Antitusive

In anul 1890, oamenii de stiinta ai Fabricii de vopsele Friedrich

Bayer et comp.\" din Elberfeld, langa Wuppertal (precursoarea
Firmei Bayer AG\"), lucrau cu infrigurare la conceperea unui
medicament contra tusei. Gripa si racelile erau, alaturi de
tuberculoza, cele mai raspandite suferinte ale epocii. in final, la
sfarsitul anilor \'90, oamenii de stiinta au reusit sa obtina un amestec
ce a putut fi folosit la tratarea racelilor. inainte de asta insa, el a fost
testat pe muncitorii si angajatii proprii.
Efectele secundare ale medicamentului erau insa uimitoare:
muncitorii reactionau euforic, o dispozitie de zile mari punea
stapanire pe ei si nici de tusit nu mai tuseau. Noul remediu reprima
nevoia de a tusi in mod evident Deoarece muncitorii, dupa ce luau
medicamentul, se simteau foarte eroici\", substanta a fost denumita,
fara multe alte procese, heroina\". Dar deoarece efectele secundare
obserte la inceput puneau in umbra toate celelalte efecte,
medicamentul nu s-a putut impune pe termen lung ca antitusiv.
Putin a lipsit insa ca firmei Bayer\", in forfota generala a cautarii
unui medicament contra febrei, sa-i scape descoperirea cea mai
bogata in consecinte. Mai degraba neluat in seama de colegii lui,
tanarul chimist Felix Hoffmann a reusit sa izoleze, in anul 1899,
acidul acetifsa-licilic - o substanta analgezica ce scadea si febra.
Hoffmann se dedicase acestei directii de cercetare pentru a-l putea
ajuta pe tatal sau, care suferea de reumatism si isi dorea un preparat
care sa poata fi usor suportat.
Substanta din care fiul lui obtinuse noul analgezic este prezenta in
mod natural in coaja de salcie (lat. Salix = salcie) si le era de mai
multa vreme cunoscuta chimistilor ca acid salicilic. Hoffmann a
experimentat diferite legaturi chimice ale acidului salicilic pana cand
a gasit in acidul acetilsalicilic substanta convenabila. Sub numele de
aspirina\", el a devenit medicamentul cel mai ndut din lume, fiind
pus in legatura, ca nici un alt remediu, cu Concernul Bayer\".
ANTITUSIVELE
Sunt medicamente capabile sa calmeze tusea. Actioneaza central prin inhibarea centrului tusei
si periferic prin scaderea sensibilitatii terminatiilor nervoase la diferiti factori iritativi
declansatori ai tusei.
Tratamentul antitusiv trebuie sa tina seama ca reflexul de tuse are si caracter de aparare,
reprezentand un mecanism important pentru curatirea si drenarea arborelui traheobronsic.
Staza secretiilor, provocata de folosirea nejudicioasa a a antitusivelor, poate fi mai daunatoare
decat tusea.
Sunt utile in toate situatiile in care tusea este daunatoare: tusea neproductiva care oboseste
bolnavul, impiedica somnul, accentueaza iritatia mucoasei laringiene si traheobronsice,
favorizeaza bronhospasmul, contribuie la dezvoltarea emfizemului, poate declansa
hemoptizia, favorizeaza diseminarea aerogena a unor infectii.
In cazul tusei intense sau la tusitorii cronici se recomanda antitusivele centrale, de preferinta
cele care nu creeaza dependenta. Tusea usoara nu necesita de obicei antitusive. In tusea
spastica si la asmatici sunt suficiente, de regula, bronhodilatatoarele.
Antitusive cu mecanism central:
1.Opioide: naturale (morfina, codeina), sintetice (dextrometorfan, levopropoxifen); noscapina
2.Neopioide: oxeladina
Antitusive cu mecanism periferic:
-Substante mucilaginoase;
-Antiseptice si decongestionante nazale- indirect;
-Bronhodilatatoare- indirect;
-Expectorante- inlatura fenomenele iritative ale sputei
ANTITUSIVE CENTRALE OPIOIDE
Antitusiv
Medicament utilizat in tratamentul simptomatic al tusei.
- Antitusivele opiacee (codeina, codetilina, folcodina etc.) actioneaza prin inhibarea centrilor
nervosi cerebrali si trateaza tusea uscata, fara expectoratie. Ele sunt prezentate sub forma de
siropuri si de comprimate. Au un efect sedativ si pot provoca somnolenta.
- Alte antitusive, neopiacee (acetilcisteina, carbocisteina), sunt expectorante, fluidifiante sau
mucolitice. Ele sunt folosite in tratamentul tusei umede. Asociate uneori cu antispasmodice,
ele se gasesc sub forma de sirop sau de pliculete.
Dintre diferitele antitusive disponibile, trebuie sa se selectioneze produsul si doza care nu vor
impiedica eliminarea eventualelor expectoratii, ceea ce ar risca atunci intarzierea vindecarii,
prin suprainfectare. Pe de alta parte, folosirea de antitusive nu scuteste cautarea cauzei tusei.
Taguri: sedativ, acetilcisteina, mucolitic, carbocisteina, cauze tuse uscata, sirop expectorant
antitusiv, antitusiv
EXPECTORANTELE
Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia, crescand cantitatea secretiilor
traheobronsice si/sau fluidificandu-le. Actiunea expectoranta se datoreaza fie stimularii
activitatii secretorii a glandelor mucoasei traheobronsice, fie fluidificarii directe a secretiilor
mucoase. Se folosesc in afectiuni bronhopulmonare in care sputa este vascoasa, aderenta, nu
poate fi eliminata si constituie un factor iritativ pentru mucoasa bronsica si o sursa de procese
inflamatorii si infectiose (bronsite, traheite, astm bronsic, mucoviscidoza, bronsiectazii).
EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE
Stimuleaza activitatea glandelor seroase din mucoasa bronsica si cresc transudarea plasmatica
la acest nivel. De asemenea pot stimula motilitatea celulelor mucoasei si peristaltismul
bronsic. Unele administrate p.o. au actiune iritanta slaba asupra mucoasei gastrice, declansand
reflex o hipersecretie traheobronsica, altele se elimina prin mucoasa cailor respiratorii,
actionand direct asupra celulelor glandelor secretorii.
Eficacitatea terapeutica a acestor expectorante clasice este relativ slaba, pentru unele
indoielnica.
EXPECTORANTE SECRETOLITICE
Actioneaza direct asupra secretiilor bronsice pe care le fluidifica. Aceasta grupa cuprinde
substante mucolitice, enzime proteolitice, agenti tensioactivi si hidratanti.
Mucoliticele, la nivelul secretiei mucoase desface diferitele tipuri de legaturi responsabile
pentru agregarea macromoleculelor proteoglucidice care formeaza scheletul mucuslui. Are loc
o fluidificare consecutiva si o usurare a expectoratiei.mai mult..<ref>scritube.com</ref>


Expectorante


produse naturale


Forma de prezentare:
Produs natural obtinut dintr-un amestec de plante medicinale si uleiuri
esentiale, conditionat sub forma de comprimate. Flacon cu 40
comprimate.


Compozitie:
Primula officinalis, Inula helenium, Chelidonium majus, Aetheroleum
Foeniculi, Aeteroleum Pini montanae.


Actiune terapeutica:
Principiile active vegetale continute in plantele medicinale si uleiurile
esentiale din compozitia produsului actioneaza in afectiunile aparatului
respirator. Fluidifica secretia bronsica, farizeaza expectoratia, calmeaza
tusea iritativa atat pe cale centrala, prin deprimarea centrului tusei, cat si
pe cale neurovegetativa, determinand relaxarea musculaturii netede din
peretele traheobronsic. Datorita uleiurilor latile, are actiune antiseptica la
nivelul cailor respiratorii si imbunatateste ventilatia pulmonara.


Indicatii:
Tusea din afectiunile acute sau cronice ale aparatului respirator, in special
in faza de coctiune, raceli, stari post gripale.


Contraindicatii:

La persoanele cu afectiuni cardiace aflate sub trata-ment cu medicatie
digitalica, cand determina o scadere a nivelului digitalei in circulatia
sanguina. La copin sensibili, in a 4-a/a 5-a zi de tratament, pot aparea
scaune diareice.


Mod de administrare:

Intern: adulti, 3-4 comprimate pe zi, timp de 3-l4 zile; copii intre 5-l2 ani,
jumatate din doza adultului timp de 3-7 zile.


Producator:
tarel
Expectorant
Fluidifiant bronsic care usureaza expectoratia secretiilor produse de caile respiratorii
inferioare (trahee, bronhii, alveole pulmonare). Expectorantele sunt indicate in tratamentul de
completare al afectiunilor care provoaca a crestere a secretiilor (bronsita acuta si cronica,
mucoviscidioza). Folosirea lor este contraindicata in asociere cu medicamente antitusive sau
cand secretiile sunt deja suficient de fluide, si, de asemenea, bolnavilor care nu pot sa scuipe
din cauza unei stari generale sau respiratorii precare.
Taguri: bronsita, medicamente bronsita, antitusiv, bronsita acuta

ANTITUSIVELE SI EXPECTORANTELE

Tusea poate aparea in cazul acumularii de secretii traheobronsice dar si
in cazul unor afectiuni respiratorii neansotite de cresterea secretiilor
traheobronsice sau poate avea cauze nonrespiratorii. In afara antitusivelor
propriu-zise, expectorantele pot contribui la calmarea tusei prin atenuarea
iritatiei zonelor reflexogene endobronsice, Bronhodilatatoarele actioneaza de
asemenea indirect, ca antitusive, impiedicand bronhoconstrictia generatoare a
reflexului de tuse.
Diferitele preparate comerciale sau retete magistrale asociaza
expectorante, antitusive, bronhodilatatoare, vasoconstrictoare - decongestative,
antihistaminice, analgezice antipiretice. Asemenea medicamente, destinate
tratamentului polisimptomatic al unor afectiuni catarale ale cai 121f55b lor
respiratorii superioare, nu au, de multe ori, o fundamentare farmacodinamica,
relatiile de antagonism sau incompatibilitatile intre diferitele componente sunt
frecvente, iar dozele continute sunt de regula, prea mici. Asocierea
expectorantelor cu antitusivele este irationala, ultimele impiedicand eliminarea
secretiilor, crescute sub influenta primelor.
ANTITUSIVELE
Sunt medicamente capabile sa calmeze tusea. Actioneaza central prin
inhibarea centrului tusei si periferic prin scaderea sensibilitatii terminatiilor
nervoase la diferiti factori iritativi declansatori ai tusei.
Tratamentul antitusiv trebuie sa tina seama ca reflexul de tuse are si
caracter de aparare, reprezentand un mecanism important pentru curatirea si
drenarea arborelui traheobronsic. Staza secretiilor, provocata de folosirea
nejudicioasa a a antitusivelor, poate fi mai daunatoare decat tusea.
Sunt utile in toate situatiile in care tusea este daunatoare: tusea
neproductiva care oboseste bolnavul, impiedica somnul, accentueaza iritatia
mucoasei laringiene si traheobronsice, favorizeaza bronhospasmul, contribuie la
dezvoltarea emfizemului, poate declansa hemoptizia, favorizeaza diseminarea
aerogena a unor infectii.
In cazul tusei intense sau la tusitorii cronici se recomanda antitusivele
centrale, de preferinta cele care nu creeaza dependenta. Tusea usoara nu necesita
de obicei antitusive. In tusea spastica si la asmatici sunt suficiente, de regula,
bronhodilatatoarele.
Antitusive cu mecanism central:
1.Opioide: naturale (morfina, codeina), sintetice (dextrometorfan,
levopropoxifen); noscapina
2.Neopioide: oxeladina
Antitusive cu mecanism periferic:
-Substante mucilaginoase;
-Antiseptice si decongestionante nazale- indirect;
-Bronhodilatatoare- indirect;
-Expectorante- inlatura fenomenele iritative ale sputei
ANTITUSIVE CENTRALE OPIOIDE
Opiul si Morfina
Sunt antitusive active. Deprima centrul tusei.
Pot fi utile in situatii speciale, in care este de dorit asocierea actiunii
antitusive cu cea analgezica intensa si cu cea sedativa- la bolnavii cu cancer
pulmonar, fracturi de coasta, pneumotorace, infarct pulmonar, hemoptizii.
Pot produce toleranta si dependenta, pot deprima respiratia, favoriza
bronhospasmul, pot paraliza cilii vibratili.
Codeina- Codenal, Codeina fosfat
Este derivat metilat al morfinei. Are efect antitusiv marcat. Deprima
respiratia, usuca secretiile bronsice, favorizeaza bronhospasmul, provoaca
constipatie. Potentialul de a dezvolta dependenta este mult mai mic.
Are actiune analgezica de intensitate moderata, pentru care se asociaza
uneori analgezicelor antipiretice, indeosebi acidului acetilsalicilic.
Folosirea la copiii mici impune prudenta ( in doze mari poate provoca
convulsii).
Dextrometorfan- Tussin, Humex
Inhiba centrul bulbar al tusei ca si codeina (activitatea antitusiva fiind
mai slaba decat a codeinei), insa, spre deosebire de aceasta, nu manifesta
actiune analgezica si narcotica. n doza terapeutica nu inhiba centrul respirator,
nu conduce la constipatii. Actiunea survine la 15-30 minute dupa administrare si
dureaza 4-5 ore. Preparatul se metabolizeaza n ficat si se elimina cu urina. Nu
conduce la dependenta.
Noscapina
Este un alcaloid izochinolinic din opiu, are actiune antitusiva, este slab
bronhodilatator, stimuleaza respiratia. Nu are proprietati analgezice, nu
provoaca dependenta.
ANTITUSIVE CENTRALE NEOPIOIDE
Oxeladine- Paxeladine
Nu are efect sedativ, nu deprima respiratia, nu produce dependenta.
Glaucina
Este un alcaloid non-opiod obtinut din glaucium flavum,
fam.papaveraceae si din specii de corydalis.
Antitusiv prin actiune centrala, slab sedativ, analgezic, spasmolitic,
adrenolitic, hipotesiv. Nu produce constipatie, nici farmacodependenta.
Clobutinol- Tabcin, Tussamed
Antitusiv cu actiune centrala indicat in tusea neproductiva, jenanta.
Butamirat- Sinecod, Tusosedal
Indicat in tusea iritativa, bronhoscopie.
EXPECTORANTELE
Sunt substante medicamentoase care favorizeaza expectoratia, crescand
cantitatea secretiilor traheobronsice si/sau fluidificandu-le. Actiunea
expectoranta se datoreaza fie stimularii activitatii secretorii a glandelor
mucoasei traheobronsice, fie fluidificarii directe a secretiilor mucoase. Se
folosesc in afectiuni bronhopulmonare in care sputa este vascoasa, aderenta, nu
poate fi eliminata si constituie un factor iritativ pentru mucoasa bronsica si o
sursa de procese inflamatorii si infectiose (bronsite, traheite, astm bronsic,
mucoviscidoza, bronsiectazii).
EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE
Stimuleaza activitatea glandelor seroase din mucoasa bronsica si cresc
transudarea plasmatica la acest nivel. De asemenea pot stimula motilitatea
celulelor mucoasei si peristaltismul bronsic. Unele administrate p.o. au actiune
iritanta slaba asupra mucoasei gastrice, declansand reflex o hipersecretie
traheobronsica, altele se elimina prin mucoasa cailor respiratorii, actionand
direct asupra celulelor glandelor secretorii.
Eficacitatea terapeutica a acestor expectorante clasice este relativ
slaba, pentru unele indoielnica.
Saruri de amoniu (Clorura de amoniu si alte saruri)
Prin iritarea mucoasei gastrice stimuleaza reflex secretia bronsica
datorita NH4.
Ioduri (Iodura de potasiu si Iodura de sodiu)
Stimuleaza activitatea glandelor secretorii din mucoasa bronsica. Se
folosesc in bronsita astmatiforma, bronsita cronica. Rar favorizeaza dezvoltarea
gusei sau produc alergie la iod. Pot produce iritatie gastrica cu greata si voma.
Guaiacol si guaiacol sulfonat de potasiu
Actiune expectoranta slaba.
Guaifenezina- Trecid
Actiune expectoranta prin fluidificarea sputei, sedativa, miorelaxanta.
Produse vegetale expectorante
Ipeca are actiune expectoranta reflexa. Dozele mari provoaca greta, voma si
diaree.
Primula, Saporanina, Senega sunt plante ce contin glicozide saponinice cu
proprietati iritante gastrice si expectorante. Eficacitate slaba.
EXPECTORANTE SECRETOLITICE
Actioneaza direct asupra secretiilor bronsice pe care le fluidifica.
Aceasta grupa cuprinde substante mucolitice, enzime proteolitice, agenti
tensioactivi si hidratanti.
Mucoliticele, la nivelul secretiei mucoase desface diferitele tipuri de legaturi
responsabile pentru agregarea macromoleculelor proteoglucidice care formeaza
scheletul mucuslui. Are loc o fluidificare consecutiva si o usurare a
expectoratiei.
Acetilcisteina- MUCOSOLVIN, FLUIMUCIL
Scade vascozitatea expectoratiei, favorizand desfacerea puntilor
disulfidice din mucus prin gruparile reducatoare-SH din compozitia
acetilcisteinei, astfel se formeaza noi legaturi tiolice intre medicament si
fragmentele de mucoproteina. Se administeaza p.o. , i.m., i.v. lent, in aerosoli
sau in instilatii directe. Se utilizeaza in infectii bronhopulmonare, in
bronhopneumopatii cronice obstructive, in intoxicatia acuta cu paracetamol,
acetilcisteina actioneaza ca hepatoprotector fiind utilizat ca antidot prin
asigurarea unei cantitati eficace de glutation impiedicand formarea metabolitului
hepatotoxic al paracetamolului. Efect mai intens la pH slab alcalin.
Bromhexina- BROFIMEN, BISOLVON
Are proprietati mucolitice, scade vascozitatea sputei. Efectul se
exercita, probabil, prin intermediul enzimelor lizozomale, a caror activitate
creste la suprafata mucoasei. Se administreaza p.o., inj. s.c., i.m., i.v. sau in
inhalatii. Este indicata in bronsite si bronsiectazii. Poate produce greata si iritatie
gastrica. Sol injectabila nu trebuie administrata cu preparate alcaline
(glucocorticoizi, ampicilina).
Carbocisteina- KARBOCISTEIN, FLUIDOL
Actiune mucolitica, efect antiinflamator prin antagonizarea kininelor
locale.
Ambroxol- MUCOVENT, MUCOSOLVAN
Metabolit al bromhexinului, scade densitatea secretiilor bronsice,
amelioreaza clearance-ul muco-ciliar, stimuleaza secretia de surfactant- se
administreaza profilactic in sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut.
Erdosteina- ERDOMED
Mucolitic indicat in tulburari ale secretiei bronsice. Utilizat in bronsite
acute, pusee acute ale BPCO, bronsiectazie, astm bronsic hipersecretor,
profilaxia si tratamentul complicatiilor respiratorii dupa interventii chirurgicale:
bronhopneumonie, atelectazie pulmonara.
Enzimele proteolitice- Tripsina, Chimiotripsina fluidifica secretiile purulente,
vascoase, din infectiile bronhopulmonare. Actioneaza lizand puroiul, materialul
necrotic si fibrele de ADN, care ingrosa mucusul si ingreuneaza expectoratia.
Are actiune iritanta asupra mucoasei traheobronsice.
Agentii tensioactivi si hidratanti ai secretiilor
Tiloxapolul-polimer tensioactiv, are proprietati expectorante slabe.
Vaporii de apa inhalati si apa ingerata in cantitati mari hidrateaza si fluidifica
secretiile bronsice uscate, umidifica mucoasa si usureaza miscarile cililor. Se
recomanda inhalarea vaporilor de apa deasupra unui vas cu apa fierbinte sau
administrarea de aerosoli dintr-o solutie salina izotona, incalzita la 50 gr. C.
prevenirea imbolnavirii prin afectiuni
respiratorii
Masurile de igiena personala sunt esentiale pentru prevenirea imbolnavirilor prin afectiuni
respiratorii, si in special prin gripa: spalarea permanenta cu apa si sapun a mainilor, folosirea
batistelor pentru stranut sau tuse, evitarea zonelor aglomerate, respectarea unui regim de viata
sanatos, adoptarea unei tinute vestimentare de protectie impotriva frigului, etc. Reamintim ca
vaccinarea este singura metoda eficienta de prevenire a imbolnavirilor prin gripa, si
recomandam pe aceasta cale ca persoanele care se afla in grupele cu risc crescut sa se
adreseze medicului de familie pentru vaccinarea impotriva gripei. Totodata, masurile de
igiena personala sunt esentiale pentru prevenirea imbolnavirilor prin afectiuni
respiratorii, si in special prin gripa:
- Spalarea permanenta cu apa si sapun a mainilor
- Folosirea batistelor pentru stranut sau tuse
Evitarea zonelor aglomerate
- Respectarea unui regim de viata sanatos alimentatie bazata pe legume si fructe, odihna si
miscare ( mers pe jos, cu bicicleta, patinaj, sporturi diverse)
- Adoptarea unei tinute vestimentare de protectie impotriva frigului.
Pentru prevenirea aparitiei formelor severe de imbolnavire recomandam tuturor persoanelor
care prezinta simptome de boala febra, rinoree, tuse, dureri de cap, dureri musculare
si/articulare sa se prezinte la medicul de familie pentru consult si tratament adecvat.
Prevenirea infectiilor respiratorii



- mbrcmintea i nclmintea s fie potrivite pentru aceste temperaturi pentru ca frigul i
umezeala s nu fac ru, iar umbrela nu trebuie s ne lipseasc din geant.
- Alimentaia s fie bogat n vitamine, minerale, antioxidani naturali care se gsesc n fructe,
legume, lactate, cereale integrale, semine, pete etc.
- S avei un aport crescut de lichide (sucuri naturale, ceaiuri ndulcite cu puin miere i acrite cu
lmie, compoturi, supe-creme de legume de sezon, limonade, ap plat).
- Pstrai un ambient plcut ca temperatur i umiditate att la locul de munc (mai ales n sli de
curs, sli de sport, cabinete medicale, saloane), ct i acas. Trebuie evitat folosirea aragazului
pentru nclzire.
- Evitai automedicaia, n special atunci cnd vine vorba de antibiotice, i prezentai-v la medic la
apariia simptomelor de rceal, pentru a preveni complicaiile, dar i accidentele n caz de
automedicaie: alergii medicamentoase, dureri, erupii pe piele, sngerri i alte efecte adverse.
Chiar i produsele naturale (tincturi, picturi, tonice, inhalante) trebuie recomandate de un specialist.
- Evitai fumul de igar i consumul n exces al cafelei i al alcoolului.
- Facei plimbri i exerciii fizice de relaxare ct mai des.
- Nu ntrerupei tratamentul n cazul afeciunilor cronice, mai ales dac suntei cardiaci, diabetici, cu
astm sau boli respiratorii cronice renale, neurologice sau oncologice.
- Stai acas dac suntei bolnavi, aa se pot preveni i limita epidemiile.
- Evitai supraaglomerrile, vizitele la spital, deplasrile n mijloace de transport n comun etc.
- Folosii batista sau erveelul n caz de tuse sau strnut.
- Pstrai-v o igien personal permanent.
- Vaccinai-v mpotriva gripei.