Tehnica operatiunilor de comert exterior 23.10.2010 Curs nr.1 Capitolul 1. Structuri organizatorice in comertul exterior Capitolul 2.

Contractul international de vanzare-cumparare Capitolul 3. Derularea operatiunilor de comert exterior 3.1. Pregatirea marfii pentru export si intocmirea documentelor aferente exportului Ambalajul, marcarea, intocmirea documentelor de livrare si facturarea la extern 3.2. Expeditia internationala Formalitati de expeditie in Romania 3.3. Transportul international 3.4. Asigurarea marfurilor in traficul international Capitolul 4. Tehnica platilor si finantarii internationale 4.1. Mijloace de plata Ordinul de plata, cecul, cambia 4.2. Tehnici de plata Incasso documentar, Acreditivul 4.3. Garantii bancare Scrisoarea de credit comercial Capitolul 5. Operatiunile de transfer de tehnologie Franciza si licentierea Capitolul 6. Operatiunile de cooperare industriala Subproductie, coproductie Capitolul 1. Structuri organizatorice in comertul exterior Pentru exportul pe pietele externe, acesta se poate realiza direct sau prin intermediar. Exportul direct. In acest caz, producatorul exportator detine propriul compartiment. Exportul direct reprezinta acea forma de export in care producatorul incheie contracte de vanzare internationala direct cu principalii clienti externi. Aceasta presupune folosirea unor structuri organizatorice proprii din tara de origine sau crearea unor structuri in strainatate dependente si controlate de exportatori. Avantajele organizarii propriului aparat de comert exterior.

Controlul foarte bun asupra pietei. Adaptarea produselor la specificul pietei. Promovarea directa a imaginii firmei si a produselor firmei pe piata. Dezavantaje ale organizarii propriului aparat de comert exterior. Costurile initiale sunt mai mari. Pierderea in cazul unor riscuri este mult mai mare. Principalele forme de realizare a exportului direct. 1. Exportul prin structuri interne. In acest caz firma contacteaza direct clientii si incheie contractele de vanzare in nume si pe cont propriu. De asemenea urmareste derularea si executarea contractului. Metode de contactare, de contractare a clientilor externi. In urma unei activitati promotionale, sau ca urmare a participarii la targuri si expozitii internationale. Prin internet. Prin participare la licitatii internationale. Folosirea unor cataloage. Consultarea diverselor publicatii gen pagini aurii sau date care provin de la Camera de Comert sau Ambasade. 2. Utilizarea unui reprezentant in strainatate Este un angajat al firmei exportatoare care isi desfasoara activitatea pe piata externa si este platit printr-un salariu fix + un comision in functie de rezultate. Acesti reprezentanti furnizeaza firmei informatii privind piata externa si deasemenea eventuale adaptari necesare pentru produs si informatii referitoare la clienti. Avantajele folosirii reprezentantului. Varianta buna din punct de vedere financiar, contactarea directa a clientilor (un feedback foarte bun cu clientii), o buna informare cu privire la piata, controlul realizarilor de export a reprezentantului. Dezavantaje ale folosirii reprezentantului. Gasirea unui reprezentant de incredere. Daca reprezentantul nu este de incredere, loial, acest lucru poate afecta imaginea firmei pe acea piata. 3. Constituirea de birouri comerciale, sucursale si filiale Biroul de reprezentare este un compartiment operativ implantat in strainatate si care nu are personalitate juridica. Functiile biroului de reprezentare. 1. Asigura contactul permanent cu piata. 2. Deruleaza contracte, service sau asistenta post vanzare. 3. Asigura informatii cu privire la concurenta si clienti Biroul comercial poate fi o forma provizorie de implantare folosita inainte de deschiderea unor filiale sau sucursale. Sucursala este o firma fara personalitate juridica, este inregistrata si functioneaza potrivit legislatiei locale si isi desfasoara activitatea pe baza autogestiunii economico-financiare si valutare. Sucursala transmite comenzile catre societatea mama, realizeaza vamuirea marfii si se ocupa de livrare pe piata respectiva. Avantaj important : obtine informatii cu privire la piata respectiva. Dezavantaj : este nevoie de o investitie mai mare. Filiala, pe de alta parte, este o firma cu personalitate juridica, are o anumita dependenta de societatea mama iar conducerea si organizarea activitatii sunt influentate de regimul juridic al tarii gazda. Aceste filiale pot avea capital strain total sau capitalul firmei mama. Exista doua tipuri de filiale : - Filiale de comert, care se ocupa de comercializarea produselor pe o anumita piata - Filiale de productie, au ca obiect de activitate productia dar se pot ocupa si de comercializare

Exportul prin intermediar. Intermediarul este o persoana care poate actiona in numele si pe contul producatorului. Tipuri de intermediari. 1. Agentul comercial Negociaza si incheie contracte de vanzare cumparare cu principalii clienti, actionand in numele si pe contul producatorului. Acest agent intervine pentru bunuri de consum dar si pentru bunuri industriale, dar actioneaza mai putin in domeniul serviciilor. Avantaje : implica un risc mai mic, cheltuieli mai mici decat folosirea propriului aparat de comert exterior, controlul foarte bun asupra operatiunilor pe care le desfasoara, are acces la informatii privind piata respectiva. Dezavantaje : afecteaza imaginea producatorului atunci cand agentul nu este destul de loial, exportatorul isi asuma riscurile care apar. 2. Comisionarul Este un intermediar care pe baza unui contract de comision incheiat cu un comitent efectueaza operatiuni in nume propriu dar pe contul comitentului respectiv. Acest comisionar se poate implica in operatiuni de export, vamuire si chiar transport. Acesta se ocupa cu strangerea comenzilor de la clientii externi pe care le transmite producatorului. Este platit cu un comision care variaza in functie de tipul operatiunii, natura marfii si valoarea tranzactiei. 3. Comerciantii Lucreaza in nume si pe cont propriu. Acestia cumpara marfa de la diversi producatori si o revand in strainatate. Deasemenea, pot fi implicati si in actiuni de re-export. In acest caz, producatorii nu isi asuma riscuri legate de vanzarea marfii pe pietele externe. Comerciantul se implica in contractarea clientilor, in negocierea, incheierea contractelor si derularea acestora. La randul lor, ei pot sa apeleze si la alti intermediari. Avantajele folosirii comerciantilor pentru producatori. Nu isi asuma riscuri, implica cheltuieli mai scazute, are desfacerea asigurata. Dezavantaje ale folosirii comerciantilor. Pot afecta imaginea firmei intrucat acesti comercianti nu sunt prea loiali (exceptia : dealerii exclusivi). Profit foarte mic. Structuri organizatorice in comertul exterior. Compartimentul de marketing. 1. Realizarea strategiilor de marketing 2. Studierea pietelor externe 3. Stabilirea strategiilor de marketing (intregul mix de marketing produs, pret, plasare, promovare). 4. Participarea la targuri si expozitii internationale 5. Editarea de brosuri, cataloage si diverse materiale promotionale Compartimentul de export-import. Contactarea clientilor externi, corespondenta comerciala, oferta facuta clientilor, intocmirea documentelor pentru banca, intretinerea legaturilor de afaceri, negocierea contractelor, contractarea si derularea operatiunilor, marcarea si ambalarea marfii in colaborare cu productia, vamuirea pentru export, transportul international (prin casa de expeditii sau propriul compartiment de export),

asigurarea marfii daca acest lucru este prevazut prin conditia de livrare sa fie in sarcina exportatorului. Compartimentul financiar. Se ocupa de plati si finantari. Compartimentul juridic, sau existenta unui jurist angajat la compartimentul de import-export. Functiile : incheierea contractelor, urmarirea derularii acestora si solutionarea unor litigii care pot sa apara.

Capitolul 2. Contractul international de vanzare-cumparare Un contract clasic de vanzare cumparare international cuprinde urmatoarele elemente : 1. Un preambul 2. Partile contractante 3. Obiectul contractului 4. Pretul si conditiile de plata 5. Modalitatea de plata 6. Conditiile de livrare 7. Termenul de livrare 8. Modalitati de livrare 9. Elemente legate de cantitatea si calitatea marfii 10. Garantii pentru marfa 11. Solutionarea reclamatiilor 12. Despagubiri si penalitati 13. Clauze de revizuire a pretului 14. Clauze de indexare a pretului 15. Clauze de renegociere a pretului 16. Clauze de impreviziune 17. Clauze de forta majora 18. Clauze de reziliere a contractului 19. Legea aplicabila contractului si modul de solutionare a litigiilor La sfarsitul contractului pot fi prezentate o serie de anexe. 1. Descrieri tehnice ale produsului 2. Anumite brosuri de prezentare a produsului 3. Variante ale contractului redactate in limba tarii cu care se incheie acel contract 4. Contracte de transport 5. Contracte conexe contractului de baza 6. Contracte de asigurare, de locatie 7. Avize 8. Certificate de calitate 9. Rezultate ale unor evaluari contabile

In orice contract poate sa existe un preambul in care se trec cateva elemente generale legate de intentia partilor privind contractul respectiv. In ceeace priveste partile contractante acestea vor fi trecute cu adresele, domeniul de activitate precum si capacitatea de a contracta (cine are dreptul sa incheie contractul, daca reprezentantul are drept sau nu din partea firmei sa incheie contractul). Dupa ce au fost prezentate partile, se trece obiectul contractului, care in sens practic este reprezentat de marfa care se vinde iar in sens juridic de ansamblul obligatiilor partilor referitoare la marfa respectiva. Pretul este elementul esential din contract. Din acest punct de vedere exista diferente intre sistemul de drept privind acceptarea pretului determinat (adica mentionat in contract) si a pretului determinabil (nementionat in contract). Spre exemplu, dreptul francez admite si pretul determinat dar si pretul determinabil, codul civil roman mentioneaza faptul ca pretul trebuie sa fie serios si cert, in dreptul german daca pretul nu a fost convenit, nu exista contract intrucat nu s-a determinat chiar elementul esential al contractului, iar in dreptul englez daca nu s-a stabilit un pret in contract, vanzatorul poate cere pretul rezonabil al bunului vandut. Clauzele asiguratorii cuprind : - Clauze de adaptare a contractului 1. Clauza ofertei concurente : prin aceasta vanzatorul se obliga sa acorde cumparatorului aceleasi conditii pe care le-ar oferi si alti furnizori 2. Clauza clientului cel mai favorizat : prin aceasta, vanzatorul se obliga sa acorde cumparatorului cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda eventual si altor parteneri 3. Clauza primului refuz : in acest caz vanzatorul se obliga sa ofere cu prioritate o anumita afacere cumparatorului, urmand ca in caz de refuz sa incheie afacerea cu un tert 4. Clauza de impreviziune : se poate renegocia contractul daca s-au petrecut unele evenimente care au adus prejudicii unei parti 5. Clauza de forta majora : pentru calamitati (inundatii, cutremure), greve, razboi - Clauze de mentinere a valorii contractului 1. Clauza de indexare : presupune legarea pretului din contract de un etalon monetar si modificarea pretului in functie schimbarea conditiilor de pe piata 2. Clauza de revizuire a pretului : in acest caz se poate renegocia pretul daca au intervenit unele modificari (legate de produs) 3. Clauza de escaladare : se recalculeaza pretul atunci cand creste pretul la materiile prime 4. Clauza valutara : materiile prime cumparate in valuta 5. Clauza alegerii monedei de plata Cantitatea si calitatea marfii. Din acest punct de vedere, in contract se va trece cantitatea exacta a marfii si raspunderea partilor daca se constata anumite lipsuri cantitative. Intotdeauna se face un proces de receptie la cumparare, iar daca se constata minusuri atunci trebuie sa se observe daca marfa nu s-a pierdut in timpul transportului,

cumparatorul putand sa ceara in aceste situatii diferite daune sau reduceri de preturi. In ceea ce priveste calitatea marfii, exista mai multe metode de determinare a acesteia : 1. Determinarea calitatii marfii pe baza de descriere. Se foloseste la materiile prime, la echipament si o serie de instalatii. 2. Determinarea calitatii pe baza de mostre. In acest caz marfa se cumpara cu mostra respectiva. Aceasta mostra poate sa fie tinuta de cumparator sau de catre un tert, cum ar fi Camera de Comert, unele asociatii ale producatorului sau comisii de arbitraj. Mostrele pot fi folosite pentru expertiza daca exista reclamatii privind calitatea. 3. Determinarea calitatii pe baza de tipuri si denumiri uzuale. In acest caz se face referire la un anumit standard sau norma (cum ar fi ISO) care sublinieaza o anumita calitate. 4. Determinarea calitatii prin indicarea marcii de folosire sau a celei de comert. 5. Determinarea calitatii pe baza vizionarii marfurilor. a. clauza vazut si placut. In acest caz cumparatorul se declara de acord cu marfa fara sa mai fie necesara o descriere tehnica. b. clauza dupa incercare. Presupune testarea produsului (autoturisme, nave, avioane). Daca in perioada de testari apar defecte, cel care raspunde este vanzatorul de regula. 6. Determinarea calitatii pe baza unor formule sau clauze consacrate. a. tel quel (asa cum este) : cumparatorul accepta marfa asa cum este, fara vizionarea acesteia sau dupa ce a vazut-o (produse standardizate) b. sound delivered : marfa sanatoasa la descarcare cumparatorul preia marfa daca aceasta soseste la destinatie fara deprecieri calitative c. rye terms : clauza comertului cu secara. Aceasta clauza presupune ca importatorul sa accepte marfa chiar daca soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative insa in aceasta situatie i se ofera o bonificatie de pret. Ambalaj si marcare. Ambalajul va fi mentionat in contract prin urmatoarele elemente : 1. Tipul ambalajului 2. Daca este returnabil sau nu 3. Daca este inclus in pret sau nu Marcarea ambalajului are ca avantaj o mai mare operativitate in manipularea marfii in timpul transportului. Conditiile de livrare. Ex-works, sau franco-fabrica, EXW, potrivit acestei conditii exportatorul si-a indeplinit obligatia de livrare cand a pus marfa la dispozitia importatorului la sediul exportatorului fara a avea vreo obligatie de incarcare a marfii in mijlocul de transport sau de vamuire a marfii pentru export. Clauza prevede obligatii minime pentru exportator si poate fi folosita pentru orice tip de transport. Importatorul suporta riscurile marfii din momentul livrarii si toate costurile aferente din momentul livrarii si pana cand marfa ajunge la destinatie. FCA (free carrier), franco-caraus, in acest caz obligatia de livrare a exportatorului este indeplinita atunci cand acesta a pus marfa vamuita pentru export la

dispozitia carausului numit de importator la locul sau in portul desemnat. Este utilizata in orice tip de transport inclusiv multimodal. FAS (free alongside ship), franco de-a lungul navei, exportatorul si-a indeplinit obligatia de livrare cand a pus marfa pe chei langa vasul desemnat pentru transport in portul de incarcare. Toate riscurile si cheltuielile se transmit cumparatorului din acest moment, fiind utilizata aceasta conditie numai in transportul fluvial si maritim. FOB (franco la bord, free on bord), Free on board sau FOB sau franco la bord. Exportatorul si-a ndeplinit obligaia de livrare atunci cnd marfa a trecut peste bordul navei desemnata de cumprtor pentru transport, presupune ca mrfurile au fost vmuite si cheltuielile au fost suportate de exportator, riscurile privind pierderea sau deteriorarea mrfii trecnd la cumprtor dup trecerea la bord. Se utilizeaza in transportul fluvial si maritim. CFR (Cost and freight) sau cost si navlu (navlu preul transportului pe mare). Obligaia exportatorului este ndeplinit cnd aduce mrfurile in portul de destinaie desemnat suportnd costurile si cheltuielile de transport si ndeplinind formalitile de vmuire a mrfii pentru export. Riscurile privind pierderea sau deteriorarea mrfii ca si celelalte cheltuieli ulterioare ncrcrii mrfii pe vasul desemnat pentru transport, revin importatorului in momentul in care marfa a trecut la bordul vasului in portul de ncrcare desemnat. Utilizabila numai in transportul fluvial si marin. CIF (Cost insurance and freight) sau cost asigurare si navlu. Prevede in sarcina exportatorului obligaii similare cu CFR. In plus, exportatorul trebuie sa suporte si costul asigurrii mrfii mpotriva riscurilor de pierdere sau de deteriorare. De asemenea, exportatorul se ocupa de vmuirea la export. CPT (Carriage paid to) sau fracht pltit pn la (fracht = document de transport rutier). Impune exportatorului sa plteasc transportul mrfii pn la destinaia convenita, riscurile si celelalte cheltuieli transferndu-se la importator din momentul in care mrfurile au fost transferate in custodia cruului. Conditia se utilizeaza numai in transportul terestru, inclusiv multimodal (cu maina sau cu trenul). CIP (Carriage and insurance paid to) sau fracht si asigurare pltite pn la. Este similara cu CPT, ins in plus exportatorul se ocupa si de asigurarea mrfii mpotriva riscurilor de pierdere sau de deteriorare. DAF (Delivered at frontier) livrat la frontier. Obligaia exportatorului privind livrarea este ndeplinit atunci cnd mrfurile au fost puse la dispoziia importatorului vmuite pentru export, la punctul de frontiera desemnat dar nainte de frontiera vamala a tarii vecine. Utilizabil numai in transportul terestru. DES (Delivered ex ship) sau livrat pe nava. Obligaia exportatorului este ndeplinit atunci cnd marfa a fost pusa la dispoziia importatorului pe nava desemnata pentru transport in portul de destinaie dar nevmuit pentru import. Acesta este si momentul cnd are loc transferarea riscurilor de la exportator la importator. Utilizabil numai in transportul maritim si fluvial. DEQ (Delivered ex quay) sau livrat pe chei. Exportatorul si-a ndeplinit obligaia de livrare, atunci cnd mrfurile au fost puse la dispoziia importatorului in portul de destinaie convenit de-a lungul navei transportatoare. Toate costurile pana in

acest moment, exportatorului.

inclusiv

cele

legate

de

vmuirea

pentru

import

revin

DDU (Delivered duty unpaid) sau livrat taxe vamale nepltite. Exportatorul si-a ndeplinit obligaia de livrare, atunci cnd a pus marfa la dispoziia importatorului, la punctul convenit dar nevmuita pentru import. Cheltuielile de vmuire la import si ndeplinirea formalitilor de vmuire la import revin importatorului. Utilizabila in orice tip de transport. DDP (Delivered duty paid) sau livrat taxe vamale pltite. Exportatorul si-a ndeplinit obligaia de livrare cnd a pus marfa la dispoziia importatorului, la punctul de livrare convenit ca destinaie suportnd si taxele vamale si efectund formalitile aferente. Este utilizata in orice tip de transport. 20.11.2010 3. Derularea operaiunilor de comer exterior Derularea operaiunii de export nseamn ansamblul activitilor prin intermediul crora are loc livrarea mrfii de la vnztor la cumprtor si efectuarea plii de ctre cumprtor in beneficiul vnztorului. In ceea ce privete livrarea internaionala a mrfii, principalele activiti sunt: pregtirea mrfii in vederea exportului si facturarea la extern expediia si transportul internaional asigurarea mrfurilor vmuirea 3.1. Pregtirea mrfii aferente exportului pentru export i ntocmirea documentelor

Se poate face direct de catre productor sau de catre un intermediar (firma de comer exterior) care este pltit prin comision. Firma de comer exterior gsete clienii, contracteaz, negociaz. Pregtirea mrfii pentru export nseamn: ambalarea mrfii marcarea mrfii 3.1.1 Ambalarea marfii Una din obligaiile principale ale vnztorului este s livreze marfa n bune condiii n conformitate cu prevederile contractuale, mpreun cu dovezile solicitate prin contract. In acest sens, un rol important revine procesului de ambalare a mrfii deoarece fiabilitatea transportului depinde de ambalaj. Funciile ambalajului sunt urmatoarele : 1. Protejarea mrfii pe parcursul transportului mpotriva ocurilor, coroziunii si conservarea acestora pe parcursul transportului 2. Faciliteaz desfacerea produselor prin aspectul promotional - funcie estetica, promotionala 3. Adaptarea la modalitatea de transport aleasa 4. Asigura inviolabilitatea produsului si protecia acestuia mpotriva furtului

5. Facilitarea operaiunilor de transport, respectiv ncrcarea/descrcarea mrfii, transbordarea si alte manipulri, precum si operaiunile de verificare a partizilor de marf Ambalajul trebuie sa ndeplineasc mai multe cerine: 1. ambalajele s aib masa si volum propriu reduse (in funcie de marfa) 2. s nu fie toxic nici pentru produs, nici pentru mediul extern 3. ambalajul s fie compatibil cu produsul cruia ii este destinat 4. s nu prezinte miros i gust propriu 5. s ofere protecie produsului, s fie etan fa de praf, gaze, grsimi 6. s aib o rezisten mecanic foarte bun 7. s prezinte sau nu, dup caz, permeabilitate fa de radiaiile luminoase 8. culoarea, forma, grafica trebuie s fie atrgtoare Ambalajul poate fi realizat sub diferite forme, n funcie de natura mrfurilor ce urmeaz a fi transportate: 1. mrfurile care se transport neambalate: fier vechi, evi, bare 2. mrfuri care se transporta in vrac (cereale, crbune) 3. mrfuri transportate in saci: zahar, orez. In acest caz cruul nu rspunde pentru pierderi datorate deteriorrii ambalajului 4. mrfuri transportate sub forma baloilor. Aceti baloi cuprind mai multe pachete legate mpreuna si cruul nu rspunde de numrul de pachete existente intr-un balot 5. lichidele sunt transportate in butoaie, cisterne. Cruul nu rspunde pentru eventualele scurgeri ale lichidului n timpul transportului (guri, cep neetan) 6. ambalarea mrfurilor cu volum redus n pachete de carton sau n pachete de lemn. Lzile transparente prezint riscuri de avariere sau perforare, care nu sunt n sarcina cruului O importan special o prezint, n comerul internaional, livrarea cu ajutorul paletilor i n containere. Paletizarea permite reunirea ntr-o singur unitate de ncrcare numit Load Unit a mai multor mrfuri. Containerul este un recipient mobil si ermetic conceput pentru a fi ncrcat cu marf n vrac sau cu mrfuri uor ambalate, astfel nct transportul s se fac fr manipulri sau transbordri de mrfuri de la locul de expediie la cel de destinaie. In conformitate cu INCOTERMS, ambalarea mrfurilor este ntotdeauna n sarcina i rspunderea vnztorului. Factori de care trebuie s se in cont n alegerea ambalajului: 1. natura produsului 2. starea infrastructurilor de transport 3. protecia pe care o ofer ambalajul 4. modalitatea de transport 5. durata transportului 6. compatibilitatea 7. clima pentru ara n care ajunge 8. infrastructura portuar 9. costul ambalajului, avndu-se n vedere raportul dintre costul ambalajului i valoarea mrfii, precum i economiile pe care ambalajul le permite n ceea ce privete transportul, manipularea i asigurarea mrfii. 10. aspectul tehnic. In general ambalajele grele mresc costul transportului insa ambalajele uoare ofer o protecie mult mai sczuta 11. aspectul comercial: influen negativ asupra relaiilor cu clientul n caz de avarie, furt sau pierdere; afectarea imaginii de marc a exportatorului

12. aspectul juridic i financiar. Dac mrfurile se deterioreaz datorit ambalajului este rspunztor vnztorul 3.1.2. Marcarea Este n sarcina vnztorului i privete att marfa ct i ambalajele. In practica de comer exterior exist urmtoarele tipuri de marcare i anume: marcarea necesar pentru a individualiza expedierea mrfii marcarea impus de reglementrile rii importatoare Exportatorul va nscrie pe marf elementele de identificare ale mrfii, destinatarul si locul de destinaie. Marcarea trebuie s fie simpla, uor de identificat, s prezinte toate informaiile necesare i s nu fie suprapus peste o marcare mai veche. Exemplu de marcare folosit n Marea Britanie: n primul rnd se trece numele destinatarului dar printr-o abreviere a numelui acestuia numrul de ordine al destinatarului astfel nct marfa s poat fi identificat fr deschiderea ambalajului trecerea destinaiei se scrie ruta de acces (via Roterdam) o fracie in care numrtorul indic numrul de ordine al pachetului si numitorul indic numrul total de colete 3.1.3. ntocmirea documentelor de livrare Licena de export se practic ntr-o mai mic msur datorit politicii comerciale de stimulare i promovare a exporturilor. Exist i anumite excepii pentru produse contingentate la export, pentru anumite mrfuri care fac obiectul unor operaiuni de lohn, barter, clearing sau pot fi mrfuri interzise la export: arme si muniii, explozibile si toxice, stupefiante, bunuri aparinnd patrimoniului cultural. In toate situaiile costul licenei este suportat de vnztor dar in cazul clauzei Ex Works costul licenei este suportat de cumprtor. Certificatul de calitate este un document ntocmit de vnztor care atest calitatea mrfii. Acest document poate prezenta o certificare din partea anumitor institute specializate n certificarea calitii. Muli productori au astfel de certificate. Face parte din setul de documente depus de exportator la banc n vederea ncasrii contravalorii exportului. Certificatul de calitate este un document eliberat de productorul mrfurilor exportate, el putnd fi atestat de o instituie specializat de control a calitii. Coninutul certificatului trebuie s corespund ntocmai cu prevederile din contract privind calitatea mrfii pentru ca exportatorul s poat ncasa plata de la banc. Certificatul de origine este un document emis de un organism specializat din ara exportatorului cum ar fi: camera de comer. Acesta este un document care atest natura mrfii, cantitatea, precum i locul de fabricare, incluznd o declaraie care precizeaz ara de origine a bunurilor respective. El poate, de asemenea, s precizeze preul de vnzare al bunurilor pe piaa intern a exportatorului. Funciile acestui document: permite obinerea unor faciliti vamale de ctre importator, la fel exportatorul poate beneficia de anumite preferine vamale documentul asigur respectarea msurilor de politic comercial din ara importatorului asigur protejarea unor drepturi privind proprietatea intelectual (de exemplu, denumirea de origine) Productorul procur acest certificat numai n cazul n care partenerul extern l solicit, deoarece este foarte scump.

Certificatul de origine a fost adoptat pentru utilizarea n cadrul UE i a altor ri care i exercit controlul asupra nivelului i originii importurilor lor. Certificatul poate fi emis de Camera de Comer si Industrie sau poate fi chiar factura comerciala a exportatorului cu condiia s fie certificat de o Camer de Comer. Se elibereaz cte patru exemplare pentru fiecare mijloc de transport n parte (n cazul n care marfa exportat este ncrcat n mai multe maini sau vapoare). Dou exemplare rmn la exportator, unul la Camera de Comer si unul ajunge la importator. Lista de ambalaj sau lista de colisaj sau packing list - cuprinde elemente privind greutatea ambalajelor, tipul ambalajului, coninutul partizilor de marf, modul de ambalare i marcare. Este tot mai mult cerut la ora actual de ctre autoritile vamale dar este folosit i n setul de documente bancare. Aceasta cuprinde numrul coletelor n ordinea marcrii lor, denumirea reperelor de marf care se gsesc n fiecare colet. Documentul este completat i eliberat de ctre expeditor (ncrctor) n momentul cnd mrfurile sunt expediate i insoete partida de mrfuri pe parcursul transportului pn la destinatar. Recipisa de depozitare este un document care atest primirea mrfurilor n depozit pe parcursul expediiei. Pentru transportul maritim conosamentul este un document emis de compania de transport maritim care atest primirea mrfii n vederea transportului. In acest document sunt nscrise toate condiiile legate de transport. Este un document translativ de proprietate. 8.1.2011 3.1.4. Facturarea la extern Cel mai important document in operatiunea de comert exterior este factura de export. Aceasta este intocmita de exportator si arata conditiile in care are loc vanzarea de bunuri si servicii. Ea cuprinde in detaliu marfurile comercializate si conditiile de comercializare aferente acestora. Este un document comercial contabil, tipizat, ale carui rubrici trebuie completate in totalitate. Factura comerciala rezuma toate conditiile esentiale ale unei afaceri incheiate, si anume : - Clauze privind partenerii - Obiectul - Pretul , astfel incat din continutul ei rezulta in mod clar drepturile si obligatiile partilor. In practica comerciala internationala se admite ca tacerea partenerului care a primit factura echivaleaza cu acceptarea integrala a clauzelor pe care aceasta le cuprinde. Factura are urmatoarele functii : - Atesta faptul ca marfa a fost vanduta - Mijloceste transferul de proprietate de la vanzator la cumparator - Insoteste marfa pana la destinatar

Serveste la incasarea banilor, fiind folosita in setul de documente depus la banca pentru incasarea contravalorii marfii Serveste la efectuarea formalitatilor vamale

Factura este documentul primar de evidenta, identificare si evaluare in vama a marfurilor de import-export. Exista asanumita factura PROFORMA, care este un document solicitat de catre importator exportatorului pentru a-i servi la realizarea unor formalitati prealabile importului, cum ar fi de exemplu obtinerea licentei de import. Factura proforma nu are statut legal, fiind folosita pentru a facilita bancii cumparatorului sa-si procure fondurile necesare pentru a cumpara produsul importat. Factura proforma nu este un document care intra in contabilitatea firmei. Factura consulara. Este solicitata este solicitata in unele tari importatoare pentru a servi la stabilirea taxelor vamale. Este un formular care este vizat de consulatul tarii importatoare. Costul facturilor consulare variaza de la tara la tara, dar poate fi adesea foarte ridicat. Conform conditiilor de livrare INCOTERMS, cumparatorul trebuie sa ramburseze vanzatorului costul facturilor consulare, pe care ultimul le-a procurat in contul importatorului. Expeditia internationala. Expeditorul international este o persoana fizica sau juridica care pe baza unui contract de mandat incheiat cu firma exportatoare, se obliga sa preia marfurile incredintate de exportator si sa realizeze ansamblul operatiunilor necesare astfel incat marfurile sa ajunga la destinatie. Aceste operatiuni sunt : - Expedierea marfii la destinatar - Ambalare - Manipulare - Transport - Asigurare - Vamuire - Procurarea documentelor de livrare Transportatorul realizeaza deplasarea efectiva a marfurilor cel mai frecvent la ordinul expeditorului si pe cheltuiala exportatorului sau a importatorului, in functie de conditia de livrare prevazuta in contractul de vanzare international. Formalitatile de expeditie in Romania : 1. Dispozitia de transport si vamuire serveste la organizarea transportului marfii pana la frontiera vamala a tarii exportatoare si la efectuarea formalitatilor vamale de export. Acest document este transmis exportatorului, adica o firma specializata in expeditii internationale. Daca transportul va fi efectuat pe cale terestra, expeditorul international va intocmi pe baza elementelor cuprinse in DTV setul de scrisori de trasura internationale care prin intermediul firmei exportatoare, in cazul contractului de intermediere, sunt remise furnizorului

intern si pe care transportatorul va completa, in momentul preluarii marfii spre incarcare, cantitatea marfii si numarul vagonului sau al camionului si va individualiza data expeditiei, extrem de importanta in mecanismul decontarilor prin acreditiv. In cazul transportului aerian, se intocmeste scrisoarea de trasura aeriana, iar pentru transportul feroviar, scrisoarea de trasura feroviara. Pentru transportul maritim, in conditiile de livrare CFR si CIF, compartimentul operativ al firmei completeaza si formularul numit CEREREA DE TONAJ, care este transmis firmei de expeditii internationale in calitate de navlositor, pentru a inchiria sau a retine spatiul maritim necesar. 2. Avizul de navlosire Expeditorul rspunde prin avizul de navlosire (navlositor = nchiriator) care cuprinde date referitoare la navlositor, armator, numele navei, anul construciei, pavilionul, navlul i modalitatea de plat. Acest navlu este costul transportului pe mare i este determinat de raportul dintre cerere i ofert pe piaa navlurilor. Acest document este transmis n atenia compartimentului de transporturi i expediii internaionale al firmei, care nregistreaz datele n registrul de eviden, remind apoi documentul compartimentului operativ de resort. n vederea ntocmirii conosamentului conform condiiilor contractuale, se completeaz i transmite expeditorului formularul not comand conosament. Clauzele conosamentului trebuie s fie identice cu cele din contract i din acreditivul documentar. Foarte important este polia de asigurare care nsoete setul de documente bancare. n afara elementelor referitoare la marf, expediie, destinatar, n cererea (avizul) de asigurare se includ i date privind valoarea mrfii i riscurile care se asigur. Cererea de asigurare servete la ncheierea contractului de asigurare a mrfii cu o firm specializat n asigurri internaionale.

Asigurarea mrfurilor n traficul internaional

Asigurarea este relaia contractual dintre asigurat (posesorul bunului) i asigurtor (compania de asigurri) prin care asiguratul transfer anumite riscuri

asigurtorului, pltindu-i o prim de asigurare pentru ca, n cazul producerii daunelor, asigurtorul s l despgubeasc pe asigurat confirm condiiilor stabilite n contract. Clauzele INCOTERMS oblig la plata asigurrilor n condiiile CIP i CIF, polia de asigurare fiind ncheiat de expeditor. n celelalte cazuri asigurarea se face de ctre acela pe riscul cruia circul marfa.

Pentru clauzele DAF, DES, DEQ, DDU, DDP exportatorul asigur marfa Pentru clauzele EXW, FCA, FAS, FOB, CFR, CPT importatorul asigur marfa Costul asigurrii variaz n funcie de natura mrfii, a riscurilor acoperite,

ambalaj, modul de transport traseu (media mondial 8

0 00

, iar cea european 5

) poate s mearg procentul pn la 2

0 00

Dup plata despgubirii, asigurtorul se poate ntoarce cu aciune mpotriva cruului sau unor teri pentru recuperarea unor sume, n msura n care rspunderea pagubei este n sarcina transportatorului sau terilor. Se poate practica partajarea responsabilitii i a plii ntre toi cei care au concurat la realizarea transportului. Cruul este rspunztor de pierderea coletelor, de avarii i ntrzieri (pot exista limitri i cazuri de exonerare de rspundere: for major, viciul propriu al mrfii, ambalaj necorespunztor, ncrcare descrcare defectuoas). Avarie total Total loss = pierderea sau distrugerea total a mrfii Avaria particular sau parial Particular loss = deteriorri sau pierderi de marf datorit unor evenimente majore care survin n timpul transportului (naufragiu, deraiere) sau a unor situaii care privesc exclusiv marfa respectiv (cdere, pierdere) Avaria comun sau general General average loss = pierderea rezultat n urma unei decizii contiente a cpitanului de a sacrifica o parte din marf pentru a salva nava dintr-o situaie dificil (inundarea vasului) sau de a face cheltuieli excepionale pentru a salva ncrctura. Cheltuielile sunt repartizate ntre armator (proprietarul navei) i proprietarul ncrcturii.

Condiiile de asigurare. Contractul de asigurare

Condiiile de asigurare Condiiile de asigurare tradiionale, elaborate de ctre Institutul

Asigurtorilor din Londra sunt: - condiia AR All Risks acoper toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor asigurate, respectiv avaria comun ca i toate avariile particulare, inclusiv dispoziia parial sau total a mrfii prin furt, ca i pierderea total sau parial - condiia WA With Particular Average cauzate nemijlocit de riscurile mrii cu avaria inclus acoper (incendii, furtun, coliziune, daunele rezultate din pierderea total sau parial a bunurilor asigurate naufragiu) - condiia FPA Free of Particular Average fr avarie particular acoper daunele rezultate din avaria comun, neacoperind pierderea parial sau deteriorrile Toate condiiile exclud riscurile de rzboi i grev, care trebuie asigurate separat. Noile condiii de asigurare : A, B, C au o determinare mai clar a sferelor lor de acoperire. Urmtoarele tipuri de riscuri nu sunt asigurate prin condiiile A, B, C: - pierderea, avaria i cheltuiala rezultate sau provocate de comportarea necorespunztoare voit a asiguratului, uzura normal a bunului, pierderea cltoriei, etc - riscuri de rzboi i greve pot fi asigurate prin asigurare suplimentar Condiia A sunt acoperite toate riscurile de pierdere i avarie a bunului asigurat. Este cea mai cuprinztoare, asigur mpotriva celor mai multe riscuri. Condiia B sunt acoperite pierderi i avarii cauzate de incendii, euarea, scufundarea navei, coliziunea, cutremur de pmnt, trsnet, intrarea apei de mare pe nav, etc. Condiia C sunt acoperite pierderi i avarii cauzate de incendiu, explozie, euarea, scufundarea sau rsturnarea navei, coliziunea navei. Este cea mai puin cuprinztoare.

Contractul de asigurare Poliele de asigurare pot fi: - maritime, terestre i aeriene - casco pentru mijlocul de transport, cargo pentru marf i de navlu asigurarea preului transportului maritim Polia cargo poate fi: - polia de cltorie, prin care se asigur un transport determinat de marf - polia cu alimentare, prin care se stabilete un plafon valoric n limita cruia se pot face mai multe transporturi pn la epuizarea sumei prevzute n poli - polia de evaluare, evaluarea mrfurilor transportate realizndu-se ulterior, pe baza facturilor. Este mai puin ntlnit. - polia de abonament, prin care se asigur mrfurile ntr-un anumit interval de timp, indiferent de modul de transport, destinaie sau natura mrfii Prin contractul de asigurare, asiguratul este obligat s plteasc prima iar asigurtorul s-l despgubeasc pe asigurat pentru pierderile suferite, n cazul producerii riscurilor acoperite prin poli. n transportul aerian asigurarea se extinde de la punctul iniial de expediie pn la punctul final de destinaie. Polia de asigurare acoper avaria particular, furtul parial sau total i poate fi extins la riscul de grev, rzboi. n transportul rutier i feroviar polia acoper perioada de la remiterea mrfii ctre transportator pn la predarea acesteia destinatarului. n cazul producerii riscului asigurat, asiguratul ntocmete dosarul de despgubire, care include: - polia de asigurare - documentul de transport - factura comercial - necesarul verbal de constatare a avariei Asigurtorul verific dosarul i pltete despgubirea. El poate aciona n regres asupra cruului sau expeditorului. Dac se remarc ceva dubios, cruul particip i el la plata despgubirilor.

Transportul internaional

1.1 Transportul multimodal 1.2 Transportul maritim 1.3 Transportul feroviar 1.4 Transportul rutier 1.5 Transportul aerian

1 Transportul multimodal Transportul multimodal presupune deplasarea mrfii din poart n poart adic de la punctul de expediere la punctul de destinaie prin utilizarea a dou sau mai multe mijloace de transport, marfa fiind transportat n aceeai unitate de transport pe tot parcursul transportului. Exista trei faze n transport: - faza din amonte (pn la mijlocul de transport principal) - faza de transport principal - faza din aval Tehnici de realizare a transportului: - expedierea exclusiv contractul este ncheiat direct ntre cel care expediaz marfa i firma de transport. Se poate alege orice modalitate de transport n funcie de natura mrfii, durata transportului. - grupajul aceasta este o tehnic prin care un intermediar numit colector (le groupeur) se interpune ntre expeditor i firma de transport formnd uniti de transport complete. - navlosirea este nchirierea (contract de locaiune) a unui mijloc pentru o cltorie sau o perioad determinat. Aceast tehnic este folosit n transporturile maritime internaionale i, sub forme specifice, n cele fluviale. Pentru organizarea transportului se vor lua in calcul: - costul transportului - durata transportului - sigurana livrrilor

Costul operaiunilor logistice includ costuri legate de ambalaj, de transport, de asigurare, diverse taxe care apar, costuri legate de manipularea mrfii, depozitrii, costul operaiunilor vamale, costurile financiare ale imobilizrii mrfurilor, durata operaiunilor, durata transportului, durata formalitilor vamale. Costul total al operaiunilor de logistic influeneaz competitivitatea produsului exportat. Este un criteriu foarte important, ndeosebi n cazul mrfurilor de valoare redus sau n condiiile unei piee puternic concureniale. Exportatorii trebuie s gseasc un compromis ntre interesul lor financiar i cerina clientului de a beneficia de un pre avantajos, optimiznd cantitile i ritmul livrrii. Durata operaiunilor de logistic (transit time) include timpul total necesar pentru tranzitul mrfii de la locul de expediie la locul de destinaie. Aceasta include durata transportului, durata de ateptare (la ncrcare, transbordare, descrcare, etc) i durata formalitilor vamale. Sigurana doua aspecte: - securitatea mrfurilor, care depinde de mai muli factori: - modalitatea i mijlocul de transport - modul de pregtire a mrfii pentru livrare (ambalaj, etc) - modul de realizare a operaiunilor de manipulare - securitatea termenelor stabilite pentru livrare , acestea depinznd de: - mijlocul de transport - numrul de transbordri - greve - condiii climaterice Recepia mrfii. n cazul n care, la primirea partizilor de mrfuri, destinatarul constat neconcordane ntre bunurile recepionate i modul n care au fost determinate n contract, acesta poate formula reclamaii, pe care le poate trimite partenerului contractual. Importatorul poate realiza reclamaii referitoare la cantitatea i calitatea mrfurilor. Pentru eventuale pagube, pentru constatarea acestora i evaluarea lor, importatorul poate apela la un expert independent. Pentru transportul maritim se apeleaz la un comision de avarie desemnat de societatea de livrrilor depinde de calitatea prestaiilor expeditorului,

cruului i a altor participani la operaiunile de logistic. Ea trebuie privit sub

asigurri. n transporturile rutiere i aeriene se poate utiliza expertiza amiabil iniiat de cru sau expertiza judiciar la cererea importatorului, n cazuri foarte controversate. Este important s se treac un termen de livrare pe documentul de transport i eventuale penaliti de ntrziere. n cazul unor lipsuri cantitative se poate cere livrarea mrfii care lipsete sau restituirea banilor pentru marfa care lipsete. Pentru deteriorri calitative se poate cere o bonificaie. n ceea ce privete pierderea total a ncrcturii, practica internaional consacr un termen de 60 de zile, dup trecerea cruia, dac marfa n-a fost livrat, se consider c aceasta a fost pierdut. Importatorul va solicita cruului un certificat de pierdere. Cteva documente eliberate de expeditor, atunci cnd condiiile

contractuale o cer, sunt: - FCR Forwarding Agents Certificate of Receipt este un document care atest primirea mrfii de ctre expeditor mpreun cu dispoziia irevocabil de a livra marfa la destinatarul indicat. Se folosete foarte mult n condiia de livrare Ex-Works i furnizorul are obligaia s probeze c el s-a achitat de obligaiile sale privind livrarea. - FCT Forwarding Agents Certificate of Transport certific faptul c marfa a fost preluat pentru a fi transportat, expeditorul asumndu-i rspunderea livrrii mrfii pn la destinaie. Este important pentru toate condiiile de livrare - FBL Fiata Combined Bill of Lading este un conosament direct utilizat n transportul multimodal, acoperind ntregul parcurs al mrfii - FWR Fiata Warehouse Receipt (Recipisa de depozit FIATA) acest document certific primirea mrfii n depozit de ctre expeditor (el l elibereaz). n baza acestui document proprietatea mrfii poate trece de la o firm la alta, marfa fiind preluat n final de ctre firma creia i-a fost andosat recipisa de depozit.

2 Transportul maritim

Fdration Internationale des Associations des Transitaires et Assimile

Este considerat cel mai important mijloc de transport deoarece 75 80 % din mrfurile transportate se realizeaz pe cale maritim. Se pot alege navele de linie liner care fac aceleai curse regulate ntre anumite porturi sau nave tramp nava este nchiriat total de la armator pentru diverse cltorii i diverse perioade de timp. Tipuri de contracte:
1)

Contractul de cltorie Voyage Charter Party este o convenie

ncheiat ntre armator i navlositor prin care primul se oblig s transporte celui de al doilea, cu o nav echipat i armat de el, o cantitate determinat de marf, de la portul de ncrcare la portul de destinaie contra unui pre numit navlu.
2)

Contractul pe timp Time Charter nseamn nchirierea navei i a

serviciilor echipajului pe o perioad determinat de timp. Aceste contracte sunt ncheiate pe termen mediu i lung. Suma care se pltete este o chirie denumit hire.
3)

Contractul pe nav goal Bare Boat Charter este vorba despre plii unei chirii. El devine armator (chiria), asumndu-i

nchirierea unei nave, chiriaul ajungnd s dein controlul navei nchiriate n schimbul acesteia. Pentru navele de linie, documentul care se ntocmete este conosamentul. Pentru navele tramp, pe lng conosament apare i contractul de transport. Staliile reprezint perioada de timp n care nava se afl la dispoziia responsabilitatea pentru navigarea n bune condiii a navei i exploatarea

navlositorului conform contractului. Contrastaliile reprezint perioada de timp folosit pentru ncrcarea sau descrcarea mrfurilor de pe nav. Dac depete perioada, chiriaul va plti o sum suplimentar (penalizare), iar dac ncarc / descarc mai devreme i se d o prim de ctre armator numit dispatch. Preul transportului maritim navlul se stabilete la burs. Una din bursele unde se negociaz preul transportului maritim este bursa internaional de la Londra.

Pentru navele de linie preul se stabilete n funcie de natura mrfii transportate, cantitatea mrfii i acest pre poate suferi o serie de ajustri, de exemplu: ajustarea n funcie de preul combustibilului sau ajustarea n funcie de cursul de schimb, ajustri pentru aglomerri portuare. Apar o serie de condiii n contractul de transport care prezint cheltuieli neincluse n navlu. Clauze de ncrcare descrcare: 1) FIO Free in and Out potrivit creia cheltuielile de ncrcare / descrcare nu sunt incluse n navlu dar sunt suportate de navlositor. 2) FIOS Free in and out Stowed (stivuit) - navlul va fi influenat i de asigurare, care este de trei ori mai mare n transportul maritim dect n transportul aerian. Preul va fi influenat de ambalaj, de modalitatea de depozitare, de condiiile climaterice, de distan, de infrastructura portuar. 3) Alongside (de-a lungul navei) - mrfurile trebuie aduse de navlositor n raza de aciune a bigilor (aparat de ncrcare - descrcare) navei. 4) Sotto palanco sau la palanc (at ships tackle), situaie n care navlositorul are obligaia s aduc mrfurile de-a lungul navei, sub palanc. 5) At ships rail (la balustrada navei) marfa trebuie adus de navlositor la copastia navei, iar la descrcare armatorul trebuie s-o predea destinatarului n acelai loc. Conosamentul este un document prin care armatorul sau un mputernicit al acestuia, de regul, cpitanul vasului, certific preluarea mrfurilor n vederea transportului i a livrrii ctre beneficiar. Este, n primul rnd, un titlu de proprietate. Cel care deine acest titlu poate s dispun de marfa respectiv. El este dovada contractului de transport. Conosamentul are o serie de meniuni obligatorii i facultative. Tipuri de conosament: - nominativ are scris pe el numele destinatarului - la purttor aici nu este menionat numele destinatarului, deci posesorul conosamentului dispune de marf - la ordin cpitanul elibereaz marfa destinatarului sau unei alte persoane desemnate de destinatar prin andosarea conosamentului

- curat clean bill of floating prin care comandantul recunoate primirea mrfurilor la bordul navei n condiii aparent bune - cu rezerve sau murdar unclean bill of lading conine meniuni restrictive n ceea ce privete starea aparent bun a mrfii sau a ambalajului, sau din care rezult c primitorul are de suportat anumite cheltuieli - primit pentru mbarcare (shipped bill of lading) arat c mrfurile au fost efectiv ncrcate pe nav. Este cel mai avantajos tip de conosament pentru exportator deoarece faciliteaz ncasarea rapid a partizilor de mrfuri exportate. Tehnicile de acoperire a riscului valutar Au fost create cu scopul evitrii influenei nefavorabile asupra relaiilor financiare n tranzaciile de comer exterior. Ele pot fi grupate n:
1)

tehnici de acoperire intern (contractuale) procedee pe care firma le poate iniia i derula ca urmare a propriei activiti tehnici de acoperire extern (extracontractuale) procedee pentru iniierea i derularea crora este necesar colaborarea cu o instituie specializat.

2)

Tehnicile de acoperire intern sunt: a) Clauzele valutare b) Alegerea n pre a unei marje asiguratorii c) Sincronizarea ncasrilor i plilor n aceeai valut d) ntrzieri sau anticipri n efectuarea plilor i ncasrilor Clauzele valutare sunt grupate astfel: - clauza valutar simpl - clauza coului valutar simplu - clauza coului valutar ponderat - clauza asiguratorie EURO

3 Transportul feroviar

Este reglementat prin convenia privind transporturile internaionale feroviare la care particip toate rile europene i unele ri din Asia. Conform

conveniei, taxele de transport se calculeaz prin nsumarea tarifelor rilor pe teritoriul crora are loc transportul de la staia de ncrcare la staia de destinaie. Se ntocmete documentul numit scrisoare de transport feroviar sau scrisoarea de trsur feroviar . Acest document este o scrisoare de adeziune prin care expeditorul recunoate condiiile stabilite n mod unilateral de ctre cile ferate membre.

4 Transportul rutier

Pentru transportul rutier exist anumite convenii internaionale. Preul se stabilete prin negociere direct ntre cru i clieni. Preul este influenat de tipul mrfii, ambalaj, distan, preul combustibilului, salariul oferului, .a.m.d. Se ntocmete documentul: scrisoare de transport rutier sau scrisoare de trsur rutier care se completeaz n trei exemplare: unul la exportator, unul la cru i unul la importator.

5 Transportul aerian

Se ntocmete documentul numit scrisoare de transport aerian air way bill care este documentul ce dovedete transportul. Se ntocmete n trei exemplare. Preul este influenat de greutatea mrfii, tipul ambalajului, distana.

1) Charges prepaid taxe pltite anticipat - odat cu predarea mrfii, este

2) Charges 3) Cash

collect presupune preluarea banilor de la destinatar, dac

acest lucru este acceptat de firmele de transport. on delivery cash la livrare. Aceasta presupune plata

transportului dar i a mrfurilor de ctre destinatar (cumprtor).

Subiecte Examen - Tehnica Operatiunilor de Comert Exterior 1. Avantaje si dezavantaje ale organizarii propriului aparat de comert exterior 2. Exportul direct definire 3. Exportul prin structuri interne 4. Reprezentantul in strainatate (definire, avantaje si dezavantaje ale folosirii reprezentantului) 5. Biroul comercial (definire si functii) 6. Sucursala (definire, avantaje si dezavantaje) 7. Filiala (definire si tipuri) 8. Agentul comercial (definire, avantaje si dezavantaje) 9. Comisionarul 10. Comerciantii (definire, avantaje si dezavantaje) 11. Conditii de livrare INCOTERMS 12. Clauze de adaptare a contractului de vanzare-cumparare 13. Clauze de mentinere a valabilitatii sau validitatii contractului de vanzarecumparare 14. Metode de determinare a calitatii marfii in contractul international de vanzare-cumparare 15. Functiile ambalajului 16. Certificatul de calitate 17. Certificatul de origine 18. Facturarea la extern (definire, tipuri si caracterizare) 19. Dispozitia de transport si vamuire 20. Tehnici de realizare a transportului (enumerare, caracterizare) 21. Tipuri de contracte utilizate in transportul maritim 22. Conosamentul (definire si tipuri) 23. Conditii de asigurare traditionale. Noile conditii de asigurare 24. Polita de calatorie. Polita cu alimentare. Polita de evaluare. Polita de abonament