PART EA A II-A

EXECUTIA TERASAMENTELOR
CAPITOLUL 9
CARACTERISTI ll
9.1. CONSIDERATll GENERALE
DIN TERASAMENTE
Infrastructura drumurilor reprezinta totalitatea lucrarilor care au rolul
de a sustin.e calea de a o racorda la terenul natural, de a prelua eforturile
ce apar din solicitarea caii de catre vehicule, precum de a asigura conti-
nuitatea caii si stabilitatea drumului. .. .
Infrastructura drumului cuprinde lucrarile de terasamente lucrarile de arta.
Terasamentele reprezinta totalitatea lucrarilor de pamlnt necesare reali-
zarii platformei drumului a racordarii ei la terenul natural. Lucrarile de
terasamente cuprind operatiunile de sapatura a pamlnturilor, lncarcarea.
transportul, descarcarea, compactarea !or In umplutura, pre-
cum lucrarile de finisare a taluzurilor, patului platformei.
Lucrarile de arta reprezinta totalitatea lucrarilor executate In scopul asi-
gurarii colectarii evacuarii apelor de suprafata subterane, traversarii
yailor a crestelor (poduri, viaducte, podete, tunele), sprijinirii maselor de
pamlnt (ziduri de sprijin, ranforti etc.), apararilor de maluri etc.
Constructia unui drum comporta executarea unui mare volum de terasa-
mente, materialul predominant pentru executia acestora fiind pamlntul.
Drumul fiind o constructie care se cu una din dimensiuni -
lungimea - pe zone lntinse, In care caracteristicile pamlnturilor sint foarte
variate totodata expuse In permanenta variatiilor de temperatura umi-
ditate, impune studiul atent al materialului predominant In executie, adicii
al pamlnturi !or.
Avlnd In vedere ca de proprietatile fizico-mecanice ale pamlnturilor folo-
site la lucrarile de terasamente depind forma dimensiunile drumului In
profil transversal, sistemul de evacuare al apelor, procesul tehnologic de exe-
cutie etc., exact a a acestora conduce la adoptarea unor solutii
rationale economice, sigure din punctul de vedere al stabilitatii via-
bilitatii drumului.
9.2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANl,CE ALE PAMiNTURILOR
Aprecierea calitativa a pamlnturilor In vederea folosirii lor ca teren de
fundatie, ca masiv ce trebuie sprijinit consolidat sau ca material de con-
structie folosit In lucrarile de terasamente, se face prin determinarea proprie-
111
tatilor fizico-niecanice, respectiv prin parametrii de calcul specifici fiecarui
tip de solicitare.
Pamintul este un material natural sedimentar detritic, alcatuit din par-
ticule minerale (amestecate de cele mai multe ori cu granule organice rezul-
tate din descompunerea substantelor de origine vegetala sau animala), variate
ca natura, mil.rime forma, nccimcntate sau slab cimentate, ale caror d!men-
siuni sint predominant mici .
Caracteristica esentiala a paminturilor in raport cu rocile stlncoase este
ca nu au coeziune sau au coeziune redusa, puternic influentata de continutul
de apa.
I
Paminturile au rezultat din degradarea mecanica alterarea chimica a
rocilor de baza sub actiunea agentilor atmosferici, a vintului, temperaturii,
apei a ghetii, care depun s?lide .
. - Dl ll..QUnct de este un medm tnfaztc, alcatu1t' d1_n
particule solide in interspatiile ci:irora se afla apa, aer 5au gaze.
' Din proportia in care intra aceste trei faze - solida, lichida sau gazoasa
- in compozitia unui pamint, dupa marimea granulelor, precum din modul
de asociere a elementelor componente, rezulta diversele Jui proprietati.
Acestea se apreciaza pe baza unor studii de laborator sau a determinarii in
situ care se refera, in special, la caracteristicile fizico-mecanice .
9.2.1. CLASIFICAREA PAMINTURILOR
In completarea identifici:irii geologice, paminturile se clasifici:i in prin-
tipal dupa compozitia grarnifometfica; indicele de pfasticitate *i -indicele de
consistent a.
Compozifia granulometricii. a unui pamint reprezinta proportia in greutate
pe dimensiuni, a particulelor solide din care cste alcatuit.
Dupa marimea particulelor constituente, un pamint poate avea urmatoa-
re le fractiuni:
Argila
Praf
Nisip fin
Nisip mijlociu
Nisip mare
Pietris

Blocuri
sub 0,005 mm;
0,005 .. . 0,05 mm;
0,05 0,25 .mm;
0,25 0,5 mm;
0,5 2 mm;
2 20 mm;
20 200 mm;
peste 200 mm ;
Reprezentarea grafica a compozitiei granulometrice a paminturilor se face
pr in diagrama ternara (fig. 9 .1) sau curba de granulozitate (fig. 9 .2).
CunoscindY-se curba de granulozitate se poate aprecia cit de uniform sau
neuniform este un pamint, cu ajutorul coeficientului de neuniformitate.
Coeficientul de neuniformitate U
11
se ca fiind raportul diametrelor
particulelor de pamint corespunzatoare procentelor de 60%, respectiv 10%
de pe curba de granulozitate (fig. 9.3) :

n .
d10
118
"/.G Arjlltf
. ! flt/
8//
Fig. 9.1. C!asificarea paminturilor in
diagrama ternara.
Dadi Un < 5 pamtntul are granulo-
zitate foarte unif orma.
Daca = 5 .. 15 pamintul are gra-
nulozitate uniforma.
Daca Un > 15 pamintul are granu-
lozitate neuniforma.
I
Cu cit un pamint este mai uniform, cu
atit curba de granulozitate este mai apro-
piata de verticala. Pentru lucrarile de te-.
rasamente se recomanda ca paminturile
folosite sa aiba Vn>-7.
Indicele de plasticitate IJ> delimiteaza
domeniul de comportare plastica a pa-
minturilor se exprima prin diferenta:
Ip= W.- WP[%]
in care :
5/1 -
'---L'---L==-1--'--_L
QUI fl.Pll2 t/.fl!Jf D)JQ! U,Q2 P,115 D,f D,2 Qj 1 2
-tlmm
Fig. 9.2. Curba granulorrietrka.
2 I mm
Fig. 9.3. Gradul de neuniformitate.
W. cste limita superioara de plast icitate sau limita de curgere ;
WP - limita inferioara de piasticitate sau limita de framintare .
In functi e de valoarea indicelui de plast icitate, paminturile se clasifica
cum se arata in tabelul 9.1 .
Plasticitatea plminturilor
P las ti cltatea plimtn t urilor
- pami n!ur i neplas t ice
- pami nt uri cu pl asti c:tate redusa
- pam:nturi cu plasticita te mijl ocie
- pami nturi cu plasti cit ate mare
- pamin tur i cu plasti cita te foarte mare
Tabelul 9.1
lndlcele de pl asticitate I
. Ip %
0
0 .. . 10
10 .. . 20
20 ... 35
peste 35
11!1
Pentru Jucrarile de terasamente se recomanda ca paminturile folosite sa
aiba Ip< 30% We< 60%.
Jndicele de consistenfii exprima starea relativa de consistenta a pami'ntu-
rilor fata de cele doua limite de plasticitate We Wp. Se exprima prin relatia:
I = w.-w = w.-w !'{
e W'c - W.11 l.11 /
0
unde W este umiditatea naturala a pamintului.
Dupa valoarea indicelui de consistenta, paminturile se pot . afla in una
din starile aratate In tabelul 9.2.

Tabelul 9.2
lndicele de consistenta
Starea pi'irnintului
I
Indicele de consistenta
le%
- pamint curgator su):i 0
- pamint plastic curgator 0 ... 0,25
- pamint plastic moale . 0,25 ... 0,50
- pamint plastic consistent Q,50 ... 0,75
- pamint plastic virtos 0,75 ... l
- pamint plastic tare peste l
Pentru lucrarile de terasamente se recomanda ca paminturile folosite sa
aiba le > 0,50.
9.2.2. INDICI FIZICI GEOTEHNICI
Pamintul ca sistem <lispers trifazic este caracterizat prin indicii fizici
aratati In continuare.
- Porozitatea n este definita ca raportul dintre volumul golurilor Vuoi
volumul total al materialului Viot exprimat in procente:
n = [%] .
Vtot
Indicele porilor e este definit prin raportul dintre volumul de goluri
volumul particulelor solide v.:
Vuoz
e=--.
Vs
doi indici sint legati prin relatiile:
n = _e - 100 [ % ] si e = _n_ .
i+e ' 1-n
120
Porozitatea fiind presupusa repartizata uniform In tot volumul-, intre
V
5
, V
101
, n e exista relatiile:
Vs= V (1 - n); V, (1 + e) = V,
01
, Vs=

.
In tabelul 9.3 se dau valori_le Jui n e pentru diferite pamlnturi.
Felul parnintului
Argile sedimentate recent
Argile mr' i
Argile virtoase
Argile tari
Argile cu ardezie
Ardezie cu argile
Namol, turba
Loess
Lu t cu loess, Jut
Nisip cu granulatie uniforma
Nisip cu
Porozitatea paminturilor
Porozitate
n
90 ... 70
70 . . . 50
50 ... 30
30 ... 15
15 ... 5
5 ... 0,5
90 ... 70
60 .. .40
40 ... 25
50 ... 25
30 ... 15
Tabelul 9.3
Indice!e
porilor
e
9,00 ... 2,33
. 2,33 ... 1,00
1,00 ... 0,43
0,43 . .. 0,18
0,18 ... 0,055
0,053 ... 0,005
9,00 ... 2,33
1,50 ... 0,66
0,66 ... 0,33
1,00 .. . 0,33
0,43 ... 0,18
- Umiditatea W este definita ca raportul lntre masa apei continuta In
porii unei cantitati de pamlnt Mw masa particulelor solide Ms din
cantitate:
W% = 100.
Ms
Daca toti porii slnt umpluti cu apa, pamintul este saturat.
Greutatea volumicii a scheletului Ys se ca raportul intre greutatea
particulelor solide dintr-o cantitate. de pamint volumul propriu al acestor
particule (f ara goluri):
Ys = [kN/m
3
].
Densitatea scheletului se noteaza cu p. se def ca raportul lntre mas a
particulelor solide volumul propriu al acestor particule (fiira goluri):
. M
Ps = -v:- [kg/ cm
3
].
Greutatea volumicii a piimintului y se ca raportul intre greutatea
pamintului volumul acestuia, inclusiv golurile:
y = _G_ [kN/m
3
].
v
121
Valoarea greutapi volumice depinde de volumul de goluri dintre parti-
culele solide, respectiv de gradul de indesare ~ de con\inutul in apa al pa-
mintului.
- Greutatea volumica a pamintului in stare naturala de umiditate y,,,
rcprezinta raportul intre greutatea pamintului inclusiv apa din pori ~ volu-
mul total al acestuia:
y,,, = ~ [kN/ m
3
].
v
Greutatea volumica a pamiritului in stare uscata este:
Y11 = ~ [kN/ m
3
].
v
- Greutatea volumica a pamintului in stare saturata Ysat reprezinta
raportul intre greutatea unei probe de pamint saturat ~ volumul probei:
= (G, + Gw) (kN/m3]
Ysat V
- Greutatea volumicii a pamintului in stare submersata y' se def ine:;;te
ca greutatea unitatii de volum in situatia in care, inconjurat de apa, pamin-
tul este supus fortei de subpresiune egala cu greutatea G' a volumului de
apa dislocuit:
y' = G,-G' [kN/m3].
V
In functie de starea fizica a pamintului intre y, y., y,,,, n ~ w, exista
urmatoarele relatii:
y., = (l - n) y, de unde n = (1 - --1!=.._) 100; [%]
- y.
e = 'Y - 'Y = y, (l + W) - l ;
y. '(
y,. = (l - n) Ya + (1 - n) y. W = y. (1 - n) (1 + W);
'( - y., .
"- 1+w'
Ysat = (1 - n) 1's + n Ya;
y' = (l - tt) y, - (1 - n) Ya= (1 - tt) (Ya - Ya).
In tabelul 9.4 se dau valorile greutatilc?r volumice ale scheletului y, pentru
paminturi ~ unele minerale mai importante, iar in tabelul 9.5, valorile greu-
tatilor volumice ale paminturilor necoezive, in stare uscata Yu ~ in stare
saturata Ysat in functie de gradul de neuniformitate.
Permeabilitatea este proprietatea unor paminturi de a permite circulatia
apei libere printre golurile particulelor solide, sub actiunea cimpului gravi-
tational.
122
Greutafile volumice ale prlncipalelor tipuri de paminturi
Minerale
I
y
8
, g/ cm
I
Pilmlnturi
-
Cua!'\, feldspat 2,5 . .. 2,8 Nisip
.Mica 2,8 ... 3,2 Argila
Oxid de fier Loess 2,8 ... 3,2
Ghips, sare 2,0 . .. 2,5 Parnin! cu material
Doi omit 2,8 ... 3
Se poate admite ca valoare medie:
f's = 2,65 g/cm
3
pentru nisipuri;
Turba
Ps = 2,67 g/cm
3
pentru paminturi prafoase;
p, = 2, 72 g/cm
3
pentru argile.
organic
Greutitile volumice ale piminturilor necoezive
Tabelul 9.4
I
y
8
, g/cm .
2,6 ... 2,7
2,7 . .. 2,9
2,6 . .. 2,7
2,4 . . . 2,5
1,5 . .. 1,8
Tabelul 9.5 '
U>5 u < 5
Felul materialului uscat I Saturat
uscat
1 saturat
Y,j (kN/ m
1
) y
801
(kN/m3) (kN/ m) Ysat (kN/ m')
Materiale granulare grosiere indesate 20,0 24 19,0 23
Materiale granulare grosiere afinate 18,0 23 17,0 22
Nisipuri fine indesate 17,0 .23 16,0 22
.line :afina te 16,0 21 15,0 20
Praf Yu = 18,5 Ysat = 21,5
Argila plastica Yu = 16,0 Ysat = 20,0
Argila uscata tare Yu= 22
Dupa Ie:sa Jyi D:arcy, de infiltrare a apei in pamint se poate ex-
pri ma : .
v =Ki,
in care: K este coeficientul de permeabilitate, iar i gradientul hidraulic.
In tabelul 9.6 se dau limitele intre care pot varia valorile coeficientului
de permeabilitate K, precum gradientul hidraulic pentr diferite paminturi.
Tabelul 9.6
Valorile coeficlentului de permeabllltate K(cm/s)
l
i
I II
Felul 1
i
I
Felul pamintului
%
K. cm/s
%
K. emfs
- 2-7 mm 0,2 .. . 0,5 10 . .. 10-
2
I loess 2 ... 5 10-3 .. .IO- '
- nisip grauntos 0,3 ... 0,6
I .. I
argili:i slaba 5 ... 10 10-1 ..
- nisip fin 0,6 ... 2 lQ-3 ... IO- ' argila grasa 10 ... 14 10- s . . . IQ-9
- praf 2 ... 5 10-s .. . 10-1 argila
compact a 14 .. . 20 I0-' . .. 10-10
123
9.2.3. CARACTERISTICILE MECANICE ALE PAMINTURILOR
Rezistentele mecanice ale paminturilor folosite la lucrarile de terasamente
sint cercetate din punctul de vedere al conditiilor in care apar se mani-
festa tasarea lunecarea. Pentru a sti daca un_Ramint se va tasa cit de
fi aceasta tasare, trebuie- sa se cunoasca gradul sau ae compresibi]T-
tate, i_ar pentru a se asigura sta.bilitatea terasamentelor, trebuie sa se cunoasca.
mo0ul in care pam_Jntul rezista la solicitarile -

1
Fig. 9.4. Edometru:
9.2.3.1 . Compresibilitatea. Compresibilitatea 1
este proprietatea unui pamint de miqora vo-
lumul sub actiunea unei presiuni, a variatiilor de I
temperatura 5i umiditate si a greutatii proprii.
Tn imna' deformarii pimintului prin compre-
siune, acesta ajunge intr-o stare de indesare mai
mare, ceea ce face ca rezistenta sa sa creasca.
Incercarea de compresibilitate in laborator se
face cu ajutorul unui aparat numit edometru
(fig. 9.4). 0 proba cilindrica de pamint avfnd
diametrul de 7 ... 10 cm inaltimea de 2 ... 4cm
este comprimata intre doua pietre poroase prin
care se elimina apa din pori. Incarcarea este a-
plicata pe fata superioara a probei prin interme-
diul unei placi rigide legata Ia un dispozitiv de

incarcare. Tasarea (deformatia pe verticala a pro-

4 - microcomparator. bei) este masurata cu ajutorul unui microcom-
parator. J.....J
In urma evacuarii apei din pori prin reducerea corespunzatoare a volu-
mului porilor sub efectul incarcarii care comprima pamintul se produce o
\
consolidare a terasamentelor. in stare na. turala este con. solidat in
general, sub greutatea stratelor de deasupra (solicitare qire ii11.torltLJJ.119r
fenomene geologic e a incetat lnt:im- sa ma i actiOiieze) . Presiunea sub care
s-au consolidat strate e dupiCfoirmarea or se presiune geologica.
Examinind felul cum se consolideazC diferite probe de pamint sub oanu-
mit a incarcare, se observa ca tasarea se produce repede, ar:ioi,
din ce in ce mai incet, pina dnd pradic inceteaza . - --=-
Dad se reprezinta grafic consolidarea paminturilor prin tasare se obtin
curbe de tipul celor din figura 9.5.
Se observa ca la nisipuri, tj_mpul_ de
consolidare este foarFe'ifi ic, deoarece , da-
!l ______ ___ . Tor1fi. -permeabilit afff !or ndicate, evacu-
to
, (Mjt
U=(LJ!f)fino/
00
Fig. 9.5. Tasarea paminturilor.
124
area apei din pori este rapida, iar incar-
carile sint preluate de scheletul solid ime-
diat ce apar. Prin incarcari dinamice (cir -
culatia vehiculelor) nisipul, in special eel
afinat, capata tasari mari (se indeasa.
prin vibrare).
La prafuri si argL]e _din cauza per'!!.ea-
bilifatii lor reduse, timpul de consolidare
<este mult mai mare; tasarile continutnd mult timp. De acest lucru trebuie
sa se tina seama la alegerea utilajului de compactare.
Gradul de compresibilitate al unui pamtnt se poate exprima prin modulul
<le tasare ~ care este deformatia specifica corespunzatoare unui spor de
c..2f!2presiun e dat. -
Dupa moduful de tasare, pamtnturile pot fi (pentru o tncarcare
<le 2 daN/cm
2
):
- foarte compffsibile Mp> 10 cm/m;
- compresibile l!l.p = 10 ... 1 cm/m;
- putin compresibile lfip = 1 . .. 0,1 cm/ m;
- necompresibile 16..p < 0,1 cm/ m.
Parametri de calwl. In practica, defofmatiile pamtntului sub actiunea
indirdirilor se apreciaZa pe baza unor parametri care se stabilesc prin dife-
rite metode conventionale ~ i pe baza carora se dimensioneaza suprastnlctura
<lrumurilor.
Parametrii cei mai folositi slnt: indicele de capacitate portanta ICP,
coeficientul patului sau modulul de reactie K, modulul de deformatie E
0
~ i
modulul de elasticitate statica E.
Jndicele de capacitate portanta ICP, cunoscut ~ i sub denumirea de CBR
(Californian Bearing Ratio) da indicatii asupra rezistentei pe care o opune
un pamint la patrunderea unui dorn standardizat.
Indicele CBR este un numar adimensional ~ i exprima tn procente, raportul
dintre presiunea p necesara patrunderii unui dorn cu diametrul de 5 cm pe
o anumita adtncime (de exemplu 2,5 mm) tntr-un anumit interval de timp
In materialul care se studiaza ~ i presiunea p
0
necesara patrunderii dornului
(fig. 9.6 ~ i 9.7) in a c e l e a ~ i conditii intr-un material etalon (piatra sparta
marunta).
In acest sens, valoarea indicelui ICP se scrie:
ICP = 100. L.
Po
In cazul makrialului etalon, Po = 70 daN/cm
2

Valorile CBR (ICP) determinate in laborator pentru dteva materiale
curente, compactate in conditii standardizate, sint:
0
"
mrn
/1 tf171//cm
2
llt!lmi!/ Jlonc't7rtl
Fig. 9.6. Curba CB R.
.if,.'-
.,; .. .. ..
Fig. 9.7. Aparatul CB R:
I - microcomparator; 2 - inel
dinamometric.
125
macadam
- piatra sparta nesoriata
-
- nisip argilos
- argila nisipoasa
- argila plastica
90 ... 150%;
80 ... 120% ;'
40 ... 80%;
25 ... 40%;
5 ... 15%;
I ... 5%.
Pi'lminturile bune pentru lucrarile de terasamente trebuie sa aiba un ICP
minim de 20 ... 40%.
'"'"'*

Fig. 9 .8. Modulul de reacfic.
Coeficientul patului sau modulul de reactie K r(prezinta un indice conven-
tional definit ca raportul l'ntre presiunea unitara p exercitata pe suprafata
terasamrntelor prin interrnediul unci placi rigide de diamdru D = 75 cm
tasarea corcspunzatoare t (fig. 9.8):
K = L [daN/c m
3
].
t '
Modulul de reactie poate fi detcrminat direct pe teren cu placa de incar-
care sau ind ired, prin ap.reciere in functie de clasificarrn pamintului, precum
prin relatii de legatura cu alti parametri de calcul ce caracterizeaza defor-
mabilitafra paminturilor. .
Modulul de deforma/ie Ed este raportul dintre presiunea unitara p trans-
misa pe tcrrn de placa de incarcare tasarea relativa /... a supra fr tei incar-
il
cate, multiplicat cu un coeficient o:, care va-
tlo!l/cmt p riaza in functie de forma in plan, rigiditatea
placii de indircare natura pamintului
cercetat (fig. 9.9):
' a.p
Ed = --[daN/ cm
2
]
/..
; i In care: . /... este 11 D, respect iv raportul dintre
p
9
.
9
. Modulul de 'deforma\ie. deformatia total a a placii de diametru D
ig sub incarcarea p.
Modulul de deformatie al paminturilor depiride in principal de gradul de
compactare a acestora (respectiv de indicele porilor), de gradul de umiditate,
de compozitia granulometrica.
In tatclul 9.7 sl:nt date in mod orientativ valorile modulului de deforma-
tie a paminturilor in functie de regimul hidrologic.
Modulul de elasticitate al paminturilor reprezinta limita raportului dintre
variatia presiunii aplicate pe placa de diametrul D deformatia elastica
corcspunzatoare:
E = lim i:l.p D [daN/ cm
2
]
n.
126
Tabelul 9.7
.Valorile modulului de deformatie la paminturi (daN/cm
2
)
Zona I Zona II Zona III
Regimul hidrologic local
Tipul
pamintului
exces de umiditate uiniditate variabila umiditate deficitara
in rambleu
I
in debleu in rambleu
I
in debleu 1n rambleu
I
1n debleu
.favorabil (scurgerea apelor asigurata) A 150 ... 200 120 ... 150 170 ... 220 150 ... 170 200 ... 220 170 ... 200
B 120 ... 160 90 ... 120 150 ... 180 120 ... 150 160 ... 200 150 ... 180
c 110 ... 150 80 ... 110 140 ... 160 110 ... 140 150 ... 190 130 ... 160
D 90 ... 110 75 ... 90 120 ... 150 100 ... 120 130 ... 160 120 ... 130
mediu (scurgerea apelor nu este integral , A 120 ... 150 60 ... 80 130 ... 160 80 .. . 110 140 .. 170 100 ... 140
asigurata) B 80 ... 100 - 100 ... 120 65 ... 80 120 .. 140 90 ... 120
c 75 ... 85 - 90 ... 110 - 110 ... 130 75 ... 90
D 70 ... 80 - 80 ... 100 - 90 .. 120 -
'
nefavorabil (ape care baltesc) A 115 ... 140 - 120 ... 150 - 130 ... 160 -
B 75 ... 95 - 90 ... 120 - 100 ... 130 -
c 70 ... 90 - 85 ... 110 90 ... 120 -
I>
60 ... 75 - 80 .. . 90 - 85 .. 110 -
Inversul fenomenului de tasare este infoierea, adica fenomenul de crestere
a volumulu1 de goluri prin sap area pamintului. Aceasta aduce un spor de
:yolum de 10 ... 15% la paminturile nisipoase de 20 ... 30% la cele argiloase.
In urma compactarii artificiale nu se obtine de regula un grad de compactare
la fel de mare cu eel pe care-I avea pamintul in stare naturala, diferenta
numindu-se infoiere remanenta.

In tabelul 9.8 se dau valorile pentru infoierea initiala pentru cea rema-
nenta a paminturilor.
Categoria pamlntului
Piimfnturi nisipoase
Nisipuri argiloase
Argile nisipoase
Argile compacte
Roci masive moi
Roci masive tari
lnfoierea paminturilor
iniliala
%
15
20
25
30
40
50
Tabelul 9.8
Infoierea remanenta
%
3
4
5
7
15
25
De infoiere se tine sea ma la fixarea liniei la fixarea dimensiunilor
initiale a rambleelor, la transportul pamintului rezultat din sapaturi etc.
9.2.3.2! Rezistenfa. la paminturilor sub actiunea dife-
ritelor tipuri de solicitari este conditionata de rezistenta Jui la taiere. Daca
eforturile de taiere care se produc sub actiunea incarcarilor rezistenta
la taiere a pamintului, se produce ruperea, formindu-se o suprafata de rupere.
rezistentei la taiere este necesara la studierea
\JIJJ tali:_zurilor, la studiul impingerii pamintului asupra lucrarilor de
,- In laborator, rezistenta la taiere se studiaza cu ajutorul unui aparat pentru
taierea directa (fig. 9.10), alcatuit dintr-o caseta metalica inferioara o
rama superioara, care poate culisa in raport cu caseta inferioara dupa planul mn.
Rama superioara se lateral cu un brat, care are la capat un
) cutit similar cutitelor de balanta, situat tot in planul mn. Proba de pamint
,A.nY I are sectiunea .de 6X 6 cm inaltimea de 2 cm se astfel incit sa fie
cuprinsa jumatate in caseta inferioara jumatate in _rama superioara, intre
doua pietre poroase doua placi metalice dintate. Incarcarile verticale se
aplica prin intermediul unui piston, iar cele orizontale, . prin cu tit.
"" Fig. 9.10. Aparat pentru taiere directii:
I - caseta metalica inferioaril; 2 - rama superioaril;
l [ 3-bra\;4-cu\it de balan(il; 5-proba de pilmtnt;
6 - piatra poroasil; 7 - plilci dintate; 8 - piston.
128
Fig. 9.11. Dreapta ceracteristica pamtnturilor neco-
ezlve.
Sub o anumita incarcare verticala N
1
, ciireia ii corespunde efortul unitar
normal cr = Ni (A fiind sectiunea probei), se aplica la cutitul ramei superio-are
A
o forta orizontala cresdnda. Valorii maxime a acesfei forte orizontale H
1
ii corespunde o rezistenta la taiere :
-r = _!!i_ [daN/cm
2
].
A
Deci, la fiecare efort unitar normal corespunde, pentru situatia limita de
rupere, o rezistenta la taiere -r.
Repetlnd aceasta incercare de mai multe ori trednd rezultatele intr-o
diagrama, se observa ca prin unirea punctelor corespunzatoare perechilor de
valori cr -r, se obtine o linie dreapta numita dreapta caracteristica sau intrin-
seca.
Dreapta caracteristicii a paminturilor necoezive (fig. 9.11) are ecuatia:
-; = cr tg <p [daN/cm
2
],
in care:
-r este rezistenta la rupere prin taiere, in daN/cm
2
;
a - efortul uni tar normal pe supra fa ta de alunecare, in daN/cm
2
;
tg <p - coeficientul de frecare (unghiul <p se unghi de frecare
interioara).
Deci, la taiere a pam!nturilor necoezive depinde de frecarea din-
tre particulele solide. Unghiul de frccare interioara <p depinde de caracteris-
ticile particulelor. Dacii particulele sint mai colturoase unghiul de frecare
interioara variaza cu starea de indesare, fiind mai mare in cazul unei tndesari
accentuate. In cazul parninturilor necoezive, prezenta apei aproape ca nu
influenteaza unghiul qi. Orientativ se pot lua pentru unghiul de frecare inte-
rioara a nisipurilor' valorile urmatoare:
- nisipuri uniforme cu particule rotunjite 28 . .. 35;
- nisipuri neuniforme cu particule colturoase 34 ... 40.
:? In cazul pamililturilor coezive dreapta caracteristica nu mai trece prin
origine (fig. 9.12). Ecuatia acestei drepte intrinseci, stabilita de Coulomb,
are expresia:
-r = a ig cp + c [daN/cm
2
],
in care <p este unghiul de frecare interioara, iar c - coeziunea, in daN/cm
2

Deci, in acest caz o parte din rrzistenta la taiere se freciirii, iar
alta parte, coeziunii.
Dacii nu exista o presiune normala (cr = 0), pamintul argilos are o rezis-
tenta la taiere egala cu coeziunea (-r = c), iar dreapta caracteristica este ca in
figura 9.13.
129
1
~ 2 f---+---t--
-e
>!-
t 1
Fig. 9.12. Dreapta carac-
teristica paminturilor coe-
zive.
Fig. 9.13. Dreapta carac-
teristica a argilelor.
In cazul pamlnturilor coezive rezistenta la taiere depinzind 9i de coeziune,
depinde 9i de umiditatea pamintului. Dad un pamint argilos are o umiditate
mare, deplasarea particulelor una in raport cu alta se poate face mai u9or,
iar rezistenta la taiere va fi mai mica decit in cazul dnd acela9i pa mint are o
umiditate mai mica .
In tabelul 9.9 se dau valorile orientative ale unghiurilor de frecare interi-
oaracp 9i ale coeziunii c pentru diferite paminturi.
Pentru lucrarile de tuasamente sint indicate paminturile cu unghiul de
frecare interioara mare.
In mod natural, pamlnturile in marea majoritate a cazurilor reprzinta un
amestec in diverse propor\ii din doua sau mai multe din frac\iunile constituente.
Caracteristicile fizico-mecanice ale acestor frac\iuni pentru lucrarile de
terasamente, sint aratate in tabelul 9.10.
Argila este o roca sedi mentara format a din particule cu dimrnsiuni sub ...
0,005 mm, alcatuite din minerale secundare (rezultate prin alterarea chimica a
mineralelor primare) . Are porozitate ridicata 9i frecarea interioara redusa.
Datorita alcatuirii specifice a re\elei cristaline 9i gradului inaintat de \
maruntire, particulele de argila au o arie specifica foarte mare. Prin arie spe-
cifica se tntelege raj'lortul dintre aria laterala a tuturor particulelor dintr-un
volum determinat 9i greutatea !or.
Datorita acestui fapt, in contact cu apa, argila se umfla, iar prin uscare se
contracta, adica are o permeabilitate redusa, este plastica . Calitatile mBcanice
al<: argilelor se modifica dupa continutul de apa. De srnsibilitatea fata de apa
a argilelor trebuie sa se tina seama la a9ezarea !or In corpul umpluturilor.
Praful este alcatuit din particule foarte fine cu dimensiuni cuprinse intre
0,005 9i 0,05 mm, constituit din minerale primare de cuart, siliciu amorf,
feldspat ~ u mica 9i mai rar din minerale secundare (argiloase). Frecarea interioa-
r a este mai mare decit la argile, totu9i praful este un material cu ca Ii ta ti slabe
de rezistenta. El trece u9or de la starea solida la starea curgatoare .
Nisipul este constituit din particule de cuart cuprinse intre 0,05 9i 2 mm;
particulele pot fi rotunjite claca au fost transportate pe distante mari (depuse
in mari, fluvii sau transportate de vint), 9i colturoase daca transportul a avut
loc pe distante mici. Nisipul este lipsit de coeziune daca este curat, are frecare
interioara mare, compresibilitate redusa , iar deformatiile sub incarcari se
desavir9esc imediat dupa aplicarea acestora.
In func\ie de dimensiunile predominante se deosebesc urmatoarele ca-
tegorii de pamtnturi (v. fig. 9 .2):
130
Tabelul 9.9
Valorile freciirii injerioare ~ ale coeziunii pentru diferite piiminturi
Jndicele porilor e
Denumirea
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
pa min turi !or
0 I c
0 I c 0 I c 0 I c
"I c
01 c 0 I c
KP a KP a ](Pa KP a ](Pa ](Pa
KP a
-
Nisipuri cu pie-
t r ~ ~ nisipuri
mari 36 33 31
I
....
aJ
>
Nisipuri fine 31 30 27 23
N
aJ
I
o
u
aJ
t:;
....
.3
,::;
Nisipuri mijlocii 33 31 29
E
"" 0.
Nisipuri
30 28 25 22 I
priifoase
-
I
Pra furi ~ prafuri
argiloase
0,75<Ic,;;_ I 25 6,0 24 4,5 23 3,5
aJ
0,25<Ic,;;_0,75 23 5,0 22 3,5 20 2,5 18 1,2
.:':
N
aJ
Argile prafoase 0
u
....
0,75<1
0
,;;_ I 22 18,5 21 15,0 20 12,0 19 10,0 18 8,5 17 7,5
:::l
c
0,50<Ic,;;_0,75 20 15,5 19 13,5 18 11,0 17 9,5 16 7,5 14 6,0
-
'8
0,25<Ic,;;_0,5 16 10,0 15 8,0 13 6,5 12 5,5 10 5.0
"" 0.
Argile
0,75<Ic,;;_ I 18 32,5 17 27,0 16 21,5 15 18,5 13 16,0 j 12 14,5
0,5 <Ic,;;_0,75 15 23,0 14 20,0 13 17,0 12 14,5 9 12,5
0,25< I, ,;;_0,5 13 18
I
12 16 10 14,5 8 13,5
...
6 11 ;i:>
- argila grasa, cu continut de mm1mum 60% argila, foarte putin nisip
9i restul praf (curba a). Sint paminturi foarte plastice, greu de compactat :;
- argila, cu continut de argila 30 ... 60%, foarte putin nfaip 9i restul praf;
- argila nisipoasa, cu un continut de argila de 30 ... SO%, restul nisip
9i foarte putin praf (curbele a 9i c). Paminturile din aceasta categorie pot fi
intrebuintate la terasamente daca sint protejate impotriva umezirii excesive;
131
Denumirea
pamintur i lor
(tipul
litologic)
Calitatea paminturilor pentru terasamente
Frac(ionarea
i,rranulometricii
%
I o8far I
0 . .. 0005 005.. 005 . . 2
60 P<A,N<A I >40
Starea de
coeziune
foarte
coezive
35 ... 60 P<A N<30125-50
30 . .. 50 P>A_N <P -15-3-5
1
__ _
coezive
Tabelul 9.10
Cal itatea materialului
pentru lucrarile
de terasa mente
Mijlocie, in debleu
foarte greu de com-
pacta t, in rambleu,
unde necesitii protec-
\ie impotriva infil-
triiri i apelor
.. _.6_0 P<A N>30 _15_-_3_5_. ____ M'ijlocie-bunii

.. _.35 P>A N>30 15-25 Mijlocie,cu ob-

slab servatii ca la punc-
15 .. . 30 P>N N>30 15-25 coezive tele I ,2 3
'--i---=-------i--- P>N N>30 5-20 Mijlocie-bunii
---=---"'----l-1_5_ .. _.3_o---- ---i----
1
Mijlocie cu observa\iile
________
1
_0_._ .. P>A N<30 5-15 de la pct. 1,2,3
slab

.. _. 1_5 P>N N>30 0-10 coezive Mijlocie-b-unii .

.. _.30 P>N N>P 5-20 ____

1
_B_un_ii ______ _
1_5_ . _P::__>_N_N.=..>_P_
1
_0 __ IO slab
A<IO Fractiunea
0,05 ... 0,25
Mijlocie, in ramblee ne-
cesi ta apiirare con-
tra antreniirii 0
coezive
mai mult de 75%
----------1---------1-------1---------1
13 Nisip mijlociu
14 Nisip mare
A<IO Fractiunea
0,25 ... 0,50
mai mult de 50% 0
Mijlocie dacii U<6;
Buniidacii6<U<IO;
Foarte bunii dacii
U>15
A<JO Frac\iunea Bunii dacii U<5
0,50 ... 2 ne- Foarte bunii, dacii
mai mult de 50% 0 coezive U> 15
---------1
Fractiunea>2 mai 15 Nisip cu
16 2 ... 20
T7 20 ... 200
TB Blocuri>200
mult de 25%
Frac\iunea>2 mai
mult de 50%
Frac\iunea>20 mai
mult de 50%
Frac\iunea>200 mai
0
0
0
Bunii-foarte bunii
Foarte bunii dacii U> 5
Bunii dacii U<5
mult de 50% 1

Bunii dacii C0
3
Ca<5%
19 Piimint marnos
20 Piimint macroporos
Roca cu con\inut variabil de carbonat
de calciu C0
3
Ca
restul impropri i. Pen-
tru ramblee
Loess loessoid. Con\inut
variabil de C0
3
Ca structurii macro-
poricii sensibilii la inmuiere
____________ _
Bunii in deblee cu ma-
suri de protectie con-
tra apelor superficiale
21 Piiminturi mineralo-
organice
N 30 - 30% nisip

Sol vegetal, niimol piimint ciirbunos Neindicate
- ms1p argilos, cu un continut de argila de 10 ... 20%, restul ms1p
foarte putin praf (curba d). Acest pamint reduce stabilitatea prin umezire,
de aceea este un material bun pentru executarea terasamentelor;
- nisip prijfos, care contine o cantitate mai mare de particule prafoase.
Din aceasta cauza, la umiditate mare pierde stabilitatea. Este un_material
bine legat, slab permeabil, dar foarte sensibil la actiunea apei in timpul
perioade lor de inghet-dezghet;
- nisip fin, cu un continut sub 10% argila, restul nisip foarte putin
praf (curba e).
Din punctul de vedere al lucrarilor de terasamente sint recomandabile
paminturile cu curbe granulometrice intinse (fig. 9.2, curbele e d), care se
compacteaza bine, sint mai putin compresibile permeabile au coeficient de
frecare interioara mare. Daca paminturile pentru terasamente nu sint de acest
tip, trebuie imbunatatita granulozitatea prin amestec cu alte paminturi sau
executate lucrari de stabilizare pe eel put in 30 ... 50 cm la partea superioara
a terasamentelor .
Pe llnga paminturile descrise, la lucrarile de terasamente se mai intilnesc
balasturi si roci masive.
Balastul este un amestec natural de nisip B_alastul, care se
in albia major a a r!urilor este un material foarte bun pentruexecl.ftarea tefa-
samenlelof: .Fiind fnsa- !i_psit aecoeziune, lucrarile executate cu balast trebuie
protejate impotriva actiunii -de erodare a apelor curgatoare.
Majoritatea rocilor stlncoase sint caracterizate de o puternica coeziune,
neinfluentata de ape pot fi utilizate atit ca teren pentru rambleelor,
cit pentru executarea debleelor.
Unele roci stincoase cum ar fi marnele, gresiile argiloase, marnoase,
argiloase etc., nu sint bune la executarea rambleelor in zonele cu umiditate
ridicata, deoarece absorb apa se inmoaie!.. iar sub actiunea repetata a unor
cicluri de inghet-dezghet, se dezagrega. In asemenea cazuri, trebuie luate
masuri de protejare impotriva actiunii apelor.
9.3. CLASIFICAREA PAMiNTURILOR DUPA REZISTENTA OPUSA
LA SAPARE
0 alta caraderistica a paminturilor de care trebuie sa se tina seama la
executarea lucrarilor de terasamente, este rezistenta pe care o opune la sapare.
Din acest punct de vedere paminturile pot fi:
- terenuri U$oare, din categoria carora fac parte: nisipul, nisipul argilos,
pamintul vegetal de suprafata, pamintul arat afinat umpluturile netasate.
Acestea se pot sapa mecanizat cu orice utilaj terasier, iar manual cu Iopa ta
cazmaua;
- terenuri mijlocii, de tipul nisipurilor indesate umede, argilelor nisipoase
argilelor poroase umede, loessului, balastului marunt in
grarmle sub 15 mm, pamintului vegetal compact cu radacini de iarba etc.
Paminturile din aceasta categorie se pot sapa mecanizat cu orice utilaj terasier,
iar manual cu cazmaua partial cu tirnacopul ;
- terenuri tari, din categoria carora fac parte argila grasa moale, argila
nisipoasa grea, cu granule mari, piatra sparta 1ntre 15 40 mm, loess-ul
uscat, mama foarte moale, argila nisipoasa amestecata cu piatra sfarimata etc.
133
Aceste pilminturi se pot sapa cu excavatorul , draglina 9i grederul elevator.
Daca sapaturile se executa manual, se poate folosi tirnacopul 9i cazmaua;
- terenuri foarte tari, di n care fac parte: argila grea compact a umeda,
argila grasa sau argila nisipoasa grea 9i cu amestec de piatra sfiirlmata, pietri9,
moloz indesat 9i bolovani pina la 25 kg in proportie pina la 10 % din vol um;
argila in amestec cu bolovani pina la 50 kg, argila tare provenita din alterarea
cristaline, pietri9ul 9i balastul compact, paminturile inghetate. Se
pot sapa cu excavatorul 9i cu grederul elevator. Manual se pot sapa r anga,
.ttrnacopul, spitul, barosul (fiira explozivi).
De aceasta clasificare trebuie sa se tina seama la intocmirea masuratorilor,
devi zelor 9i a organizarii de 9antier, deoarece costul lucrarilor de terasarnente este
influen\at direct de categoria pamintului in raport cu rezistenta la sapare a
acestuia.
9.4. COMPORTAREA PAMiNTURILOR IN RAPORT CU APA
Terasamentele sint expuse in pcrmanenta actiunii agentilor exteriori , care
exercita o nctiune predominant a asupra comportarii !or. Varia\ia de umidit ate
de temperatura in decursul anului determina var ia\ii ale capacitatii portante
a t erasarnentelor, la acumularea deformatiilor sub trafic 9i la degradarea
sistemelor rutiere.
Apa care, sub diferitele ei forme, exercita o influenta hoti:iritoare asupra
comportarii terasamentelor poate rezulta fie prin infiltrarea precipitatiilor
atmosferice, fie prin ascensiunea capilara a apelor subterane.
9.4.1. COMPORTAREA PAMiNTURILOR iN RAPORT CU APA LA TEMPERATURI
POZITIVE
La temperaturi pozitive, apa se poate gasi in pamint sub forma de apa Jibera
gravitationala, apa Jegata, apa ca pi Iara 9i vapori .
Paminturile necoezive sint mai putin influentate de prezenta apei, pe dnd
la paminturile coezive propriet atile acestora depind foarte mult de umiditate.
Astfel, paminturile se pot prezenta in stare curgatoare, in stare plastica, in
stare semisolida sau in stare solida, in func\ie de cantitatea de apa continuta
(fig. 9 .14) . Trecerea de la o stare la alta este urmata de schimbari importante
ale calit"a\ilor fizice ale paminturilor.
,folir!
Dad se ia o bucat a de pamint coeziv uscat 9i i se
adauga o cantitate foarte mica de apa, volumul ramine
neschimbat. Adaugindu-se apa in continuare pa-
mintul incepe sa-9i mareasca volumul 9i trece in stare
semi solida. Umiditatea corespunzatoare acestei treceri
din starea solida in starea semisolida se m+me9te limita
de contracfie w. (v . fig. 9.14) 9i este o caracteristica
a paminturilor . Pamintul in stare semisolida se de-
formeaza putin, comportindu-se ca un c9rp cu oare-
care elasticitate.
Mil.rind in continuare cantitatea de apa, volumul
Fig.
9
.
14
. Limitele de con- pamintului cre9te, elasticitatea scade, pina dnd pa-
sisterita. mintul devine plastic. Valoarea umiditatii pentru
134
care pamintul i ~ i pierde elasticitatea trecind din starea semisolida in starea
plastica se n u m ~ t limita infqrioara de plasticitate W-" sau limita de plasticitate,
st are in care pamintul poate fi modelat prin framintare, sub forma unor mi ci
cilindri cu diametrul 3 ... 4 mm.
Marind cantitatea de apa, pamintul devine curgator. Valoarea umiditatii
pentru care pamintul trece din stare plastica in stare curgatoare se n u m ~ t
limi tii superioarii de plasticitate W L sau limita de curgere.
Pentru caracterizarea paminturilor intereseaza umiditatile pentru care
pamlntul se comporta plastic.
Indicele de plasticitate JP este diferenta intre limita de curgere WL ~ i
limita de framintare WP:
J
1
=WL-Wp.
Cu cit indicele de plasticitate este mai mare, cu atit pami ntul se comporta
mai plastic .
Paminturile recomandabile pentru terasamente sint cele care au indicele de
plasticitat e ~ i limita de curgere scazute.
Proprietatile paminturilor argiloase depind in mare masura de umiditatea
naturala. De aceea a fost st abilit indicele de consistenta, care determina
pozitia umiditatii naturale in raport cu limitele de plasticitate :
J = WL -W
c wL-wp'
In care:
WP este Ii mi ta de framintare;
W L _ limita de curgere;
W' - umiditatea naturala.
Valoarea indicelui de consistenp. intervine hotaritor la determinarea
presi unii admisibile pe terenul de fundati e .
Un pamint bun pentru terasamente trebuie sa aiba Jc::;?:- 0,50 . Avi:nd in
vedere importanta plasticitatii ~ i consistentei paminturilor asupra executiei
terasamentelor, precum ~ i a comporEirii pami:ntului sub sarcini, nu se pot
introduce In corpul drumului paminturi necorespunzatoare fara a se lua unele
masuri. Astfel: daca paminturile sint supraumezite se trateaza cu var 4 ...
. .. 5% din greutate, ~ i anume cu praf de var stins dad umiditatea reprezinta
60% din limita de curgere ~ i cu praf de var nestins daca umidatea reprezinta
70 ... 90% din limita de curgere.
9.4.2. COMPORTAREA PAMINTURILOR IN RAPORT CU APA LA TEMPERATURI
NEGATIVE
La temperaturi negative, paminturile din corpul terasamentelor pot avea
comportari specifice in raport cu apa.
In timpul perioadei de inghet, in corpul terasamentelor se intilnesc tern -
peraturi foarte variate, incepind cu temperaturi pozitive de 4 . . . 6C, sub
135
izoterma de 0C 9i ajunglnd plna la temperaturile negative din zona pamln-
tului lnghetat aflat la adlncimrn de O,EO ... 1,20 m.
In zona lnghetata se gase9te apa In stare solida, iar In zona nelnghe-
tata In stare de vapori sau lichida (fig. 9.15).
Datorita diferen\elor de temperatura se na9te o depresiune sub influenta
careia vaporii de apa se deplaseaza din zonele subterane calde catre zonele
lnghetate reci, unde condenseaza marind volumul de apa din aceste zone .
De asemenea energia specifica superficiala, care tine legata pelicula de apa
de granula de pamlnt, crqte pe masura ce temperatura scade. Aceasta

-nc
! Cl
o I
r- -
n111rn111
I
lnseamna ca, o granula de pamlnt mai rece
poate mentine legata o pelicula mai groasa de
apa decit o granula avind o temperatura mai
ridicata .
Se formeaza straturi (lentile) de gheata in
patul drumului, care ating grosimi de ci\iva
centimetri care provoacii o umflare neuniforma
a supra structurii. Procesul de acumulare a apei
prin lnghet este cu atlt mai accentuat, cu cit peri-
oada de ger este mai lunga, sursele de umezire
Fig 9.15. Apa la ternperaturi mai puternice (apa din 9anturi, apa subterana
negative . etc.), iar pamlntul mai bogat in particule pra-
foase 9i argiloase. Degradarile mari apar insa odata
cu dezghetul, clnd se elibereaza o mare cantitate de apa . Pamlntul din
terasamente se supraumeze9te, i9i pierde consistenta - devenind curgator
- capacitatea portanta scade 9i, ca urmare, suprastructura se degradeaza .
Aceste degradari slnt cunoscute sub nu me le de ,,burdu9iri ", ,,fenomen de
gelivitate" sau ,,degradari din lnghet-dezghet".
Pentru ca fenomenul sa aiba loc, toate aceste conditii trebuie sa existe
simultan. De aceea se iau masuri de impiedicare a patrunderii gerului, prin
utilizarea materialelor termoizolante, de miqorare a umiditatii de impermea-
bilizare a corpului terasamentelor, precum deevitare a utilizarii paminturilor
l'ie/!'1{ llisi,o
llJ/J
A;yild
gelive care favorizeaza formarea len-
tilelor de gheata; acestea sint pa-
minturile care contin un procent
ridicat de patticule prafoase 9i ar-
giloase (sub 50 .).
In figura 9 .16 slnt aratate zone le
granulometrice In care pamlnturile
pot fi periculoase la lnghet. Se observa
Fig. 9.16. Zonele de sensibilitate la inghet. ca paminturile se Impart in trei grupe
du pa gradul de sensibilitate la inghet:
- grupa I (zonele A 9i D) - pamlnturi foarte putin sau deloc periculoase
la inghet: pietri9ul, nisipul, cu eel mult 50% continut de particule mai mici
de 0,10 mm, argila, pamlnturile turboase;
2/J r--t---1_._ , -+, -+--+--'"*
! !
2 I Q,J &,2 /JJ 7
- grupa a II-a (zona B) - paminturi periculoase la inghet: milul, lutul,
nisipul cu con\inut mare de particule fine;
136
- grupa a III-a (zona C) - paminturi foarte periculoase la inghet: nisipul
fainos ~ luturile nisipoase: grohoti9ul cu continut mare de praf, paminturile
prafoase.
Paminturile din grupa I nu necesita masuri pentru impiedicarea pericolului
de inghet . Cele din grupa a II -a dau, in general , umflaturi mici la inghet 9i,
de aceea cer unele masuri numai cind nivelul apei subterane este la eel putiri
0,60 m sub nivelul platformei. La paminturile din grupa a III-a se produc
ridicari importante ale suprafetei prin inghet, chiar atunci cind nivelul apelor
subterane este la adincime mare. In conse-
cinta, utilizarea acestor paminturi necesita o;,,
luai:_ea de masuri speciale. mzQl---+------4--+---+--J.L--H
In normativele din tara noastra, clasifi-
carea paminturilor din punctul de vedere al
sensibilitatii la 1nghet se face 9i in functie de
valoarea coef icientului de um flare la inghet
Cu, dat de relatia:
cu = ~ ~ . 100 ['.Yo l
In care: d
Fig. 9.17. Gradul e sensibilit ate la
Dhi este sporul de inaltime al unei inghet.
probe de pamint supuse la inghet, in mm;
Z; - adincimea de patrundere a inghetului in aceea9i proba.
Pentru aprecierea sensibilitatii la inghet in functie de valoarea coeficientului
de umflare la inghet, paminturile se grupeaza in trei grade de sensibilitate
A, B, C (fig. 9.17).
Gradul de sensibilitate la inghet se poate stabili in baza criteriilor care
tin seama de granulozitatea pamintului, plasticitatea ~ coeficientul de umflare
la inghet (tabelul 9.11 ).
Tabelul 9.11
- Gradele de sensibilitate la inghet ale paminturilor
Granulozitate
Gradu l de Sensi bi Ii ta tea
JP
c
% I
diamet rul
sensi bi lit a te la ! nghe! o
%
l o
din masa totaJa parti cule i
a probei mm
A Practic insensibil la 0 4 1 0,002
inghet 10 0,02
20 0,1
B Sensibilitate 10 4 ... 8 6 0,002
mijlocie 35 20 0,02
40 0,1
c Foarte sensibil 10 ... 35 8 6 0,002
20 0,02
40 0, 1
137
9.4.3. MASURI PENTRU PREVENIREA DEGRADARILOR PROVOCATE DE FENOMENUL
DE iNGHET-DEZGHET
Dupa cum s-a mai ara.tat, actiunea concomitenta a celor patru factori -
,piimint geliv in prezenfa apei sub inf luenfa temperaturilor negative de lunga
durata, poate provoca sub trafic d<>gradari ce conduc la inchiderea circulatiei.
Eliminarea unuia dint re acesti factori conduce la evitarea fenomenului.
Una dintre primele masuri'pentru evitarea degradarii drumurilor existente
consta in interzicerea circulatiei vehiculelor grele in perioadele de dezghet.
Gasirea unor sol utii tehnice adecvate pentru eliminarea apei sau irnpiedi-
carea patrunderii acesteia in complexul rutier, cste de obicei mai eficienta
mai de reali zat in executie.
Solutiile se deosebesc in functie de conditiile reale de pe t eren.
Pentru drumurile noi ce se construiesc, se recomanda:
- evitarea folosirii paminturilor gelive in corpul terasarnent elor , iar
dad. acest lucru nu este posibil, calit atea paminturilor trebuie imbunat atita
prin ameliorarea cu paminturi ni si poase, prin stabilizare chi mica sau cu lianti ;
- evitarea pe cit posibil prin.proiectare a .zonelor cu paminturi sensibile
foarte sensibile la inghet. In aceste zone nu trebuie proiectate deb lee adinci
ce pot intercepta pinza de apa freat ica ;
- colectarea evacuarea apelor de suprafata prin podete, canale.
Sistemele de evacuare trebuie sa aiba pante longitudinale suficient de mari
pentru a nu permite stagnarea apelor, iar aceste zone impreuna cu acostamen-
tele peretii trebuie sa fie irnpermeabile;
- pentru evacuarea mai rapida a apelor din precipitatii ce cad pe supral
fata drumului, panta transversala a patului drumului poate fi mai pronuntata
(3 ... 5 % ), iar descarcarea laterala se va face prin drenuri de acostament;
- la baza rambkelor executate cu parnlnturi sensibile la inghet, pentru
a rupe ascensiunea capilara a apelor, se va executa un strat din material gra-
nular, anticapilar;
- c.oborirea nivelului apelor subterane prin executarea unor drenuri longi-
tudinale sub fundul sau sub forma de spice sub patul drumului;
- sistemele rutiere adoptate vor fi astfel dimensionate, incit_pe grosimea
lor sa nu mai fie afectate de patrunderea izotnmei de zero grade. lmbracarnin-
tea adoptata va fi impermeabila; pentru a evita sisteme rutiere groase, costi-
sitoare, sint folosite straturi termoizolante care impiedica patrund2rea izoter-
mei 0C in pamintul din patul drumului.
La drumurile existente, pentru evitarea degradarilor din inghet-clezghet,
se recomanda urmatoarele masuri:
- aducerea mentinerea in stare buna de functionare a pode-
\elor, drenurilor canalelor de evacuare a apelor, in special inaintea perioa-
<lelor de top ire a zapezilor' de dezghet de ploi torentiale, astfel ca apa sa nu
stagneze in zona drumului;
- adincirea laterale, astfel ca fundul !or sa fie cu eel putin
10 cm sub capatul drenurilor de acostament executarea unor de
garda la piciorul rambleelor;
- captarea coborirea nivelului pinzei de apa subterana din amonte
{in cazul profilului transversal mixt sau in debleu);
138
- coborirea nivelului pinzei de apa freatica sub adincimea de inghet
lnaltimea de ascensiune capilara, prin executarea unor drenuri longitudinale
sub
- suprainaltarea terasamentelor in zonele in c:are baltirea apelor nu poate
fi inlaturati:i cu 0,50 ... 1,50 min functie de sensibilitatea la inghet a pamin-
turilor;
- adoptarea unor restrictii de circulatie pentru vehiculele grele si foarte
grele in perioada de dezghet; '
- refacerea sistemului rutier existent adoptarea unui sistem rutier
corespunzator. Cu aceast a ocazie se poate executa decaparea local a a cuiburilor
<le pamint sensibil la inghet inlocuirea cu pam1nt insensibil la inghet.
9.5. MASURI PRIVIND iMBUNATATIREA CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE PAMiNTURILOR
Paminturile ale caror caraderistici fizico-mecanice nu corespund folosirii
1or la lucri:irile de terasamente pot fi im.bunatatite prin mi:isuri speciale
in vederea miqorarii sensibilitatii la varia\iile de umiditate ce conduc la
sporirea valorii unghiului de frecare intuioara a coeziunii acestora.
Deoarece imbunatatirea caraderisticilor fizico-mecanice ale -paminturilor
determina procese tehnologice costuri suplimentare; in lucrarile curente se
ca ele sa se aplice numai partii superioare a terasamentelor pe 30 ...
... 50 cm grosime in ceea ce este denumit ,,strat de forma".
Pentru indiferent care din metodele ce se prezinta in continuare care se
alege in baza unor calcule tehnico-economice este obligatorie -o foarte buna
compadare a straturilor puse in opera.
Cea mai simpla metodi:i de imbunatatire consta din amestecarea pam?ntului
necorespunzator cu adaosuri care sa-i asigure un schelet mineral rezistent o
coeziune .corespunzi:itoare.
Ca adaosuri pentru pi:iminturile argiloase, se pot folosi balast sau nisip
lccal, zguri:i, savura de concasare, de la fabricile de cara-
midi:i, sfarimaturi din roci slabe, de termocentrala etc.
Pentru pi:iminturile necoezive, o argili:i nisipoasa este cea mai indicata.
Efectul adaosurilor este cu atit mai puternic, cu cit acestea au o granu-
latie mai mare provin din materiale concasate.
Prin adaosurile folosite trebuie sa se urmareasca obtinerea unor amestecuri
optime, al caror indice de plasticitate si:i se inscrie in valorile:
IP <:;;: 3 % in rrgiuni foarte umede;
IP= 4 ... 8% in regiuni cu umiditate mijloeie;
IP= 9 ... 15% in rrgiuni uscate calde.
0 alta metoda folosita pentru sporirea calitatilor fizico-mecanice ale pa-
minturilor este stabilizarea. Prin stabilizare se actioneaza asupra particulelor
argiloase din paminturi care sint cele mai sensibile la variatiile de umiditate,
fie pe cale fizica, fie pe cale chimica. Operatia de stabilizare se poate rea-
liza prin urmi:itoarele mijloace: prelucrare termica; folosire de substante hi-
139
groscopice; tratarea pamlnturilor cu substante hidrofobizante 9i tratarea pa-
mlnturilor cu lianti.
Substantele higroscopice n:tin o parte din apa din pamlnturile supraumezite
maresc coeziunea acestora. Ca substante higroscopice se lntrebuinteaza clo-
rura de calciu mai rar, clcrura c_
1
e
Ca substante hidrofobizante se lntrebuinteaza combinatii silico-organice,
combinatii de furfurol cu anilina, o serie de sintetice etc. Unele din
acestea pot fi dqeuri de la prelucrarea industriei chimice 9i in acest caz uti-
lizarea lor la drumuri este foarte eficienta.
Stabilizarea cu lianti urmare9te conservarea unor caracteristici fizico-me-
canice corespunzatoare ale paminturilor, scotJndu-le de sub influenta varia-
tiilor de umiditate, prin lnvelirea glomerulelor de pamlnt cu o pojghita de
liant care contribuie totodata la marirea coeziunii dintre granulele minerale.
La stabilizarea pamlnturilor se folosesc In mod curent lianti minerali 9i bi-
tuminosi.
Liantii minerali (ciment, var) introdu9i In pamint Ii lmbunatatesc pro-
prietatile fizico-mecanice, Ii maresc capacitatea portanta 9i JI fac mai putin
sensibil la umiditate. Cele mai bune rezultate le dau pamlnturile nisipoase
9i argila nisipoasa, cu compozitie granulometrica optima.
Pamlnturile argiloase supraumezite pot fi stabilizate cu praf de var ne-
stins. Prin hidratarea oxidului de calciu, o parte din apa In exces intra In
procesul chimic, iar o parte se pierde prin evaporare datorita procesului exo-
termic.
Executarea pamlnturilor stabilizate cu lianti organici se folose9te pe o
scara din ce In ce mai larga, datorita faptului ca, In primul rind mijloacele
mecanice moderne permit lmbunatatirea 9i tratarea cu lianti bitumino9i a
oricarui fel de materiale 9i In al doilea rind ca aceste pamlnturi au calitati
fizice 9i mecanice superioare, fiind flexibile 9i prezentlnd un grad de imper-
meabilitate ridicat.
Adoptarea uneia din solutiile de stabilizare se face In baza unor calcule
de eficienta economica avlnd drept criteriu utilizarea pe scara dt mai larga
a materialelor locale si a deseurilor industriale.
Stratul de forma, care reprezinta partea superioara a terasamentelor, spe-
cial amenajata pentru a putea prelua eforturile date de un trafic intens 9i
greu, se executa de regula din materiale naturale sau artificiale stabilizate.
Acesta se poate realiza diri pamlnt sau cenu9a de termocentrala In grosime
de 35 .. . 40 cm, stabilizate cu:
- var, In cazul pamlnturilor prafoase;
- ciment, In cazul pamlnturilor cu fractiunea argila redusa;
- ci ment 9i var, la pamlnturi argiloase.
Piimlnturile foarte plastice, cu limita de curgere W. = 50 ... 90% 9i
indicele de plasticitate Ip= 30 ... 55% se stabilizeaza cu 15% cenu9a 9i
3% var.
Rezultate mai bune se obtin daca se amesteca 85 % pamlnt cu 15% ames-
tec de cu var, In raportul 4 : 1.