Caracteristicile Pamanturilor
Caracteristicile Pamanturilor
Caracteristicile Pamanturilor
EXECUTIA TERASAMENTELOR
CAPITOLUL 9
CARACTERISTI ll
9.1. CONSIDERATll GENERALE
DIN TERASAMENTE
Infrastructura drumurilor reprezinta totalitatea lucrarilor care au rolul
de a sustin.e calea de a o racorda la terenul natural, de a prelua eforturile
ce apar din solicitarea caii de catre vehicule, precum de a asigura conti-
nuitatea caii si stabilitatea drumului. .. .
Infrastructura drumului cuprinde lucrarile de terasamente lucrarile de arta.
Terasamentele reprezinta totalitatea lucrarilor de pamlnt necesare reali-
zarii platformei drumului a racordarii ei la terenul natural. Lucrarile de
terasamente cuprind operatiunile de sapatura a pamlnturilor, lncarcarea.
transportul, descarcarea, compactarea !or In umplutura, pre-
cum lucrarile de finisare a taluzurilor, patului platformei.
Lucrarile de arta reprezinta totalitatea lucrarilor executate In scopul asi-
gurarii colectarii evacuarii apelor de suprafata subterane, traversarii
yailor a crestelor (poduri, viaducte, podete, tunele), sprijinirii maselor de
pamlnt (ziduri de sprijin, ranforti etc.), apararilor de maluri etc.
Constructia unui drum comporta executarea unui mare volum de terasa-
mente, materialul predominant pentru executia acestora fiind pamlntul.
Drumul fiind o constructie care se cu una din dimensiuni -
lungimea - pe zone lntinse, In care caracteristicile pamlnturilor sint foarte
variate totodata expuse In permanenta variatiilor de temperatura umi-
ditate, impune studiul atent al materialului predominant In executie, adicii
al pamlnturi !or.
Avlnd In vedere ca de proprietatile fizico-mecanice ale pamlnturilor folo-
site la lucrarile de terasamente depind forma dimensiunile drumului In
profil transversal, sistemul de evacuare al apelor, procesul tehnologic de exe-
cutie etc., exact a a acestora conduce la adoptarea unor solutii
rationale economice, sigure din punctul de vedere al stabilitatii via-
bilitatii drumului.
9.2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANl,CE ALE PAMiNTURILOR
Aprecierea calitativa a pamlnturilor In vederea folosirii lor ca teren de
fundatie, ca masiv ce trebuie sprijinit consolidat sau ca material de con-
structie folosit In lucrarile de terasamente, se face prin determinarea proprie-
111
tatilor fizico-niecanice, respectiv prin parametrii de calcul specifici fiecarui
tip de solicitare.
Pamintul este un material natural sedimentar detritic, alcatuit din par-
ticule minerale (amestecate de cele mai multe ori cu granule organice rezul-
tate din descompunerea substantelor de origine vegetala sau animala), variate
ca natura, mil.rime forma, nccimcntate sau slab cimentate, ale caror d!men-
siuni sint predominant mici .
Caracteristica esentiala a paminturilor in raport cu rocile stlncoase este
ca nu au coeziune sau au coeziune redusa, puternic influentata de continutul
de apa.
I
Paminturile au rezultat din degradarea mecanica alterarea chimica a
rocilor de baza sub actiunea agentilor atmosferici, a vintului, temperaturii,
apei a ghetii, care depun s?lide .
. - Dl ll..QUnct de este un medm tnfaztc, alcatu1t' d1_n
particule solide in interspatiile ci:irora se afla apa, aer 5au gaze.
' Din proportia in care intra aceste trei faze - solida, lichida sau gazoasa
- in compozitia unui pamint, dupa marimea granulelor, precum din modul
de asociere a elementelor componente, rezulta diversele Jui proprietati.
Acestea se apreciaza pe baza unor studii de laborator sau a determinarii in
situ care se refera, in special, la caracteristicile fizico-mecanice .
9.2.1. CLASIFICAREA PAMINTURILOR
In completarea identifici:irii geologice, paminturile se clasifici:i in prin-
tipal dupa compozitia grarnifometfica; indicele de pfasticitate *i -indicele de
consistent a.
Compozifia granulometricii. a unui pamint reprezinta proportia in greutate
pe dimensiuni, a particulelor solide din care cste alcatuit.
Dupa marimea particulelor constituente, un pamint poate avea urmatoa-
re le fractiuni:
Argila
Praf
Nisip fin
Nisip mijlociu
Nisip mare
Pietris
Blocuri
sub 0,005 mm;
0,005 .. . 0,05 mm;
0,05 0,25 .mm;
0,25 0,5 mm;
0,5 2 mm;
2 20 mm;
20 200 mm;
peste 200 mm ;
Reprezentarea grafica a compozitiei granulometrice a paminturilor se face
pr in diagrama ternara (fig. 9 .1) sau curba de granulozitate (fig. 9 .2).
CunoscindY-se curba de granulozitate se poate aprecia cit de uniform sau
neuniform este un pamint, cu ajutorul coeficientului de neuniformitate.
Coeficientul de neuniformitate U
11
se ca fiind raportul diametrelor
particulelor de pamint corespunzatoare procentelor de 60%, respectiv 10%
de pe curba de granulozitate (fig. 9.3) :
n .
d10
118
"/.G Arjlltf
. ! flt/
8//
Fig. 9.1. C!asificarea paminturilor in
diagrama ternara.
Dadi Un < 5 pamtntul are granulo-
zitate foarte unif orma.
Daca = 5 .. 15 pamintul are gra-
nulozitate uniforma.
Daca Un > 15 pamintul are granu-
lozitate neuniforma.
I
Cu cit un pamint este mai uniform, cu
atit curba de granulozitate este mai apro-
piata de verticala. Pentru lucrarile de te-.
rasamente se recomanda ca paminturile
folosite sa aiba Vn>-7.
Indicele de plasticitate IJ> delimiteaza
domeniul de comportare plastica a pa-
minturilor se exprima prin diferenta:
Ip= W.- WP[%]
in care :
5/1 -
'---L'---L==-1--'--_L
QUI fl.Pll2 t/.fl!Jf D)JQ! U,Q2 P,115 D,f D,2 Qj 1 2
-tlmm
Fig. 9.2. Curba granulorrietrka.
2 I mm
Fig. 9.3. Gradul de neuniformitate.
W. cste limita superioara de plast icitate sau limita de curgere ;
WP - limita inferioara de piasticitate sau limita de framintare .
In functi e de valoarea indicelui de plast icitate, paminturile se clasifica
cum se arata in tabelul 9.1 .
Plasticitatea plminturilor
P las ti cltatea plimtn t urilor
- pami n!ur i neplas t ice
- pami nt uri cu pl asti c:tate redusa
- pam:nturi cu plasticita te mijl ocie
- pami nturi cu plasti cit ate mare
- pamin tur i cu plasti cita te foarte mare
Tabelul 9.1
lndlcele de pl asticitate I
. Ip %
0
0 .. . 10
10 .. . 20
20 ... 35
peste 35
11!1
Pentru Jucrarile de terasamente se recomanda ca paminturile folosite sa
aiba Ip< 30% We< 60%.
Jndicele de consistenfii exprima starea relativa de consistenta a pami'ntu-
rilor fata de cele doua limite de plasticitate We Wp. Se exprima prin relatia:
I = w.-w = w.-w !'{
e W'c - W.11 l.11 /
0
unde W este umiditatea naturala a pamintului.
Dupa valoarea indicelui de consistenta, paminturile se pot . afla in una
din starile aratate In tabelul 9.2.
Tabelul 9.2
lndicele de consistenta
Starea pi'irnintului
I
Indicele de consistenta
le%
- pamint curgator su):i 0
- pamint plastic curgator 0 ... 0,25
- pamint plastic moale . 0,25 ... 0,50
- pamint plastic consistent Q,50 ... 0,75
- pamint plastic virtos 0,75 ... l
- pamint plastic tare peste l
Pentru lucrarile de terasamente se recomanda ca paminturile folosite sa
aiba le > 0,50.
9.2.2. INDICI FIZICI GEOTEHNICI
Pamintul ca sistem <lispers trifazic este caracterizat prin indicii fizici
aratati In continuare.
- Porozitatea n este definita ca raportul dintre volumul golurilor Vuoi
volumul total al materialului Viot exprimat in procente:
n = [%] .
Vtot
Indicele porilor e este definit prin raportul dintre volumul de goluri
volumul particulelor solide v.:
Vuoz
e=--.
Vs
doi indici sint legati prin relatiile:
n = _e - 100 [ % ] si e = _n_ .
i+e ' 1-n
120
Porozitatea fiind presupusa repartizata uniform In tot volumul-, intre
V
5
, V
101
, n e exista relatiile:
Vs= V (1 - n); V, (1 + e) = V,
01
, Vs=
.
In tabelul 9.3 se dau valori_le Jui n e pentru diferite pamlnturi.
Felul parnintului
Argile sedimentate recent
Argile mr' i
Argile virtoase
Argile tari
Argile cu ardezie
Ardezie cu argile
Namol, turba
Loess
Lu t cu loess, Jut
Nisip cu granulatie uniforma
Nisip cu
Porozitatea paminturilor
Porozitate
n
90 ... 70
70 . . . 50
50 ... 30
30 ... 15
15 ... 5
5 ... 0,5
90 ... 70
60 .. .40
40 ... 25
50 ... 25
30 ... 15
Tabelul 9.3
Indice!e
porilor
e
9,00 ... 2,33
. 2,33 ... 1,00
1,00 ... 0,43
0,43 . .. 0,18
0,18 ... 0,055
0,053 ... 0,005
9,00 ... 2,33
1,50 ... 0,66
0,66 ... 0,33
1,00 .. . 0,33
0,43 ... 0,18
- Umiditatea W este definita ca raportul lntre masa apei continuta In
porii unei cantitati de pamlnt Mw masa particulelor solide Ms din
cantitate:
W% = 100.
Ms
Daca toti porii slnt umpluti cu apa, pamintul este saturat.
Greutatea volumicii a scheletului Ys se ca raportul intre greutatea
particulelor solide dintr-o cantitate. de pamint volumul propriu al acestor
particule (f ara goluri):
Ys = [kN/m
3
].
Densitatea scheletului se noteaza cu p. se def ca raportul lntre mas a
particulelor solide volumul propriu al acestor particule (fiira goluri):
. M
Ps = -v:- [kg/ cm
3
].
Greutatea volumicii a piimintului y se ca raportul intre greutatea
pamintului volumul acestuia, inclusiv golurile:
y = _G_ [kN/m
3
].
v
121
Valoarea greutapi volumice depinde de volumul de goluri dintre parti-
culele solide, respectiv de gradul de indesare ~ de con\inutul in apa al pa-
mintului.
- Greutatea volumica a pamintului in stare naturala de umiditate y,,,
rcprezinta raportul intre greutatea pamintului inclusiv apa din pori ~ volu-
mul total al acestuia:
y,,, = ~ [kN/ m
3
].
v
Greutatea volumica a pamiritului in stare uscata este:
Y11 = ~ [kN/ m
3
].
v
- Greutatea volumica a pamintului in stare saturata Ysat reprezinta
raportul intre greutatea unei probe de pamint saturat ~ volumul probei:
= (G, + Gw) (kN/m3]
Ysat V
- Greutatea volumicii a pamintului in stare submersata y' se def ine:;;te
ca greutatea unitatii de volum in situatia in care, inconjurat de apa, pamin-
tul este supus fortei de subpresiune egala cu greutatea G' a volumului de
apa dislocuit:
y' = G,-G' [kN/m3].
V
In functie de starea fizica a pamintului intre y, y., y,,,, n ~ w, exista
urmatoarele relatii:
y., = (l - n) y, de unde n = (1 - --1!=.._) 100; [%]
- y.
e = 'Y - 'Y = y, (l + W) - l ;
y. '(
y,. = (l - n) Ya + (1 - n) y. W = y. (1 - n) (1 + W);
'( - y., .
"- 1+w'
Ysat = (1 - n) 1's + n Ya;
y' = (l - tt) y, - (1 - n) Ya= (1 - tt) (Ya - Ya).
In tabelul 9.4 se dau valorile greutatilc?r volumice ale scheletului y, pentru
paminturi ~ unele minerale mai importante, iar in tabelul 9.5, valorile greu-
tatilor volumice ale paminturilor necoezive, in stare uscata Yu ~ in stare
saturata Ysat in functie de gradul de neuniformitate.
Permeabilitatea este proprietatea unor paminturi de a permite circulatia
apei libere printre golurile particulelor solide, sub actiunea cimpului gravi-
tational.
122
Greutafile volumice ale prlncipalelor tipuri de paminturi
Minerale
I
y
8
, g/ cm
I
Pilmlnturi
-
Cua!'\, feldspat 2,5 . .. 2,8 Nisip
.Mica 2,8 ... 3,2 Argila
Oxid de fier Loess 2,8 ... 3,2
Ghips, sare 2,0 . .. 2,5 Parnin! cu material
Doi omit 2,8 ... 3
Se poate admite ca valoare medie:
f's = 2,65 g/cm
3
pentru nisipuri;
Turba
Ps = 2,67 g/cm
3
pentru paminturi prafoase;
p, = 2, 72 g/cm
3
pentru argile.
organic
Greutitile volumice ale piminturilor necoezive
Tabelul 9.4
I
y
8
, g/cm .
2,6 ... 2,7
2,7 . .. 2,9
2,6 . .. 2,7
2,4 . . . 2,5
1,5 . .. 1,8
Tabelul 9.5 '
U>5 u < 5
Felul materialului uscat I Saturat
uscat
1 saturat
Y,j (kN/ m
1
) y
801
(kN/m3) (kN/ m) Ysat (kN/ m')
Materiale granulare grosiere indesate 20,0 24 19,0 23
Materiale granulare grosiere afinate 18,0 23 17,0 22
Nisipuri fine indesate 17,0 .23 16,0 22
.line :afina te 16,0 21 15,0 20
Praf Yu = 18,5 Ysat = 21,5
Argila plastica Yu = 16,0 Ysat = 20,0
Argila uscata tare Yu= 22
Dupa Ie:sa Jyi D:arcy, de infiltrare a apei in pamint se poate ex-
pri ma : .
v =Ki,
in care: K este coeficientul de permeabilitate, iar i gradientul hidraulic.
In tabelul 9.6 se dau limitele intre care pot varia valorile coeficientului
de permeabilitate K, precum gradientul hidraulic pentr diferite paminturi.
Tabelul 9.6
Valorile coeficlentului de permeabllltate K(cm/s)
l
i
I II
Felul 1
i
I
Felul pamintului
%
K. cm/s
%
K. emfs
- 2-7 mm 0,2 .. . 0,5 10 . .. 10-
2
I loess 2 ... 5 10-3 .. .IO- '
- nisip grauntos 0,3 ... 0,6
I .. I
argili:i slaba 5 ... 10 10-1 ..
- nisip fin 0,6 ... 2 lQ-3 ... IO- ' argila grasa 10 ... 14 10- s . . . IQ-9
- praf 2 ... 5 10-s .. . 10-1 argila
compact a 14 .. . 20 I0-' . .. 10-10
123
9.2.3. CARACTERISTICILE MECANICE ALE PAMINTURILOR
Rezistentele mecanice ale paminturilor folosite la lucrarile de terasamente
sint cercetate din punctul de vedere al conditiilor in care apar se mani-
festa tasarea lunecarea. Pentru a sti daca un_Ramint se va tasa cit de
fi aceasta tasare, trebuie- sa se cunoasca gradul sau ae compresibi]T-
tate, i_ar pentru a se asigura sta.bilitatea terasamentelor, trebuie sa se cunoasca.
mo0ul in care pam_Jntul rezista la solicitarile -
1
Fig. 9.4. Edometru:
9.2.3.1 . Compresibilitatea. Compresibilitatea 1
este proprietatea unui pamint de miqora vo-
lumul sub actiunea unei presiuni, a variatiilor de I
temperatura 5i umiditate si a greutatii proprii.
Tn imna' deformarii pimintului prin compre-
siune, acesta ajunge intr-o stare de indesare mai
mare, ceea ce face ca rezistenta sa sa creasca.
Incercarea de compresibilitate in laborator se
face cu ajutorul unui aparat numit edometru
(fig. 9.4). 0 proba cilindrica de pamint avfnd
diametrul de 7 ... 10 cm inaltimea de 2 ... 4cm
este comprimata intre doua pietre poroase prin
care se elimina apa din pori. Incarcarea este a-
plicata pe fata superioara a probei prin interme-
diul unei placi rigide legata Ia un dispozitiv de
-nc
! Cl
o I
r- -
n111rn111
I
lnseamna ca, o granula de pamlnt mai rece
poate mentine legata o pelicula mai groasa de
apa decit o granula avind o temperatura mai
ridicata .
Se formeaza straturi (lentile) de gheata in
patul drumului, care ating grosimi de ci\iva
centimetri care provoacii o umflare neuniforma
a supra structurii. Procesul de acumulare a apei
prin lnghet este cu atlt mai accentuat, cu cit peri-
oada de ger este mai lunga, sursele de umezire
Fig 9.15. Apa la ternperaturi mai puternice (apa din 9anturi, apa subterana
negative . etc.), iar pamlntul mai bogat in particule pra-
foase 9i argiloase. Degradarile mari apar insa odata
cu dezghetul, clnd se elibereaza o mare cantitate de apa . Pamlntul din
terasamente se supraumeze9te, i9i pierde consistenta - devenind curgator
- capacitatea portanta scade 9i, ca urmare, suprastructura se degradeaza .
Aceste degradari slnt cunoscute sub nu me le de ,,burdu9iri ", ,,fenomen de
gelivitate" sau ,,degradari din lnghet-dezghet".
Pentru ca fenomenul sa aiba loc, toate aceste conditii trebuie sa existe
simultan. De aceea se iau masuri de impiedicare a patrunderii gerului, prin
utilizarea materialelor termoizolante, de miqorare a umiditatii de impermea-
bilizare a corpului terasamentelor, precum deevitare a utilizarii paminturilor
l'ie/!'1{ llisi,o
llJ/J
A;yild
gelive care favorizeaza formarea len-
tilelor de gheata; acestea sint pa-
minturile care contin un procent
ridicat de patticule prafoase 9i ar-
giloase (sub 50 .).
In figura 9 .16 slnt aratate zone le
granulometrice In care pamlnturile
pot fi periculoase la lnghet. Se observa
Fig. 9.16. Zonele de sensibilitate la inghet. ca paminturile se Impart in trei grupe
du pa gradul de sensibilitate la inghet:
- grupa I (zonele A 9i D) - pamlnturi foarte putin sau deloc periculoase
la inghet: pietri9ul, nisipul, cu eel mult 50% continut de particule mai mici
de 0,10 mm, argila, pamlnturile turboase;
2/J r--t---1_._ , -+, -+--+--'"*
! !
2 I Q,J &,2 /JJ 7
- grupa a II-a (zona B) - paminturi periculoase la inghet: milul, lutul,
nisipul cu con\inut mare de particule fine;
136
- grupa a III-a (zona C) - paminturi foarte periculoase la inghet: nisipul
fainos ~ luturile nisipoase: grohoti9ul cu continut mare de praf, paminturile
prafoase.
Paminturile din grupa I nu necesita masuri pentru impiedicarea pericolului
de inghet . Cele din grupa a II -a dau, in general , umflaturi mici la inghet 9i,
de aceea cer unele masuri numai cind nivelul apei subterane este la eel putiri
0,60 m sub nivelul platformei. La paminturile din grupa a III-a se produc
ridicari importante ale suprafetei prin inghet, chiar atunci cind nivelul apelor
subterane este la adincime mare. In conse-
cinta, utilizarea acestor paminturi necesita o;,,
luai:_ea de masuri speciale. mzQl---+------4--+---+--J.L--H
In normativele din tara noastra, clasifi-
carea paminturilor din punctul de vedere al
sensibilitatii la 1nghet se face 9i in functie de
valoarea coef icientului de um flare la inghet
Cu, dat de relatia:
cu = ~ ~ . 100 ['.Yo l
In care: d
Fig. 9.17. Gradul e sensibilit ate la
Dhi este sporul de inaltime al unei inghet.
probe de pamint supuse la inghet, in mm;
Z; - adincimea de patrundere a inghetului in aceea9i proba.
Pentru aprecierea sensibilitatii la inghet in functie de valoarea coeficientului
de umflare la inghet, paminturile se grupeaza in trei grade de sensibilitate
A, B, C (fig. 9.17).
Gradul de sensibilitate la inghet se poate stabili in baza criteriilor care
tin seama de granulozitatea pamintului, plasticitatea ~ coeficientul de umflare
la inghet (tabelul 9.11 ).
Tabelul 9.11
- Gradele de sensibilitate la inghet ale paminturilor
Granulozitate
Gradu l de Sensi bi Ii ta tea
JP
c
% I
diamet rul
sensi bi lit a te la ! nghe! o
%
l o
din masa totaJa parti cule i
a probei mm
A Practic insensibil la 0 4 1 0,002
inghet 10 0,02
20 0,1
B Sensibilitate 10 4 ... 8 6 0,002
mijlocie 35 20 0,02
40 0,1
c Foarte sensibil 10 ... 35 8 6 0,002
20 0,02
40 0, 1
137
9.4.3. MASURI PENTRU PREVENIREA DEGRADARILOR PROVOCATE DE FENOMENUL
DE iNGHET-DEZGHET
Dupa cum s-a mai ara.tat, actiunea concomitenta a celor patru factori -
,piimint geliv in prezenfa apei sub inf luenfa temperaturilor negative de lunga
durata, poate provoca sub trafic d<>gradari ce conduc la inchiderea circulatiei.
Eliminarea unuia dint re acesti factori conduce la evitarea fenomenului.
Una dintre primele masuri'pentru evitarea degradarii drumurilor existente
consta in interzicerea circulatiei vehiculelor grele in perioadele de dezghet.
Gasirea unor sol utii tehnice adecvate pentru eliminarea apei sau irnpiedi-
carea patrunderii acesteia in complexul rutier, cste de obicei mai eficienta
mai de reali zat in executie.
Solutiile se deosebesc in functie de conditiile reale de pe t eren.
Pentru drumurile noi ce se construiesc, se recomanda:
- evitarea folosirii paminturilor gelive in corpul terasarnent elor , iar
dad. acest lucru nu este posibil, calit atea paminturilor trebuie imbunat atita
prin ameliorarea cu paminturi ni si poase, prin stabilizare chi mica sau cu lianti ;
- evitarea pe cit posibil prin.proiectare a .zonelor cu paminturi sensibile
foarte sensibile la inghet. In aceste zone nu trebuie proiectate deb lee adinci
ce pot intercepta pinza de apa freat ica ;
- colectarea evacuarea apelor de suprafata prin podete, canale.
Sistemele de evacuare trebuie sa aiba pante longitudinale suficient de mari
pentru a nu permite stagnarea apelor, iar aceste zone impreuna cu acostamen-
tele peretii trebuie sa fie irnpermeabile;
- pentru evacuarea mai rapida a apelor din precipitatii ce cad pe supral
fata drumului, panta transversala a patului drumului poate fi mai pronuntata
(3 ... 5 % ), iar descarcarea laterala se va face prin drenuri de acostament;
- la baza rambkelor executate cu parnlnturi sensibile la inghet, pentru
a rupe ascensiunea capilara a apelor, se va executa un strat din material gra-
nular, anticapilar;
- c.oborirea nivelului apelor subterane prin executarea unor drenuri longi-
tudinale sub fundul sau sub forma de spice sub patul drumului;
- sistemele rutiere adoptate vor fi astfel dimensionate, incit_pe grosimea
lor sa nu mai fie afectate de patrunderea izotnmei de zero grade. lmbracarnin-
tea adoptata va fi impermeabila; pentru a evita sisteme rutiere groase, costi-
sitoare, sint folosite straturi termoizolante care impiedica patrund2rea izoter-
mei 0C in pamintul din patul drumului.
La drumurile existente, pentru evitarea degradarilor din inghet-clezghet,
se recomanda urmatoarele masuri:
- aducerea mentinerea in stare buna de functionare a pode-
\elor, drenurilor canalelor de evacuare a apelor, in special inaintea perioa-
<lelor de top ire a zapezilor' de dezghet de ploi torentiale, astfel ca apa sa nu
stagneze in zona drumului;
- adincirea laterale, astfel ca fundul !or sa fie cu eel putin
10 cm sub capatul drenurilor de acostament executarea unor de
garda la piciorul rambleelor;
- captarea coborirea nivelului pinzei de apa subterana din amonte
{in cazul profilului transversal mixt sau in debleu);
138
- coborirea nivelului pinzei de apa freatica sub adincimea de inghet
lnaltimea de ascensiune capilara, prin executarea unor drenuri longitudinale
sub
- suprainaltarea terasamentelor in zonele in c:are baltirea apelor nu poate
fi inlaturati:i cu 0,50 ... 1,50 min functie de sensibilitatea la inghet a pamin-
turilor;
- adoptarea unor restrictii de circulatie pentru vehiculele grele si foarte
grele in perioada de dezghet; '
- refacerea sistemului rutier existent adoptarea unui sistem rutier
corespunzator. Cu aceast a ocazie se poate executa decaparea local a a cuiburilor
<le pamint sensibil la inghet inlocuirea cu pam1nt insensibil la inghet.
9.5. MASURI PRIVIND iMBUNATATIREA CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE PAMiNTURILOR
Paminturile ale caror caraderistici fizico-mecanice nu corespund folosirii
1or la lucri:irile de terasamente pot fi im.bunatatite prin mi:isuri speciale
in vederea miqorarii sensibilitatii la varia\iile de umiditate ce conduc la
sporirea valorii unghiului de frecare intuioara a coeziunii acestora.
Deoarece imbunatatirea caraderisticilor fizico-mecanice ale -paminturilor
determina procese tehnologice costuri suplimentare; in lucrarile curente se
ca ele sa se aplice numai partii superioare a terasamentelor pe 30 ...
... 50 cm grosime in ceea ce este denumit ,,strat de forma".
Pentru indiferent care din metodele ce se prezinta in continuare care se
alege in baza unor calcule tehnico-economice este obligatorie -o foarte buna
compadare a straturilor puse in opera.
Cea mai simpla metodi:i de imbunatatire consta din amestecarea pam?ntului
necorespunzator cu adaosuri care sa-i asigure un schelet mineral rezistent o
coeziune .corespunzi:itoare.
Ca adaosuri pentru pi:iminturile argiloase, se pot folosi balast sau nisip
lccal, zguri:i, savura de concasare, de la fabricile de cara-
midi:i, sfarimaturi din roci slabe, de termocentrala etc.
Pentru pi:iminturile necoezive, o argili:i nisipoasa este cea mai indicata.
Efectul adaosurilor este cu atit mai puternic, cu cit acestea au o granu-
latie mai mare provin din materiale concasate.
Prin adaosurile folosite trebuie sa se urmareasca obtinerea unor amestecuri
optime, al caror indice de plasticitate si:i se inscrie in valorile:
IP <:;;: 3 % in rrgiuni foarte umede;
IP= 4 ... 8% in regiuni cu umiditate mijloeie;
IP= 9 ... 15% in rrgiuni uscate calde.
0 alta metoda folosita pentru sporirea calitatilor fizico-mecanice ale pa-
minturilor este stabilizarea. Prin stabilizare se actioneaza asupra particulelor
argiloase din paminturi care sint cele mai sensibile la variatiile de umiditate,
fie pe cale fizica, fie pe cale chimica. Operatia de stabilizare se poate rea-
liza prin urmi:itoarele mijloace: prelucrare termica; folosire de substante hi-
139
groscopice; tratarea pamlnturilor cu substante hidrofobizante 9i tratarea pa-
mlnturilor cu lianti.
Substantele higroscopice n:tin o parte din apa din pamlnturile supraumezite
maresc coeziunea acestora. Ca substante higroscopice se lntrebuinteaza clo-
rura de calciu mai rar, clcrura c_
1
e
Ca substante hidrofobizante se lntrebuinteaza combinatii silico-organice,
combinatii de furfurol cu anilina, o serie de sintetice etc. Unele din
acestea pot fi dqeuri de la prelucrarea industriei chimice 9i in acest caz uti-
lizarea lor la drumuri este foarte eficienta.
Stabilizarea cu lianti urmare9te conservarea unor caracteristici fizico-me-
canice corespunzatoare ale paminturilor, scotJndu-le de sub influenta varia-
tiilor de umiditate, prin lnvelirea glomerulelor de pamlnt cu o pojghita de
liant care contribuie totodata la marirea coeziunii dintre granulele minerale.
La stabilizarea pamlnturilor se folosesc In mod curent lianti minerali 9i bi-
tuminosi.
Liantii minerali (ciment, var) introdu9i In pamint Ii lmbunatatesc pro-
prietatile fizico-mecanice, Ii maresc capacitatea portanta 9i JI fac mai putin
sensibil la umiditate. Cele mai bune rezultate le dau pamlnturile nisipoase
9i argila nisipoasa, cu compozitie granulometrica optima.
Pamlnturile argiloase supraumezite pot fi stabilizate cu praf de var ne-
stins. Prin hidratarea oxidului de calciu, o parte din apa In exces intra In
procesul chimic, iar o parte se pierde prin evaporare datorita procesului exo-
termic.
Executarea pamlnturilor stabilizate cu lianti organici se folose9te pe o
scara din ce In ce mai larga, datorita faptului ca, In primul rind mijloacele
mecanice moderne permit lmbunatatirea 9i tratarea cu lianti bitumino9i a
oricarui fel de materiale 9i In al doilea rind ca aceste pamlnturi au calitati
fizice 9i mecanice superioare, fiind flexibile 9i prezentlnd un grad de imper-
meabilitate ridicat.
Adoptarea uneia din solutiile de stabilizare se face In baza unor calcule
de eficienta economica avlnd drept criteriu utilizarea pe scara dt mai larga
a materialelor locale si a deseurilor industriale.
Stratul de forma, care reprezinta partea superioara a terasamentelor, spe-
cial amenajata pentru a putea prelua eforturile date de un trafic intens 9i
greu, se executa de regula din materiale naturale sau artificiale stabilizate.
Acesta se poate realiza diri pamlnt sau cenu9a de termocentrala In grosime
de 35 .. . 40 cm, stabilizate cu:
- var, In cazul pamlnturilor prafoase;
- ciment, In cazul pamlnturilor cu fractiunea argila redusa;
- ci ment 9i var, la pamlnturi argiloase.
Piimlnturile foarte plastice, cu limita de curgere W. = 50 ... 90% 9i
indicele de plasticitate Ip= 30 ... 55% se stabilizeaza cu 15% cenu9a 9i
3% var.
Rezultate mai bune se obtin daca se amesteca 85 % pamlnt cu 15% ames-
tec de cu var, In raportul 4 : 1.