1.

"Algal bloom" este un fenomen care are consecinte grave

asupra echilibrului biologic al apei
Atunci cand algele printr-o crestere rapida se acumuleaza intr-o "panza" intinsa pe un intreg
sistem acvatic, se produce acest fenomen nociv de eutrofizare. Strainii se refera la acest aspect cu
denumirea de "algal bloom"-inflorirea algelor, sau "harmful algal bloom", cu privire la efectul
nociv. Dezvoltarea algelor se poate produce atat in mediul marin cat si in apa dulce. De
mentionat este faptul ca algele au o mare importanta in apa si cele mai multe specii de alge nu
fac niciun rau. Cateva specii de fitoplancton produc acest proces si apa poate sa "infloreasca" in
verde, in galben, in rosu, in albastru, depinde de tipul de alge care s-au proliferat. Exemple de
alge daunatoare: Alexandrium catanella, Karenia brevis, Nodularia Aphanizomenon,
Dinophysis, Pseudo-nitzschia. "Algal bloom" apare in toate regiunile de coasta din SUA.
Algele de apa dulce
Biomasa algelor de apa dulce poate fi influentata si de actiunile de poluare pe care omul le face
cu stiinta sau fara stiinta. Excesul de elemente nutritive, in special fosfati, de carbon si azot in
concentratii mari provoaca dezvoltarea anormala a algelor odata ce au patruns in sistemele de
apa. Algele ajung apoi o masa organica ce se descompune si saraceste apa de oxigen, iar plantele
si animalele din ecosistem nu mai pot supravietui. Chiar si in acvariile de apa dulce acest lucru se
poate intampla atunci cand nutrientii sunt in exces si nu sunt consumati in totalitate. O cantitate
de alimente data fara nicio grija la cantitate poate face mult rau.
Algele marine
Microalgele din mediul marin sunt un suport trofic pentru organismele marine atunci cand nu
sunt prezente intr-un exces necontrolat. Din 5000 de specii de fitoplancton, 2% este procentul
algelor daunatoare, astfel ca nu trebuie sa avem o parere rea despre ele. Un impact dezastros
poate fi evitat daca poluarea poluarea cauzata de oameni nu ar mai fi asa de mare. De altfel,
unele alge produc toxine care pot avea efecte grave asupra faunei si a florei din ape, dar si asupra
noastra. Aceste alge se pot extinde pe plaje, in locurile de agement pe care le frecventam ori in
sistemele de apa potabila. Algele verzi si cele rosii sunt exemple de alge care produc toxine.
Acest lucru a fost aratat in studiile de cercetare din SUA efectuate de National Oceanic and
Atmospheric Administration (NOAA).
Cauzele de proliferare algala si incercarile de control
In unele locuri cauzele sunt in intregime naturale si depind de factorii de mediu. In urma unor
cercetari s-a descoperit ca anumite conditii meteo provoaca acest aspect. Un front meteorologic
de caldura mare si de presiune atmosferica joasa sunt lucruri de influenta. In ecosistemele
acvatice cu flux scazut , in balti , lacuri, iazuri si ape statatoare fenomenul este si mai prezent. Iar
o alta cauza este activitatea umana iresponsabila in actiuni de poluare. Cu toate ca prevenirea
este factorul principal de care trebuie sa avem grija, ecologistii si biologii monitorizeaza acest
proces neintrerupt. Ei se pronunta pozitiv asupra unor masuri simple si eficiente: materii chimice
reziduale mai putine, deseuri industriale si procese de fertilizare controlate.



2.Oamenii de tiin au fcut o descoperire UIMITOARE n Arctica
Specialitii de la NASA au declarat c au descoperit n nordul extrem al planetei un fenomen
natural att de neateptat, nct nu s-ar putea compara dect cu gsirea unei pduri tropicale n
mijlocul unui deert, scrie TG Daily, citat de descoper.ro.
n timpul expediiei Icescape, specialitii au prelevat probe de sub stratul de ghea gros de un
metru i au descoperit c apa de aici este mai bogat n fitoplancton (alge marine
microscopice) dect apa din orice alt regiune oceanic a lumii. Cercetarea a fost efectuat n
apele arctice din mrile Beaufort i Chukchi, situate de-a lungul statului Alaska.
Fitoplanctonul reprezint baza lanului trofic marin. Pn acum se credea c el se nmulete
n zona arctic doar dup ce se retrage gheaa marin pe timp de var. Acum, oamenii de tiin
sunt de prere c subierea stratului de ghea permite luminii solare s ajung la apa i se
determine aa-numita nflorire algal - o nmulire masiv a organismelor vegetale mrunte din
ap.
Fenomenul s-a extins peste 115 kilometri pe sub ghea, organismele fitoplanctonice fiind
extrem de active i reuind s i dubleze numrul n doar o zi. Cercetrile estimeaz c, n unele
zone, producia de fitoplancton ar fi de 10 ori mai mare dect n apele deschise (neacoperite de
ghea) din mprejurimi.
Descoperirea vine ca o veste bun pentru planet, avnd n vedere c fitoplanctonul este un
mare consumator de dioxid de carbon. Din acest motiv, oamenii de tiin vor fi nevoii s
recalculeze cantitatea de dioxid de carbon care este absorbit de Oceanul Arctic.
"Deocamdat nu tim dac acest proces a existat dintotdeauna n Arctica fr ca noi s l fi
observat, sau dac este parte dintr-un fenomen recent. Cert este c, din moment ce stratul de
ghea continu s se micoreze, aceste nfloriri algale vor deveni mai frecvente", a declarat
Kevin Arrigo, de la Universitatea Stanford, SUA.