Hematologie si nursing in hematologie

SANGELE

Organe hematopoietice (sectorul de formare a celulelor):

Maduva osoasa (trombocite, granulocite, trombocite)
Ganglionii limfatici (limfocite si monocite)
Splina
Formatiuni limfoide

Functiile sangelui
Transporta oxigenul si substantele nutritive la tesuturi si CO2 la plamani;
Rol in termoreglare;
Rol in apararea organismului;
Mentine presiunea osmotica hidrostatica
Transporta produsii de catabolism spre organele excretoare.

Rolul splinei
Rezervor de sange
Rol in metabolismul fierului (cimitirul eritrocitelor)
Rol in metabolismul glucidelor, mineralelor
Rol hematopoietic
Rol in autoaparare, prin elaborarea de anticorpi.

EDUCATIA PENTRU SANATATE

MASURI DE PREVENIRE A BOLILOR

Masuri de prevenire primara:

Educarea populatiei pentru a avea o alimentatie completa, cu fructe si zarzavaturi
proaspete si carne in cantitate suficienta;
Administrarea fierului la gravide in a doua jumatate a sarcinii si de asemenea la
pacientii cu gastrectomie pentru prevenirea anemiei;
1

Hematologie si nursing in hematologie

Tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioza, giardioza);

Prevenirea accidentelor care produc lezari ale vaselor si deci hemoragii acute;
Acordarea de sfaturi genetice pentru pacientii cu hemofilie.

Masuri de prevenire secundara:

Pacientul hemofilic din copilarie este educat: sa evite traumatismele, sa limiteze
administrarea de tratamente parenterale, sa-si acorde primul ajutor in caz de plagii.
In cazul uneei interventii chirurgicale la acesti pacienti li se vor administra plasma cu
doua ore inaite si dupa actul chirurgical;
Pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos
recomandat.

Masuri de prevenire tertiara

Reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematolgice;
Indrumarea pacientilor cu anchiloze in pozitii vicioase, ca urmarea a hemartrozelor
pentru tratamente ortopedice de corectare.

EVALUAREA MORFOFUNCTIONALA A SANGELUI SI A ORGANELOR

HEMATOFORMATOARE

Examene de laborator:
examenul sangelui
examenul materiilor fecale (ex parazitologic, reactia Adler)
examenul urinei (sumar urina)
examenul sucului gastric (pentru deterinatea chimismului gastric hipoaciditatea fiind
cauza de anemie)
reactia Adler.

Testul rumpel Leede

Explorarea organelor hematoformatoare:

Punctie osoasa
Biopsie ganglionara
Punctie splanica
Scintigrama splenica
Ecografie abdominala.
2

Hematologie si nursing in hematologie

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE

o Astenie intensa
o Scadere exagerata in greutate
o Modificari de coloratie si integritate a tegumentelor:
Paloare (anemii)
Hipercoloratie (poliglobulii)
Tegumente uscate, unghii si par friabile, prezenta ulceratiilor in anemiiile cronice
Prezenta elementelor purpurice in diatezele hemoragice
o Modificari ganglionare
adenopatii ferme, generalizate intilnite in boala Hodgkin
Adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal
o Splenomegalie
Intalnita in boala Hodgkin si leucemia cronica
o Petesii, echimoze (in sdr hemoragipare):
Petesii: hemoragii subtegumentare sau mucoase, manifestate sub forma unor pete
rosii violacee care nu dispar la presiune;
Echimozele: hemoragii subtegumentare rotunde mai mari care de asemenea nu dispar
la presiune.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU

STARI PRODUSE DE TULBURAREA HEMOSTAZEI

Acestea pot fi determinate de tulburarile vasculare, trombocitare, de coagulare. Hemofilia

este un sindrom hemoragic ereditar, determinat de absenta factorilor VIII-IX de coagulare. Boala se
intalneste mai ales la barbati, si se caracterizeaza mai ales prin hematoame dupa traumatisme
minore.

Hematologie si nursing in hematologie

Culegerea de date
o circumstante de aparitie:
persoane cu antecedente heredocolaterale de hemofilie;
prezenta hemoragiilor la traumatisme mici;
o manifestari de dependenta :
hemoragii abundente la traumatisme mici, situate la nivelul tegumentelor,
mucoaselor articulatilor;
ameteli, astenie, prezenta hemartrozelor;
Problemele pacientului
Intoleranta la activitatea fizica;
Tulburari de mobiliatte, cauzate de hemartroze (maini, genuncgi, coate)
Deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor;
Risc de complicatii prin compresiuni produse de hematoame (paralizii,
gangrene, necroze)
Obiective
Pacientul sa fie ferit de traumatisme si hemoragii;
Sa se previna complicatiile invalidante, determinata de compresiunea
hematoamelor;
Pacientul sa fie constientizat cu privire la modul sau de viata, sa stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii;
Interventii:
Se va asigura repausul la pat in saloane linistite pentru pacientul febril,
dispneic, adinamic;
Se va asigura prevenirea infeciilor intercurente, intraspitalicesti;
Relaxarea articulatiei in caz de hemartroza si administarea de comprese
reci la nivelul acesteia;
Se va asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
Se vor preveni escarele in cazul pacientilor gravi;
Se va asigura alimentatia pacientului in functie de nevoile sale cantitative
si calitative modificate de boala;
4

Hematologie si nursing in hematologie

Se vor monitoriza functiile vitale;

Se vor sesiza aparitia elementelor hemoragice pe tegumente si mucoase,
petesii, echimoze, hematoame si informeaza medicul;
Supravegheaza prezenta hematuriei si a ascarizilor in scaun;
Face bilantul ingesta excreta la pacientii cu pierderi mari de lichide;
Recolteaza produse biologice pentru examene de laborator;
Se va administra tratamentul prescris: transfuzie, preparate de Fe,
vitamine antihemoragice, tratamentul citostatic, sesizand totodata reactia
la acestea;
Pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul cu tratament
chirurgical

TRANSFUZIA
Este o metod de tratament biologic, care const in administrarea de snge si preparate sau
derivate din snge. Astazi decizia de efectuare a transfuziei nu se poate baza numai pe
concentratia de hemoglobin sau valoarea hematocritului. ntr-o anumit situatie clinic,
toleranta la anemie va depinde de abilitatea pacientului de a-si regla mecanismele de compensare,
in conformitate cu nevoile metabolice.
Trebuie insa permanent avut in vedere ca mentinerea volumului circulator are o importanta
deosebit de mare. Scaderea cu mai mutt de 30% a volumului circulator este mult mai periculoasa
decit anemia severa (Hb<7g% ) .
Sngele si componentele sale.
Sngele este un fluid care se gseste in spatiul intravascular si reprezint 8% din greutatea
corporal.Cantitatea de snge din corp depinde de greutatea persoanei, dar n general un adult de
70 de kg are aproximativ 5 I de snge. Sngele este compus dints-un element lichid, plasma, si
celule sau elemente figurate. Mai mult de jumtate din volumul total al sngelui este reprezentat
de plasm.
Plasma contine proteine, carbohidrati, aminoacizi, lipide, si sruri minerale.
Elementele figurate sau celulele sanguine includ:
5

Hematologie si nursing in hematologie

o eritrocitele sau hematiile(celule sanguine rosii),

o leucocitele (celule sangvine aibe)
o plachetele sau trombocitele.
Eritrocitele, sau hematiile, sunt cele mai numeroase dintre elementele figurate din sange si au
functia de a transporta oxigen. Oxigenul transportat este aderent la hemoglobin, o protein care
contine fier.
Hematocritul(Ht) este un termen utilizat pentru identificarea procentajului volemic de celule
sanguine rosii din corp. Un hematocrit de 45 nseamn c la fiecare 100 ml de snge exist 45 ml
de celule rosii si 55 ml de plasm.. Hematocritul mediu este de 45% pentru barbati si 42 ~ 5
pentru femei. Leucocitele sunt mai putine de 700 de on dect hematiile, cea mai important
functie a acestora este distrugerea elementelor strine.
A treia clas de elemente este format din trombocite (plachete). care sunt cele mai mici elemente
figurate multi autori considerindu-le fragmente de celule. Plachetele sunt esentiale pentru
coagularea sangelui.
Grupele sanguine si Factorul Rh
Tipul sanguin al unei persoane este dependent de ereditate. si este determinat de tipul de antigen
prezent in membranele celulelor rosii sangvine (hematiilor). Un antigen este o substant care
determin formarea de anticorpi.
Antigenii A, B si Rh sunt cei mai importanti antigeni cnd este vorba de transfuzii sangvine.
Tipurile de snge sunt denumite dup antigenii prezenti in membrana hematiilor.

Tip sanguin
A
B
AB
0
Persoanele cu grup 0 si

Antigen
A
B
A,B
niciunul
Rh negativ

Pot dona catre Pot primi de la

A, AB
A, 0
AB, B
B,0
AB
A,B,AB,O
A,B,AB,O
0
sunt donatori universali deoarece, in situatii de urgent,

sngele lor poate fi transfuzat oricarei persoane.

Cei cu grupa AB sunt primitori universali, deoarece pot primi sange de la majoritatea donatorilor
cu orice alta grupa sanguina.
Antigenul Rh este fie pozitiv (prezent), fie negativ (absent) din membrana hematiei. Este
indicat ca pacientiilor sa Ii se transfuzeze sange cu acelasi factor Rh.

Hematologie si nursing in hematologie

Antigenul Rh are o important deosebit in timpul sarcinii mai ales in cazul mamelor cu factor Rh
negativ si sot cu factor Rh pozitiv. In aceasta situatie pot sa survina izoimunizari foarte periculoase
pentru fat mai ales daca mama e la a 2-a sarcina sau a beneficiat de intreruperi de sarcini prin
chiuretaj uterin.
Sangele unui pacient trebuie testat in vederea determinrii compatibilittii directe cu sangele
donatorului, nainte de efectuarea transfuziei.
Sistemul ABO.
Grupa
OI

Antigen
-

Aglutinine Frecventa
,
34-35%

All
B III
AB IV

A
B
A, B

42%
16-17l0
7-8%

Antigenele A, B = glicoproteine,se sintetizeaza nc din viata intrauterin.

Aglutininele , - nu se sintetizeaz intrauterin, nu sunt prezente la nou nascut.
In sngele unui individ nu coexist niciodat aglutinogenul si aglutinina omoloage.
Pentru compatibilitate transfuzional este necesar cunoasterea aglutinogenelor
donatorului si a aglutininelor primitorului. Aglutininele donatorului sunt neutralizate
in organismul primitorului prin fixare pe endoteliu si eritrocite.
Reactia de incompatibilitate transfuzionala sint extrem de periculoase fiind determinate de reactia
dintre aglutinogenele donatorului si aglutinnele primitorului.

Determinarea Grupelor sanguine

Se bazeaza pe constatarea ca amestecul de sange din grupe diferite produce un fenomen, vizibil
macroscopic care poarta numele de aglutinare.
Detereminarea grupelor sanguine din sistemul OAB se realizeaza prin doua metode: cu seruri
hemotest etalonate si cu hematii A si B etichetate.
Metoda Beth-Vicent
o Se face cu ajutorul serurilor hemotest dupa cum urmeaza:
O (I) care contine aglutininele si
A (II) care contine aglutinina
B (III) care contine aglutinina
7

Hematologie si nursing in hematologie

o Tehnica: pe o lama cu godeuri se pune succesiv cu pipete deosebite cate o picatura de ser
test de la stanga la dreapta in ordine: O I, AII, B III dupa care se pune cate o picatura din
sangele de testat (de aproximativ 10 ori mai mica, dupa care se amesteca cu un colt de
lama (separat pentru fiecare).
o Interpretare
Aglutinarea nu apare in nici una din godeuri - grupa este O I
Aglutinarea apare in godeurile cu serurile O I si B III sangele este A II
Aglutinarea apare in godeurile cu serurile O I si A II sangele este B III
Aglutinarea apare in toate godeurile grupa este AB IV
Metoda Simonin
Se face punand in contact serul de cercetat cu hematii-test cunoscute O I, A II,
B III si eritrocitele O I ca martor negativ spre a inlatura greselile datorate
aglutinarile nespecifice sau aglutinarile specifice iregulare prin picurare pe o
lama. Citirea se face dupa 2-3 minute.
Sistemul sau factorul Rh:
Este reprezentat de 3 perechi de antigeni, eel mai important fiind antigenul D. In functie de
prezenta sa pe eritrocite se descrie:
- Rh + (D prezent) = 80%
- Rh - (D absent) = 15%
Anticorpii acestui sistem nu sunt naturali (nu apar spontan), ei fiind sintetizati prin imunizare.
Inainte de transfuzie se verifica grupa ABO si factorul Rh ale pacientului (primitorului) si ale
sngelui din flacon.

PRODUSE SANGUINE UTIZATE PENTRU TRANSFUZIE

Sange total omolog
Este un sange venos, de origine umana, prelevat aseptic de la un donator ;
Este recoltat intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, continand un volum
corespunzator de solutie anticoagulanta si de consevare, sterila si apirogena.
Volumul unei unitati adult de sange total este in medie de 400m1 +/- 10%
sange venos, cu un volum maxim autorizat de 450m1 sange la care se adauga
volumul de solutie anticoagulanta si de conservare.Continutul minim de

Hematologie si nursing in hematologie

hemoglobina al unitatii adult de sange total corespunde unei cantitati de

100g hemoglobina/litru, respectiv minimum 45g unitate adult sange total.
Dupa 24 de ore de la recoltare, sangele total nu mai confine factorii plasmatici
labili(V si VIII) ai coagularii in eoncentratii terapeutice eficiente.
Sangele total unitate adult se prezinta macroscopic ca un lichid de culoare
rosu inchis, care dupa o perioada de de repaus sau dupa centrifugare se
separa intr-un sediment de globule rosii si un supernatant de plasma. Intre
cele doua componente poate apare o pelicula fina de culoare alb galbuie,
formata de stratul leuco-plachetar.
Conditii si durata de conservare: Durata de conservare depinde de tipul de
solutie anticoagulanta si de conservare utilizata in punga de prelevare.
Conservarea unitatii adult de sange total se face in spatii frigorifice, la
temperature cuprinse intre +2 C si +8 C. ln caz de transportare in timpul
duratei de conservare, in interiorul continatorului nu este admisa depasirea
temperaturii de +10 C mai mult de 24 de ore. In timpul conservarii sangelui
se produc urmatoarele modificare: trombocitele si factorii labili V si VIII isi
redue viabilitatea dupa 24 ore,leucocitele dupa 48 de ore, pH-ul scade prin
acumulare de acid lactic, creste continutul de potasiu. Se formeaza microtrombi
de aceea trusele pentru transfuzia de sange trebuie sa contina un filtru.

Concentrat eritrocitar homolog

Este un sediment eritrocitar impreuna cu stratul sau leuco-plachetar de

origene umana, de culoare rosu inchis, preparat aseptic pren decantarea

supernatantului plasmatic, obtinut prin centrifugarea unei unitati adult de sange
total, provenita de la un donator.

Este recoltat intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, continand un

volum corespunzator de solutie anticoagulanta si de conservare, sterila si

apirogena.

Volumul minimal al unui concentrat eritrocitar unitate adult este de 150

ml, inclusiv camitatea reziduala de solutie anticoagulanta si de conservare.

continutul minim de hemoglobina al concentratului eritrocitar unitate

adult este de 45g / unitate iar hematocritul este cuprins intre 60 si 80%.
9

Hematologie si nursing in hematologie

Conditiile si durata de conservare precum si controlul fizic la distributie

sunt identice cu cele ale sangelui total unitate adult.

Concentrat trombocitar standard homolog

Concentratul trombocitar standard este o suspensie de trombocite in plasma,

obtinuta in mod aseptic prin centrifugare, dintr-o singura unitate adult de sange total
uman, preparata intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, steril si apirogen.
Dupa preparare, produsul prezinta o culoare galbuie, cu un aspect turbid la o agitatie
usoara.
Obtinerea se face printr-o prelevare de sange total proaspat, conservat la o
temperatura cuprinsa intre +18 C si 24 C, la maximum 24 ore de la colectare.
Prepararea consta in centrifugari senate si intr-o perioada finala de repaus, fara
agitatie, de cel putin o ore, cu mentinerea temperaturii intre +18 C si 24 C.
Pentru o conservare de mai mult de 24 de ore, volumul de resuspendare in plasma
anticoagulata este cuprins intre 40-60m1. Valoarea pH este cuprinsa intre 7,4 si 6,0.
Concentratul de trombocite standard este conservat la o temperatura cuprinsa intre
+20 C si +24 C, cu un dispozitiv de agitatie ienta si continua.
In caz de transportare in timpul duratei de validitate, in interiorul containerului este
mentinuta o temperature cat mai apropiata de cea de conservare.
ln functie de calitatile plasticului pungii de conservare a trombocitelor, concentratul
de trombocite standard poate fi conservat, in aceste conditii, 3 sau 5 zile.
Sunt eliminate de la distributie unitatile a caror continut prezinta alterari ale
aspectului de turbicitate, ale culorii sau existenta unor coaguli

Concentrat granulocitar unitar homolog

Concentrat granulocitar unitar homolog de origine umana este o suspensie de

granulocite intr-un volum de plasma.
Concentratul granulocitar unitar este recoltat aseptic intr-un recipient autorizat,
nchis, stern si apirogen, prin citafereza, porninand de la sangele venos a unui singur
donator a carui aptitudine pentru donarea de sange este constatata printr-un act
medical.
Recoltarea concentrat granulocitar unitar prin citafereza se face cu ajutorul unui
citoseparator automat, dotat cu un program specializat pentru afereza granulocitelor
10

Hematologie si nursing in hematologie

de la un donator supus in prealabil unui tratament medicamentos ce permite

cresterea concentratiei celulelor sanguine apartinand liniei granulocitare. Pentru
cresterea formarii stratului de granulocite este posibila utilizarea unui agent de
sedimentare a eritrocitelor de tipul hidroxi-etil starch, dextran cu greutate moleculara
mica si gelatina fluida modificata, sub forme farmaceutice autorizate.
Din punct de vedere macroscopic, concentrat granulocitar unitar se prezinta ca o
suspensie celulara intr-un lichid fara semne vizibile de hemoliza, de culoare
albgalbuie.
Volumul fiecarei unitati este sistematic inregistrat si mentionat pe eticheta. pH-ul
produsului este cuprins intre 6,5 si 7,5.
Concentrat granulocitar unitar se conserva la o temperatura cuprinsa intre +20C si
+24 C, pe o perioada de maximum 12 ore incepand cu sfarsitul prelevarii. In caz de
deschidere intentionata a pungii, in decursul pregatirii sau transformarii.
Concentratul granulocitar unitar poate fi conservat maxim 6 ore.
In caz de transportare in timpul duratei de validitate, in interiorul continatorului este
mentinuta o temperatura cat mai apropiata de cea de conservare.

Plasma prospata congelata homologa, provenita din sange total

Plasma prospata congelata homologa de origine umana provenita din sange total este
plasma obtinuta aseptic dintr-o singura unitate adult de sange total dupa separarea de
elementele celulare. Este preparata intr-un recipient autorzat, inchis, steril si
apirogen.
Separarea si debutul congelarii plasmei se fac in primele 6 ore de la prelevarea
sangelui.
Sistemul de congelare al plasmei trebuie sa permita congelarea completa a unitatii de
plasma in mai putin de 6 ore de la debutul ei, la o temperatura -30 C. Separarea si
congelarea cat mai aproape de momentul prelevarii si la o temperatura de -30 C
conserva o cantitate mai mare de factori labili ai coagularii.
Plasma proaspata congelata conserva concentratii normale ale factorilor stabili ai
coagularii, a albuminei si ale imunoglobulinelor, precum si minimum 70 % din
concentrata initiala de factor VIII, a celorlalti factori labili ai coagularii si a
inhibitorilor naturali.
11

Hematologie si nursing in hematologie

Volumul unitatii de plasma proaspata congelata este de cel putin 150m1 de plasma.
Acest volum tine cont de volumul solutiei anticoagulante si de conservare. Volumul
fiecarei unitati e sistematic inregistrat si se scrie pe eticheta unitatii.
Dupa decongelare, plasma proaspata congelata se prezinta ca un lichid limpede sau
cu o usoara turbiditate, fara semne vizibile de hemoliza.
Imediat dupa decongelare, plasma proaspata congelata confine minimum 0,7 unitati
internationale pe mililitru de factor VIII. pH-ul produsului este de 7-7,5.
Plasma proaspata congelata conservata la o temperatura -30 C are o durata maxima
de conservare de 12 luni, incepand cu ziua recoltarii.
Decongelarea plasmei in vederea utilizarii terapeutice se face la +37C, in circa 30
minute, folosind o metoda care sa asigure o temperatura constanta pe toata durata
decongelarii.
Dupa decongelare se verifica aspectul macroscopic al fiecarei unitati, pentru
eliminarea celor care ar prezenta defecte ale etanseitatii continatorului (scurgeri) sau
modificari ale aspectului normal al plasmei (floculare, alterari de culoare).
Dupa decongelare, produsul se utilizeaza de preferinta imediat sau dupa un interval
de maximum 6 ore cu mentinere la temperatura de +4C.

Tehnica transfuziei:

Primul pas in efectuarea unei transfuzii este determinarea grupei sanguine si a

factorului Rh al primitorului.
este obligatorie efectuarea testului de compatibilitate directa Jeanbreau dintre sangele
primitorului si sangele donatorului.
Aceasta proba de compatibilitate direct se face prin amestecarea pe o lam de
sticl a unei picturi de snge de la primitor eu o pictur de 10 ori mai mic din
flaconul de sange selectat pentru administrare (donator).
Daca apare o reactie de aglutinare sangele este incompatibil si acel flacon de sange
nu se va administra pacientului.
Aceasta metoda (testul de compatibilitate directa Janbreau) pune in evident
anticorpii naturali. (Cele mai multe reactii de incompatibilitate au fost descrise in
cazul grupei sanguine AII).
12

Hematologie si nursing in hematologie

Proba de compatibilitate biologica Oeleker (in vivo) verifica in plus, obligatoriu,

felul in care primitorul reactioneaza fata de sangele ce i se introduce prin transfuzie:
se regleaza ritmul de scurgere astfel incat primele 5 minute sa se scurga 10 15
pic/min supravegind pacientul. Daca apar semne ale incompatibilitatii de grup (frig,
frison cefalee, durere lombara, tahicardie, congestie a fetei transfuzia se intrerupe
si se anunta medicul. Daca nu apar aceste semne se introduc din nou 20 ml sange in
ritm mai rapid dupa care se regleaza ritmul la 10 15 pic/min continuand sa
supravegheza pacientul. Daca nu apar in continuare semne, se continua transfuzia in
ritmul indicat.
Urmeaza in continuare incalzirea singelui de transfuzat la termostat si montarea
unei truse de perfuzie prevazuta cu filtru standard de 140 microni intr-o vena
periferiea a pacientului.
Ritmul de transfuzie intravenoasa a sangelui este in general de 60 picaturi /minut, dar
acest ritm poate fi accelerat in caz de pierderi sanguine importante (soc hemoragic,
sangerare activa).
In cazul pacientilor cu afectiuni cardiopulmonare severe ritmul de infuzie va fi mai
lent, in functie de toleranta bolnavului.
Incheierea transfuziei: se retin din fiecare flacon 5 6 ml sange pentru verificari
ulterioare in caz de accidente posttransfuzionale tardive;
Ingrijiri ulterioare: se asigura o tenperatura ridicata a camerei cu 1 2 grade,
alimentatia se reia dupa 2 ore de la terminarea transfuziei (daca este permis);
In caz de necesitate se poate utiliza singe grup 0 Rh negativ (donator universal),
trebuie insa avut in vedere ca exist si donatori universali periculosi care au un
numr foarte mare de aglutinine, care vor induce reactii de hemoliza la primitor.
De aceea dac trebuie administrate cantitti mari de sange este indicat sa folosim
numai singe izogrup izoRh.

Indicatiile transfuziei
Refacerea volemiei:
Pierderi mai mici de 30%,din volum sanguin circulant se pot
substitui cu solutii macro moleculare (Dextran 40) si solutii
cristaloide.
13

Hematologie si nursing in hematologie

Pierderi mai mari de 30%,din volum sanguin circulant (1,5 litru de

sange) se utilizeaz sange (se asociaz cu solutii macromoleculare
si cristaloide).
Refacerea capacittii de transport a 02
In aceasta situatie cel mai indicat preparat de sange este concentratul
eritrocitar (masa eritrocitara).
Tratamentul tulburrilor hemostazei.
Produsele sanguine utilizate pentru tratamentul tutburarilor de coagulare
includ plasma proaspata congelata, concentratul trombocitar (masa
trombocitara) si crioprecipitatul.
Masa trombocitara are indicatii profilactice si indicatii terapeutice.
Administrarea profilactica de masa trombocitara se impune cand numarul
trombocitilor e mai mic de 20000 fiind indicata mai ales la pacientii care
urmeaza sa beneficieze de interventii chirurgicale sau manopere invazive.

Accidente transfuzionale
Pot apare in timpul transfuziei sau postransfuzional. In functie de timpul
de aparitie se descriu reactii postranfuzionale acute (in timpul sau la 2-3
ore dupa transfuzie) si cronice.
Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoliza acuta
intravasculara (10 ml de singe incompatibil sint suficienti pentru
declansarea acestei reactii cu mortalitate de peste 50% in formele grave)
Apare hemoliza severa a eritrocitelor transfuzate urmata de necroza
corticala acuta cu oligurie si anurie. Simptomatologia clinica include
durere la locul de infuzie, dispnee severa cu durere toracica,
hipotensiune arteriala, febra, greturi, varsaturi, oligurianurie. Daca
bolnavul

este

anesteziat

putem

observa

hipotensiune

severa

inexplicabila, sangerare difuza in campul operator, hemoglobinuria.

Tratmentul trebuie instituit de maxima urgenta si consta in oprirea
imediata a perfuziei, fiind obligatorie si inlocuirea trusei de perfuzie. Se
continua cu administrarea de solutii cristaloide si macromoleculare,
diuretice (manitol si furosemid) cu mentinerea unui debit urinar de 100
14

Hematologie si nursing in hematologie

ml/h , alcalinizarea urinii cu bicarbonat de sodiu. Utilizarea Dopaminei in

doze dopaminergice poate fi utila.
Alte complicatii sau reactii adverse mai irnportante sunt: infectii
bacteriene, infectii virale, reactii alergice , reactii febrile, efect
imunosupresor, hiperpotasemie, intoxicatie cu citrat. Simptomatologie:
febra, frison, dureri lombare, scaune lichide, prabusire tensionala.
reactii hemolitice transfuzionale tardive: cele mai frecvente boli
transmise prin singe sint SIDA si hepatita virala. Riscul de SIDA rmne
de 1 la 200000 unitti de snge iar riscul de hepatit non-A, non-B este de
6-8%.

Incidente transfuzionale:
Infundarea aparatului cu cheag: se schimba aparatul;
Iesirea acului din vena;
Perfrarea venei;
Coagularea sangelui venos refulat in ac (se schimba acul).

PUNCTIA OSOASA

Reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa a osului
starbatand stratul sau cortical prin intermediul unui ac.
Scop
explorator: recoltatrea maduvei pentru examinare in vedera stabilirii structurii
compozitiei si pentru studierea elementelor figurate ale sangelui in diferite faze ale
dezvoltarii lor;
terapeutic: administrarea de medicamente lichide, hidratante si nutritive precum si
transfuzia intraosoasa, recoltarea maduvei de la

persoane sanatoase in vederea

transfuzarii sale la un pacient;

Indicatii
boli hematologice;
Locul punctiei
15

Hematologie si nursing in hematologie

la nivelul oaselor superficiale usor accesibile: spina iliaca posterosuperioara, creasta

iliaca, sternul, maleolele tibiale, calcaneul, apofizele spinoase ale ultimelor vertebre
dorsale si primelor vertebre lombare;
Pregatirea
materiale : pentru dezinfectie de tip III, pentru protectie a patului,
instrumentar si materiale sterile: ace de punctie Rohr (cu varful ascutit, scurt si
prevazute cu mandren), seringi, comprese sterile, camp chirurgical, manusi, mediu de
cultura;
medicamente: anestezice, solutii perfuzabile si medicamente recomandate in cazul
punctiei terapeutice.
Pregatirea psihica a pacientului
Pregatirea fizica: se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare si coagulare;
Se aseaza pacientul in functie de locul de punctie ales;
Tehnica
Se face de catre medic ajutat de una sau doua asistente;
Medicul alege locul punctiei si dupa ce asistenta face o dezinfectie de tip III ii
serveste medicului seringa pentru anestezie;
Medicul face anestezia, ia manusile chirurgicale servite de catre asistenta si campul
chirurgical;
Asistenta dezinfecteaza locul punctiei;
Medicul executa punctia si scoate mandrinul si adapteaza seringa aspirand 1-2 ml de
maduva;
Se retrage acul de punctie si se dezinfecteaza locul punctiei protejandu-l cu un tampon;
Cealalta asistenta pe tot parcursul tehnicii supravegheaza pacientul si il mentine in
pozitie;
Supravegherea ulterioara
Se asigura repausul la pat, se supravegheaza functiile vitale si pansamentul daca este
imbibat cu sange.
Pregatirea produsului pentru laborator
Se evacueaza imediat produsul aspirat si se efectueaza frotiurile si insamantarile pe
medii de cultura;
16

Hematologie si nursing in hematologie

Reorganiarea si notarea punctiei

Accidente
Imediate: punctia alba, perfor ale organelor interne, fracturi, pneumotorax
Tardive: hematoame, osteomielita
Important
Mandrinul acului se pastreaza steril pentru a incerca desfundarea acului in cazul
punctiei albe;
Serul fiziologic se va pastra caldut in cazul in care este nevoie sa fie introdus;
Pe cale transmedulara se administreaza numai solutii izotone cu un ritm de 15 20
pic/min;
Se vor rezpecta cu strictete regulile de asepsie.

17