorul sindic La data stabilit (cea prevzut n sentin) planul de reorganizare va fi confirmat printr-o sentin de ctre judectorul sindic, dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: cel puin jumtate +1 din categoria de creane menionate n programul de pli (creanele care voteaz separat) accept sau sunt socotite c accept planul cu condiia ca minim una din categoriile defavorizate s accepte planul; n cazul n care sunt doar 2 categorii, planul se consider acceptat n cazul n care categoriile de creane au valoarea total cea mai mare accept planul; fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament corect i echitabil prin acest plan. Destinatarii pot fi propuse i chiar admise mai multe planuri de reorganizare, doar un singur plan poate fi confirmat. Dup confirmare, nu mai este legal admis propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricrui alt plan de reorganizare. Dac nu este confirmat nici un plan de reorganizare i termenul a expirat, judectorul sindic va dispune de ndat nceperea procedurii falimentului (articolul 107). F. Executarea planului de reorganizare (articolul 102). Sentina care confirm un plan intr n vigoare, activitatea debitorului este reorganizat n mod corespunztor. n sinteza n care debitorul nu se conformeaz planului sau desfurarea activitii debitorului aduce pierderea averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare creditor precum i administratorului special pot solicita oricnd judectorului sindic s aprobe intrarea n faliment.
268

nregistrarea unei astfel de cerere nu suspend continuarea activitii debitorului pn cnd judectorul sindic nu dispune n acest sens. n planul de reorganizare se precizeaz n programul de pli cheltuielile administrative (remunerarea experilor i lichidatorilor) i cum se face plata acelei pli. 6.5. Procedura falimentului Definiie. Este dat de articolul 3 punct 23 din lege: prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual, colectiv i egalitar care se aplic debitorului (persoan fizic sau juridic) n vederea lichidrii averii acestuia pe acoperirea pasivului fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat. Prin faliment se nelege dizolvarea i lichidarea n cazul persoanelor juridice i lichidarea averii n cazul persoanelor fizice. Cazul de intrare n faliment: 1) debitorul: a) b) i-a declarat intenia de a intra n procedura nu i-a declarat intenia de reorganizare, sau c ar fi n stare de insolven i simplificat; la cererea creditorilor de deschidere a procedurii a contestat c) contestaia a fost respins de judectorul sindic; nici unul din subiectele de drept ndreptite s propun un plan de reorganizare nu a propus un astfel de plan sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat. 2) debitorul i-a declarat intenia de reorganizare dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat; 3) obligaiile de plat i celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite reorganizare n condiiile confirmat stipulate sau prin planul de
269

desfurarea

activitii

debitorului n decursul reorganizrii aduce pierderi averii sale; 4) a fost aprobat raportul administratorului special prin care se propune intrarea n faliment. Prin hotrrea prin care se decide intrarea n faliment judectorul sindic va pronuna dizolvarea societii debitor i va dispune urmtoarele msuri: ridicarea dreptului de administrare al debitorului, acest drept fiind exercitat de ctre lichidator; n cazul procedurii generale desemnarea unui lichidator provizoriu stabilindu-se remuneraia i atribuiile. Msuri premergtoare lichidrii (articolele 113-115) n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul sindic trimite notificri tribunalelor din acele judee n vedere sigilrii de urgen a acelor bunuri. Efectuarea lichidrii La fiecare 3 luni calculate de la data nceperii lichidrii i cuprinse ntr-un program de administrare a lichidrii (trebuie ntocmit la 30 de zile de la numirea lichidatorului), lichidatorul are obligaia s prezinte comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obinute din lichidarea i ncasarea creanelor, trebuie s prezinte comitetului creditorilor i un plan de distribuire ntre creditori. Lichidarea bunurilor va fi efectuat sub control judectoresc. n vederea maximizrii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe pia ntr-o form adecvat acestora, toate cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. Metode de vnzare a bunurilor Lichidarea bunurilor va ncepe imediat dup finalizarea de ctre lichidator a inventarierii bunurilor cuprinse n averea debitorului. Bunurile vor fi vndute n bloc sau individual, la licitaie public sau prin negociere direct sau combinaie. Lichidatorul are obligaia s propun creditorilor metoda de vnzare prezentnd i un regulament de vnzare. Care trebuie s descrie modul n care se va realiza vnzarea. Metoda de vnzare a bunurilor este adoptat de adunarea
270

general

pe

baza

propunerii

lichidatorului

recomandrii

comitetului creditorilor. lichidatorul poate s angajeze un evaluator. Ordine de distribuire a creanelor (articolul 123) Principii: ordinea de distribuire este imperativ n situaia n care exist mai multe creane aflate n aceeai ordine de preferin distribuia se face proporional cu valoarea creanei; regula proporionalitii confer cruia sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean din tabelul definitiv; distribuirea sumelor n funcie de rangul de prioritate titularii de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar potrivit ordinii de distribuie din articolul 123; cota de faliment (suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective) dac sunt fonduri rmase nereclamate n termen de 90 de zile de ctre cei ndreptii la aceste fonduri, fondurile respective vor fi depuse de lichidator n bnci n contul averii debitorului, iar extrasul de cont va fi depus la tribunal. n lipsa disponibilitilor n contul debitorului fondurile astfel depuse vor fi utilizate plile efectunduse pe baza unui buget provizionat pe o perioad de 3 ani aprobat de judectorul sindic Cazuri de nchidere a procedurii de insolven Pentru a evita divergizarea procedurii, procedura de insolven poate fi nchis n orice stadiu n cazurile n care nu se pot identifica bunuri n averea debitorului sau bunurile identificate nu pot acoperii cheltuielile administrative. Nici un creditor nu avanseaz aceste surse de bani.
271

a) nchiderea procedurii pentru lips de resurse (articolul 131); b) nchiderea procedurii n caz de reorganizare sau faliment (articolul 132); c) nchiderea procedurii pentru lipsa creditorilor (articolul 134) n cazul n care n urma cererii introductive a debitorului de deschidere a procedurii de insolven, dac la expirarea termenului pentru nregistrarea cererilor de creane se constat lipsa lor, judectorul sindic va pronuna o sentin i de revocare a hotrrii de deschidere a procedurii dar aceast regul se aplic numai cnd nu sunt creane care se nscrie din oficiu. d) alte cazuri de nchidere a procedurii (articolul 133). Efectele nchiderii procedurii a) notificarea nchiderii procedurii: sentina de nchidere a procedurii va fi notificat de ctre judectorul sindic direciei teritoriale a finanelor publice i registrul unde este nregistrat debitorul; b) descrcarea de ndatorii a organelor i a altor participani la procedur: prin sentina de nchidere mai este descrcat judectorul sindic (se desesizeaz); c) descrcarea de obligaii a debitorului: articolul 137 din lege reglementeaz regula conform cruia nchiderea procedurii de faliment are ca efect descrcarea debitorului persoan fizic de obligaiile pe care le avea nainte de intrare n faliment sub condiia ca debitorul s nu fie gsit de infraciunea bancrut frauduloas sau pli sau transferuri frauduloase. n astfel de situaii debitorul este descrcat numai cnd plile sunt fcute din averea sa (are loc n procedura de reorganizare). Articolul 137 aliniat 2 prevede c la data confirmrii unui plan de reorganizare, debitorul este descrcat de diferena dintre valoarea obligaiilor pe care le avea nainte de confirmarea unui plan de reorganizare i cea prevzut n plan.
272

Absolvirea de obligaii a debitorului are loc numai n cea ce privete persoana debitorului. n consecin descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fideiusorului sau codebitorului principal. Rspunderea membrilor organelor de conducere n dreptul comun rspunderea juridic poate fi: civil: care are ca finalitate o sanciune pecuniar datorat celui afectat de conduita ilicit; penal cu sanciuni privative de libertate sau pecuniare datorate statului. Rspundere civil poate fi: contractual cu nclcarea dispoziiilor contractuale; delictual pentru fapta proprie. a) fapt ilicit; b) raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat; c) prejudiciul; d) culpa delictual. A. Fapta ilicit Pentru existena ei, legea prevede cazuri speciale i limitative. Sunt realizate elementele unei fapte ilicite care pot antrena rspunderea organelor de conducere n cazul procedurii de insolven. Atunci cnd membrii organelor de supraveghere sau de conducere au cauzat parial sau total starea de insolven a debitorului: 1) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice n folosul propriu sau n folosul altei persoane; 2) au fcut acte de comer n interes personal sub acoperirea persoanei juridice; 3) au dispus de interes personal continuarea unei activiti care ducea n mod vdit persoana juridic la ncetarea de pli;
273

Condiiile antrenrii rspunderii

4) au inut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au inut contabilitatea n conformitate cu legea; 5) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mrit n mod fictiv pasivul acesteia (bancrut frauduloas); 6) au folosit mijloace ruintoare pentru a procura persoanei juridice fonduri n scopul ntrzierii de pli; 7) n luna precedent ncetrii plilor au pltit sau au dispus s se plteasc cu preferin unui creditor n dauna altui/altor creditori. Caracterul ilicit a faptei poate fi exclus: starea de necesitate; legitim aprare; ordinul legii sau comanda autoritii legitime; executarea unui drept; consimmntul victimei; fapta unui ter pentru care cel vizat nu este inut s

rspund. B. Raport de cazualitate dintre fapta ilicit i prejudiciul creat Existena rspunderii. C. Prejudiciul relaie cauz efect; rspunderea va fi angajat numai dac persoana mpotriva cruia se execut aciunea a cauzat starea de insolven a debitorului; legtura de cauzalitate este un element obiectiv al rspunderii civile i nu unul care s in de vinovia fptuitorului; legtura de cauzalitate exist chiar dac persoana care a comis fapta ilicit a cesionat prile sociale, iar terul cesionat a preluat i calitatea de administraie.
274

lui

este

doua

condiie

pentru

antrenarea

D. Culpa delictual Trebuie s rezulte din conduita membrilor organelor de conducere ale debitorului sau alte persoane care au cauzat starea de insolven a debitorului. Pentru aprecierea culpei, judectorul sindic trebuie s se raporteze la bonus pater familias. Culpa nu trebuie s fie neaprat sub forma inteniei. Rspunderea civil va fi antrenat indiferent de forma de vinovie constatat dar nu va fi antrenat atunci cnd nu exista vinovie. Aciunea n rspundere Aciunea n rspundere a persoanelor care au cauzat insolvena debitorului se prescrie n termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuie s fie cunoscut persoanei care a cauzat apariia strii de insolven dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotrrii de deschidere a procedurii. Aceast aciune poate fi introdus ntre momentul deschiderii i nchiderii procedurii. Executarea silit msuri asiguratorii n conformitate cu 142 din lege, executarea silit mpotriva membrilor organelor de conducere sau mpotriva oricrei persoane care a cauzat starea de insolven a debitorului se efectueaz de ctre judectorul sindic n conformitate cu dispoziiile dreptului comun. Dup nchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silit vor fi repartizate de ctre executorul judectoresc n conformitate cu tabelul definitiv de creane pus la dispoziie de lichidator. CAPITOLUL VII TITLURILOR DE CREDIT 7. 1. Noiune, definiie i caractere juridice nc din antichitate cei care realizau activiti comerciale au neles limitele pe care le impune folosirea exclusiv a numerarului n derularea operaiunilor comerciale. Acest lucru a dus la crearea

275

unor instrumente care s faciliteze efectuarea tranzaciilor, instrumente materializate prin intermediul titlurilor de credit. Practic, titlurile de credit sunt documente care pot circula mult mai uor dect banii, fiind totodat negociabile. Ele permit titularilor s-i exercite, la scaden, drepturile literale i autonome menionate n cuprinsul lor; existena acestor drepturi este strns legat de existena material a documentului. Trebuie s ne ferim de eventuale confuzii care ar putea s apar ntre aceste documente i titlurile de credit din dreptul civil. Astfel, noiunea de titlu din dreptul civil desemneaz un nscris care consemneaz un drept al unei persoane, iar cea de titlu de credit se refer la acel nscris care consemneaz existena unui drept de crean a crui realizare urmeaz a se face dup un timp (la termen), pn n momentul respectiv existnd doar o crean neexigibil. ns, n timp ce titlurile de credit din dreptul comercial presupun o strns legtur ntre drept i documentul care l consemneaz i care las chiar impresia c ar constitui izvorul dreptului pe care l consemneaz, n dreptul civil simpla tradiiune a titlului nu echivaleaz cu transmiterea dreptului pe care acesta l consemneaz. Aceast operaiune presupune anumite formaliti pe care nu le ntlnim n cazul transmiterii titlurilor comerciale de credit. Putem defini titlul de credit ca fiind acel document n temeiul cruia posesorul su legitim are posibilitatea de a exercita dreptul consemnat n acel nscris, la o dat determinat. Titlurile de credit se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: Formalismul. Titlurile de credit se exprim printr-un nscris sau document. Literalitatea. Dreptul menionat n titlu se realizeaz numai n condiiile indicate prin nscris. Autonomie. Dreptul din titlul de credit este independent n sensul c fiecare posesor legitim al titlului dobndete un drept propriu i autonom.
276

Noul drept este determinat numai de relaia dintre posesor i titlu. 7.2. Clasificarea titlurilor de credit Clasificarea titlurilor comerciale de credit prezint o deosebit importan sub aspectul regimului juridic aplicabil diferitelor categorii de titluri. Exist mai multe criterii de clasificare a acestora, criterii pe care le vom arta n cele ce urmeaz. A. Dup natura prestaiei sau coninut, titlurile de credit sunt de patru feluri: - titluri propriu-zise; - titluri reprezentative; - titluri de participaie; - titluri improprii. Titlurile de credit propriu-zise cuprind o promisiune de prestaiuni viitoare. Ele dau dreptul titularului la o sum determinat de bani sau la o anumit cantitate de mrfuri fungibile. n aceast categorie se includ: cambia, biletul la ordin, cecul, obligaiile emise de societile comerciale, poliele de asigurare. Titlurile de credit reprezentative ncorporeaz un drept real asupra unei cantiti de mrfuri determinate, care este depozitat sau predat pentru a fi transportat. Titularul documentului are posesia mrfurilor prin reprezentantul su, precum i un drept de dispoziie asupra lor. Titlurile reprezentative se subrog i circul n locul mrfurilor pe care le reprezint. Dintre acestea fac parte conosamentul, recipisa de depozit i warantul. Titlurile de credit de participaie sau de drepturi corporative, certific un drept complex ce decurge din calitatea de component al unei colectiviti. Astfel, acionarul unei societi comerciale are att drepturi patrimoniale ct i drepturi personale nepatrimoniale. n titlurile de credit de participaie sunt cuprinse aciunile.
277

Titlurile de credit improprii sunt documente de probaiune i legitimare. Ele constituie titluri de credit numai prin structura lor exterioar. La rndul lor, acestea se mpart n documente de legitimare i titluri aparente. Titlurile aparente se utilizeaz ca mijloc de dovad a unor raporturi juridice. Dintre acestea mai important este factura. Titlurile de credit improprii nu incorporeaz dreptul n document; n principiu ele nu circul i nu confer un drept autonom. B. Dup modul de circulaie, de desemnare a

posesorului sau form, avem: - titluri nominative; - titluri la ordin; - titluri la purttor; Titlurile de credit nominative conin n text numele unei persoane determinate, titular al dreptului de crean ce rezult din cuprinsul documentului. Acestea se transmit prin cesiune i prin transfer. Cesiunea se realizeaz prin inserarea unei meniuni pe nscris i remiterea documentului, iar transferul se efectueaz prin nscrierea transmiterii n registrul societii emitente i indicarea ei n titlu. Titlurile de credit la ordin cuprind numele beneficiarului, precum i o clauz prin care posesorul este ndrituit s dispun de document. Aceste titluri se transmit prin gir. Formalitatea girului implic manifestarea de voin a posesorului i predarea titlului. Titlurile de credit la purttor nu precizeaz n cuprinsul lor numele titularului. Beneficiar este persoana care se afl n posesia documentului. Ele se transmit prin tradiiunea (predarea) documentului. C. n raport de cauza lor, titlurile de credit se mpart astfel: titluri cauzale; titluri abstracte.
278

Titlurile cauzale cuprind meniunea expres a cauzei pentru care se datoreaz prestaiunea. Fiind un element intern ai obligaiei, indicarea cauzei este esenial pentru valoarea juridic a titlului. Titluri de credit abstracte nu prevd cauza juridic a obligaiei. Valabilitatea titlului este independent de exprimarea cauzei care constituie un element extern al obligaiei. 7. 3. Cambia Noiune i trsturi Unul dintre titlurile de credit cele mai utilizate n relaiile comerciale internaionale este cambia. Elemente caracteristice acestui instrument de plat gsim chiar i n antichitate; nesigurana cilor de transport, precum i dificultile pe care le implica transportul unei sume mari de bani, care ar fi reprezentat o greutate important, au fcut s se dezvolte aceast modalitate de plat. Astfel, atunci cnd o persoan trebuia s fac o plat ntr-un loc mai ndeprtat depunea la un bancher ce avea debitori n zona respectiv suma de bani pe care altfel ar fi trebuit s o transporte singur; n schimbul acestor bani, bancherul i elibera o scrisoare prin care ddea delegaie debitorului su s plteasc celui de la care primise banii, sau la ordinul acestei persoane, suma respectiv. Evul Mediu este ns perioada n care cambia a nceput s reprezinte ceva apropiat de ceea ce nelegem n prezent prin aceast noiune. Cambia este un titlu de credit prin care o persoan, numit trgtor, d ordin altei persoane, numite tras, s plteasc unei a treia persoane, numit beneficiar, o sum de bani determinat, la o anumit dat i ntr-un anumit loc. Aceasta ndeplinete trei funcii: constituie un procedeu de schimb n materie monetar; servete ca instrument de plat; constituie un instrument de credit. Ca procedeu de schimb n materie monetar, cambia constat de exemplu un contract de schimb a crui realizare ar putea fi
279

schematizat dup cum urmeaz: cel ce are nevoie de o sum de bani ntr-o anumit moned n alt localitate, pe o alt pia sau ntro alt ar, obine de la o alt persoan o scrisoare ctre corespondentul acestuia aflat n localitatea respectiv, prin care semnatarul scrisorii i cere s pun la dispoziia aductorului ei suma de bani prevzut n scrisoare. Cambia servete i ca instrument de plat. Posesorul uneia sau a mai multor cambii, pltibile ntr-o anumit localitate, poate face pli dnd cambiile n loc de numerar, corespunztor sumelor prevzute n cuprinsul lor. Caracterul cambiei de instrument de credit rezult din faptul c aceasta nu este pltit imediat, ci la un anumit termen. Asta nu nseamn c beneficiarul cambiei nu-i poate valorifica, cel puin n parte, dreptul su anterior ajungerii la termen. Astfel, el se poate prezenta cu cambia la o banca pentru a efectua o operaiune de scont; banca i va plti suma prevzut n titlul de credit, mai puin o sum egal cu valoarea dobnzii pn la scaden. Mai exist i posibilitatea ca beneficiarul cambiei s o transmit, prin gir, unui alt comerciant n contul unei obligaii fa de acesta sau contra unei sume de bani. Obligaia nscris n cambie nu poate avea ca obiect dect plata unei anumite sume de bani, orice alt prestaie fiind exclus. Drepturile i obligaiile consemnate n cambie nu depind nici ntr-o msur de actul juridic ce le-a generat i n baza cruia cambia a fost emis; viciile care l afecteaz nu se rsfrng n nici o situaie asupra raportului juridic consemnat n cambie atta timp ct aceasta a fost emis cu respectarea condiiilor de form i de fond cerute de lege. Existena cambiei este total independent de evoluia actului juridic respectiv, ceea ce denot caracterul abstract al acestui titlu de credit. Obligaiile cambiale nu pot fi afectate de condiii, orice stipulaie contrar atrgnd nulitatea cambiei. Aceast msur a fost luat pentru a se evita subminarea siguranei cambiei. Utilizarea cambiei prezint urmtoarele avantaje:
280

se transmite simplu i rapid prin gir; confer certitudine beneficiarului, de vreme ce a fost fa de beneficiar sunt inopozabile excepiile pe care trasul este garantat solidar de girani. Toate acestea fac din cambie un instrument de plat frecvent

acceptat de tras; le-ar fi putut opune trgtorului; -

utilizat n relaiile comerciale internaionale, n ciuda faptului c s-au dezvoltat i alte mijloace de plat compatibile cu acest tip de operaiuni. Condiii form i de fond Emiterea cambiei i circulaia acesteia creeaz anumite efecte juridice, n baza voinei persoanelor implicate. Aceast voin trebuie s se manifeste n condiiile legii, att n privina fondului, ct i a formei titlului de credit la care ne referim. Aceste condiii sunt impuse prin intermediul Legii nr. 58/1934 privind cambia i biletul la ordin; n cazul n care anumite aspecte nu sunt reglementate prin dispoziii speciale, devin incidente dispoziiile dreptului comun n materie. Pe plan internaional opereaz dispoziiile Conveniei de la Geneva (1930) privind reglementarea uniform a cambiei i biletului la ordin. Dei Romnia nu a aderat formal la aceast Convenie, Legea nr. 58/1934 cuprinde dispoziii foarte apropiate de cele ale reglementrii uniforme; exist totui numeroase probleme, legate n primul rnd de traducerea defectuoas a textului Conveniei; nu sunt puine nici problemele legate de conflictele de legi care se ivesc n reglementarea anumitor aspecte. Condiii de form Titlul cambial este un act riguros formal. Semnificaia formalismului nu rezult numai din cerina imperativ a unui nscris care s cuprind obligaiile prilor, ci i din faptul c sensul obligaiilor asumate este determinat de locul unde sunt nscrise meniunile (pe faa sau pe spatele titlului).
281

Formalismul cambiei se exprim de asemenea i prin cerina ca nscrisul s cuprind anumite meniuni obligatorii, alturi de meniunile facultative. Coninutul unei cambii este garantat de dou reguli a suficienei i a certitudinii. Regula suficienei cere ca din meniunile ce le cuprinde o cambie s rezulte toate informaiile necesare concretizrii obligaiilor cambiale. Regula certitudinii presupune ca, din punct de vedere literal, textul s fie astfel formulat nct s nu fie susceptibil de interpretri diferite. Cambia trebuie s cuprind n structura sa un numr de 8 elemente dup cum urmeaz: fcut; data i locul emiterii; semntura trgtorului. n afar de meniunile obligatorii artate mai sus, cambia mai poate s cuprind i o serie de clauze accesorii i care pot fi: - clauze susceptibile s influeneze obligaiile cambiale cum ar fi nu la ordin ori netransmisibil prin gir. n prezena acestor clauze, beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir; - clauze care nu afecteaz obligaiile cambiale: clauza "dup aviz" cu semnificaia c trasul nu accept titlul respectiv i nici nu-1 pltete dect dup ce va primi o ntiinare de la trgtor; clauza valoarea primit n mrfuri sau n alimente ori n numerar care indic cauza emiterii sau proviziunea. denumirea de cambie; ordinul necondiionat de a plti o sum de bani; numele aceluia care trebuie s plteasc (tras); scadena; locul unde plata trebuie fcut; numele celui cruia, sau la ordinul cruia, plata trebuie

282

Condiii de fond Avnd n vedere c norma special, Legea nr. 58/1934, nu conine nici o referire la condiiile de fond ale cambiei, devin incidente n acest sens dispoziiile dreptului comun n materia condiiilor de fond cerute pentru validitatea unui act juridic, mai exact ale Codului civil. Aceste dispoziii privesc urmtoarele elemente: capacitatea; consimmntul; obiectul; cauza. n ceea ce privete capacitatea, Convenia de la Geneva din 1930 las n seama fiecrui stat stabilirea condiiilor privind capacitatea unei persoane de a-i asuma obligaii cambiale. Aceast problem este reglementat la noi de Decretul 31/1958; potrivit art. 3 C. com., cambia reprezint fapt de comer, ceea ce face necesar ca cel care o elibereaz s comerciant. n principiu, momentul semnrii capacitatea trebuie s existe n momentul dar beneficiaz de capacitate deplin n semnrii cambiei; dac persoana respectiv este incapabil n momentul punerii n circulaie a titlului ne vom afla n prezena unui caz de ratificare. Lipsa capacitii atrage nulitatea relativ, mai puin n cazul n care incapabilul a folosit manopere dolosive pentru a induce celeilalte pri convingerea c este capabil. Sanciunea nulitii nu se aplic n ceea ce-i privete pe ceilali semnatari, obligaiile acestora rmnnd valabile. Potrivit Conveniei, dac o persoan incapabil potrivit legislaiei sale naionale semneaz cambia pe teritoriul unei ri dup a crei legislaie beneficiaz de capacitatea necesar obligrii valabile, atunci titlul cambial este considerat valabil.
283

beneficieze de capacitate deplin de

exerciiu, aa cum se cere oricrei persoane fizice pentru a fi

n materia cambiei, consimmntul i cauza prezint o anumit particularitate, n sensul c nu are nici o relevan cauza care a dat natere obligaiei cambiale, existena acesteia fiind independent. Obiectul obligaiei cambiale nu poate consta dect n plata unei sume de bani, orice alt prestaie fiind exclus. Transmiterea cambiei De regul cambia se transmite prin gir, atta timp ct nu cuprinde vreo prevedere contrar. Aceast modalitate de transmitere const n nscrierea unei anumite formule, de regul pe spatele titlului (de unde i denumirea de andosament), prin care se d curs voinei posesorului actual de a efectua transmiterea i remiterea titlului unui nou posesor. Putem deci s definim girul ca fiind acel act juridic prin care posesorul cambiei (girant) transmite toate drepturile sale izvorte din aceasta unei alte persoane (giratar), printr-o declaraie scris i semnat pe titlu, urmat de tradiiunea acestuia. Girul trebuie s cuprind ordinul de plat, adresat trasului, cu privire la obligaia de a plti noului beneficiar suma de bani nscris n cambie precum i semntura girantului. Dac nu este artat numele noului beneficiar, girul este n alb i posesorul unei astfel de cambii are la dispoziie urmtoarele posibiliti: s completeze girul cu propriul su nume, sau cu numele s gireze cambia din nou n alb sau n ordinul unei anume s predea cambia unui ter fr s completeze girul i fr saltei persoane; persoane; o gireze. Girul ndeplinete urmtoarele funcii: a) cambie; b) c) Ofer garanie pentru acceptarea i plata cambiei; Este un mijloc de legitimare a posesorului titlului cambial.
284

Este un mijloc de transmitere a drepturilor nserate n

Prin efectul girului, giratorul devine titular al cambiei i al tuturor drepturilor izvorte din ea. Pe baza girului el i legitimeaz posesia titlului. Avalul este operaiunea prin care o persoan, numit avalist, garanteaz altei persoane, numit avalizat, plata unei cambii. Formula utilizat este de regul pentru aval sau pentru garanie i se nscrie pe cambie, pe adaosul acesteia, ori pe un duplicat. El trebuie s indice i persoana pentru care a fost dat, iar dac lipsete o asemenea indicaie se prezum c a fost dat pentru trgtor. De asemenea, obligatorie este i semntura avalistului. Avalistul este un debitor de regres. Dac el a pltit cambia, dobndete mpotriva avalizatului toate drepturile decurgnd din cambie. Se poate ndrepta mpotriva tuturor celor obligai fa de el sau numai mpotriva unuia dintre ei, la propria sa alegere. O cambie poate fi tras: la vedere; la un anumit timp de la vedere; la un anumit timp de la data emisiunii; la o dat fix. Pn la scaden, n funcie de modul cum aceasta este fixat, cambia trebuie prezentat trasului pentru acceptare, de regul la domiciliul ori sediul su. Acceptarea se scrie pe cambie, folosindu-se cuvntul acceptat sau o alt expresie echivalent, urmat de semntura trasului. Chiar i simpla semntur a trasului poate fi socotit drept acceptare. Acceptarea trebuie s fie necondiionat. Trasul poate s accepte numai o parte din sum. Prin acceptare, trasul se oblig s plteasc cambia la scaden. 7. 4. Biletul la ordin Biletul la ordin este cel mai simplu titlu de credit. El implic dou persoane i nu trei, ca n cazul cambiei sau al cecului.

285

Semnatarul se angajeaz la ordinul beneficiarului s plteasc suma indicat n biletul de ordin. Elementele de coninut ale biletului la ordin sunt urmtoarele: denumirea de bilet la ordin trecut n nsui textul titlului i promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; artarea scadenei; artarea locului unde plata trebuie fcut; numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie artarea date i locului emiterii; semntura emitentului. Din cele artate rezult c emitentul unui bilet la ordin se oblig s plteasc beneficiarului suma de bani determinat i nscris n titlu. Prin aceasta, biletul la ordin se deosebete de cambie, care comport un raport juridic complex ce se deruleaz cu participarea a trei persoane: trgtorul, trasul i posesorul titlului. Neimplicnd existena unui tras, biletul la ordin nu necesit o acceptare. Atunci cnd el este ns cu scaden la vedere, trebuie prezentat spre viz emitentului n termenul stabilit de lege sau n termenul fixat de emitent ori de girani. Refuzul emitentului de a da viza se constat printr-un protest, de la data cruia va curge termenul de la vedere. Referitor la aval, legea prevede c, dac nu s-a menionat pentru cine acesta a fost prestat, el se consider c este dat pentru emitent. 7. 5. Cecul Cecul este un mandat scris, dat unui bancher, de a plti la ordinul purttorului" o sum determinat. Bancherul este trasul", iar mandantul este trgtorul". Sunt asimilai bancherilor i agenii de schimb. Cecul este transmisibil prin andosare. Exist i o reglementare special a cecurilor potale. exprimat n limba ntrebuinat pentru redactarea acestui titlu; fcut; -

286

Asupra acestor ageni financiari se poate trage un cec, nu i asupra altora (pentru c cecul reprezint bani i, ca atare, el nu poate fi tras dect asupra unor ageni financiari profesioniti). Bancherul este trezorierul prin excelen pentru c la el se depun banii i, trgndu-se un cec, se vor utiliza aceti bani astfel depui. Cecul, ca instrument de plat nu poate fi tras asupra unui bancher dect dac la acesta exist o acoperire (un fond depus provizion). n mod curent se spune c se poate trage un cec atunci cnd bancherul are o datorie fa de trgtor, acesta din urm avnd o crean fa de bancher (ca urmare a depunerii unei sume de bani) i c aceast crean va profita purttorului cecului, ntr-adevr, oamenii au la bancher bani pui n depozit sau n cont creditor. Dar, sunt i cazuri cnd ali trgtori de cecuri nu sunt iniial creditori ai bancherului, ba chiar sunt debitorii acestuia i totui ei pot trage asupra lui cecuri valabile. Este cazul celor crora bancherul le-a deschis un credit prealabil i precis (linie de credit). Aceast deschidere de credit reprezint o crean a clientului i are valoarea unei datorii (previziuni). Deci, datoria (previziunea) poate avea dou surse, corespunztoare celor dou roluri ale bancherului care, fie furnizeaz banii si clienilor, fie primete banii altora, n ambele cazuri el poate s-i autorizeze clienii s trag asupra lui cecuri. Previziunea trebuie s existe din ziua n care se emite cecul, cci acesta este un instrument de plat imediat. Deci, previziunea nu poate fi la termen, dar este, necesarmente, la vedere. Beneficiarul cecului trebuie s fie creditat cu suma ce i se cuvine, imediat ce se prezint bancherului. Aceasta este marea diferen ntre cec i scrisoarea de schimb, n mod curent, n afaceri, este preferat, de debitorii comerciali, scrisoarea de schimb. Aceasta, datorit dorinei i nevoii de credit pe care o au comercianii. Pentru a nu fi nevoii s aib la ei n permanen bani ineri prefer s conteze pe bani la termen. Cecul,
287

dimpotriv, presupune bani imediat disponibili la bancher. Faptul de a emite un cec fr acoperire (provizion) constituie fapt penal. Constituie, de asemenea, infraciune, faptul de retragere a fondului (previziunii) dup ce s-a emis un cec sau s se trag un cec fr acoperire suficient. Securitatea cecului este astfel asigurat i prin msuri penale. Dac totui cecul este regularizat, ntr-un termen legal de 10 zile, prin constituirea, la bancher, a unei acoperiri (provizion) suficiente, deficiena din momentul emisiunii nu mai antreneaz dect o amend forfetar. O list neagr de trgtori de cecuri fr acoperire este pstrat la Banca Naional i nscrierea pe aceast list poate atrage interdicia de emitere de cecuri. Bncile vor fi i ele prevenite s refuze eliberarea de carnete de cecuri culpabililor. Cecurile sunt trase asupra bancherului trgtorului i, n general, primite la bancherul purttorului. Bncile n ansamblul lor, vor compensa cecurile purtate la ordinul lor, cu cele trase asupra lor, pentru aceasta fiind suficient o simpl edin de compensare. n practic se ntmpl s fie trase cecuri fr acoperire, atunci cnd lipsa previziunii este temporar i acoperirea necesar urmeaz a se face n scurt timp, n astfel de cazuri trgtorii i fac urmtoarea socoteal: cteva zile se pierd cu trimiterea cecului prin pot, beneficiarul mai pierde i el cteva zile pn s prezinte cecul bncii sale i banca la rndul ei va ntrzia i ea nainte de a o ncasa de la bancherul tras prin compensarea bancar. Aceasta nseamn 7, 8, 10 zile nainte ca cecul s fie confruntat cu acoperirea (provizion). Pn atunci acoperirea poate fi asigurat, chiar dac ea n-a existat n momentul emiterii. n asemenea condiii, este de neles c vor fi totui i cazuri cnd cecurile ajung fr acoperire la bancherul tras. Se mai ntmpl i s fie emise, de bun credin, cecuri fr acoperire, deoarece se ignor sau se uit, n momentul emiteri, c pentru o cauz oarecare, emitentul a devenit debitor al bancherului,
288

creditul su fiind epuizat, deci i acoperirea, ntr-un astfel de caz obligaia semnatarului rmne, dar acesta nu este pedepsit, cci emiterea unui cec fr acoperire nu constituie infraciune dect dac trgtorul a avut intenia s vatme drepturile altcuiva. Ca atare, bncile, din pruden, nu regleaz piaa cecurilor prezentate de persoane necunoscute dect la ncasare", i nici nu nscriu cecuri n creditul clientului, andosndu-le n numele lor, dect la ncasare". Purttorii cecului vor fi n ignoran pe tot timpul circuitului acestuia precednd ntoarcerea cecului la bancherul tras se va constata existena acestei monede scripturale false, adic n momentul n care bancherul tras va trebui s debiteze contul trgtorului, cu suma nscris n cec. Bancherul tras, constatnd lipsa acoperirii unui cec, refuz s1 plteasc, la prezentare. El nregistreaz acest incident i face o somaie trgtorului prin scrisoare recomandat nu confirmare de primire, de a regulariza situaia, pltind el nsui pe purttorul cecului, sau constituind o acoperire corespunztoare. Somaia de regularizare se ntinde, expres, la toate celelalte cecuri emise i care ar putea s se gseasc n aceeai situaie din lips de acoperire. Trgtorul este invitat, n acelai timp, s restituie toate carnetele de cec pe le posed cci incidentul l priveaz pe acesta de dreptul de a emite un nou cec, afar de cazul de retragere a fondurilor sale, sau cnd trebuie s certifice un cec admis de bancher. Interdicia poate fi ridicat dac, ntr-un termen ce se va fixa, emitorul i-a regularizat n ntregime situaia. Dar, tribunalul cruia i va fi supus delictul (dac socotete msura util pentru securitatea public) va putea el nsui s pronune con tra condamnatului interdicia de a emite cecuri. n acelai timp cu somaia fcut trgtorului, bancherul previne pe purttorul cecului i semnalizeaz incidentul Bncii
289

Naionale, pentru ca aceasta s nscrie trgtorul fr acoperire pe o list neagr pe care o ine la dispoziia tuturor bancherilor. Bncile sunt invitate astfel s asigure ele nsele propria lor poliie. Prima datorie a bancherului va fi aceea de a refuza eliberarea de carnete de cecuri clienilor lor care nu prezint ncredere i, n special, celor nscrii pe lista neagr. Trgtorul fr acoperire va trebui s repare orice pagub cauzat fie bncilor care s-ar putea s fi i onorat cecurile, fie purttorilor crora le-a fost refuzat plata. Bncile care au onorat cecurile se vor subroga n drepturile purttorilor contra trgtorului i n garaniile care ar putea asigura aceste drepturi. Toi cei pgubii pot protesta creana lor contra emitentului i s sechestreze bunurile mobile ale acestuia. Marele risc este ns insolvabiliatea emitentului fr acoperire, n acest caz, purttorul cecului va suporta nulitatea cecului, neputnd s acioneze bncile pen tru aceast pierdere dect n cazul de culp din partea acestora, mai ales n cazul de impruden n deschiderea unui cont i eliberrii de carnete de cecuri. Emiterea contient a unui cec fr acoperire sau cu acoperire insuficien este asimilat cu o excrocherie i constituie infraciune. Lipsurile i abaterile ban cherului de la prevederile legale sunt, de asemenea, pedepsite. Un procedeu care urmrete securitatea const n vizarea sau certificarea cecului de ctre bancher, care recunoate n felul acesta existena acoperirii (provizion). Viza este, cu toate acestea, mai puin sigur dect certificarea, cci aceasta din urm nu numai c atest existena acoperirii, dar (n situaia n care aceasta dis pare) i c bancherul va plti totui cecul. Dar, practic acoperirea nu va dispare pen tru c bancherul o va bloca pentru a-i asigura astfel o garanie. Acest procedeu face ca cecul s fie utilizabil, pentru destinatarul su, n momentul recepiei (cecului). ntre altele, orice persoan care se deplaseaz ntr-o ar unde presupune c va avea nevoie de bani, poate cere de la banca sa cecuri de voiaj". Acestea sunt certificate de banc i dac este
290

vorba de o banc mare vor fi acceptate oriunde drept plat, fr verificare a resurselor pltitorului. Cecurile pot chiar s fie i cump rate i, n acest caz, nceteaz s mai fie nite veritabile cecuri reprezentnd mai curnd un fel de valoare moned strin. Este adevrat c practica a pus n eviden un pericol: falsificarea cecurilor de voiaj de excroci foarte abili. De aceea, bncile se asigur contra acestor riscuri prin plata unei prime de asigurare care greveaz preul cecului. Securitatea cecului contra furtului i deturnrii poate rezulta i din barare" Actualmente cea mai mare parte a cecurilor circul barate, de frica unei falsificri a identitii purttorului. Bararea const din dou linii paralele i transversale fcute de trgtor care iniial, erau destinate s ncadreze numele unei alte bnci. Trgtorul nu o mai desemneaz de loc, pentru c simplul fapt al barrii, chiar anonime, interzice bancherului tras s plteasc altuia dect unui bancher sau unui purttor cunoscut personal de bancherul andosator al cecului i care are un cont la el. Cecul barat nu va putea deci n mod normal s fie pltit de bancherul unui fals purttor. De altfel, un cec nebarat nu este niciodat pltit dect cu reticen de bancherul cruia i esteprezentat, afar de cazul cnd acesta l cunoate pe purttor, n felul acesta, exist uzana de a se face ncasarea cecului prin intermediul propriului bancher acesta din urm el nsui fiind cunoscut de bancherul tras. Am artat mai nainte c circuitul cecului se ncheie ntre bancheri. Primul purttor este.de regul, o persoan particular creia trgtorul i pltete, pe aceast cale (a emiterii cecului), o datorie. Dup aceea, cecul poate circula prin andosare, dar acest lucru se ntmpl mai rar dect n cazul scrisorii de schimb (aceasta ntruct atunci cnd cecul este pltibil la vedere i cnd banii sunt la vedere, de regul se procedeaz la ncasarea lor fr s se mai prelungeasc circulaia cecului, pe cnd n cazul scrisorii de schimb, aceasta fiind la termen, poate avea timp s circule nainte de scaden. Cu toate acestea, dac cineva nu are cont n banc i nu este un client
291

cunoscut al unui bancher i primete un cec barat el l va putea primi i apoi s-1 andoseze unui titular de cont n banc. ntr-un cec trebuie s figureze, obligatoriu, unele meniuni. n carnetele de cecuri, fiecare cec este ataat la un talon (aide memoire a emitentului) pe care emitentul nscrie, de obicei, la ordinul cui a emis cecul, suma i data emiterii. Acest talon poate, dup caz, s reprezinte un nceput de prob a unei pli. Meniunile obligatorii din cecul detaat de talon sunt: trgtorul, trasul (care este bancherul trgtorului), suma n cifre i litere, beneficiarul i locul plii, data i locul emiterii. Cecul se semneaz de trgtor. Locul de plat este banca trasului (a bancherului trgtorului). n principiu, cecul trebuie s fie prezentat trasului n termen de 8 zile de la data emiterii sale. Sanciunea, mai mult teoretic, const n pierderea recursului contra andosatorilor, dar aa cum am artat, de obicei nu exist andosatori intermediari n cazul cecurilor. Dup 6 luni de la expirarea termenului de 8 zile cecul este lovit de prescripie, dar bancherul tras, dac are acoperire asigurat, nu poate s refuze plata dect n cazul cnd cecul dateaz de mai mult de trei ani. Exist totui primejdia c dac cecul nu este ncasat mult vreme s dispar acoperirea (provizion). Trgtorul are obligaia s menin acoperirea timp de 7 zile de la emiterea cecului, dup care el este presupus c a uitat c a tras un cec n urm cu ctva timp. Cnd cecul (sau carnetul de cecuri) este pierdut sau furat este prudent s fie ntiinat trasul, fcndu-se contestaie Ia plat. Cnd cecul nu este pltit este normal ca bancherul s se team de lipsa acoperirii. Pe de alt parte, bancherul pretinde purttorului s prezinte piese de identitate cu fotografie cci cecul poate fi falsificat. Bancherul va fi rspunztor de plata fcut dac falsificarea era de recunoscut, sau dac purttorul nu-i probeaz identitatea, verificarea putnd s dureze un timp. n zilele noastre, cecul fr acoperire fiind un lucru rar, bancherii crora Ii se prezint un cec,
292

chiar barat, tras asupra altei bnci, nu va plti prea repede. Ei vor recurge la procedeul plii la ncasare". Plata pe care o face trasul trebuie s fie la vedere; acesta este principiul, atunci cnd exist acoperire. La nevoie, bancherul pltitor va verifica prin telefon existena acoperirii. Neplata cecului atrage recursuri (aciuni n regres), n special mpotriva trgtorului care ar fi trebuit s trag un cec valabil i cu acoperire. Acest recurs se poate introduce ca urmare a unui protest. Dar, protestul nu este necesar; i, dac nu exist acoperire, purttorul se poate mulumi cu introducerea unei plngeri cu constituire de parte civil n faa judectorului i cu citare n faa acestuia. ntre alte cazuri, dac exist prezentare la banc n 8 zile i introdus un protest, exist un recurs contra tuturor andosatorilor. Ceea ce tracaseaz cel mai mult pe bancheri sunt imitaiile i falsificrile. Poate fi o falsificare de semntur, fie a trgtorului, fie a purttorului. De aceea, bancherul nu elibereaz un carnet de cecuri dect persoanelor care i-au dat un specimen de semntur. El va fi fcut rspunztor de a nu fi decelat o semntur ru imitat de falsificator. Exist ns i alte genuri de falsuri, n special la andosri, cnd purttorul de cec poate fi tentat s trag din cec mai mult dect valoarea sa. Andosnd un cec de mic valoare, el poate aduga unul sau dou zerouri la suma indicat n cifre i altereaz mai mult sau mai puin abil suma indicat n litere. Cnd falsificarea este de recunoscut, bancherul care a pltit va fi rspunztor, ceea ce-1 expune la plata pentru a doua oar fcnd operaiunea de scdere respectiv din contul clientului su trgtor. n privina cecului barat riscul este mai mic. Nepltind dect unui client pe care-1 cunoate el va avea, n caz c cecul nu este n regul, un recurs mpotriva acestuia. De asemenea, bancherul poate s ncheie un contract de asigurare contra falsificrilor. 7. 6. Scrisoarea de schimb
293

Scrisoarea de schimb este un nscris comercial. Emiterea ei este un act de comer, ntruct un trafic de credit are n sine ceva de natur comercial. Deci, nu s-ar putea pretinde unui debitor, care nu este comerciant, s accepte o scrisoare de schimb. Dimpotriv, un comerciant dac este debitor, trebuie s accepte scrisoarea de schimb tras asupra lui de creditorul su. Scrisoarea de schimb, denumit trat" este un mijloc de credit, ca i un instrument de plat la distan. Ca i n cazul cecului, trata este un mandat dat altuia de a plti datoria mandatarului, dar, spre diferen de cec, el poate fi dat unui comerciant oarecare asupra cruia se trage scrisoarea de schimb. Acesta este trasul, dar n cadrul acestui raport triunghiular mai exist trgtorul i purttorul nscrisului, exact ca i n cazul cecului. Scrisoarea de schimb fiind un instrument de credit este la termen". De exemplu, se trage la sfritul lunii curente, la sfritul lunii urmtoare sau pentru dou sau trei luni mai trziu, ceea ce nu mpiedic dac exist nevoie de bani de a se sconta scrisoarea imediat la bancherul persoanei purttoare. Cteodat, bancherul care a scontat o va resconta la o alt banc. Cu trei semnturi scrisoarea va fi n cele din urm bun s fie rescontat la Banca Naional. Pentru c cea mai mare parte a comercianilor trai sunt ei nii clieni la un bancher, trata pe care purttorul o face s fie scontat sau ncasat prin intermediul propriului su bancher, la ordinul cruia el o trece, se va compensa ntre bnci, cu sau fr intermedierea Bncii Naionale. Scrisoarea de schimb scurteaz lanul plilor, deoarece graie ei, fiecare dintre purttorii succesivi crora ea le-a fost andosat va fi considerat, provizoriu, ca fiind pltit. Un alt avantaj al scrisorii de schimb este c procur credit trgtorului, n fond, trata constituie un mijloc de a face s-i fie pltit datoria, cnd nu ai bani, de un altul care nu-i datoreaz nc bani (de exemplu, peste dou luni). Se trage trata i este dus la un bancher care o va sconta i astfel se capt banii.
294

Scrisoarea de schimb ca i cecul este i un instrument de plat n timp dar acest aspect prezint un interes mai mic. Ceea ce intereseaz cu deosebire este faptul c pe aceast cale se pot obine dinainte banii care abia urmeaz s fie datorai. De aceea, scrisoarea de schimb este preferat cecului (n comer). Fr ndoial, plata nu este efectiv dect dac trasul se dovedete, la scaden, a fi debitor i solvabil; dar securitatea operaiei poate veni din mers i de o manier mai efectiv dect n cazul cecului care nu se andoseaz niciodat dect la bancherul beneficiarului, n timp ce scrisoarea de schimb poart adesea mai multe andosri. Fiecare dintre semnatari devine debitor solidar. Dar, cea mai mare parte a tratelor sunt trase direct la ordinul bancherului scontat sau ncasator. Ca i n cazul cecului, proprietatea provisionului poate fi transmis prin scrisoare de schimb. Nu este necesar existena acoperirii (provision) n momentul emiterii scrisorii de schimb. Este suficient s se spere c aceasta va exista la scaden. Aceast speran poate fi transmis i dac scrisoarea de schimb este acceptat ea devine angajament. ntr-adevr, scrisoarea de schimb poate fi acceptat i efectiv ea este acceptat destul de adesea, dar cea mai mare parte a scrisorilor de schimb circul fr acceptare. Prin acceptare, trasul i asum el angajamentul trgtorului. Trgtorul i dduse un ordin care nu avea valoare dect n legtur cu o datorie presupus a trasului. Purttorul are un mijloc de a obine acordul trasului, fcndu-1 pe acesta s accepte scrisoarea de schimb, n acest caz acoperirea (provisionul) devine cert. Acceptarea este rar cerut pentru tratele de mic importan i n cazul celor care prezint ncredere, afar de cazul cnd bancherul scontator pentru a avea o semntur n plus. Dar, dac exist acoperire, trasul, comerciant sau debitor, este obligat s accepte scrisoarea de schimb. i dac refuz el se expune la un protest, act de portrel, prin care se constat refuzul. El poate, de altfel, s accepte o scrisoare de schimb fr s existe nc acoperire,
295

ceea ce-1 plaseaz ntr-o situaie analog celei a bancherului care deschide un credit clientului su. Numai c bancherul este un om a crui profesiune este de a deschide asemenea credite unor oameni pe care-i verific minuios cu privire la solvabilitatea lor. ntre comerciani fr scrupule se ntmpl s se deschid credite fictive, fr intenia ferm de a le onora. Este cunoscut c bncile sconteaz mai uor hrtiile cu mai multe semnturi. De exemplu, trei comerciani a cror semntur a devenit aleatorie, ei tiind mai bine dect oricine c nu mai au credit, nici mijloace serioase de a i-1 procura, se nelege ca unul dintre ei s trag o scrisoare de schimb asupra unui al doilea comerciant, cel de al treilea comerciant va sconta trata la o banc, n fond, ei nu sunt creditori ntre ei, dar ei vor s-i prelungeasc viaa comercial procurndu-i bani imediat, pe baza unor angajamente fictive, n sperana c lucrurile vor merge mai bine la scaden. Aadar, cu toate numeroasele semnturi de pe trat, bancherul care a pltit sar putea s rmn n faa unui vid. Exemplul de mai sus este mai simplu. El ns a fost mult perfecionat. Frauda poate fi dubl sau tripl. Aa, de exemplu, primul comerciant nu numai c a tras o scrisoare asupra celui de al doilea, pltibil celui de al treilea, pentru ca acesta din urm s o poart sconta pe contul primului, dar i cel de al doilea comerciant trage o scrisoare pe seama primului, care ar nsemna c se compenseaz cu scrisoarea tras de acesta pe seama sa, cel de al treilea fiind cel nsrcinat, dup andosare, cu scontarea pentru el. i, de asemenea, se poate imagina c i cel de al treilea co merciant va trage i el o scrisoare pe seama primului i pltibil celui de al doilea, precum i o scrisoare pentru cel de al doilea pltibil primului, n felul acesta, toate aceste trate fa de bancheri diferii, vor fi creat un ntreg complex de situaii bazate pe nimic. i, la scaden, se va rencepe. Jurisprudena se arat jenat de aceste fraude. Ea anuleaz efectele ntre fraudatori i suprim recursul cambial. Dar, nulitatea este nlturat la purttorul de bun credin, mai ales n ceea ce
296

privete pe bancheri, care au, desigur, calea recursului, care ns adesea se dovedete inutil, contra fraudatorilor. Cel care, prin complezen a semnat un atare nscris i care, prin noroc, are mijloacele de a onora la scaden, nu are recurs contra celorlali nici contra purttorului de bun credin. nscrisurile de complezen pot, de altfel, s constituie o infraciune. Formele scrisorilor de schimb sunt cele prevzute pentru cec, dar cu o meniune n plus: scadena plii. Cci, n timp ce cecul este pltibil imediat, scrisoarea de schimb este pltibil la o scaden ce se va preciza. Ca i n cazul cecurilor, comercianii recurg la carnete de formulare de scrisori de schimb. Nu rmne dect s fie completate rubricile respective i s se recurg, dup caz, la clauze i semnturi diverse pe care legea i uzajul le permite s fie introduse n scrisoare. Prin efectul obinuinei, scrisorile de schimb continu adesea s poarte o meniune prescris la origine de Codul comercial i anume valoarea furnizat" (originea datoriei pe acre trgtorul nelege s o plteasc primului purttor, graie scrisorii de schimb). Aa, de exemplu, cnd este vorba de cumprarea unei mrfi pe care trgtorul vrea s o plteasc printr-o scrisoare de schimb, trgnd scrisoarea la ordinul vnztorului va nscrie meniunea valoare furnizat n mrfuri". Dar, el va ceda n acelai timp vnztorului creana pe care o are sau pe care o va avea la sca den: adic provisionul. O scrisoare de schimb este emis, apoi andosat i n cele din urm ajunge la scaden. Ea va fi prezentat pentru plat fie la tars, fie la banca domiciliatoare (aproape toate tratele sunt domiciliate la un bancher). Este, ntr-adevr, mult mai comod purttorului s se adreseze unui bancher dect trasului care ntre timp poate disprea. De altfel, debitorul solvabil prefer i el s plteasc prin intermediul bancherului su. i acest lucru se preteaz adesea la practica creditorului confirmat", bancherul fiind obligat, n limita creditului deschis clientului su, s plteasc sau s accepte scrisorile trase
297

asupra lui. n fine, scontatorul tratei fiind el nsui bancher, acest lucru va permite s fie lichidate, ntre bnci, tratele, prin simple com pensaii. Deci, bancherii faciliteaz aceste practici, care le procur clieni i bani. Aadar, cea rnai mare parte a tratelor sunt domiciliate la un bancher, ns, bancherii fac un triaj temndu-se s domicilieze la ei scrisori indezirabile. Deci, trata va fi prezentat i dac exist acoperire ea va fi pltit. Aceasta este regula normal, dar trasul va cuta uneori s ctige timp. Atunci banca domiciliar trimite trata, cu meniunea fr aviz" (trasul neindicndu-i s fac plata, sau chiar zicndu-i s nu fac plata). De aceea, este mai bine ca trata s fie acceptat. Dac nu se face plata, acest lucru duce la declanarea unei serii de recursuri (aciuni recursorii). Explicaii excepiilor. Andosarea. Andosarea indic c nscrisul comercial (scrisoarea) trece la ordinul X, indicaie care este datat i urmat de semntura andosatorului. Toate acestea figureaz pe spatele nscrisului. Dar, pe multe nscrisuri, fiecare andosare const doar n semntur. Sunt andosrile n alb", n transmiterile ntre bnci, semntura este chiar nlocuit printr-o paraf. Legea o permite, cu excepia acceptrilor i avalurilor. Aceast simpl semntur face din nscrisul comercial aproape un titlu la purttor, cci ea suprim, pentru purttorii care le primesc, anumite garanii, rezultnd din andosrile normale. Dar, n astfel de cazuri, transmiterea devine mai uoar. Andosarea n alb nedatat las necunoscut, n lanul purttorilor succesivi, ordinea n care ei s-au succedat. Aceasta nu suprim ns recursurile ntre ei, cci, n ceea ce-1 privete pe ultimul purttor, ei sunt cu toii debitori solidari.
298

suplimentare

sunt

necesare

legtur

cu

semnturile ce se pun pe scrisoare (andosarea) i tergerea

Dac andosarea nu indic nimic special, ea transport la beneficiarul ei proprietatea nscrisului comercial i a tuturor drepturilor comerciale. Andosatorul devine proprietarul provisionului i garaniilor sale. Dar n cazul anumitor andosri, semntura poate fi precedat de meniuni deosebite, prin care sunt precizate i limitele nscrierilor comerciale. n cazul particular al andosrii cu clauz de rscumprare nu se transmite scrisoarea de schimb la noul purttor dect titlul de gaj. Deci, acesta nu devine proprietar nici al tratei, nici al provisionului; el este un simplu gajist. Andosatorul, nainte de a semna, face meniunea c trece nscrisul la ordinul purttorului cu titlu de gaj" sau cu titlu de amanet". Este ns prudent s se precizeze datoria garantat i voina de a reduce efectul andosrii doar la valoarea unui gaj. Este un gaj comod care se realizeaz fr formaliti. Scrisoarea de schimb va fi automat prezentat (la scaden) trasului, dar de gajist, care va fi pltit n limitele creditului su. Numai c, pn la scaden, andosatorul, pltindu-1 pe gajist, poate s-i redea nscrisul. Avalul. Spre deosebire de andosarea cu clauz de rscumprare, care diminueaz drepturile purttorului, avalul le sporete printr-o cauiune solidar, cea a semnatarului avalului. Deci, avalul este o cauiune comercial, n scrisoarea de schimb acesta fiind reputat ca dnd purttorului o garanie a solvabilitii trgtorului i nu al trasului, cu excepia cazului cnd sa prevzut invers prin trat. Andosarea-procur. Are drept scop s permit andosatarului s primeasc scrisoarea de schimb, fr s aib asupra ei nici un drept. Ea i d acestuia mandatul de a acoperi nscrisul n contul mandantului. Andosatarul va fi obligat s dea socoteal andosatorului de executarea mandatului su.

299

i n acest caz, natura andosrii trebuie indicat cu claritate, astfel nu este opozabil terilor crora mandatarul le-a andosat nscrisul n contul mandantului. tergerea excepiilor. Andosarea normal produce efectele caracteristice ale scrisorii de schimb, prin aceea c terge excepiunile, n profitul purttorului de bun credin. Dreptul cambial se caracterizeaz prin aceea c titlul transmis prin andosare are valoarea transmiterii la andosatar a drepturilor inerente i abstracte, care rezult din simplul fapt al semnturilor. Beneficiarul are dreptul s ignore cauzele acestor semnturi i validitatea creanelor crora acestea le corespund. Din moment ce figureaz semnturi pe trata sa, semnatarii i sunt obligai. Semnatarii nu se pot prevala de aprri pe care le-ar putea opune creditorilor care i-a atras n circuitul cambial. Angajamentul andosatorilor este identic cu cel al trasului acceptant. Tot aa, fiecare dintre andosatori acoper, cu semntura sa cambial, cu privire la purttorul final, aproape toate viciile angajamentelor sale. Aceasta permite purttorului de a ceda toate drepturile sale cambiale care rezult din nscrisul comercial purttorilor ulteriori. Aa, de exemplu, viciile de consimmnt, care ar putea afecta una din creanele ncorporate momentan n scrisoarea de schimb, sunt acoperite. i dac una dinte datoriile astfel ncorporate este stins prin plat, compensaie sau confuziune nu are nici o importan; trata, remis ultimului purttor, l va obliga pe semnatar s-i plteasc integral, dei el a mai pltit parial odat (prin compensare, confuziune etc.). n aceasta const securitatea de drept cambial. Se fac cteva excepii. Astfel, se admite c incapacitatea unui semnatar nu este acoperit prin circulaia scrisorii de schimb.

300

CAPITOLUL VIII CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE 8.1.Consideratii generale n lumea afacerilor, n general, contractele sunt cu titlu oneros i sinalagmatic, aa nct clasificrile juridice uzuale pot fi mult simplificate. Aceasta, ntruct, cu excepia cauiunii, n acest domeniu nu sunt ntlnite contractele cu titlu gratuit, n afaceri, contractele sunt cu titlu oneros, ntruct oamenii de afaceri urmresc realizarea de beneficii (profituri); contractul putnd fi profitabil pentru ambele pri contractante. Aceste contracte, zise sinalagmatice (pentru c fiecare dintre parteneri se oblig fa de cellalt), nu rmn n mod indefinit n aceast stare. Cnd una dintre prestaii se execut, contractul nu va mai lega dect pe debitorul celuilalt i, deci, el va nceta s mai fie sinalagmatic, pentru a deveni unilateral" (contractul unilateral fiind acela care nu oblig dect una dintre pri). Aa, de exemplu, promisiunea acceptat a unui mprumut cu dobnd este un contract sinalagmatic, dar odat acest mprumut primit nu mai este vorba de o promisiune de mprumut, ci un mprumut i nu va genera o obligaie dect pe seama mprumuttorului; el devine un contract unilateral. Contractele care au fost sau care sunt sinalagmatice creeaz o strns legtur ntre cele dou prestaii care constituie cauza juridic a uneia n raport cu cealalt. Cnd una dintre prestaii nu este ndeplinit, cealalt parte poate refuza s i-o ndeplineasc pe a sa i s cear rezoluia contractului. O alt categorie de contracte, devenit clasic n dreptul contemporan, o constituie contractele aleatorii, adic acele contracte la ncheierea crora nu este cunoscut existena sau ntinderea exact a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru
301

pri din ele, fiindc au neles s se oblige n funcie de un eveniment viitor i incert. Astfel de contracte comport pentru fiecare dintre pri o ans de ctig sau un risc de pierdere. Jocul la burs este un contract aleatoriu, asigurrile, de asemenea. Cu privire la tipurile de contracte comerciale se disting, n general, urmtoarele grupuri de contracte: a) contractul de vnzarecumprare (cel mai important contract att pe planul comerului intern, ct i a comerului de internaional); mandat; b) contractele de de intermediere (contractul contractul comision;

contractul de agency); c) contractele de concesiune (contractul de concesiune exclusiv; contractul de franchising); d) contractele de transfer de tehnologie (contractul de licen; contractul de knowhow; contractul a de consulting-engineering); comerciale e) contractele de de finanare operaiunilor (contractul leasing;

contractul de factoring). 8.2.Contractul de vnzare-cumprare comerciala Contractul de vnzare-cumprare reprezint contractul cel mai des utilizat n afaceri. El este prototipul actului de comer. Vnzarea-cumprarea este o operaiune comerciala care nlesnete si face posibil schimbul mrfurilor. Marea majoritate a actelor de comer prevzute de art. 3 C.com. se afla in legtura cu contractul de vnzare-cumprare. Astfel: - realizarea circulaiei mrfurilor se realizeaz pe calea unei vanzaricumparari comerciale; - ntreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulaie, dup ce in prealabil a fost ncheiat un contract de vnzare-cumprare; - ntreprinderile majora; - ntreprinderile de banca finaneaz - prin intermediul operaiunilor de credit - schimbul, punnd la dispoziie fondurile necesare cumprtorului sau vnztorului.
302

de

asigurare

garanteaz

realizarea

echivalentului mrfurilor vndute, daca au fost distruse in caz de fora

Determinarea

comercialitatii

unui

contract

de

vnzare-

cumprare se face fie in funcie de criteriul pozitiv prevzut in art. 3 pct. l si 2 C.com., fie, privind criteriului negativ prevzut in art. 5 C.com. Caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare a) Contractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, existnd o reciprocitate a obligaiilor ce incumba ambelor pri. Vnztorul are obligaia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vndut se de-al garanta pe cumprtor pentru eviciune si pentru viciile lucrului, iar cumprtorul are obligaia de preluare a bunului, de a plai preul si, de regula, de a suporta cheltuielile vnzrii97. Fiind un contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei categorii de contracte, respectiv: rezolutionarea sau rezilierea contractului, excepia de neexecutare a contractului98 si riscul contractual. b) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, ambele pri urmrind realizarea unui avantaj material (patrimonial), si anume: vnztorul urmrete sa primeasc preul, iar cumprtorul sa primeasc bunul in schimbul prestaiei sale de plata a preului. c) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cumulativ deoarece ambele pri cunosc existenta si ntinderea obligaiilor pe care le au nc din momentul ncheierii contractului. d) Contractul de vnzare-cumprare este, de regula, un contract consensual, fiind ncheiat in mod valabil prin simplul acord de voina al parilor, fr ndeplinirea vreunei formaliti sau predarea bunului vndut99 e) Contractul de vnzare-cumprare este, in principal, un contract translativ de proprietate. Varieti ale contractului de vnzare-cumprare Vnzarea dup greutate, numr sau msura
97 98

art. 1313, 1336, 1337, 1361 C.civ. exceptio non adimpleti contractus 99 art. 1295 C.civ. 303

In cazul vnzrii dup greutate, numr sau msura obiectul ii formeaz bunuri de gen dintr-un lot determinat, dintr-un gen limitat si este absolut necesar a se proceda la individualizarea bunurilor prin: cntrire, msurare, numrare100 sau individualizare prin determinarea preului101. In ambele situaii de individualizare a bunurilor de gen, vnzarea este perfecta din momentul realizrii acordului de voina102. Efectele contractului, respectiv dreptul de proprietate si riscul pieirii fortuite, se transmit dup individualizarea bunurilor fie prin cntrire, msurare, fie prin determinarea preului. Vnzarea dup greutate, numr sau msura se deosebete de vnzarea cu grmada103. In cazul vnzrii in bloc, obiectul contractului este o cantitate determinata de bunuri dintr-o masa unica104. Individualizarea bunurilor se face in momentul ncheierii contractului. Efectele contractului in privina transmiterii drepturilor de proprietate si a riscului pieirii fortuite se produc din momentul realizrii acordului de voina, data la care se individualizeaz bunurile vndute. Vnzarea pe ncercare Potrivit art. 1302 C.civ., vnzarea pe ncercare este o varietate a contractului de vnzare-cumprare, in care realizarea acordului de voina este supus (afectat) unei condiii suspensive a ncercrii bunului de ctre cumprtor. Pentru determinarea calitilor bunului trebuie efectuata o expertiza, cci astfel realizarea acordului de voina ar depinde in exclusivitate de voina (plcerea) cumprtorului, situaie in care s-ar pune problema validitii unei asemenea condiii, fiind condiie pur protestativa supusa nulitii, potrivit art. 1010 C.civ. Vnzrea pe gustate
100 101

de exemplu, se vnd 500 kg de mere a 1000 lei/kg de exemplu, se vinde tot lotul de cereale cu 10 milioane lei 102 art. 1300 C.civ. 103 in bloc, art. 1299 C.civ. 104 de exemplu, se vinde porumbul din hambarul A preul fiind determinat global pentru ntreaga cantitate, art. 1299 Cod civil. 304

Conform art. 1301 Cod civil contractul nu se considera ncheiat dect dup ce cumprtorul a gustat bunul si este de acord sa-l cumpere, in schimb in cazul vnzrii pe ncercate contractul se ncheie, dar este afectat de o condiie suspensiva de realizarea creia depinde transmiterea dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor, inclusiv riscul pieirii fortuite a bunului. Vnzarea cu pact de rscumprare Vnzarea cu pact de cumprare este o vnzare afectata de o condiie rezolutorie expresa care consta in facultatea pe care si-o rezerva vnztorul de a relua (de a se napoia) lucrul vndut, restituind preul si cheltuielile fcute de cumprtor. Restituirea ctre vnztor a bunurilor rscumprate are efect retroactiv in sensul ca opereaz att in privina cumprtorului a succesorilor in drepturi ai cumprtorului, si a terilor dobnditori reinndu-se doar fructele. Se excepteaz situaiile in care terul dobnditor invoca uzucapiunea pentru imobilele sau posesia de buna-credina in materia bunurilor imobile. 8.3.Contractul de mandat comercial De multe ori cei care iau parte la anumite operaiuni comerciale se afl la distane care nu permit prezena lor n acelai timp la locul ncheierii contractului, neexistnd deci un contact direct ntre acetia; n n aceste acest condiii pot a fi aprut necesitatea contracte unor de intermediari. scop ncheiate

intermediere, printre acestea numrndu-se i contractul de mandat comercial, reglementat de Codul comercial. Din multe puncte de vedere, mandatul comercial se aseamn cu cel civil, motiv pentru care i sunt aplicabile principiile generale referitoare la mandatul civil. ns mandatul comercial are o funcie deosebit, aceea de a mijloci afaceri comerciale, iar aceast funcie reclam existena unor norme specifice care s fac mandatul apt pentru a rspunde exigenelor activitilor comerciale.
305

Datorit asemnrilor dintre mandatul comercial i cel civil legiuitorul nici nu a gsit de cuviin s mai introduc o definiie a acestuia n cuprinsul Codului comercial, ci doar unele elemente caracteristice i care sunt impuse de caracterul de comercialitate al acestui contract. Astfel, art. 374 Cod comercial statueaz c mandatul comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama i socoteala mandantului. Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit; se instituie deci o prezumie n ceea ce privete caracterul oneros al actului juridic n cauz, ceea ce-l difereniaz de contractul omonim reglementat doar de normele de drept civil. Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului. Mandatul este contractul in temeiul cruia o persoana (mandant) mputernicete alta persoana (mandatar) sa ncheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului105. Mandatul comercial prezint urmtoarele caracteristici: a) Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit. Prin afaceri comerciale trebuie sa se neleag actele enumerate in art. 3 din Codul comercial, care sunt fapte de comer pentru mandant. Mandantul va fi comercial numai daca actele ncheiate sunt acte comerciale, pe cnd mandatul civil are ca obiect ncheierea de acte civile. b) Mandatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printr-o suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca prile nu au prevzut in contract plata sau modalitile de plata, mandantul datoreaz remuneraia106. In absenta unei stipulaii contractuale, remuneraia este stabilita de instana de judecata.

105

vezi Curtea de Casatie, sectia III-a,decizia nr.98/1937,in Practica judiciara in materie comerciala,vol II,Editura Lumina,Bucuresti,1991, pag.75 106 art.374 Cod comercial 306

c)

Mandatul

comercial

poate

fi

cu

reprezentare,

dar

si fr

reprezentare; aceasta nu este de esena mandatului ci numai de natura lui. d) Mandatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special, pentru o anumita afacere. In cazul mandatului comercial se confer mandatarului o mai mare libertate de aciune si independenta, potrivit dinamicii activitii comerciale. Condiiile de validitate a contractului de mandat comercial Condiii de fond Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte condiiile cerute in art. 948 Cod civil: consimmntul, capacitatea prtilor, obiectul contractului si cauza. Consimmntul prtilor Mandatul comercial, fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul Mandatul acordului poate fi de voina al mandatarului tacit, si mandatului. expres sau acceptarea

mandatului putnd fi tacita si sa rezulte executarea lui. Mandatarul care nu dorete a primi nsrcinarea data de mandant trebuie sa-l ntiineze imediat pe acesta. Daca mandantul ntrzie in luarea masurilor cu privire la bunurile ncredinate, mandatarul poate cere punerea bunurilor sub sechestru judiciar. Capacitatea prtilor Mandantul trebuie sa aib capacitatea de a ncheia el nsui actele juridice care urmeaz sa fie ncheiate in numele sau de ctre mandatar. Mandatarul trebuie sa aib capacitatea de exerciiu pentru a fi in msura sa ncheie acte juridice personal, in numele si pe seama altuia, fr insa ca legea sa-i ceara si calitatea de comerciant. Cat privete calitatea voinei, buna sau reaua-credina la ncheierea actului juridic, modalitatea si locul ncheierii actului juridic, se raporteaz la persoana reprezentantului mandatar si la ter. Obiectul contractului
307

In art. 374 din Codul Comercial se arata ca obiectul mandatului comercial este tratarea de afaceri comerciale". Deci obiectul contractului de mandat l constituie faptele de comer. In afara condiiilor generale, comune tuturor contractelor respectiv: sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit, in circuitul civil etc. - cu privire la obiectul mandatului se impun urmtoarele precizri: - mandatul are ca obiect ncheierea de acte juridice de ctre mandatar. Daca acesta ndeplinete si fapte materiale, actele sau faptele materiale vor avea caracter accesoriu107. - actele juridice au caracter strict personal108 nu pot fi ncheiate prin mandatar ori alte declaraii strict personale. Cauza (scopul) contractului Cauza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa ndeplineasc condiiile generale, comune tuturor actelor juridice: sa fie reala, licita, morala, sa nu contravin regulilor de convieuire sociala. Forma contractului (conditi de forma) Contractul de mandat se ncheie prin simplul acord de voina al prtilor109 avnd, de regula, caracter consensual. Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. 1533 C.civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit. Deoarece Codul Comercial nu prevede reguli derogatorii de la dreptul comun nseamn ca in privina formei mandatului sunt aplicabile dispoziiile Codului civil. In practica, mandatul este exteriorizat, de obicei, printr-un nscris numit procura. Cu aceeai semnificaie, de reprezentare, a unei persoane fata de terele persoane, se folosete si termenul de mputernicire" sau chiar de delegaie110. Procura poate fi data sub
107

de exemplu, preluarea bunului care urmeaz a fi vndut de ctre mandatar, in numele si pe seama mandantului 108 de exemplu, testamentul 109 solo consensus 110 in raporturile de dreptul muncii 308

forma nscrisului sub semntura privata sau sub forma nscrisului autentic. Forma autentica a procurii este necesara ori de cate ori actul juridic pe care-l va ncheia mandatarul111 cu tera persoana este ntocmit in forma autentica. Felurile mandatului In funcie de ntinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi general sau special. - Mandatarul este general in cazul in care mandatarul este mputernicit sa ncheie orice acte juridice, cu excepia acelora pentru care legea impune existenta unui mandat special112. - Mandatul este special daca mandatarul este mputernicit sa ncheie un anumit act juridic113 sau pentru anumite operaiuni determinate. Efectele contractului de mandat comercial Contractul de mandat face parte din categoria contractelor intuitu personae", in care ncrederea prtilor, in special a mandatului fata de mandatar, trebuie sa fie perfecta. Obligaiile mandatarului: - mandatarul are obligaia sa execute nsrcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale; - mandatarul trebuie sa arate terilor mputernicirea; - mandatarul este dator sa incunostiinteze fr ntrziere pe mandant despre executarea mandatului; - mandatarul este obligat sa pstreze destinaia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul neexecutrii acestei obligaii mandatarul este dator la plata dobnzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de doi sau frauda, mandatarul este posibil sa rspund si penal;

111 112

procuratorul procuratio amnium bonorum 113 procuratio unicus rei 309

- mandatarul este inut a plai dobnzi la sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna114 Obligaiile mandantului: - mandantul este obligat sa pun la dispoziia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C.com.); - mandantul este inut de obligaia de plata a remuneraiei convenite; - mandantul are obligaia sa restituie cheltuielile fcute de mandatar pentru executarea mandatului. Mandantul are obligaii si fata de terele persoane in baza actelor juridice ncheiate de mandatar, evident in limitele mputernicirii sale. Privilegiul mandatarului Mandatarul beneficiaz de un privilegiu special (drept de retenie) pentru tot ce i se datoreaz din executarea mandatului (art. 386 C.com.). Creanele mandatarului au prioritate fata de orice alte creane pe care le are fata de mandant. Pentru a exercita acest privilegiu (garanie), mandatarul trebuie sa notifice sumele datorate mandantului, cu somaia de a plai in 5 zile, cu precizarea ca in caz contrar va trece la vnzarea terenurilor. Mandantul poate face opoziie (art.388 C.com.). Daca termenele de formulare a opoziiei expira, mandatarul poate trece la vnzarea bunurilor. ncetarea contractului de mandat comercial Contractul de mandat nceteaz prin: ndeplinirea funciei sale juridice. Exista si situaii de natura obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului. Cu toate acestea, contractul de mandat rmne si in dreptul comercial un contract care se bazeaz pe ncrederea pe care o are mandantul in persoana mandatarului, aa
114

facandu-se aplicarea normei generale prevzute in art. 43 C.com. 310

nct mandatul poate fi revocat in cazuri ntemeiate. Revocarea poate fi expresa printr-o declaraie fcuta in acest sens si care trebuie sa fie notificata (comunicata) terelor persoane care, de buna-credina ar putea ncheia acte juridice cu primul mandatar. In lipsa notificrii terii se pot apar invocnd aparenta de drept in privina primului mandatar. Revocarea poate sa fie tacita, ceea ce nseamn ca poate fi dedusa din orice mprejurri care dovedesc voina mandantului de a revoca mandatul ncredinat unei persoane. De exemplu, desemnarea unui nou mandatar pentru ndeplinirea aceleai operaiuni nseamn, tacit, revocarea mandatarului precedent. In cazul in care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantului despgubiri daca revocarea sa este intempesiva sau abuziva115. - ndeplinirea termenului pentru care a fost ncheiat contractul Renunarea mandatarului, este cauza de stingere a mandatului civil. In cazul mandatului comercial, mandatarul este inut sa-l despgubeasc pe mandant, in caz de renunare la mputernicirea primita. Mandatarul poate sa renune la mandat, anuntandu-1 pe mandant despre aceasta intenie. Daca prin renunare mandantul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la rspundere pentru acoperirea prejudiciului, cu excepia cazului cnd se dovedete ca el nsui ar fi suferit o paguba nsemnata daca ar fi continuat executarea mandatului. - Moartea mandatarului sau a mandantului Daca mandatarul decedeaz, motenitorii lui trebuie sa-l incunostiinteze pe mandant si sa continue executarea acestuia pentru
115

Spre exemplu, adunarea general a acionarilor este organul societii care formeaz voina social, ceea ce nseamn c actul juridic de tip contractual pe care l reprezint hotrrea adunrii generale a acionarilor de a numi administratorul i care ncorporeaz voina social, unit cu acceptarea de ctre administrator a funciei ncredinate, se ncadreaz n tiparul mandatului comercial. Coninutul mandatului dat administratorului nu este exclusiv contractual, reglementarea acestui coninut fiind completat de dispoziiile legale referitoare la obligaiile imperative stabilite n sarcina administratorului, precum i la limita mandatului acestuia (art. 72 din Legea nr. 31/1990, republicat). Revocabilitatea mandatului administratorului este de esena acestuia. i n cazul revocrii abuzive msura este definitiv, caracterul esenialmente revocabil al mandatului meninndu-se, fiindc ncrederea care st la baza mandatului nu poate fi impus de vreme ce funcia de administrator are un caracter "intuitu personae". Este inadmisibil acordarea daunelor morale administratorului revocat n condiiile n care acesta nu a dovedit c a suferit un prejudiciu constnd n imaginea negativ. 311

a nu cauza paguba mandantului. Tot astfel, daca moare mandantul motenitorii acestuia trebuie sa-i comunice mandatarului. Acesta va fi obligat sa ncheie operaiunea pentru care a primit mputernicire, pentru a nu cauza pagube motenitorilor mandantului. - Incapacitatea, interdicia, falimentul uneia dintre pri au ca efect ncetarea mandatului. Aceste clauze se ntemeiaz tot pe caracterul intuitu personae"al mandatului, pe ncrederea" existenta intre pri dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana capabila" sa ncheie acte juridice in numele si pe seama mandantului.

8.4. Contractul de leasing Un prim pas n ptrunderea nelesului termenului de leasing l constituie o analiz a raiunilor care au stat la baza apariiei acestui tip de contract i a necesitilor crora trebuie s le rspund. Astfel, nc din antichitate a fost observat faptul c un bun aduce beneficii prin utilizarea sa, fr ca dreptul de proprietate n sine s contribuie n vreun fel. De altfel, folosina unui lucru nu este neaprat condiionat de calitatea de proprietar a utilizatorului. La baza evoluiei contractului de leasing st fiducia, o form de credit existent n dreptul roman prin care creditorul i asigura recuperarea creditului rezervndu-i dreptul de proprietate asupra unui bun al mprumutatului, urmnd a retransmite acest drept mprumutatului bunului ctre dup creditor, achitarea datoriei. Acest transfer de proprietate nu era ntotdeauna nsoit i de remiterea efectiv a beneficiarul mprumutului devenind un detentor precar, mai exact un chiria, avnd n vedere c pltea periodic o anumit sum cu titlu de chirie pentru folosina bunului. Nu exist o continuitate n evoluia acestui tip de act juridic, specific dreptului roman, ctre actualul contract de leasing, aprut n a doua jumtate a secolului al XIX-lea ntr-o form care s prefigureze ceea ce nelegem acum prin acest termen. Cu toate acestea, asemnrile existente ntre fiducia i leasing ar putea s ne
312

ajute n determinarea naturii juridice a acestui contract, cel puin la nivel teoretic. Dei o prim apariie a termenului lease este legat de nchirierea aparatelor telefonice abonailor, contractul de care ne ocupm s-a dezvoltat iniial cu precdere n sfera imobilelor, o oarecare dezvoltare n zona bunurilor mobile consemnndu-se n perioada 1950-1952, n S.U.A. Dei intens folosit n ultimele decenii n S.U.A. i statele Europei occidentale, contractul de leasing reprezint nc o noutate n ara noastr, att din punct de vedere economic ct i juridic; cadrul legal i practica n domeniul leasing-ului prezint nc unele deficiene, cu att mai mult cu ct doctrina i jurisprudena romneasc n acest domeniu sunt practic inexistente. n momentul de fa, leasing-ul reprezint soluia optim pentru ntreprinderile care ncearc s se dezvolte, necesitnd achiziii de noi utilaje i echipamente, dar nu au puterea financiar cerut de un asemenea proces. Prin aceast modalitate de finanare se evit i contractarea de credite de la bnci, credite care presupun garantarea lor cu bunuri mobile sau imobile. Potrivit art.l din O.G. nr. 51/1997116, republicata, operaiunile de leasing sunt acele operaiuni prin care o parte, denumita locator/finanator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosina asupra unui bun al crui proprietar este cealalt parte, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plai periodice, denumita rata de leasing Prin rata de leasing, in sensul art. 2 lit. d) din lege, se nelege: in cazul leasingul financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing. Dobnda de leasing reprezint rata medie a dobnzii bancare pe piaa romneasca;
116

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 12 ianuarie 2000. Republicat n temeiul art. VII din Legea nr. 99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, dndu-se textelor o nou numerotare. Ordonana Guvernului nr. 51/1997 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997 i a fost aprobat i modificat prin Legea nr. 90/1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998. 313

 in cazul leasingului operaional, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante. La sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul se obliga sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. In ceea ce privete noiunea de leasing financiar la care am fcut referire mai sus, aceasta reprezint operaiunea de leasing care ndeplinete una sau mai multe din urmtoarele condiii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul ncheierii contractului de leasing; - prile au prevzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; - utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaa) pe care aceasta o are la data la care operaiunea poate fi exprimata; - perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acoper cel puin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferat. Condiiile leasingului financiar nu sunt cumulative. Leasingul operaional reprezint operaiunea de leasing care nu ndeplinete nici una din condiiile leasingului financiar. In ce privete calitatea de finanator, aceasta poate fi o societate de leasing, persoana juridica romana sau strina. Societile de leasing Operaiunile de leasing sunt realizate de ctre societile de leasing, persoane juridice romane care se nfiineaz si funcioneaz potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicata. Societile de leasing sunt acele societi care au in obiectul de activitate desfurarea operaiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si vrsat integral la nfiinare de 500 milioane lei.
314

Aa cum se cunoate, in momentul constituirii unei societi comerciale in actul constitutiv trebuie artat obiectul sau obiectele de activitate cu precizarea obiectului principal. Consideram ca, pentru a fi calificata ca o societate de leasing, aceasta trebuie sa aib ca obiect principal de activitate operaiuni de leasing". Contractul de leasing Leasingul este la acest moment, pe plan internaional, unul din cele mai rspndite mijloace de realizare a finanrilor. Problema eseniala pe care o ridica noiunea de ,,contract de leasing" o reprezint existenta sau inexistenta unui asemenea contract. Se pune ntrebarea: este leasingul un contract sau o operaiune formata dintr-un complex de contracte? Dei se aseamn cu contractele de nchiriere, vnzare in rate, cat si de locaie viagera, leasingul ca natura juridica este o modalitate contractuala de finanare la termen. Leasingul era, pana nu demult, un contract ntlnit mai cu seama in legislaia comerciala internaionala, fiind impus insa de noile realiti economice pe plan naional, ca un adevrat contract complex avnd urmtoarele caracteristici: - un contract de vnzare-cumprare, prin care se achiziioneaz bunul solicitat de utilizator; - un contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vnzrii si, in acelai timp, se realizeaz operaiunile tehnice, dar si formalitile administrative necesare; - un contract de locaie, a crui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing in cazul leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante in cazul leasingului operaional; - o promisiune unilaterala de vnzare in favoarea cumprtorului utilizator.
315

Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract propriu de finanare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare, finanatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator aa cum desprindea din redactarea iniiala a O.G. nr. 51/1997. Analiznd trsturile juridice ale contractului de leasing, constatam ca acesta este un act bilateral, numit, cu titlu oneros, avnd coninut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu personae si consensual. Prile contractului Potrivit art. 31 lit. a) din Legea nr. 99/1999 117 de modificare si de completare a O.G. nr. 51/1997, un element esenial al contractului de leasing ii constituie prile in contract, si anume locatorulfinanatorul si utilizatorul. lata deci ca, spre deosebire de complexa operaie de leasing bazata pe o operaie trilaterala (furnizorfinanator, utilizator) contractul in sine se ncheie intre doua pri. Drepturile si obligaiile finanatorului Finanatorul se bucura de urmtoarele drepturi stipulate in art. 13 al O.G. nr. 51/1997, republicata: - daca utilizatorul se afla in reorganizare judiciara si/sau faliment, drepturilor reale ale finanatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judectorului sindic; - daca insa utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, dispoziiile alineatului precedent se aplica si lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicata. Potrivit art. 9 finanatorul are urmtoarele obligaii: - sa respecte dreptul utilizatorului de a alege necesitailor; - sa ncheie un contract de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de utilizator, in condiiile expres formulate de ctre acesta; furnizorul potrivit

117

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 236 din 27 mai 1999 316

- sa ncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmit acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivnd din contractul de vnzare-cumprare, cu excepia dreptului de dispoziie; - sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau achiziionarea ori restituirea bunului; - sa ii garanteze utilizatorului folosina linitita a bunului, in condiiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale; - sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing. Drepturile si obligaiile beneficiarului Intr-un contract de leasing utilizatorul are urmtoarele drepturi: - in cazul reclamaiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garanie si postgarantie utilizatorul are drept de aciune asupra furnizorului; - dreptul de a exercitar aciunile posesorii fata de teri. Obligaiile utilizatorului sunt reglementate prin art. 10 si constau in urmtoarele: - sa recepioneze si sa primeasc bunul la termenul stipulat in contractul de leasing; - sa exploateze bunul conform instruciunilor elaborate de ctre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ii exploateze; - sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fr acordul finanatorului; - sa respecte termenele de plata si cuantumul ratelor de leasing; - sa suporte cheltuielile de ntreinere si alte cheltuieli ce deriva din contractul de leasing; - sa i asume totalitatea obligaiilor care decurg din folosirea directa sau prin prepuii si (inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii), precum si din cazuri fortuite a bunului pe ntreaga perioada contractuala in paralel cu plata ratelor de leasing pana la atingerea valorii contractului de leasing;
317

- sa nu mpiedice finanatorul in verificarea strii modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing; - sa informeze finanatorul, in timp util, cu privire la orice tulburare venita din partea unui ter, referitor la dreptul acestuia de proprietate; - sa nu modifice obiectul contractului fr acordul prealabil al finanatorului; - sa restituie bunul respectnd prevederile contractuale. 8.6.. Contractul de franciz Definiie Contractul de franciz a aprut n SUA odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. Datorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial; fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. n sistemul de drept comercial romnesc franciza a fost definit legal prin articolul 1 din Ordonana Guvernului nr. 52/1997, modificat i completat prin Legea nr. 79/1998, republicat n M. Of. Nr. 180 din 14 mai 1998: Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord altei persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Aceast definiie este deficitar sub mai multe aspecte: - nu sunt definite elementele eseniale ale francizei, ca de exemplu: know-how-ul, asistena comercial i tehnic, folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii clientelei (marc, renume) ale francizorului;

318

- legiuitorul a introdus o parte din elementele definitorii ale francizei n definiiile date partenerilor contractuali i n obligaiile prilor; - se las loc la interpretri ale unei serii de alte contracte din gama contractelor de distribuie, licene i cesiuni. n doctrina juridic, franciza s-a definit n diverse moduri: 1. Contractul de franchising (termen englez) const n acordarea de ctre comerciantul productor, numit franchiser, a dreptului de a beneficia de un sistem de relaii care conine marca, renumele, know-how-ul i asistena unui comerciant, persoan fizic sau juridic, numit franchisee, n schimbul unui pre constnd ntr-o sum de bani iniial i o redeven periodic, numit franchisefee. 2. n sistemul american, franciza este o convenie care ofer unei pri dreptul de a distribui, de a vinde, de a furniza bunuri i servicii sau faciliti ntr-o zon determinat. 3. Un autor francez conchide plastic: A franciza nseamn a transmite altora cum s reueasc cum noi am reuit, a reitera o reuit. Caracterele contractului de franciz Contractul de franciz este un contract : - bilateral - consensual - cu titlu oneros Francizorul este un comerciant care: - este titularul drepturilor asupra unei mrci nregistrare; drepturile trebuie s fie exercitate pe o durat cel puin egal cu durata contractului de franciz; - confer dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; - asigur beneficiarului o pregtire iniial pentru exploatarea mrcii nregistrate; - utilizeaz personal i mijloacele financiare pentru promovarea mrcii sale, a cercetrii i inovaiei, asigurnd dezvoltarea i viabilitatea produsul.
319

Beneficiarul este un comerciant, persoan fizic sau juridic, selecionat de francizor, care ader la principiul omogenitii reelei de franciz aa cum este ea definit de francizor. Reeaua de franciz cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale ntre francizor i mai muli beneficiari, n scopul promovrii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum i pentru dezvoltarea produciei i distribuiei unui produs sau serviciu. ncheierea contractului de franciz este precedat de o faz precontractual, care are ca scop s permit fiecrei pri s-i confirme decizia de a colabora. Francizorul furnizeaz viitorului beneficiar informaii care-i permit acestuia s participe, n deplin cunotin de cauz, la derularea contractului de franciz. Legiuitorul a prevzut obligativitatea ca n contractul de franciz s fie introduse urmtoarele clauze: - obiectul contractului; - drepturile i obligaiile prilor; - condiiile financiare; - durata contractului; - condiii de modificare, prelungire, reziliere. Contractul de franciz va respecta obligatoriu urmtoarele principii: - termenul va fi fixat astfel nct s permit beneficiarului amortizarea investiiilor; - francizorul va ntiina pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra inteniei de a nu mai rennoi contractul la data expirrii sau de nu semna un contract nou; - n cadrul clauzelor de reziliere se vor stabili circumstanele care pot determina o reziliere fr preaviz; - condiiile n care va putea s opereze cesiunea drepturilor decurgnd din contract, n special condiii de desemnare a unui succesor;

320

- dreptul de preemiune va fi prevzut, dac interesul meninerii sau dezvoltrii reelei de franciz necesit recunoaterea acestui drept; -clauzele de non-concuren vor fi cuprinse n contract pentru protejarea know-how-ului; - obligaiile financiare ale beneficiarului vor fi precizate cu claritate, astfel nct s favorizeze obiective comune. Francizorul controleaz respectarea tuturor elementelor constitutive ale imaginii mrcii; marca francizorului constituie garania calitii produsului, serviciului, tehnologiei furnizate consumatorului, garanie asigurat prin transmiterea i prin controlul respectrii know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse i/sau servicii i/sau tehnologie. Efectele contractului de franciz Francizorul se oblig s furnizeze informaii despre: 1. experiena dobndit i transferabil; 2. condiiile financiare ale contractului, respectiv redevena iniial sau taxa de intrare n reea redevene periodice, de publicitate, determinarea tarifelor privind prestrile de servicii i tehnologii, n cazul clauzei tarifelor privind prestri de servicii i tehnologii, n cazul clauzei obligaiilor contractuale de cumprare; 3. elemente care permit beneficiarului s fac un calcul al rezultatului previzionat i s-i ntocmeasc planul financiar; 4. obiectivele i aria exclusivitii acordate; 5. durata contractului, condiiile rennoirii, rezilierii, cesiunii. Francizorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dein i s exploateze o activitate comercial pe o anumit perioad, anterior lansrii reelei de franciz; 2. s fie titularul drepturilor de proprietate intelectual i/sau industrial; 3. s asigure beneficiarilor si o pregtire iniial i asisten comercial i/sau tehnic permanent pe toat durata existenei drepturilor contractuale.
321

Francizorul va notifica n scris beneficiarului orice nclcare a obligaiilor contractuale i-I va acorda un termen rezonabil de remediere. Francizorul se asigur c beneficiarul, printr-o publicitate adecvat, face cunoscut c este o persoan independent din punct de vedere financiar n raport cu francizorul sau cu alte persoane. Beneficiarul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dezvolte reeaua de franciz i s menin identitatea sa comun, precum i reputaia acesteia; 2. s furnizeze francizorului orice informaie de natur a facilita cunoaterea i analiza performanelor i a situaiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficient n legtur cu franciza; 3. s nu divulge la tere persoane know-how-ul furnizat de ctre francizor, att pe durata contractului ct i ulterior. Beneficiarului i se va impune de ctre francizor respectarea unor obligaii ferme de protejare a caracterului confidenial al afacerii, n special neutralizarea know-how-ului de ctre o reea concurent. Publicitatea pentru selecionarea beneficiarilor trebuie s fie lipsit de ambiguitate i s nu conin informaii eronate. ncetarea contractului de franciz poate interveni prin rezilierea contractului, relatiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurente loiale. 8.7..CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE Notiunea si conditiile contractului de asociere in participatiune 1.1. Definitie Conform dispozitiilor art.251 Cod comercial asociatiunea in

participatiune are loc atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane sau societati, o participatiune in beneficii si pierderi uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert.

322

Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte, respectiv Codul fiscal din normele metodologice de aplicare, impreuna cu celelalte acte normative, ordine si hotarari ale Comisiei Fiscale Centrale, prin care se stabilesc normele de aplicabilitate unitara a dispozitiilor fiscale. Atat practica comerciala cat, si reglementarile amintite contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile. 1.2.Conditii: Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune care sa prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc. Recentele reglementari fiscale obliga asociatii in participatiune la un continut minimal al contractului de asociere in participatiune, acesta trebuind sa cuprinda mentiuni privind: a) partile contractante; b) obiectul de activitate si sediul asociatiei; c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi; d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia; e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice; f) conditiile de incetare a asocierii. Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere in participatiune, va trebui inregistrat in 15 zile de la data incheierii sale la organul fiscal teritorial unde isi are sediul
323

asocierea, de catre asociatul desemnat sa reprezinte asocierea in raporturile cu tertii. Contractul de asociere in participatiune, nu va da nastere unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati. 2. Obiectul contractului de asociere in participatiune In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Ca o consecinta a acestui fapt toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului tiular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor. Codul fiscal obliga pe asociatul principal sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile, sa determine venitul net, respectiv pierderea in cadrul asocierii si sa distribuie venitul net/pierderea intre asociati. Asocierea in participatiune poate fi constituita, atat in vederea derularii, in aceste conditii, a unei singure operatiuni comerciale, fie a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant. 3.Obligatiile asociatilor participanti a. Obigatiile ce decurg din contractul de asociere in participatiune pentru asociatul aparent pot fi clasificate pe doua niveluri: - Obligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar Asociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in afacerea sa. Drept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii (lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal). In
324

aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere. - Obligatiile asociatului principal fata de terti O caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este aceea ca, operatiunile economice sunt efectuate exclusiv de asociatul aparent. In consecinta, tertii incheie contracte numai cu asociatul principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica, sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile juridice. Drept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. In aceasta situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta societate sa devina asociat principal in participatiune. b. Obligatiile asociatului secundar - Obligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal Asociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru desfasurarea in comun a activitatii in asociere. El va suporta eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, chiar daca intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. Exceptia de la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat pierderile prin culpa sa. - Obligatiile asociatului secundar fata de terti In principiu, asociatul secundar nu are nici o obligatie fata de terti. Cu toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar poate fi tras la raspundere de catre terti, anume: - Daca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu; - Daca a beneficiat in mod direct din actele juridice incheiate de terti cu asociatul principal. In toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva asociatului secundar.
325

4. Durata contractului de asociere in participatiune Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca in cadrul acestora un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii. Teza a doua a alin. 2 al art. 254 din Codul Comercial prevede ca singurul drept al asociatului participant este acela de a cere socoteala asociatului titular cu privire la aportul sau si cu privire la beneficii si pierderi.Cu alte cuvinte, in cazul in care contractul de asociere nu prevede o clauza de restituire in natura a bunurilor aduse ca aport, asociatul participant nu are nici o posibilitate sa intervina in adminsitrarea asocierii. Mai mult decat atat, asociatul titular nu poate fi gasit raspunzator pentru culpa sa in administrarea afacerii, chiar daca asocierea ar inregistra pierderi. Totusi, asociatul principal va fi tinut raspunzator in cazul in care in mod intentionat va produce prejudicii asocierii. Prevederile legale au insa valoarea dispozitiva, raspunderea asociatului titular putand fi agravata sau diminuata in functie de acordul partilor. Asociatul titular va trebui de asemenea sa tina evidenta separata a veniturilor si cheltuielilor inregistrate in legatura cu activitatea care face obiectul asocierii, trebuind sa dea socoteala pentru acestea printr-un decont lunar de venituri si cheltuieli. 5. Beneficiile si pierderile contractului de asociere in participatiune Beneficiile si pierderile rezultate din realizarea obiectului asocierii se distribuie intre parti proportional cu cotele stabilite de acestia prin contractul de asociere in participatiune. Este important de subliniat cu privire la cotele de participare stabilite prin contract ca in cazul
326

asocierii in participatiune aprecierea clauzelor leonine se face dupa reguli mai flexibile. Astfel, desi se va considera clauza leonina participarea unuia dintre asociati numai la pierderi, nu va fi apreciata la fel o clauza care sa prevada in beneficiul uneia dintre parti 99% din beneficii si pierderi, ramanand celeilalte doar 1%. Impartirea poate fi de altfel si justificata daca asociatul caruia ii revine 99% este si asociatul titular, care isi asuma responsabilitatea atat in raporturile cu tertii, cat si in raporturile cu asociatii participanti. Venitul sau pierderea anuala realizata in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei conform contractului de asociere. Venitul net se considera distribuit si daca acesta ramane in asociere sau este pus la dispozitie asociatilor. Avand in vedere cele de mai sus, se pot identifica unele avantaje si dezavantaje in ipoteza stabilirii unei asocieri in participatiune. a.Avantaje Contractul de asociere in participatiune da nastere unui parteneriat flexibil care nu presupune formalitati complexe de inregistrare si autorizare; Partile pot prevedea in contract orice tip de reguli pentru a stabili drepturile si obligatiile lor reciproce; Asocierea in participatiune nu poate fi supusa procedurii insolventei. b. Dezavantaje Asociatul principal raspunde nelimitat fata de terti pentru prejudiciile suferite de acestia ca urmare a activitatii asocierii in participatiune. Pe perioada existentei asocierii in participatiune, asociatul secundar pierde cel putin folosinta si posesia bunurilor aportate. Asociatul secundar nu are un control direct asupra administrarii pe care o desfasoara asociatul principal. 6.Incetarea contractului de asociere in participatiune Contractul de asociere in participatiune inceteaza potrivit regulilor generale prevazute in materie de Codul civil. Desi incetarea acestui
327

tip de contract se aseamana cu dizolvarea unei societati comerciale, in cazul asocierii in participatiune nu intervine lichidarea. In mod normal, la incetarea contractului de asociere partile isi recapata bunurile pe care fiecare le-a aportat. Totusi, avand in vedere discutiile din doctrina referitoare la natura drepturilor pe care le pastreaza sau pierde asociatul secundar, este preferabila inserarea in contract a unei prevederi exprese in sensul ca la incetarea contractului de asociere in participatiune asociatul secundar va redobandi deplina proprietate asupra bunurilor aportate. Cazurile in care contractul de asociere inceteaza privesc, de regula: - Epirarea termenului stipulat; - Indeplinirea scopului propus; - Falimentul oricaruia dintre asociati; - Acordul partilor; CAPITOLUL IX SOLUIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE Competena general de drept comun n materia soluionrii litigiilor comerciale o au instanele judectoreti naionale. COMPETENA INSTANELOR JUDECTORETI 9.1. Dispoziii generale n materie civil judectoriile au competen general (numit plenitudine de jurisdicie ratione materiae), fiind de competena tribunalelor doar litigiile ce depesc 150 milioane de lei. n materie comercial competena revine tribunalelor, cu excepia cererilor a cror valoare este de pn la 10 milioane de lei inclusiv, litigii ce intr n competena judectoriilor. 9.2. Norme generale de competen Potrivit normelor n vigoare (Codul de procedur civil), instana competent a soluiona litigiile comerciale este cea de la domiciliul, reedina, fondul de comer sau sediul prtului. Pentru persoane juridice sediul poate constitui chiar o filial, sucursal, agenie sau reprezentan a societii comerciale (Legea
328

nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept internaional privat). Pentru societi sau asociaii fr personalitate juridic, competena aparine fie instanei domiciliului persoanei creia i s-a ncredinat direcia sau preedinia, fie, n lips, oricrui asociat, la instana domiciliului acestuia. Dac sunt mai muli pri, cu domicilii, reedine, fonduri sau sedii diferite, este sufficient ca unul s aparin teritoriului Romniei pentru ca aciunea s poat fi judecat n Romnia. Dac prtul din strintate nu are domiciliul cunoscut, competena aparine instanei romne, dac reclamantul are domiciliul sau reedina n ar. Instana judectoreasc verific din oficiu competena sa de a soluiona litigiul n legtur cu care este sesizat, putndu-se recunoate competent sau putnd respinge cererea, ca nefiind de competena sa. O astfel de situaie apare n cazul n care prile, prin convenie, au recunoscut drept competent o instan arbitral. 9.3 ARBITRAJUL COMERCIAL Reglementarea de baz a arbitrajului privat n Romnia este cuprins n Cartea a IV-a din Codul de procedur civil, nlocuit azi de Legea nr. 59/1993. Noua reglementare constituie dreptul comun al oricrei forme de arbitraj privat voluntar: arbitraj ad hoc i arbitraj instituional; arbitraj civil i arbitraj comercial; arbitraj intern i arbitraj internaional; arbitraj n drept i arbitraj n echitate. 1. Trsturile definitorii ale arbitrajului privat a) Form de jurisdicie convenional de drept privat Arbitrajul reglementat de Cartea a IV-a este o cale convenional de soluionare a litigiilor. Prin convenia arbitral ncheiat sub forma unei clauze nscrise ntrun contract (clauz compromisorie) sau sub forma unui nscris separat (compromis) - prile convin ca litigiul dintre ele s fie ncredinat spre
329

soluionare instanelor

unor

persoane

particulare

(arbitri),

cu

excluderea

judectoreti. Tribunalul arbitral i verific propria sa competen de a soluiona un litigiu i hotrte n aceast privin. ncheind convenia arbitral, prile se oblig s accepte hotrrea arbitral i s o execute de bunvoie. Codul de procedur civil consacr expres caracterul definitiv i obligatoriu pentru pri al hotrrii arbitrale. n plus, n msura n care hotrrea arbitral nu a fost executat de bunvoie, ea se investete cu formula executorie, constituind titlu executoriu ce se execut silit, ntocmai ca i o hotrre judectoreasc. Legiuitorul a neles astfel s recunoasc i s reglementeze aceast form de jurisdicie convenional, dndu-i eficien prin asimilarea, n anumite condiii, a hotrrii arbitrale cu o hotrre judectoreasc. Se afirm, n general, c arbitrajul prezint, comparativ cu instanele judectoreti, o serie de avantaje, ceea ce explic spectaculoasa sa dezvoltare, mai ales n comerul internaional: o judecat mai rapid, mai puin formal, mai supl, mai ieftin. Afirmaia conine, desigur, o doz de relativitate. Nu se poate contesta ns c arbitrajul este apt s ofere o judecat mai apropiat de cerinele i spiritul relaiilor de afaceri, cel puin prin confidenialitatea sa i prin atmosfera mai puin adversial n care se desfoar. Soluionarea litigiului este ncredinat unor oameni de specialitate care se bucur de ncrederea prilor. n cursul litigiului prile trebuie s se comporte cu bun-credin i s coopereze cu tribunalul arbitral pentru ca arbitrajul s se finalizeze printr-o dreapt hotrre. b) Autonomia de voin a prilor n concepia Crii a IV-a, profund dominat de principiile liberalismului juridic, arbitrajul este o instituie bazat pe autonomia de voin a prilor. Cheia de bolt a arbitrajului o constituie convenia arbitral, nelegerea prilor de a recurge la aceast cale de soluionare a litigiului dintre ele.
330

Prile sunt libere, aadar, s recurg sau nu la arbitraj i, dac au optat pentru arbitraj, au latitudinea s-l organizeze i s stabileasc desfurarea lui cum cred de cuviin. Aceast regul, enunat n articolul 341 alin. 1 Cod de procedur civil, este pe larg explicitat n alineatul 2: sub rezerva respectrii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum i a dispoziiilor imperative ale legii, prile pot stabili prin convenia arbitral sau prin act scris ncheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumit reglementare avnd ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea i nlocuirea arbitrilor, normele de procedur pe care tribunalul arbitral trebuie s le urmeze n judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea ntre pri a cheltuielilor arbitrale, coninutul i forma hotrrii arbitrale i, n general, orice alte norme privind buna desfurare a arbitrajului. n lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat, astfel cum va socoti mai potrivit. Dac nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispoziiile prevzute n continuare n Cartea a IV-a. Intervenia instanelor judectoreti n arbitraj nu trebuie s aduc vreo tirbire principiului autonomiei de voin a prilor. Chiar atunci cnd, n urma unei aciuni n anulare, desfiinnd hotrrea arbitral, instanele judectoreti se vor pronuna, n fond, ele trebuie s se menin n limitele conveniei arbitrale. c) Respectarea ordinii publice, a bunelor moravuri i a dispoziiilor imperative ale legii. Autonomia de voin a prilor are ca limit respectarea ordinii publice, a bunelor moravuri i a dispoziiilor legale imperative. Convenia arbitral trebuie s se conformeze principiului nscris n articolul 5 Cod de procedur civil, potrivit cruia nu se poate deroga prin convenii sau dispoziii particulare, la legile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri.
331

Atribuiile instanelor judectoreti i, mai ales, controlul judectoresc al hotrrilor arbitrale se vor focaliza, n condiiile legii, asupra respectrii acestui principiu n ntreaga organizare i desfurare a arbitrajului. d) Autonomizarea arbitrajului Legiuitorul noii Cri a IV-a a urmrit s realizeze o autonomizare a arbitrajului fa de instanele judectoreti prin restrngerea interveniei acestora i lrgirea rolului arbitrilor i al instituiilor permanente de arbitraj. Autonomizarea arbitrajului constituie o tendin constant i bine marcat n evoluia arbitrajului pe plan mondial. Legislaiile moderne menin intervenia instanelor judectoreti n arbitraj, dar nu sub forma unei imixtiuni n judecata arbitral, ci sub forma unui concurs ori a unei asistene la care pot recurge prile atunci cnd, din diferite motive, arbitrajul se afl n impas. n concepia acestor legislaii, instanele judectoreti sunt une juridiction dappui avnd a supportive and cooperative role. Controlul asupra hotrrilor arbitrale se exercit n limitele strict determinate de lege i urmrete, n general, respectarea ordinii publice i a principiilor fundamentale ale procedurii civile n vedere garantrii unei corecte judeci. Aceeai concepie este prezent i n Cartea a IV-a, atribuiile instanelor judectoreti n domeniul arbitrajului privat constnd n: -nlturarea piedicilor ce s-ar ivi n organizarea i desfurarea arbitrajului; - controlul judectoresc al hotrrilor arbitrale, efectuat prin: - judecarea aciunii n anulare i, n caz de admitere, judecarea litigiului n fond, n limitele conveniei arbitrale; - nvestirea cu formul executorie a hotrrii arbitrale; - procedura recunoaterii i ncuviinrii executrii hotrrilor arbitrale strine; -executarea hotrrilor arbitrale. Autonomizarea arbitrajului nu nseamn o ruptur fa de instanele judectoreti, ci nlturarea unor imixtiuni de natur s transforme
332

arbitrajul ntr-o anex care trebuie s fie ndeaproape tutelar. O ruptur nu ar fi indicat i nici nu ar fi posibil, date fiind, pe de o parte, competena general a instanelor judectoreti n raport cu competena altor organe de jurisdicie, iar pe de alt parte, consacrarea, prin articolul 21 din Constituie, accesului liber la justiie. e) Arbitraj ad hoc i arbitraj instituional Cu toat autonomizarea arbitrajului fa de instanele judectoreti, acestea pstreaz o serie de atribuii care sunt mai largi n arbitrajul ad hoc i mai restrnse n arbitrajul instituional. Aria de intervenie a instanelor judectoreti este deci diferit dup forma de organizare a arbitrajului. De aceea, mai nainte de a interveni n arbitraj, instanele judectoreti trebuie s stabileasc dac se afl n prezena unui arbitraj ad-hoc sau a unui arbitraj instituional. Caracterizarea exact a arbitrajului prezint interes practic ntruct o serie de atribuii care n arbitrajul ad hoc revin instanelor judectoreti, n arbitrajul instituional revin instituiilor permanente de arbitraj. Sub aspectul organizrii arbitrajului, prile au, n virtutea Codului de procedur civil, urmtoarele posibiliti: 1) s organizeze arbitrajul fr o asisten din afar sau, eventual, numai cu asistena arbitrului (arbitrilor); 2) s apeleze la o ter persoan fizic sau juridic (alta dect o instituie permanent de arbitraj); 3) s recurg la o instituie permanent de arbitraj. Arbitrajul ad hoc i arbitrajul instituional sunt noiuni legate de organizarea arbitrajului i nu schimb cu nimic natura litigiului sau modul lui de soluionare, acesta fiind supus aceluiai regim juridic n ambele forme de arbitraj. Noiunea de arbitraj ad hoc (sau ocazional) n primele dou situaii (1) i 2) de mai sus), tribunalul arbitral, adic arbitrul unic sau arbitrii nvestii s soluioneze un litigiu determinat: se constituie numai cu ocazia ivirii acelui litigiu; funcioneaz pe timpul desfurrii acestuia;
333

 i nceteaz existena juridic odat cu pronunarea hotrrii sau cu expirarea termenului de arbitraj; Un asemenea arbitraj este deci un arbitraj neinstituional, adic un arbitraj organizat de pri pentru soluionarea unui litigiu determinat, n afara unei instituii permanente de arbitraj. Noiunea de instituie permanent de arbitraj i de arbitraj internaional n cea de a treia situaie (3) de mai sus), prile recurg, pentru soluionarea litigiului la o instituie special de arbitraj. Cartea a IV-a se refer explicit n mai multe texte la o asemenea instituie fr ns a o defini; articolul 341 din Codul de procedur civil, atunci cnd spune c prile se pot referi n convenia arbitrar la o anumit reglementare avnd ca obiect arbitrajul, are n vedere regulamentele i regulile de procedur arbitral adoptate de astfel de instituii sau de unele organisme internaionale, cum este Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naiunilor Unite pentru dreptul commercial UNCITRAL din 1976. Pentru ca o instituie s poat fi calificat drept instituie permanent de arbitraj este necesar s ntruneasc anumite condiii: s aib n obiectul su de activitate organizarea arbitrajului privat voluntar, prestnd sau fiind apt s presteze un ansamblu de servicii arbitrale care s faciliteze i s monitorizeze arbitrajul spre a se finaliza printr-o hotrre definitiv i obligatorie pentru pri, susceptibil de executare silit; s aib o structur organizatoric prestabilit, cu activitate continu sau virtual continu, cu o conducere proprie i personal care s asigure secretariatul arbitrajului, cu o baz material corespunztoare; s dispun de un corp de arbitri, selectai pe anumite criterii, dintre care prile s aib facultatea de a alege arbitrii sau dintre care instituia de arbitraj s nominalizeze arbitrii n condiiile conveniei arbitrale i ale reglementrilor aplicabile; s se autoreglementeze, adic s aib un regulament propriu de organizare i funcionare precum i reguli de procedur arbitral.
334

Aadar: O instituie permanent de arbitraj nseamn o instituie care ndeplinete condiiile de obiect, structur i funcionalitate, expuse mai nainte. Arbitraj instituional nseamn un arbitraj organizat de o asemenea instituie permanent, noiunea de organizare implicnd un ansamblu de activiti sau servicii care duc la finalizarea arbitrajului printr-o hotrre arbitral. Cele mai multe instituii de arbitraj din lume (Curtea de arbitraj a Camerei Internaionale de Comer din Paris, Asociaia american de arbitraj, Curtea de arbitraj de la Londra, Institutul de arbitraj al Camerei de comer din Stockholm etc.) sunt instituii de arbitraj administrat sau de organizare. Ele presteaz servicii arbitrale, dar nu soluioneaz litigiul. Sunt structuri administrative, iar nu jurisdicionale. Asemenea instituii sau centre de arbitraj nu se prezint ca o jurisdicie preconstituit ci, mai degrab, ca un mecanism administrativ i procesual destinat s faciliteze organizarea arbitrajului. Cea mai cunoscut i mai veche instituie permanent de arbitraj din ara noastr este Curtea de arbitraj comercial internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie. n ciuda denumirii, aceast Curte se ocup i de arbitrajul comercial intern ca i de arbitrajul ad hoc. n ultimii ani au luat fiin i alte instituii de arbitraj pe lng camerele de comer i industrie judeene

CAPITOLUL X OBLIGATIILE COMERCIALE 10.1. Noiuni generale Una obligaiilor dintre problemele Dup mult cum discutate am vzut, n literatura de specialitate este existena unei teorii generale a obligaiilor specific comerciale. raportul juridic
335

comercial prezint o serie de particulariti, impuse ndeosebi de

cerinele i exigentele comerului, exprimate succint n sintagma Credit, Celeritate, Securitate. Rspunsul la problema sus-menionat poate fi dat numai innd seama de cele dou mari tendine ale dreptului comercial: n cazul n care nu se recunoate autonomia dreptului comercial, cum ar fi n sistemul englez sau n cel elveian, unde exist un unic Cod al obligaiilor, evident nu se recunoate existena unei teorii a obligaiilor distincte i specifice dreptului comercial. n sistemul de drept francez, german i roman, unde exist o reglementare distinct a raporturilor juridice comerciale sub forma unor coduri comerciale, care subliniaz i particularitile obligaiilor comerciale, au fost unii autori partizani ai existenei unei teorii generale a obligaiilor comerciale specifice i distincte de dreptul privat. Codul Comercial n vigoare cuprinde un titlu relativ restrns intitulat Despre obligaii comerciale n general (art.4659), care conine o serie de reglementri derogatorii de la dreptul civil al obligaiilor, n special referitoare la executarea contractului. 10.2.Trasaturile obligatiilor comerciale. 1. Solidaritatea obligatiilor 1a. Solidaritatea codebitorilor (art 42 C.com.) Solidaritatea este definita ca acea modalitate a obligatiilor care impiedica diviziunea lor, chiar daca prin natura lor sunt divizibile. Solidaritatea debitorilor reprezinta in plus o garantie pentru creditori care poate urmari pe debitorul solvabil realizandu-si astfel creanta. Solidaritatea (in dreptul civil) este de doua feluri: I. solidaritate activa reprezinta o pluralitate de creditori II. solidaritate pasiva reprezinta o pluralitate de debitori In dreptul comercial exista dispozitii numai cu privire la solidaritatea pasiva. Caracterele soldaritatii sunt:
336

fiecare codebitor solidar este obligat la plata intregii datorii, fata de acelasi creditor, creditorul putand urmari pe oricare dintre codebitori (la alegerea sa) pentru intreaga creanta.

In raporturile dintre codebitorii solidari obligatia este divizata, fiecare raspunzand pro parte (numai pentru partea sa)

Debitorul care a platit intreaga datorie sau mai mult decat datora dobandeste un drept de regres impotriva celorlalti codebitori solidari.

Solidaritatea poate fi: I. legala cand opereaza in virtutea legii II. conventionala este stabilita de comun acord de catre partile contractante In drepul civil obligatia solidara nu se prezuma si trebuie stipulata expres in contract. In dreptul comercial, insa obligatia solidara se prezuma, fiind o prezumtie legala potrivit art 42: in obligatiile comerciale, codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune contrarie. Justificarea acestei prezumtii legale consta in necesitatea asigurarii creditului existent in relatiile comerciale. Codul comercial a instituit si solidaritatea fidejusorilor, ai garantilor persoanali ai debitorului. 1b. Solidaritatea fidejusorilor. In dreptul civil fidejusorul este tinut numai pentru obligatiile debitorului, numai in sibsidiar daca debitorul principal nu face plata si nu este solidar cu acesta recunoscandu-i-se beneficiul de discutiune si de diviziune (daca sunt mai multi fidejusori, potrivit art 1652 si urm Cod Civil). In dreptul comercial, de regula, garantii personali ai debitorului raspund solidar (nemaiavand nici dreptul de discutiune nici de diviziune).
337

De retinut ca prezumtia de solidaritate a debitorului poate fi inlaturata numai intr-o stipulatie expresa a partilor. Cu toate acestea nu se poate deroga de la solidaritatea instituita de legiuitor in privinta: o asociatiilor in societatile in nume colectiv (SNC) o asociatiilor comanditati in societatile in comandita simpla o a administratorilor societatilor comerciale o a lichidatorilor care nesocotesc dispozitiile referitoare la lichidare o a mandatarilor comerciali. Solidaritatea debitorilor in dreptul comercial este

argumentul potrivit careia in aceasta materie se ocroteste in primul rand creditorul acordand prioritate creditului. 10.3.Fructificarea de drept a banilor Potrivit articolului 1073 C Civil, oricine se obliga la efectuarea unei prestatii, este indatorat sa o indeplineasca sub sanctiunea daunelor-interese. Daca prestatia consta intr-o suma de bani, daunele sunt prezumate (deci nu trebuie dovedite de creditor), ele se exprima sub forma dobanzilor aferente sumelor neachitate. In dreptul civil regula este ca daunele interese sub forma dobanzilor sunt datorate numai din momentul in care debitorul a fost pus in intarziere (cerere de chemare in judecata, somatie, notificare) Dobanda nu curge prin simplul fapt al ajungerii la termen (art 1088, alin 2 Cod Civil cu doua exceptii: In cazul restituirii platilor sumelor nedatorate daca ............... este de rea credinta (art 937 Cod civil ) sau In cazul neindeplinirii obligatiilor de varsare a aporturilor datorate de asociati catre societate. Numai in aceste doua situatii, in dreptul civil, dobanda curge
338

de drept. In dreptul comercial, datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile (art 43), ceea ce inseamna ca debitorul este de drept in intarziere prin simpla ajungere la termen. Orice suma de bani aflata in mana comerciantului trebuie sa produca bani. Acesta dispozitie (art 43 ) se aplica numai daca este vorba de o obligatie comerciala care consta intr-o suma de bani. Dobanzile comerciale se aplica daca sunt intrunite conditiile: o Obligatia este comerciala (izvoraste dintr-un fapt de comert obiectiv art 3 Cod comercial, dintr un fapt de comer subiectiv art 4 Cod comercial, sau dintr un fapt de comert unilateral sau mixt art 56 Cod comercial) o Obligatia consta intr o suma de bani o Obligatia este lichida adica reevaluarea ei este determinata o Obligatia este exigibila adica a ajuns la scadenta 10.4.Anatocismul Anatocismul sau dobanda la dobanda este acea intelegere prin care partile contractante convin ca dobanda sa se capitalizeze, adica sa se adauge la suma datorata si sa se calculeze din nou dobanda. Anatocismul a fost interzis prin Decretul lege privind stabilirea dobanzilor si inlaturarea cametei inca din 1938. Atat din raporturile de drept civil cat si in raporturile de drept comercial, cu exceptia contractului de cont curent, reglementat de codul comercial, in art 370-373. Aceasta interdictie a fost prevazuta si prin decretul-lege nr. 311/1954. Anterior actelor normative din 1938 si D. 311/1954, anatocismul era permis in materie comerciala, iar in privinta raporturilor de drept civil, se aplicasera dispozitiile codului civil,
339

respectiv, art 1089, alin 2: o Dobanda la dobanda sa fi fost prevazuta in contract sau prin cerere de chemare in judecata. o Dobanda la dobanda se putea acorda numai pe timp de un an implinit, cu exceptia veniturilor datorate cu titlu de amenzi, chirii, rente viagere, restituire de fructe, acestea producand dobanzi din ziua intelegerii contractuale sau din ziua chemarii in judecata. In materie comerciala anatocismul este permis. In prezent potrivit O.G. 9/2000, art 8, alin 1, art 8, alin 2: Dobanzile se pot capitaliza si se pot produce dobanzi in termenul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an. Asadar anatocismul este permis numai daca sunt indeplinite conditiile: Sa existe un contract de imprumut Sa existe o conventie speciala privind anatocismul Conventia privind anatocismul trebuie sa intervina dupa data scadentei -Anatocismul se calculeaza numai pentru dobanzi datorate de cel putin un an Nu se aplica anatocismul in cazul contractului de cont curent si in cazul cand legea prevede astfel. (art 8, alin 3, OG 9/2000) Cumulul dobanzilor cu despagubirile: o Potrivit art 1088 C Civil cumulul dobanzilor cu
340

dobanda se va calcula numai

asupra cuantumului sumei imprumutate, cu exceptia prevazuta de

desagubirile exceptiile: -

in

principiu

nu

este

admis,

cu

I. Prevazute codul civil - In privinta fidejusorului (cautiunea reala) care a platit datoria are dreptul de regres (recurs) impotriva debitorului principal (art 1669 C Civil) - In materia contractului de societate asociatul care intarzie sa depuna capitalul social (in numerar) datoareaza pe langa dobanda legala din ziua in care trebuia sa efectueze scazamantul plus daune (despagubiri) cauzate societatii.

1 II. Prevazute de codul comercial si legislatia special: 2 Mandatarul care intrebuinteaza in alte scopuri sumele primite din contul mandatatului, datoreaza in afara de dobanzi si daune interese. (art 383 Cod Comercial) 3 Art 84, alin 2 din L. 31/90 republicata 4 Art 65, alin 2 din L. 31/90 republicata Asadar in raporturile juridice de cod comercial dobanda poate fi cumulata cu despagubirile atat in cazul intarzierii in executare cat si in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale, care constau in sume de bani. Cumulul dobanzilor cu penalitatile. Problema cumulului dobanzilor cu penalitatile se simplifica potrivit reglementarilor actuale in materia dobanzilor (OG 99/2000 modificata prin L. 356/6.06.2002). Daca fapta debitorului consta in intarziere in exectuarea obligatiilor contractuale sau legale banesti, debitorul datoreaza
341

dobanzi sau penalitati care nicicum nu se pot cumula. 3. Neexecutarea contractelor bilaterale. Inexistenta termenului de gratie. In obligatiile comerciale judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art 1021 C Civil, potrivit art 44 Cod comercial. Daca una din parti si-a executat obligatiile, iar cealalta nu le-a executat si nici nu este pe cale sa le indeplineasca, partea care si-a onorat obligatiile are doua posibilitati (in dreptul civil): 1 Fie sa ceara executarea contractului (cat mai este posibil) 2 Fie sa ceara rezolutiunea contractului si daune interese compensatorii. In cea de-a doua situatie, judecatorul poate acorda un termen de gratie, inauntrul caruia partea care nu si-a indeplinit obligatia, sa o poata favoriza. (art 2 Cod comercial) Aceasta regula are caracter supletiv, partile pot prevedea in contract ca rezolutiunea sa se produca de drept. In dreptul comercial o asemenea regula, cea de la art 1021 C Civil, este incompatibila cu activitatea comerciala. Numai partea care si-a executat obligatiile poate acorda celeilalte un termen de gratie. Acest termen este unic si daca nici de aceasta data obligatiile nu sunt indeplinite, rezolutiunea opereaza de plin drept si orice executare peste termen devine inadmisibila. Rezolutionarea in cazul termenului esential. Termenul esential este acel termen care are o importanta decisiva in executarea constractului fiind considerat ca element determinant la incheierea acestuia. Termenul este esential in urmatoarele situatii: 1 Prin natura insasi a contractului spre exemplu, contractul de raport sau operatiunile la bursa si in special contractele de vanzare de titluri, de credit sau de valuta, la termen. Executarea la data stabilita in contract este esentiala fata
342

de posibilitatea variatiei cursului valutar. 2 Prin vointa partilor contractuale exprimarea vointei trebuie sa fie neechivoca, spre exemplu, in contractul de vanzare, daca marfa trebuie transportata si icnarcata pe un anumit vas, la o data fixa. Codul comercial reglementeaza termenul esential in art 67 , in cazul contractului de vanzare cumparare ca modalitate a contractului. Practica a extins insa aceasta regula la toate obligatiile comerciale. Rezilierea contractelor cu executarea succesiva. In cazul contractelor cu executare succesiva, rezilierea pentru neindeplinirea obligatiilor de catre una din parti, produce efecte pentru viitor. La primaindeplinire i executarea obligatiilor intervine rezilierea care desfinteaza contractul. 10.5.Proba obligatiilor comerciale. In principiu, in dreptul comercial, obligatiile se dovedesc cu aceleasi mijloace ca si obligatiile civile. In materie comerciala formalismul Potrivit (reclamat de dreptul comun pentru mai multe se operatiuni juridice) este diminuat, dar nu inlaturat in totalitate. legii, obligatiile comerciale si libero-actiunile dovedesc cu: acte autentice, acte sub semnatura privata, facturi acceptate prin corespondenta, prin telegrame, prin registrele partilor, prin martori. In sfarsit obligatiile comerciale pot fi dovedite prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila.

10.6. PROBELE SPECIFICE DREPTULUI COMERCIAL

343

Art. 46 Cod comercial prevede ca probe n materie comercial urmtoarele: a) acte autentice; b) acte sub semntur privat; c) facturi acceptate; d) corespondena; e) telegrame; f) registrele prilor; g) proba cu martori, de cte ori autoritatea judectoreasc apreciaz c trebuie admis proba testimonial; h) orice alte mijloace de prob admise de legea civil. Fcnd aplicaiunea principiului libertii contractuale n materia obligaiilor comerciale, rezult i libertatea probei n litigiile comerciale. Din interpretarea prevederilor art. 46 Cod comercial rezult c probele n litigiile comerciale pot fi grupate astfel: 1) probe admise n dreptul comun (art. 46 alin. 2: n fine prin orice alte mijloace de prob admise de legea civil); 2) probe specifice dreptului comercial. 1. Probele admise n dreptul comun potrivit art. 1170 Cod civil, proba se poate face prin: nscrisuri, martori, prezumii, mrturisire, expertiz .a. Acestea au fost tratate n prima parte a lucrrii (a se vedea capitolul VII). 2. Probele specifice dreptului comercial Sunt probe specifice dreptului a) Factura acceptat Factura comercial, din punct de vedere juridic, face parte din categoria nscrisurilor sub semntur privat. Ea este emis de cel care a livrat bunurile sau a prestat un serviciu i se transmite beneficiarului n vederea plii. Acceptarea la plat a facturii face dovada ndeplinirii obligaiilor comerciale de ctre executant cu excepia situaiilor cnd plata constituie avans. Chiar i n aceast din urm situaie poate face dovada realizrii acordului de voin, respectiv ncheierii contractului. Deci, n funcie de situaie, de obiectul probei, poate face fie dovada fie mpotriva emitentului (cumprtor, (vnztor, beneficiar).
344

comercial: factura acceptat;

corespondena comercial; telegramele i registrele comerciale.

prestator),

mpotriva

destinatarului

Acceptarea facturii poate fi expres sau tacit. Acceptarea expres poate fi fcut direct pe factur prin formula acceptat sau alt termen echivalent, ori printr-o scrisoare, telegram de confirmare. Acceptarea tacit are loc atunci cnd destinatarul face acte din care rezult nendoielnic voina sa de a o accepta emiterea unei cambii, CEC sau bilet la ordin, n vederea plii preului. Tcerea nu valoreaz acceptare. b) Telegrama La momentul adoptrii Codului comercial, accepiunea prin termenul de telegram era una strict, respectiv documentul transmis prin intermediul telegrafului. Transmiterea nu era una efectiv a suportului material care coninea voina semnatarului, ci doar a coninutului documentului. Codul comercial i-a dat calitatea de mijloc de prob, fcnd parte din categoria nscrisurilor sub semntur privat: Telegrama face prob, ca act sub semntur privat, cnd originalul este subscris de nsi persoana artat ntr-nsa ca trimitorul ei. Ea face aceeai prob, chiar dac aceast persoan este subscris de o alt mn, cnd ar fi probat c originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se preda de nsi acea persoan . Din acest text de lege rezult dou situaii distincte: 1. situaia cnd originalul este subscris (semnat) de nsi persoana artat ca trimitorul ei. dei la destinatar ajunge un cu totul alt suport grafic, acesta are valoarea unui nscris sub semntur privat ca i cum destinatarul ar fi primit originalul; 2. situaia n care originalul este subscris (semnat) de alt mn, dar se poate proba c originalul a fost predat sau doar trimis pentru a fi predat oficiului telegrafic de persoana creia i este atribuit telegrama. Telegrama poate avea i valoarea unui nscris autentic dac subscrierea originalului este autentificat de autoritatea competent (art. 47 alin. 2 C. com.). Data telegramei este ziua i ora expedierii de ctre oficiile telegrafice (art. 47 alin. 3 C. com.).
345

Telegrama face parte din categoria documentelor denumite generic coresponden comercial. c) Corespondena comercial Corespondena comercial desemneaz schimbul de mesaje ntre prile unui contract, fcut nainte de perfectarea acestuia. Poate s mbrace variate forme: scrisori, adrese, telegrame, faxuri, documente transmise pe suport electronic (e-mail). Dac n contract nu se stipuleaz expres c toat corespondena anterioar semnrii lui urmeaz s nu mai produc efecte, c numai contractul reprezint adevrata voin, corespondena poate servi ca prob pentru aflarea adevratei voine a prilor. Valoarea juridic a corespondenei este cea a nscrisului sub semntur privat. Atunci cnd destinatarul nu mai posed sau nu mai vrea s arate documentul n cauz, poate fi folosit copia pstrat la registrul copier, conform art. 25 C. com.: El (comerciantul n.n.) este inut a copia n registrul special i dup ordinea zilei toate scrisorile ce trimite. Denumirea de registru copier este folosit la art. 22, art. 26, dar i n alte locuri din Codul comercial. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991, denumirea actual pentru registrul copier este de cartea mare. Copia scrisorii face dovad numai cu privire la coninutul acesteia nu i la primirea de ctre destinatar. Atunci cnd exist i alte probe privind primirea sau destinatarul recunoate primirea face deplin dovad. d) nscrisul n form electronic n ce privete corespondena pe suport electronic, aceasta a fost acceptat iniial ca un nceput de prob scris deoarece nu cuprind semntura emitentului pentru a putea fi recunoscute ca nscrisuri sub semntur private. Transmiterea electronic a unui document presupune dematerializarea informaiei i trecerea pe un suport electromagnetic. Evoluia produs n domeniu a fcut posibil ns i atribuirea cu certitudine a datelor emitentului de o manier care s nu creeze dubii. Legea nr. 455/2001 reglementeaz semntura electronic.
346

Semntura electronic reprezint date n form electronic ataate sau logic asociate cu alte date n form electronic i care servesc ca metod de identificare. Semntura legat n mod electronic unic de extins b) reprezint asigur semntura identificarea electronic care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este semnatar; semnatarului; c) este creat prin mijloace create exclusiv de semnatar; d) este legat de datele n form electronic, la care se raporteaz n aa fel nct orice modificare ulterioar a acestora este identificabil. Semnatarul este persoana care deine un dispozitiv de creare a semnturii electronice i care acioneaz fie n nume propriu, fie ca un reprezentant al unui ter. nscrisul n form electronic este definit legal ca o colecie de date n form electronic ntre care exist relaii logice i funcionale, care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau a altui procedeu similar. Art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semntura electronic prevede c acest tip de nscris, cruia i s-a ncorporat, ataat sau i s-a asociat logic o semntur electronic extins, bazat pe un certificat calificat, nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv i generat de un dispozitiv securizat de creare a semnturii electronice, este asimilat, n ceea ce privete condiiile i efectele sale, cu nscrisul sub semntur privat. Dac nscrisul sub semntur privat, cruia i s-a ncorporat, ataat sau i s-a asociat logic o semntur electronic, este recunoscut de partea cruia i se opune, atunci nscrisul are acelai efect ca actul autentic ntre cei care l-au subscris i ntre cei care le reprezint drepturile. e) Registrele comercianilor Art. 22 Cod com. prevede c registrele obligatorii ale comercianilor sunt: registrul jurnal; registrul inventar i Cartea mare (registrul copier).
347

Aceste registre pot s fac prob n justiie ntre comerciani pentru fapte i chestiuni de comer (art. 50), dac sunt inute n regul. Dac nscrierile n registre sunt fcute de prepusul comerciantului desemnat s in scriptele, acestea au acelai efect ca i cnd ar fi fost semnate de patron. Chiar i atunci cnd registrele nu sunt inute n regul ele fac dovada atunci cnd sunt invocate mpotriva celor care le-au inut.

BIBLIOGRAFIE 1. ANGHENI SMARANDA, VOLONCIU MAGDA Drept comercial, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2001 2. SMARANDA ANGHENI, MAGDA VOLONCIU, CAMELIA STOICA Drept comercial , Ed.Universitara, Bucuresti 2004 3. CARPENARU D STANCIU Drept comercial roman, Ediia a-VI-a , Editura A.S.E., Bucureti, 2007. 4. CRISTEA SILVIA, STOICA CAMELIA FLORENTINADrept comercial, Editura A.S.E. Bucuresti 2004 5. DEAK FRANCIS Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editia aIII-a, actualizata si completata, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2001. 6. MOCEANU MADALINA MIHAELA Societatea comerciala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2005 7. MONNA-LISA BELU MAGDO - Contracte comerciale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2004; 8.STANCIU D.CARPENARU,CATALIN PREDOIU, SORIN DAVID,GHEORGHE PIPEREA - Legea societatilor comerciale. Comentariu pe articole. Editia 4, Editura C.H. Beck Bucuresti 2009 9. STANCIU D. CARPENARU - Tratat de drept comercial romn, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2009 10. I. TURCU, Insolvena comercial, reorganizarea judiciar i falimentul, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2002.

348

LEGISLAIE 1. Constituia Romniei Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 2.Cod civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17.07.2009, in vigoare de la 01.10.2011 3. Legea nr. 31/1990 Legea societilor comerciale Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004. Actul include modificarile din urmatoarele acte: - Legea nr. 302/2005 - Legea nr. 164/2006 - Legea nr. 441/2006 - Legea nr. 516/2006 - O.U.G. nr. 82/2007 - O.U.G. nr. 52/2008. 4. Legea nr. 26/1990: Legea registrului comerului Text actualizat la data de 03.05.2008, avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998. 5. Legea nr.82/1991. Legea contabilitii, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454 din 18/06/2008. 6. Ordonan de urgen nr. 44/2008 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale, publicat n Monitorul Oficial nr. 328 din 25 aprilie 2008 7. Ordonanta de urgenta nr. 116/2009 pentru instituirea unor masuri privind activitatea de inregistrare in registrul comertului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.926 din 30 decembrie 2009.

CUPRINS CAPITOLUL I : CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DREPTUL COMERCIAL........................................................................2 1.1. Definiia si obiectul dreptului comercial.......................................2 1.2. Izvoarele dreptului comercial.......................... ...............5 1.3. Evolutia dreptului comercial in Romania.......................................7 1.4. Delimitarea dreptului comercial de alte ramuri de drept................9 1.5.Raportul juridic de drept comercial..............................................12 CAPITOLUL II : FAPTELE DE COMERT..............................................16 2.1.Generalitati...................................................................................1 6 2.2.Clasificarea faptelor de comert......................................................16
349

2.2.1.Fapte de obiective...........................................................16 2.2.2.Fapte de subiective.........................................................28 2.2.3.Fapte de comert unilaterale mixte........................................30

comert comert sau

CAPITOLUL III: SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC DE DREPT COMERCIAL......................................................................................32 3.1. Notiuni generale ..........................................................32 3.2.Profesiunile comerciale si necomerciale........................................36 3.3.Determinarea si proba calitatii de comerciant...............................43 3.4.Incetarea calitatii de comerciant...................................................44 3.5.Comerciantii persoane fizice si comerciantii persoane juridice......45 3.6.Regimul juridic al comerciantilor straini.......................................71 3.7.Exercitarea comertului in limitele concurentei licite......................72 CAPITOLUL IV: FONDUL DE COMERT..............................................75 4.1.Notiunea fondului de comert........................................................75 4.2.Elementele fondului de comert.....................................................76 4.3.Operatiuni juridice privind fondul de comert................................80 CAPITOLUL V : SOCIETILE COMERCIALE...........................83 5.1.Notiune, natura juridica,clasificare...............................................83 5.2.Delimitarea societatilor comerciale de alte persoane juridice.........87 5.3.Formele societatilor comerciale.....................................................89 5.3.1. Grupurile de interes economic................................................101 5.4.Contractul de societate...............................................................111 5.5.Constituirea societatilor comerciale.............................................113 5.6.Nulitatea societatilor comerciale..................................................144 5.7. Functionarea societatilor comerciale..........................................146 5.8.Modificarea societatilor comerciale..............................................214 5.9.Fuziunea si divizarea..................................................................220 5.10.Dizolvarea societatilor comerciale..............................................225 CAPITOLUL VI: PROCEDURA INSOLVENTEI...................................246
350

6.1.Consideratii generale..................................................................246 6.2.Participantii la procedura insolventei..........................................247 6.3.Deschiderea procedurii...............................................................251 6.4.Procedura de reorganizare..........................................................259 6.5.Procedura falimentului...............................................................264 CAPITOLUL VII : TITLURILE DE CREDIT.........................271 7.1. Notiune, caractere juridice........................................................271 7.2. Clasificare.................................................................................272 7.3.Cambia......................................................................................274 7.4.Biletul la ordin...........................................................................281 7.5.Cecul.........................................................................................283 7.6.Scrisoarea de schimb.................................................................289 CAPITOLUL VIII :CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE...............296 8.1.Consideratii generale................................................................296 8.2.Contractul de vinzare cumparare comerciala.............................297 8.3.Contractul de mandat comercial...............................................300 8.4.Contractul de leasing................................................................307 8.5.Contractul de franciza..............................................................312 8.6.Contractul de asociere in participatiune....................................317 CAPITOLUL IX : SOLUTIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE..........322 9.1. Dispozitii generale.....................................................................322 9.2. Norme generale de competenta..................................................322 9.3. Arbitrajul comercial...................................................................323 CAPITOLUL X : OBLIGATIILE COMERCIALE..................................330 10.1.Notiuni generale......................................................................330 10.2.Trasaturile obligatiilor comerciale............................................330 10.3.Anatocismul.............................................................................333 10.4. Proba obligatiunilor comerciale................................................337 10.5.Probele specifice dreptului comercial........................................338 Bibliografie......................................................................................34 2

351

352