6 - CS Rosturi de Dilatatie
6 - CS Rosturi de Dilatatie
6 - CS Rosturi de Dilatatie
6. AMENAJARE ROSTURI DE DILATATIE PASAJ SUBTERAN Pasajul rutier subteran va asigura legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu, pe strzile Oituz, Ionita Sandu Sturza si Vasile Alecsandri. In perspectiva imediata se preconizeaz construcia unui cartier rezidenial pe amplasamentul unitatilor militare dezafectate si care au intrat sub jurisdicia municipalitatii Bacu. Construcia pasajului rutier subteran permite realizarea unei legaturi rutiere directe a locuitorilor acestui cartier cu centrul municipiului Bacu si totodat, accesul direct si imediat al unitatilor publice de stricta necesitate (pompieri, salvare, etc.). Construcia pasajului rutier subteran este condiia obligatorie care trebuie ndeplinita pentru a permite realizarea urmtoarelor 2 obiective cu consecine economice majore: Permite legtura rutiera directa a traficului de pe strada tefan Guse cu centrul municipiului Bacu strada Grii, eliminnd astfel ruta ocolitoare pe la bariera de cale ferata. Construcia cartierului rezidenial si a unui centru sportiv presupune si construcia in zona a locaiilor unitatilor socio-economice necesare: alimentare, farmacii, gradinite, scoli, teatre, sedii de bnci, etc., care presupun noi locuri de munca. Perimetrul in care se va construi pasajul subteran Oituz-Stefan Guse se ncadreaz, conform Normativului P100/2000, din punct de vedere al valorilor coeficientului ks 0,16, in zona D de seismicitate, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc 1,0 sec, teritoriul municipiului Bacau ncadrndu-se in gradul VII de intensitate seismica. In amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran au fost efectuate: Studii topografice finalizat prin ntocmirea unui plan de situaie la scara 1:1000, necesar pentru alegerea si trasarea lucrrilor de construcie. Studiu geotehnic constant in 5 foraje geotehnice amplasate in axul longitudinal al pasajului rutier subteran. Forajele F1, F2 si simetricele lor F4,
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 162
si F5, prezint adncimi de forare de 8,0. Forajul central F3, executat la mijlocul lungimii pasajului subteran, prezint o adncime de forare de 10,0 m. Studiile geotehnice conin profile geotehnice transversale in axul longitudinal preconizat al pasajului, cu descrierea straturilor de teren (natura terenului, caracteristici fizice si geotehnice). Studiul geotehnice atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului rutier subteran Oituz - tefan Guse in municipiul Bacu. Conform Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, loessurile si pamanturile loessoide fac parte din gama pamanturilor sensibile la umezire (PSU), care sub aciunea incarcarilor transmise de fundaiile construciilor sau numai sub sarcina geologica se taseaz suplimentar, atunci cnd umiditatea creste peste anumite limite. In cazul inundrii, tasarea suplimentara se produce de regula brusc, avnd un caracter de prabusire (colaps). Fenomenul de lichefiere al pamanturilor sensibile la umezire se manifesta prin pierderea temporara, pariala sau totala, a rezistentei la forfecare a pamantului sub influenta unor solicitri dinamice. In vederea calculului terenului de fundare si dimensionrii fundaiei, conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85 si a precizrilor din Normativ privind fundarea construciilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, execuie, exploatare) indicativ P 7/2000, caracteristicile de rezistenta si de deformaie ale terenului consolidat vor fi determinate corespunztor, prin ncercri de laborator si de teren, pentru pamantul in stare de inundare, la gradul de compactare prevzut in proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta si deformaie ale pamantului saturat se recomanda utilizarea ncercrilor cu aparatul triaxial, acesta avnd posibilitatea cunoaterii eforturilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajul. Dimensionarea plcii inferioare, de fundaie, se va face utiliznd integral presiunea convenionala pe teren. In vederea micorarii sensibilitatii structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire au fost adoptate urmtoarelor masuri constructive: Sporirea rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta prin: - separarea in tronsoane de lungime limitata prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor trece si prin placa inferioara de fundaie si vor avea o deschidere corespunztoare, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, ca urmare a tasrilor inegale, - lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului; - adoptarea unei forme in plan a pasajului cat mai simple, fara intrnduri si ieinduri sau ramificaii, se recomanda forma dreptunghiulara;
- adoptarea unei seciuni rigide, cu pereii din beton armat formnd mpreuna cu placa superioara si inferioara o structura casetata. Se recomanda intrirea si rigidizarea suplimentara a plcii inferioare, de fundaie a pasajului. Mrirea adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului la deformaiile terenului, prin adoptarea unei structuri elastice sau din tronsoane separate cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Prevenirea umezirii terenului loessoid de fundaie provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, se vor luat masuri de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. Prezentul studiu de fezabilitate recomanda adoptarea urmtoarelor masuri de protecie obligatorii: Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pasajului, cuprinznd att bretelele de acces, cat si pasajele superioare care traverseaz intrrile in pasaj. Sistematizarea se asigura prin colectarea integrala si evacuarea rapida de pe ntreaga suprafaa construita a apelor din precipitaii si din eventualele pierderi masive de la reele hidroedilitare si instalaii tehnologice, ctre emisarul in funciune prin prevederea de pante de minimum 2%. Se recomanda sa se realizeze iniial lucrrile de sistematizare care sa asigure lucrrile de construcie a pasajului subteran propriu-zis, urmnd ca celelalte sa se termine odat cu intrarea in exploatare a ntregului ansamblu construit. Prin masuri adecvate (compactarea terenului, execuia de straturi etane din argila, pante longitudinale si transversale corespunztoare, rigole) se va evita stagnarea apelor in amplasamentul pasajului att in perioada execuiei, cat si pe toata durata exploatrii. In funcie de condiiile locale din amplasamentul pasajului, se va evita pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane, nerealizandu-se lucrri care pot bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune sau strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pe amplasamentul preconizat al pasajului rutier subteran se gsesc in prezent 14 linii de cale ferata dintre care 2 sunt linii principale directe, celelalte 12 linii fiind utilizate pentru servicii de manevra si garare in staia de cale ferata Bacu. De o parte si de alta a liniilor de cale ferata, pe aliniamentul format de strzile tefan Guse si Oituz, se afla zone de teren cu o latime de aproximativ 30,0 m, apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate. Pe zona de teren dinspre strada Constantei si pe aliniamentul menionat, nu sunt amplasate construcii. Pe zona de teren dinspre strada Grii si pe aliniamentul menionat, se afla o zona amenajata ca spaiu verde si o sera apartinand Companiei Naionale a Cailor Ferate.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 164
Pasajul rutier subteran are o lungime totala de 260,60 m si este compus pornind dinspre strada tefan Guse, pe sub cele 14 linii de cale ferata, spre strada Grii, din 3 zone distincte: Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 7,19%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor, iar structura de rezistenta din beton armat prezint o seciune casetata, nchisa, alctuit din 2 perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. Rampa Oituz are lungime de 67,80 m. Zona de acces se construiete cu seciune deschisa, prezint declivitatea de 6,26%, iar structura de rezistenta din beton armat are forma unui U deschis la partea superioara alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Conform Studiului de Fezabilitate, pasajul subteran este destinat exclusiv circulaiei rutiere si prezint urmtoarele dimensiuni de gabarit: - Pasajul subteran prezint pe orizontala 9,0 m latime, pentru 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 rigole laterale de 0,50 m latime, destinate colectrii si dirijrii apelor. - Pasajul subteran asigura pe verticala un gabarit de libera trecere de 5,0 m, care permite trecerea vehiculelor speciale pentru intervenie rapida. Studiul geotehnice efectuat in amplasamentul pasajului subteran atrage atenia asupra stratului de praf argilos glbui (loessoid) plastic tare sau vrtos, in care se va executa fundaia pasajului. Proiectul tehnic si detaliile de execuie au fost ntocmite cu condiia respectrii urmtoarelor principii constructive de baza: Pasajul subteran a fost proiectat astfel incat sa se evite pe cat posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ridicarea nivelului apei subterane. Construcia structurii de rezistenta nu va bara caile naturale de ieire a apei si curgerea ei ctre emisarii naturali sau artificiali in funciune si nu va produce strpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pnzei freatice. Pentru evitarea infiltrrii in terenul de fundaie a apelor de suprafaa, au fost luate masuri speciale de protecie att in perioada execuiei, cat si pe toata perioada exploatrii pasajului subteran, si din pierderi accidentale ale reelelor hidroedilitare sau din instalaii tehnologice specifice cailor ferate. In vederea sporirii rezistentei si rigiditatii spaiale a structurii de rezistenta a pasajului rutier subteran si micorrii sensibilitatii transversale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, au fost adoptate urmtoarelor soluii de alctuire constructiva:
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 165
S-a adoptat o seciune transversala dreptunghiulara din beton armat de clasa C 32/40 pentru structura de rezistenta a pasajului, iar in punctele de intersecie a plcii superioare si inferioare cu pereii laterali au fost prevzute noduri rigide, printr-o armare corespunztoare a zonei de ncastrare, rezultnd o seciune casetata rigida. Pereii verticali se construiesc cu o grosime constanta de 0,80 m, si o inaltime de 5,0 m. 2.3. Placa superioara se construiete cu latimea totala de 10,60, si o grosime de 0,60 m in seciunea centrala, care sporete dup vute cu variaie liniara, la 0,80 m in seciunea de ncastrare in pereii verticali, in scopul sporirii rigiditatii seciunii si a capacitatii plcii de preluare a forelor tietoare. In dreptul vutelor sunt montate instalaiile de iluminat in pasajul subteran. La extrados, placa superioara se executa cu inaltime variabila pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaii, infiltrata pana la nivelul superior al structurii de rezistenta. In zona de ncastrare, racordarea la extrados a plcii superioare in pereii verticali se face dup o curba cu raza de 0,10 m. Placa inferioara se construiete cu latimea totala de 13,60, si o grosime variabila de la 0,85 m in seciunea de capt, la 0,98 m in seciunea centrala. Seciunea casetata se va executa la 2,0 m adncime, msurata de la nivelul superior al traverselor de cale ferata, pana la extradosul plcii superioare. In vederea mririi adaptabilitatii structurii de rezistenta a pasajului subteran la deformaiile terenului de fundaie, a fost proiectata o structura de rezistenta elastica in sens longitudinal, alctuita din tronsoane separate, cu asigurarea stabilitatii si rezemrii corespunztoare fiecrui tronson. Pasajul subteran este compus din 19 tronsoane pe rampa tefan Guse, 17 tronsoane pe zona pasajului subteran propriu-zis, 13 tronsoane pe rampa Oituz, si 2 tronsoane speciale, care ncadreaz la intrare si ieire pasajului subteran propriu-zis. Separarea pasajului subteran in 51 de tronsoane avnd lungimea medie de 5,0 m, se realizeaz prin rosturi de tasare dimensionate corespunztor. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane trec si prin placa inferioara de fundaie si prezint o deschidere medie de 2 cm, pentru a permite rotirea independenta a tronsoanelor, in urma eventualelor tasri inegale ale acestora. Lungimea medie de 5,0 m a tronsoanelor a fost stabilita att din respectarea condiiilor de alctuire constructiva, cat si prin calcul, in funcie de caracteristicile terenului de fundaie si structura de rezistenta a pasajului. In scopul prevenirii umezirii terenului loessoid de fundaie, provenita din precipitaii sau din pierderile de apa de la reele hidraulice si din instalaii tehnologice specifice cailor ferate, pasajul subteran este prevzut cu un sistem complex de colectare si dirijare a apelor spre capetele tunelului subteran, unde sunt construite cate 2 puuri verticale prin care, cu ajutorul unor pompe hidraulice, apele sunt evacuate si dirijate la sistemul local intravilan de evacuare a apelor pluviale. Pasajul subteran este prevzut cu 2 sisteme paralele de protecie hidraulica.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 166
Primul sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Sistemul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, amplasate la fiecare intrare in pasaj, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate imediat Al doilea sistem de protecie hidraulica este destinat pentru colectarea si evacuarea att a apelor infiltrate in terasamentele din lungul pasajului subteran, cat si a apelor reziduale utilizate pentru curatirea interiorului pasajului subteran. Structura de rezistenta a pasajului este acoperita la nivelul plcii superioare si pe naltimea pereilor laterali, de un sistem drenant din zidrie de piatra si material granular dispus in sistem filtru invers. De la nivelul drenului, apele infiltrate sunt dirijate la exteriorul pereilor verticali, in lungul pasajului, pe un radier general de unde, prin intermediul unor tuburi verticale de evacuare, ptrund gravitaional intr-o reea generala de colectare si dirijarea a apelor ctre capetele tunelului, de unde sunt evacuate prin puurile verticale. Trebuie menionat ca la 0,60 m sub terasamentul caii ferate, proiectul tehnic prevede dispunerea unui dop de argila de 0,30 m grosime, in scopul blocrii infiltrrii apei in terasamentul de la partea superioara a pasajului. In vederea micorrii sensibilitatii transversale si longitudinale la deformaiile terenului de fundaie sensibil la umezire, terenul de fundaie de sub radierul general al pasajului subteran este nlocuit cu o perna de pamant cu naltimea de 1,50 m. nlocuirea terenului de fundaie cu perna de pamant se va face in cel mai scurt timp pentru a nu permite accesul apei meteorice. Tehnologia de execuie a pasajului subteran se bazeaz pe urmtoarele principii de baza: Pasajul se executa in sptura deschisa fara sprijiniri, in seciune trapezoidala, cu naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pe lungimea rampelor de acces se poate deschide un front de lucru complet. Pe lungimea pasajului subteran, se aplica aceeai tehnologie de execuie, numai ca pentru a spori suprafaa de lucru numai in zona frontala, sptura este sprijinita. Se ntrerupe circulaia trenurilor pe primele 4 linii de manevra si garare, si se indeparteaza tronsoanele de cale ferata din amplasamentul preconizat al pasajului, pe o latime de cca. 30,0 m. Se aplica toate etapele tehnologice ale pasajului subteran, dup care ntregul ciclu se repeta identic pentru urmtoarele 2 grupuri de 4 linii de manevra si garare. In cazul primelor 2 linii directe de cale ferata, care nu pot fi dezafectate, se executa sptura mecanizat pe sub liniile respective, sprijinite pe structurii prefabricate metalice de rezemare.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 167
Structura de rezistenta in forma de U deschis (talpa inferioara si pereii verticali) se executa din tronsoane de beton armat monolit cu o lungime medie de 5,0 m. Numai placa superioara se executa din tronsoane prefabricate din beton armat, cate 2 tronsoane prefabricate pentru fiecare tronson monolit in forma de U deschis. Pentru o tranee deschisa de pamant de 20,0 m lungime, corespunde unui volum de pamant escavat de cca. 3200 m3, se pot executa 3 tronsoane monolite de pasaj subteran, de 5,0 m lungime fiecare. Rampa tefan Guse are o lungime de 107,07 m si prezint o declivitatea de 7,19%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 20 de tronsoane. Rampa Oituz are lungime de 67,80 m, si prezint o declivitatea de 6,26%. Structura de rezistenta pe rampa tefan Guse este compusa din 14 de tronsoane. Structura de rezistenta a pasajul pe zona rampelor de acces se executa cu forma unui U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Pe lungimea rampelor de acces tefan Guse si Oituz, deasupra pernei de pamant se dispune un strat anticapilar de nisip, de 10 cm grosime. Pe stratul de nisip se cofreaza, se armeaz si se betoneaz un tronson din beton armat monolit de clasa C 32/40. Lungimea tronsoanelor este in medie de 5,0 m, variind in anumite seciuni caracteristice funcie de condiiile constructive locale. Fiecare tronson se executa in forma de U deschis la partea superioara, alctuit din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier general din beton armat. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala corespunztoare fiecrei rampe, si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 168
Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. La fiecare capt al rampelor spre pasajul subteran propriu-zis se executa un tronson special, de 2,50 m latime, care conine sistem de protecie hidraulica a pasajului subteran. Sistemul este destinat pentru colectarea si evacuarea de urgenta a apelor care ptrund direct in pasajul, prin rampele de acces, in cursul ploilor abundente. Tronsonul consta din construcia a 2 camere de colectare a apelor, prevzute la partea superioara cu grtare metalice capabile sa sustina circulaia rutiera, alctuind un tronson special de 2,50 m latime fiecare, amplasate exact in dreptul puurilor verticale prin care apele colectate sunt evacuate in sistemul intravilan de colectare a apelor menajere. Cele 4 puuri drenante verticale, cate 2 la fiecare capt al pasajului subteran, au rolul de a evacua apele colectate prin sistemul de drenuri transversale si longitudinale. Puurile se executa cu o inaltime totala de 10,0 m, cate 2 de fiecare parte, amplasate la 9,20 m distanta de axul longitudinal al pasajului. Puurile drenante se executa din elemente prefabricate circulare, cu diametru de 1,50 m si naltimea de 1,5 m. Fundul puurilor este cobort cu cca. 3,0 m sub nivelul drenurilor longitudinale, pentru a permite colectarea apelor. In interiorul puurilor se monteaz cate un hidrofor si conducte care sa permit evacuarea automata a apelor colectate, atunci cnd nivelul acestora atinge un nivel corespunztor talpii inferioare a radierului general al pasajului subteran. Puurile vor fi prevzute in interior cu scri metalice care sa permit accesul periodic a personalului de intretinere. Pe rampa Oituz, la captul structurii de rezistenta in forma de U deschis, se dispune o dala de racordare. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in radierul general, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Pasajul rutier subteran propriu-zis are o lungime de 86,70 m, o panta longitudinala de 0,507% de la mijlocul pasajului spre cele 2 capete, necesara asigurrii scurgerii apelor. Structura de rezistenta a pasajul rutier subteran
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 169
propriu-zis se executa cu seciune casetata, nchisa, alctuit din 2 perei laterali unii la partea superioara si inferioara cu cate o placa din beton armat. Se executa sptura mecanizata a pasajului, rezultnd o tranee deschisa cu seciune trapezoidala avnd naltimea de 8,0 m, baza mica de 14,0 m, baza mare de 25,0 m, cu pereii laterali nclinai la 1:1,5 - panta taluzului natural. Pamantul excavat se transporta in depozit, unde stratul de pamantul vegetal si stratul de argila prfoasa glbuie este depozitat separat. Se executa o sptura suplimentara pe o adncime de 1,50 m, si cu o latime de 15,0 m. Sptura se executa mecanizat si numai ultimii 15 cm sunt sapati manual. Pe pereii spturii se dispune un geotextil dup care sptura se umple cu o perna de pamant de 1,50 m grosime. Se atern 10 straturi succesive de pamant in grosime de 15 cm fiecare, compactate corespunztor cu 10 treceri intr-o direcie, si 10 treceri pe direcia perpendiculara. Se sapa in perna de pamat 2 santuri longitudinale cu seciune dreptunghiulara 1,01,0 m. Se monteaz elementele prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15 care vor alctui 2 drenuri laterale longitudinale, sub talpa fundaiei, pe toata lungimea pasajului. Elementele prefabricate cu lungimea de 1,50 m, se pozeaz pe un strat de nisip grauntos, cu rol anticapilar, de 10 cm grosime. Pantele longitudinale ale drenului urmresc pantele existente si in interiorul pasajului subteran, pe zonele respective. Elementele prefabricate sunt hidroizolate la exteriorul lor, iar la montare se asigura continitatea hidroizolatiei in dreptul rosturilor dintre elementele prefabricate. In interiorul drenurilor longitudinale de vor monta tuburi prefabricate din beton armat, prevzute cu perforaii pe partile laterale si superioara. Spaiul liber cuprins intre pereii elementelor prefabricate si tub, se umple cu balast. Se executa 6 drenuri transversale cu lungimea de 10,60 m, care au rolul de a echilibra nivelul apelor colectate in cele 2 drenuri longitudinale ale pasajului. Primele 2 drenuri transversale se executa la cate 10,20 m distanta de seciunea centrala a pasajului subteran, dup care urmeaz in fiecare parte, cate inca 2 drenuri transversale dispuse la 8,70 m distanta intre ele. Ultimul dren transversal se afla la 11,85 m distanta de captul pasajului subteran. Drenurile se executa din elemente prefabricate in forma de U ntors, din beton armat C 10/15, avnd naltimea totala de 0,50 m si latimea de 1,0 m. In interiorul elementelor prefabricate se dispune balast, cu rol drenant, de 0,40 m grosime. Peste sistemul de colectare si evacuare a apelor se cofreaza, se armeaz si se betoneaz 17 tronsoane din beton armat monolit de clasa C 32/40. ncepnd de la fiecare capat, lungimea primelor 8 tronsoane este de 5,0 m, si numai tronsonul central al pasajului subteran are 6,70 m lungime. Fiecare tronson se executa din beton armat monolit cu seciune casetata, nchisa, alctuita din 2 perei laterali unii la partea inferioara cu un radier
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 170
general din beton armat, iar la partea superioara cu 2 tronsoane prefabricate de placa. Radierul se executa cu declivitatea longitudinala de 0,507% dinspre seciunea centrala spre capetele pasajului si cu o grosime variabila in sens transversal, necesara pentru a asigura scurgerea apelor meteorice. Grosimea radierului variaz de la 0,80 m la captul exterior al consolei drenului, dup care grosimea radierului creste pana la 0,98 m in seciunea centrala. Se cofreaza, se armeaz si se betoneaz pereii laterali ai fiecrui tronson. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga pe naltimea zidurilor laterale, alctuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe ntreaga lungime a rosturilor transversale, pornind de la nivelul radierului inferior, si continuata pe pereii verticali se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia fiecrui rost transversal este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Pe naltimea zidurilor laterale se executa drenul din zidrie de piatra cu latimea de 1,0 m, in sistem filtru invers. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Se executa un drum de acces care sa permit deplasarea unei macarale de montaj si a mijloacelor auto necesare pentru transportul din depozit a elementelor prefabricate de placa superioara. Se monteaz cu macaraua cate 2 elemente prefabricate de placa superioara pentru un tronson monolit de pasaj. Se armeaz, se cofreaza si se betoneaz nodurile rigide superioare ale cadrului nchis format de tronsoanele prefabricate de placa superioara si capetele superioare ale pereilor verticali. Se continua hidroizolatia la exteriorul plcii superioare, astfel nct va rezulta o seciune casetata complet izolata mpotriva aciunii agresive a apelor infiltrate in terasamente. Se executa umplutura drenanta cu o grosime de 0,60 m deasupra plcii superioare, care se racordeaz cu sistemul drenant construit pe partile laterale ale pasajului subteran. Se executa un dop de argila de 0,30 m grosime la partea superioara a seciunii casetate, care reprezint prima bariera de protecie mpotriva infiltrrii apelor de suprafaa la nivelul structurii de rezistenta din beton armat si a terenului loessoid de fundaie, sensibil la umezire. Se executa stratul de baza din piatra sparta si se asigura continuitatea caii prin montarea tronsoanelor de cale ferata.
Se repete toate operaiile tehnologice de construcie a urmtorului tronson de pasaj subteran, prin ntreruperea circulaiei feroviare pe urmtoarele 4 linii de cale ferata. In interiorul pasajului subteran propriu-zis calea se executa in urmtoarea ordine tehnologica: Se executa sapa suport pe radierul general, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la pereii verticali si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei. Se executa stratul de hidroizolatie, si se asigura racordarea acesteia la pereii verticali ai pasajului. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se monteaz rigola din elemente prefabricate, pe un strat de mortar de poza. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BADPC25 de 4,0 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BAP de 4,0 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% care sa asigure conducerea apele pluviale la rigola de colectare si evacuare a apelor. Se monteaz cate un cordonul de celochit de o parte si de alta a rigolei. Se realizeaz semnalizarea rutiera in interiorul pasajului subteran. PASAJ SUPERIOR A Pe rampa tefan Guse, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Constantei se afla la 19,94 m de intrarea in pasajul subteran propriuzis, respectiv la 87,13 m de captul rampei de acces tefan Guse. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului rampa A este de 172,30 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pe rampa tefan Guse a pasajului subteran este de 7,19%, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Constantei, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul de continuitate strada Constanta de 173,26 m, cu numai 0,96 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pentru ca diferena de nivel este redusa, de numai 0,96 m, intre cota caii pe pasajul rampa A, in raport cu nivelul terenului sistematizat, s-a urmrit construcia unei suprastructuri cu inaltime redusa, pe 21 de grinzi prefabricate cu corzi aderente, care sa respecte recomandarea fcuta in Studiu de Fezabilitate, de a nu suprainalta prea mult calea pe pasajul rampa A in raport cu nivelul terenului sistematizat. Pasajul are 10,0 m lungime, susine 3 benzi de circulaie de 3,50 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia, conform planei PA 5. Suprastructura pasajului A este construita din 21 de grinzi cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,52 m si lungimea de 10,0 m. Grinzile sunt
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 172
construite din beton de clasa C 35/40, armate cu 20 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de . Armatura pasiva este din OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 235 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 3,75 tf. Pe antier cele 21 de grinzi prefabricate se vor depozita pe o platforma amenajata, construita paralel cu str. Constantei, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului A, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe pereii laterali ai pasajului, care pe aceasta zona, sunt separai intr-un tronson unic de 14.20 m latime. Fiecare tronson este echipat la partea superioara cu cuzinei si console scurte la extrados, pentru rezemarea plcilor de racordare. Pereii laterali pe care reazem suprastructura pasajului rampa A sunt unii cu o placa inferioara continua de beton armat, la nivelul corespunztor impus de circulaia in pasajul inferior. Pentru a spori corespunztor capacitatea portanta a pereilor de sprijin, fiecare perete este sprijinit pe cate 5 coloane 1,08 m cu lungimea de 12,0 m. Tehnologia de execuie a pasajului superior A Se nchide circulaia rutiera pe strada tefan Guse si strada Constantei, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului A conform planei PA1, si se traseaz axele celor 10 coloane C1 C10, in amplasamentul pasajului rampa A, conform planei PA2. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 10 coloane C1 C10, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 5 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 5 coloane este de 9,50 m. Coloanele sunt forate de la nivelul terenului amenajat, dar se armeaz si se betoneaz numai pe o lungime de 13,0 m, cu 1,0 m mai sus dect talpa inferioara a radierului de pe rampa de acces la pasajul subteran. Coloanele se armeaz cu bare PC 52 2425. Fiecare coloana forata este prevzuta cu toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Se executa structura de rezistenta pe rampa tefan Guse a pasajului subteran. In continuare se prezint separat procesul tehnologic de execuie a pasajului rampa A de cel al pasajului subteran. La 80,03 m de captul rampei tefan Guse se identifica si se traseaz poziia infrastructurilor pasajului rampa A. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 173
Se armeaz radierul care leag capetele coloanelor si formeaz talpa inferioara a rampei de acces in pasajul subteran, si pereii laterali, de susinere a suprastructurii. Lungimea tronsonului este de 14,20 m si prezint aceeai alctuire constructiva cu a celorlalte tronsoane care alctuiesc rampa de acces in pasajul subteran. Se betoneaz mai nti radierul general dup care urmeaz pereii laterali cu beton de clasa C 28/35. La partea superioara a pereilor laterali sunt prevzute banchete de rezemare a grinzilor prefabricate, pe cuzinei din beton armat. La partea superioara a cuzineilor de monteaz placi metalice inferioare ale aparatelor de reazem din neopren. La turnarea pereilor laterali se amenajeaz rosturile dintre tronsoane in care se dispun 2 straturi de pnza bitumata. Se executa sapa hidrofuga la exteriorul pereilor laterali din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. Pe naltimea rosturilor verticale se monteaz la cald, pe o latime de 1,0 m, 2 straturi de hidroizolatie bituminoasa care se suprapun pe o latime de minim 20 cm deasupra rostului. Hidroizolatia rostului este protejata cu o sapa din beton de ciment de 4 cm grosime, armata cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele zidurilor laterale. Pe masura ce drenul se executa in spatele pereilor de sprijin, se monteaz un strat de geotextil, dup care se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz grinzile prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 12. La capetele plcii, paralel cu pereii de sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare zid de sprijin. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 174
Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare refuz de ciur 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BAPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele si racordarea acestora la pasaj rampa A. Se executa casiurile de descrcare, cate doua la fiecare capt al pasajului. Se monteaz parapetul de sigurana pe rampele de acces, pe o lungime de 20,0 m. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasaj rampa A. Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului. Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in spaiul creat prin scoaterea ipcii din lemn. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime. Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu. Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 175
Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A.
PASAJ SUPERIOR B Pe rampa Oituz, punctul de intersecie a pasajului subteran cu strada Garii se afla la 51,65 m de intrarea in pasajul subteran propriu-zis, respectiv la 16,15 m de captul rampei de acces Oituz. Cota terenului natural in amplasamentul pasajului superior B este de 171,44 m, conform planei nr. P.S.-2. Pentru ca declivitatea pasajului subteran pe rampa Oituz este de 6,26 %, rezulta ca in dreptul punctului de intersecie cu str. Garii, pentru a respecta condiia de gabarit in pasaj de 5,0 m, rezulta cota caii pe pasajul superior B trebuie sa fie de 174,66 m, cu 3,22 m mai sus in raport cu nivelul terenului sistematizat. Suprastructura pasajului are lungimea 16,0 m, susine 2 benzi de circulaie de 4,0 m latime fiecare si 2 trotuare denivelate de 1,50 m latime si este construit cu o declivitate longitudinala de 0,6% necesara scurgerii apelor pe la capetele acestuia. Suprastructura pasajului superior B este construita pe 9 grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente cu inaltime redusa de 0,80 m si lungimea de 16,0 m. Grinzile sunt construite din beton de clasa C 32/40, armate cu 32 toroane TBP 12 (74) la talpa inferioara si 2 toroane TBP 12 la talpa superioara, pretensionate la o forta de tragere si control de . Armatura pasiva este din PC 52 si OB 37 si se utilizeaz o cantitate de 606 kg pentru fiecare grinda. Greutatea unei grinzi prefabricate este de 16,30 tf. Pe antier cele 9 de grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente se vor depozita pe o platforma amenajata in incinta organizarii de santier, construita paralel cu str. Garii, cat mai aproape de amplasamentul definitiv al pasajului superior B, de unde sunt ridicate cu macaraua si montate joantiv pe infrastructuri. Grinzile prefabricate reazem pe infrastructuri construite independent de pereii laterali ai pasajului. Fiecare culee este sprijinit pe cate 4 coloane 1,08 m cu lungimea de 20,0 m, unite la partea superioara cu un radier general.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 176
Tehnologia de execuie a pasajului superior B Se nchide circulaia rutiera pe strada Garii si strazile Bogdan Voievod, Oituz, Ionita sandu Sturza si Vasile Alexandri, si se semnalizeaz conform normelor in viguare devierea circulaiei rutiere pe rute ocolitoare. Se preda amplasamentul pasajului superior B conform planei PB1, si se traseaz axele celor 8 coloane C1 C8, conform planei PB8. Se amenajeaz platforma de lucra pentru instalaia de forare si se executa cele 8 coloane C1 C8, din beton de clasa C 32/40. Pentru fiecare infrastructura se vor fora cate 4 coloane aliniate pe cate un singur rnd, la 3,0 distanta interax. Distanta intre cele 2 rnduri de cate 4 coloane este de 15,53 m. Coloanele sunt armate cu bare PC 52 2428. Fiecare coloana forata este prevzuta cu toba de injecie pe vrf si cu 3 evi de injecie si control a continuitatii coloanei. Coloanele sunt unite la 15,0 m de baza, printr-un radier general din beton armat, care are rolul de a solidariza coloanele intre ele, reducand astfel lungimea de flambaj. Se decoperteaza capetele coloanelor pe o inaltime de cca. 1,0 m, se sparge betonul din capul coloanei si se curata armatura de rezistenta. Se executa radierul culeelor, care solidarizeaza la partea superioara cele 4 coloane care sustin fiecare culee. Radierul din beton de clasa C 28/35, are o lungime totala de 11,60 m, latimea de 2,0 m si grosimea de 1,0 m, conform planse PB 13. radierul se prelungeste in partea din spate cu 2 zone laterale avand lungimea de 1,25 m, latimea de 1,0 si grosimea de 0,50 m, care au rolul de a sprijini zidurile intoarse la partea inferioara. Radierele se armeaza cu 1132 kg otel OB 37 si 6906 kg otel PC 52, conform planse PB 14. Se executa elevatiile culeelor C1 si C2. Culeea C1 este amplasata spre gara, iar culeea C2 spre Stadion. Elevatia culeei C1 are o lungime totala de 11,10 m, latimea de 1,10 m si inaltimea de 2,45 m, conform planse PB 15. Elevatia culeei C2 prezinta o inaltime cu 10 cm mai redusa decat culeea C1. Elevatiile culeelor sunt echipate cu zid de garda si ziduri intoarse. Zidul de garda are 1,04 m inaltime si 0,40 m grosime, iar zidurile intoarse au 2,0 m lungime. Culeele sunt echipate pe zonele laterale, la partea superioara a banchetelor de rezemare, cu console scurte necesare pentru montarea stalpilor de iluminat electric. Elevatiile culeelor se executa din beton de clasa C 28/35, si se armeaza cu 640 kg otel OB 37, si 2949 kg otel PC 52, conform planse PB 17. Se executa sapa hidrofuga in spatele elevatiilor culeelor, alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 177
Se executa drenul din zidrie de piatra in sistem filtru invers, in spatele culeelor. Pe masura ce drenul se executa in spatele elevatiilor culeelor, se executa o umplutura drenanta de balast, care are rolul de a cobora nivelul pnzei freatice si de a colecta si dirija rapid spre drenurile de colectare apele meteorice. Nu se monteaz inca dalele de racordare in spatele pereilor verticali. Se monteaz cele 9 grinzi prefabricate pe cuzineii din beton armat, pe aparate de reazem din neopren, fixe si mobile. Grinzile prefabricate se monteaz joantiv la nivelul talpii superioare, cu un rost longitudinal de 2 cm latime. Se cofreaza placa de suprabetonare si consolele trotuarelor. La execuia plcii de suprabetonare se asigura realizarea pantelor longitudinale si transversale necesare asigurrii scurgerii apelor meteorice de pe pod. Se monteaza palnia si rama gratarului celor 4 guri de scurgere, la cota corespunzatoare. Se monteaza elementele de prindere ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor, la cota corespunzatoare. Se armeaz si se betoneaz placa de suprabetonare cu beton de clasa C 25/30 si armaturi din PC 52 16. La capetele plcii, paralel cu pereii de sprijin, se vor las spatiile necesare pentru montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz dispozitivele antiseismice, cate 2 bucati pe fiecare bancheta de rezemare. Intre dispozitiv si talpa inferioara a grinzii marginale de monteaz un dispozitiv din neopren, conform plansei PB 22. Se monteaz dispozitivul de acoperire a rostului la ambele capete ale podului, conform plansei PB 23. Se recomanda montarea unui dispozitivul de acoperire a rostului fiabil, cu o durata normata de exploatare de 10 ani. Se executa prismul de piatra sparta, grinda de rezemare din beton armat monolit de clasa C 20/25 si seciune ptrata 0,500,50 m, si dala de racordare din beton armat monolit de clasa C 18/22. Dala de racordare are 4,0 m lungime si este prinsa la un capt cu ancore din OB37 425/m in zidul de garda. Dala se executa nclinata, cu o diferena de nivel de 30 cm intre captul rezemat si cel ancorat in zidul de garda, pe un strat de nisip de 10 cm grosime, cu rol anticapilar. Se executa zidurile de sprijin pe rampele de acces la pasajul superior B. Rampa de acces spre Gara are 85,95 m lungime si este compusa din 14 tronsoane de 5,0 m lungime identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 3 tronsoane G15, G16 si G17, in timp ce pe partea dreapta, se dispun tronsoanele G 18, G19 si G20, in dreptul bretelei de acces notata Rampa B. Rampa de acces spre stadion are 80,95 m lungime si este compusa tot din 14 tronsoane de 5,0 m lungime, identice stanga-dreapta. Pe partea stanga rampa se continua cu 2 tronsoane S15 si S17, in timp ce pe partea dreapta,
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 178
se dispun tronsoanele S17 si S18, in dreptul bretelei de acces notata Rampa A. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm - strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe rampele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea rampele de acces. Se monteaz parapetul pietonal metalic pe pasajul superior B. Se executa sapa suport pe placa de suprabetonare, din mortar de ciment de 2 cm grosime. Sapa se racordeaz longitudinal la lisa parapetului, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor, si se driscuieste pentru a realiza o suprafaa lisa la fata superioara care sa permit montarea in condiii de calitate a hidroizolatiei pe pasaj. Se executa hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se executa sapa de protecie a hidroizolatie din beton de ciment C 16/20, armat cu plasa tip Buzu cu ochiuri ptrate. La captul ridicat pe lisa parapetului, in betonul proaspt se fixeaz o ipca din lemn 33 cm, care se indeparteaza dup ntrirea betonului. Se asigura racordarea sapei de protecie a hidroizolatie la lisa perapetelor, la gurile de scurgere si la dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataie. Se monteaz cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, in jurul ramei gratarului la gurile de scurgere si in lungul dispozitivelor de acoperire a rosturilor. Se monteaz borduri prefabricate normale 2025 cm, pe un strat de mortar de poza de 2 cm grosime. Se monteaz cate 3 tuburi din PVC 110 mm in spatele bordurilor prefabricate. Se monteaz armatura metalica necesara fixrii parapetului metalic tip greu.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 179
Se executa umplutura trotuarelor din beton de ciment de clasa C 12/15. Se executa imbracamintea din asfalt turnat de 2 cm grosime, pe trotuare. In lungul pasajului, in stratul de asfalt turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in lungul lisei parapetului, si in spatele bordurii, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se executa pe zona carosabila stratul de rezistenta al imbracamintii, din BAD25 de 3,5 cm grosime. Se executa pe zona carosabila stratul de uzura al imbracamintii, din BA16 de 3,5 cm grosime. Se verifica realizarea pantelor transversale de 2% si longitudinale de 0,6% care sa asigure conducerea apele pluviale de pe pod, la casiurile de descrcare. In lungul pasajului, in fata bordurilor, in stratul de BA16 turnat proaspt, se fixeaz cate o ipca din lemn 33 cm, de fiecare parte, care se indeparteaza dup ntrirea imbracamintii. Se monteaz cate un cordonul de celochit in fata bordurilor, in spaiul creat prin scoaterea ipcilor din lemn. Se realizeaz semnalizarea rutiera pe pasaj rampa A. Se executa zidurile de sprijin pe betelele de acces la pasajul superior B. Breteaua de acces spre Gara are lungimi diferite stanga-dreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 49,20 m si este compusa din 9 tronsoane (A10-A18) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre gara, masurata in proiectie, este de 50,60 m si este compusa tot din 9 tronsoane (A1-A9), cu lungimi medii 5,0 m. Breteaua de acces spre stadionul municipal are lungimi diferite stangadreapta. Pe partea dreapta, lungimea bretelei, masurata in proiectie, este de 30,67 m si este compusa din 6 tronsoane (B11-B16) cu lungimea medie 5,0 m. Pe partea stanga, lungimea bretelei spre stadion, masurata in proiectie, este de 50,88 m si este compusa din 10 tronsoane (B1-B10), cu lungimi medii 5,0 m. Zidurile de sprijin se executa cu fundatii directe in 2 trepte si elevatii din beton armat monolit. La intradosul elevatiei zidurilor de sprijin se dispune o sapa hidrofuga alcatuita din 2 straturi de bitum filerizat, protejate cu un strat de mortar de ciment de 2 cm grosime. In spatele zidurilor de sprijin se executa un dren din zidarie de piatra, cu latimea de 1,0 m, rezemat pe o consola din beton armat. In spatiul cuprins intre drenuri se executa o umplutura din pamant, asternuta in straturi cu grosimea de maxim 15 cm si compactata corespunzator. Se executa sistemul rutier pe rampele de acces compus din: - strat de forma din balast mare (refuz de ciur) 10 cm - strat de fundaie din balast 30 cm
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 180
- strat de baza din piatra sparta 20 cm - strat de baza din anrobate bituminoase AB1 6 cm - strat de legatura din binder de mrgritar BADPC25 5 cm - strat de uzura din beton asfaltic cu agregat mrunt BAPC16 4 cm Se executa acostamentele caii pe betelele de acces. Se monteaz parapetul de sigurana pe toata lungimea bretelelor de acces.
GENERALITATI Obiectul si domeniul de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine conditiile tehnice de calitate privind executia dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie la poduri. La executia lucrarilor se vor respecta standardele si normativele in vigoare la data executiei lucrarilor tinand cond de noile revizuiri in vigoare la data exectutiei lucrarilor. Prevederi generale Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie utilizate la poduri rutiere asigura: - deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri in rosturi masate in acest scop (t = 6,4 mm); - continuarea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor; - etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa Pentru satisfacerea acestor exigente se utilizeaza dispozitive etanse. In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt: - elemente elastomerice care asigura deplasarea; - elemente melice suport, fixare pe structuri; - betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice; - mortare speciale de etanseizare; - benzi de cauciuc pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 181
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz. Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului fara ca aceasta tehnilogie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie, prescurtat dispozitiv utilizat in continuare, include toate elementele componente si anume: - betonul in care sunt fixate elementele metalice; - elementele metalice de prindere; - elementul elastomeric; - elementul de etanseizare din cauciuc; - mortarul special pentru etanseizarea elementelului elastomeric.
Caracteristici tehnice Termenul de garantie a dispozitivului este de minim 10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de minimum 5 ani. Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparaute in perioada de garantie. Firma care livreaza trebuie sa asigure: - livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea in opera a dispozitivului; - asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului si la schimbarea elementelor elastomer; - asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera; - instructiuni de executie si de exploatare. Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizicomecanice in domeniul de temperaturi -35C +80C. Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile: - duritate, grade Shore A 605 - rezistenta la rupere prin intindere 12 N/mm2 - rezistenta la rupere prin compresiune 75 N/mm2 - tasarea sub sarcina vericala maxima max. 15% - alungirea minima la rupere 350% - variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI Caiet de sarcini amenajare rosturi de dilatatie Page 182
- duritate grade Shore A max 5 - pierderi de rezistenta la rupere max% -15 - alungirea la rupere max% -15 - nefragibilitatea la temperaturi scazute - temperatura minima -35C - rezistenta la imbatranire accelerata - pierdere la rezistenta la rupere % max. -15 - scaderea alungirii la rupere % max. -30 - cresterea durabilitatii grade Shore A max 10 - rezistenta la ozon dupa 100 ore sa nu prezinte fisuri Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania, conf. Legii nr. 10/1995. Betoane speciale Varianta in care elementele metalice de fixare se incadreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa Bc35, cu lucrabilitate L4. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare, cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995. Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului. Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate dechide circulatia la varsta de 10 zile. In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa Bc20. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalat. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 3881995. Mortare speciale Mortarele utilizate vor fi pe baza de rasini sintetice. Acestea trebuiesc testate in prealabil. Elementele elastomerice Acestea pot fi: - panouri din neopren armat; - profile speciale, deschise sau inchise, din neopren; - benzi late din neopren. Elemente metalice de fixare Elementele metalice au elastomerice.
S.C. POD-PROIECT S.R.L. IASI
profile
special
adaptate
elementelor
Ele se incadreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice. Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate. Banda de etansare din cauciuc neopren trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Alte recomandari Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde: - STAS 5441/2-74 - Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de duritate Shore A - STAS 3888/92 - Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Incercarea de tractiune - SR ISO 1817-93 - Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor -STAS 5152-82 - Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata - STAS 8204-73 - Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate - STAS R 9449-73 - Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la fisurare datorita ozonului, in conditii statice - SR ISO 815+ 1/95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute - STAS 200-87 Incercarea metalelor. Incercarea la tractiune - SR 13170-1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc - SR N 10045-1-1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.