INTREBARI PROTETICA

ICLEANU CLAUDIA, SERIA II, GRUPA 14.

NTREBRI PROTETIC
Capitolul 2: Diagnostic casts and related procedures
1 Pentru o amprent cu alginat ce dimensiune a lingurii trebuie aleas i de ce?
R: (p. 43) Pentru o amprent cu alginat trebuie aleas lingura cea mai mare care se potrivete ntrun mod confortabil n gura pacientului, deoarece o cantitate mai crescut de material (alginat) va
asigura un raport suprafa / volum mult mai pu in susceptibil la pierdere/ absorb ie de ap, ceea ce
determin o mai mare stabilitate dimensional a amprentei.
2

Prin montarea modelelor n ocluzor, care este cauza principal de apari ie a erorilor, ce fel de
eroare apare cel mai des i unde anume?
R: (p.46) Cauza principal a erorilor este diferen a dintre pozi ia axei balama terminale a
pacientului i cea existent la ocluzor, care este semnificativ mai mic la ocluzor fa de
componenta dentar ce urmeaz a fi restaurat. Apar astfel contacte premature, mai ales pe partea
nelucrtoare.

Capitolul 5: Periodontal considerations

3 Care sunt principalele cauze de apariie a bolilor parodontale ?
R (p.147) : Principalele cauze de apari ie a bolilor parodontale sunt : placa microbian, tartrul,
pelicula dobndit, materia alb i resturile alimentare.
4

n ce clase de afectare a furcaiei radiculare este indicat i eficient, n majoritatea cazurilor,

premolarizarea?
R (p.160) : La majoritatea pacien ilor, clasele II i III de afectare a furca iei radiculare sunt cel
mai eficient tratate prin premolarizare.

Capitolul 6: Mouth preparation

5 Cnd se recomand realizarea restaurrilor din rini compozite i ce la ce trebuie s fim aten i n
momentul folosirii lor ?
R (p.180) : Rinile compozite se recomand n cazul leziunilor dentare de mici dimensiuni sau n
cazul leziunilor pe din ii frontali. n momentul folosirii lor trebuie realizat un control riguros al
umidit ii.
6

Care este linerul recomandat, atnci cnd realizm restaurri din rini compozite ?
R: (p. 185) : Se recomand folosirea unui CIS.

Capitolul 7: Principles of tooth preparation

7 De ce este necesar prepararea corect a dinilor la nivel axial, i care sunt zonele cu consecin ele
cele mai grave n cazul unei lefuiri insufieciente?
R: (p. 217) : Prepararea insuficient duce la supraconturarea viitoarei lucrri protetice, adic la
formarea de retentiviti ce duc n timp la inflama ie gingivala. Zonele cu consecin ele cele mai
grave sunt spa iile interproximale i furca iile din ilor laterali.
8

Care sunt factorii care dau cea mai mare reten ie a lucrrii protetice:
R: (p.237) : Factorii care determin cea mai mare reten ie sunt: un bont cu fe ele laterale paralele
cu axul lung al dintelui, o suprafa mare de contact, o suprafa rugoas a bontului i folosirea

unui ciment de tipul rinilor adezive.

Capitolul 13: Implant-suported fixed prostheses
9 La ce distan dintre osul alveolar interdentar i contactul interproximal va fi prezent sau nu
papila interdentar?
R (p.393) : La o distan ntre osul alveolar i contactul interproximal mai mic de 5 mm va fi
prezent papila interdentar, iar la o distan mai mare de 8 mm, de obicei, aceasta nu va exista.
10 Ce distan minim trebuie s existe ntre implant i fa ele oral, respectiv vestibular a osului
alveolar?
R ( p. 392) : ntre implant si fe ele oral respectiv vestibular a osului alveolar trebuie asigurat o
grosime osoas de minim 1 mm.
Capitolul 14: Tissue management and impression making
11 De ce nu este recomandat folosirea repetat a firului de evic iune gingival ?
R ( p. 437) : Folosirea repetat a firului de evic iune gingival poate determina retrac ie gingival.
12 Care sunt avantajele i dezavantajele polieterilor i la ce trebuie s avem grij n momentul
folosirii lor?
R ( p. 442) : Avantaje: stabilitate dimensional, fidelitate crescut, timp scurt de priz i exist i o
variant de amestecare auto.
Dezavantaje: Sunt foarte rigizi dup priz, se mbib cu fluide i au un timp scurt de
lucru.
Trebuie s avem grij n momentul dezinser iei amprentei de pe cmpul protetic deoarece exist
riscul fracturrii dinilor.
Capitolul 15. Interim fixed restorations
13 Care sunt criteriile biologice pe care trebuie s le satisfac o lucrare protetic provizorie?
R: (p 466 468) : O lucrare protetic provizorie trebuie s asigure: protec ie pulpar, sntatea
esutului parodontal, compatibilitate ocluzal i prevenirea fracturrii bontului .
14 De ce nu sunt indicate rinile acrilice la realizarea unei lucrri protetice provizorii pe bonturi
vitale?
R (p.479) : Rinile acrilice dau o reac ie puternic exoterm n momentul polimerizrii, reac ie ce
poate afecta pulpa din ilor vitali.
Capitolul 16. Communicating with the dental laboratory
15 Care sunt responsabilit ile medicului dentist n rela ia sa cu tehnicianul ?
R (p.509) Medicul dentist trebuie s: ofere instruc iuni, s trimit amprente, nregistrari de ocluzie
etc. foarte precise, s verifice adaptarea lucrrilor, s transmit materialul, culoarea din care se
vrea lucrarea protetic, s dezinfecteze tot ceea ce trimite n laborator i s returneze lucrarile care
nu se potrivesc.
16 n cazul unei lucrri protetice metalo ceramice, cnd este recomandat proba lucrrii?
R ( p.523) : n cazul unei lucrri metalo-ceramice este recomandat proba lucrrii dup realizarea
componentei metalice, nainte de aplicarea componentei fizionomice ( cermica).
Capitolul 17: Definitive casts and dies
17 Care sunt cerin ele pe care trebuie s le ndeplineasc modelul?
R: (p. 526) : Modelul trebuie s reproduc att suprafe ele preparate ct i cele nepreparate ale

dintelui / din ilor de restaurat, din ii imediat adiacen i prepara iei nu trebuie s prezinte goluri,
suprafeele care sunt implicate n ocluzie sau propulsie trebuie s permit pozi ionare ct mai bun
a articulaiei i toate esuturile moi relevante trebuie reproduse.
18 Care este relaia intermaxilar cea ma bun dup care trebuie s se fac montarea modelului de
lucru?
R (p.544) : Relaia intermaxilar cea mai bun dup care trebuie s se fac montarea modelului de
lucru este relaia centric, deoarece aceasta i permite doctorului s studieze toate micrile
efectuate de mandibula pacientului.
Capitolul 18: Wax patterns
19 Pe ce suprafe e ale bontului se aplic die spacer i care este grosimea ideal pentru stratul de
ciment?
R (p. 556-557) : Die spacerul se aplic pe toate suprafe ele bontului, exceptnd zona imediat
adiacent cu marginea lucrrii. Spaiul ideal pentru ciment trebuie s fie ntre 20 si 40 de microni.
20 De ce este necesar o amprent care s nregistreze minim 0,5 mm sub prepara ie ?
R ( noti e curs 2) : Dac medicul realizeaz o amprent ce nregistreaz minim 0,5 mm sub
preparaie, i furnizeaz profilul de emergen al dintelui, ce ajut tehnicianul s realizeze o
machet foarte precis a fetelor axiale ale dintelui.
Capitolul 19: Framework design and metal selection for metal ceramic restorations
21 Cum putem afla ce cantitate de aliaj este necesar pentru realizarea unei lucrri protetice fixe?
R: ( notie curs 4) : Pentru a afla ce cantitate de aliaj este necesar pentru realizarea unei lucrri
protetice se poate folosi formula:
Greutatea machetei de cear x densitatea aliajului/ densitatea cerii
22 De ce nu se mai folosete Cu pentru a mri duritatea aliajelor high-noble , n lucrrile metalo
ceramice ?
R : ( p.606) : S-a renunat la folosirea Cu, deoarece acesta modific, n timp, culoarea ceramicii
folosite pentru componenta fizionomic.
Capitolul 20: Pontic design
23 Prin ce se caracterizeaz Clasa a II-a a clasificrii modificrilor crestei edentate dup Siebert?
R (p.619) : Modificrile tip clasa II a crestei edenrate sunt caracterizate prin pierderi n sens
vertical de esut osos.
24 Care sunt paii ce trebuie urma i pentru a pstra arhitectura alveolar a unei bree edentate?
R (p.623) : Pentru a pstra arhitectura alveolar a breei edentate trebuie s : se realizeze o
extracie atraumatic, s se realizeze un raport cu creasta tip ovat , s se realizeze o lucrare
protetic provizorie, extins apical cu 2,5 mm, ce trebuie s albeasca mucoasa la aezarea pe
cmpul protetic i trebuie s se men in 12 luni dup extrac ie.
Capitolul 21: Retainers for partial removable dental prostheses
25 Care este metoda indirect-direct de realizare a unei coroane pentru o protez mobilizabil deja
existent?
R (p. 665) : Pentru a realiza o coroan prin metoda indirect direct, se reface forma ini ial a
bontului cu rin acrilic autopolimerizabil, coroana din acrilat realizat se transfer pe modelul
de lucru unde sunt corectate eventualele defecte cu cear i apoi se realizeaz procesul uzual de
turnare a viitoarei coroane.

26 Ce trebuie s respecte designul cro etelor protezelor mobilizabile?

R ( p. 652) : Designul trebuie s permit ca for ele exercitate n timpul mi crilor masticatorii
i n timpul insertiei i dezinser iei protezei s se transmit n axul lung al din ilor fr a
produce leziuni, trebuie s respecte cerin ele pacientului i s permit autocur irea.
Capitolul 22 : Investing and casting
27 Care sunt cele trei tipuri de expansiune ale materialului de ambalat ?
R: (p.687) : Cele trei tipuri de expansiune sunt : expansiune de priz, expansiune higroscopic i
expansiune termic.
28 Cum ne putem da seama c sunt gata de turnare aliajele de tipul Ni-Cr i Co?
R (p. 698) : Lingourile de Ni-Cr sau Co sunt gata de turnare atunci cnd, sub ac iunea cldurii,
marginile ascu ite ale lingoului ncep s se rotunjeasc.
Capitolul 23: Description of color, color-replication process, and esthetics
29 Care sunt cele 3 propriet i ale culorilor?
R ( p.710) : Cele trei propriet i ale culorilor sunt : satura ia( chroma) , nuan ( hue) i
strlucire ( value ).
30 Care sunt culorile indicate pentru cabinetul dentar, uniforma doctorului i a asistentei pentru a nu
afecta evaluarea coloristic ?
R (p. 714) : Se recomand pastelurile sau griurile neuter, cu o satura ie de maxim 4 unit i pe
scara Munsell.
Capitolul 25 : All-ceramic restorations
31 Cnd este cel mai greu de respectat principiul esthetic cu ajutorul restaurrilor integral ceramic ?
R (p. 796) : Cel mai dificil de respectat principiul esthetic n realizarea unei lucrri protetice fixe
este atunci cnd trebuie restaurat doar unul dintre cei doi incisivi centrali superiori.
32 Care sunt slbiciunile sistemului Cerec pentru coronae total ceramice?
R ( p. 790) : Slbiciunile sistemului Cerec sunt imprecizie a nchiderii marginale i relief ocluzal
ters.
Capitolul 26: Resin- bonded fixed dental prostheses
33 Care sunt principalele e luri ale protezelor fixe cimentate cu r ini?
R (p. 805) : Principalele e luri ale protezelor fixe cimentate cu r ini sunt: nlocuirea din ilor
lips i conservarea e suturilor dentare.
34 Care sunt avantajele protezelor fixe cimentate cu r ini?
R (p.811) : Avantaje : Conservare de e sut dentar, prepara ia este limitat de obicei la nivelul
smal ului, apar rar leziuni ale pulpei dentare, nu este necesar anestezia naintea lefuirii, se pot
plasa n ntregime supragingival, nu este necesar mereu realizarea unei proteze provizorii,
timpul de lucru este foarte mic i proteza poate fi corectat ulterior.
Capitolul 27: Fiber-reinforced composite fixed prostheses
35 Care sunt indica iile protezelor fixe integral composite?
R (p. 832-833) : -restaurarea din ilor antagoni ti unei PPM sau PPT, care au cerin e estetice
ridicate ,
- Pentru a scade for ele exercitate pe din ii antagoni ti
- Realizarea de prepara ii conservatoire , intracoronare pe din ii stlpi
- Posibilitatea de a lega conectorul de dintele stlp
- La pacien ii cu alergii la metale

Metoda rapid de realizare a unei proteze fixe provizorii

36 Cum se poate corecta culoarea unei lucrri protetice integral composite?

R ( p. 840) : Culoarea se poate corecta prin alegerea unei r ini de cimentare mai nchis sau mai
deschis.
Capitolul 28: Connectors for partial fixed dental prostheses
37 Care sunt cele dou clase mari de conectori pentru PFDP?
R ( p. 843-845) : Cele dou clase mari de conectori sunt : conectori rigizi i conectori non-rigizi.
38 Care sunt cele trei tipuri de conectori rigizi ?
R ( p. 847) : Cele trei tipuri de conectori rigizi sunt : cast connectors, soldered connectors i loop
connectors.
Capitolul 29 : Finishing the cast restoration
39 Care este obiectivul principal n finisarea fe ei interne a lucrrii protetice?
R ( p. 870) : Obiectivul principal este minimalizarea disolu iei stratului de ciment.
40 Care este obiectivul principal al finisrii marginii externe a unei lucrri protetice?
R ( p. 878) : Prin finisarea marginii externe a unei lucrri protetice se urmre te realizarea unei
suprafe e ct mai fine care sa se continuie cu marginea prepara iei.
Capitolul 30 : Evaluation, characterization and glazing
41 Cum se decimenteaza o lucrare protetic provizorie?
R ( p. 887) : O lucrare protetic provizorie se decimenteaz prin aplicarea u oar a unui
hemostats sau Backhaus towel clamp pe fe ele vestibular sau oral, i se ncearc mobilizarea
lucrrii cu miscri vestibule-orale. Se mai pot folosi i special band removers.
42 Cu ce se poate verifica prezen a sau absen a punctelor de contact ?
R ( p. 894) : Prezen a sau absen a punctelor de contact se poate verifica cu banda Miller.
Capitolul 31 : Luting agents and cementation procedures
43 Care este cimentul de elec ie pentru cimentrile provizorii ?
R (p. 909) : Cimentul de elec ie pentru cimentrile provizorii este pasta oxid de zinc eugenol.
44 Care sunt tipurile de cimenturi pentru cimentrile definitive?
R ( p. 910 913) fosfat de zinc
-policarboxilat de zinc
- cimenturi ionomere de sticl
-Zoe ranforsat
- Cimenturi ionomere de sticl modificate cu r ini
- cimenturile pe baz de r ini
Capitolul 32: Postoperative care
45 Care sunt metodele de prevenire a cariilor de la nivelul rdcinii ?
R ( p. 932) : Principalele metode de prevenire a cariilor de la nivelul rdcinii sunt : corectarea
dietei i realizarea de fluorizri.
46 Cnd este foarte dificil de detectat clinic fractura unui conector?
R ( p. 936) : Fractura unui conector este greu de detectat atunci cnd din ii lips prezint un bun

support osos i mobilitate minim.

Capitolul 1
Ce cuprinde examenul intraoral? P12
Examinarea tesuturilor moi, dintilor si a parodontiului. Se examineaza limba, planseul
bucal, vestibulul bucal, mucoasa obrajilor, palatul dur si palatul moale.
2 Ce informatii putem obtine cu ajutorul radiografiilor panoramice? P20
Radiografiile panoramice furnizeaz informaii utile privind prezen a sau absen a din ilor.
Ele sunt deosebit de utile n evaluarea molarilor de minte i incluziilor, evaluarea osului nainte de
plasarea implantelor, i de screening al crestei edentate pentru evidentierea(detectarea) resturilor
radiculare incluse.
Capitolul 5
1 Care sunt tipurile de mucoasa din cavitatea bucala? P145
1 Mucoasa masticatorie (keratinizata, fixa)- acopera gingia si palatul dur
2 Mucoasa de captusire mobila si pasiv mobila- buze, obraji, planseu bucal, funduri de sac
3 Mucoasa specializata (senzoriala)- acopera dorsul limbii
2. Mentionati o situatie in care este indicata amputarea radiculara la un dinte pluriradicular
Pierdere osoasa verticala severa care implica o radacina la un molar mandibular sau una/doua
radacini la un molar maxilar.
Capitolul 6
1. Care sunt cele 2 metode de alungire a coroanei clinice? P190
1 Chirurgical
2 Extruzia orto-periodontica
2. Mentionati 2 din obiectivele primare ale slefuirii selective. P197
1 Redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor de pe
suprafetele inclinate si crearea unor contacte de tip cuspid-fosa.
2 Imbunatatirea reliefului ocluzal sters prin accenuarea santurilor si a formei cuspizilor.
Capitolul 7
1 Care este riscul major in plasarea subgingivala a pragului? La ce poate duce? P217
Risc de lezarea insertiei epiteliale, care poate duce la imbolnavirea parodontala.
2 In ce consta principiul mecanic in prepararea dintilor in privirea realizarii unei lucrari protetice?
P226
1 Asigurarea formei de retentie
2 Asigurarea formei de rezistenta
3 Prevenirea deformarii restaurarii protetice
Capitolul 13
1 Care este distanta minima permisa intre 2 implante, si cea dintre implant si dintele vecin? P387
Distanta dintre 2 implante trebuie sa fie de minim 3mm si cea dintre implant si dintele vecin
minim 1mm.
2 2 indicatii ale implantelor in edentatiile partiale. P381
1 Edentatia unidentara
2 Bresa lunga realizarea unei punti lungi nu ar avea un prognostic bun
Capitolul 14
1. Care sunt cele 3 bai folosite pentru hidrocoloizii reversibili? P457
1 baie de lichefiere (100oC)
2 baie de depozitare (65oC)
3 baie de aducere la temperatura de lucru (40oC)
2. Cum se dezinfecteaza amprentele realizate din materiale hidrofile? P461
1

1.

2.

1
2
1
2

1
2
1
2

1
2
1

Prin pulverizarea dezinfectantului pe suprafata amprentei si pastrarea acesteia intr-o punga din
plastic. Amprentele din materiale hidrofile nu se scufunda in lichidul dezinfectant pentru ca au
tendinta de a absorbi apa si prin consecinta de a se deforma.
Capitolul 15
Scrieti 3 proprietati ideale ale materialelor de protezare provizorie. P477
1 manipulare usoara: timp de lucru adecvat, modelare usoara, preparare rapida
2 biocompatibilitate: nontoxic, nonalergic, nonexotermic
3 stabilitate dimensionala la priza
Proprietati ideale ale materialului de cimentare provizorie. P498
1 solubilitate redusa
2 eliminarea excesului de material se face usor
3 compatibilitate chimica cu materialul de restaurare provizorie
Capitolul 16
Alegerea tipului lucrarii protetice precum si a materialului din care se va realiza este datoria cui?
Medicului dentist. Medicul va trimite tehnicianului instructini scrise referitoare la tipul lucrarii si
materialul folosit.
Ce fel de prag se realizeaza pentru o coroana total ceramica? P512
Prag drept cu unghiuri rotunjite, si cu suprafata foarte neteda.
Capitolul 17
Care sunt cele 2 caracteristici esentiale pe care trebuie sa le aiba materialul pentru modele? P528
Precizie dimensionala si rezistenta la abraziune (la procedurile efectuate pentru realizarea
machetei).
Daca se constata, la demularea amprentei, lipsa de material la nivelul limitei cervicale a
preparatiei, cum se poate rezolva aceasta problema? P541
In acest caz trebuie reluata amprenta.
Capitolul 18
Cum asiguram un punct de contact ferm cu dintele vecin in timpul machetarii? P568
Se zgarie putin fata proximala a dintelui vecin (pe model) in zona punctului/suprafetei de contact
apoi se adauga ceara pe suprafata proximala a machtei realizand contactul proximal.
De ce trebuie realizata o trecere lina dintre suprafata restaurarii si cea a dintelui? P578
Pentru a preveni formarea placii la acest nivel.
Capitolul 19
Cum ralizam practic o grosime uniforma a ceramicii la o corana metaloceramica? P591
Modelam cu ceara intreaga coroana (ca si cum ar fi pentru o coroana total metalica) si apoi
reducem un strat uniform de pe toate suprafetele machetei.
Unde trebuie plasata jonctiunea metal-ceramica fata de contactele ocluzale? P591
Jonciunea metal-ceramica nu se plaseaza in zone de contact ocluzal, ea trebuie plasata la cel putin
1,5mm distanta de stopul ocluzal.
Capitolul 20
Care este avantajul corpului de punte suspendat?
Este igienic, permite accesul pentru curatire si autocuratire.
In ce zona este indicat corpul de punte oval?
In zonele cu cerinta estetica mare, la dintii: incisivi, canini, si premolari maxilari.
Capitolul 21
Reciprocitate: Definitie. P656
Mecanismul prin care forta laterala generata de trecerea portiunii active a crosetului pe
convexitatea dintelui, este neutralizata de forta laterala opusa a bratului opozant (in momentul
inserarii/dezinserarii protezei).
De ce este necesara, de multe ori, slefuirea fetelor linguale ale molarilor inferiori in vederea
realizarii unei proteze partiale mobile? P659

1
2

1
2

2.

Datorita inclinarii linguale a molarilor inferiori, si este necesara reducerea pentru obtinerea unui ax
de insertie/dezinsertie a protezei.
Capitolul 22
In ce zona se ataseaza tija de turnare de macheta? P683
Tija de turnare se ataseaza de cel mai voluminos cuspid nefuncional.
Care este riscul in cazul in care grosimea materialului de ambalare care acopera macheta este mai
mica de 6mm?
Daca grosimea peretelui ambalajului este mai mica de 6mm, exista riscul fracturarii peretelui in
timpul patrunderii aliajului in tipar in timpul turnarii.
Capitolul 23
De ce pacientul trebuie examinat avand ochiul examinatorului la acelasi nivel cu dintii? P724
Ochiul examinatorului trebuie sa fie la acelasi nivel cu dintii astfel incat partea cea mai sensibila la
culoare a retinei sa fie folosita.
Cate culori contine cheia de culori Vitapan 3D Master? Si cate grupuri de luminozitati are? (note
de curs Dr. Drafta p90)
Cheia de culori Vita 3D Master contine 26 culori impartite in 5 grupuri de luminozitati.
Capitolul 25
Care este avantajul major al coroanelor total ceramice fata de cele metaloceramice? Si ce
dezavantaje au fata de ele? P795
Avantajul coroanelor total ceramice: sunt cele mai estetice
Dezavantaje: - risc de fractura
- inchiderea marginala este inferioara coroanelor metaloceramice.
Cat timp lasam gelul de gravare pe suprafata interna a coroanei total ceramice realizata din
ceramica feldspatica? P799
5 minute.
Capitolul 26
Scrieti 2 avantaje ale puntilor colate agregate prin cimentare adeziva cu rasini. P811
- Sacrificiul tesutului dentar dur este minim, deobicei limitat la nivelul smaltului, asadar potentialul de
traumatizare pulpara este mai mic.

- Agregarea este facuta de obicei supragingival -> iritatia parodontala este minima
3 indicatii ale puntilor colate agregate prin cimentare adeziva cu rasini. P812
- inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescenti
- creasta edentata de intindere mica

- inlocuirea unui singur dinte lateral

1

Capitolul 27
Indicatii ale puntilor compozite armate cu fibra de sticla. P834
Cand e nevoie de rezultate estetice optime
La preparatii conservative ale dintilor stalpi
La nevoia de a reduce uzura dintilor antagonisti
La indivizii cu alergii la metale
Contraindicatii ale puntilor compozite armate cu fibra de sticla. P834
creste edentate lungi (2 dinti lipsa sau mai mult)
pacienti cu obiceiuri parafunctionale
dinti antagonisti din ceramica neglazurata
pacienti cu abuz de alcool
Capitolul 28
In ce situatie sunt indicati conectorii non-rigizi? P845
In situatia in care nu este posibila prepararea dintilor stalpi cu un ax de insertie comun.

2
1
2

Cand este indicat conectorul in bucla la punti? P847

In cazul diastemei, pentru a nu se vedea conectorul.
Capitolul 29
Cat trebuie sa fie spatiul, pentru ciment, dintre coroana si bont? P871
Spatiul trebuie sa fie de 25-35 microni.
Cum trebuie sa fie marginile externe ale coroanei turnate? P878
Marginile externe trebuie sa fie foarte bine finisate si lustruite, si trecerea dintre
restaurare spre dinte trebuie sa fie cat mai neteda.
Capitolul 30
Care este secventa evaluarii piesei protetice ajunse in cabinet? P888
1 Contactele proximale
2 Integritatea marginala
3 Stabilitate
4 Ocluzie
5 Characterizare si glazura
De ce la nivel marginal, restaurarea protetica trebuie sa fie foarte bine adaptata si cu distanta cat
mai mica intre restaurare si coletul dintelui? P890
Pentru a limita solubilizarea cimentului la acest nivel.
Capitolul 31
Scrieti 5 caracteristici ale cimentului ideal. (note de curs, Dr. Drafta P125)
1 S aib timp de lucru lung
2 S furnizeze o bun sigilare
3 S nu fie toxic pentru pulp
4 S aib proprieti mecanice bune
5 S fie tixotrop
Clasificarea cimenturilor folosite in cimentarea definitiva. (note de curs, Dr. Drafta P126)
1 Cimentul fosfat de zinc
2 Cimentul policarboxilat
3 Cimentul glas-ionomer
4 Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
5 Cimentul compomer
6 Cimentul compozit
Capitolul 32
Care este factorul cel mai important care ajuta la mentinerea indelungata a lucrarilor protetica in
cavitatea bucala? P929
Igiena bucala, care este obligatorie pentru a mentine sanatatea tesuturilor bucale si
longevitatea restaurarii protetice.
Cand este chemat pacientul la primul control dupa cimentarea unei proteze dentare fixe? Si ce
verifica medicul? P929
Pacientul este chemat la 7-10 zile de la cimentarea lucrarii, pentru verificarea sulcusului
gingival, care trebuie sa ramana curat, fara urme de ciment rezidual, sunt verificate si toate
aspectele ocluzale.

Capitolul 1
I1) Cum influenteaza afectiunile medicale generale, tratamentul stomatologic? (Rosenstiel, pag. 6)
R1) Afectiunile medicale generale de care sufera pacientul pot fi impartite in 4 categorii, in functie de
modul in care influenteaza tratamentul stomatologic. Astfel, exista:
- Afectiuni care interactioneaza cu metoda de tratament (exemplu: orice boala care implica premedicatie

cu antibiotice, orice boala tratata cu anticoagulante orale sau corticosteroizi, sau reactii alergice la
medicamente in antecedente)
-Afectiuni care altereaza planul de tratament ( ex: radioterapie in antecedente, anomalii de coagulare
sanguina, varste extreme, boli in faza terminala). In aceste cazuri este de asteptat ca raspunsul pacientului
la tratament sa fie modificat, cu afectarea consecutiva a prognosticului.
- Boli sistemice cu manifestari orale ( sindromul bucal)- ex: boala parodontala poate avea drept cauza
diabetul, menopauza, graviditatea sau tratamentul cu anticonvulsivante. In caz de reflux gastro-esofagian,
bulimie sau anorexie nervoasa, smaltul dentar poate fi erodat. Anumite medicamente au efecte adverse ce
pot mima o afectare a articulatiei temporomandibulare sau pot reduce fluxul salivar.
- Posibil factor de risc pentru dentist sau personalul auxiliar ( ex: pacienti suspectati sau confirmati ca
purtatori cronici de hepatita B, SIDA, sau de sifilis). Pentru a asigura un control optim al bolilor
infectioase, in cabinetele dentare trebuie sa se instituie Precautiile Universale care presupun controlul
corect si complet impotriva bolilor transmisibile in cazul tuturor pacientilor, nu doar in cazul celor
confirmati a fi purtatori.
I2) Enuntati criteriul I, clasa I pentru clasificarea ACP a edentatiilor partiale ( Note de curs, Formele
clinice si clasificarea edentatiilor partiale, pagina 7)
R2) Criteriul 1 ntinderea i topografia breelor edentate
Clasa 1 Arcade ideale sau minim afectate de edentaie
Brea edentat unic, localizat la o singur arcad, care ndeplinete una din urmtoarele condiii:
-Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
-Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
-Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari sau un premolar i un
molar

Capitolul 5
I7) Care sunt indicatiile amputatiei radiculare?(Rosenstiel, cap 5, pag 160)
R7) Indicatiile amputatiei radiculare sunt urmatoarele:
- Retractie osoasa severa ce afecteaza una din radacinile unui molar mandibular sau una-doua radacini la
un molar maxilar
- Afectare furcala ce nu se poate trata prin odontoplastie-osteoplastie
- Fracturi verticale sau orizontale ale radacinilor sau dintilor, consecutive unor traumatisme sau
tratamentului endodontic
- Convergenta radiculara nefavorabila ce exclude posibilitatea de tratament conservator
- Carii severe
- Rezorbtie interna sau externa
-imposibilitatea tratarii corecte a unui canal radicular
- Dehiscente severe si sensibilitate radiculara ce exclud grefarea osoasa
- Afectarea unui dinte stalp intermediar ce sustine un corp de punte lung
- Extractie strategica a unei radacini dentare in vederea imbunatatirii prognosticului dintelui adiacent
I8) Care sunt cele mai folosite metode de restaurare a dintilor rezultati in urma rezectiei apicale?
( Rosenstiel, cap 5, pag 162)
R8) Cele mai comune metode de restaurare in cazul rezectiei apicale sunt:
- Radacina restanta este tratata ca un dinte individual
- Dintele astfel tratat este utilizat ca dinte stalp pt o proteza dentara fixa sau o proteza partiala

mobilizabila
Premolarizare: radacinile individualizate ale molarului astfel tratat vor fi restaurate cu morfologie
caracteristica premolarilor
Tratament minim invaziv: restaurarea radiculara cu amalgam si adaptare ocluzala

Capitolul 6
I9) Care sunt criteriile de alegere a materialului de restaurare coronara? ( Rosenstiel, cap 6 pag 178)
R9) Alegerea materialului de restaurare depinde de gradul de distrugere coronara, de planul de tratament
in ansamblu si de preferintele operatorului. Trebuie luate in considerare efectele prepararii ulterioare a
dintelui asupra retentiei si rezistentei acestuia in vederea acoperirii cu proteza dentara fixa.
I10) Terapia reparatorie mucozala (Rosenstiel, cap 6, pag 187)
R10) Latimea gingiei atasate keratinizate poate fi crescuta prin grefare chirurgicala, ca parte a prepararii
cavitatii bucale inainte de tratamentul restaurator. Desi latimea optima a benzii de gingie necesara pentru
sanatatea parodontala pe termen lung este discutabila, iar concluziile sunt dificil de tras, cantitatea de
gingie atasata este un criteriu important ce trebuie atent evaluat. Este recomandat ca un dinte restaurat cu
o proteza fixa ce patrunde in santul gingival sa aiba cel putin 5mm de gingie keratinizata, din care 3 mm
sa fie gingie atasata. Cand este prezenta mai putina gingie atasata, sau in zonele de retractie gingivala, ar
trebui luata in considerare augumentarea gingivala.
Capitolul 7
I11) Care sunt principiile prin care se conserva structurile dure dentare? ( Rosenstiel, cap 7, pag 214)
R11) Tesuturile dure dentare pot fi conservate urmand urmatoarele principii:
-utilizarea coroanelor partiale in defavoarea celor totale
- prepararea dintilor cu un unghi de convergenta minim intre peretii axiali
- prepararea suprafetei ocluzale prin reducere,urmarind planul anatomic pentru a da o grosime uniforma
restaurarii
- prepararea suprafetelor axiale astfel incat sa se obtina o grosime maxima a structurii dentare restante ce
incojoara tesuturile pulpare; daca este necesar, se indica repozitionare ortodontica, ceea ce permite ca
dintii sa fie preparati cu o convergenta axiala mai redusa, cand alinierea dintilor nu este in totalitate
optima pentru a se adapta la preparatii pentru proteze fixe
- selectarea unei geometrii marginale conservative si compatibile cu celelalte principii de preparare a
bontului
- evitarea extensiei apicale inutile a preparatiei
I12) Avantaje, dezavantaje, indicatii- prag rotunjit ( chamfer) ( Rosenstiel, capitolul 7, pag 220)
R12) Avantaje:
-margini de grosime adecvata cu o localizare mai usor de controlat
-limita preparatiei bine definita
-ofera tehnicianului spatiu suficient pt modelarea marginala a restaurarii
-nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare si menajeaza biologic pulpa
-cimentul poate reflua
-preparare simpla si unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress
Dezavantaje:
-prepararea necesita atentie suplimentara pt a evita crearea unor margini de smalt nesustinut
-la coroanele cu dimensiuni reduse pot aparea probleme de retentie
Indicatii:

-coroane metalice turnate

-la coroanele mixte metalo-ceramice si la corone partiale, la care inchiderea marginala se face pe metal
Capitolul 13
I13) Ce este capa de vindecare? ( Rosenstiel, cap 13, pag 399)
R13) Capa de vindecare, cunoscuta si ca surub temporar sau capa de vindecare periimplantara este o piesa
metalica ce are rolul de a acoperi partea transmucozala a implantului dentar si de a proteja filetul interior
si suprafetele adiacente pe perioada vindecarii osoase si pana la ancorarea protezei implanto-purtate.
I14) Ce sunt i cum se folosesc analogii, la protezarea pe implanturi? (Rosenstiel, cap 13, pag 409)
R14) Analogii sunt fabricati pentru a reprezenta cat mai exact partea superioara a stalpilor sau corpurilor
implantari la nivelul modelelor de laborator. Prin urmare ei pot fi clasificati in analogi ai stalpilor
implantari si analogi ai corpilor implantari. Ambele tipuri se insurubeaza direct la nivelul amprentei cand
aceasta este scoasa din cavitatea bucala. Amprenta finala va trebui sa fie turnata in ghips dentar pentru
realizarea modelului de laborator. Tesuturile gingivale pot fi reproduse prin injectarea unui elastomer
pentru a reproduce cat mai fidel tesuturile moi din jurul analogului. Aceasta procedura va facilita si
inlaturarea amprentei de la nivelul modelului de lucru fara aproduce fisuri la nivelul acestuia
Capitolul 14
I15) Care sunt elementele pe care trebuie sa le inregistreze o amprenta corecta (caz ideal)? (Note de curs,
Amprentarea in protetica fixa, pag 4)
R15) Ideal, n etapa de amprentare, se transmit n laboratorul de tehnic dentar urmtoarele elemente:
1. Dinii stlpi:
- Suprafeele preparaiilor;
- Limita cervical a preparaiilor;
- Zonele rmase nepreparate de la nivelul dinilor stlpi (0,5 mm. dincolo de limita preparaiei, zon
important pentru obinerea unui profil de emergen gingival corect al viitoarei coroane);
- Forma parodoniului marginal;
2. Suprafeele crestelor edentate;
3. Suprafeele dinilor vecini ai viitoarelor restaurri protetice;
4. Suprafeele dinilor omologi ai viitoarelor restaurri;
5. Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate;
6. Relaiile mandibulo-maxilare de ocluzie; nregistrrile interocluzale fac obiectul unei tratri distincte,
ns din punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei n cadrul etapei de amprentare.
I16) Enumerati substantele astringente folosite pentru evictiunea gingival si descrieti succint una din ele
(Note de curs, Amprentarea in protetica fixa, pag 7)
R16) Substanele astringente folosite pentru evictiunea gingival sunt urmatoarele:
- Clorura de aluminiu
- Sulfatul de fier
- Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu(alaun)
- Sulfatul de aluminiu
- Epinefrina
-Decongestionanti nazali sau oftalmici
Epinefrina trebuie utilizat cu precauie deoarece poate cauza creterea ritmului cardiac, creterea forei
contraciilor cordului, tahipnee, hipertensiune arterial i anxietate, fiind total contraindicat la pacienii
cardiaci

Capitolul 15
I17)Care sunt caracteristicile unui material provizoriu ideal? (Rosenstiel, cap. 15, pag 477)
R17) Caracteristicile unui material provizoriu ideal:
-manipulare confortabila: timp de lucru adecvat, modelare usoara, timp de priza rapid
-biocompatibilitate: netoxic, nonalergic, nonexotermic
-stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
-usurinta in solidificare si polizare
-rezistenta la abraziune
-aspect placut: transluciditate, controlul culorii, stabilitatea culorii
-acceptat de pacient: neiritant, fara miros
-usurinta in adaugare sau reparare
-comptabilitate chimica cu agentii de cimentare provizorie
I18) Care sunt caracteristicile unui ciment provizoriu ideal? (Rosenstiel, cap 15, pag 498)
R18) Caracteristicile unui agent de cimentare ideal:
-etanseizare impotriva fluidelor orale
-rezistenta impotriva fortelor de dizlocare
-solubilitate scazuta
-compatibilitate chimica cu cimentul definitiv si cu materialul de protezare provizorie
-comoditate in dozare si amestecare
-usurinta in refluarea excesului
-timp adecvat de lucru si timpu scurt de priza
Capitolul 16
I19) Enumerati obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar cu care colaboreaza pentru
realizarea lucrarilor protetice fixe. (Rosenstiel, cap 16, pag 509)
R19) Fata de tehnician, medicul are obligatia sa trimita:
- Instructiuni scrise cu privire la lucrare si la materiale si sa pastreze o copie a acestor
instructiuni si in cabinet
- Amprente corecte, modele, inregistrari interocluzale ( dupa caz)
- Inregistrarea limitelor preparatiei, zonelor de foliere si/sau gravare, proiectul protezei (dupa
caz)
- Descriptorii cromatici sau echivalente( desene, mostre, fotografii)
- Aproba modificarile propuse de laborator sau clarifica instructiunile
- In cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze in laborator toate modelele,
piesele intermediare si piesele protetice
- Respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si
asigura transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea
I20) Detaliile despre conectori in autorizatia de munca ( Rosenstiel, cap 16, pag 520)
R20)Autorizatia de munca ar trebui sa specifice care conectori trebuie turnati, care trebuie imbinati
preceramic sau postceramic. Ordinea procedurilor planificate trebuie indicate si discutata cand este
necesar sau atunci cand claritatea protocolului de lucru trebuie reevaluata. In cazul in care conectorii
nonrigizi sunt necesari, ar trebui specificate tipul conectorilor si parcursul de asezare.
Capitolul 17
I21) Cum se controleaz corectitudinea montrii n ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei

proteze fixe?
R21) Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru inainte de a
inaintea etapele de lucru spre laborator. Aceasta se poate realize foarte usor prin simpla comparative a
pozitionarii stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu cele relizate la nivelul modelelor
de lucru. Atat hartia cat si ceara de articulatie sunt foarte folositoare in aceasta etapa. Pentru o mai mare
sigurantza se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluziei, pentru a fi comparata cu prima, folosind
tehnica de montare in articulator cu ajutorul santurilor de reper.
I22) Ce este modelul definitiv? ( Rosenstiel, cap 17, pag 553)
R22) Modelul definitiv este o replica a suprafetelor dentare, a crestelor edentate si/sau alte structuri ale
arcadelor dentare si/sau structuri faciale, folosit pentru fabricarea restaurarilor protetice
Capitolul 18
I23) Ce este profilul de emergenta? ( Rosenstiel, cap 18, pag 587)
R23) Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact
I24) Ce sunt cuspizii de sprijin? (Rosenstiel, cap 18, pag 588)
R24) Cuspizii de sprijin sunt acei cuspizi sau margini incizale ale dintilor care intra in contact si sustin
pozitia de intercuspidare maxima. In mod normal, acesti cuspizi sunt reprezentati de cuspizii vestibulari ai
premolarilor si molarilor mandibulari, cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari si marginile
incizale ale dintilor frontali mandibulari
Capitolul 19
I25) Alegerea metalului din punctul de vedere al contractiei/dilatatiei termice (Rosenstiel, Cap 19, pag
605)
R25) Coeficientul linear al dilatatiei termice este o proprietate cruciala pentru un aliaj care se va lega de
protelanul dentar. Acesti coeficienti ar trebui sa fie apropiati de valorile de 0,5x10-6 oC , sub temperature
de tranzitie a sticlei din portelan (500-600 oC) la care ceramic nu poate avea o curgere vascoasa pentru a
descarca stresul cauzat de incompatibilitatea termala.Coeficientul de contractie termica, in general acelasi
ca si pentru dilatarea termica, ar trebui sa fie usor mai ridicat pentru metal astfel incat ceramic sa fie intr-o
faza de tensiune de compresie reziduala benefica la temeperatura camerei. Valorile acesteia sunt 13,514,5x 10-6 pentru metal si 13-14x 10-6 oC pentru portelan
I26)Aliajele Au-Pt-Pd (--)
R26)A fost primul aliaj care se lega cu un portelan dentar.Din cauza ingrijorarii cu privire la diversele
efecte adverse asupra culorii portelanului,Cuprul, care a fost folosit in mod traditional pentru intarirea
aliajelor din Aur, nu a putut fii incorporate in compozitia aliajelor ceramice.In schimb, aceste aliaje au fost
intarite cu precipitated amestec intermetalic Fe-Pt .Aderenta portelanului a fost obtinuta prin adaugare de
Staniu si de Indiu in aceste aliaje.In timpul pasului de oxidare initiala a aliajului pentru ciclul de ardee a
portelanului,Staniul si Indiul au difuzat in aliaj si au devenit oxidati.A fost obtinuta o legare chimica intre
stratul de oxid si portelan.Chiar daca aceste aliaje au o rezistenta deosebita la coroziune, ele sunt
susceptibile la schimabri dimensionale in timpul poceselor de ardere a portelanului, si nu sunt
recomandate pentru proteze fixe pluri dentare.
Capitolul 20

I27) Descrieti caracteristicile puntii conice (Rosenstiel, cap 20)

R27) Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar
trebui facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul
este recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta in
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.
I28) Enumerai clasificarea corpurilor de punte, dup form.( R., cap 20, pag 626)
R28) Clasificarea corpurilor de punte dupa forma:
-Sanitara/ igienica ( fara raport cu creasta edentata)
-Sa (raport total cu creasta, nerecomandata, neigienica, estetica)
-Semisa (estetica, partial igienica)
-Conica (raport punctiform cu creasta, cerinte estetice minime)
-Ovata ( estetica maxima, cerinte clinico-tehnice ridicate, necesita pregatire chirurgicala)
Capitolul 21
I29) Ce sunt conectorii minori?
R29)Conectorii minori ai unei proteze dentare partial mobile reprezinta elementele de legatura intre
conectorul principal sau baza protezei si celelalte component ale sale precum ansablul de
fixare,dispositive indirecte de fixare, sprijin ocluza;,etc. Acestia unesc suprafetele de sprijin si clemele de
conectorul major si ar trebui sa se potriveasca perfect cu planul de ghidaj proximal. Acest plan ar trebui sa
fie cat mai lung oculzocervical si ar trebui sa urmareasca configuratia normal a dintelui bucolingual.Toate
planurile de ghidaj proximale al trebui sa fie paralele intre ele.
I30) Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
R30) Efectul de reciprocitate este mecanismul prin care fortele laterale generate de catre crosetele
retentive care trec peste un contur mai inalt sunt contrabalansate. Acest lucru este realizat in mod obisnuit
de catre crosetul reciproc care trece de-a lungul planului de ghidaj reciproc. Crosetele reciproce au doua
functii: ele ghideaza proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor stalpi impotriva fortelor
orizontale exercitate de catre bratele retentive flexibile. Bratele retentive ar trebui mai degraba sa fie
capabile sa se indoaie decat sa impinga dintii stalpi spre lateral. Planurile de ghidaj sunt necesare la
nivelul coroanelor pentru a permite reciprocitatea. Acestea ar trebui sa se extinda de la planul de ghidaj
proximal la o zona situata exact in partea opusa partii terminale a bratului retentiv. Bratele reciproce
trebuie sa vina in contact cu planul de ghidaj inainte ca bratele retentive sa inceapa sa se curbeze astfel
incat periodontiul sa fie protejat impotriva incarcarii laterale excesive.
Capitolul 22
I31) Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat (R, cap 22)
R31) Acesti factori sunt:
-caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare
-duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se
raceste
-pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea
poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata

I32) Compozitia aliajelor- caracteristici necesare pentru selectare( R., cap 22)
R32)Pentru a fi acceptat de ADA ca un aliaj potrivit pentru restaurari dentare,producatorul trebuie sa
listeze procentajul celor 3 componente principale si al oricaror metale nobile.Caracteristicile functionale
ale rezistentei la coroziune si rezistentei luciului au fost prevazute in mod traditional pe baza continutului
de aur.In general, daca cel putin 75% din atomii aliajului sunt de Aur,rezistentele pot fi prevazute.In
schimb, evalarile clinice nu au reusit sa arate diferente importante intre rezistenta luciului a aurului inalt
77% si a celui 59.5-27.6%.Oricum, un aliaj slab format, chiar si cu aur inaltmisi poate pierde rapid luciul
intraoral.
Capitolul 23
I33) Enuntati Principiul liniei folosit pt estetica in protetica dentara (note de curs, elemente de protetica
dentara fixa, pag 46)
R33) O linie orizontal va face un obiect s par mai lat, iar o linie vertical va face un obiect s par mai
nalt. Dac am avea doi dini de aceeai culoare i aceeai form, prezena unor linii verticale sau
orizontale sub form de pigmentri sau linii de hipoplazie pot crea iluzia lungimii sau limii.
Iluzia prin convergena i divergena liniilor se poate obine prin modificarea marginilor i
ambrazurilor incizale. Un canin cu o margine incizal foarte ascuit este perceput mai lung dect un
canin cu marginea incizal teit.
I34)Care sunt caracteristicile biotipului parodontal gros si care sunt implicatiile clinice? ( Note de curs,
Elemente de protetica dentara fixa, pag 58),
R34) Caracteristicile biotipului gingival gros sunt urmtoatrele:
esutul gingival este fibros dens
bioforma gingivala este plata,
exist o band lat de gingie fix,

esutul osos subiacent este gros,

reacioneaz la boala parodontal cu formarea de pungi

Biotipul gingival gros prezint un risc estetic sczut, este rezistent la recesie gingival, are tendin la
dezvoltarea de cicatrici vizibile. n cazul edentaiilor de 2-3 dini prezint o probabilitate sczut de
dezvoltare a papilelor n cazul tratamentului implantar.
Capitolul 24
I35) Enumerai dezavantajele coroanelor metalo-ceramice. (R, cap 24)
R35) Dezavantajele coroanelor metalo-ceramice:
-Agregarea mai slaba fata de coroanele de invelis metalice turnate, datorita retentivitatii mai precare
conferite de bonturile preparatiilor pentru coroana metalica
-Sacrificii mari de tesurturi dure, la nivelul fetei vestibulare, ce implica depulpari prealabile. --Daca nu se
fac pot aparea complicatii pulpare
-Uneori apare si fenomenul de separare la interfata dintre cele 2 materiale ce alcatuiesc coroana metaoceramica si se manifesta prin aparitia fisurilor, fracturilor
-Deplasarea in totalitate a scheletului metallic cu masa ceramica impiedica perfectarea rapoartelor
ocluzale
-Confectionarea suprafetelor ocluzale ale unei coroane metalo-ceramice din rasini acrilice clasice e o
greseala pentru ca uzura prematura a acestora antreneaza denivelari ale planului de ocluzie
I36) Indicatii si contraindicatii pentru marginea cervicala din portelan (R, cap 24, p 762)
R36)Marginea cervicala de portelan este indicata atunci cand o restaurarea conventionala metalo-ceramica

nu poatea crea efectul esthetic dorit.Este contraindicate atunci cand o margine extreme de subtire de 1 mm
nu poate fi realizata in zona placajului ceramic. Chiar daca pot fi folosite mai multe margini de portelan
de-a lungul unei singureproteze fixe fara a sacrifice adaptarea marginala, limitarea operatorului si ajutorul
tehnicianului ar trebui luate in calcul inainte ca medical si pacientul sa stabileasca impreuna o astfel de
proteza ca plan de tratament.
Capitolul 25
I37) Defecte de fabricatie la protezele integral ceramice (R., cap 25, pag 775)
R37)Defectele de fabricatie sunt create in timpul prelucrarii si constau in pori sau incluziuni generate in
timpul sinterizarii. Condensarea unei paste de ceramica manual inainte de sinterizare poate introduce
porozitati. Sinterizarea sub vaccum reduce porzitatea cu 5,6 %.Porozitatea la nivelul fetei interne a
restaurarilor de ceramic cristalizata nereusite determina totodata si initierea unei fracturi.De asemenea, pot
aparea microfisuri in ceramic in timpul racirii ceramicii cu leucit si sunt cauzate de contractia termica
intre cristale si matricea de sticla.
I 38) Rezistenta la fractura a restaurarilor integral ceramice (R. cap 25, pag 795)
R38)Majoritatea riscurior de nereusita a restaurarilor sunt indepartate daca aceste restaurari sunt supuse
unor forte mai putin stresante, iar pacientii sunt investigate pentru evidenta unor parafunctii.Chiar daca
laboratoarele ce testeaza rezistenta la fractura au identificat materiale promitatoare, studii clinice au
demonstrate performante bune la nivelul dintilor frontali si slaba la nivelul dintilor laterali pentru
protezele fixe.Chiar daca materialele noi, precum ceramica bazata pe aluminiu sau zirconiu promit
rezistenta inalta,lipsesc datele ce demonstreaza faptul ca sunt satisfacatoare pe termen lung.
Capitolul 26
I39) Enumerai avantajele i dezavantajele protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf
clasice.
R39) Avantaje:
-Reducere conservativa a structurii dentare
-Risc scazut de afectare pulpara
-Nu necesita anestezie
-Nu necesita protezare provizorie
-Timp scazut
-Cost scazut
-Posibilitate de recimentare
-Amprentari usoare
Dezavantaje:
-Scade longevitatea restaurarii
-Corectarea operatiei este dificila
-Necesita aliniere corecta a dintilor stalpi
-Estetica e compromisa la dintii posteriori
-Pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi
-In general prezinta retentie scazuta
I40) Enumerai indicaiile i contraindicaiile protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf
clasice.
R40)
Indicatii:
-Refac DF la copii si la adolescenti
-Dinti stalpi nerestaurati

-Acoperire mica
-1 dinte posterior
-coroana cu lungime mare
-control bun al fluidelor orale
Contraindicatii:
-parafunctii
-edentatii intinse
-smalt compromis
-dinti stalpi restaurati sau afectati
-alergie la Ni
-DVO scazuta
Capitolul 27
I41) Care sunt indicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata?
R41) Indicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata
-necesarul unei restaurari cu aspect excelent care se opune dintilor plasati pe o proteza partial mobile sau
unei proteze totale
-necesarul de a scadea utilizarea dentitiei naturale cu efecte adverse
-necesarul utilizarii unoe preparatii conservatoire pe dintii stalpi
-potentialul de a lega retentorii proteei de dintii stalpi
-dorinta unei proteze fara metal, fara portelan
-inlocuirea rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa tranzitionala
I 42) Care sunt contraindicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata?
R42) Contraindicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata
-imposibiltatea de a mentine controlul fluid corect (pacientii cu inflamatie gingivala cronica sau acuta,etc)
-spatii edentate lungi(2-3 punti)
-pacienti cu obiceiuri parafunctionale
-pacienti cu ceramica nesmaltuita
-pacienti care abuzeaza de substantele alcoolice
Capitolul 28
I43) Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?
R43) Calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare:
-Rezistenta la coroziune
-Interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
-Absenta porilor
-Rezistenta mecanica
-Curgere libera
-Compatibilitate coloristica
I44) Care sunt aplicaiile practice ale aliajelor de lipire, nafara solidarizrii elementelor componente ale
unei puni dentare?
R44) Aplicaiile practice ale aliajelor de lipire, nafara solidarizrii elementelor componente ale unei puni
dentare:
- Lipirea componentelor puntii
-Remodelare proximala
-Repararea defectelor de turnare

-Dezlipirea
-Lipirea preceramica si postceramica
Capitolul 29
I45) Procedura finalizarii marginii interne
R45)Daca defectul are loc la nivelul marginal,restaurarea trebuie refacuta. In acest fel este necsara vizita
suplimentara a pecientului la cabinet pentru o noua amprenta.Defectele pot fi prevenite sau minimalizate
acordand o atentie mai mare refluxului marginii de ceara. O examinare cu atentie ajuta identificarea
interferentelor.Mici noduli, daca se gasesc la distanta de aceste margini, pot fi indepartati cu ajutorul unui
microscop binocular cu atentie deosebita, utilizand instrumente rotative foarte mici .
I46).Verificarea conectorilor
R46)Cand o proteza fixa partial este pe punctual de a se termina, conectorii au nevoie de o atentie
speciala.Pana cand acestia nu sunt corest conturati si inalt lustruiti, sanatatea parodontala este afectata in
mod advers ,chiar si in prezenta celei mai meticuloase igiene orale.Meziodistal, un conector corect
realizat are o configuratie parabolica.Instrumentele rotative precum rotile de guma sunt esentiale in
aceste cazuri deoarece permit accesul catre aspectul cervical al conectorilor.In cazul in care radacinile a
doi dinti invecinati sunt pre apropiate, putem avea o problema.Dupa folosirea gumei se poate utiliza un
snur pentru aspectul cervical.
Capitolul 30
I47) Care este secventa de evaluare a protezei in etapa de proba?
R47) Secventa recomandata este urmatoarea:
- Contacte proximale
- Integritate marginala
- Stabilitate
- Ocluzia
- Personalizare si glazurare
I48) Stabilitatea pe campul protetic
R48)Restaurarea ar trebui sa fie verificata de stabilitate pe dintii preparati. Ar trebui sa nu basculeze sau
sa nu se roteasca cand ii sunt aplicate anumite forte.Orice grad de instabilitate poate provoca esecul
functionarii.Daca instabilitatea este provocata de un mic nodul,acest lucru poate fi corectat, Daca este
provocata de o deformare, atunci este necesara refacerea.
Capitolul 31
I49) Comparai cimentul glas-ionomer cu cimentul fosfat de zinc.
R49)CIS
Avantaje:
Adeziune chimica buna
Rezistenta de adeziune buna
Sigilare buna
Eliberare de fluor ridicata
Deformare plastica scazuta
Dezavantaje:
Controlul umiditatii necesar
Iritant pulpar
Solubil in fluide acide

FOZ
Avantaje:
Rezistenta la compresiune buna
Film de ciment subtire
Timp de lucru suficient
Traditie
Dezavantaje:
Sensibilitate potentiala pulpara
Solubilitate orala
Sigilare deficitara
Retentie mecanica
Nu elibereaza fluor
I50) Descriei fenomentul de filtrare, care apare n timpul cimentrii.
R50) In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei
ocluzale si numai partea lichidiana va reflua. Particulele vor forma o masa ce permite trecerea lichidului
subtire, cauzand separarea si filtrarea cimentului si in acelasi timp cresterea grosimii filmului de ciment de
la 60-435 microni. Acest lucru poate fi solutionat prin vibrarea sau cu ajutorul canalelor de refluare.
Capitolul 32
I51) Igiena orala, dieta, saliva
R51)Pacientii tind sa devina superficiali cu igiena orala dup ace tratamentul lor este complet.Dentistul ar
trebui sa urmareasca cu atentie orice urma de deteriorizare a igienei orale si sa stabilieasca importanta
cotrolului placii cu fiecare ocazie.Deficientele ar trebui identificate in timp util si terapia de corectare ar
trebui initiate.Dentistul ar trebui sa intrebe de schimbari ale dietei, in mod special diete imbogatie in
zahar, precum si cresterile sau scaderile bruste in greutate. Spre exemplu, un pacient care se lasa de fumat
este posibil sa consume mai multe dulciuri si acest lucru sa ii creasca incidenta la carii.Saliva joaca un rol
important in dezvoltarea cariilor.Pacientii cu xerostomir pot avea leziuni carioase extinse, de aceea trebuie
etermina cauza salivei reduse, de obicei determinate de utilizarea unui drog.
I52) Cnd se realizeaz i ce se urmrete n edina post-cimentare final?
R52)Dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat. Medicul trebuie sa
verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare. Cimenturile
radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat pragul. Daca un
dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in urmatoare
saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute.
Andrei Sabina
grupa 22, seria II, an IV
Intrebari protetica

Capitol 5
1.Clasificarea afectarii furcale(pag 158)
-normal: creasta osoasa este la 1.5 mm apical fata de JSC

-gr I : intre 1.5 mm si 3 mm intre JSC si creasta osoasa

-gr II : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa, sonda patrunde la nivelul furcatiei fara sa o
poata traversa
-gr III : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa , sonda patrunde la acest nivel si poate traversa
furcatia radiculare
2. Ce este premolarizarea? (pg 162)
- o radacina individuala a unui molar restaurata cu morfologie de premolar
Capitolul 6
1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179)
- amalgam
-glassionomer
-aur turnat
2.In ce situatii se recomanda alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte? (pag 190)
-Alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte se face pentru a imbunatati aspectul unui dinte anterior
sau cand coroana clinica este prea scurta pentru a asigura retentie adecvata. Alungirea coroanei clinice se
poate face fie chirurgical(ex:gingivectomie) sau ortodontic( extruzie).
Capitol 7
1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210)
-conservarea structurii dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale
-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturii dentare
2.Indicatii prag CHAMFREIN
-Coroane metalice/marginea orala a restaurarilor metalo ceramice.(pag.220)
Capitolul 13
1.Indicatiile unui implant pentru edentatul partial (pag 381)
-incapacitatea pacientului de a purta o proteza partiala sau totala
-numar si amplasare nefavorabila a potentialilor dinti stalpi
-lipsa unui singur dinte , pentru a nu prepara dintii alaturati in vederea confectionarii unei punti dentare
2.Contraindicatiile plasarii unui implant (pag 383)
-boala acuta
-boala terminala
-sarcina
-boli metabolice necontrolabile
-iradierea anterioare a zonei in care urmeaza a fi plasat implantul
-expectatii nerealistice ale pacientului
-motivarea insuficienta a pacientului
-lipsa de experienta a clinicianului
Capitolul 14
1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta)
-hidrocoloizi reversibili
-polimeri polisulfurici
-siliconi de condensare
-polieteri

-siliconi de aditie
2. Avantaje si dezavantaje a siliconilor de aditie ca materiale de amprenta (pag 442)
Avantaje:
-stabilitate dimensionala,
-manevrare usoara
-timp de priza scurt
-exista automix
Dezavantaje:
-materiale hidrofobe
-capacitate de umectare scazuta
-unele materiale elibereaza H2
-priza e inhibata de unele marci de manusi
Capitolul 15
1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet)
-acetat de clorura
-policarbonat
2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie?
-in functie de diamtreul mezio-distal
-lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere
Capitolul 16
1. Ce trebuie sa faca dentistul pentru o buna colaborare cu tehnicianul?
-trebuie sa ofere instructiuni scrise intr-un mod clar
-trebuie sa furnizeze intructiuni cu privire la materialul folosit,la culori si descrierea dintelui/dintilor
ce vor fi utilizati pentru proteze fixa sau mobile
-trebuie sa curete/sa dezinfecteze toate articolele pe care i le va trimite tehnicianului
2. Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa i le transfere in scris tehnicianului in fisa de lucru?
(pagina 512)
-descrierea generala a restaurarii
-materiale utilizate
-schema ocluzala
-designul conectorilor
-designul corpului de punte
-designul infrastructurii(pentru metalo ceramica)
-nuantele de culoare
-data viitoarei programari a pacientului si stadiul in care trebuie sa fie restaurarea pana atunci
1
-

Capitolul 17
Enumeraitipurile de ghipsfolositepentrumodelede lucrunproteticafix (Pag. 530)
Clasificare: dupa ADA- 5 clase:
clsI: gips moaleptamprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar
cls a IIIa: gips durpt model de lucru
cls a Iva: gips extradur
cls a Va: gips superdur, sintetic
2. Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei
proteze fixe? (Pag. 549)

- Este essential sa se observe acuratete aarticulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din
laboratorul de tehnicadentara. Pentru restaurarile fixe, care nu sunt asa complexe,este relative usor: se
compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se
poatefolosisiceara de ocluzie.Pentru restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a
ocluziei care trebuiesa fie comparata cu prima.
1

Capitolul 18
Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (Pag. 564):
-Pentru machetarea dintilor posteriori, se incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala
si apoi se finiseaza marginile.
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
-Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
Capitolul 19
1.Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe icompoziia procentual n metale
nobile. (Pag. 606)
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
a Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu celputin 40%aur
3 sisteme in aceastacls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
b Nobile>25% metal nobil(faracerinteptaur)
PdAg, Pd
c Nenobile<25% metalenobile
NiCr, NiCrBe, CoCr
2. Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (Pag. 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune
Densitate<aur, platina, faptpentru care e simaiieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendinte puternice de a se oxida
si reactiona cu alte metale
Capitolul 20
1. Care este clasificarea deformarilor crestei reziduale? (pg 618)
-clasa1 : pierderea faciolinguala a latimii de tesut si inaltimea crestei normale
-clasa 2: pierderea inaltimii crestei cu latime normala a crestei
-clasa 3: o combinatie de pierdere in ambele sensuri
2.Puntea conica (Pag. 628)
-Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar
trebui facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul
este recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.

Capitolul 21
1 Censeamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilorr protetice fixe? (Pag.656)
-Mecanismul prin care fortele laterale generate de uncrosetretentivsi propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan
2. Dezavantajelecrosetelorturnate (Pag.668)
Erodeazasmaltul

Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetelecirculare

Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis
Capitolul 22
1.Ce trebuie sa contina un aparat de turnat?
-O sursa de caldura pentru a topi metalul/aliajulsi o forta de propulsie care trebuiesa fie destul de mare
pentru a invinge tensiunea superficiala a aliajjului topit dar si rezistenta gazului din tipar.(pag697)
2.Dati un exemplu de material din care se poate realiza un tipar?
-Gips(note de curs)
Capitolul 23
1.Ce inseamna biotip parodontal? (curs Dr. Drafta)
-se refera la grosimea gingiei
-exista 2 tipuri de biotip parodontal-gros si subtire
-cel gros prezinta un risc estetic scazut
-cel subtire prezinta un risc estetic crescut
2. Ce reprezinta linia surasului? (curs Dr. Drafta)
-se refera la pozitia marginii inferioare a buzei superioare in timpul surasului si determina astfel gradul
de vizibilitate al dintilor si gingiei
-exista 3 variante ale L.S : a) L.S inalta (vizib. dintilor frontali si 3-4mm sau mai mult din gingie)
b) L.S medie (75% vizib. dinti frontali si 1-2mm din gingie)
c) L.S joasa (mai putin de 75% din frontalii maxilari superiori)

Capitolul 25
Ce intelegeti prin glazurare (Pag. 776):
-Glazurarea este un procesprin care se realizeaza durificarea ceramicii. Dupa ce aceasta s-a racit, se
adauga un strat subtire la o temperatura crescuta, oferind astfel atat luciu cat si duritate.
Explicati procedura de fabricare a unei coronae cu ajutorulsistemuluiCerec: (Pag. 790):
-Prepararea dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste
camera intraorala si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si
se asteapta circa 20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
Capitolul 26
1.Proteze partiale fixate adeziv indicatii (pag 812)
-inlocuirea dintilor anteriori lipsa la copii si adolescenti
-dinti stalpi nerestaurati
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-coroana clinica de lungime adecvata
-posibilitatea de control a umiditatii
2.Proteze partiale fixate adeziv-avantaje (pag 812)
-reducere minima de tesut dentar
-risc minim de trauma pulpara
-nu este nevoie de anestezie
-preparatii supragingivale
-amprentare usoara

-nu este nevoie de obicei de protezare provizorie

-timp de lucru redus
-cost redus
-se pot lipi la loc in caz de desprindere
Capitolul 27
1. Care sunt indicatiile puntilor composite armate cu fibre?
- rezultatul estetic optim
- fara metal
- conservatoare pentru dintii vecini
- uzura antagonistilor minima
- tehnica de cimentare adeziva
pg.834 Rosenstiel
2. Care sunt contra indicatiile puntilor compozite armate cu fibra?
- incapacitatea controlului fluidelor
- deschidere mare necesara
- pacienti cu parafunctii
- portelan neglazurat la antagonist
- pacienti alcoolici
Capitolul 28
1.Candesteindicat un conectornonrigid?
-Un conector nonrigid este recomandat cand nu este posibila prepararea dintilor stalpi pentru acelasi
ax de insertie.(pag.845)
2.Caresuntcele 3 moduri de obtinere a conectorilorrigizi?
-Turnare,sudura,lipire.(pag.842)
Capitolul 29
1.Ce spatiu trebuie sa existe intre proteza si bont pentru o buna cimentare?
-Unspatiu de 25 pana la 35 um e necesarpentrucacimentulsa se intinda uniform.(pag.871)
2.Unde se realizeazafinisareapieseiprotetice?Inlaboratorsau in cabinet?
-Ideal in laborator.(note curs)
Capitolul 30
1.Cum se evalueaza contactele proximale ale restaurarii? (pg 888)
-Trebuie sa semene cu cele ale dintilor naturali, sa permita trecerea unei ate dentare necerate relativ
usor ;daca este prea strans ata nu va trece prea slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei
2. Instrumentar necesar pt finisarea suprafetei ocluzale a coroanei metalice ?(pg 892)
- Disc diamantat
-Freze
-piatra diamantata
Capitolul 31
1.Dati exemplu de 3 materiale de cimentare definitiva:
-Policarboxilat de zinc,Ciment ionomer de sticla,Ciment pe baza de rasini(note de curs+ 911)
2.Care este principalul avantaj al cimentului pe baza de compozit?
-Solubilitatea scazuta.
Capitolul 32
1. Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? ( pg 929)

- La 6 luni
2. Care sunt cazurile de urgenta? ( pg 935)
-Durere
- Pierdere bont
- Conector fracturat
- Fracturata fatete

Ariciu Maria-Roxana,seria2,grupa 16
Capitolul 5
1.Care este adancimea medie a sulcusului la indivizii sanatosi?
R:1,8mm
2.Care sunt cele 3 componente ale gingiei?
R:gingia libera,gingia fixa,atasata,papilla interdentara/gingia papilara.
Capitolul 6
1.Ce este gingivectomia?
R:Indepartarea tesutului gingival bolnav sau hipertrofiat.
2.Ce este pelicula dobandita?
R:Este un film subtire,maro sau gri de proteine salivare care se dezvolta pe dinti dupa ce au fost spalati.
Capitolul 7
1.Care sunt factorii luati de medic in considerare atunci cand realizeaza retentia unei restaurari fixe?
R:amploarea fortelor eliberate,geometria dintelui preparat,rugozitatea suprafetei de montare a
restauratii,materialele de cimentare,grosimea stratului de ciment.
2.Care sunt cele 3 principii majore de care se tine cont in prepararea unui dinte?
R:1.consideratii biologice,care afecteaza sanatatea
2.consideratii mecanice,care afecteaza integritatea si durabilitatea restaurarii
3.consideratii estetice,care afecteaza aspectul pacientului
Capitolul 13
1.Care sunt cele 3 subgrupuri majore de implanturi dentare?
R:subperiostale,intraosose,transosoase.
2.Cat timp dureaza integrarea unui implant maxilar posterior?
R:minim 6 luni.
Capitolul 14
1.Ce sefoloseste la dezinfectia amprentelor din alginat?
R:iodofori in dilutie 1:213 si compusi pe baza de clor in dilutie 1:10
2.Dupa indepartarea snurului de retractile gingivala ,in cat timp sulcusul gingival se inchide?
R:30 secunde
Capitolul 15
1.Care este cel mai estetic material pentru restaurari provizorii?
R:policarbonatul,are aspectul cel mai naturaldintre toate materialele prefabricate.
2.Pentru mentinerea sanatatii periodontal ce trebuie avut in vedere la protezarea provizorie?
R:restaurarea provizorie trebuie sa aibe o adaptare marginala foarte buna,suprafata neteda si conturul
regulat.
Capitolul 16
1.Care sunt cele mai frecvente probleme intalnite la tehnicianul dentar?
R:reducerea inadecvata a dintelui,marginile preparatiei,articulatie improprie,culoare dentara vaga.
2.Cui ii corespunde responsabilitatea asupra tratamentului?

R:Medicului
Capitolul 17
1.Cate tipuri de gips exista?
R:5 tipuri
2.Ce tipuri de rasini se folosesc pentru modelele definitive?
R:rasini epoxidice si poliuretan
Capitolul 18
1.Cum se poate obtine un diametru mai mare pentru restauratie?
R:aplicare unui lac special (spacer)pe bont inainte de aplicarea rasinii.
2.Care sunt curbele anatomice urmarite in pozitionarea cuspizilor in ocluzie?
R:curba lui Spee(anteropsterioara),curba lui Wilson(transversala)
Capitolul 19
1.Care sunt principalele metale nobile folosite pentru realizarea aliajelor dentare?
R:aur,platina,paladiu(altele-iridiu,rodiu,osmium,rutheniu.
2.Ce dimensiuni trebuie sa aibe ceramic in restaurarile metalo-ceramice pentru a evita fracturile?
R:min 2mm pt a satisface estetica,max 2 mm pt a evita fracturile.
Capitolul 20
1.Ce raport al corpului de punte cu creasta edentate ofera o estetica buna si are contactul cu tesutul in
forma literei T?
R:semisa
2.De ce depinde alegerea tipului de corp de punte in raport cu creasta?
R:de estetica,buna curatire-igiena.
Capitolul 21
1.Cu ce se evalueaza paralelismul dintilor stalpi?
R:paralelograful
2.Din ce materiale pot fi realizate crosetele retentive turnate?
R:Aliaje :au-pl-pd,ni-cr
Capitolul 22
1.Enumerati cele 3 dilatari care pot fi controlate pentru a obtine marimea dorita a tiparului?
R:dilatatea de prize,dilatare higroscopica,dilatare termica.
2.La ce temperature masele de ambalat pe baza de gips nu mai sunt stabile?
R:>650 grade Celsius
Capitolul 23
1.Ce aparatura se foloseste pentru determinarea electonica a culorii dintilor?
R:spectrofotometrul,colorimetrul,spectroradiometrul.
2.Ce reperezinta smile arc?
R:se refera la curbura relativa a marginilor incizale ale dintilor maxilari si curbura buzei inferioare.
Capitolul 24
1.Cati mm are substructura metalica a unei coroane metalo-ceramica?
R:0.3mm pt aliajele nobile si 0.2 pt aliajele nenobile.
2.Care sunt metodele de obtinere a partii metalice la coroana metalo-ceramica?
R:turnarea,electrodepunerea,sinterizarea,ambutizare+sinterizare,frezare computerizata
CAD/CAM,electroeroziune.
Capitolul 25
1.Ce reprezinta sistemul Captek?
R:acest system realizeaza niste cape extreme de subtiri din folii de ceara impregnate ci aliaj de aur+platina
pe bonturi refractare care se ard in cuptor. Peste acestea se aplica ceramic conventional.
2.Ce presupune tehnica de fixare adeziva a ceramicii?
R:presupune utilizarea acidului hidrofloric 9.5% si un agent de silanizare pt coroana ceramic.
Capitolul 26

1.Care este principalul dezavantaj al cimentarii cu rasine a protezelor fixe?

R:longevitatea acesteia este mai scurta decat cea a protezelor conventionale.
2.Ce tip de punte colata prezinta macroretentii?
R:Virginia bridge.
Capitolul 27
1.Ce tipuri de fibre se folosesc pt compozitele armate cu fibre?
R:sticla,polietilen si carbon
2.Enumerati 3 caracteristici ale rasinilor ramforsate cu fibra.
R:buna flexibilitate,transluciditate,estetica excelenta.
Capitolul 28
1.Cum se fac conectorii rigizi din metal?
R:prin turnare sau sudare.
2.Cand se recomanda utilizarea conectorilor nerigizi?
R:atunci cand nu e posibil ca pentru o lucrare protetica fixa sa se foloseasca pe cale comuna de plasament
2 dinti stalpi
Capitolul 29
1.Pentru ce e necesara finisarea marginii restaurarii?
R:pentru longevitatea restaurarii
2.Care este scopul finisarii marginilor interne ale restaurarii?
R:minimizarea solubilitatii agentului de cimentare.
Capitolul 30
1.Cum se remarca stabilitatea unei lucrari protetice?
R:se remarca atunci cand aceasta nu se misca sau roteste pe campul protetic la aplicarea fortelor.
2.Care sunt etapele evaluarii clinice a unei lucrari protetice metalice ?
R:contacte proximale ,integritatea marginala,stabilitatea,ocluzia.
Capitolul 31
1.Enumerati 3 tipuri de cimenturi definitive.
R:FOZ,PCZ,CIS.
2.Ce tipuri de ciment se folosesc in cazul in care preparatia e aproape de camera pulpara si dintele e vital?
R:cimentul policarboxilat,toxicitate redusa
Capitolul 32
1.Ce se recomanda pacientilor cu punti dentare pt o igiena corespunzatoare?
R:periaj,folosirea atei dentare,irigatoare orale
2.Ce favorizeaza aparitia bolii parodontale dupa cimentarea protezelor fixe?
R:Marginile cavo-suprafata plasate subgingival sau supraconturate.
CAP 1
1.Enunt: Care sunt principalele motive ale prezentarii la medicul dentist?
Raspuns: Principalele motive ale prezentarii la medicul dentist sunt:
-comfortul scazut(durere, sensibilitate, tumefactie)
-functionalitate(masticatie, fonatie)
-probleme sociale(halena fetida)
-estetica(fracturi, restauratii care nu mai corespund dorintelor pacientului, discolorari, malpozitii usoare)
-pagina 4
2. Enunt: Care sunt factorii locali de care depinde prognosticul bolii?
Raspuns: Factorii locali sunt gradul de igiena, mobilitatea, raportul coroana/radacina, overbite, dinti
impactati langa un dinte ce va primi o coroana la tinerii la care procesul de crestere nu s-a incheiat.
-pagina 22
CAP 2

1. Enunt: Care sunt avantajele analizarii relatiilor mandibulo-maxilare pe modelele de studiu, fata de in
cavitatea bucala?
Raspuns: Avantajele sunt:
-examinarea relatiilor statice si dinamice fara interferenta reflexelor neuromusculare protectoare;
-vederea dispre oral;
-dimensiunea spatiului edentat in statica si in dinamica;
-angulatia si alinierea viitorilor dinti stalpi;
-exersarea preparatiei pe model si modelarea diagnostica in ceara. -pagina 42
2. Enunt: De ce apar erori la folosirea unui articulator semiadaptabil nonarcon?
Raspuns: Angulatia fosei la nonarcon este in relatie cu planul mandibular, astfel ca unghiul se va schimba
in miscarea de deschidere si vor aparea erori, spre exemplu la folosirea unor inregistrari de propulsie
pentru programarea articulatorului. -pagina 47 si figura 2.8
CAP 3
1. Enunt: Care sunt consecintele extractiilor fara inlocuire?
Raspuns: Pierderea suportului posterior duce la forte excesive asupra grupului frontal. Neinlocuirea
dintilor extrasi determina dezechilibre intre fortele ocluzale cu aparitia supraocluziei, migratia dintilor
vecini si antagonisti, pierderea contactelor proximale, probleme parodontale. Este posibil tratamentul
ortodontic. -pagina 88
2. Enunt: Care sunt indicatiile unei proteze mobilizabile in defavoarea uneia fixe?
Raspuns: Indicatiile unei proteze mobilizabile:
-cand este necesar suportul vertical la nivelul crestei edentate; ex: lipsa unui dinte stalp distal;
-cand este necesara rezistenta in miscarea de lateralitate pentru mentinerea stabilitatii protezelor in
edentatii mari;
-pieredere mare de tesut osos in zona frontala si o proteza fixa ar fii inestetica. -pagina 99
CAP 5
1. Enunt: Care sunt indicatiile gingivectomiilor?
Raspuns: Se indica pentru indepartare gingiilor bolnave sau hipertrofiate. Este utilizata doar la nivelul
gingiei keratinizate, pungilor osoase si hipertrofiilor ca efect secundar al administrarii unor
medicamente( ex: fenitoina ca anticonvulsivant). -pagina 153
2. Enunt: Care sunt procedurile de tratament parodontal la nivel osos si ce scop au?
Raspuns: Procedurile parodontale la nivel osos sunt inductia osoasa si rezectia osoasa. Acestea au ca scop
modificarea topografiei unde controlul placii este dificil sau imposibil: os neregulat unde se formeaza
pungi sau la nivelul furcatiilor. Desi prin rezectia osoasa se pierde os, este o procedura care ajuta la
scaderea adancimii pungilor parodontale si faciliteaza igienizarea. -pagina 155
CAP 6
1.Enunt: Cum se face evaluarea endodontica?
Raspuns: In examenul clinic intra si testele de vitalitate: electrice si termice- la rece prin congelarea apei
intr-o carpula de anestezic sau cu spray criogenic si la cald cu gutaperca incalzita. Se examineaza de
asemenea durerea la percutie. Se recomanda examenul radiologic pentru verificarea sanatatii camerei
pulpare si a parodontiului apical.- pagina 186
2. Enunt: Care sunt obiectivele remodelarilor ocluzale?
Raspuns: Obiectivele sunt:
-redistribuirea fortelor in axul lung si eliminarea contactelor pe planuri inclinate;
-contacte varf cuspid- fund fosa;
-RC coincide cu IM;
-corectarea discrepantelor de la nivelul crestelor marginale pentru corectarea igienizarii;
-corectarea malpozitiilor prin remodelare selectiva. -pagina 197

CAP 7
1. Cum se obtine conservarea structurii dure dentare?
Raspuns: Conservarea se face prin:
-coroane partiale;
-convergenta minima a peretilor axiali spre ocluzal;
-respectarea morfologiei;
-mentinerea unui strat suficient de gros de dentina pana la camera pulpara;
-repozitionare ortodontica preprotetica;
-geometria marginala;
-evitarea extensiei apicale a preparatiei care va duce la un bont lung cu risc de fractura. - pagina 214
2. Enunt: Care este adaptarea marginala corecta?
Raspuns: Hiatusul dento-protetic trebuie sa fie sub 10 microni pentru coroanele metalice si sub 50 microni
pentru cele ceramice. Adaptarea este superioara in cazul unor suprafete finisate si netezite. -pagina 219
CAP 13
1. Enunt: Care sunt tipurile de implanturi in functie de numarul de interventii necesare?
Raspuns: Sunt 2 tipuri de implanturi endoosoase in functie de numarul de interventii:
-o interventie: exista un bont in cavitatea bucala imediat dupa insertia implantului;
-2 interventii: implantul este acoperit de gingie pentru o perioada de 3 pana la 6 luni si apoi este nevoie de
o a doua interventie pentru plasarea bontului. - pagina 379
2.Enunt:Care sunt limitarile anatomice in pozitionarea implantului?
Raspuns: Implantarea trebuie sa fie la distanta de formatiunile anatomice vecine: 2 mm pana la canalul
mandibular, 5 mm anterior de gaura mentala, 1mm de ligamentul periodontal al dintelui vecin. Trebuie sa
existe o lama de os de 1 mm atat oral cat si vestibular. Spatiul dintre 2 implanturi trebuie sa fie de 3 mm
pentru mentinerea sanatatii osului interimplant. -pagina 384
CAP 14
1. Enunt: Care sunt contraindicatiile evictiunii gingivale prin electrocauterizare?
Raspuns: Electrocauterizarea este contraindicate la pacientii cu dispositive electrice cardiace, boli grave
sau radioterapie si in zonele cu gingie atasata subtire: fata vestibula a caninului. -pagina 439
2. Enunt: Care sunt materialele necesare pentru confectionarea lingurii individuale?
Raspuns: Armamentariul pentru confectionarea lingurii individuale cuprinde: ceara calibrata, folie de
aluminiu de 0,025 mm, bisturiu, foarfece, instrumente pentru ceara, vaselina, creion. -pagina 447
CAP 15
1. Enunt: Care sunt indicatiile restauratiilor provizorii metalice?
Raspuns: Indicatii:
-pentru proteze fixe ample in zona posterioara;
-tratament prelungit;
-forte ocluzale mari;
-forta musculara peste media;
-fracturi in antecedente. -pagina 469
2. Enunt: Care sunt proprietatile ideale ale unui ciment provizoriu?
Raspuns: Proprietatile ideale:
-inchidere etansa pentru a nu patrunde fluidele din cavitatea bucala;
-proprietati fizice bune;
-solubilitate mica;
-compatibilitate cu polimerul din corona;
-usurinta in indepartarea excesului;

-timp de lucru suficient si timp de priza scurt. -pagina 498

CAP 16
1.Enunt: Care sunt erorile care pot aparea in cadrul resposabilitatilor medicului?
Raspuns: Erorile pot fii: slefuirea insuficienta a dintilor, margine greu de localizat, inregistrari ocluzale
nepotrivite, ambiguitate in transmiterea nuantei. - pagina 510
2. Enunt: Care sunt cerintele in selectarea si transmiterea culorii catre laboratorul de tehnica dentara?
Raspuns: Cerintele sunt:
-folosirea unor diagrame cu specificatii pentru incizal, cervical si alte particularitati individuale;
-ghidul ales de medic sa corespunda cu ceramica folosita de tehnician;
-kituri de rasini fotopolimerizabile;
-dispozitive pentru inregistrarea nuantei: colorimetre, spectrofotometre;
-implicarea personalului din laborator pentru alegerea culorii. - pagina 520
CAP 17
1. Enunt: Care sunt caracteristicile materialelor flexibile pentru fabricarea modelelor definitive?
Raspuns: Sunt materiale similare cu siliconii chitosi sau polieteri. Se folosesc pentru restauratii provizorii
sau restauratii compozite indirecte de timpul inlay, onlay. Avantajele fata de gips sunt ca au un timp de
priza mai scurt, usurinta in indepartarea restauratilor provizorii sau compozite indirecte. -pagina 530
2. Enunt: Precizati avantajele, dezavantajele si precautiile unui sistem pindex.
Raspuns: Avantaje: bonturi mobilizabile, turnarea modelului fara probleme.
Dezavantaje si precautii: necesita echipament special, atentie la detalii -pagina 537
CAP 18
1. Enunt: Care sunt avantajele schemei ocluzale de tip cuspid-fosa?
Raspuns: Este reomandata pentru;
-previne retentia alimentelor;
-foretele de inchidere in RC sunt mai aproape de axul lung;
-stabilitate crescuta prin contact tripodic pentru fiecare cuspid functional. -pagina 572
2. Enunt: Obiectivele finisarii marginilor:
Raspuns: Obiective:
-minimizarea dizolvarii cimentului;
-facilitarea controlului placii. -pagina 578
CAP 19
1. Enunt: De ce se face macheta completa pentru coroanele metalo-ceramice si apoi se indeparteaza ceara
corespunzatoare ceramicii?
Raspuns: Se face macheta conturului anatomic pentru a se obtine un schelet metalic ce va sustine o
grosime egala de ceramica, de 0,5mm. Nu trebuie sa existe un contur abrupt la nivelul jonctiunii metaloceramice. -pagina 591
2. Enunt: Cum se clasifica sistemele de aliaje folosite pentru coroanele metalice si cle metalo-ceramice si
dati 2 exemple din fiecare?
Raspuns: -aliaje inalt nobile: Au-Pt-Pd; Au-Pd;
-aliaje nobile: Pd-Ag; Pd-Ga;
-nepretioase: Ni-Cr; Co-Cr.- pagina 606-608

CAP 20
1. Enunt: Care sunt probleme care apar daca o punte este incorect modelata si fabricata?

Raspuns: Pot aparea ulceratii si inflamatii prin contactul strans al corpului de punte cu creasta edentata,
prin neregularitatea suprafetei mucozale a corpului de punte si acumularea de microorganisme care vor
elibera toxine. Ambrazurile gingivale trebuie sa aiba dimensiunea potrivita pentru a permite trecerea
dispozitivelor de igienizare si pentru a nu fii retentionate alimentele. - pagina 630-631
2. Cum se pot clasifica corpurile de punte si care sunt indicatiile fiecareia?
Raspuns: Corpurile de punte pot fii:
- cu contact cu creasta
sa: nu se recomanda
semisa: se indica in zonele estetice- incisivi, canine, premolari, molari 1
ovalara: indicata in zonele estetice
conica: nu este indicata in zonele estetice
-fara contact cu creasta
igienica- indicata in zonele posterioare, pacienti cu igiena orala precara
igienica modificata- pagina 625, 626
CAP 21
1. Enunt: In ce consta reciprocitatea ca proprietate a crosetelor?
Raspuns: Este o proprietate prin care fortele laterale generate la trecerea crosetelor peste conturul dintelui
sunt contrabalanste. -pagina 656
2. Enunt: Care sunt proprietatile mijloacelor de fixare extracoronare?
Raspuns: Sunt formate dintr-o componenta negative-matricea si una pozitiva-patricea. Dezavantajul este
ca pot crea stres prin pozitia lor si sunt greu de igienizat. Dar au avantajul esteticii. Se fixeaza prin rasini
compozite. -pagina 666
CAP 22
1. Enunt: Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca tija de exacuare?
Raspuns: Cerintele tijei de evacuare:
-trebuie sa permita evacuarea cerii topite;
-trebuie sa permita trecerea metalului in tipar cu cat mai putine turbulente;
-metalul de la nivelul lui sa ramana moale mai mult timp decat cel din coroana pentru compensarea
contractiei de solidificare. - pagina 682
1. Enunt: Din ce se poate fabrica tija canalului de turnare si care este cel mai recomandat material?
Raspuns: Tija se poate confectiona din ceara, plastic, metal; ceara este cel mai recomandat material
deoarece se topeste in acelasi timp cu macheta. -pagina 680
CAP 23
1. Enunt: Care sunt caracteristicile vederii umane care influenteaza alegerea culorii?
Raspuns: Caracteristicile de care depinde alegerea culorii sunt: adaptarea la culoare, perceptia inselatoare,
metamerismul, fluorescenta, opalescenta, defecte ale vederii culorilor. - pagina 716
2. Enunt: Care sunt conditiile de care se tine cont cand se alege nuanta?
Raspuns: Alegerea se face intr-o lumina echilibrata, cu culori neutre. Se acopera sau indeparteaza lucrurile
colorate intens-haine, ruj; se curata dintii; se folosesc departatoare pentru o vizibilitate corecta; alegerea
se face la inceputul vizitei, deoarece culoarea creste in luminozitate cand dintii sunt uscati; distanta se
mentine la 25 cm; alegerea se face repede in 5 secunde; se odihnesc ochii pe suprafete neutre gri;
compararea culorii se face cu caninul; se folosesc mai multe ghiduri. -pagina 723-724
CAP 25
1. Enunt: Care este dezavantajul major al ceramicii si cum poate fii imbunatatit?
Raspuns: Dezavantajul major al ceramicii este rezistenta scazuta la fracturi. Aceasta poate aparea cand

exista defecte de fabricare in timpul sinterizarii sau cand exista fisuri la nivelul suprafetei. Aceasta
proprietate poate fii imbunatatita prin cresterea concentratiei fazei cristaline, cu ajutoul substantelor
chimice, glazurare, prevenire stresului indus de coroziune. - pagina 776
2. Enunt:Care sunt sistemele CAD/CAM disponibile si care sunt avantajele lor?
Raspuns: Sistemele CAD/CAM disponibile sunt: Lava, Procera AllCeram, Cerec. Au multiple avantaje
precum: rezistenta la abraziune, opace, adaptare marginala buna, posibilitatea vizualizarii 3D. Abraziunea
smaltului dintilor antagonisti nu este inca testata. -pagina 790.
CAP 26
1. Enunt:Care sunt avantajele gravarii acide pentru restauratiile metalo-compozite?
Raspuns: Avantaje: rezistenta este mult crescauta la gravajul acid pe metal, fata de smalt,iar conectorii pot
fii mai subtiri cu pastrarea rezistentei; suprafata orala a conectorilor este foarte bine lustruita si este
rezistenta la acumularea de placa. -pagina 807.
2. Enunt:Care sunt contraindicatiile restaurarilor metalo-compozite?
Raspuns: Contraindicatii:
-parafunctii;
-spatii edentate mari;
-dinti stalpi restaurati;
-smalt compromis;
-discrepante in latimea puntii;
-alergie la nichel;
-supraacoperire verticala adanca. -pagina 812
CAP 27
1. Enunt: Care sunt indicatiile unor restaurari cu compozit ramforsat cu fibra de sticla?
Raspuns: Indicatii: estetica; scaderea uzurii dintilor naturali antagoniste; fara metal; preparare
conservatoire a dintilor stalpi; folosirea unor tehnici de cimentare adeziva. -pagina 834
2. Enunt: Care sunt caracteristicile in functie de care sunt impartite cimenturile ramforsate cu fibra de
sticla?
Raspuns: -tipul de fibra;
-orientarea fibrei;
-daca impregnarea compozitului cu fibre este facuta de dentist/technician sau de producator. -pagina 832
CAP 28
1. Enunt:Care sunt principalele tipuri de conectori?
Raspuns: Conectorii pot fii:
-rigizi-turnati, solidarizati, in forma de bucla;
-nerigizi: matrice- partea negative si patricea- partea pozitiva. -pagina 845
2. Enunt: Cum este influentata marimea conectorului de catre principiile biofunctionale, mecanice si
estetice?
Raspuns: Conectorul trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura rezistenta, dar nu prea mare pentru a
impiedica igienizarea corecta. Un conector mare sau incorect modelat poate determina expunerea
metalului, care va compromite estetica si nu va oferi satisfactie pacientului. -pagina 845
CAP 29
1. Enunt: Finisarea corpului de punte.
Raspuns: Se acorda o atentie deosebita finisarii corpului de punte, mai ales la nivelul suprafetelor
mucozale, deoarece fara un contur si o lustruire corecte boala parodontala nu va fii prevenita nici de cele
mai eficienta metode de igienizare. Corect conturul corpului de punte ar trebui sa fie parabolic. Finisarea
se face cu instrumentar rotativ, precum gume si apoi cu o sfoara care va oferi lustruirea finala mai ales la

nivelul conectorilor. - pagina 874

2. Enunt: Finisarea marginala.
Raspuns: Este foarte importanta evaluarea machetei din ceara. Orice mic defect poate insemna necesitatea
returnarii piesei protetice, ceea ce ofera un discomfort atat medicului, cat si pacientului.
CAP 30
1. Enunt: Care este secvent logica pentru evaluarea unei piese protetice in cavitatea bucala?
Raspuns: Ordinea este urmatoare:
-contacte proximale- prea stranse sau deficiente;
-integritatea marginala;
-stabilitatea;
-ocluzia;
glazurarea.- pagina 888
2. Enunt: Cum se identifica si corecteaza un contact proximal strans?
Raspuns: identificarea unui contact strans este posibila cu ajutorul atei dentare sau cu benzi Miller. Si
pacientii pot oferi informatii valoroase prin raspuns pozitiv la intrebarea daca se simte ca o samanta intre
dinti. Pentru coroanele metalice corectarea defectelor se face cu o roata abraziva( pe o suprafata abraziva
se va vedea un punct lucios in locul contactului strans si astfel se poate corecta). Daca ambele fete au
contacte proximale strans ajustarile se fac alternativ. -pagina 888
CAP 31
1. Enunt: Care sunt avantajele cimentului ionomer de sticla?
Raspuns: Avantajele cimentului ionimer de sticla sunt : adeziunea la smalt si dentina, biocompatibilitate,
eliberare de flour, dupa priza este transparent ceea ce il indica pentru restauratiile total ceramice, are
proprietati mecanice superioare cimenturilor fosfat oxid de zinc si policarboxilat; unele pot fii
radiotransparente, important in detectarea cariilor secundare. - pagina 911
2. Enunt: Pregatirea dintelui si a restauratiei pentru cimentare.
Raspuns: In primul rand este foarte important sa nu existe contaminare cu apa, sange, saliva. Restauratia
si dintele trebuie curatate si uscate, fara a fii desicata dentina.
Restauratia se prepara cel mai bine prin abraziune cu aer si particule de aluminiu de 50 de microni, cu
atentie la suprafetele lustruite. Se mai poate folosi curatarea cu aburi, ultrasunete, solventi organici.
Daca se va folosi un ciment neadeziv dintele se curata si se acopera cu un varnish care sa aiba adeziune
la dentina. -pagina 915
CAP 32
1. Enunt: Cum pot fii tratate satisfacator cariile radiculare?
Raspuns: Tratamentul este obturatia cu CIS sau amalgam care inconjoara restauratia la periferie.
Tratamentul profilactic este foarte important si consta in fluorizari si o dieta echilibrata. - pagina 932
2. Enunt: Cum pot fii tratate disfunctiile ocluzale?
Raspuns: Se verifica prezenta obiceiurilor vicioase prin prezenta fatetelor de abraziune. Acestea incep de
obicei pe canin. Desi in cadrul tratamentului preprotetic obiceiul vicios a fost eliminat acesta ar putea
recidiva astfel ca se indica o protectie de noapte. - pagina 932
Cap. 1 Rosenstiel/ Proteze partiale fixe: generalitati, terminologie, functii. Clasificarea formelor clinice de
edentatie partial. Diagnosticul pozitiv si diferential al edentatiei partiale.
1. Principalele cauze ale edentaiei enumerare.
- caria dentara si complicatiile acesteia, principala cauza a edentatiilor
- parodontitele marginale cronice si complicatiile acestora

- traumatismele dento-parodontale severe

- formele severe ale traumatismelor dento-parodontale cronice reprezentate de parafunctiile ocluzale
(bruxism,
contractura maxilarelor) traume ocluzale primare
- extraciile de necesitate pot fi indicate si n cursul tratamentului unor forme de infectii (de ex.
osteomielita
maxilarelor), in cursul tratamentului unor tumori benigne (de ex. chisturi de dimensiuni mari ale
maxilarelor) sau
maligne.
- edentaiile secundare extraciilor de necesitate economica
- in contextul altor afectiuni genetice, pot aparea anomalii de structura ale tesuturilor dure dentare:
amelo- sau
dentino-geneze imperfect
- anxietatea, fobia fata de tratamentele stomatologice,
- iatrogenia
2.Reguli de aplicare a clasificrii Kennedy, stabilite de Applegate, pentru a evita confuziile:
- dinii irecuperabili, cu indicaie de extracie, nu se iau n considerare pentru clasificare (sunt tratai ca
abseni).
- dinii abseni i care nu vor fi protezai, nu se iau n considerare pentru clasificare; situaia
aceasta include ntotdeauna molarii 3 i uneori, molarii 2. Dintii abseni deja protezai prin puni corect
concepute i realizate i care, prin urmare, nu vor fi nlocuite nu se iau nici ei n considerar pentru
clasificare.
- numele clasei de edentaie este dat de brea cea mai posterioar (distal).
- clasificarea include numrul modificrilor (breelor suplimentare).
- intinderea i/sau localizarea modificrilor nu este enunat n diagnosticul de edentaie; de
exemplu mod.2 indic prezena a dou bree suplimentare fa de clasa Kennedy
corespunztoare, fr s fac precizri relative la topografia acestora.
- clasa a IV-a Kennedy nu poate prezenta bree suplimentare (modificri)
Cap. 2 Rosenstiel/Examinarea pacientului anamneza, examenul clinic, examenul radiografiilor,
consideratii parodontale. Modelele diagnostic. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie.
Diagnosticul.
1.Cum se evalueaza mobilitatea orizontala si care sunt cele 4 grade de mobilitate?
Evaluarea mobilitatii orizontale se face cu ajutorul unuia sau doua instrumente rigide (de ex.fuloare de
ciment) cu care se actioneaza asupra dintelui in directive antero-laterala sau cu ajutorul unor aparate,
dintre care cel mai cunoscut este Periotest. Sunt descries astfel 4 grade de mobilitate:
- gradul 0 - mobilitate fiziologica, imperceptibila clinic
- gradul 1 - mobilitate notabila, mai mica de 1 mm
- gradul 2 - mobilitate mai mare de 1 mm
- gradul 3 - mobilitate orizontala mai mare de 1 mm si mobilitate vertical (dintele poate fi intrudat)
2.Ce masuri terapeutice pot fi luate in cazul dintilor cu afectare furcala?
- preparatia cervical anatoforma, care urmeaza conturul concavitatii expuse la afectarile de gradul I
- realizarea unor preparatii supragingivale, care ignora astfel afectarea furcatiei
- efectuarea unor interventii chirurgicale preprotetice, de aditie la nivelul furcatiilor expuse
- transformarea afectarilor furcale de gradul II in gradul III, asigurand astfel posibilitatea intretinerii
parodontale
- separarea radacinilor molarilor mandibulari

- extractia uneia dintre radacinile molarilor

Cap. 3 Rosenstiel/Conceperea si stadializarea planului de tratament protetic fix, bazat pe dovezi sip e
nevoile pacientului. Longevitatea restaurarilor protetice fixe. Criterii de calitate. Notiuni de medicina
dentara bazata pe dovezi. Administrarea cabinetului pentru activitatile de protetica dentara. Notiuni de
legislatie aspect medico-legale.
1.Latimea biologica si importanta acesteia in tratamentul prin restaurari protetice fixe.
- reprezinta latimea tesutului epitelial de la nivelul crestei edentate pana la baza sulcusului gingival
- 2 mm latime
- in cazul dintilor cu coroane scurte unde e necesara o suprafata mai mare de retentie sau din considerente
estetice s-a luat in considerare extensia restaurarii coronare peste latimea biologica a gingiei - rezultatele
au fost dezastruoase intru-cat gazda va face tot posibilul sa mentina cei 2 mm ai latimii biologice,
determinand resorbtie osoasa sau retentie de placa bacteriana.
2.Ce inseamna alegerea elementelor de agregare ale unei punti dentare?
- alegerea tipului generic de proteza unitara pentru fiecare dinte stalp
cea mai simpla si profilactica soluie functionala pentru cazul dat
o solutie accesibila tehnic si dpdv al pregatirii medicului si tehnicianului
- alegerea materialului / materialelor utilizate
- decizia asupra variatiilor de preparatie in raport cu modelul tipic
- decizia asupra variatiilor de geometrie a protezei unitare in raport cu modelul tipic
Cap. 5 Rosenstiel/ Corelatia dintre puntile dentare si parodontiu.
1.Care sunt zonele importante din punct de vedere parodontal la nivelul protezei fixe?
- periferia cervicala a preparatiei:
- ori de cate de ori este posibil trebuie situat supragingival
- adaptare marginala precisa
- spatiile interdentare trebuie sa respecte papila interdetara mai ales la unirea corpului de punte cu
elementele de agregare
- contactul corpului de punte cu mucoasa crestei edentate trebuie sa fie punctiform , linear sau suspendat
- fata ocluzala - echilibrarea ocluzala a protezei fixe
2.Masurarea pungilor parodontale.
- se masoara cu sonda parodontala, cu presiune redusa
- distanta de la marginea gingivala libera la insertia epiteliala
- sonda se pastreaza in contact cu suprafata dintelui, aproape de axul corono-radicular
- palparea se face continuu, pana la nivelul contactelor inter-proximale
- se noteaza in fisa adancimea pungilor parodontale: in 6 puncte (DV,V,MV,DL,L,ML)
in 4 puncte (V,M,L,D)
1 punct (maximul)
Cap. 6 Rosenstiel/Tratamentul preparator.Restaurarea dintilor stalpi devitali
1.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un dinte cu tratament endodontic pe care
urmeaza sa se realizeze o reconstituire corono-radiculara?
- o buna sigilare apicala
- fara sensibilitate la presiune
- fara exudat

- fara fistula
- fara sensibiliate apicala
- fara inflamatie active
2.Care sunt factorii care determina decizia de extractie?
- factori locali (viitorul pe termen scurt): distrucia coronar
implantarea parodontal
modificrile de poziie (primare sau secundare)
- factori regionali (strategici) modul n care va fi rezolvat terapeutic brea aprut
- factori generali status medical, psiho-social, economic
- consecinele absenei protezrii - stabilitatea dinilor pe arcade este dependent de:
forele transmise la nivelul contactelor ocluzale i proximale
suportul parodontal
forele exercitate de prile moi (obraji, buze, limb)
Cap.7 Rosenstiel/Principii functionale si estetice de concepere a protezelor dentare fixe.
1.Regulile de plasare a snurului de largire a santului gingivo-dentar.
- se realizeaza izolarea dintelui preparat (rulouri de vata, aspirator de saliva) si se usuca cu aer
- se taie firul de evictiune cu o lungime suficienta pentru a inconjura dintele
- se inmoaie firul de evictiune in solutie astringenta si se indeparteaza excesul acesteia
- daca se foloseste un fir de evictiune care nu are forma necesara, acesta se ruleaza pentru a usura
aplicarea
- se formeaza o bucla din firul de evictiune in jurul dintelui si se introduce cu grija in spatiul sulcular cu
ajutorul unui instrument potrivit
- este mai bine ca introducerea firului de evictiune sa inceapa cu portiunile interproximale ale santului
gingival, fiind mult mai usor decat in cazul partilor vestibulara sau linguala
- instrumentul ajutator trebuie sa fie inclinat fata de dinte pentru ca firul sa fie impins direct in santul
gingival (se poate de asemenea folosi si un al doilea instrument suplimentar pentru ajutor)
- tesutul trebuie indepartat cu grija dar dar cu suficienta fermitate pentru ca firul sa ajunga exact la nivelul
marginii apicale
Folosirea repetata a firului de evictiune trebuie evitata deoarece poate cauza retractie gingivala
2.Descrieti caracteristicile de utilizare a polieterilor, ca materiale de amprenta.
Materialele de amprentare pe baza de polieteri prezinta o stabilitate dimensionala remarcabila. Cu alte
cuvinte contractia acestora de polimerizare este deosebit de scazuta in comparatie cu alte materiale,
nefiind influentate de fluctuatiile de temperatura. Viitoarea amprenta realizata cu poilieteri poate fi
folosita in vederea turnarii unui model chiar si dupa o zi sau mai mult timp, acest lucru fiind extrem de
important in cazul in care turnarea este imposibila sau cere amanare. Un alt avantaj al acestor materiale
tine de timpul scazut de priza in cavitatea bucala(5 minute). Cu toate acestea polieterii prezinta si o serie
de dezavantaje cum ar fi lipsa elasticitatii ceea ce determina probleme in momentul desprinderii amprentei
de pe modelul turnat. Polieterii trebuie depozitati doar intr-un mediu uscat deoarece acestia au putere de
absorbtie ft ridicata ceea ce determina modificari dimensionale la nivelul acestora. Timpul de lucru foarte
scurt poate limita numarul dintilor sau al preparatiilor ce urmeaza a fi incluse intr-o singura preparatie
Cap. 12 Rosenstiel
1.Enumerati dezavantajele utilizarii pivoturilor cimentate.

- pozitionarea pivotului necesita proceduri aditionale

- prepararea unui dinte pentru a se acomoda cu pivotal ceea c atrage dupa sine indepartarea tesutului
dentar in exaces
- poate fi dificila restaurarea dintelui ulterioara, cand va fi nevoie de o coroana totala, deoarece pivotul
cimentat poate sa nu mai prezinte o retentie corespunzatoare pentru materialul restaurator
- prezenta pivotului poate complica sau din contra, preveni eventuale viitoare tratamente endodontice care
ar putea fi necesare
2.Prezentati atitudinea terapeutica restauratorie fata de dintii laterali cu tratament endodontic.
Dintii laterali sunt mult mai susceptibili la fracture decat dintii frontali. O atenta ajustare ocluzala poate
reduce riscul aparitiei problemelor din urma fortelor care actioneaza la acest nivel in timpul miscarilor de
lateralitate. Cu toate acestea cuspizii dintilor laterali tratati endodontic trebuie sa primeasca acoperire
completa mai ales in cazul in care acestia prezinta risc de fractura. In pierderi mari de substanta de
recomanda RCR.

Cap. 13 Rosenstiel
1.Care este distanta minima dintre doua implanturi alaturate, dar intre un implant si un dinte natural?
Distanta minima dintre doua implanturi alaturate este 3 mm
Distanta minima dintre un implant si un dinte natural este 1mm
2.Care sunt situatiile de edentatie partiala in care protezarea pe implanturi endoosoase este de preferat
protezarii fixe clasice?
Nevoia de a detine o protezare cu durata lunga de viatza, numar mic si locatii nefavorabile de dinti stalpi,
lipsa unui singur dinte care ar necesita prepararea minima a 2 dinti suplimentari pentru protezarea fixa
clasica, edentatie partiala terminal, bresa edentata lunga.
Cap. 14 Rosenstiel/Amprentarea pentru proteze partiale fixe.
1. Siliconii de aditie: avantaje si dezavantaje.
Avantaje: reproducere excelent a detaliilor cmpului protetic, stabilitate dimensional excelent,
contracie de priz minim, timp de priz scurt, rezisten la rupere bun, gust neutru
Dezavantaje: hidrofobi, capacitate de umectare sczut, priza este inhibat de unele mrci de manui din
latex36 sau de unele substane astringente, pre ridicat
2.Care sunt erorile detectabile in amprentare enumerare.
- limita preparaiei neclar
- bule de aer n zonele critice (limita cervical a preparaiei i suprafeele ocluzale). Bulele de aer n
amprent se traduc prin apariia de plusuri pe model
- rupturi ale amprentei
- material de amprent care nu a fcut priz
- vizibilitatea lingurii prin amprent
- omogenizare incorect a materialului de amprent
- desprinderea lingurii de amprent
- fuga materialului fluid (nregistrarea limitelor preparaiei de ctre materialul cu consisten crescut)
- snurul de eviciune ataat la amprent
- lipsa nregistrrii tuturor elementelor cmpului protetic

Cap. 15 Rosenstiel/Protezarea provizorie si de urgenta la pacientii edentati partial. Proteze partiale fixate
adeziv-colate.
1. Care sunt materialele folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe?
Poli metil metacrilat, poli r metacrilat, poli uretan metacrilat, rasini composite, Al, Ni-Cr
2. Care sunt situatiile in care sunt necesare proteze partiale fixe provizorii de ateptare?
Permite efectuarea unor tratamente la dintele ce urmeaza fi protezat
Uneori este necesara asteptarea rezultatelor dupa unele tratamente preprotetice(gingivectomie)
Asteptarea retrocedarii fenomenelor neplacute secundare unor tratamente endodontice(obturatie de canal)

Cap. 16 Rosenstiel/Comunicarea cabinet-laborator de tehnica dentara.

1.Care sunt informatiile scrise care trebuie transmise in laborator, pentru realizarea unei proteze partiale
fixe?
- descrierea generala a restaurarii
- tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
- schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
- forma conectorilor
- forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata
- forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
- descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica
- proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)
- data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respectiva
2.Care sunt obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar in vederea realizarii lucrarilor
protetice fixe?
- cunoasterea limitelor acestuia
- asumarea responsabilitatilor personale
- atentie acordata sfaturilor tehnice
- participare activa la deciziile tehnice
- instructiuni scrise cu privire la lucrare si materiale
- amprente, modele, inregistrari interocluzale de buna calitate
- identificarea marginilor/ limitelor, zonelor de gravare/ foliere, proiectul protezei
- descrieri cromatice
- in cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze in laborator toate modelele, piesele
intermediare si piesele protetice
- respectarea protocolului de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si
asigurarea transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea.

Cap. 17 Rosenstiel/Particularitati ale etapelor tehnice de realizare a puntilor dentare: MODELUL.

1.Criterii de selectie a materialului pentru modele cu bonturi.
- materialul sa fie rezistent la abraziune
- sa fie usor de sectionat si amestecat cu echipamentul standard din dotare
- sa fie compatibil cu agentul de separare folosit pentru ceara ca sa nu se lipeasca

- sa reproduca toate detaliile de suprafata

- sa aiba o culoare care sa fie in contrast cu ceara folosita pentru modelaj
- sa fie compatibil cu materialul de amprenta
2.Bonturile tip Dowel.
Bonturi tip Dowel: - sunt cele mai frecvent utilizate
- nu necesita echipament special pt realizare
- bonturile mobilizabile faciliteaza modelarea cu ceara si cu portelan
Cap. 18 Rosenstiel/ Particularitati ale etapelor tehnice de realizare a puntilor dentare: MACHETA de ceara
1.Care sunt factorii care cresc spatiul pentru agentul de cimentare, pentru o coroana completa?
- cresterea contractiei termice si de polimerizare a materialului de amprentare
- utilizarea unui model solid cu bonturi individuale, mobile
- folosirea unui strat intern de ceara moale in modelul de ceara
- utilizarea de die spacer
- extinderea cofrajului
2.Ce este die spacer?
- este un material colorat care se aplica pe bonturi pentru a mari spatiul pentru agentul de cimentare,
dintre peretii axiali ai dintelui preparat si restaurare
- este utilizat pentru a mentine grosimea constanta pe bonturi; cu toate acestea nu ar trebui sa acopere
toata preparatia
- pentru o adaptare marginala adecvata, o banda de 1 mm imediat adiacenta marginii preparatiei, ar trebui
sa fie lasata nevopsita
- diluantul este prevazut sa inlocuiasca solventul, care tinde sa se evaporeze, lasand o grosime in exces a
spatiului.

Cap. 19 Rosenstiel
1.Care este distributia metalului si ceramicii pentru coroane metalo-ceramice la nivel incizal?
- marginea incizala a coroanei nu va avea metal pe oral pentru a permite realizarea transluciditatii
- 2 mm
- reducerea: insuficienta - nu permite obtinerea unui efect estetic convenabil
exagerata - se pierde din calitatea retentiei/rezistentei preparatiei; fractura incizala a
portelanului
2.Ce avantaje si dezavantaje prezinta Ni in aliajele pentru proteze fixe?
- rezistenta la deformare
- duritate crescuta
- modul de elasticitate scazut
- usor prelucrabil influenteaza ductibilitatea
- determina cancer pulmonar si afecteaza sensibilitatea pielii putand determina eczema cornice

Cap. 20 Rosenstiel
1.Clasificarea corpurilor de punte dupa forma.
- masiv (metalic, ceramic, acrilic, rasini compozite armate)
- caseta cu fateta
- semi-caseta cu fateta
- cupa cu material fizionomic (acrilat)
- semi-cupa cu material fizionomic (acrilat)
- bara cu bonturi si coroane fizionomice
- metalo-ceramic
2.Care sunt caracteristicile unui corp de punte suspendat?
- fara contact cu creasta edentata
- spatiu corp de punte creasta edentata = 3-4mm
- modelaj convex
- ideal, igienic, putin utilizat
- conditii necesare: dinti inalti (8-10mm), creste rezorbite

Cap. 21 Rosenstiel
1.Care sunt materialele si tehnicile prin care se poate face inregistrarea raporturilor de ocluzie?
- hartia de articulatie (inregistrare RMM fara transfer)
- banda Joffe (inregistrare RMM fara transfer)
- ceara de ocluzie (inregistrare RMM fara transfer)
- spray de ocluzie (inregistrare RMM fara transfer)
- pozitionarea manuala a modelelor (inregistrare RMM cu transfer)
- inregistrari interocluzale modelelor (inregistrare RMM cu transfer)
- chei vestibulare modelelor (inregistrare RMM cu transfer)
- metode grafice modelelor (inregistrare RMM cu transfer)
2. Caracteristicile metodei de inregistrare interocluzala Lucia.
- deprogramator/ jig
- materiale: ceara si ZOE-colofoniu
- se amprenteaza zonele laterale
- inregistrarea se face fara contacte dento-dentare
- grosimea cerii: 2-3 mm
- transferul inregistrarii permite pozitionarea modelului mandibular in raport de cel maxilar deja fixat in
articulator
Cap. 23 Rosenstiel
1.Ce sunt triunghiurile negre si care sunt cauzele de aparitie a acestora?
Triunghiurile negre apar atunci cand papilele interdentare nu completeaza spatiul interdentar.
Cauze: retractii gingivale, forma triunghiulara a dintilor, aparitita parodontitei in antecedente, fren labial
inserat in zona papilei interdentare.
2.Ce reguli se aplica atunci cand exista dubii la alegerea cromatica?

- alegem intotdeauna prima determinare

- caninul este util ca element de referinta in alegerea culorii (are cea mai mare saturatie a culorii
determinate in regiunea sa cervicala)
- alegerea culorii cu stralucirea cea mai crescuta si saturatia cea mai scazuta
Cap. 24 Rosenstiel
1.Care este grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice in zonele functionale ale
acestora?
- daca metalul folosit este nobil, grosimea scheletului metalic este de 0,3 mm
- in functie de proprietatile fizice ale aliajului grosimea va fi de 0,2-0,4mm la nivelul fetelor linguala si
proximale, iar la nivelul fetei ocluzale in cazul cuspizilor activi 1,5mm iar in cazul celor inactivi 1mm
2.Care sunt cauzele fracturii ceramicii in faza de proba a protezelelor fixe metalo-ceramice?
- proteza prea mica
- bonturile nu sunt suficient slefuite
- defecte in etapele de prelucrare a coroanei
- efectele unor miscari bruste la insertie si dezinsertie
- frictiunea agresiva a protezei
- utilizarea unor instrumente neadecvate la scoaterea protezei din cavitetea bucala
- aplicarea unor forte prea mari pe proteza necimentata
Cap. 25 Rosenstiel/Sisteme integral ceramice pentru punti dentare.
1.Tehnologia Cerec.
Sistemul CEREC (Chairside Economical Restoration of Esthetic Ceramics) combin un scanner digital
3D cu un dispozitiv de frezare pentru realizarea restaurrilor protetice din blocuri ceramice ntr-o singur
edin55. Ultimele versiuni ale sistemului Cerec pot produce inlay-uri, onlay-uri, coroane, faete i chiar
puni total ceramice. Ultimul scanner 3D folosete nite diode ce emit lumin albastr (LED) cu lungime
de und scurt, pentru o precizie maxim a imaginii optice rezultante. Camera de amprentare (scannerul)
proiecteaz fascicule de lumin albastr asupra obiectului i apoi le citeste napoi sub un unghi uor
modificat (tehnica de triangulare activ). Marginile preparaiei trebuie s fie vizibile, iar dac sunt plasate
subgingival , nainte de amprenta optic, trebuie realizat eviciunea gingival56. Toat zona ce va fi
amprentat trebuie acoperit cu o pulbere de dioxid de titan pentru a avea acelai indice de reflexie a
luminii. Pentru ca restaurrile protetice sa fie bine adaptate ocluzal se ia i amprenta optic a
antagonitilor. Datele odat achiziionate sunt prelucrate i se realizeaz designul restaurrii protetice
(etapa CAD), iar apoi se trimite spre dispozitivul de frezare a blocurilor ceramice (etapa CAM).
2.Avantaje si dezavantaje ale coroanelor de invelis total, integral ceramice.
Avantaje
Estetica
Biocompatiblitate
Preparaie mai redus vestibular
Posibilitate de modificare cromatic prin cimentarea adeziv
Dezavantaje
Rezistena mecanic
Preparaia mai important proximal i lingual
Pragul cervical ct mai apropiat de 900

Necesitatea unui dinte stlp relativ integru

Utilizarea ca elemente de agregare este restrns
Uzura antagonitilor naturali accentuat

Cap. 26 Rosenstiel
1.Care sunt dezavantajele protezelor partiale fixe colate (adezive) in raport cu ppf clasice?
Dezavantaje: - scade longevitatea restaurarii
- necesita modificari la nivel S
- corectarea operatiei este dificila
- necesita aliniere corecta a dintilor stalpi
- estetica e compromisa la dintii posteriori
- pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi
- in general prezinta retentie scazuta
2.Care sunt mecanismele prin care se asigura adezivitatea intre rasinile compozite pentru cimentare si
metalul protezelor partiale fixe?
- retentie micromecanica Maryland bridge
- retentie mecanica PPF turnata
- retentie macromecanica Virginia bridge
- adeziune chimica punti adezive
Cap. 27 Rosenstiel
1.Indicaiile pentru selectarea unei lucrari fixe din polimer armat cu fibre.
- nevoia de o restaurare cu aspect excellent
- necesitatea de a reduce uzura denti iei antagoniste

- practicarea preparatiei conservatoare intracoronara a dintelui de sprijin

- poten ialul de lipire al conectorilor protetici de dintii de sprijin
- dorin a de a obtine o proteza fara metal si fara portelan (acest lucru este deosebit de important pentru
persoanele cu alergii la metal )
2.Contraindicaii pentru selectarea unei lucrari fixe din FRC.
- incapacitatea de a mentine un control bun al fluidului (de exemplu pacien ii cu inflamatia gingivala cronica sau
acuta sau cand marginile sunt plasate adanc in sant)
- durata lunga
- pacieni cu obiceiuri parafunctionale
- pacienii cu porelan neglazurate sau cu proteza partial schelatata mobilizabila care se opune restaurarii
- pacienii consumatori de alcool

Cap. 28 Rosenstiel
1.Cum trebuie sa fie un aliaj de lipire pentru punti dentare?
- sa aiba rezistenta la coroziune
- interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
- absenta porilor

- rezistenta mecanica
- curgere libera
- compatibilitate coloristica
2.Care sunt variantele de conectori ai unei puni dentare?
Zonele de jonctiune dintre doua elemente alaturate ale unei punti dentare, elemente de agregare si corpuri
de punte se numesc conectori. Ei pot fi:
conectori ficsi, rigizi (obtinuti prin turnare unica sau prin solidarizarea ulterioara
sudare, lipire, imbinare cu suruburi a partilor componente ale puntii)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi)
Cap. 29 Rosenstiel/Cap. 30 Rosenstil/ Proba, adaptarea si fixarea protezelor partiale fixe
1.Care sunt etapele verificarii si adaptarii lucrarii protetice n cavitatea bucala?
- verificarea i adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dinii vecini (verificarea punctului de contact se poate
face si cu ajutorul benzilor Mylar sau cu o hrtie de articulaie cu o grosime de 12 de microni)
- verificarea i adaptarea la nivel marginal (lucrarea protetic trebuie sa ajung pna la capt, la limita cervical a
preparaie)
- verificarea stabilitii puntii (lucrarea protetic fix nu trebuie sa prezinte basculri)
- verificarea i adaptarea ocluzal (se verific poziia de IM, poziia de RC, propulsia i lateralitate)
- verificarea functionalitaii: masticatorie, fonatorie, estetica
2.Dac lucrarea protetic nu ajunge pn la capt la limita cervical a preparaiei se pot depista eventualele contacte
dintre intradosul coroanelor si bonturi folosind diferite materiale. Care sunt etapele tehnicii de adaptare cu ajutorul
materialului siliconic?
Se izoleaz cu rulouri de vat zona lucrrii protetice
Se usuc bonturile dinilor stlpi si lucrarea protetic
Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
Se inser lucrarea n cavitatea bucal pe bonturile dentare
Se asteapta priza materialului siliconic.
Dup priza se ndeprteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor
Se marcheaza cu un creion rosu zonele n care siliconul este perforat
Se ndeprteaz siliconul din lucrare
Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou lucrarea.
Se repet operaiunile pn cnd lucrarea se adapteaz perfect. O bun adaptare marginal a puntii se traduce si
printr-o bun retenie a acesteia pe preparaii. Dac nu reuim acest lucru trebuie refacut lucrarea si de obicei se ia
o noua amprent

Cap. 31 Rosenstiel
1.Ce intelegeti prin fenomentul de filtrare care apare in timpul cimentarii?
In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei ocluzale si
numai partea lichidiana va reflua. Particulele vor forma o masa ce permite trecerea lichidului subtire,
cauzand separarea si filtrarea cimentului si in acelasi timp cresterea grosimii filmului de ciment de la 60435 microni. Acest lucru poate fi solutionat prin vibrarea sau cu ajutorul canalelor de refluare.
2.Care sunt avantajele si dezavantajele cimenturilor compozite?
Avantaje: adeziune chimica ridicata
sigilare buna
solubilitate orala scazuta

rezistenta la adeziune crescuta

Dezavantaje: dificil de folosit
fara eliberare de fluor
costisitor in ceea c privesc timpul si materialele
adaptare marginala deficitara
control necesar al umiditatii
Cap. 32 Rosenstiel/Intretinerea igienei orale si dispensarizarea pacientilor cu proteze dentare fixe. Erori,
accidente, si complicatii ale tratamentului prin proteze partiale fixe. Reparatiile protezelor partiale fixe.
1.Cand se realizeaza si ce se urmareste in sedinta post-cimentare finala?
Dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat. Medicul trebuie sa
verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare. Cimenturile
radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat pragul. Daca un
dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in urmatoare
saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute.
2.Ce urmareste doctorul in sedintele de dispensarizare la pacientii cu proteze fixe?
La controlul periodic se urmareste:
- istoria si examenul general al pacientului, care trebuie verificata si actualizata anual
- igiena orala, dieta si saliva - pacientii au tendinta de a isi diminua interesul fata de igiena orala dupa
terminarea tratamentului. Daca acestul lucru se intampla, el trebuie depistat din timp si trebuie inceputa o
terapie de corectare.
- carii dentare - cea mai frecventa cauza a esuarii tratamentului protetic. Detectia lor poate fi dificila, mai
ales in cazul este folosita o proteza de acoperire totala. Inspectia trebuie facuta cu atentie pentru a nu
distruge matricile de smalt demineralizat.
- afectiuni periodontale - din pacate afectiunile periodontale apar adesea dupa asezarea protezelor fixe,
mai ales cand marginile salu sunt plasate subgingival sau cand proteza este supraconturata
- disfunctii ocluzale - pacientul este intrebat daca are obiceiuri nocive ca bruxism. O examinare atenta
poate dezvali suprafete de uzura anormale.
- statusul pulpei si zonei periapicale - pacientul poate descrie episoade dureroase. Aceasta poate indica
pierderea vitalitatii dintilor stalpi si trebuie investigata.

Buzil Oana, grupa 19, seria II

Cap. 1
1 Tipuri de radiografii necesare in Protetica.
Radiografie totala, radiografie panoramica, radiografie transcraniala, CT, MRI. Pag 19-20
2 Cum se realizeaza testele de vitalitate?
Percutie, stimulare termica sau electrica; diagnosticarea nonvitalitatii poate fi confirmata prin
prepararea unei cavitati test fara administrarea anestezicului local. Pag. 20
Cap. 2
1 Ce reprezinta sinereza-proprietate a alginatului?
Micsorarea spontana a volumului gelului si al dispersiilor macromoleculare insotita de separarea
fazei lichide. Pag 43
2 Avantajul inregistrarii RC Aluwax ranforsat.
Pozitia RC este reprodusa de mai multe ori pe masura ce inregistrarea e generate. Pag 57
Cap. 3
1 Efectele edentatiei 36 neprotezata.

Basculare spre mezial 37, migrare verticala 26, retractile gingivala, resorbtie osoasa. Pag 89
Singura situatie in care putem utilize o lucrare protetica fixa extinsa pe un singur dinte stalp.
Extensie de incisive lateral pentru protezarea caninului. Pag 91

Cap. 5
1 Etiologia bolii parodontale.
Placa microbiana ce cauzeaza inflamatie si procese patologice secundare; tartru, pelicula
dobandita, materia alba, resturi de mancare. Pag 147
2 Controlul placii microbiene.
Periajul manual, ata dentara, scobitorile de lemn/plastic, dusul bucal, irigatoarele orale, periutele
interdentare, benzi de tifon, paglica dentara, periute electrice. Pag 151
Cap. 6
1 In ceea ce priveste chirurgia, ce tesuturi dure pot fi indepartate la nevoie?
Dintele proriu-zis, tuberozitatile, torusul mandibular/maxilar, dintii supranumerari erupti/neerupti
inca. Pag 176
2 Dezavantaje rasini compozite.
Dilatare, contractie la priza, dilatare intarziata. Pag 180
Cap. 7
1 Cauzele lezarii pulpei dentare in timpul realizarii preparatiei.
Temperatura, substantele chimice, actiunea bacteriana. Pag 211
2 Avantaje si dezavantaje prag Chamfrein.
Avantaje: margine distincta, grosime adecvata, usor de preparat.
Dezavantaje: margini de smalt nesustinute. Pag 220
Cap. 13
1 Indicatii implant pentru pacientul edentat partial.
Incapacitatea de a pastra proteza partial mobilizabila, pierderea unui singur dinte, numar si
localizare nefavorabile a potentialilor dinti stalpi naturali, nevoia durabilitatii unei proteze cu
progrnostic imprecis. Pag 381
2 Limitele ideale de os necesare realizarii unui implant.
10 mm vertical, 6 mm orizontal, 3 mm intre implante adiacente, 2 mm deasupra canalului alveolar,
5 mm anterior de gaura mentala, 1 mm distanta de ligamentul parodontal al dintilor adiacenti. Pag
385
Cap. 14
1 Agenti hemostatici utilizati in impregnarea firului de retractie.
AlCl3, Fe2(SO4)3, AlCl3 hidratat, epinefrina, acid poliacrilic. Pag 436
2 Avantaje si dezavantaje siliconi de condensare.
Avantaje: gust, miros placut, timp de priza scurt.
Dezavantaje: hidrofob, stabilitate scazuta. Pag 442
Cap. 15
1 Indicatii coroana provizorie metalica.
Proteza partiala fixa posterioara cu durabilitate mare in timp, tratament indelungat, incapacitatea
pacientului de a evita fortele excesive pe proteza, forta masticatorie peste medie, istoric in fracturi
frecvente. Pag 469
2 Materiale coroane prefabricate.
Pasini acrilice: policarbonat, acetat de celuloza. Metalice: aluminiu, nichel-crom, argint-staniu.
Pag 474
Cap. 16
1 Ce verifica clinicianul la o amprenta inainte ca aceasta sa paraseasca cabinetul dentar?
Sa nu aiba defecte de amprentare, sange, saliva, sa fie dezinfectata pe baza protocolului, fara
contacte intre suprafetele ocluzale. Pag 509
2 Probleme intampinate de dentist la evaluare.

Adaptare marginala incorecta, ocluzie incorecta, contur axial incorect, design inadecvat al stalpilor
si puntii. Pag 524
Cap. 17
1 Sisteme de realizare a modelului cu bonturi mobilizabile.
DVA, Pindex, Di-Lok, Zeiser, Accu Trac. Pag 537
2 Avantaje, dezavantaje Pindex.
Avantaje: bonturi mobilizabile, turnare model libera
Dezavantaje: ese necesar echipament adecvat. Pag 537
Cap. 18
1 Dimensiunea spatiului pentru materialul adeziv.
20-40 Microni pentru fiecare perete. Pag 557
2 Curba lui Spee si curba lui Wilson orientare.
Spee: antero-posterior; Wilson: meziolaterala. Pag 576
Cap. 19
1 Proprietati mecanice si fizice coroana metalo-ceramica.
Modul de elasticitate, limita de curgere, duritate, dilatarea la temperatura. Pag 599
2 Metale folosite pentru coroana metalo-ceramica.
Argint, paladiu, aur, platina, paladiu, cupru, galiu, nichel, crom, cobalt, titaniu. Pag 606-607
Cap. 20
1 Cand este de preferat sa fie preparati dintii stalpi?
Inainte de extractia dintelui in locul caruia se va plasa corpul de punte. Pag 623
2 Avantaje si dezavantaje corp de punte metalo-ceramic.
Avantaje: estetica, biocompatibilitate.
Dezavantaje: mai putin rezistenta decat cea total metalica, dificila daca un dinte stalp nu este din
acelasi material(metalo-ceramica). Pag 641
Cap. 21
1 Dezavantaje echipamente extracoronare.
Exercita presiune pe dintii stalpi, igiena deficitara. Pag 666
2 Dezavantaje preparatie pentru proteza partial mobilizabila fata de preparatia conventionala.
Necesitatea reducerii unei cantitati mai mari de tesut. Pag 676
Cap. 22
1 Defecte de turnare.
Surplus de material: nodozitati mari/mici pe fata ocluzala, fisuri, turnare incompleta, rugozitate,
porozitate, discrepanta marginala, dilatare inadecvata. Pag 701
2 Proprietari material pentru turnare ideal.
Dilatare controlata, abilitatea de a produce suprafete netede, fara nodozitati, stabilitate chimica,
duritate, grad de porozitate pentru eliminarea gazelor. Pag 687
Cap. 23
1 Cate culori contine cheia Vita clasic si Vita 3D master?
Vita clasic 16 culori; Vita 3D Master 26. Pag 718
2 Cu ce se masoara culoarea dintilor?
Cu colorimetre, spectofotometre, analizatori digtali. Pag 725

Cap. 25
1 Dezavantajele ceramicii cu miez de aluminiu fata de cea presata la caldura.
Adaptare marginala mai slaba. Pag 787

Sisteme CAD/CAM.
Cerec system, Procera AllCeram system, Lava system, Captek system. Pag 790
Cap. 26
1 Avantaje proteze fixe din rasina adeziva
Conservare tesuturi dure, trauma pulpara redusa, anestezia nu este necesara, pret de cost redus.
Pag 812
2 Contraindicatii proteze fixe din rasina adeziva.
Parafunctii ocluzale, brese edentate intinse, dinti stalpi afectati, smalt comprmis, supraacoperire
verticala importanta, alergie la nichel. Pag 812
Cap. 27
1 Indicatii proteze fixe din compozit ramforsat cu fibre.
Estetica, fara metal, conservativa, folosirea tehnicii adezive. Pag 834
2 Contraindicatii proteze fixe din compozit ramforsat cu fibre.
Controlul fluidelor deficitar, bresa edentata intinsa, pacienti cu parafunctii, pacienti cu abuz de
alcool. Pag 834
Cap. 28
1 Care sunt sursele de caldura folosite pentru tehnica de lipire?
Flacara gaz-aer, flacara gaz-oxigen, cuptorul de ardere si laserul. Pag 867
2 In ce consta design-ul conectorilor nonrigizi?
Lacas-preparat pe dintele stalp; stift-atasat corpului de punte. Pag 848
Cap. 29
1 Ce trebuie sa asigure suprafata ocluzala a unei restaurari metalice?
Stabilitate si satisfacerea tuturor cerintelor functionale. Pag 874
2 Cum se elimina un nodul-greseala de turnare-de pe suprafata interna a unei lucrari protetice
metalice?
Acesta trebuie eliminate intr-un singur pas; trebuie redusa o cantitate mai mare de metal din zona
respective,nu numai defectul, pentru a asigura o stabilitate completa a restaurarii. Pag 872
Cap. 30
1 Pasii evaluarii unei lucrari protetice.
Contacte proximale, adaptare marginala, stabilitate, ocluzie, glazurare/lustruire. Pag 888
2 Ce reprezinta spatial negativ?
Forma ambrazurilor incizale. Pag 898
Cap. 31
1 Agenti adezivi indicati pentru cimentarea coroanelor metalice, metalo-ceramice.
Rasini adezive, rasini compozite, CIS, ZOE ramforsate, rasini ionomere, FOZ, PCZ. Pag 916
2 Proprietatile ideale ale unui agent adeziv.
Timp de lucru crescut, aderenta buna pe bont si metal, izolare buna, nu e toxic pentru pulpa,
duritate adecvata, compresibil in spatii inguste, vascozitate si solubilitate scazute. Pag 914
Cap. 32
1 Cat de des se recomanda pacientilor cu proteze fixe sa isi faca programari la stomatolog?
Cel putin o data la 6 luni; pacientii evidentiati cu boala parodontala se vor prezenta mai des. Pag
929
2 De ce se contraindica cimentul radiotransparent?
Deoarece detectarea excesului acestuia pe radiografie nu se poate realiza. Pag 929

1
2
1

Capitolul 5
Ce este parodontiul apical?
Parodontiul apical este un tesut care ancoreaza dintele in procesul alveolar, si ofera acestuia
suport, nutrititie, resorbtie si mecanoreceptie. Elemental principal al parodontiului este
ligamentul periodontal constituit din fibre de colagen ancorate in os si cement, oferind dintelui
suport.
Ce este placa bacteriana?
Placa bacteriana dentara este o masa densa si lipicioasa de microorganisme intr-o matrice
intermicrobiana, care contine de asemenea microorganisme din saliva, mancare, etc. Este
principalul factor care initiaza bolile gingivale si parodontale.
Capitolul 6
Extruzia ortodontica:
Extruzia ortodontica este luata in considerare in cazul in care o fractura sau o leziune carioasa se
extinde apical spre marginea libera a gingiei si este foarte importanta atunci cand fizionomia este
pe primul plan. Marginea fracturii sau leziunii este indepartata de creasta alveolara prin metode
ortodontice( brackets, fire, benzi elastice).
Cand se recurge la chirurgia tesutului moale?
Chirurgia tesutului moale poate include indepartarea unei parti din tesutul moale distal de molari,
marirea adancimii vestibulare sau modificarea crestelor edentate pentru fixarea corecta a
protezelor fixe sau partial mobilizabile.
Capitolul 7
Cum poate fi prevenita afectarea tesuturilo moi?
Afectarea tesuturilo moi ale limbii si obrajilor poate fi prevenita prin retractia acestora cu
ajutorul unui aspirator tip, oglinzii sau aspiratorului de saliva.
Ce este coroana clinica?
Coroana clinica reprezinta portiunea dintelui vizibila in cavitatea bucala.
Capitolul 13
Tipuri de implanturi dentare:
Exista 3 mari subgrupuri: subperiostal, transosteal si intraosos. Primele doua sunt utilizate pentru
fixarea protezelor la edentatul total, iar al treilea este localizat in osul alveolar si se foloseste
pentru edentatul partial.
Ce poate cauza resorbtie osoasa?
Resorbtia osoasa are loc atunci cand se acumuleaza presiune cauzata de trauma ocluzala. In
dentitia naturala, remodelarea osoasa incepe atunci cand concentratia de stress se reduce sau este
eliminata.

Capitolul 14
Maateriale elastice pentru amprentare :
Hidrocolizi reversibili, siliconi de condensare, polieteri, siliconi de aditie.
2 Cum se dezinfecteaza amprenta?
Dupa indepartarea amprentei din cavitatea bucala a pacientului, este pusa imediat sub jet de apa
si apoi uscata cu o seringa cu aer. Pentru dezinfectare sunt folosite anumite produse chimice cum
ar fi solutiile cu glutaraldehida sau spary-urile cu iodoform.
Capitolul 15
1 Proprietatile ideale ale unui material de ciimentare provizorie:
Trebuie sa aiba Solubilitate mica, compatibiliate chimica cu materialul din care este facuta
coroana, timp scurt de preparare si timp de priza indeajuns de lung, si trebuie sa fie usor de
curatat excesul.
2 Materiale folosite pentru cimentarea provizorie
1

1
2

1
2

1
2

Cele mai utilizate sunt cimenturile pe baza de oxid de zinc si eugenol. Cimenturile fosfat de zinc
si cimenturile glassionomere nu sunt recomandate pentru ca decimentarea lor este dificila.
Capitolul 16
Care sunt responsabilitatile medicului dentist?
Medical dentist este responsabil pentru tot tratamentul oferit. Plasarea unor responsabilitati
personalului auxiliar este posibila doar daca ii sunt oferite toate informatiile necesare pentru a
oferi un serviciu de inalta calitate.
Ce probleme intalneste cel mai des tehnicianul?
Cele mai des intalnite problem sunt : reducerea inadecvata a dintelui, margini neclare, modele
articulate incorect si comunicarea inexacta a culorii.
Capitolul 17
Care este cel mai mare dezavantaj al ghipsului?
Cel mai mare dezavantaj al ghipsului este rezistenta relativ mica la abraziune, si de aceea se
folosesc intaritori de ghips care pot creste rezistenta la abraziune cu pana la 100%.
Ce tip de ghips se foloseste cel mai des?
Ghipsul tip 4 este recomandat in majoritatea cazurilor, chiar daca trebuie manevrat cu grija
pentru a evita ciobirea sau abrazarea marginilor.
Capitolul18
Curba lui Spee:
= curba antero-posterioara
= curba obtinuta prin unirea cu o linie continua trasata de la nivelul varfului caninului inferior
de-a lungul cuspizilor lingual ai premolarilor si molarilor naturali, pana la ramul mandibulei.
De ce conectorii trebuiesc confectionati din ceara?
Conectorii trebuie facuti din ceara cu scopul de a controla cat mai precis marimea, pozitia si
configuratia lor.
Capitolul 19
De ce depinde succesul unei coronae metalo- ceramice?
Depinde de selectia unei combinatii compatibile metalo-ceramica care sa ofere rezultate
previzibile, in functie de nevoile particulare ale pacientului.
Ce este un metal nobil?
Este un metal rezistent oxidarii, tarnish-ului si coroziunii in timpul prelucrarii si in cavitatea
bucala.
Capitolul 20
Care este cauza principala a irtatiei crestei?
toxinele eliberate de placa bacteriana care se acumuleaza intre suprafata gingivala si creasta
restanta, cauzand inflamatia tesutului.
De ce depinde succesul pe termen lung al unei punti?
Trebuie ales un model care ofera un control usor al placii bacteriene prin minimizarea
contactului cu tesutul, de asemenea trebuie ales un model care combina intretinerea usoara cu
aspectul natural si care are proprietati mecanice adecvate.
Capitolul 21
Cum se pot ancora protezele scheletate?
Protezele scheletate se pot ancora de dintii restanti in doua moduri: prin sisteme speciale(capse,
culise, telescoape) atasate de coronae de invelis aplicate pe dinti restanti si prin crosete turnate
in laborator.
Avantaje si dezavantaje atasamente intracoronare:
Avantajul lor major este ca distribuie fortele ocluzale in axul lung al dintelui si fac igienizarea
facila. Dezavantajul este legat de prepararea dintelui stalp cu sacrificiu mare de substanta dura .
Capitolul 22
Cum trebuie sa fie un material pentru a putea fi utilizat in cav. Bucala?

2
1
2

1
2

1
2

1
2

1
2

Trebuie sa fie biocompatibil sis a poata fi manevrat in conditii de siguranta in cabinet sau in
laborator.
Ce este expansiunea hidroscopica?
Dilatarea materialului cazuata de absorbtia apei.
Capitolul 23
Sistemul de culori Munsell:
Este o medoata vizuala de a descrie culoarea in care culorile sunt specificate pe baza a 3
dimensiuni : nuanta, luminozitate si saturatie.
Instrumente folosite pentru determinarea culorii:
Alegerea culorii pentru materialele dentare restaurative se face in general prin potrivirea cu o
mostra de culoare. In industrie, se folosesc instrumente electronice pentru stabilirea culorii ca :
spectrofotometru, spectroradiometru, colorimetru.
Capitolul 25
De ce au sistemele integral ceramice o biocompatibilitate buna?
Biocompatibilitatea se datoreaza in mare parte stabilitatii legaturii intre elementele component si
compozitiei chimice anorganice a ceramicii si faptului ca prin eliminarea componentelor
metalice sunt evitate fenomenele de coroziune si galvanism.
Care sunt cele mai utilizate tipuri de sisteme integral ceramice?
Ceramicile presate si sistemele din oxid de zirconiu. Ambele au calitati estetice bune, dar
lucrarile din zirconiu au o rezistenta la flexiune mai mare decat ceramicile presate.
Capitolul26
Ce este bondingul ?
Un material folosit pentru a favoriza adeziunea intre doua substante diferite sau intre un material
si structurile natural ale dintelui.
Avantajele :
-reducere minima de tesut dur dentar
-potential minim de trauma pulpara
-de obicei nu necesita ansestezie
-preparatie supragingivala
-costuri reduse
Capitolul 28
Cum sunt obtinuti conectorii rigizi?
Sunt obtinuti prin turnare unica sau solidarizarea ulterioara(sudare, lipire, imbinare cu suruburi)
a partilor component ale puntii.
Ce conectorul subocluzal?
Este un conector non-rigid interproximal, pozitionat apical, in comunicare sau nu cu planul
ocluzal.
Capitolul 30
Unde se intalneste dentina expusa la nivel incizal?
Se intalneste de obicei la nivelul incisivilor mandibulari la pacientii in varsta si se datoreaza
uzurii smaltului.
Coloratia intrinseca:
Se refera la colorarea dinspre interior, la incorporarea unui colorant in materialul folosit la
confectionarea protezei.
Capitolul 31
Cum se clasifica cimenturile rasinice?
Se clasifica in functie de mecanismul de polimerizare in fotopolimerizabile, cu prize chimica sau
cu prize dubla.
Ce fel de cimenturi se folosesc pentru ceramica:
Cimenturi fotopolimerizabile sau cu prize dubla.

Capitolul 32
Care este cea mai comuna cauza a durerii orale?
Cel mai frecvent, durerea orala este de origine pulpara, dar intotdeauna este necesara investigatia
amanuntita.
2 Rolul salivei in formarea cariilor:
La pacientii cu xerostomie se formeaza rapid leziuni carioase extensive , de aceea diagnosticarea
cauzei fluxului salivar redus este absolute necesara.
1

Intrebari examinarea pacient/modele mandib-maxil

1. Obiectivele ciclului IV de examinare dento-parodontal?
Pozitia marginii gingivale libere in raport cu coletul anatomic al dintilor
Intinderea zonei de gingie fixa vestibulara
indic nivelul pierderii suportului parodontal, mpreun cu
adncimea pungilor parodontale
aspectul radiologic
2. n ce const examenul parodontal general?
Aspect general al parodoniului marginal (gradul de inflamaie gingival)
aspect
gingivoragie la palpare sau spontan
depozite de plac microbian se utilizeaza sonda revelatoare pe toate fetele si se noteaza
in fisa
tartru depozite mineralizate/ contaminat microbian
gradul de inflamatie gingivala severitate intindere
Intrebari din articulator/rap interocluzale
1. Tehnica de utilizare a arcului facial de tansfer cu montare rapida pe artic. semiadaptabil:
a.)arcul de transfer se fixeaza cu tijele pt ABT in lacasurile de condili ale articulatorului;
b.)in indetatiile furculitei se aplica modelul arcadei maxilare, pozitie in care se solidarizeaza de bratul
superior al articulat.;
c.)pt montarea modelului mandibular la bratul inferior al artic. nu se utilizeaza arcul de transfer, ci
inregistrarea pozitiei RC.
2. Prezentati succint tehnica unimanuala de pozitionare a mandibulei in RC
Pacientul este asezat in fotoliul dentar, cu capul drept, nesprijinit de tetiera, gura fiint usor intredeschisa.
Operatorul aplica policele de la mana dreapta pe marginea libera a IC mandibulari, cu restul degetelor cuprinzand
mentonul. Degetele de la mana stanga indeparteaza cu blandete buza superioara si se sprijina pe dd maxilari. Cu
calm si blandete, medicul efectueaza miscari mici, limitate de coborare/ridicare a mandibulei pe o distanta de max
20mm. La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in sus in pozitia de RC.

Intrebari din tratament preparator

1 Ce este limea biologic (biologic width) i care este importana ei n tratamentul prin restaurri
protetice fixe?
Reprezinta latimea tesutului epitelial de la nivelul crestei edentate pana la baza
sulcucului gingival
2 mm latime
in cazul dintilor cu coroane scurte unde e necesara o suprafata mai mare de retentie

sau din considerente estetice s-a luat in considerare extensia restaurarii coronare
peste latimea biologica a gingiei =>rezultatele au fost dezastruoase intru-cat gazda
va face tot posibilul sa mentina cei 2 mm ai latimii biologice, determinand resorbtie
osoasa sau retentie de placa bacteriana.
2 Care sunt etapele fazei 1 (non-chirurgical) a tratamentului preparator?
1. Terapia parodontal iniial (antiinflamatorie, nonchirurgical)
2. Controlul cariilor dentare tratament si profilaxie
3. Extracii evaluarea preliminar a breelor edentate
4. ndeprtarea nlocuirea restaurrilor defectuoase
5. Tratamentul endodontic, inclusiv intervenii chirurgicale auxiliare
6. Restaurarea dinilor devitali i/sau cu distrucii coronare/radiculare severe
7. Protezarea provizorie / tranzitorie fix / mobilizabil
8. Echilibrarea ocluzal preprotetic

Intrebari din conceperea planului de tratam, alegerea dd stalpi, elementelor de agregare, intermediarilor
(corpului de punte) i conectorilor protezelor pariale ixe.
1.Ce nseamn alegerea elementelor de agregare ale unei puni dentare?
alegerea tipului generic de protez unitar pentru fiecare dinte stlp
cea mai simpl i profilactic soluie funcional pentru cazul dat
o soluie accesibil tehnic i dpdv al pregtirii medicului i tehnicianului
alegerea materialului / materialelor utilizate
decizia asupra variaiilor de preparaie n raport cu modelul tipic (de ex. limita cervical,
distrucii coronare, elemente suplimentare de meninere i stabilizare, agregarea radicular etc.)
decizia asupra variaiilor de geometrie a protezei unitare n raport cu modelul
tipic
2.Care sunt dinii stlpi pentru protezarea prin punte a unei edentaii 31,32?
DS: 42, 41, 33

Intrebari din principii funcionale i estetice de concepere a protezelor dentare fixe:

1 Ce nseamn metamerism cromatic?
Fenomenul de metamerism = un obiect poate avea culori diferite in conditii diferite de iluminare
o
o
o

2 Enumerai regulile care se aplic atunci cnd exist dubii la alegerea cromatic.
Alegem intotdeauna prima determinare
Caninul este util ca element de referinta in alegerea culorii (are cea mai mare saturatie a culorii
determinate in regiunea sa cervicala)
Alegerea culorii cu stralucirea cea mai crescuta si saturatia cea mai scazuta
Intrebari din principii generale ale preparrii dinilor stlp ipentru protezarea parial fix:
1

Enumerai trei substane astringente i concentraiile n care se utilizeaz pentru lrgirea anului
gingivo-dentar.
Astringent sulfat feric 15.5%
Clorura de aluminiu 25%

Epinefrina racemica 8%
2. Care sunt pietrele diamantate folosite pentru prepararea unor coroane total metalice si precizai
utilitatea fiecrui instrument:
a. santuri de ghidaj ocluzale: freza cilindro-conica din carbura de tungsten sau o piatra diamantata
cilindro-conica (ingusta) cu varf rotunjit.
b. reducere ocluzala: aceeasi freza/piatra ca mai sus.
c. santuri de ghidaj ptr reducerea axiala: piatra diamantata ingusta cilindro-conica cu vf. rotunjit.
d. reducerea axiala: aceeasi piatra cil-conica cu vf rotunjit( vf rotujit creeaza si chamfer-ul)=0.8 mm
e. ptr finisare: pietre diamantate cu granulatie fina si freze din carbura de tungsten cu diametru putin mai
mare ptr pragul chamfer=1.2mm
Intrbari din amprentarea pentru proteze pariale fixe:
1 Caracteristicile de utilizare a polieterilor, ca materiale de amprent.
Au un mecansim de polimerizare diferit de ceilalti elastomeri intrucat nu elimina nici un compus
volatil=>stabilitate excelenta. Datorita bunei stabilitati, modele exacte pot fi turnate chiar si dupa mai
mult de o zi. Timpul de priza e mai scazut ca al polisulfurilor (5 min) si de aceea e folosit de multi
practicieni. Un dezavantaj e rigiditatea materialului=>dificultati in dezinsertia amprentei de pe model.
Amprentele sunt stabile dimensional doar daca sunt pastrate uscate. Timpul scurt de priza poate limita
numarul preparatiilor amprentate corect. Cazuri izolate de alergie la polieteri au fost inregistrate.
2.Enumerai tipurile de materiale de amprentare elastice folosite n protezarea fix.
-hidrocoloizi reversibili
-polimeri polisulfurici
-siliconi de condensare
-polieteri
-siliconi de aditie
Intrebari din protezare provizorie:
1.Dezavantajele protezelor fixe provizorii:
Timp de lucru sporit
Costuri suplimentare
Probleme de acceptare a lucrarii finale o coroana provizorie acrilica poate sa fie mai
estetica decat o coroana mixta metalo-acrilica partial fizionomica, stratul de acrilat fiind
mai gros la coroana provizorie
Probleme determinate de chiar restaurarile provizorii
Pacientul nu respecta programarile, ceea ce poate sa duca la instalarea unor complicatii
Rezistenta mecanica mai redusa
Mentinere si stabilitate relative cu risc de inghitire, aspiratie
In cazul unor procedee monomerul poate sa irite organul pulpar, parodontiul
2

Materialele folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe:

Poli Metil Metacrilat

Poli R Metacrilat
Poli Uretan Metacrilat
Rasini compozite

Aluminiu
Nichel-crom

Intrebari din proteze pariale fixate adeziv colate:

1.Care sunt contraindicaiile protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.
parafunctii
edentatii intinse
smalt compromis
dinti stalpi restaurati sau afectati
alergie la Ni
DVO scazuta
2. Care sunt dezavantajele protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.
Scade longevitatea restaurarii
Necesita modificari la nivel S
Corectarea operatiei este dificila
Necesita aliniere corecta a dintilor stalpi
Estetica e compromisa la dintii posteriori
Pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi

Intrebari din comunicare medic lab

1 Care sunt obligaiile tehnicianului dentar fa de medicul stomatolog cu care colaboreaz pentru
realizarea lucrrilor protetice fixe.
Sa realizeze protezele dentare urmand instructiunile scrise/furnizate de medicul dentist cu
ajutorul amprentelor, mulajelor din inregistrarile interocluzale sau a elementelor de fixare
Revizurea cazului impreuna cu medicul stomatolog in cazul in care apare vreo problema
Potrivirea culorii in vederea realizarii fizionomiei in concordanta cu instructiunile furnizate
de producator
Trebuie sa anunte medicul imediat in cazul in care se constata ca lucrul la acel caz nu poate
continua
Dupa acceptarea instructiunilor scrise, tehnicianul trebuie inceapa lucrul astfel incat sa
inapoieze proteza finita in intervalul de timp solicitat de medic
Laboratorul trebuie sa respecte normele de igienizare si dezinfectie
Tehnicianul trebuie sa informeze medicul cu privire la materialele folosite pentru finalizarea
cazului
2 Enumerai informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze
pariale fixe.
Descrierea generala a restaurarii
Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
Forma conectorilor
Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta
edentata
Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice

 Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica

Proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)
Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data
respectiva
Intrebari din particulariti ale etapelor tehnice de realizare a punilor dentare:
1.Prezentai caracteristicile a 2 tipuri de bonturi mobile.
Bonturile Pindex bonturi mobilizabile
- necesita echipament tehnic special
- recomandari excelente in cazul in care echipamentul folosit la realizare
este atent manevrat
- se recomanda atentie speciala la detalii
bonturile Di-Lok bonturi mobilizabile
- preturi de cost mult mai mici decat in cazul bonturilor
Pindex
- necesita atentie sporita in timpul reasamblarii
- greu de montat in unele articulatoare
2. Cum se controleaz corectitudinea montrii n ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea
unei proteze fixe?
Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru inainte de a
inaintea etapele de lucru spre laborator. Aceasta se poate realize foarte usor prin simpla comparative a
pozitionarii stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu cele relizate la nivelul
modelelor de lucru. Atat hartia cat si ceara de articulatie sunt foarte folositoare in aceasta etapa. Pentru
o mai mare sigurantza se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluziei, pentru a fi comparata cu
prima, folosind tehnica de montare in articulator cu ajutorul santurilor de reper.
Intrebari din puntea metalo cermica:
.
1.Grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice n diferite zone funcionale ale
acestora?
Daca metalul folosit este nobil, grosimea scheletului metalic este de 0,3 mm
In functie de proprietatile fizice ale aliajului grosimea va fi de 0,2-0,4mm la nivelul fetelor
linguala si proximale, iar la nivelul fetei ocluzale in cazul cuspizilor activi 1,5mm iar in
cazul celor inactivi 1mm
2.Descriei succint mecanismele prin care se asigur jonciunea metalo-ceramic.
Agent de cuplare: ceramic bonding agents: pulberi de Au+particule de ceramica
Chrom-Kobalt bonding
Dech-Gold normal si fin ca niste paste ce au continut crescut in Au
Ivocear Inzoma strat de Au(0,02-0,03 mm)
Oxidarea componentei metalice se duce in stare de incandescenta metalul la 960-980 grade
C/1035 grade C
Intrebari din sist integral ceramice pt punti
1

Exemplificai 5 sisteme (materiale) comerciale pentru restaurri protetice fixe integral ceramice.
Depunere strat cu strat ceramica : Optec, Vitadur
Turnare: Dicor
Infiltrare si sinterizare: In Ceram
Injectare: Ips Empress
Frezaj: Cerec
2.Descriei succint tehnologia Procera AllCeram (Nobel Biocare) i aplicaiile acesteia.

Sistemul integral ceramic Procera - principiul tehnicii consta in realizarea unui nucleu din oxizi de
aluminiu, prin tehnici CAD/CAM, nucleu ce urmeaza sa fie placat cu o masa ceramica speciala.
Datele sunt achizitionate de pe un model cu ajutorul unui profilmetru, apoi sunt actionate si
prelucrate pe un computer pe care se va realiza si designul tridimensional al nucleului ce se
doreste obtinut. Datele ce contin designul nucleului sunt transmise apoi la o instalatie centrala care
realizeaza frezarea propriu-zisa a nucleului din blocul de oxizi care este apoi placat cu o masa
ceramica feldspatica ce asigura aspectul estetic al restaurarii.
Intrebari din proteza fixa pe implante
1 Enumerai i prezentai tipurile de bonturi pentru realizarea restaurrilor protetice fixe ancorate pe
implanturi.
Standard (surub)
Fix (cimentat)
In unghi (cimentat / insurubat)
Nesegmentat (UCLA)
Tapered (surub)
2 Care este distana minim dintre dou implanturi alturate, dar ntre un implant i un dinte natural?
Distanta minima dintre doua implanturi alaturate este 3 mm
Distanta minima dintre un implant si un dinte natural este 1mm
Intrebari din proba/adaptarea/fixarea PF
1.Etapele remontrii modelelor n articulator sunt urmtoarele29
1.Se confectioneaz pe model o cheie din acrilat autopolimerizabil pe suprafeele ocluzale ale
lucrrii protetice.
2. Se cimenteaza restaurarea protetic cu un ciment provizoriu moale i se verific adaptarea cheii
ocluzale.
3.Se ia o amprent in lingur standard cu materiale elastice peste lucrare avnd grij s nu se miste
cheia ocluzal.
4. Se ia amprenta dintilor antagoniti.
5. Se descimenteaza lucrarea protetic i se cur cimentul provizoriu.
6. Se aseaz lucrarea protetic n amprent, ghidat perfect de cheia ocluzal din acrilat, se
vaselinizeaza intradosul coroanelor si se acoper marginile cervicale cu cear.
7. Se toarn n interiorul coroanelor rsin acrilica autopolimerizabil cu contracie de priz minim
adugnd i elemente de retenie pentru gips.
8. Se toarna apoi in amprent gips tip IV n amprent i se toarn i modelul antagonist.
9. Dup priza gipsului se demuleaza.
10. Se ia o nou nregistrare a RC si o noua nregistrare cu arcul facial i se monteaz n articulator.

2. Controlul piesei protetice pe model

Se verific urmtoarele elemente:
Corectitudinea montrii n articulator a modelelor
Integritatea modelelor si relaia de intercuspidare maxim.
Relieful ocluzal al lucrrii
nscrierea lucrrii n morfologia arcadei dentare
Raportul cu creasta edentat a corpului de punte

Adaptarea marginal i absena basculrilor

Intrebari din conectori punti

1 Care sunt variantele de conectori ai unei puni dentare?
Alegerea conectorilor (jonciunea elemente de agregare corp de punte)
puntea prin turnare unic (conectorii sunt realizai concomitent cu elementele
de agregare i corpul de punte)
punte obinut din elemente separate:
conectori fici, rigizi (prin sudare i / sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi)
Intrebari din conceperea si stadializarea planului de tratament in cazuri complexe
2 Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan
2.Enumerai materialele i tehnicile prin care se poate face nregistrarea raporturilor de ocluzie, n
funcie de situaia clinic.
-E necesar un sablon de ocluzie cu bordura de ceara pt a monta modelele in articula tor, daca nu avem un
numar adecvat de dinti posteriori ce mentin relatiile centrice
-Pozitionarea modelului maxilar e facuta cu ajutorul arcului facial
Intrebari din supraproteze
1.Clasificarea supraprotezelor:
.Clasificarea supraprotezelor:
Proteze Totale
Proteze Partiale Mobilizabile
Punti Dentare
Solutii Combinate
IMEDIATE
TRANZITORII
DEFINITIVE
Cu baza ACRILICA
Cu baza METALICA
Cu baza ACRILICA ARMATA
Intrebari din intretinere,igiena orala,dispensarizare,erori
1 Ce se urmrete n edinele de dispensarizare la pacienii cu proteze fixe?
La controlul periodic se urmareste
-istoria si examenul general al pacientului
- igiena orala
- carii dentare
- afectiuni periodontale
- disfunctii ocluzale
- statusul pulpei si zonei periapicale

2.Atitudinea terapeutica fa de pacienii care continu s fac bruxism sau clenching dupa
aplicarea noilor lucrri protetice fixe.
Examinarea suprafetei poate duce la observarea unor suprafete de uzura anormale. Desi este de
preferat sa se trateze etiologia de baza, ocazional este recomandat un dispozitiv ocluzal purtat doar
noaptea. Designul lui este identic cu cel folosit pentru terapia ocluzala, numai ca este purtat doar
noeaptea. Daca pacientul prezinta clenching, medicul trebuie sa ia in calcul incorporarea unei rampe
anterioare usor plata in dispozitivul conventional.
Intrebari din fixarea restaurari protetice
1

Prezentai avantajele, dezavantajele cimenturilor compozite i exemplificai cu dou tipuri

comerciale.
Avantaje:
Adeziune chimica ridicata
Sigilare buna
Solubilitate orala scazuta
Rezistenta la adeziune crescuta
Dezavantaje:
Dificil de folosit
Fara eliberare de fluor
Costisitor in ceea c privesc timpul si materialele
Adaptare marginala deficitara
Control necesar al umiditatii
2. Enumerai instrumentarul i materialele necesare pentru cimentarea unei proteze pariale fixe,
cu ciment fosfat de zinc.
Trusa de consultatie + sonda 17
Spatula pt ciment
Ciment
Placuta de sticla
Aspirator saliva
Rulouri de vata / diga
Cupe de silicon + pasta profilactica
Snur dentar
Pensula + borcan cu sol de bicarbonat de Na
Seringa + anestezic
Alcool, neofalina, H2O2
Microsablator
Capitolul 1
Intrebarea 1: Ce informatii utile ne poate oferi o radiografie panoramica?
Raspuns: O Rx panoramica ne poate oferi :
-informatii despre prezenta sau absenta dintilor
-informatii despre molarii 3
-informatii despre os inaintea incarcarii acestuia cu un implant.
-informatii legate de prezenta sau absenta resturilor radiculare la o arcada edentata
Pagina 20.

Intrebarea 2: Cum determinati niveul clinic la care este atasata gingia?

Raspuns: Se determina prn masurarea distantei dintre cea mai profunda zona in care ajunge sonda
parodontala si un punct fix de pe dinte, jonctiunea smalt cement.
Pagina 14.

Capitolul 5
Intrebarea 1: Care sunt cele 3 parti care alcatuiesc gingia?
Raspuns: 1.Marginea gingivala libera
2.Gingia atasata
3.Papilele interdentare
Pagina 145
Intrebarea 2: Care sunt mijloacele principare si suplimentare de control ale placii bacteriene?
Raspuns: Periajul si folosirea atei dentare sunt principalele mijloace. Mijloace secundare: scobitori din
lemn sau plastic si stimulatoare interdentare.
Pagina 151
Capitolul 6
Intrebarea 1: Care este cea mai comuna prcedura chirurgicala care implica tesut dur?
Raspuns: Extractia dentara.
Pagina 176.
Inrebarea 2: Care este secventa procedurilor de tratament aplicate inaintea realizarii unei proteze fixe?
Raspuns: 1.Ameliorarea simptomelor
2.Eliminarea factorilor etiologici
3.Repararea tesuturilor dure afectate
4.Intretinerea sanatatii orale
Pagina 174
Capitolul 7
Intrebarea 1: Care sunt principiile importante legate de prepararea unui dinte?
Raspuns: 1.Principiul biologic
2.Principiul mecanic
3.Principiul estetic
Pagina 209
Intrebarea 2: Care sunt principalii factori care determina leziuni pulpare?
Raspuns: 1.Factorii termici
2.Factori chimici
3.Factori bacterieni
Pagina 214

Capitolul 13

Intrebarea 1: Care sunt indicatiile implantelor la un pacient partial edentat?

Raspuns: 1.Incapaitatea pacientului de a purta o proteza partiala mobilizabila.
2.Realizarea unei proteze fixe de lunga durata.
3.Numar si localizare nefavorabila a posibililor dinti stalpi.
Pagina 381
Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile incarcari osului cu un implant?
Raspuns: 1.Boli acute
2.Boli in faze terminale
3.Graviditate
4.Boli metabolice necontrolate (medicamentos?)
5.Iradieri ale tumorilor din zone adiacente
6.Asteptari irealiste ale pacientului
7.Paient insuficient motivat
8.Lipsa experientei
Pagina 383
Capitolul 14
Intrebarea 1: Care sunt materialele elastice de amprentare?
Raspuns: 1.Hidrocoloizi reversibili
2.Polimeri polisulfurici
3.Silicon de aditie
4.Silicon de condensare
5.Polieteri
Pagina 440
Intrebarea 2: Ce trebuie facut cu amprenta, indiferent de materialul din care este confectionata, imediat
dupa dezinsertia acesteia din cavitatea bucala?
Raspuns:Amprenta trebuie dezinfectata
Pagina 460
Capitolul 15
Intrebarea 1: Care sunt factorii din trecutul pacientului care contribuie la ,,moartea pulpei?
Raspuns: Carii, bruxism, chirurgie parodontala, terapie protetica
Pagina 467

Intrebarea 2: Care sunt cerintele pentru in material de cimentare ideal?

Raspuns: 1.Sa sigileze bine preparatia impotriva fluidului oral
2.Sa prezinte soluilitate scauta
3.Sa fie compatibil cu materialul din care este realizata proteza
4.Sa poata fi preparat usor
5.Excesul sa poata fi eliminat usor
6.Timpii de lucru si cel de prizasa fie adecvati manoperei respective
Capitolul 16
Intrebarea 1:Care sunt cele mai comune probleme observate de medicul dentist, la primirea unei piese
protetice realizate de tehnician?
Rspuns: Adaptare marginala deficitara, ocluzie deficitara, contur axial deficitar (in general

supraconturare)
Pagina 524
Intrebare 2: Care sunt cele mai comune probleme observate de tehnician dupa primirea informatiilor de la
dentist? (informatii = amprenta / model)
Raspuns: Reducere dentara inadecvata, margini cervicale imprecise, articulare imprecisa, lipsa
comunicarii exacte a culorii.
Pagina 524
Capitolul 17:
Intrebare 1: Care sunt cerintele ce trebuie respectate de un bont mobilizabil?
Raspuns: 1.Sa reproduca cu mare exactitate dintele preparat
2.Tote suprafetele sa fie precis duplicate, nu se vor accepta bule sau gauri in bont
3.Limita cervicala a preparatiei sa fie redata precis si sa fie vizibila in intregime
4.Sa ofere acces adecvat la marginea preparatiei.
Pagina 526
Intrebare 2: Cum trebuie sa fie realizate taieturile in model atunci cand confecionam un bont mobilizabil?
Raspuns: Taieturi paralele intre ele sau usor convergente catre suprafata ocluzala sau muchia incizala a
dntelui.
Pagina 545 - desen
Capitolul 18
Intrebarea 1: In ce ordine se realizeaza waxingul suprafetelor pentru dintii posteriori?
Raspuns: 1.Suprafata interna
2.Suprafetele proximale
3.Suprafetele axiale
4.Suprafata ocluzala
5.Finisarea marginala
Pagina 564
Intrebarea 2: Ce repreinta curba lui Spee?
Raspuns: Curba lui Spee este o curba anatomica realizata de alinierea ocluzala a dintilor, in plan median,
incepand cu varful cuspidului canin si continuand cu cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
mandibulari, pana la nivelul portiunii anterioare a condilului mandibular.
Pagina 575
Capitolul 19
Intrebarea 1: Care sunt cele mai cunoscute metale utilizate in configurarea componentei metalice a unei
coroane partial fizionomice?
Raspuns: Ni-Cr, Co-Cr, Beriliu, Nichel, Titan
Pagina 608-609
Intrebarea 2: Care sunt principalele tipuri de aliaje nobile?
Raspuns: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
Pagina 606
Capitolul 20
Intrebarea 1:Care sunt cerintele biologice in momentul realizarii unei punti?
Raspuns: 1.Suprafete de tesur usor de curatat

2.Acces la dintele stalp

3.Lipsa presiunilor pe creasta
Pagina 617
Intrebarea 2: Care sunt cerintele mecanice in vederea realizarii unei punti?
Raspuns: 1.Rigiditatea rezistenta la deformare
2.Conectori rezistenti
3.Corp de punte metalo-ceramic (componenta ceramica nu rezista fara metal)
Pagina 617
Capitolul 21
Intrebarea 1: Care sunt principalele componente ale unei proteze partiale mobilizabile?
Raspuns: Conector principal, Conecor secundar, Brat retentiv, Brat opozant, Pinten ocluzal.
Pagina 654 Fig.21-9
Intrebarea 2: De ce ar trebui limitat numarul de elemente de prindere extra si intracoronare cand vorbim
de o proteza partiala mobilizabila?
Raspuns: Numarul crescu de crosete creste gradul complexitatii protezei si costul acesteia.
Pagina 666
Capitolul 22
Intrebarea 1: Care sunt factorii care duc la cresterea expansiunii maselor de ambalat din gips?
Raspuns: Spatularea prelungita, Stocarea la umiditate 100%, Scaderea uneia din parti (apa/pulbere),
Utilizarea unui liner uscat, Utilizarea a doua inele.
Pagina 691
Intrebarea 2:Care sunt instrumentele necesare pentru realizarea unei mase de ambalat ideale?
Raspuns: Vaccum mixer, Vibrator, Masa de ambalat, Apa, Spatula, Perie, Surfactant, Chiuveta.
Pagin 692
Capitolul 23
Intrebarea 1: Ce intensitate trebuie sa aiba lumina ambientala din cabinet pentru a putea distinge corect
culorile?
Raspuns: Intre 1,5 si 28 lucsi.
Pagina:714
Intrebare 2: Care este elementul ce determina nuanta unei culori?
Raspuns: Lungimea de unda reflectata de respectiva suprafata.
Pagina 710
Capitolul 25
Intrebarea 1: Cand sunt formate si care sunt principalele defecte de fabricatie ale unei proteze fixe integral
ceramice?
Raspuns: Defectele de fabricatie constau in lipsuri, goluri si microfisuri, formate in etapa de sinterizare.
Pagina 775
Intrebarea 2: Ce presupune ranforsarea unei piese protetice integral ceramice?
Raspuns: Presupune intarirea structurii prin factori chimici, prin glazurare si prin adaugarea de
microcristale.
Pagina 776

Capitolul 26
Intrebarea 1: O restauratie cimentata cu rasina poate sau nu fi recimentata?
Raspuns: Da, poate.
Pagina 824
Intrebare 2: Cand ar trebui dentistul sa determine designul restaurarii?
Raspuns: Inainte de a se apuca de realizarea preparatiei.
Pagina 816
Capitolul 27
Intrebarea 1: In functie de ce sunt categorizate compozitele ranforsate cu fibre?
Raspuns: In functie de tipul fibrei, orientarea fibrei
Pagina 832
Intrebarea 2: Caror pacienti nu li se indica ranforsare cu fibra?
Raspuns: pacientilor cu incapacitate de a mentine controlul fluidului, in tratamente ce trebuie sa reziste o
lunga durata, pacienti cu parafuncii, antagonist din portelan neglaurat, pacientilor care fac abuz de alcool.
Pagina 832
Capitolul 28
Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie conectorul optim?
Raspuns: Rezistent, usor de curatat si satisfacator din punct de vedere estetic.
Pagina 846
Intrebarea 2: Care snt metodele prin care pot fi solidarizte doua componente metalce?
Raspuns: Solidarizare cu ajutorul unui cuptor, Solidarizare cu ajutorul laserului
Pagina 858
Capitolul 29
Intrebarea1: Ce trebuie facut in cazul in care zona marginala a unei piese protetice prezinta defecte?
Raspuns: Piesa trebuie refacuta.
Pagina 870
Intrebarea 2: Care este spatiul adecvat pentru filmul cimentului ?
Raspuns: 25-35 microni
Pagina 871
Capitolul 30
Intrebarea 1: Care sunt zonele ce trebuie verificate dupa realizarea unei coroane?
Raspuns: Contactele proximale, Integritatea marginala, Stabilitatea, Ocluzia.
Pagina 888
Intrebarea 2: La ce temperaura se face glazurarea finala (overglaze)?
Raspuns: La 850 grade Celsius.
Pagina889
Capitolul 31
Intrebarea 1: Ce tipuri de ciment pentru cimentarea protezelor fixe cunoasteti?
Raspuns: Ciment zinc-fosfat, Ciment policarboxilat, Ciment glass-ionomer, Ciment zinc-oxid-eugenol,
Rasini modificate cu particule de sticla, Rasini uzuale.

Pagina 914
Intrebarea 2: Care este precautia rasinii adezive?
Raspuns: Controlul umiditatii.
Pagina 916
Capitolul 32
Intrebarea 1: La cate zile dupa cimentarea unei PFU trebuie facuta urmatoarea programare?
Raspuns: La 10 zile
Pagina 929
Intrebarea 2:Care este cea mai comuna cauza a esecului unei restaurari fixe?
Raspuns: Caria dentara secundara.
Pagina 931

Capitolul 5 (PERIODONTAL CONSIDERATION)

1

Ce este planarea radiculara?

R: Este una dintre cele mai eficiente metode de a trata boala gingivala inainte de a deveni sever. Inaintea procedurii
medicul poate aplica un anestezic local, pentru a evita durerea pacientului. Procedura presupune netezirea
suprafetei radacinii dintelui, asigurandu-se insanatosirea parodontiului.
2

Ce inseamna gingivectomie si care este contraindicatia ei majora?

R: Gingivectomia inseamna indepartarea unei portiuni de gingie necrozata, din jurul unei sau mai multor dinti.
Contraindicatia ei majora este absenta gingiei atasate de dinte. (Rosenstiel, pag 153-154)
Capitolul 6 (MOUTH PREPARATION)
1

Care sunt etapele preprotetice in pregatirea cavitatii bucale pentru protezarea fixa?

R: 1. Ameliorarea simptomelor (principalele plangeri)

2
Indepartarea factorilor etiologici (detartraj, tratamentul cariilor)
3
Repararea dintilor afectati
4
Mentinerea sanatatii dentare (Rosenstiel, pag 174)
2

In ce situatii se ia in considerarea extruzia ortodontica?

R: - dinti fracturati

carii la colet extinse subgingival (Rosenstiel, pag 192)

Capitolul 7 (PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION)
1

Indicatiile plasarii pragului subgingival.

R: - estetica
- leziuni cervicale, extinse subg

sensibilitate dentinara la colet

risc crescut de carii

igiena favorabila
cresterea retentiei si rezistentei (Rosenstiel, pag 217)

2. Avantajele plasarii pragului supragingival.

R: - preparare mai usoara

atraumatic pentru gingie

poate fi plasat si in tesut dur (smalt)

igiena mai buna

amprenatrea mai usoara, fara a traumatiza gingia

inspectie si control protetic periodic (Rosenstiel, pag 217)

Capitolul 13 (IMPLANT-SUPPORTED FIXED PROSTHESES)
1

Care sunt cerintele coroanelor pentru un implant singular?

R: 1. Estetica
2
Antirotatie, ptr evitarea relaxarii componentei protetice
3
Simplitate, ptr. minimalizarea nr. elementelor folosite
4
Accesabilitate, ptr. Intretinerea sanatatii orale
5
Variabilitate, permiterea clinicianului sa controleze inaltimea, diametrul si angulatia implantului
(Rosenstiel, pag 411-413)
2

Factorii asociati pierderii osoase din cauza implantului.

R: - marimea si forma nepotrivita a implantului

nr. inadecvat de implante sau pozitionarea lor

suport osos sarac

instabilitate initiala a implantului

faza vindecarii compromisa

design necorespunzator al protezei

forte ocluzale exagerate

igiena orala inadecvata

factorii sistemici (fumat, diabet) (Rosenstiel, pag 424-425)

Capitolul 14 (TISUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING)
1

Avantaje hidrocoloizi ireversibili.

R: - sunt materiale hidrofile

capacitate de umectare a suprafetei buna

reproducere excelenta a detalilor

timp de lucru suficient

nu este necesara lingura individuala

gust neutru

pret mic (notite curs)

2

Substante astringente folosite pentru evictiunea gingivala.

R: - clorura de aluminiu

sulfat de fier

sulfat dublu de potasiu si aluminiu

sulfat de aluminiu

epinefrina

decongestionanti nazali sau oftalmici (notite curs)

Capitolul 15 (INTERIM FIXED RESTORATIONS)
1

Care sunt factorii care contribuie la moartea pulpara?

R: - carii

bruxism

chirurgie periodontala

terapie protetica (in timpul ei) au loc: - traume la preparare

- expunere microbiana, chimica, termica
- xerostomie
(Rosenstiel, pag 467)
2

Care sunt proprietatile ideale ale unui ciment provizoriu?

R: - bun izolator

duritate

solubilitate mica

compatibil cu materialele de obturatie provizorie

sa nu se combine chimic cu restul elementelor

eliminarea excesului usor

timp de lucru suficient

timp de priza scurt (Rosenstiel, pag 498)

Capitolul 16 (COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY)
1

Care sunt indatoririle medicului in relatia medic-tehniciam?

R: - sa ofere instructiuni scrise despre viitoarea piesa protetica

sa ofere laboratorului amprente exacte si inregistrari ocluzale

marginile preparatilor bine definite

curatarea si dezinfectarea tuturor obiectelor

sa fie deschis la sugestii din partea tehncianului

sa trimita inapoi laboratorului restaurarile care nu se potrivesc (Rosenstiel, pag 508)

2

Ce presupune Tehnica Cutback?

R: Se modeleaza toata piesa protetica din ceara, apoi se elimina partea care urmeaza sa fie inlocuita cu material
fizionomic. (Rosenstiel, pag 521)
Capitolul 17 (DEFINITIVE CASTS AND DIES)
1

Care sunt avantajele modelului cu bonturi mobilizabile?

R: - se evita fracturarea machetei

manipulare usoara a restaurarilor din portelan

modelare proximala si in zonele de inchidere marginala (Rosenstiel, pag 535)

Avantajele si dezavantajele rasinilor Epoxi pentru confectionarea bonturilor modelelor.

R: avantaje: - duritate mare

- rezistenta la abraziune
dezavantaje: - se contracta la polimerizare

timp de lucru crescut

procedura complexa (Rosenstiel, pag 531)

Capitolul 18 (WAX PATTERNS)
1

Ce tip de contacte ocluzale sunt recomandate si de ce?

R: Se recomanda contactele de tip cuspid-fosa, pentru ca:

previn impactul alimentar

fortele ocluzale sunt situate mai aproape de axul lung al dintelui
stabilitate imbunatatita fata de contactele tripodice (Rosenstiel, pag 572)

Ce reprezinta curba lui Spee?

R: Este curba sagitala de ocluzie ce rezulta prin unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor
laterali, incepand de la canin spre molari.
Cuspizii mandibulari ar trebui sa devina mai inalti spre distal, iar cuspizii maxilari mai scurti. (Rosenstiel, pag
575-576)

Capitolul 19 (FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC RESTORATIONS)

1

De ce se produce fracturarea ceramicii?

R: Ceramica nesustinuta se fractureaza; pentru a evita fracturarea grosimea ceramicii nu trebuie sa depaseasca 2
mm, dar este necesara o grosime minima 1 mm pentru a obtine o restaurare estetica satisfacatoare. (Rosenstiel, pag
590)
2

Care sunt beneficile aliajelor din Ni-Cr?

R: - modul de elasticitate crescut fata de cele nobile

sufera o incovoiere mai redusa

probabilitatea de fracturare a componentei ceramice mai mica

rezultate excelente in turnarea lor (Rosenstiel, pag 608)

Capitolul 20 (PONTIC DESIGN)
1

Clasificarea furcatilor.

R: Furcatiile sunt:
clasa I pierderea pe verticala a suportului parodontal < 3mm
clasa a-II-a pierderea pe verticala a suportului parodontal peste 3 mm, dar fara pierderi orizontale
clasa a-III-a 1. leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, astupata de gingie
2
leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, neastupata de gingie
(notite curs si Rosenstiel, pag 618)
2

Avantajele corpului de punte ovat.

R: avantaje:

estetica superioara

aspecte de dinte natural, ce emerge din gingie

rezistenta mare

retinere de alimente mica

igienizare usoara (accesibil la dental-floss) (Rosenstiel, pag 626)

Capitolul 21 (RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES)
1

Dezavantajele utilizarii sistemelor speciale extracoronare.

R: - produc stres nefavorabil asupra dintilor restanti

igiena mai dificila

biologic, sacrificiu de substanta (Rosenstiel, pag 666)

2
Clasificarea edentatilor partiale dupa Kennedy.
R: Edentatile partiale:
clasa I - edentatie bilaterala si bimaxilara
clasa a-II-a edentatie unilaterala si unimaxilara
clasa a-III-a edentatie intercalara
clasa a-IV-a edentatie in zona frontala (notite curs si Rosenstiel, pag 678)
Capitolul 22 (INVESTING AND CASTING)
1

Unde se ataseaza tija pe macheta?

R: Tija se ataseaza pe suprafata ocluzala in zona cea mai groasa, la distanta de margini si de contactele ocluzale.
( in mod normal pe cel mai mare cuspid nefunctional). (Rosenstiel, pag 682)
2

Avantajele maselor de ambalat fosfatidice.

R: - stabilitate mai mare la temperaturi ridicate, fata de cele din gips

de electie pentru turnarea aliajelor metal-ceramice

seextind dilata repede, iar extinderea poate fi controlata precis (Rosenstiel, pag 691)
Capitolul 23 (DESCRIPTION OF COLOR, COLOR-REPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS)
1

Cum se procedeaza cand spatiul mezio-distal disponibil este marit?

R: Excesul de latime va fi ascuns plasand zonele de contact interdentar mai lingual si cervical. (notite curs)
2

Determinarea culorii prin metoda vizuala.

R: Metoda vizuala de determinare a culorii se face prin compararea dintilor pacientului cu mostrele cheilor de

culori oferite de diferiti producatori. (notite curs)

Capitolul 25 (ALL-CERAMIC RESTORATIONS)
1

Avantajele zirconiului.

R: - duritate foarte mare

rezistenta la fracturare mare

estetica asemanatoare cu a dintilor naturali (Rosenstiel, pag 790)

2

Sistemul IPS-EMPRESS 2 caracteristici.

R: - duritate foarte mare

rezistenta la fracturare mare

transluciditate medie

abraziune scazuta

adaptare marginala suficienta (Rosenstiel, pag 778)

Capitolul 26 (RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES)
1

Avantajele puntilor adezive.

R: - tesut dentar indepartat minim (preparatie unica)

preparatie conservativa, doar in smalt

traumatizare pulpara minima

anestezia nu este necesara, in momentul prepararii

pot fi plasate total suprgingival, iritatie periodontala scazuta (Rosenstiel, pag 811)
2

Indicatile protezelor adezive.

R: - inlocuirea dintilor anteriori absenti la copii si adolescenti

spatiu redus

bonturi nerestaurate

inlocuirea unui singur dinte posterior

lungime coronara clinica semnificativa

controlul umiditatii excelent (Rosenstiel, pag 812)

Capitolul 27 (FIBER-REINFORCED COMPOSITE FIXED PROSTHESES)
1. Care sunt fibrele cel mai des utilizate pentru armarea compozitelor?
R: - sticla

polietilena

carbon ( Rosenstiel,pag 832)

2. Indicatile protezelor partiale fixe armate cu fibre.
R: - rezultat estetic optim

absenta metalului

bonturi preparate conservativ

folosirea unei tehnici de cimentare adeziva (Rosenstiel, pag 834)

Capitolul 28 (CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES)

1

Cum contribuie designul conectorilor la aparitia bolii parodontale?

R: Conectorii prea lati incizo-cervical interfera in controlul eficient al placii dentare si determina aparitia bolii
parodontale, in timp. (Rosenstiel, pag 845)
2

Cine determina cresterea fluxului de sudare a conectorilor si cine il scade?

R: Aditia de argint creste fluxul, iar prezenta de cupru il scade. (Rosenstiel, pag 850)
Capitolul 29 (FINISHING THE CAST RESTORATION)
1. Care este scopul finisarii marginilor interne ale restaurarii protetice?
R: Intre suprafata interna a restaurarii si bont nu trebuie sa existe contact, fiind necesar un spatiu uniform de 25-35
micrometrii pentru ca cimentul sa se raspandeasca uniform. (Rosenstiel, pag 871)
2

Instrumentar pentru finisarea si lustruirea restaurarilor protetice.

R: Pentru finisare: freze cu granulatie fina, freze diamantate fissure, benzi de finisare.
Pentru lustruire: gume si polipant (pasta de lustruit verde) (notite curs)
Capitolul 30 (EVALUATION, CHARACTERIZATION, AND GLAZING)
1

Ce se evalueaza prima data la o lucrare protetica si de ce?

R: Prima data se evalueaza contactele proximale, deoarece contactul excesiv in aceste zone, impiedica adaptarea
restaurarii si duce la nepotrivire marginala. (Rosenstiel, pag 888)
2.Cum se finiseaza marginile subgingivale comparativ cu cele supragingivale?
R: Marginile subgingivale se finiseaza cand restauratia este inca pe model, in timp ce marginile supragingivale se
finiseaza cand restauratia este adaptata pe dinti, in cavitatea bucala. (Rosenstiel, pag 891)
Capitolul 31 (LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES)
1

Dezavantajele cimentului fosfat de zinc.

R: - efect toxic pulpar

solubilitate orala crescuta

retentie doar mecanica

nu elibereaza fluor (notite caiet si Rosenstiel, pag 911)

2

Avantajele cimentului ionomer de sticla modificat cu rasini.

R: - adeziune buna

eliberare de fluor

rezistenta crescuta

solubilitate scazuta
indepartare usoara a excesului de materialele

Capitolul 32 (POSTOPERATIVE CARE)

1

La ce interval de timp trebuie rechemati pacienti la cabinet?

R: Cel putin la fiecare 6 luni. (Rosenstiel, pag 929)

2

Cauzele aparitiei bolii parodontale dupa tratament protetic.

R: - plasarea marginilor subgingival

supraconturarea protezei

adaptare slaba, determina inflamatie mai severa, dar chiar si marginile perfecte au fost asociate cu
parodontita. (Rosenstiel, pag 932)

Dan Florian-Alexandru, grupa 14

Capitol 1:
1 Care sunt principalele motive/cauze pentru care un pacient se prezinta in cabinetul unui medic
dentist?
Principalele cauze pentru care un pacient se prezinta in cabinetul medical se impart in patru
categorii:
- Lipsa confortului (durere, inflamatie, sensibilitate)
- Probleme functionale (dificultate in fonatie si/sau masticatie)
- Probleme in societate (gust si miros neplacut)
- Probleme estetice (dinti fracturati sau inestetici, prezenta coloratiilor)
Pag.4
2 Care sunt criteriile de diferentiere utilizate in clasificarea edentatiilor pentru pacientii partial
edentati dupa Colegiul American de Protetica (ACP)?
Cele patru clase (I, II, III, IV) sunt diferentiate de catre criterii specifice de diagnostic:
- Locul si extinderea ariei sau ariilor edentate
- Conditia (starea) dintilor stalpi
- Schema ocluzala
- Creasta reziduala
Pag.22
Capitol 2:
1 Cand este indicata utilizarea arcului facial cinematic in comparatie cu cel arbitrar?
Arcul facial cinematic este indicat a fi folosit cand este crucial sa reproducem cu exactitate
miscarile de deschidere si inchidere ale pacientului pe articulator, pe cand arcul facial arbitrar este
mai putin precis decat cel cinematic, dar este suficient pentru majoritatea procedurilor dentare de
rutina.
Pag.50
2 Pentru ce este utilizata masa de ghidaj anterior din acrilat?
Acest dispozitiv simplu este utilizat pentru a transfera cu acuratete pe un articulator contactele
dintilor anteriori, in determinarea influentei acestora in miscarile de granita ale mandibulei.
Pag.71
Capitol 3:

Care este solutia de tratament in urma pierderii timpurii a primului molar mandibular?
Daca spatiul este ignorat, al doilea molar poate migra mezial, in special in urma eruptiei molarului
trei. In aceasta situatie, devine dificil sau chiar imposibil sa realizam o proteza fixa satisfacatoare.
In aceste circumstante, se indica realizarea unei proteze fixe cu preparatii modificate sau cu un
conector nonrigid. De asemenea, se poate indrepta dintele migrat cu un dispozitiv ortodontic
simplu. Problema poate fi evitata, daca este fabricat un mentinator de spatiu cand primul molar
este extras.
Pag.92
Definiti legea lui Ante.
Legea lui Ante spune ca este neintelept sa realizam o lucrare protetica fixa cand zona suprafetei
radiculare a dintilor stalpi este mai mica decat zona suprafetei radiculare a dintilor de inlocuit.
Pag.95

Capitol 5
1 Clasificarea implicarii furcatiei.
Pozitia normala a crestei osoase este de aproximativ 1.5 mm apical de jonctiunea smaltcement. Pierderea verticala a suportului parodontal mai mica de 3 mm apical de jonctiune este
considerata Clasa I. Pierdere verticala mai mare de 3 mm, dar fara implicarea totala a latimii
orizontale a furcatiei este considerata Clasa a II-a. O leziune orizontala care este acoperita de
gingie, dar permite patrunderea instrumentelor defineste Clasa a III-a, iar Clasa a IV-a prezinta
aceeasi leziune orizontala, aceasta nefiind acoperita de gingie.
Pag.158
2 Care este principala contraindicatie a gingivectomiei?
Contraindicatia majora a gingivectomiei-gingivoplastiei este absenta tesutului cheratinizat
atasat. Astfel, trebuie prevenita lasarea marginii gingivale care este constituita din mucoasa
alveolara.
Pag.154-155
Capitol 6
1 Care este secventa de tratament a unui pacient?
Evaluarea preliminara, tratamentul simptomatic de urgenta, chirurgia orala, controlul cariilor si
inlocuirea restauratiilor existente, tratament endodontic, tratament parodontal, tratament
ortodontic, tratament ocluzal, aplicarea protezelor fixe, aplicarea protezelor mobile, urmarirea
ingrijirii orale.
Pag.174
2 Care sunt avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautile rasinii compozite?
- Avantaje: instalare rapida, utilizare usoara, lipire.
- Dezavantaje: dilatare termica, contractie de instalare, dilatare intarziata.
- Recomandare: leziuni mici, dinti anteriori.
- Precautii: controlul umiditatii.
Pag. 180
Capitol 7
1 Cand este justificata alegerea unei margini subgingivale?
- Prezenta cariilor dentare, a eroziunii cervicale sau a restaurarilor extinse subgingival
- Suprafata contactului proximal se extinde pana la creasta gingivala
- Este necesara retentie si rezistenta aditionala
- Marginea coroanei metalo-ceramice trebuie sa fie ascunsa
- Sensibilitatea radiculara nu poate fi controlata prin alte masuri conservatoare Pag.218-219
2 De ce sunt contraindicate coroanele total ceramice pe dinti cu pulpa dentara voluminoasa?
Pentru a asigura o estetica optima, grosimea minima a materialul trebuie sa fie de aproximativ 11.2 mm. Astfel, se limiteaza utilizarea acestor restauratii pe dinti subtiri vestibulo-oral sau pe dintii
tinerilor, ce prezinta o camera pulpara mare. Pag.244

Capitol 13
1 Contraindicatiile tratamentului cu implanturi dentare.
Contraindicatiile sunt in cazul: bolilor acute, bolilor terminale, femeilor gravide, bolilor
metabolice necontrolate, iradierii unei tumori in zona implantului, asteptarilor nerealiste ale
pacientilor, motivatiei scazute a pacientilor, lipsei experientei clinicianului si imposibilitatea de a
restaura problema dentara cu o proteza.
Pag.383
2 Care sunt distantele recomandate intre doua implanturi si intre un implant si dinte natural?
Implanturile ar trebui sa fie plasate la cel putin 3 mm intre ele sau la 1 mm distanta de un dinte
natural.
Pag.387
Capitol 14
1 Descrieti aparatura speciala necesara pentru utilizarea hidrocoloizilor reversibili in amprentare.
Pentru a lua amprenta cu ajutorul hidrocoloizilor reversibili este nevoie de aparatura speciala ce
consta in trei bai, respectiv: o baie de lichefiere (100 grade C), o baie de depozitare (65 grade C)
pentru mentinerea lichida a materialelor pana la utilizare si o baie de revenire (40 grade C).
Pag.456-457
2 Prezentati avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautiile silicoanelor de condensare.
- Avantaje: usor de utilizat, timp de priza scurt
- Dezavantaje: hidrofob, stabilitate joasa, umezire joasa
- Recomandari: majoritatea inregistrarilor
- Precautii: turnare imediata, atentie pentru a evita bulele la turnare
Pag.442
Capitol 15
1 Descrieti proprietatile ideale ale unui material de lucrare provizorie.
- Prelucrare comoda: timp de lucru adecvat, priza rapida
- Biocompatibilitate: netoxic, nealergenic, neexoterm
- Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
- Usurinta in conturare si netezire
- Duritate adecvata si rezistenta la abraziune
- Estetica buna
- Usor de acceptat de catre pacienti: fara miros, neiritativa
- Usor de reparat
- Compatibilitate chimica cu cimenturile pentru lucrari provizorii
Pag.477-478
2 Care dintre cimenturile prezente pe piata sunt recomandate pentru cimentarea provizorie si care
nu? De ce?
Dintre materialele prezente pe piata, cimenturile pe baza de oxid de zinc eugenol (ZOE) par a fi
cele mai satisfacatoare. Pe de alta parte, cimenturile pe baza de fosfat de zinc, zinc policarboxilat
sau ionomer de sticla nu sunt recomandate deoarece puterea lor ridicata face dificila scoaterea
intentionata a lucrarilor provizorii, ajungandu-se la distructii ale lucrarii sau chiar ale dintelui.
Pag.498
Capitol 16
1 Care sunt erorile frecvente facute de medic in comunicarea cu tehnicianul dentar?
Erori precum reducerea insuficienta a dintelui, incertitudinea fata de localizarea marginii
preparatiei, inregistrari interocluzale si de articulatie nepotrivite, precum si ambiguitatea in
transmiterea nuantelor coloristice tehnicianului impiedica un tratament cu succes. Pag.510
2 Ce manopera trebuie sa faca medicul dentist pentru a usura munca tehnicianului?
Desi in practica putini medici dentisti fac acest lucru, ar trebui ca dentistul sa insemneze cu un

creion marginea preparatiei.

Pag.512

Capitol 17
1 Prezentati avantajele, dezavantajele, recomandarile si precautile sistemului Pindex.
- Avantaje: model demontabil, turnarea modelului neimpiedicata
- Dezavantaje: echipament special necesar
- Recomandari: excelent de utilizat daca echipamentul este ingrijit
- Precautii: atentie sporita la detaliu
Pag.537
2 Cum sunt modelele de diagnostic cel mai eficient montate in articulator?
Modelele de diagnostic sunt cel mai eficient montate in articulator cu ajutorul unei inregistrari a
relatiei centrice, ceea ce ii permite medicului sa vizualizeze distanta intreaga a miscarilor
mandibulare.
Pag.544
Capitol 18
1 Pentru ce este utilizat materialul denumit Die Spacer?
Acest material este aplicat pe model pentru a mari spatiul necesar cimentului intre peretii axiali ai
dintelui preparat si restauratie. Pentru o adaptare marginala buna, o banda de aproximativ 1 mm
imediat alaturata marginii preparatiei trebuie lasata neaplicata.
Pag.558
2 Ce schema ocluzala este recomandata cand are loc reconstructia ocluzala? De ce?
Aranjamentul cuspid-fosa este recomandat in detrimentul celei cuspid-creasta marginala cand are
loc reconstructia ocluzala, deorece: fortele inchiderii relatiei centrice sunt mai apropiate de axul
lung al dintelui si prezinta stabilitate imbunatatita datorita contactelor tripodice pentru fiecare
cuspid functional.
Pag.572
Capitol 19
1 Unde trebuie sa se gaseasca stopurile centrice la o restaurare metalo-ceramica?
Stopurile centrice la orice restaurare metalo-ceramica pot fi localizate atat pe portelan, cat si pe
metal. Insa, acestea trebuie sa se gaseasca la cel putin 1.5 mm distanta de jonctiune pentru a
preveni fractura portelanului de la deformarea metalului. Pag.591
2 Clasificarea aliajelor dentare si exemple.
Aliajele dentare se clasifica, dupa ADA, in: aliaje inalt nobile (60% Au, Pt, Pd, >40% Aur), aliaje
nobile (25% Au, Pt, Pd; nu necesita aur), aliaje nenobile (<25% Au, Pt, Pd; nu necesita aur).
Exemple de aliaje: inalt nobile: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag; nobile: Pd-Ag, Pd-Cu-Ga; nenobile: Ni-Cr.
Pag. 606-607
Capitol 20
1 Clasificarea Siebert a deformarilor crestei reziduale.
Defect Clasa I: pierderea grosimii tesutului in sens vestibulo-oral, cu inaltimea normala a crestei.
Defect Clasa II: pierderea inaltimii crestei cu latimea normala
Defect Clasa III: combinatie de pierdere in ambele sensuri
Pag.618
2 Precizati avantajele, dezavantajele, indicatiile si contraindicatiile corpului de punte cu cel mai
mare nivel estetic.
Corpul de punte tangential prezinta cel mai ridicat nivel fizionomic. Acesta prezinta:
-Avantaje: igienizare usoara, estetica ridicata, blocare neglijabila a alimentelor
-Dezavantaje: preparare chirurgicala, nu poate fi utilizat in cazul prezentei defectelor crestei
-Indicatii: linia surasului inalta, cerinta estetica
-Contraindicatii: defecte ale crestei, lipsa dorintei de tratament chirurgical Pag.626
Capitol 21
1 Unde ar trebui sa se gaseasca lacasurile pentru pinteni ocluzali?
Aceste lacasuri pentru pinteni ocluzali se intalnesc cel mai adesea la nivelul suprafetei crestei

marginale interproximale.
Pag.661
Din ce materiale sunt formate cele mai precise atasamente?
Cele mai precise atasamente sunt fabricate din aliaje platina-paladiu, care rezista temperaturilor
inalte asociate cu turnarea aliajelor metalo-ceramice.
Pag.666

Capitol 22
1 Pentru ce sunt responsabile cristobalitul si cuartul in timpul eliminarii cerii?
Gipsul este utilizat ca material de lipire, impreuna cu cristobalitul si cuartul folosite ca material
refractar, pentru a forma macheta. Astfel, cristobalitul si cuartul sunt responsabile pentru dilatarea
termica a machetei in timpul eliminarii cerii. Pag.687
2 Care sunt cauzele posibile in aparitia nodulilor in urma turnarii?
In urma turnarii, pot aparea urmatoarele tipuri de defecte numite noduli:
-noduli largi, ce pot aparea din cauza aerului prins in momentul turnarii
-noduli multipli, ce pot aparea din cauza vacuumului inadecvat din timpul turnarii, a tehnicii
inadecvate de periaj sau a lipsei de surfactant
-noduli pe suprafata ocluzala, ce pot aparea din cauza vibratiilor excesive. Pag.702
Capitol 23
1 Cum se defineste nuanta si saturatia culorii si ce sistem coloristic este utilizat pentru descifrarea
acestora?
Nuanta se defineste ca fiind o varietate particulara a culorii si este determinata de lungimea de
unda a luminii transmise si/sau reflectate. Saturatia se defineste ca fiind intensitatea unei nuante
sau concentratia unui pigment. Ambele se pot descifra cu ajutorul sistemului coloristic Munsell.
Pag.710
2 Definiti coridorul bucal.
Coridorul bucal se refera la cantitatea de spatiu aflata intre obraji si dinti in timpul zambetului si
este legat de latimea dentitiei si a gurii atunci cand pacientul zambeste. Pag. 727
Capitol 25
1 Cand sunt utilizate restaurarile integral ceramice pentru dintii tratati endodontic?
Restaurarile integral ceramice sunt utilizate pe dintii tratati endodontic pentru a combate
problemele estetice asociate cu sistemele metalice. Astfel, stiftul este din zirconiu, ales datorita
duritatii excelente, iar bontul din ceramica presata.
Pag.797
2 In ce strat se aplica gelul de gravare si cat se lasa pe un portelan feldspatic?
Gelul de gravare se aplica intr-un strat uniform de 1 mm, doar pe suprafata de insertie. Pe un
portelan feldspatic gelul se lasa aproximativ 5 minute si apoi este spalat cu atentie sub jet de apa,
deoarece este foarte caustic.
Pag.799
Capitol 26
1 Prezentati indicatiile si contraindicatiile protezelor dentare fixe cimentate cu rasini.
Indicatii:
-inlocuirea dintilor lipsa din zona anterioara la copii si adolescenti
-intinderi mici
-dinti stalpi nerestaurati
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-lungimea clinica a coroanei semnificativa
-control excelent al umiditatii
Contraindicatii:
-obiceiuri vicioase

-intinderi mari de edentatie

-dinti stalpi restaurati sau distrusi
-smalt compromis
-discrepanta latimii puntii semnificativa
-acoperire verticala adanca
-alergie la nichel
Pag.812
2. Ce fel de ciment este indicat a fi folosit pentru fixarea protezelor dentare cimentate cu rasini?
Rasina tip bis-GMA conventionala a fost initial folosita pentru fixarea acestui tip de proteze, dar
ulterior a fost inlocuit cu Panavia 21, care este un compozit bis-GMA cu umplutura de sticla. Pag.822
Capitol 27
1 Care sunt indicatiile si contraindicatiile utilizarii protezelor fixe partiale armate cu fibre?
Indicatii:
-rezultat estetic optim
-lipsa metalului
-preparatia dintilor stalpi conservatoare
-uzare scazuta a dintilor antagonisti
-utilizarea unei tehnici adezive etanse
Contraindicatii:
-inabilitatea de a mentine controlul fluidelor
-necesitatea unui spatiu edentat mare
-pacienti cu obiceiuri vicioase
-portelan opozant neglazurat
-pacienti ce consuma abuziv alcool
Pag.834
2

Dupa ce caracteristici se categorisesc materialele compozite armate cu fibra?

Materialele compozite armate cu fibra se categorisesc dupa urmatoarele caracteristici:
- Tipul de fibra
- Orientarea fibrei
- Daca impregnarea fibrei in rasina este facuta de dentist/tehnician sau de producator

Pag.832

Capitol 28
1 Care sunt factorii limitanti in utilizarea conectorilor nonrigizi?
Marimea pulpei dentare si inaltimea coroanei clinice pot fi factori limitanti in utilizarea
conectorilor nonrigizi; coroanele clinice scurte nu prezinta spatiul adecvat ocluzocervical pentru a
asigura rezistenta. Majoritatea producatorilor recomanda o inaltime verticala de 3-4 mm.
Pag.846-847
2 De ce anume este data rezistenta unui aliaj la coroziune si pierderea luciului?
Rezistenta unui aliaj la pierderea luciului si coroziune este data de continutul nobil sau de metal
pretios si de ratia argint/cupru.
Pag.850
Capitol 29
1 Ce masura trebuie luata pentru a evita dizolvarea materialului de lipit?
Pentru a minimiza orice fel de dizolvare a materialului de lipit trebuie obtinuta o banda de metal
de 1 mm latime strans adaptata de suprafata dentara.
Pag.870
2 Cu ce sunt verificate contactele ocluzale?
Contactele ocluzale sunt verificate cu o folie subtira de articulatie Mylar pentru a ne asigura daca
lucrarile dentare se potrivesc cu modelul din etapa de ceara.Pag.874

Capitol 30
1 Care este secventa logica de evaluare a lucrarilor protetice, in vederea evitarii erorilor?
Secventa recomandata este precum urmeaza:
- Contacte proximale
- Integritatea marginala
- Stabilitate
- Ocluzie
- Caracterizare si lustruire
Pag.888
2 Care este dimensiunea coroanei clinice a incisivilor ce ar trebui observata cand buza superioara
este relaxata?
Pozitia marginii incizale este importanta in obtinerea unei bune estetice si functionalitati. Astfel,
intre 1 si 2 mm din coroana clinica a incisivilor maxilari ar trebui sa fie vizibili cand buza
superioara este relaxata.
Pag.898
Capitol 31
1 In ce strat trebuie aplicat cimentul fosfat de zinc?
Pentru o utilizare optima, cimentul fosfat de zinc ar trebui aplicat intr-o pelicula uniforma de 25 de
microni.
Pag.910
2 Precizati in cazul cimentului ionomer de sticla urmatoarele: pelicula aplicata, timp de lucru, timp
de priza, iritabilitatea pulpei dentare, solubilitate, retentie.
- Pelicula aplicata: <25 microni
- Timp de lucru: 2-5 minute
- Timp de priza: 6-9 minute
- Iritabilitatea pulpei dentare: ridicata
- Solubilitate: scazuta
- Retentie: moderata spre ridicata
Pag.915
Capitol 32
1 Dupa cate zile trebuie programat pacientul postcimentare?
Pentru a permite medicului sa monitorizeze functionalitatea si confortul protezei si pentru a
verifica daca controlul placii dentare a fost stapanit de catre pacient este necesara o programare in
decursul a o saptamana sau maxim 10 zile. Pag.929
2 Care sunt principalele cauze care provoaca aparitia bolilor parodontale in urma plasarii unei
proteze fixe?
Din pacate, bolile parodontale apar adesea dupa plasarea protezelor fixe, in special acolo unde
marginea cavosuprafata a fost plasata subgingival sau cand proteza a fost supraconturata. Pag.932
Cap 1: History taking and Clinical Examination
1. Examinarea articulatiei temporo-mandibulare.
Palparea se face bilateral anterior de tragus in timp ce pacientul face miscari de inchidere-deschidere,
permitand astfel o comparatie intre miscarile celor 2 condili.
Miscarile asincrone pot indica o deviere anterioara a condilului, fapt ce impiedica miscarea de
translatie normala. Palparea auriculara permite identificarea potentialelor dereglari ale partii
posterioare a discului, sensibilitatea sau durerea putand indica procese inflamatoare ale tesutului
retrodiscal. *10
2. Examinarea parodontiului.
Masurarea in mm a adancimii pungilor parodontale (instrumentul este introdus paralel cu dintele si
este plimbat circumferential de-alungul santului gingival.

Valorile se inregistreaza cand varful este in contact cu portiunea apicala a santului. *12
Cap 2 : Diagnostic Cast
1. Ce este Orizontala lui Frankfort ?
Linie imaginara ce uneste marginea inferioara a orbitei cu marginea superioara a meatului auditiv
extern. *50
2. Care sunt indicatiile arcului de transfer kinematic ?
Metoda de transfer cu arcul kinematic este lunga, fiind limitata pentru lucrarile protetice intinse ( cand
se face o schimbare in DVO), cand precizia este cruciala. *50
Cap 3 : Treatment Planning
1. Ce afectiuni pot genera durere si ce etapa ar trebui sa ocupe in planul de tratamen?
Disconfortul sau durerea sunt prioritare, putand fi provocate de : unul sau mai multi dinti fracturati,
pulpite acute, exacerbare acuta a unei pulpite cronice, abces dentare, pericoronarita acuta, gingivita
sau disfunctii ale muschilor faciali. *99
2. Ce proceduri sunt esentiale pentru controlul placii dentare in boala parodontala ?
Inlocuirea restaurarilor defectuoase
Tratarea cariilor
Reconturarea coroanelor supraconturate
Instruirea si implementarea pacientului unor tehnici corespunzatoare de mentinere a unei igiene orale
satisfacatoare *101
Cap 5 :Periodontal Consideration
1. Leziunea initiala in gingivita
Este localizata in santul gingival, fiind evidentiata la aprox. 2-4 zile distanta de cand placa
stationeaza. Vasele gingiei se largesc, aparand vasculita, permitand formarea unui exudat de PMN in
santul gingival. Colagenul perivascular se pierde, iar spatiul este inlocuit de proteine si celule
inflamatorii. *148
2. In cat timp se formeaza leziunea stabila in gingivita si unde este localizata ?
Intre ziua 7-21, fiind localizata in zona apicala a santului gingival. *149
Cap 6: Mouth Preparation
1. Care este avantajul amalgamelor cu particule sferice ?
Au rezistenta mecanica mai mare, ceea ce face mult mai putin probabila fractura imediat postrestaurare. *179
2. Cand se indica extensia chirurgicala a coroanei unui dinte ?
Pentru imbunatatirea esteticii in cazului unui dinte anterior sau cand coroana clinica este prea scurta
pentru a asigura retentie adecvata. *190
Cap 7 : Principles of Tooth Preparation
1. Care sunt considerentele principiului biologic in preparea dintilor ?
Conservarea tesutului dur dentar
Evitarea supraconturarii
Margini supragingivale
Ocluzie stabila
Prevenirea fracturii prin inlaturarea zonelor de tesut dentar nesustinut. *210
2. Care sunt cauzele temperaturii mari create in cadrul instrumentarii ?
Temperatura extrema este generata de o presiune mare a instrumentului rotativ, numarului mare de
rotatii, de tipul, forma si conditia piesei, dar si de instrumentarea continua si fara racire *211

Cap 13 : Implant-suported Fixed Prostheses

1. Care sunt principalele subgrupe de implante dentare si care sunt indicatiile lor? *379
a. subperiostal, b. Transosos : indicate pt ancorarea protezelor la pacientul edentat total.
b. endoosos : pentru pacientul edentat partial
2. Contraindicatiile tratamentului prin implant. *383
a. afectiuni acute
b. boli terminale
c. sarcina
d. boala metabolica necontrolata
e. tratament cu radiatii in zona viitorului implant
f. lipsa de motivare a pacientului
g. lipsa de experienta a operatorului
Cap 14 : Tissue Management and Impression Making
1. Care sunt substanele astringente folosite pentru evictiunea gingival?
a. Clorura de aluminiu
b. Sulfatul de fier
c. Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu(alaun)
d. Sulfatul de aluminiu
e. Epinefrina
f. Decongestionanti nazali sau oftalmici.
2. Care este metoda de dezinfectie a amprentelor realizate din materiale hidrofile?
Datorit tendinei de a absorbi apa si de a se distorsiona consecutiv, materialele hidrofile
(hidrocoloizii, polieterii, siliconii de adiie hidrofili) nu trebuie scufundate n soluiile de dezinfectare,
ci acestea sunt aplicate prin pulverizare pe suprafaa amprentei, care apoi este introdus ntr-un sac de
plastic ermetic nchis timp de 10 minute.
Cap 15 : Interim Fixer Restauration
1. Avantajul si aria de utilizare a coroanelor prefabricate din policarbonat. *474
Are cel mai natural aspect dintre coroanele prefabricata, estetica obtinuta putand fi comparata cu o
restaurare din ceramica bine executata. Se folosesc pentru incisivi, canini, premolari.
2. Care sunt proprietatile ideala ale unui material de protezare provizorie ? *477
a. biocompatibilitate
b. stabilitate dimensionala
c. rezistenta mecanica si la abraziune bune
d. estetica buna
e. bine acceptat de pacient : miros neutru, neiritant
f. usor de reparat
g. compatibilitate cu cimentul provizoriu
Cap 16 : Communicating with the Dental Laboratory
1. Care sunt erorile principale ale dentistului in prepararea dintilor? *510
a. reducere insuficienta
b. margini ale preparatiei neclare
c. inregistrari ocluzale necorespunzatoare
d. ambiguitate in comunicarea tehnicianului detaliilor dorite pentru restaurarile protetice
2. Responsabilitatile dentistului fata de laboratorul de tehnica. *509
a. instructiuni in scris despre planul de tratament, materiale ce urmeaza a fi folosite, gama de culori,
documentare fotografica

b. amprente, inregistrari ocluzale fidele

c. margini clare ale preparatiei
d. spalarea si dezinfectarea tuturor obiectelor trimise (controlul infectiilor)
Cap 17 : Definitive Casts and Die
1. Care sunt diferentele intre modelele de lucru si cele de studiu? *544
Fidelitatea modelelor definitive este cruciala pt montarea in articulator, fata de modele diagnostice care
pot releva informatiile necesare chiar si montate cu o usoara imprecizie. Modelele documentare sunt
montate prin inregistrarea RC permitand diagnosticul ocluzal, in timp ce modelele definitive trebuie
montate pe baza unei inregistrari ocluzale verticale (IM).
2. Materiale folosite pentru bonturi mobile si indicatiile lor. *531
a. Gips tip IV , b. Gips tip V : majoritatea retaurarilor
b. Rasini epoxidice, d. *Electroplatting : coroane integral ceramice

Cap 18: Wax Patterns

1. Ce este materialul Die Spacer si pentru ce e utilizat ?* 558
Acest material se aplica pe bont pt a mari spatiul pt ciment dintre peretii axiali ai preparatiei si lucrarea
protetica. Este creat pentru a mentine o grosime constanta cand este aplicat. Nu trebuie sa acopere
intreaga preparatie, pt adaptare marginala adecvata trebuie sa fie aplica la aprox. 1 mm distanta de
marginile preparatiei.
2. Clasificarea cerurilor dupa ANSI si indicatiile lor *560
a. tip 1 : conistenta medie-dura ( pt tehnica directa de machetare in cavitatea bucala)
b. tip 2 : consistenta moale (metoda indirecta)
Cap 19 : Framework Design and Metal Selection for Metal-Ceramic
1. Clasificarea aliajelor metalice inalt nobile pentru componenta metalica. *606
Aliaje inalt nobile (40% Au)
a. Au-Pt-Pd
b. Au-Pt-Ag
c. Au-Pd
b+c : mai rezistente la fortele masticatorii, iar pretul de cost mai avantajos
2. Proprietatile fizice ale aliajelor pentru ceramice si importanta lor. *599
a. contractia termica este cruciala in alegerea unui aliaj compatibil cu portelanul selectat
b. densitatea este importanta dpdv. Financiar
Cap 20 : Pontic Design
1. Efectele ambrazurilor gingivale largi ca defecte ale crestei reziduale. *618
Ambrazuri gingivale largi triunghiuri negre, retentie de alimente, infiltratia salivei prin aceste spatii in
timpul vorbirii
2. Tipurile deformarilor crestei dupa Siebert *618
a. clasa 0: fara defecte
b. clasa 1: pierdere de tesut in sens V-O (latime<, inaltime neafectata)
c. clasa 2: pierdere de tesut cu latime normala, h<
d. clasa 3 : combinatii intre celelalte clase

Cap 21 : Retainers for Partial Removable Dental Prostheses

1. Ce sunt conectorii minori? *655
Sunt elemente componente alea protezei ce fac legatura dintre conectorul major sau bazei PPM si
celelalte elemente ale protezei.
2. Elementele componente ale PPS *654
a. sei protetice
b. conectori principali (majori): elemente de legatura dintre sei, fiind mijloace se sustinere, sprijin si
stabilitate
c. conectori secundari (minori)
d. dinti artificiali
Cap 22 : Investing and Casting
1. Care este diametrul recomandat pentru canalul de curgere al aliajului metalic ? *682
Este recomandat un diametru relativ mare pt imbunatatirea fluxului metalului turnat si asigurarea unui
rezervor in timpul solidificarii.
Molari si pentru restaurari m-c : 2.5 mm
Pm si pt coroane partiale : 2.0 mm
2. Cauzele principare ale esecului piesei turnate finite. *702
a. surfactant in exces, temperatura de ardere prea mare --- piesa dura
b. bule de aer infiltrate in timpul procedurii --- plusuri
c. vibrare excesiva --- plusuri pe S.O
d. macheta din ceara prea subtire --- piesa incompleta
Cap 23 : Description of Colour, Colorreplication Process and Esthetics
1. Treapta buzelor.
Normal, buza superioar depete uor buza inferioar. Uneori (anomalii dento-maxilare clasa a IIa) buza superioar depete cu mult buza inferioar (procheilie superioar).Treapta labial poate fi
inversat cnd buza inferioar depete buza superioar (anomalii dento-maxilare clasa a III-a)
*Notite curs
2. Ce sunt si care sunt cauzele aparitiei triunghiurilor negre ?
Triunghiurile negre se formeaza atunci cand papila interdentar nu completeaz spaiul interdentar.
Cauzele apariiei triunghiurilor negre sunt urmtoarele: retracie gingival, form triunghiular a dinilor,
operaii parodontale n antecedente, fren labial inserat n zona papilei interdentare, tratamente cu
implante. *Notite curs
Cap 25 : Lucrari integral ceramice
1. Descrieti sistemul Cerec. *790
Evolutia sistemului Cerec se inregistreaza inca din 1980 pana in 2000 cu Cerec 3 care prezinta
imbunatatiri ale adaptarii marginale si modelarii anatoforme ocluzale.
Cuprinde 2 unitati: un computer, dotat cu o camera intraorala care realizeaza o amprenta optica
digitala, si un sistem computerizat de frezare foarte precis care obtine dintr-un cub ceramic prefabricat
viitoararea restaurare protetica
2. Contraindicatiile coroanelor integral ceramice
a. molari
b. tineri (camera pulpara mare)
c. bruxism
d. ocluzii adanci acoperite, labiodonte
Cap 26: Resin- bonded Fixed Dental Prostheses *812

1.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
2.
a.
b.
c.
d.
e.

Care sunt avantajele restaurarii ?

reducere minima de tesut dentar
risc slab de afectare pulpara
anestezia nu este necesara
preparatie supragingivala
amprentare facila
coroana provizorie nu este intotdeauna necesara
timp de lucru scurt, cost avantajos
Contraindicatii
parafunctii ocluzale
creste edentat intinse
distructii/ restaurari de bonturi
smalt compromis/ insuficient
alergie la Nichel

Cap 27 : Fiber-reinforced Composite Fixed Prostheses

1. Care sunt cele mai comune fibre din compozitia compozitelor armate ?
Fibrele de sticla, polietilena si carbon. *832
2. Care este principalul avantaj al compozitelor armate cu fibre ?
Estetica escelenta obtinuta prin transluciditatea oferita de infrastructura acestora, nefiind necesara
placarea cu opac. *832
Cap 28 : Connectors for Partial Fixed Dental Prostheses
1. Cand sunt recomandati conectorii non-rigizi?
Sunt indicati atunci cand prognosticul dintilor stalpi preparati este rezervat ( de exemplu, cand nu este
posibila prepararea a doi dinti stalpi cu acelasi ax de insertie) *845
2. Cand sunt indicatii conectorii de tip bucla ?
Desi rar folositi, sunt indicati in cazul mentinerii unei diasteme in cadrul refacerii prin proteza fixa
partiala. Sunt constituiti dintr-o bucla atasata partii orale, ce va face legatura intre alte elemente de
fixare. *847
Cap 29 : Finishing the Cast Restoration
1. Cum se indeparteaza plusurile (nodulii) de pe fata interna a piesei metalice ?
Chiar si cele mai mici plusuri trebuie indepartate folosind o piesa mica, rotunda de carbid, procedura
ce este posibil sa necesite repetare, fiind consumatoare de timp. *871
2. Care sunt zonele unei restaurari protetice care necesita o atentie speciala la finisare ?
Marginile lucrarii sunt cruciale pentru longevivitatea acesteia, finisarea implicand obtinerea de
suprafete netede, fara proeminente. O finisare eronata, sau absenta cu crearea de zone de retentie intre
preparatie si coroana, reprezinta esec in controlului placii bacteriene. *878
Cap 30 : Evaluation, Characterization and Glazing
1. Care sunt instrumentele pentru conturarea unei coroane ceramice ?
Discuri diamantate flexibile, roata abraziva pentru ceramica, pietre speciale pentru ceramica,
Instrumente diamantate. *896
2. La finisarea jonctiunii metal-ceramica care este pozitia corecta a pietrei de finisat ?
Pozitia corecta este cea perpendiculara pe jonctiune, altfel particulele de metal vor contamina
portelanul. *899

Cap 31 : Luting Agents and Cementation Procedures

1. Ce ciment este folosit la cimentarea provizorie si cum poate fi usurata dezinsertia acesteia ?
Cimentul provizoriu ZOE poate fi amestecat cu vaselina pentru a evita dezinsertia dificila a coroanei,
fiind aplicat doar pe marginile restaurarii. *909
2. Care sunt proprietatile cimentului ideal ?
Este durabil, adera bine atat la suprafata preparatiei, cat si pe suprafata interna a piesei protetice,
asigura o sigilare buna, este netoxic pentru pulpa, are proprietati mecanice bune, prezinta vascozitate
si solubilitate mici, surplusurile pot fi usor indepartate. Din pacate, niciun produs nu intruneste toate
aceste calitati. *914
Cap 32 : Postoperative Care
1. Care sunt cauzele instalarii semnelor de parodontita dupa incheierea tratamentului protetic ?
Plasarea marginilor lucrarii subgingival, supraconturarea, inflamatia fiind si mai accentuata in cazul
coroanelor defectuos potrivite. *932
2 . Care sunt semnele care sugereaza parodontita post restaurare protetica ?
In cadrul controalelor periodice post tratament protetic, trebuie observate : eventualele hemoragii in
zona santului gingival, implicarea furcatiilor rediculare si formarea tartrului. *932

CAPITOLUL 5:
1.Clasificarea afectarii furcale (Pag.158):
-normal: creasta osoasa este la 1.5 mm apical fata de JSC
-gr I : intre 1.5 mm si 3 mm intre JSC si creasta osoasa
-gr II : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa, sonda patrunde la nivelul furcatiei fara sa o poata
traversa
-gr III : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa , sonda patrunde la acest nivel si poate traversa
furcatia radiculara
2. Ce este premolarizarea? (Pag. 162):
- o radacina individuala a unui molar restaurata cu morfologie de premolar
CAPITOLUL 6:
1. Avantajele si dezavantajele reconstituirii bonturilor din compozit (Pag. 184):
Avantaje
Rezistenta buna
Se poate utilize bondingul
Priza imediata
Relativ usor de utilizat
Dezavantaje
Contractia de priza
Expansiune termica
2. Obiectivele slefuirii selective a suprafetelor ocluzale (Pag. 197):

-redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor pe planurile inclinate si
crearea unor contacte de tip cuspid-fosa
-eliminarea contactelor dentare defectuoase( relatia centrica=IM)
-imbunatatirea anatomiei ocluzale
-corectarea extruziilor dentare
-corectarea alinierii defectuoase a dintilor
CAPITOLUL 7:
1. Ce rol estetic are un prag cervical drept in cadrul unei restaurari protetice fizionomice? (Pag. 216):
-obtinerea unei grosimi suficiente de material pentru un aspect aproape natural
2. ENUMERATI FACTORII DE CARE DEPINDE RETENTIA UNEI PREPARATII (Pag. 226):
1
2
3
4

Fortele care se opun

Forma bontului
Materialul din care se realizeaza preparatia
Grosimea cimentului utilizat
CAPITOLUL 13:
1.Care este distana minim dintre dou implanturi alturate, dar ntre un implant i un dinte natural?
(CURS):
Distanta minima intre 2 implante adiacente este general acceptata ca fiind de 3 mm, iar intre un implant si
un dinte natural de1-1.5 mm.
2.Enumerai situaiile de edentaie parial n care protezarea pe implanturi endoosoase este preferabil
protezrii fixe clasice (CURS/LP):
- edentatie partiala intinsa
- edentatie partiala terminala
- edentatie unidentara
- edentatie totala
CAPITOLUL 14:
1. Ce dezavantaj prezinta polieterii in cadrul demularii amprentei? (CURS):
-duritate mare
-risc de fracturare model
2. Enumerati 5 materiale de amprenta elastice (Pag. 440):
Hidrocoloid reversibil, polisulfuri, polieteri, silicon de condensare, silicon de aditie

CAPITOLUL 15:
1

Enumerai condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o protez fix provizorie (Pag. 476):

rezistenta mecanica
adaptare corecta
stabilitate pe dintii preparati
posibilitate de descimentare/recimentare
stabilitate coloristica

Enumerai tipurile de materiale folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe (Pag. 419):

polimetilmetacrilat( acrilat)
poli R metacrilat
poli uretan metacrilat
rasini diacrilice compozite
CAPITOLUL 16:
1. Enumerai obligaiile medicului stomatolog fa de tehnicianul dentar cu care colaboreaz pentru
realizarea lucrrilor protetice fixe. (Pag. 419):
-instructiuni scrise si semnate ase lucrarii ce urmeaza sa fie facute si materialelor ce vor fi utilizate
-amprente, modele, inregistrari ale ocluziei cat mai precise
-trasarea marginilor, limitelor ale zonelor de gravare sau foliere, designul viitoarei proteze
-descrierea nuantei, fotografie, desen sau alte metode de transmitere a nuantelor
-acord verbal sau scris pt ca laboratorul sa inceapa productia sau pentru eventualele modificari
-sa pastreze copia instructiunilor scrise pt o perioada de timp
-sa respecte protocolul de control al infectiei
2. Enumerai obligaiile tehnicianului dentar fa de medicul stomatolog cu care colaboreaz pentru
realizarea lucrrilor protetice fixe. (Pag. 419):
-sa produca protezele urmarind instructiile date de medic si utilizand amprentele, modelele si
inregistrarile de ocluzie
-sa solicite clarificari daca e necesar
-sa aleaga nuanta in functie de instructiuni, tiniand cunt de limitarile materialelor folosite
-sa anunte medicul imediat in cazul in care nu poare continua etapele
-sa respecte termenele de realizare a lucrarii
-sa respecte protocolul de control al infectiilor
CAPITOLUL 17:

Enumerai tipurile de ghips folosite pentru modele de lucru n protetica fix (Pag. 530) :

Clasificare: dupa ADA- 5 clase:

clsI: gips moale pt amprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar
cls a IIIa: gips dur pt model de lucru
cls a Iva: gips extradur
cls a Va: gips superdur, sintetic
2. Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei
proteze fixe? (Pag. 549):
Este essential sa se observe acuratetea articulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din
laboratorul de tehnica dentara. Pentru restaurarile fixe, care nu sunt asa complexe, este relative usor: se
compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poate folosi
si ceara de ocluzie. Pentru restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care
trebuie sa fie comparata cu prima.

CAPITOLUL 18:
Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (Pag. 564):
Pentru machetarea dintilor posteriori, se incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala si
apoi se finiseaza marginile.
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
CAPITOLUL 19:
1 Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe i compoziia procentual n metale
nobile. (Pag. 606):
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
d
e
f

Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur

3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
PdAg, Pd
Nenobile<25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr

2. Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (Pag. 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune
Densitate<aur, platina, fapt pentru care e si mai ieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a se
oxida si reactiona cu alte metale

CAPITOLUL 20:
1. Ce se nelege prin tehnica cut-back? (Pag. 537):
Tehnica cut-back presupune obtinerea scheletului metalic al viitoarei RPF, prin indepartarea progresiva de
ceara din macheta completa a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeaza macheta viitoarei
RPF. Se incepe prin taierea unui conector(cu o panza subtire de bomfaier) din cele 2 si prelucrarea
elementului de agregare prin tehnica cut-back (indepartarea excesului de ceara cu un bisturiu de modelaj,
pentru componenta fizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar ramanand atasat celuilalt element
de agregare. Primul element se resolidarizeaza cu puntea dupa prelucrare. Se taie cel de-al doilea conector
si se repeta procesul.
2.Puntea conica (Pag. 628):
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui
facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este
recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta In
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.
CAPITOLUL 21:
3

Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe? (Pag.656):

Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
-

2. Dezavantajele crosetelor turnate (Pag.668):

Erodeaza smaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis

CAPITOLUL 22:
1.Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat (Pag. 691):
-caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare
-duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se
raceste
-pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea
poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata
2. Explicati tehnica vaccum. (Pag. 694):
Pentru a realiza tehnica vaccum mai intai se spatuleaza amestecul, apoi se pune machete pe capacul

conformatorului, masa de ambalat se amesteca si la vaccummalaxor si apoi se toarna pe masuta vibratorie

pentru a evita formarea de bule de aer.

CAPITOLUL 23:
1. Ce este coridorul bucal? (Curs/LP):
Coridorul bucal este reprezentat de cantitatea de spatiu liber dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si
se raporteaza la latimea dintilor si latimea cavitatii bucale pe parcursul zambetului.Este un criteriu pe baza
caruia se bazeaza estetica dentara.
2. Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva? (Pag. 730):
Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie
neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.

CAPITOLUL 25:
1

Ce intelegeti prin glazurare (Pag. 776):

Glazurarea este un proces prin care se realizeaza durificarea ceramicii. Dupa ce aceasta s-a racit, se
adauga un strat subtire la o temperatura crescuta, oferind astfel atat luciu cat si duritate.

Explicati procedura de fabricare a unei coronae cu ajutorul sistemului Cerec: (Pag. 790):
Prepararea dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste
camera intraorala si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si
se asteapta circa 20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
CAPITOLUL 26:
1

Enumerai minim trei tipuri comerciale de cimenturi adezive rinice (Pag. 806):
Calibra,3M Rely x ARC

2. Enumerai mecanismele prin care se asigur adezivitatea ntre rinile compozite pentru cimentare i
metalul protezelor pariale fixe (Pag. 814):
-

Retentie micromecanica Maryland bridge

Retentive mecanica- ppf turnata
Retentive macromecanica- Virginia bridge
Adeziune chimica punti adezive

CAPITOLUL 28:
1

Care sunt aplicaiile practice ale aliajelor de lipire, n afara solidarizrii elementelor componente
ale unei puni dentare? (Pag. 854):
-reparare defecte de turnare
-lipirea pre si post ceramica
-conectori rigizi
-dezlipirea

2. Cum se realizeaz solidarizarea componentelor unei proteze pariale fixe, din titan? (Pag. 856):
-cu ajutorul laserului
-pentru metale: cu rezistenta mare
-reduce coroziunea
-la fel de bun ca si solidarizarea obisnuita

CAPITOLUL 29:

1. Procedura finalizarii marginii interne (Pag. 870):

Daca defectul are loc la nivelul marginal, restaurarea trebuie refacuta. In acest fel este necesara vizita
suplimentara a pecientului la cabinet pentru o noua amprenta. Defectele pot fi prevenite sau minimalizate
acordand o atentie mai mare refluxului marginii de ceara. O examinare cu atentie ajuta identificarea
interferentelor. Mici noduli, daca se gasesc la distanta de aceste margini, pot fi indepartati cu ajutorul unui
microscop binocular cu atentie deosebita, utilizand instrumente rotative foarte mici
2. Ce trebuie avut in vedere la nivelul contactului proximal (Pag. 873):
La proba componentei metalice in cavitatea bucala trebuie avut in vedere contactul proximal cu dintele
vecin care trebuie sa existe dar sa nu fie prea puternic astfel incat sa afecteze integritatea dintelui vecin.

CAPITOLUL 30:
1. Ordinea evaluarii (Pag. 888):
Pentru a evita greselile, este necesara o ordine logica a procedurilor de evaluate precum:
a.contactele proximale
b.integritatea marginala

c.stabilitate
d.ocluzie
e.caracterizare si lustruire
Contactele proximale sunt evaluate primele deoarece un contact excesiv poate determina imposibilitatea
restaurarii de a se sprijini.

2. Cum se realizeaza efectul de zone hipomineralizate (Pag. 905):

Cu ajutorul unei paste albe speciale se realizeaza efectul de zone de hipomineralizare pe protezele
dentare, fiind unui dintre efectele cele mai usoare de realizat.

CAPITOLUL 31:
1.Enumerati instrumentarul si materialul pentru cimentarea unei proteze partiale fixe cu FOZ (Pag. 922):
-trusa de consultatie
-ata dentara
-rulouri de vata
-cupe de silicon
-discuri abrasive
-anestezic local(daca e nevoie)
-aspirator de saliva
-spatula de ciment
-placuta de sticla
-folie adeziva
-tifon
-instrument din plastic
-neofalina
-aparat US
-apa oxigenata, alcool
-microsablator
-benzi Mylar
-spacer
-agent de conditionare pt bonturi
-cimentul FOZ
2.Ce imbunatatiri aduc glassionomerii pe baza de rasini? (Pag. 913):
-Eliberare de flour
-adeziune marita
1

CAPITOLUL 32:
Cand se realizeaza sedinta post cimentare finala? (Pag. 929):
Dupa 10 zile pacientul este reprogramat pentru a se evalua cum este sulcusul gingival ca sa nu fi ramas
resturi de ciment dupa cimentare deoarece acestea pot dauna gingiei.

2. Ce trebuie sa aiba in vedere medicul dentist dupa dispensarizarea pacientului (Pag.930):

Medicul trebuie sa aiba in vedere sa il recheme pe pacient pentru a verifica igiena orala a acestuia
deoarece el tinde sa nu mai aiba aceasi grija dupa ce tratamentul este terminat. Daca se depune o cantitate
mare de placa aceasta poate sa dauneze inclusiv protezei si astfel tratamentul sa fie un esec.

Ene Raluca Elisabeta

Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 5

Pagina 152
Definiti termenul de planare radiculara
= procedura de indepartare a tartrului la nivel radicular cu ajutorul unei chiurete. Este o procedura mai
delicata decat detartrajul si necesita administrarea unui anestezic local. In prezent este modalitatea
principala de initiere a unei terapie parodontale, iar planarea radiculara reduce semnificativ pierderea
dintilor.
Pagina 153
Stabilizarea dintilor mobili
Mobilitatea apare cand un dinte este supus unor forte excesive, in special cand lipseste suportul osos. Nu
este in mod necesar un semn de afectiune, deoarece poate fi un raspuns normal la forte anormale, si de
aceea nu necesita intotdeauna tratament corectiv.
Poate fi, insa, o sursa de disconfort pentru pacient si atunci trebuie tratata reducand fortele anormale dupa
evaluarea ocluzala. In functie de nevoile pacientului, dintii mobili mai pot fi imobilizati prin restaurari
provizorii sau prin tehnica rasinii compozite impreuna cu ajutarea ocluzala.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 6
Pagina 530
Criterii de selectie a unui model cu bonturi
1. Materialul trebuie sa permita realizarea unui model adecvat ca dimensiune si rezistent la abraziune;
2. Modelul trebuie sa fie usor de sectionat;
3. Modelul trebuie sa fie compatibil cu agentul de izolare astfel incat sa nu se lipeasca macheta de ceara;
4. Trebuie sa reproduca detaliile de suprafata;
5. Culoarea modelului trebuie sa fie in contrast cu ceara;
6. Trebuie sa fie compatibil vcu materialul de amprenta;
7. Trebuie sa fie compatibil cu tipul de lucrare fixa.
Pagina 530
Enumerati tipurile de modele cu bonturi
- modele cu bonturi mobile (tehnica Pindex)
- modele solide cu bonturi individuale
- sisteme alternative de bonturi - di-lok, zeiser.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 7
Curs

Enumerai dou substane astringente i concentraiile n care se utilizeaz pentru lrgirea anului
gingivo-dentar.
- sulfat feric - 15.5%
- Clorura de aluminiu - 25%
Curs
Enumerati principiile de realizare a reparatiilor pentru ceramica fracturata
- identificarea cauzelor
- pregatirea ceramicii
- pregatirea metalului
- timp suficient pentru polimerizarea adezivului
- echilibrarea ocluzala
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 13
Notite
Indicatii protezare pe implante
- edentatii unidentare
- esentatii terminale
- edentatii totale in special la mandibula, unde o proteza mobila nu poate sta usor pe camp
- bresa edentata lunga
Notite
Ce spatiu trebuie sa existe intre implante? Dar intre implante si dinte?
- spatiu intre implante: 3 mm
- spatiu intre implant si dinte: 1,5 mm.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 14
Curs
Enumerati elementele care se transmit in laboratorul de tehnica dentara in etapa de amprentare
- dintii stalpi (suprafetele preparatiilor, limita cervicala a preparatiilor, zonele ramase nepreparate de la
nivelul dintilor stalpi, forma parodontiului marginal)
- suprafetele crestelor edentate
- suprafetele dintilor vecini ai viitoarelor restaurari protetice
- suprafetele dintilor omologi ai viitoarelor restaurari
- suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti
- relatiile mandibulo-maxilare de ocluzie
Curs
Ce metode de evictiune gingivala cunoasteti? Care este cea mai folosita metoda?
- metoda mecanica
- metoda chemo-mecanica (cea mai folosita)
- metoda chiuretajului gingival rotativ
- metoda electrochirurgicala
- metoda laserului
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 15
Curs
Ce cimenturi provizorii cunoasteri?
- cimenturi provizorii care nu fac priza (au in componenta vaselina, permit mici miscari adaptative ale
dintilor stalpi, nu se recomanda folosirea lor pentru coroane solo, se recomanda folosirea lor pentru

maxim 2-3 zile; exemplu: Optow Trial Cement)

- cimenturi provizorii care nu fac priza (pe baza de hidroxid de calciu; pe baza de oxid de zinc fara
eugenol; pe baza de oxid de zinc, eugenol)
Rosenstil, pagina 477
Care sunt proprietatile materialelor ideale pentru restaurari provizorii?
- usor de manipulat
- biocompatibilitate
- stabilitate dimensionala
- usor de lustruit
- rezistenta la abraziune
- buna fizionomie
- acces usor din partea pacientului
- usor de reparat
- compatibil cu materialul de cimentare
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 16
Curs
Precizati substantele folosite pentru dezinfectia amprentelor
- glutaraldehida 2%
- iodoform
- hipoclorit de sodiu 1%
- fenoli
Pagina 508
Enumerai informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze pariale
fixe.
- Descrierea generala a restaurarii
- Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
- Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
- Forma conectorilor
- Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata
- Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
- Culoarea pentru componenta fizionomica
- Proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)
- Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respectiva
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 17
Pagina 526
Ce conditii trebuie sa intruneasca un model?
1. Trebuie sa reproduca suprafetele dentare preparate si nepreparate.
2. Dintii preparati adiacenti preparatiei nu trebuie sa prezinte goluri.
3. Toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permite articularea modelului antagonist.
4. Trebuie sa reproduca toate tesuturile moi, inclusiv spatiile edentate si conturul crestei restante.
Pagina 552
Enumerati sistemele de modele cu bonturi cunoscute
- model cu bonturi individuale
- pindex

- di-lok
- sistem de modele DVA
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 18
Pagina 586
Definiti curba lui Wilson
Curba transversala de ocluzie rezultata din unirea cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor laterali
mandibulari.
Curs
Enumerati consideratiile mecanice asupra corpului de punte, pentru puntea metalo-ceramica
- grosime uniforma a ceramicii (aproximativ 1 mm) risc pentru zona cervicala V
- suprafata neteda, lipsita de pori a componentei metalice
- unghiuri rotunjite ale componentei metalice
- jonctiunea metalo-ceramica la aproximativ 1,5 mm de contactele ocluzale
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 19
Pagina 606
Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe
Aliaje inalt nobile Au-Pt-Pd; Au-Pd-Ag; Au-Pd
Aliaje nobile Pd-Ag;Pd-Cu-Ga;Pd-Ga
Aliaje nenobile Ni-Cr; Co-Cr
Curs
Care sunt gradele de convergenta ocluzala minim si maxim pentru bonturi?
Minim 5 grade
Maxim 25 grade
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 20
Pagina 618
Clasificarea crestelor edentate
Clasa I - pierderea latimii crestei, inaltime normala
Clasa II - pierderea inaltimii crestei, latime normala
Clasa III - pierdere in ambele sensuri
Pagina 625
Enumerati tipurile de corp de punte in raport cu creasta
- igienic (sanitar)
- sa
- semisa
- punctiform
- tangent
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 21
Pagina 676
Enumerai materialele prin care se poate face nregistrarea raporturilor de ocluzie
- Hrtia de articulaie
- Ceara de ocluzie
- Spray de ocluzie

- Banda Joffe
Pagina 669
Enumerati tipurile de sisteme prefabricate se mentinere
1. Cu actiune directa: crosete turnate, sisteme speciale
2. Cu actiune indirecta: opritori de basculare
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 22
Pagina 698
Enumerati materialele necesare pentru turnare
- creuzet
- masina de turnare
- ochelari de protectie
- aliaj de turnare
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 23
Curs
Definiti spatiul negativ
Spatiul intunecat intre dintii maxilari si dintii mandibulari cand surasul se transforma in ras.
Curs
Tehnica de inregistrare cromatica utilizata in cabinet
- se curata dintii si pacientul este rugat sa indeparteze orice forma de machiaj, pentru ca poate influenta
procesul de alegere a culorii.
- se foloseste o baveta de culoare neutra pentru a acoperi hainele colorate
- se evalueaza transluciditatea sau opacitatea pentru a determina ce tip de material trebuie folosit
- in cazul utilizarii spectrofotometrului se poate masura o singura zona a dintelui sau zonele coletului,
medie si cea incizala
- pacientul va fi asezat pe scaun cu capul inclunat pe spate
- dupa masurare rezultatele se vor afisa in sistemul VITA Classic A1-D4 si Vita System 3-D Master
- masurare cu cheia de culori: mostra de culoare se va pozitiona in dreptul ochilor medicului, la acelasi
nivel incizal cu dintele ce trebuie reprodus, paralel cu axul lung al dintelui in cauza. Medicul va privi de la
o distanta de 25-33 cm, egala cu lungimea antebratului si sa nu poatte ochelari cu lentile colorate.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 24
Curs
Care trebuie s fie grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice n diferite zone
funcionale ale acestora?
Daca metalul folosit este nobil, grosimea scheletului metalic este de 0,3 mm
In functie de proprietatile fizice ale aliajului grosimea va fi de 0,2-0,4mm la nivelul fetelor linguala si
proximale, iar la nivelul fetei ocluzale in cazul cuspizilor activi 1,5mm iar in cazul celor inactivi 1mm.
Pagina 767
Descriei cauzele apariiei porilor n ceramic, pentru protezele fixe metalo-ceramice.
Porii de la nivelul componentei ceramice apar in momentul etapelor de sinterizare, datorita arderilor
inadecvate sau in cazul retentiei de aer dintre metal si ceramica.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 25
Pagina 796
Enumerati consideratiile estetice privind coroana integral ceramica

- adaptarea marginala este foarte importanta

- translucenta dintilor adiacenti si discolorarea dintelui restaurat trebuie luate in considerare in alegerea
culorii
- in eventualitatea unei fracturi, trebuie ales un material cu rezistenta crescuta
Pagina 796
Abraziunea
La restaurarile ceramice trebuie avuta in vedere posibilitatea abrazarii dintilor antagonisti, in special la
pacientii cu obiceiuri parafunctionale. Daca este posibil se va alege un material cu putere de abraziune
scazuta.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 26
Pagina 814
Contraindicatiile protezelor fixe compozite
- pacienti cu obiceiuri parafunctionale
- spatii edentate lungi
- dinti fracturati
- dinti cu defecte de structura
- dinti frontali
Pagina 815
Care este aliajul recomandat in cazul restaurarilor metalo-compozite?
Initial, aliajul bazat pe nichel era cel mai indicat pentru acrilat, dar pacientilor cu alergie la nichel le va fi
recomandat un aliaj nobil.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 27
Pagina 834
Contraindicatiile protezelor fixe din compozit ranforsat cu fibre
- imposibilitatea unui bun control al fluidelor
- spatii edentate lungi
- pacienti cu obiceiuri parafunctionale
- pacienti cu restaurari protetice din ceramica antagoniste restaurarii in obiect
- pacienti cu abuz de substante alcoolice
Pagina 832
Cum se clasifica materialele compozite ranforsate cu fibre?
Se clasifica dupa:
- tipul de fibre
- orientarea fibrelor
- fibre impregnate cu rasina realizate de medic/ tehnician sau de catre producator
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 28
Pagina 843
Care sunt variantele de conectori ai unei punti dentare?
puntea prin turnare unica (conectorii sunt realizati concomitent cu elementele de agregare si corpul de
punte)
punte obtinuta din elemente separate:
conectori ficsi, rigizi (prin sudare si/ sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi).

Pagina 850
Care sunt aplicaiile practice ale aliajelor de lipire, nafara solidarizrii elementelor componente ale unei
puni dentare?
Lipirea componentelor puntii
Remodelare proximala
Repararea defectelor de turnare
Dezlipirea
Lipirea preceramica si postceramica
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 29
Curs
Enumerati etapele verificarii si adaptarii lucrarii protetice in cavitatea bucala
1. Verificarea si adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dintii vecini.
2. Verificarea si adaptarea la nivel marginal.
3. Verificarea stabilitatii puntii.
4. Verificarea si adaptarea ocluzala.
5. Verificarea functionalitatii (masticatorie, fonatorie, estetica)
Curs
Tehnica de adaptare cu ajutorul materialului siliconic
1. Se izoleaza cu rulouri de vara zina lucrarii protetice.
2. Se usuca bonturile dintilor stalpi si lucrarea protetica.
3. Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
4. Se insera lucrarea in cavitatea bucala pe bonturile dentare.
5. Se asteapta priza materialului siliconic.
6. Dupa priza se indeparteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor.
7. Se marcheaza cu un creion rosu zonele in care siliconul este perforat.
8. Se indeparteaza siliconul din lucrare.
9. Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou lucrarea.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 30
Curs
Ce materiale se pot folosi pentru depistarea eventualelor contacte dintre intradosul coroanelor si bonturi?
- amestec de rosu de Paris si cloroform
- sprayuri ocluzale
- ceara
- siliconi fluizi conceputi special pentru acest scop
Curs
Cu ce se solidarizeaza la loc puntea sectionata in cazul bascularii ei?
Cu un acrilat cu contractie de priza minima (Duralay sau GC Pattern Resin).
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 31
Curs
Cu ce se poate face cimentarea definitiva?
Ciment fosfat de zinc
Ciment policarboxilat
Ciment glas-ionomer
Ciment glas-ionomer modificat cu rasina
Ciment compomer

Ciment compozit
Curs
Care sunt scopurile cimentarii?
Retentia si sigilarea.
Cantitatea mare de ciment contribuie la retentie, iar portiunea mica de la margine este importanta pentru
sigilare.
Sigilarea include blocarea tubulilor dentinari si microinfiltratia. Dentina are 30.000 de tubuli/mm2 cu
prelungiri odontoblastice si lichid dentinar. O mica miscare a fluidului ca raspuns al modificarilor de
presiune osmotica vor fi simtite de mecanireceptori din camera pulpara ca durere la dulce, cald, rece.
Sigilarea dentinei impiedica acest lucru.
Ene Raluca Elisabeta, Capitolul 32
Pagina 928
Cand este stabilita urmatoarea programare dupa cimentare si ce trebuie verificat la intoarcerea
pacientului?
Prima programare dupa cimentare trebuie stabilita la o saptamana - 10
zile.
Medicul va inspecta functionalitatea si comfortul restaurarii si controlul placii realizate de catre pacient;
va observa, de asemenea, eventuale resturi de ciment ramase la nivelul sulcusului gingival si ocluzia.
Curs
In ce consta evaluarea finala a unei lucrari protetice?
Se urmaresc:
- satisfactia pacientului
- rezultatele terapeutice
- starea de sanatate orala
Sumar postterapeutic:
- motivele principale ale prezentarii
- probleme curente
- tratamente sau teste suplimentare
- instructiuni pentru pacient

CAP 1
1-De ce la examenul extraoral atentie speciala trebuie data asimetrei faciale??? (Pentru ca micile deviatii
pot fi indiciu de afectiuni grave subiacente.Limfonoduli cervicali vor fi palpati asa cum va fi palpata
articulatia temporo mandibulara si muschii masticatori. Pag 9)
2-Ce feluri de informati trebuie sa ne furnizeze examenul periodontal??( ar trebui s furnizeze informaii
privind statutul de acumulare bacteriene,rspunsul a esuturilor gazd , i gradul leziunilor reversibile i
ireversibile . Deoarece pe termen lung sntate parodontal este esenial pentru succesul tratamentelor si
afectiuni parodontale existente trebuie sa fie corectate inainte de orice tratament definitiv. Pag 12)
CAP 2
1-De ce articulatoarele total programabile nu sunt foarte indicate in practica generala si cand pot fi mai
utile?? (Articulatoarele total programabile nu sunt des folosite in practica generala pentru ca utilizarea si
reglarea lor necesita un consum de timp si necesita un nivel crescut de calificare al dentistului si al
tehnicianului.Dar odata ce aceasta abilitate a fost dobandita,informatiile detaliate pe care pot sa ni le
transmita pot economisi timp considerabil.Articulatoarele total programabile pot fi foarte utile atunci
cand complexitatea tratamentului este crescuta.De exemplu:cand toate patru cadrane posterioare trebuie sa

fie restaurate simultan sau cand trebuie restaurata o intreaga dentitie,in special in cazuri cu miscari
mandibulare atipice. Pag49)
2-Cu ce putem dezinfecta o amprenta??(Dupa indepartarea,amprenta trebuie sa fie clatita si dezinfectata,si
uscata usor cu un jet bland de aer si turnata imediat.Pentru dezinfectia pulverizare cu glutaraldehida si
punem amprenta intr-o punga de plastic inchisa pentru 10 minute este de recomandat,dupa aceea poate fi
turnata sau,amprenta poate fi scufundata in solutii cu iodofori sau glutaraldehida. Pag44)
CAP 3
1-Indicatii pentru proteza dentara partial mobila?(1-unde este necesar sprijinul vertical din creasta
edentata.2-In cazul in care este necesara o rezistenta miscarii laterale de la dintii contralaterali si tesuturile
moi,de exemplu pentru a asigura stabilitatea cu un spatiu edentat lung.3-atunci cand avem pierdere osoasa
importanta in partea anterioara si o lucrare fixa ar avea un aspect inacceptabil. Pag 99)
2-Care sunt procedeurile esentiale in tratamentul parodontopatitei cronice cu pierdere osoasa? (-Inlocuirea
restaurarilor defectuoase eliminarea leziunilor carioase remodelarea coroanelor supraconturate
-Instruciuni de igien oral corect si aplicare n mod corespunztor acasa. Pag 101)
CAP 5
1-Cate si ce feluri de mucoasa incaptusesc cavitatea orala?(In cavitatea bucala sunt prezente 3 tipuri de
mucoasa,fiecare cu o functie diferita:1-Masticatorie (keratinizata) care acopera gingia si palatul dur.2Mucoasa de acoperire,care incaptuseste buzele,obraje,palat moale si planseul bucal.3-Mucoasa
specializata (senzoriala) care acopera fata dorsala a limbii si papilele gustative. Pag145)
2-Ce este parodontiul??Ce functii ofera si care este elementul principal??(Parodontiul este tesut conjuntiv
atasat de periostul atat la maxilar cat si la mandibula care ancoreaza dintii de procese alveolare maxilare si
mandibulare.Acesta ne ofera atasament si sprijin,nutritie,sinteza, resorbtia si mecanoreceptie.Elementul
principal este reprezentat de ligamentul parodontal alcatuit de fibre de colagen incorporate in os si ciment
oferind sprijin pentru dintele.
CAP 6
1-Care sunt contraindicatiile pentru ajustarea definitiva ocluzala??(1-Bruxism care nu poate fi controlat 2cand diagnosticul de corectie ne indica ca mult tesut dur va fi sacrificat 3-atunci cand exista o relatie
spatiala complexa 4-Cuspizi linguali maxilari in contact cu cuspizii vestibulari mandibulari 5-relatie
ocluzala anterior deschisa 6- uzura excesiv 7- nainte de tratament ortodontic 8-Pacient cu dureri de atm
9-Pacient cu miscari mandibulari greu de manipulat. Pag197)
2-Care sunt obiectivele principale pentru remodelarea ocluzala??(1-a redistribui fortele paralele cu axele
lungi ale dintilor eliminand contactele pe planul inclinat si crearea contacte varf-fosa. 2-Relatia centrica sa
coincida cu intercuspidarea maxima 3- de a corecta problemele dintiilor prin reprofilare selectiva 4-De a
corecta discrepanele crestelor marginale i extrudateastfel nct igien oral va fi mai uoara de
intretinut . 4-De a imbunatati anatomia ocluzala si formele cuspizilor. Pag197)
CAP 7
1-Avantajele pragului supragingival? (1- Pot fi facute fara traume asociate ale partilor moi 2-Nu retin o
cantitate importanta de placa bacteriana 3-mai usor de amprentat,cu potentiala deterioare a tesuturilor moi
minima 4-Restaurri pot fi mai uor evaluate. Pag 217)
2-Care sunt factorii care trebuie sa fie luate in considerare atunci cand evaluam retentia unei lucrarii
protetice?? (1-Amploarea fortelor care tind sa disloce proteza 2-geometria preparatiei dintelui 3rugozitatea suprafetei interne a restaurarii 4-Materialele folosite 5-Grosimea stratului de agent de
cimentare. Pag226)
CAP 13
1-Care sunt indicatiile implantelor la pacient edentat partial??(1-Incapacitatea de a purta o proteza partiala
mobila sau o proteza totala 2-nevoie de spatiu mare pentru proteza fixa cu prognoza discutabila 3-numar
si locatie nefavorabile unui potential bont natural dentar 4-Pierdere unui singur dinte care ar necesita
pregatirea minima pentru proteza fixa. Pag 381)
2-Conraindicatiile folosirii implanturilor? (1-boli acute 2-boli terminali 3-gravidanta 4-Boli metabolice
necontrolate 5-iradierea tumoricida a site-ului implantului 6-asteptari pacientului nerealistice 7-motivarea

pacientului necorespunzatoare 8-lipsa de experienta operatorului 9- Incapacitatea de a restabili cu o

protez. Pag 383)
CAP 14
1-Tehnica de indepartare a gingiei pas cu pas?(1-Izolati dintii preparati cu rulouri si puneti aspirator in
locuri unde se acumuleaza saliva apoi uscati suprafata cu aer. 2-Taiati snur astfel incat se poate inconjura
dintele.Nu uscati prea mult dintele deoarece acest lucru poate duce la o sensibilitate post-operatorie.3scufundati snurul in solutia astringenta si eliminati excesul cu un patrat de sifon.Snurul impregnat trebuie
sa fie umezit pentru a preveni lipirea( si ruperea) epiteliului sulcular de snurul atunci cand acesta este
indepartat. 4-Strangeti firul in jurul dintelui si impingeti-l in santul cu instrumentar adecvat. Pag 435)
2-Care sunt materialele folosite pentru a reproduce cu precizie copia negativa ale tesuturilor dure si moi?
(1-hidrocoloizi reversibile 2-polimeri polisulfid 3-silicon de condensare 4-polieteri 5-silicon de aditie. Pag
440)
CAP 15
1-Care sunt caracteristicile dorite ale unui agent de cimentare?(1-sigilant mpotriva scurgere de lichid oral
2-rezistenza n concordan cu ndeprtarea intenionat 3-solubilitate scazuta 4-compatibilitate chimica
cu polimerul 5-Confort de distribuire i amestecare 6-exces usor de eliminat 7-Timpul de lucru adecvat si
timp pentru aplicare scurt. Pag498)
2-Proprietati ideale materialelor pentru restaurari provizorie fixe? (1-Manipulare usoara,timp de lucru
adecvat,priza rapida 2-Biocompatibilitate:netoxic,nonallergenic,nonexothermic 3-stabilitate dimensionala
in timpul solidificarii 4-Usor de conturat si de lustruit 5-Rezisten adecvat i rezisten la abraziune 6fizionomia buna:translucenta,stabilitatea col. 7-Acceptat de catre pacient 8-usor de adaugat sau de fixat 9compatibilitate chimica cu agentii de cimentare provizorie.
CAP 16
1-Care este cea mai comuna greseala in pregatirea unui dinte pentru o lucrare metal-ceramica??(reducerea
insuficienta in treimea incizala a dintelui. Pag 510)
2-Cate si care sunt schemele oclusale mai dorite?(sunt 2,cuspid-fossa si cuspid-creasta marginala. Pag
519)
CAP 17
1-De ce este mai indicata mixarea gipsului in vacuum decat cea manuala??( Porozitatea este redusa, cu o
concomitenta cretere de rezistenta, dup numai 15 secunde de amestecare mecanica. Pag 528)
2-Care este cel mai mare dezavantaj al gipsului??(Cel mai mare dezavantaj este rezistenta lui slaba la
abraziune. Pag529)
CAP18
1-De ce Instrumentele Electricwaxing sunt preferate de ctre unii tehnicieni?( Deoarece acestea permit
controlarea precisa a temperaturii cerii, care este important pentru manipulare corect . Un alt avantaj
este acela ca depunerile de carbon pot fi meninute la un nivel minim , care rezultate uor la
supranclzire a unui instrument de ceara ntr-o flacara Bunsen .Pag 563)
2-Ce este coroana anatomica a dintelui?
(Portiune a dintelui care se extinde coronal de la jonctiunea cement- smalt. Pag 586)
CAP 19
1-La cati mm trebuie sa se realizeze jonctiunea metalo-ceramica de stopul ocluzal?( Jonctiunea metaloceramica trebuie sa fie la 1.5 mm distanta de stopurile ocluzale, pentru a preveni spargerea ceramicii. Pag
591)
2- Care dinti necesita atentie deosebita dpdv estetic?
( Dintii anteriorisi posteriori maxilari pt ca sunt cei mai vizibili,trebuie sa se dea deosebita atentie
culorii,formei,suprafetei,texturii, proportiei.Pag 589)
CAP 20
1-Care este cauza principala iritatilor care se pot forma intre corpul de punte si creasta reziduala??care
sunt consecintele??(Cauza principala este reprezentata de toxinele eliberate din placa bacteriana intre
corpul de punte si creasta, care poate inflama tesuturile. Pag631)

2-Cu care scopuri trebuie sa fie projectat un corp de punte??(Trebuie sa fie projectat sa usureze controlul
de placa pe tesuturile adiacente dar si pentru a corecta problemele ocluzale existente. Pag616)
CAP 32
1-Care sunt principali factori asociati cu caria radiculara??(Caria radiculara pare a fi asociata cu indicele
de placa individual si cu cantitati importanti de Streptocucc mutans in saliva. Pag 932)
2-Care sunt cauzele principale de esec pentru restaurari metel-ceramica?(De obicei sunt legate de defecte
in cadru de proiectare,proceduri de laborator necorespunzatoare,excesiva functia ocluzala sau
traumatisme. Pag 941)
CAP 31
1-In ce consta un agent de cimentare??( consta dintr-un acid combinat cu o baza de oxid metalic pentru a
forma o sare i apa. Pag 910)
2-Care este grosimea filmului cimentului fosfat de zinc??(25 micrometri Pag910)
CAP 21
1-Enumerati metodele de concepere a unei coroane.(Metoda directa,indirecta,direct-indirecta. Pag 665)
2-Clasificarea Kennedy?(Clasa 1:ed biterminala,cl 2:edent uniterminala,cl 3:edentatii intercalate,cl 4:ed
frontala de pe o parte si alta a liniei mediane. Pag678)
CAP 22
1-Enumerati defecte de turnare.(Rugozitatea,nodozitati mari/multiple/pe suprafata ocluzala,turnare
incompleta,aripioare. Pag702)
2-Posibila cauza pentru turnare incompleta cu defect rotunjit ,stralucitor??(Posibila cauza este eliminare
incompleta de ceara.)
CAP 23
1-Cate nuante de culori cuprinde cheia de culori VITA LUMINA VACUUM?(cuprinde 16 nuante..de la
A1 pana la D4. Pag 720)
2-Ce este procesul de replicare al culorii??(Este procesul prin care culoarea unui dinte adiacent este
replicat intr o coroana metalo ceramica sau total ceramica. Pag 712)
CAP 25
1-Enumerati 5 exemple de sisteme ceramice.(1-captek.2-ceramco3 3-in-ceram 4-Ceram spinell 5-fitnesse.
Pag 778)
2-Ce poate utiliza medicul pentru a verifica adaptarea interna si marginala a restaurarii integral ceramice?
(Pasta elastomerica. Pag 796)
CAP 26
1-Indicatii postoperatori dupa restaurari cu rasina adeziva? (Evitarea amestecatului mancarurilor grele,a
nu se supune restauratia la presiuni mari,indepartarea placii microbiene. Pag824)
2-Rasina adeziva:avantaje.(-indepartare minima de tesut-potential traumatic al pulpei minim-nu este
obligatorie anestezia-preparatie supragingivala-costuri reduse-refixare posibila. Pag 812)
CAP 27
1-Contraindicati compozite armate cu fibra?( Incapacitatea de a mentine controlul fluidelor,
parafunctii,pacienti care abuzeaza de alcool. Pag834)
2- In functie de ce se clasifica materialele armate cu fibra?
Tipul fibrei
Orientarea fibrelor
Daca impregnarea cu fibre este efectuata de catre dentist/laborator sau furnizor p 832
CAP 28
1-Unde trebuie plasat un conector pentru a respecta prncipiul estetic?(Catre ambrazura linguala.
Pag 845)
2-Avantajul titaniului ca material de confectionare a conectorilor?(Mai putine distorsionarii
datorate caldurii. Pag 852)
CAP 29

Enumerati pasii urmati pentru a examina lucrarile protetice in cavitatea orala.

(Verificare:zona marginala-contactelor proximale-suprafata ocluzala-peretilor axialifunctiilor. Pag 870)
2-Explicati pe scurt procedura pentru verificarea adaptarii ocluzala.(
Se
controleaza
contactele ocluzale in absenta lucrarii protetice cu banda Myler

Se insera lucrarea protetica pe dd stalpi

Se plaseaza banda My;ar in zona contactelor dovedite anterior

Pacientul oclude in Im
Daca banda iese=lucrare protetica inalta. Pag 874
CAP 30
1-In ce ordine se face evaluarea?( Evaluarea se face in ordinea aceasta:
1. contacte proximal.
2. integritate marginal .
3. Stabilitate .
4. ocluzie .
5. Caracterizarea i glazulare
Contactele proximale sunt evaluate n primul rnd pentru c existenta unui contact excesiv mpiedic
restaurarea sa se aseze , ceea ce duce la o discrepan marginal . Pag 888)
2-Cum se evalueaza contactele proximale ale restaurarii?( Trebuie sa semene cu cele ale dintilor naturali,
sa permita trecerea unei ate dentare necerate relativ usor ;daca este prea strans ata nu va trece prea
slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei.pag888)

Cap 1
Pg 6
1tipuri de medic imp in instoricul medica+boli
-care pot af metoda de trat: antibiotic,steroizi,anticoag,alergice
-pot af planul de tret:bhemoragice
-pt b sistemice care au manif la niv oral:Diabet zaharat af paroodntala
Pg 9
2exam extraoral:asp gen,miscari,teg(anemie,icter),semen vitale:TA,resp,temp
Cap2
Pg43
1armamentarium pt amprentarea cu HI:
tvi afiri
bol
spatula de amestec
ptrate de tifon
hidrocoloid ireversibile
ghips tip IV sau V
mixer de vid
Humidor
Dezinfectant
Pg 53
2tranferul RC cu arcul de transfer
Se pune mat in lingura,,se ataseaza de bratul orizontal al arcului,se pozitioneaza pe mandibular,
Se ataseaza bratele laterale care au in extremitati doua grifturi de inregistrare,astfel incat sa fie cat mai posibil mai
aproape de condilul mandibular.pacientul realizeaza miscari de inchidere-deschidere,iar bratele se rigidizeaza in
articuclatie pana cand se inregistreaza o miscare de rotatie pura=>pozitia grifurilor coincide cu poz ABT ,apoi se
utilize arcul de transfer;se schimbalingura cu cea pt maxilat ,se inreg arcada maxilara,se fixeaza bratele lat cu
grifurile pe pozitia marcataanterior,se transfera poz fixate pe articulator.

Cap 3
1conse extractiei fara inloc:
-supraocluzie
-pierdera contactului prox
-afect tes de support
-afect rel ocluzale
Cap 5
1b parodontale,etiol,leziuni
hiperplazie gingibala,parodontoza,gingivita acuta.
Et:placa microbiana,tartru subgg,pelicula dob,materie alba
Lez:1mg gg
2.in 7-21 de zile: pot apicala a santului gingiva
3.lez avansata pungi parodontalee
2obiective la exam parodonta;
adancimea santului gingival
Sangerare:palpare sonda
Insertia epiteliala
Rx:pierderea osoasa
Cap 6
Pg174-195
1.ordinea in planul de tratament:
Chirurgical,carii/restauratii existente/orthodontic,periodontal,protetic,definitive ocluzal
2
Pg 180
2restauratie cu CIS av,dev,recomandari,precautii:
Av:rapid,adeziune,alib flour
Dez:sensibil,resist scazuta
Ind:pt leziuni mici
Precautii:controlul umiditatii
Cap 7
Pg210
1consideratii biologice:
Dd vecin:folos matrice metalica
T moi:lb,obraji:aspirator,aglinda,diga
Pulpa:cor totala
Atentie:temp extreme ,irit chimic,irit microbiana=>puplite
2caract prag supragingival:
Finalizare usoara fara traumat tes moale
Controlul placii-usor
Amprentare-usor
Evaluarea restaurarii-usor
Cap13:
Pg379:
1enum tipuri de implanturi:
Superiostal
Transosos
Endoosos:lama/radacina

Pg 385
2principii pt implantare
Osul:10mm grosime in plan vertical
6mmgrosime in plan orizontal
Intre implanturi spatiu 3mm
De la lig periodontal la dd vecin:1mm
Cap 14
Pg 432
1controlul salivei la max:
1 rulou de bumbac vestibular
Aspirator,lingual,pe partea opusa preparatiei
Pt M2/M3 :neces mai multe rulouri :bucal langa prep +1 rul langa orificiul de deschidere al ductului Stenon
2.posibilitati izolare md:
Svedopter+1rulou de bumbac
Speejector(anest locala)
Med antisialogoga:atropica,diciclomina,propantelina,clonidine(mai sigur decat anticolinergicele)

Cap 15
Pg446
1.cerinte rest proviz:
Biologic:
-protej pulpara
-sanat parod
-compatib ocluz
-ment pozitie dd
-previna fract
Mechanic:
-Resist la fortele funct
-rezist la indep
-ment alinierea bontului
Pg 467
2.fact de care dep sanat pulpei:
Trecut:
Carii,iatrogenii,chirur parod,terap protetica,bruxism
Dupa prep:
-traumat prep,expun microbiana,expun termica,chimica,desicare
Cap16
Pg445
1.cerintele lingurii pt a reduce distorsiunile:
-rigiditate adecvata
-retentie mat in lingura:perforatii,adezivi,etc
-Adezivul trebuie aplicat in prealabil ,escat suf,poate ramane lipicios la atingere
-strat subtire-cele cu spray <retentive
Pg 510
2responsab medicului dentist:
-controlul infectiilor
-prep dd

-prep mg
-realiz ocluzie corecta
-prezinte autorizatie
Cap 17
Pg528
1Conditii pt bonturi:
Reproduce cu precizie dd slefuit
Toate supraf precise:fara bule/goluri
Lim cervicala vizibila:0,5-1mm pt profilul de emergent
Pg530
2.criterii de selectare al ghipsului:
Stab dimensionala
Usor de sectionat,netezit cu echipamente uzuale
Compatibil cu locul folosit pt a nu se lipi machete de ceara
Reproduce detalii de suprafata cu precizie
Culoare constrastanta cu cea a cerii
Usor de umectat de ceara
Compaticil cu mat de amprenta
Tipul restaurarii(integral ceramic doar cu rasini/metal)
Cap18
561
1.armamentariun-waxing:
arztor Bunsen
cear mozaicar
Instrumente de ceruit
crp de curare bumbac
creion colorat Sharp (culori contrastante pentru ceara)
lichid Separarea
Indicator ocluzal praf (stearat de zinc * sau sub form de pulberecear)
periuta de dinti moale
perii duble fa-verso (moale / rigid)
bile de bumbac
furtun nailon Fin
Pg582.
1. Matria este modificat dup cum este necesar i lubrifiat
2. O adaptare iniial este cerat, formeaz suprafata interna
3. Suprafeele proximale sunt dezvoltate, zone de contact corecte
4. Suprafeele axiale sunt ceruite. Supraconturarea trebuie evitat -marginea gingival
5. Suprafeele ocluzale sunt dezvoltate cu o cear in plus, ceea ce face mai u or de a determina cea mai buna
locatie de cuspizi i ocluzal contactele
6. Marjele sunt finisate , iar modelul de cear este terminat
Cap 19
Pg599
1criterii pt algerea metaluiui ce vor forma conectorii
Proprieti mecanice : modulul de elasticitate, rezisten randament (sau propor ional
limit), duritate, iar fluaj sau denaturarea la temperaturi ridicate. Rezisten la rupere(UTS), ductilitate, tenacitate i
ar trebui s fie, de asemenea,revizuit, de i aceste propriet i au mai pu in
relevan pentru restaurri metalo-ceramice

pg608
2aliaje din metal:Ni-Cr,Nikel,Co-Cr,Titanium
Cap20
Pg630
1Consideratii biologice pt designul puntilor:
-contactul cu creasta-Materialul din care este alc puntea
-sa permita igiena orala
-fortele ocluzale
Pg635
2consideratii estetice
-latime mezio-distala
-interfata gingivala
-lungimea incizo-gingivala
Cap21
Pg665
1.evaluarea si cimentarea:
-adaptare marginala
-contur axial correct
-contact ocluzal stabil
-contect ocluzal proximal
Pg660
2amprentarea:-dupa preparare cu sidrocoloid
-amprenta definitica cu elastomer sau hidrocoloid ireversibil
Cap22
Pg 685
1analiza coroanei:
Se recomand o formgrosime de 2,5 mm pentru coroane molari sau turnate metalo-ceramice, i de 2-mm (12calibru) pentru premolar i restaurrile cu acoperire par ial
Tehnica:
1. Ataai un gr cear de 12 mm, mai voluminoase vrful cuspidului nefunctional de model cear, i unghiulpentru
ca aceasta este obtuz cu pereii adiaceni axiale
i suprafa ocluzal .Acest unghi este de obicei n aproximativ 135 de grade la peretii axiale, i faciliteaz
umplerea matriei.
2. Adugai cear la punctul de ataare i neted pentru a preveni turbulen a n timpul turnrii.
3. Scoatei modelul din matri, folosind extrem pruden s nu-l (denatura.
4. innd ceara cu forcepsul, introducei-l ngaur n creuzet ea -acum ar trebui s fie umed la locul cu ceara
Pg698.
2armamentarium pt realizarea coroanei
Brat netrerupt (Kerr)
main de turnare centrifugal
* De asemenea, pentru piese turnate realizate
Ochelari de protecie colorate
iavae
aliaj Turnare
Flux de examene licensure dentare.
lamp de benzin

cap23
pag726
1factorii care influenteaza estetica:
-coridorul bucal
-zambetul
-proportii la nic cav buc
-echilibru
-linia mediana
-marginea incizala
-angulatia incisivilor
Pg 712
2.replicarea culorii de la dintele adiacent
2faze: faza umbra de potrivire, urmata de o faz-umbr de duplicare
Cap25
Pg775
1defecte de fabricare ale ceramicii
Goluir,porozitati,incluziuni,microfisuri
Pg776
2rolul glazurarii:
-a consolida ceramic
-reduce expansiunea
Cap26
Pg 807
1avantaje microretentii punteaMaryland
-ret mai mare ras met>rasina-smalt
-sup orala a cor este neteda=>rez cresc la acum de placa
-nec gros de diment mai mica-aprox 20de micron
Pg 811
2avant bonturi din rasini
-slef minima
-nu nec slef la anest
-prag supragg
-potent traum pt pula-min
-realiz amprentei=usoara
-sedinta de lucru scurta
Cap 27
Pg 832
Fibre armate
1indicatii:-cerinte estetice excelente pt proteze mobilizabile part sau proteze totale
-pt a reduce uzura dintilor antagonisti
-scop:conservarea preparatiei intracoronare
-retentie proteza=superioara
-proteze fara metal/ceramic
-inlocuire rapida a dintilor lipsa
Pg 830
2.avantaje/dez pt ptot metalocer: infrastruct puternica,durabila dar poate det alergii

-stratul de opac nu este esthetic

-ceramica este sensibila=>fractura
-abraz tes antag=>uzura ocluz severa
CAP28
Pg 845
1.conditii pt conector:sufficient de mare (rezistenta),nu abraziune,pobibila igiena orala,sa nu arate component
metalica(nu estetica)
Pg 857
2.armamentarium pt tehnica soldering :
rasina acrilica Autop
Oxid de zinc-eugenol (ZOE) past
ipsos
bol
Spatul
Perie mic
instrument de Waxing
cear Sticky
cear Placa de baza
cear Sprue
investiii de lipit
lespede de sticl
trepied de lipit
Flux
Solder
iavae
Soluie de decapare
Cap29
Pg871
1.finisareacoroanelor-zonele rocomandate :mg interna,supraf interna,gura de scurgere,zonele de contact proximal
,supraf ocluz,peretii axiali,marg externe
Pg 880
2tehnica pt finisare
1fata interna: sa reproduca marginea externa a dintelui+adaptare perfecta
2.inspectie fata interna-slefuire cu pietre cu granulatie fina
3dupa turnare sa se adapteze perfect fara presiuni
4ajustarea zonei de fixare
5.ajustare zone de contact proximal
cap 30
Pg887
1.evaluarea coroanelor in cav buc
Proteza finalizata este curatata prin tehnica cu ultrasunete sau cu un aspirator cu abur pentru a ndeprta
orice,compus lustruire rezidu i apoi dezinfectate.
Piese turnate din metal trebuie s fie evaluate din punct de vedere al
contactelor proximale, integritate marja, stabilitate, contururi interna sa se potrivesca, externe, ocluzie, i finisaj.
Restaurri metalo-ceramice necesit adesea dou evaluri:o etap de evaluare de metal, urmat de reevaluare .
Pg 895
2.armamentarium pt adaptarea ocluzala a coroanei
amprente
hidrocoloid ireversibil
castron cauciuc i spatul

 agent de cimentare provizoriu

Petrolatum
rin Autopol
srm Stiff
Oxid de zinc-eugenol (ZOE) pt nregistrare de ocluzie past
cear Inlay sau hidrocoloid reversibil
Echipament de transfer
nregistrarea relaiei Centrice
Cap31
Pg 909
1.avantajele cimentarii provizorii:
-Medicul si pacientul pot urmari functionalitatea restaurarii pe o perioada mai lunga decat intr o sedinta
-indepartarea acesteia fara efort
-cimentare pe marginile restaurarii
Pg910
2.cimenturi dentare+caract:
FOZ-grosime 25microni
-duritate
-timp rezonabil de lucru
-poate fi indepartat
ZOE-biocop
-adeziune
-vascozitate crescuta
Cap32
Pg929
1.frecventa intalnirilor pot-cimentare
1 data la 6 luni,mai frecv pacientii cu proteze fixe extinse
Pg936
2 urgentele:
Carii,fracture,decimentare,fracturarea lucrarilor din ceramica

AL MOUZAYEN HANA ,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV

Capitol 2
1

Cand ne intereseaza atunci cand luam amprenta, inregistrarea fundurilor de sac vestibulare?
R ( pg 43): In vederea efectuarii unei proteze mobilizabile

Cum putem obtine retentia materialului de amprenta, in lingura?

R (pg 43) : Folosind adeziv sau efectuand santuri de rafluare in lingura

Capitol 3
3

Care sunt consecintele neprotezarii provizorii?

R (pg 89) : Supraocluzia antagonistului, inclinarea dd vecini spre spatial edentate, pierderea
puncturilor de contact
4

Care sunt dd stalpi a unei edentatii 3.3?

R(pg 90): 3.4, 3.2, 3.1

Capitol 4:
5

Ce este LONG CENTRIC si care sunt valorile acestuia?

R(pg 124):RC difera de IM, permite miscari antero-posterioare in IM, iar valorile inclinarii sagitale
sunt cuprinse intre 0,5-1,5
6

Care sunt semnele si simptomele, la nivelul dintilor,a unei ocluzii patologice?

R(pg 127): Hipermobilitatea dintelul sau a unei perechi de dd antagonisti, contacte proximale
inexistente din cauza migrarii dd, uzura dentara, fracturarea cuspizilor, margini incizale uzate

Capitol 5:
7

Ce adancime are santul gingival si care este valoarea maxima acceptabila?

R(pg 147): 1,8 pana la maxim 3mm

Care este factorii determinant si factorii favorizanti ai bolii parodontale?

R(pg 147): FD: placa bacteriana FF: tartru, pelicula dobandita, resturi alimentare,material alba
Capitol 6:
9

Care sunt materialele utilizate in vederea reconstructiei coronare?

R(pg 180): Amalgam, glassionomer, rasini compozite si turnari metalice

10 Care sunt recomandarile atunci cand facem o restaurare care se extinde in santul gingival, pe care
trebuie sa le indeplineasca gingia?
R(pg 187): 5mm de gingie keratinizata, din care minim 3mm sa fie gingie atasata
Capitol 7
11 Ce se recomanda pentru prepararea marginii orale, a.i sa nu inducem reactii pulpare?
R(pg 211): Prepararea cu instrumente rotative la contraunghi sau utilizarea de intrumentar manual
12 Care sunt limitele convergentei unei preparatii?
R(pg 238): 622 de grade

Capitol 13:
13 Cat os este idealsa ai, in vederea punerii unui implant?
R(pg 385): 10 mm vertica, 6mm orizontal, 1 mm vestibular si oral, 3 mm implant-implant
14 Care este distant indicate ca papilla interdentara sa umple spatial interdentar?
R(pg 393): Distanta dintre punctual de contact si creasta alveolara sa fie de 5mm
Capitol 14:
15 In cat timp revine gingia, dupa indepartarea firului de retractile gingivala impregnat?
R(pg 435): 30secunde
16 Care este materialul de amprenta cu stabilitatea dimensional si coeficientul de contractie cele mai
bune?
R(pg 444): Siliconul de aditie

Capitolul 15
17 Ce reguli trebuie sa indeplineasca o lucrare provizorie?
R(pg 467): Protectie pulpara, sanatate parodontala, echilibrare ocluzala, stabilitatea dd, protective
impotriva fracturarii
18 Unde este cea mai mare concentratie de stress la nivelul unei punti?
R(pg 468): La nivelul conectorilor
Capitol 16
19 Care este cheia succesului, a unei echipe dentare?
R(pg 508) : Comunicarea
20 Care este sarcina medicului dentist in vederea trimiterii unei lucrari la tehnician?
R(pg 509): Sa trimita, in scris, instructiunile in detaliu pt fiecare etapa, sa descrie materialele ce
urmeaza a fi folosite. Intructiunile trebuie sa fie clare si descifrabile. De asemenea trebuie sa aiba
o copie a hartiei, in cazul in care apar probleme de ordin legal

Capitol 17
21 Ce cerinte trebuie sa indeplineasca die?
R(pg 528): Sa reproduca cu exactitate suprafetele dintelui preparat, sa nu aiba defecte de turnare,
marginea cervicala sa fie vizibila (05-1mm), acces adecvat la margine
22 Care este cel mai bun material in vederea turnarii cast-and-die?
R(pg528): Gipsul, datorita fidelitatii foarte bune si costului redus. Principalul dezavantaj este
rezistenta scazuta la abraziune
Capitol 18
23 Ce este curba lui Spee?
R(pg 575): Curba antero-posterioara care rezulta prin unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor
vestibulari ai dd laterali pana la varful caninului
24 Ce este curba lui Wilson?
R(pg576): In plan frontal, este o curba concava care uneste cuspizii vestibulari si lingual ai molarilor
mandibulari
Capitol 19
25 Care sunt high noble metal alloys?
R(pg 606): Aur-platina-paladiu(nefizionomic), Aur-paladiu-argint si Aur-paladiu rezistenta
crescuta si modul de elasticitate bun
26 Care sunt materialele nobile?
R(pg 607): Pd-Ag, PD-Cu-Ga si PD-Ga
Capitol 20
27 Care sunt clasele de creste edentate deformate?
R(pg618): Cls 1: pierdere de tesut in latime, dar cu lungime normala
Cls2: pierdere de tesut in lungime, dar cu latime normal
Cls3: combinatie 1-2
28 Ce tip de contact poate fi intre lucrarea protetica si creasta alveolara?

R(pg 526): Pt dd laterali: suspendat, in sa si punctiform

Dd frontali: punctiform, pe versantul vestibular si oval
Capitol 21
29 Care sunt avatajele unui corp de punte din metalo-ceramica?
R(pg641): Estetica si biocompatibiliate
30 Care sunt sisteme de ancorare extracoronare?
R(pg 669): Capse, culise, magneti
Capitol 22
31 Unde trebuie plasata gura de scrugere pe model?
R(pg 682): Pe cuspidul non-functional
32 Clasificarea aliajelor dpv al utilizarii lor:
R(pg 689): Tip1: inlay-uri simple, Tip 2: inlay-uri complete, Tip3: coronae si punti, Tip4: proteze
mobilizabile si pinladge-uri
Capitol 23
33 Ce este coridorul bucal?
R(pg 727): Este spatial cuprins dintre obraji si dd in timpul surasului
34 Ce este curba surasului?
R(pg 727): Contactul marginii incizale ale incisivilor maxilar cu buza inferioara
Capitol 25
37. Care sunt dezavantajele sistemului Cerec:
R(pg790): Adaptare marginala nesatisfacatoare si lipsa individualizarii suprafetelor ocluzale
38. Care e dezavantajul unei lucrari din ceramica?
R( 796): Abrazarea dintelui antagonist, in special la pacienti cu parafunctii
Capitol 26:
39. Cati dinti stalpi alegem atunci cand avem edentatii 1.1 si 2.1 si vrem sa folosim o Resin-bonded

FDP?
R(pg 817): Daca suportul parodonatal este compromis, alegem cate 2 dinti pe o parte pt fiecare edentatie.
40. Ce clereance trebuie sa asiguram pt metal la o Resin bonded PDF?
R(pg 817): In IM, propulsie si lateralitate tre sa asiguram un clereance pt metal de minim 0,5 mm
Capitol 27:
41. Care sunt principalele avantaje a unei proteze FRC?
R(pg 833): Translucenta si naturalete, margini supragingivale
42. Care sunt contraindicatiile unei proteze FRC?
R(pg 834): Imposibilitatea controlarii fluidelor, nevoia de spatiu larg, pacienti cu parafunctii, unglazed
opposing porcelain, alcoolici

Capitol 28
43. Cand sunt indicati conectorii non-rigizi si de ce?
R(pg 845): La mandibula, cand sunt incluse atat segmente anterioare, cat si posterioare. Miscarile de
deschidere si inchidere a mandibulei presupun miscari medio-laterale. Folosind conectori rigizi, aceste
miscari sunt inhibate, iar concentratia de stress care se acumuleaza la nivelul puntii duce la dezinsertia
lucrarii.
44. Cum putem imbunatatii dpv estetic o punte, la nivelul conectorilor?
R(pg 846): Plasand conectorii spre ambrazura orala
Capitol 29
45. Cum putem verifica verifica la nivelul punctelor de contact o lucrare?
R(pg 873) Plasand o hartie de articulatie Miller, ata dentara
46. Ce forma trebuie sa aiba conectorul, mezio-distal?
R(pg 874): Parabolica
Capitolul 30;
47. Ce se verifica, la proba biscuitului?
R(pg 887): Integritatea marginala, stabilitatea, contacte proximale
48. Ce urmarim la evaluarea unei preparatii?
R(pg 888): Contacte proximale, integritate marginala, stablitate, ocluzie
Capitol 31.

49. Care este principalul avantaj a unui ciment GI?

R9pg 916: Transluciditatea
50. Cu ce se graveaza in vederea cimentarii cu rasina compozita?
R(pg 921): Acid fluorhidric
Capitol 32:
Care este frecventa controalelor, la pacientii purtatori de proteze?
R(pg 929): La fiecare 6 luni
Care este cea mai comuna cauza al esecului unei proteze?
R9pg 931: Caria dentara

LIR-MARCU AUGUSTA BEATRICE,GRUPA 21,SERIA 2 AN IV.

Capitol 1
Intrebare 1 : Care pot fi problemele principale ale unui pacient ce cauta tratament protetic?
Raspuns 1 : Pricncipalele probleme ale unui pacient,care il determina sa ajunga in cabinetul de medicina
dentara sunt: Disconfortul(durere,sensibilitate,inflamatie)
Disfunctionalitate (probleme masticatorii,fonatorii)
Probleme sociale( halena respiratorie)
Estetica(restaurari vechi necorespunzatoare,dinti fracturati etc)
Rosenstiel pag 4
Intrebare 2 : Ce observa clinicianul la examenul clinic al buzelor?
Raspuns 2 :Examenul clinic al buzelor este un punct de referinta foarte important in protetica fixa.La
examenul clinic al buzelor se analizeaza vizibilitatea dentara cand pacientul zambeste normal si exagerat.
Se observa : Tipul de zambet si cat se dezgoleste din gingia maxilara
Spatiul negativ intre cele doua arcade,care atunci cand avem edentatii se
mareste si trebuie realizata protezarea din motive estetice
Capitolul 5
Intrebarea 1 : Care este adancimea medie a santului gingival,si de ce ne intereseaza acest lucru in
protetica fixa?
Raspuns 1 Adancimea medie a santului gingival este in medie de 1,8 mm si ne intereseaza in principal
pentru ca atunci cand realizam o preparatie,sa nu depasim adancimea si sa lezam insertia epiteliala .
Refernta : Rosenstiel pag 147
Intrebarea 2 : De ce extragem un dinte cu afectare padodontala severa?
Raspuns 2 : Extractia unui astfel de dinte,permite vindecarea zonelor gingivale care au fost afectate
microbian(pungi parodontale), ne poate oferi acces mai bun la suprafata dintilor adiacenti,ofera un
control mai bun al placii dentare.
Referinta Rosenstiel pag 153

Capitolol 6
Intrebarea 1 : Care sunt materialele pe care le folosim,in principal,pentru restaurarea bontului?
Raspuns 1 : Pentru restaurarea bontului se pot folosi :Amalgam,Rasini compozite,Cimenturi ionomere
modificate cu rasini.
Referinta : Rosenstiel pag 179
Intrebarea 2 : Care sunt beneficiile tratamentului ortodontic,realizat preprotetic?
Raspuns 2 : Tratamentul ortodontic poate fi folosit pentru alinierea dintilor stalpi si obtinerea
paralelismului, si spatiului corespunzator intre dinti.Poate fi folosit pentru a modifica transmiterea fortelor
ocluzale,direct in axul lung al dintelui. Mai putem folosi extruzia ortodontica.
Referinta : Rosenstiel pag 194
Capitolul 7
Intrebarea 1 : Cum putem realiza protectia dintilor adiacenti in timpul prepararii bontului?
Raspuns 1 : Lasam un strat de smalt (din dintele pe care il preparam) intre instrumentul rotativ si dintele
adiacent. ( Ca la tehnica slice cut)
Montam o matrice metalica pe dintele adiacent
Referinta : Rosenstiel pag 210
Iintrebarea 2 : Cum poate afecta materialul din care este realizata restaurarea,retentia pe preparatie?
Raspuns 2 : Cu cat aliajul din care este realizata restaurarea este mai reactiv,cu atat creste retentia la
preparatie,spre deosebire de aliajele cu concentratie mare de aur.
Referinta : Rosenstiel pag 230
Capitolul 14
Intrebarea 1 : Ce intregistreaza amprenta bimaxilara?
Raspuns 1 : Amprentele bimaxilare pot nregistra, n afara morfologiei dinilor de la nivelul ambelor
arcade, i relaiile de ocluzie; din aceast cauz, amprentele bimaxilare mai sunt numite i amprente n
ocluzie.
Referinte : Note de curs Dr. Drafta
Intrebarea 2 : Ce elemente trebuie transmise laboratorului de tehnica dentara in etapa de amprentare?
Raspuns 2 : Ideal, n etapa de amprentare, se transmit n laboratorul de tehnic dentar urmtoarele
elemente5:
1. Dinii stlpi:
a. Suprafeele preparaiilor;
b. Limita cervical a preparaiilor;
c. Zonele rmase nepreparate de la nivelul dinilor stlpi (0,5 mm. dincolo de limita preparaiei, zon
important pentru obinerea unui profil de emergen gingival corect al viitoarei coroane);
d. Forma parodoniului marginal;
Referinta : Note de curs Dr Drafta
Capitolul 15
Intrebarea 1 : Din ce materiale pot fi realizate coroanele provizorii prefabricate?
Raspuns 1 : policarbonat, acetat de celuloz,
aluminiu, argint-staniu, i nichel-crom.
Referinta : Rosenstiel pag 473
Intrebarea 2 : Cum poate contribui o proteza provizorie la respectarea principiului biologic?
Raspuns 2: Prin izolarea bontlui de mediul bucal si prin reducerea transmiterii fortelor masticatorii direct
asupra acestuia.
Capitolul 16
Intrebarea 1 : Cum trebuie sa trimita medicul dentist amprenta in laboratorul de tehnica dentara?
Raspuns 1 : Medicul dentist are obligatia sa trimita in laborator toate informatiile necesare pentru
realizarea restaurarii protetice. Trebuie sa dezinfecteze amprenta, sa o verifice astfel incat sa fie cat mai
fidela,cu limitele preparatiilor accesibile,si trebuie sa o trimita insotita de indicatii obligatoriu scrise.

Referinta : Rosenstiel pag 509

Intrebare 2 : Enumerati 3 reguli pe care trebuie sa le respecte tehnicianul dentar :
a Atunci cand manufactureaza trebuie sa tina cont de instructiunile medicului .in cazul in care are
nevoie de info suplimentare sa le ceara.
b Trebuie sa se incadreze in timpul stabilit
c Are obligatia sa dezinfecteze,la randul sau,materialele venite din cabinetul de medicina dentara.
Referinta : Rosenstiel pag 510
Capitolul 17
Intrebarea 1 : Care este cel mai bun material pentru turnarea cast-and-die?
Raspuns 1: Gipsul, pentru fidelitatea foarte buna si costului scazut
Referinta: Rosenstiel pag 528
Intrebarea 2 : Pentru ce coroane folosim rasini epoxi la realizarea matritei?
Raspuns 2 Pentru coroana unidentara integral ceramica
Referinta : Rosenstiel pag 531
Capitolul 18
Intrebare 1 : Cum se mai numeste curba antero-posterioara de plasare a dintilor in ocluzie?
Raspuns 1 : Curba lui Spee
Intrebare 2: Ce cuspizi uneste curba lui Wilson?
Raspuns 2 : Uneste cuspizii vestibulari si linguali ai molarilor mandibulari
Capitolul 19
Intrebare 1 : Care sunt avantaleje Nichelului in aliajele pentru restaurari fixe?
Raspuns 1 : Rezistent la deformare
Duritate crescuta
Modul de elasticitate crescut
Usor de prelucrat
Intrebare 2 : Care sunt dezavantajele titanului folosit in realizarea restaurarilor fixe?
Raspuns 2 : Pret crescut,se fractureaza mai repede ca Cr-Co,turnarea este dificila,defectele de turnare
se depisteaza greu,are punct de topire ridicat.
Capitolul 20
Intrebare 1 : Din ce materiale pot fi realizare CORPURILE DE PUNTE ale restaurarilor fixe?
Raspuns 1 : pot fi total metalice,metalo-ceramice,metalo-compozite.
Intrebare 2 : Care sunt caracteristicile corpului de punte in semisa?
Raspuns 2: este usor de curatat,asigura o estetica superioara,poate fi realizat din metaloceramica,rasini sau poate fi integral ceramic. Nu se recomanda in zone unde fizionomia nu este
prioritara.
Capitolul 21
Intrebare 1 : Cu ce materiale se poate face inregistrarea raporturilor ocluzale?
Raspuns 1 : Hartie de articulatie,ceara de ocluzie,spray de ocluzie,banda joffe.
Referinte: Rosenstiel p 660

Intrebare 2 : Ce fac gutierele stereografice?

Raspuns2: Cu gutieree stereografice se face determinarea,inregistrarea si transferul pe
articulator.Permit programarea articulatorului individual
Capitolul 22
Intrebare 1 : Ce tipuri de dilatari ale materialelor cunoasteti
Raspuns1: Ddilatare de priza,higroscopica,termica.
Intrebare 2 :Care este temperatura maxima de stabilitate a gipsului?
Raspuns 2 Gipsul este stabil pana la aproximativ 650 grade
Capitolul 23
Intrebarea 1: Ce este principiul liniei ?
Raspuns 1 : principiul liniei enunta ca o linie orizontala va face un obiect sa fie mai lat,o linie verticala
mai inalt.Acest principiu se aplica in estetica dentara,vestmentatie,machiaj
Referinte: Note de curs Dr Drafta
Intrebarea 2: Ce sunt triunghiurile negre?
Raspuns 2: Triunghiurile negre sunt acelea care apar cand papilele interdentare nu completeaza spatiul
interdentar
Ccapitolul 25
Intrebarea 1 : Pputem recomanda coroane ceramice pacientilor cu parafunctii? Argumentati raspunsul
Raspuns 1 : Nu, ceramica abrazeaza dintii antagonisti,este contraindicat.
Referinte: Rosenstiel pag 796
Intrebarea 2 : Care este scopul unei coroane ceramice,in principal?
Raspuns 2: Coroana ceramica este utilizata in principal pentru proprietatile estetice.
Referinte: Rosenstiel pag 795
Capitolul 26
Intrebarea 1 : Ce tip de punte are retentie macromecanica?
Rraspuns 1: Virginia bridge
Referinte : Rosenstiel pag 808
Intrebarea 2 :Unele proteze fixe se cimenteaza cu rasini. Care sunt indicatiile acestora ?
Raspuns 2-inlocuirea dintiilor anteriori la adolescenti si copii
-restaurari de lungime mica
-bonturi nerestaurate
- control al umiditatii bun
-inlocuirea unui singur dinte posterior
Referinte: Rosenstiel pag 812
Capitolul 27
Intrebarea 1 : Care sunt contraindicatiile unei proteze FRC?

Raspuns 1: greutatea controlarii fluidelor, nevoia de spatiu larg, pacienti cu parafunctii, alcoolici.
Referinte : Rosenstiel pag 834
Intrebarea 2 : Care sunt cele mai utilizate fibre in realizarea FRC?
R:Cel mai frecvent utilizate fibre in realizarea FRC sunt : sticla, polietilena si carbonul.
Referinte : Rosenstiel pag 832
Capitolul 28
Intrebarea 1 : Care sunt aplicatiile practice ale aliajelor de lipire?
Raspuns 1 : Lipirea componentelor puntii,remodelare proximala,repararea defectelor de
turnare,dezlipirea,lipirea preceramica si postceramica
Referinte : Rosesnstiel pag 852
Intrebare 2 :Ce calitati are un aliaj de lipire ?
Raspuns 2 : Rezistenta la coroziune,absenta porilor,rezistenta mecanica,compatibilitate coloristica,curgere
libera.
Capitolul 29
Intrebarea 1 : De ce trebuie sa slefuim marginile externe ale unei restaurari?
Raspuns 1 : Pentru a putea asigura un control optim al placii,sa nu existe suprafete retentive.
Intrebarea 2 : Cu ce verificam adaptarea unei restaurari la punctul de contact cu dintele vecin ?
Raspuns 2 : Putem verifica cu hartie de articulatie si ata dentara.
Referinta : Rosenstiel pag 873
Capitolul 30
Intrebarea 1 : Cce pasi urmarim pentru a verifica o restaurare protetica?
Raspuns 1 : Contacte proximale,integritatea marginala,stabilitatea,ocluzia, finisarea coresp a lucrarii.
Referinte : Rosenstiel pag 888
Intrebare 2 : Daca nu putem glazura suprafetele de portelan ale unei lucrari protetice,ce trebuie neaparat
sa realizam?
Raspuns 2 : Lustruirea suprafetelor.
Referinte : Rosenstiel pag 901
Capitolul 31
Intrebare 1 : Pprezentati dezavantajele FOZ:
Raspuns 1 : Foz poate genera sensibilitate pulpara
Solubilitate orala
Sigilare deficitara
Retentie mecanica
Nu elibereaza fluor
Intrebare 2 : Prezentati avantajele cimenturilor compozite
Raspuns 2 : Adeziune chimica ridicata
Sigilare buna
Solubilitate orala scazuta
Rezistenta la adeziune crescuta
Referinte : Note curs
Capitolul 32
Intrebarea 1: Ce urmarim la controlul periodical pac cu proteze fixe?
Raspuns 1 : Eexamenul general si istoricul pac ce trebuie actualizat preferabil anual
Igiena orala,dieta,saliva
Prezenta/absenta cariei dentare
Afectiuni periodontale
Disfunctii ocluzale
Statusul pulpei si zonei periapicale
Intrebarea 2 : Cum putem repara ceramica fracturata la protezele fixe metalo-ceramice?

Raspuns 2 : Daca avem bucata fracturata se poate lega la loc cu un sistem de reparare ce utilizeaza un
agent de cuplare silanic legat cu rasina acrilica sau compozita.Reparatia are caracter temporar,dar este
preferabila descimentarii si refacerii.
SERSEA VLAD ALEXANDRU- GRUPA 21 SERIA 2 AN 4
Capitolul 5:
1 cate tipuri de fibre avem in ligamentul parodontal? pagina 145
fibre transeptale, fibrele crestei alveolare, fibre orizontale, fibre oblice, fibre apicale.
2 grade de afectare furcala? notite de curs
Gradul 1: expunerea concavitatii trunchiului radicular.
Gradul 2: sonda patrunde la nivelul furcatiei radiculare, dar fara a o traversa.
Gradul 3: sonda poate traversa furcatia radiculara.
Capitolul 6:
1 Cum difera preparatia dintelui pentru a devenii bont reconstruit cu amalgam fata de preparatia pt o
obturatie de amalgam? pagina 181
pentru o fundatie nu este nevoie de ilaturarea tuturor fisurilor si contacte ocluzale sau proximale.
smaltul nesustinut nu este obligatoriu eliminat. margini cavo suprafata acute sunt permise in
fundatii. forma de rezistenta e inbunatatita prin prepararea perpendicular pe directia fortei
ocluzale. cand se foloseste retentie prin pinuri acestea se plaseaza mai pulpar si la un unghi fata
de axul radacinii.
2

daca prepararea bontului se face in aceeasi sedinta ce fel de amalgam se foloseste? pagina 183
Cu concentratie mare de cupru si sferic.
Capitolul 7:
1 Care sunt factorii care infuletneaza retentia? pagina 237
Conicitatea preparatiei, marimea suprafetei, tipul preparatiei,
textura suprafetei, grosimea
filmului de ciment, tipul de ciment
2 Care sunt factorii care infulenteaza rezistenta? pagina 242
fortele de dislocare, conicitatea, diametrul, inaltime, tipul preparatiei, tipul cimentului.
Capitolul 13:
1 indicatie de implant in edentatie partiala: pagina 381
-imposibilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila sau totala.
-nevoie de protezare de lungime mare cu risc de esec mare.
-numar si locatie nefavorabile a dintilor stalpi posibili.
-pierderea unui singur dinte.
2) Distante minime recomandata intre implante si dintii naturali: pagina 387
1 mm intre dinte si implant , 3 mm intre implante, 4 mm diametru implant
Capitolul 14:
1 pasii introducerii firului de retractie: pag 436
izolarea dd cu rulouri, plasam aspirator, uscam nu desicam; taiem lungimea necesara de fir incat
sa incercuim dintele; inmuiam firul in solutie astringenta si eliminam excesul intr-un tifon; il
punem imprejurul dintelui si dupa il impingem cu un instrument adecvat incepand din zona
interproximala, dupa facial sau lingual, instrumentul este angulat spre firul deja introdus ca sa nu
iasa.
2 Criterii de evaluare a portamprentei individuale: pagina 451
grosimea de 2-3 mm constanta; 3-5 mm extinsa cervical de la marginea gingivala, sa nu
interfereze cu atasarile musculare,sa fie stabila pe model, nu trebuie sa aibe margini taioase; sa nu
existe distorsiuni de polimerizare; trebuie realizata cu 9 ore inainte de a lua amprenta, in caz de
urgenta se poate pune in apa farta 5 minute si apoi lasata sa se raceasca la temperatura camerei.

Capitolul 15:
1 Indicatii pentru coroane provizorii din metal:pagina 469
protezare de mare lungime in zona laterala, tratament de lunga durata, incapacitate de evita sa
puna forte mari pe proteza, puterea muschilor masticatori peste medie;
2

Proprietati ideale ale unui ciment provizoriu ideal: pagina 498

Izolare impotriva fluidului oral, solubilitate mica, compatibilitate cu polymerul din restaurarea
provizorie, usor de amestecat si dozat, timp de lucru lung, usurinta in eliminarea excesului.
Capitolul 16
1)cum se trimite amprenta in laboratorul de tehnica dentara? pagina 509
informatii privind restaurarea protetica, trebuie sa o dezinfecteze, sa verifice daca este corect realizata,
indicatii scrise.
2) Scrieti 3 reguli pe care trebuie sa le respecte tehnicianul dentar: pagina 510
cand realizeaza lucrearea trebuie sa respecte indicatiile medicului, in caz ca e vreo porblema comunica cu
doctorul, trebuie sa se incadreze in timpul stabilit, trebuie sa dezinfecteze si el la randul lui amprenta.
Capitolul 17:
1 Cerintele care trebuiesc indeplinite de model: 526
trebuie sa reproduca dintii preparati si nepreparati, dintii nepreparati imediat adiacenti nu trebuie
sa prezinte goluri, toate suprafetele dintilor preaparati si suprafetele ocluzale ale celor nepreparati
trebuie sa permita o precisa articulatie cu modelul antagonist, toate zonele de tesut moale trebuie
reproduse pe model.
2 Cerintele care trebuiesc indeplinite de bontul mobilizabil: pagina 528
trebuie sa reproduce cu exactitate dintele preparat, totate suprafetele trebuie corect reproduse, sa se
reproduca marginea dintre tesutul ramas nepreparat si preparatie, spatiu de acces marginal sa fie
destul.
Capitolul 18 :
1 marirea spatiului pentru ciment: pagian 557
contractia materialului de amprenta, folosirea unui model solid cu bonturi individuale, folosirea
unei ceri subtiri in waxup, die spacer, indepartarea de metal, expansiunea machetei.
2 micsorarea spatiului pentru ciment: pagina 558
contractia materialului de priza mica, expansiune redusa a machetei, folosirea aliajelor cu
temperatura de topire ridicata.
Capitolul 19.
1 Designul cadrului metalic, criterii de indeplinit: pagina 591
-plasarea si designul conectorilor sa fie corect
- restaurarea trebuie sa aibe contur anatomic corect , in fct de dintele inlocuit.
-la interfata metal-ceramica grosimea ceramicii sa fie de cel putin 0.5 mm.
- margine distincta in scheletul metalic pentru portelan incat sa nu fie prea extins.
- sa aibe contur uniform .
2) evaluarea cadrului: pagina 598
-forma anatomica corecta, stopurile centrice la 1.5 mm de jonctiunea portelan-metal
-unghi de 90 de grade intre suprafata de portelan si cadru metalic
-suprafata interna a zonei ce va primii portelanul sa fie neteda
-macheta sa fie neteda pentru a minimiza timpul de finisare ulterior.
Capitolul 20
1 clasificarea corpurilor de punte: pag 625
-contact mucozal : sa, semi-sa, ovat, conic;
-fara contact mucozal: sanitar si modificat sanitar.

2) principalele materiale din care se realizeaza corpurile de punte?pag 633

metal portelan si rasini acrilice. rasini compozite intarite cu fibre.
Capitolul 21
1 De ce este esential paralelograful? pagina 650
-ajuta la determinarea aliniamentului axelor lungi ale dintilor care vor mentine o ppm
-ajuta la determinarea caii de insertie si de indepartare
-pentru a evalua anumite degajari ale tesuturilor care ar influenta proteza.
2) partile componente ale unei ppm: pagina654
conectorul principal, conector secundar, brat retentiv, brat reciproc, brat ocluzal,
Capitolol 22
1 ce trebuie sa indeplineasca un canal principal (sprue)? pagina682
-sa permita evacuarea cerii topite
-sa permita curgerea metalului topit cu tulburente minime
-metalul trebuie sa ramana fluid inca putin dupa ce aliajul intrat in macheta s-a intarit, devenind un
rezervor care sa compenseze contractia de priza.
2)unde trebuie plasat canalul principal? pagina 682
in partea cea mai groasa si necritica departe de margini si de contacte ocluzale, de obicei se foloseste cel
mai mare cuspid nefunctional.
Capitolul 23
1 ce este metamerismul? pagina 718
doua obiecte arata la fel sub u sursa de lumina si diferit sub alta sursa de lumina.
2 cu ce instrumente ne ajutam in alegerea culorii? pag 727
spectofotometre si colorimetre.
Capitolol 24
1 cu ce se realizeaza finisarea metalului? pagina742
cu pietre legate ceramic; freze carbid; abrazare cu oxid de aluminiu
2 cu ce se indeparteaza stratul de oxid? pag 742
cu abraziune acida sau cu aer
capitolol 25
1 gravaj si silanizare pasi: pagina 800
aplicam 1 mm de gel in suprafata interioara, timpul de gravare este in functie de ceramica, ceramica
feldspatica- 5 minute, clatire si spalare gel, uscare cu aer, aplicare silan.
2 Defecte de fabricare: pag 775
-goluri si incluziuni generate in timpul sinterizarii
-in timpul condensarii pote fii prins aer rezulta porozitate
-fracturi rezultate in urma porozit
Capitolol 26
1 cast perforated resin bonded FDP puncte slabe: pagina 806
- elementele de agregare metalice slabite din cauza perforatiilor
- expunere la uzura a rasinii la nivelul perforatiilor
- adeziune limitata
2)indicatii ale protezelor fixe cimentate cu rasini: pagina 812
-inlocuirea dintiilor anteriori la adolescenti si copii
-restaurari de lungime mica
-bonturi nerestaurate
-contorl al umiditatii bun
-inlocuirea unui singur dinte posterior

Capitolul 27
1 indicatii ppf ramforsate cu fibre: pagina 834
-rezultat estetci optim
-fara metal
-coservarea tesuturilor
-uzura dintilor antagonisti micosrata
-tehnica de cimentare adezica
2) contraindicatii ppf ramforsate cu fibre: : pagina 834
-imposibilitatea de a mentine umiditatea sub control
-pacienti cu parafunctii
-lungime mare a protezei
-pacienti care consuma alcool in exces
Capitolol 28
1 diferenta intre welding si soldering? pagina 843
in sudura (soldering) se foloseste un metal diferit ce ce din care e fabricata restaurarea si cu o
temperatura de topire mai joasa, iar la welding se foloseste un material cu punctul de topire
identic.
2)tipuri de conectori cunoasteti?
rigizi, nerigizi.
rigizi: turnati, sudati, bucla
Capitolol 29:
1 care e obiectivul finisarii ocluzale? pagina874
contactele ocluzale sunt restabilite in relatie statica si dinamica. Ca sa obtinem contacte ocluzale
stabile si precise nu este nevoie de o finisare excesiva. structura ocluzala trebuie sa satisfaca toate
necesistatile functionale si sa asigure stabilitate pozitionala.
2 care este obiectivul finisarii marginale?pagina 878
este nevoie de o atentie sporita in acesta zona deoarece decide longevitatea lucrarii.
sa se obtina o suprafara bine lustruita, sa nu existe proieminente sau scarite la liita restauratie
dinte. dac nu se indeplinesc aceste conditii se ingreuneaza igienizarea.
Capitolul 30: pagina 888
1 care este ordinea de evaluare?
1contacte proximale, 2 integritate marginala, 3 stabilitate, 4 ocluzie, adaugare de caracteristici
si glazurare.
2 cu ce se masoara tensiunea contactului interproximal?
cu ata dentara necerata. contactul normal este ca un trosnit usor. daca ata trece prea usor
inseamna ca avem de a face cu un contact inexistent si rezulta impact alimentar. daca nu trece
este prea strans.
Capitolul 31
1 care sunt proprietatiile unui ciment ideal? pagina 914
sa aibe un timp de lucru lung, sa adere la suprafata dentara si la metal f bn, sa nu fie toxic, sa
prezinte proprietati fizica bune de rezistenta, compresiune, solubilitate si vascozitate scazute,
izolare buna. pagina 914
2 ce face ca pcz sa nu fie pulpotoxic? pagina911
molecula de acid poliacrilic este mare si nu intra in canalicul
Capitolul 32
1 Aspecte boala parodontala: pagina 932
din nefericire boala parodontala apare dupa plasarea unor coroane, supraconturate chiar si perfect
adaptate, plasate subgingival. La urmatoarele vizite se urmareste sangerarea parodontala, formarea
tartrului, implicarea furcatiilor. Daca restaurarea este neadaptata se inlocuieste sau se ajusteaza.

Ce indica un element de agregare larg? pagina 936

preparatie neadecvata a dintelui, cimentare gresita, sau carie.
BUDRUGEAC MARIA ALEXANDRA GRUPA 21 SERIA 2 AN IV

Capitolul 5:
1.Cum trebuie sa arate o gingie sanatoasa?
R:Gingia sanatoasa (care nu prezinta exudat si inflamatie gingivala) este de culoare roz si are aspect de
coaja de portocala.Variaza ca adancime intre 1-9 mm si se intainde de la marginea libera a gingiei pana la
mucoasa alveolara.(Rosenstiel, pag 145)
2.Definiti gingivectomia si precizati importanta si aplicatia acestei metode.
R:Gingivectomia reprezinta indepartarea tesutului gingival bolnav sau hipertrofiat. Este importanta doar
pentru rezectia gingiei keratinizate si poate fi aplicata in urmatoarele cazuri:pungi parodontale
extraosoase, gingie marita de volum si fibrozata, mai ales post-tratament cu difenilhidantoina(DILATIN),
nu este potrivita pentru tratamentul defectelor intraosoaase.(Rosenstiel, pag 153)
Capitolul 6:
1.Care sunt dezavantajele utilizarii amalgamului?
R:- intarziere preparatie
-condensare
-coroziune
-fara bonding(Rosenstiel, pag 180)
2.Care sunt contraindicatiile ajustarii ocluzale definitive?
R:1. Pacient cu bruxism al crui obicei nu poate fi controlat.
2. O corecie de diagnostic care indic faptul c va fi eliminat prea mult din structura dintelui
3. O relaie spaial complexa
4. cuspizii linguali maxilari in contact mandibular cu cuspizii bucali
5. O relaie ocluzal anterior deschis
6. uzur excesiv
7. nainte de tratament ortodontic sau orthognathic
8. nainte de terapia ocluzala
9. Un pacient cu dureri articulare temporomandibulare.
10. Un pacient a caror miscari maxilare nu pot fi manipulate cu uurin.(pag 197)
Capitolul 7:
1. Ce trebuie sa se urmareasca pentru o rezistenta adecvata a bontului?
R:-Amploarea i direcia forelor eliberate.
-Geometria dintelui preparat.
-Proprietile fizice ale agentului de cimentare. (Rosenstiel , pag 236)
2.Cat trebuie redus dintele pentru o preparatie metalica adecvata?
R:Se recomanda o grosime minima de aliaj de aproximativ 1,5 mm peste cuspizii functionali (vestibular
pentru mandibula si oral pentru maxilar). Varful cuspidului nefunctional, mai putin stresat, poate fi
protejat cu mai putin metal, respectiv 1 mm in cele mai multe cazuri pentru o restaurare puternica si de
lunga durata.(Rosenstiel, pag 241)
Capitolul 13
1.Care sunt avantajele implantului root-form?
R:-adaptabilitate in diferitele localizari
-frezarea precisa a neoalveolei (Rosenstiel, pag 380)
2.Care sunt contraindicatiile implantului?
R:-boal acuta
-boala terminala

-sarcina
-boli metabolice necontrolate
-radioterapie in antecedente a zonei unde se insera implantul
-asteptare nerealista a pacientului
-motivatie necorespunztoare pacient
-lipsa de experienta a operatorului
-incapacitatea de a incarca protetic implantul (Rosenstiel, pag 383)
Capitolul 14
1.Cu ce putem dezinfecta o amprenta din silicon?
R:-glutaraldehida 2% in imersie 10 minute
-iodofor in dilutie 1:213
-compusi de clor in dilutie 1:10
-complexe fenolice
-glutaraldehida fenolica (Rosenstiel, pag 461)
2.Care sunt avantajele polieterilor?
R: -stabilitate dimensionala
-acuratete
-timp de priza scurt
-sistem automix ( Rosenstiel, pag 442)
Capitolul 15
1.Ce conditii trebuie sa indeplineasca o restaurare provizorie conform principiului estetic?
R:-refacerea conturului, culorii, translucentei si texturii dintelui sunt esentiale(tehnica de personalizare)
-ghid pentru a obtine un reultat estetic mai bun la nivelul restaurarii definitive; in cazul unei punti
totale, modelarea in ceara este indispensabila(Rosenstiel, pag 469)
2.Din ce este format tiparul protezei provizorii?
R: -conturul extern al coroanei sau al protezei fixe
-suprafata preparata a dintelui (Rosenstiel, pag 470)
Capitolul 16
1.Ce specificatii trebuie sa trimita medicul catre laboratorul de tehnica dentara?
R:-descrierea generala a restaurarii
-materialul
-schema ocluzala
-designul conectorilor
-tipul corpului de punte si contactul cu creasta
-designul suprastructurii
-infformatii legate de sectia nuantelor pentru restaurarile estetice
-designul PPS
-data urmatoarei programari a pacientului si stadiului in care trebuie sa fie lucrarea protetica pana
atunci(Rosenstiel, pag 512-519)
2.Ce fel de informatii legate de conectori trebuie sa ii transmita medicul tehnicianului?
R:-tipul conectorilor folositi(turnati/sudati)
-pentru conectorii ce vor fi lipiti trebuie precizat momentul cand vor fi atasat, inainte sau dupa placajul
ceramic
-daca sunt necesari conectori non-rigizi vor fi precizate tipul de conector si locul plasarii.(Rosenstiel, pag
520)
Capitolul 17
1.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o matrita pentru restaurarea fixa?
R:1. trebuie s reproduc dintele preparat exact.
2. Toate suprafeele trebuie s fie duplicat exact, i sa nu apara bule sau goluri.
3. Cervical, structura ramasa nepreparata a dintelui trebuie sa aiba 0,5-1mm si sa ffie vizibila pentru o

delimitare usoara a conturului cervical de catre tehnician.

4. acces adecvat la margine este complet necesar.( Rosenstiel pag 528)
2.Unde se recomanda folosirea rasinilor epoxi in cazul realizarii matritei pentru o restaurare fixa?
R: Se recomanda in cazul coroanelor integral ceramice.(Rosenstiel pag 531)
Capitolul 18
1. Ce este die spacer si cum se aplica?
R:Die spacer este un material aplicat in matrita pentru a creste spatiul pentru ciment intre peretii axiali ai
dintelui pregatit si restaurare. Nu este recomandat sa imbrece intregul preparat. Pentru o adaptare
marginala adecvata se recomanda sa se lase o banda de aproximativ 1 mm neacoperita. ( Rosenstiel, pag
558)
2.Definiti curba lui Wilson.
R: Privita in plan frontal, pe arcada mandibulara, aceasta apare ca o curba cu concavitatea in sus care
uneste contactele linguale si bucale ale molarilor mandibulari.(Rosenstiel pag 576)
Capitolul 19
1.Cum se recomanda sa fie stopul ocluzal in cazul unei coroane metalo-ceramice?
R:Contactul poate fi situat atat pe metal cat si pe ceramica avand conditia de a fi la cel putin 1,5 mm
distanta de jonctiunea metalo-ceramica pentru a preveni tractura ceramicii si deformarea metalului.
(Rosenstiel, pag 591)
2.Care trebuie sa fie grosimea minima a ceramicii pentru a preveni fractura?
R:Grosimea minima trebuie sa fie de 2 mm. ( Rosenstiel, pag 590)
Capitolul 20
1.Care trebuie sa fie dinstranta intre un corp de punte si creasta in cazul unui corp de punte suspendat
pentru a respecta o buna igiena?
R: 2mm(pag 626)
2.Avantajele si dezavantajele unui corp de punte metalo-ceramic.
R:Avantaje:estetica, biocompatibilitatea.
Dezavantaje:dificultatea daca o coroana de acoperire a dintelui stalp nu este metalo-ceramica, mai putin
rezistenta decat orice metal.(pag 641)
Capitolul 21
1.La ce distanta trebuie sa fie incorporat un rest intraradicular de jonctiunea metalo-ceramica?
R: Acesta ar trebui plasat la cel putin 1 mm distanta de jonctiune.(pag 672)
2.Definiti vestibulul bucal.
R:Poriunea de cavitate bucal care este delimitat pe de o parte de dini,gingie, i creasta alveolar ,iar pe
partea lateral, de partea posterioar a obrazului pana la frenula bucala. (pag 677)
Capitolul 22
1.La ce distanta minima trebuie sa fie pozitionata macheta fara de inelul metalic?
R: minim 6 mm (pag 686)
2.Care este cauza unei turnaturi rugoase?
R:-excesul de surfactant
-raport apa / pulbere necorespunzator
-temperatura de ardere excesiv (pag 702)
Capitolul 23
1.Definitit metamerismul.
R:Metamerismul se caracterizeaza prin faptul ca obiectele arata la fel sub o sursa de lumina data, dar arata
diferit in alte conditii de lumina.(pag 718)
2.Cum trebuie sa fie angulatia incisivilor?
R:Angulatia meziala sau distala a incisivilor maxilari poate avea un efect dramatic asupra esteticii. In
general usoara angulatie meziala poate fi acceptata, dar angulatia distala trebuie sa fie evitata.
Cunoasterea acestor principii si atentia la detalii in proiectarea restaurarii anterioare este cheia pentru

restaurari extrem de estetice.(pag 730)

Capitolul 25
1.Care sunt dezavantajele coroanelor de potelan?
R:-proprietati mecanice inferioare
-nu se pot adapta marginal(pag 800)
2.Cum se face selectia sistemelor ceramice?
R:Scopul principal este indeplinirea tuturor cerintelor estetice, dar poate aparea riscul reducerii
longevitatii, din cauza potentialului de fractura a materialului ceramic.(pag 795)
Capitolul 26
1.Care sunt dezavantaje unei 'rasini-liant' a unei PDF?
R:Reducerea longevitatII restaurarII
Sunt necesare modificri ale smaltului
Corecie spatiului este dificila
Este nevoie de o bun aliniere a dinilor de sprijin
Estetica este compromis pe dinii posteriori(pag 812)
2. Care sunt contraindicatiile unei 'rasini-liant' a unei PDF?
R:-obiceiurile parafunctionale
-deschideri edentate mari
-bonturi restaurate sau deteriorate
-zone de smalt compromise
-suprapunere vertical in adncime
-alergie la nichel(pag 812)
Capitolul 27
1.Care sunt cele mai utilizate fibre in domeniul stomatologiei?
R:Cel mai frecvent utilizate fibre in domeniul stomatologic sunt: sticla, polietilena si carbonul.(pag 832)
2.Care sunt contraindicatiile in selectarea unei proteze FRC fixe?
R:1. Incapacitatea de a menine un control bun al lichidului (de exemplu,
pacienii cu inflamaia gingival cronic sau acut)
2. durata lunga (adic, dou sau mai multe corpul de punte)
3. Pacieni cu obiceiuri parafunctionale
4. Pacienii cu porelan neglazurat sau metal parial
5. Pacienii care abuzeaza de substante alcoolice(pag 834)
Capitolul 28
1.In ce cazuri sunt indicatii conectorii non-rigizi?
R:Conectorii nonrigizi sunt indicati atunci cand nu este posibil sa se pregateasca doi dinti stalpi pentru o
FDP partiala cu o cale comuna de plasament. In arcul mandibular, conectorii nonrigizi sunt indicati atunci
cand exista un FDP complex alcatuit din segmente anterioare si posterioare.( pag 845)
2.Cum se poate realiza lipirea elementelor in cazul unei FDP cu elemente metalo-ceramice?
R:Lipirea conectorilor se poate face fie inainte de aplicarea ceramicii cu o fuziune mare de lipire(1100
grade C)-pre-lipire, fie dupa aplicarea ceramicii cu o fuziune inferioara(750 grade C)-post-lipire.(pag 852)
Capitolul 29
1.Prin ce se caracterizeaza zona 1(marginea interna)?
R:O banda interna de 1 mm latime, din metal, trebuie sa fie obtinuta, strans adaptata la suprafata dintelui
pentru a minimiza orice dizolvare a agentului de cimentare. Un defect in aceasta zona poate reduce
semnificativ longevitatea restaurarii.(pag870)
2.Ce spatiu trebuie sa existe intre bont si suprafata interna a unei coroane?
R:Un spatiu uniform de 25-35 micometri pentru agentul de cimentare. (pag 871)
Capitolul 30
1.Care este ordinea evaluarii lucrarii finale?

R:1. contacte proximale

2. integritate marginal
3. Stabilitate
4. ocluzie
5. Caracterizare si glazurare(pag 888)
2.Cum se poate corecta o instabilitate a unei restaurari?
R: Daca instabilitatea este cauzata de un nodul mic, pozitiv, acest lucru poate fi corectat usor. Daca este
cauzata de denaturare, lucrarea trebuie refacuta.(pag 892)
Capitolul 31
1. Care sunt proprietatile unui agent ideal de cimentare?
R:-lunga perioada de timp de lucru
-adera bine atat la structura dintelui, cat si la aliajele turnate
-sigilare buna
-nu este toxic pentru pulpa
-proprietati mecanice bune
-rezistenta buna
-vascozitate si solubilitate redusa
-caracteristici bune de lucru si stabilitate
-orice exces poate fi indepartat usor(pag 914)
2.Care este principala precautie a rasinilor ionomere?
R:Rasinile ionomere trebuie evitate in cazul restaurarilor din ceramica.( pag 916)
Capitolul 32
1.Care sunt cele mai comune complicatii dupa terminarea unui tratament activ?
R:-cariile
-esecul paradontal
-retineri libere
-fractura portelanului
-fractura bazala(pag 967)
2.Care sunt urgetele pentru care se pot prezenta pacietii in intervalele dintre interventii?
-durerea
-pierderea mentinerii bontului
-fractura conectorului
-fractura portelanului (pag 935)
TANASE ELENA CRISTINA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV

Capitolul5
1.ce reprezinta gingivectomia? R:procedeul chirurgical de intdepartare a tesuturilor gingivale bolnave sau
hipetrofiate
2.care sunt materialele folosite pentru umplerea osoasa? R:ceramica,cartilaj,cement,dentina,os frezat si
uscat,materiale din sticle biocompatibile
Capitolul6
1.prezentati 2 avantaje pentru Glass ionomer? R:priza rapida,adeziune buna,elibereaza fluor
2.inainte de realizarea lucrarii protetice care este ordinea procedurilor de tratament? R:1motivul
prezentarii pacientului,2indepartarea factorilor etiologici,3obturarea cavitatilor,4mentinerea sanatatii
cavitatii bucale

Capitolul7
1.prezentati 2 avantaje pentru pragurile supragingivale in vederea acoperiri cu o coroana metaloceramica? R:-este usor de preparat si de mentinut curat;-pentru conservarea structurilor dure dentare
2.care sunt avantajele pragului chamfrein? R:margini clar delimitate,grosime adecvata,usor de realizat
Capitolul13
1.la cati mm de gaura mentoniera se ralizeaza un implant? R:5 mm
2.la cati mm fata de limita superioara a canalului mandibular se realizeaza un implant? R:2 mm
Capitolul14
1.enumerati 3 substante pentru dezinfectarea amprentelor? R:glutaraldehida,compusi clorinati,iodofor
spray
2.in ce solutie se dezinfecteaza polieterii? R:compusi ai clorului(1:10 dilutie)
Capitolul 15
1.care este functia principala a cimentului provizoriu? R:sa asigure sigilarea care ar prevenii infiltratia
marginala si prin urmare iritatia pulpei
2.de ce se fractureaza mai usor o restaurare partiala?R:deoarece nu au o incercuire completa a dintelui
Capitolul 16
1.care este obligatia medicului stomatolog fata de tehnicianul cu care lucreaza? R:sa dea instructiuni
scrise si semnate ale lucrarii ce urmeaza sa fie facute si materialele ce se vor utiliza
2.care sunt cele mai frecvente probleme intalnite de un tehnician dentar?R:reducerea inadecvata,marginile
preparatiei,articulatie improprie si culoare vaga
Capitolul 17
1.care este dezavantajul unui bont realizat prin tehnica pindex?R:necesita echipament special
2.ce tipuri de rasini se realizeaza pentru modele definitive?R:rasini epoxidice si poliuretan
Capitolul 18
1.cum este conturul unei lucrari protetice pe fetele axiale in raport cu tesuturile?R:concav sau plat
2.ce curbe trebuiesc urmarite pentru pozitionarea cuspizilor in ocluzie? R:curba lui
spee(anteroposterioara)si curba lui wilson(transversala)
Capitolul 19
1.care sunt proprietatile mecanice ale metalelor? R:elasticitatea,duritatea,rezistenta,deformarea la
temperaturi inalte
2. ce dimensiuni trebuie sa satisfaca ceramica din lucrarile metalo-ceramice pentru a evita fracturile?
R:maxim 2 mm
Capitolul 20
1.prezentati 2 avantaje ale puntilor metalo-ceramice. R:estetica buna si biocompatibilitate
2.ce tip de raport al corpului de punte cu creasta nu este recomandat? R: raport tip sa(concavitatea
gingivala nu este accesibila curatirii cu dental floss si se acumuleaza placa)
Capitolul 21
1.daca dintii posteriori lipsesc cu ce se inregistreaza RC pentru a monta modelele in articulator? R:cu
sablonul de ocluzie

2.care sunt cele 2 tipuri ale sistemelor MSS care se pot atasa la protezele fixe? R:extracoronare si
intracoronare
Capitolul 22
1.care este distanta intre macheta si marginea conformatorului ?R:6mm
2.care sunt cele 3 tipuri de dilatari care pot fi controlate pentru a obtine tiparul de dimensiune dorita?R:
dilatare de priza,higroscopica, termica
Capitolul 23
1.ce este coridorul bucal?R:spatiul bucal dintre suprafata vestibulara a dintilor maxilari si obraz,incepand
de la nivelul comisurii bucale in timpul zambetului
2.cum trebuie sa apara incisivii centrali in suras? R;la acelasi nivel sau chiar mai jos in raport cu caninii
Capitolul 25
1.lingourile din ceramica la ce temperatura sunt presate?R:1165 grade celsius
2.care sunt cele 3 metode folosite pentru a creste rezistenta ceramicii?R:intarire cu cristale,metoda
chimica,prelucrarea termica
Capitolul 26
1.ce tip de punte prezinta microretentii?R:maryland bridge
2.prezentati 2 avantaje ale protezelor adezive cu rasini? R:1-indepartare minima de tesut dur dentar(limitat
doar in smalt),2-preparatie supragingivala fara implicatii parodontale
Capitolul 27
1.pezentati 4 indicatii ale puntilor compozite armate cu fibre? R:1 estetica foarte buna,2preparare
conservatoare a dd stalpi,3piese protetice fara metal,4folosirea tehnicilor de cimentare adeziva
2.dati exemple de pacienti la care se CI lucrari protetice fixe armate cu fibre de sticla? R:pacienti cu
inflamatie gingivala,cu parafunctii,alcoolici
Capitolul 28
1.de cate feluri sunt conectorii? R:de 2 feluri:rigizi si non-rigizi
2.cand sunt indicati conectorilor non-rigizi? R:cand nu este posibil sa se prepare doi stalpi cu acelasi ac de
insertie
Capitolul 29
1.Cum se verifica contactele proximale dupa cimentare?R: cu ajutorul benzilor Mylar intre piesele vecine
sau intre piesa si model
2.pentru ce este necesara finisarea marginilor restaurarii?R;pentru longevitatea restaurarii.

Capitolul 30.
1.cand se verifica contactul ocluzal cu antagonistul?R:la proba,dupa ce- restaurarea este asezata pe
campul protetic,marginile sunt integre,stabilitatea acceptabila
2.care este alternativa glazurarii?R:lustruirea suprafetelor de portelan a piesei protetice
Capitolul 31
1.care sunt proprietatile unui ciment idela?R:aderare buna la structurile dentare,sigilare+ rezistenta
buna,vascozitate si solubilitate scazuta.
2.care sunt avantajele cimentarii cu CIS?R:adeziune chimica buna, rezistenta de adeziune ridicata,sigilare

buna,eliberare fluor ridicata,deformare plastica scazuta

Capitolul 32
1.ce favorizeaza aparitia bolilor parodontale dupa cimentarea protezelor fixe?R:marginile cavo-suprafata
plasate subgingival sau supracontururile
2.pentru o igienizare buna ce se recomanda pacientilor cu punti dentare?R:periaj,folosirea dental floss,si a
irigatoarelor orale.
STANCU IULIANA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV

Capitolul 5
1 Ce este gingivectomia ?(pag 116)
Gingivectomia este o procedura chirurgicala de indepartare a tesutului gingival bolnav sau
hipertrofiat.
2 Cat timp dureaza vindecarea preliminara a tesutului conjunctiv si a celui epithelial in urma unei
interventii chirurgicale?(pag 123)
4-6 saptamani
Capitolul 6
1 Ce este latimea biologica si ce dimensiune are?(pag 150)
Latimea biologoca reprezinta dinstanta dintre fundul santului gingival si creasta osului alveolar.
Are 2 mmm.
2 Care sunt procedurile de alungire ale unei coronae?(pag151)
-chirurgical :gingivectomie +\- osteotomie
-extruzie ortodontica
Capitolul 7
1 Care sunt avantajele mariginilor supragingivale?(pag173)
Conservarea tesutului dentar, pot fi mai usor finisate, pot fi curatate efficient
2

Care este dimensiunea ideala a pragului?(pag 176)

0,5 mm

Capitolul 13
1 Care este distant recomandata dintre doua implanturi?(pag 319)
3 mm
2

Ce dimensiunea are creasta osoasa ideala?(pag320)

Inaltime 10 mm, latime 6 mm

Capitolul 14
1 Ce tipuri de fire de evictiune nu trebuie sa folosim la pacientii cu boli ale inimii?(pag 356)
Fire impregnate cu substante anticolinergice(ex. Atropina)
2

Care sunt avantajele siliconilor de aditie?(pag 361)

Avantaje:
-stabilitate dimensionala buna

-usor de utilizat
-timp scurt de prize
-posibilitatea automizarii
Capitolul 15
1 Cate metode de realizare a unei proteze provizorii exista?(pag389)
Exista 3 metode:
-indirecta
-directa
-indirect directa
2

Din ce material se poate face o proteza provizorie?(pag 387)

-policarbonat
-acetat celuloza
-aluminiu
-Ni Cr
-Ti Si

Capitolul 16
1 Care sunt responsabilitatile medicului dentist in colaborarea cu technicianul?(pag 420)
-controlul infectiilor
-prepararea dintelui
-prepararea marginilor
-luarea corecta a amprentei
-comunicarea dorintelor legate de estetica
2

Care este cheia realizarii unei restaurari protetice de calitate?(pag 429)

Buna comunicare dintre medic si tehnician.

Capitolul 17
1 Care este dezavantajul turnarii modelelor cu pindex?(pag 440)
Necesita echipament special.
2

Care sunt avantajele utilizarii gipsului?(pag 432)

-pret de cost scazut
-usor de folosit
-rezultate bune
Capitolul 18
1 Ce este profilul de emergent?(pag 468)
Profilul de emergent reprezinta conturul unui dinte sau al unei restaurari, o coroana pe un dinte
natural sau pe un implant.
2

Definiti curba lui Spee.(pag 474)

Capitolul 19
1 Cat ar trebui sa fie grosimea ceramicii pentru a prevenii fracturile?(pag 488)

2 mm
2

Care este metalull cu cea mai mare densitate?(pag 500)

Aurul 19,3 g/cm

Capitolul 20
1 Ce seintampla daca un corp de punte nu este bine adaptat fata de gingie?(pag530)
-aspect nenatural, inestetic
-retentie de resturi alimentare
2

Care sunt principiile estetice in realizarea unui corp de punte?(pag 529)

-interferente gingivale
-lungimea incizo-gingivala
-latimea mezio-distala

Capitolul 21
1 Care sunt functiile bratelor reciproce ale unui conector?(pag 549)
-orienteaza proteza la locul de insertie
-protejeaza dintele stalp impotriva fortelor orizontale
2

Cum trebuie sa fie o proteza ideala?(pag 556)

-integritate marginala buna
-contur axial adecvat
-contact ocluzal si proximal stabil
Capitolul 22
1 Pana la temperature gipsul este stabil?(pag 572)
650 grade
2

La ce distanta minima trebuie sa fie pozitionata machete fata de inelul metallic?(pag 580)
Minim 6 mm

Capitolul 23
1 Ce este fenomenul de metamerism?(pag 597)
Metamerismul se produce atunci cand doua culori care au reflectii spectral diferite apar sub o
anumita lumina ca o singura culoare.
2

Ce zambet este considerat a fi cel mai atractiv?(pag 598)

Zambetul in care marginea incizala a dintilor maxilari este paralela cu buza inferioara.

Capitolul 24
1 Care este grosimea metalului intr-o restaurare metalo ceramica?(pag 632)
0,3 mm la metalele nobile
0,2 mm la metalele nenobile
2

Cand sunt indicate marginile dinportelan?(pag630)

Atunci cand o restaurare conventional metalo ceramic nu indeplineste dorintele estetice ale
pacientului.

Capitolul 26
1 Care sunt dezavantejele rasinei de stabilizare?(pag680)
-reducerea longevitatii restaurarii
-modificari ale smaltului
-corectarea spatiului este greu de facut
-estetica este compromisa
2

Car sunt indicatiile rasinei de stabilizare?(pag680)

-inlocuirea dintilor anteriori la copii
-restaurarea bontului
-dinti posteriori singuri
-controlul umiditatii

Capitolul 27
1 Ce este FRFP?(pag 697)
Este o inovatie alternative la restaurarile metalo ceramic.
2

Care sunt cele mai utilizate fibre in stomatologie?(pag 699)

Fibrele de sticla, carbon si polieten

Capitolul 28
1 Cand sunt indicate conectorii nonrigizi?(pag 708)
Cand nu este posibil sa preparam doi dinti stalpi pentru o PPF
2

Exemple de substante flux si antiflux.(pag 714)

Flux : broxglass
Antiflux: grafit

Capitolul 29
1 Ce compromitem daca nu slefuim correct marginile externe ale unei restaurari?(pag739)
Controlul placii
2

La ce trebuie sa fim atenti atunci cand slefuim interproximal?(pag 735)

Conectori

Capitolul 30
1 Ce instrumente folosim pentru ajustarea portelanului?(pag 756)
-discuri diamantate flexibile
-diamante
-freze diamantate
2

Care sunt pasii recomandati in evaluarea unei proteze?(pag 748)

-contactele proximale
-integritatea marginala

-stabilitatea
-ocluzia
-finisarea
Capitolul 31
1 Care sunt principalele avantaje ale CIS?(pag 766)
-biocompatibiltate
-adera la smalt si dentina
-efect anticariogen
-transluciditate
2

Ce este obligatoriu sa facem inainte de cimentare?(pag 772)

Izolare,, curatare si uscare

Capitolul 32
1 La cat timp dupa cimentarea definitive este indicat sa chemam pacientul la cabinet si ce
trebuie sa urmarim?(pag 783)
7-10 zile
Este important de urmarit controlul placii, daca nu au ramas resturi de ciment, radioopacitatea
2

De ce sunt reprezentate urgentele in urma unui tratament protetic?(pag 789)

-durere
-fracturarea unui conector
-pierderea stabilitatii dintelui stalp
-fracturarea portelanului

***MENTIONEZ CA EU AM O EDITIE MAI VECHE A CARTII SI ESTE POSIBIL SA NU

CORESPUNDA NUMARUL PAGINILOR .
TANASE DANIELA,GRUPA 21,SERIA 2,AN IV
Capitolul 5
1.Ce risc prezinta restaurarile supraconturate cu contacte deschise interproximal?
R: Acumuleaza alimente si irita gingia
2.Dati doua exemple cand se poate realiza gingivectomia:
R: Pungi parodontale extraosoase , gingie marita de volum si fibrozata
Capitolul 6
1.In cazul unei coronae extinse subgingival ce dimensiune trebuie sa aiba gingia keratinizata?
R:min 3 mm de gingie fixa ; 5mm de gingie keratinizata
2.Enumerati 3 avantaje ale rasinilor composite:
R:priza rapida; utilizare usoara; adeziune chimica-bonding
Capitolul 7
1.Cand realizam prag supragingival?-indicatii
R: Ori de cate ori este posibil; cand nu sunt cerinte de estetica, cand zona de colet este indemna clinic
;cand retentia si rezistenta sunt asigurate
2:In vederea restaurarii cu o coroana metalo-ceramica cat se reduce incizal?

R:2mm
Capitolul 13
1.Care este inaltimea si latimea ideala a unei creste osoase in vederea inserarii unui implant?
R:inaltime:10mm; latime:6mm
2.Care este distanta implantului de nervul alveolar inferior?
R:2mm
Capitolul 14
1.In cat timp se inchide santul gingivo-dentar dupa indepartarea snurului de retractie?
R:30 secunde
2.Enumerati 3 dezavantaje ale hidrocoloizilor reversibile
R:- Rezistenta scazuta la rupere ;- Stabilitate scazuta; -Echipament necesar
Capitolul 15
1.Coroanele prefabricate in cadrul realizarii unei proteze provizorii din ce material se realizeaza?
R:Policarbonat,celluloid,Al, St-Ag; Ni-Cr
2.Enumerati 3 materiale provizorii:
R:ZOE; FOZ;PCZ;CIS
Capitolul 16
1.Relatia medic-tehnician pe ce trebuie sa se bazeze pentru a realiza lucrari protetice de succes?
R:Pe o buna comunicare
2.Cine are cea mai mare responsabilitate asupra tratamentului?
R:Medicul
Capitolul 17
1.Din ce materiale se realizeaza un bont al modelului functional ?
R:gips clasa a III-a,IV-a; rasini epoxi, galvanizare
2.Ce tipuri de rasini se utilizeaza pentru modele definitive?
R:Rasini epoxidice si poliuretan
Capitolul 18
1.Care este dimensiunea ideala pentru filmul de ciment?
R:20-40 microni pentru fiecare perete
2.Unde sunt localizate majoritatea punctelor de contact posterioare ?
R:1/3 ocluzala a coroanei
Capitolul 19
1.Ce metal are o biocompatibilitate excelenta folosit pentru componenta metalica din cadrul coroanei
metalo-ceramice?
R:Titan
2.Care sunt principalele metale nobile utilizate pentru obtinerea aliajelor dentare?
R:Au, Pt, Pd
Capitolul 20
1.Cand se contraindica corpul de punte realizat din metal?
R:Atunci cand estetica este importanta
2.Care este grosimea minima de ceramica ce trebuie pusa la nivelul pragului pentru a nu transpare
metalul?
R:min 1mm
Capitolul 21
1.Cu ce se evalueaza paralelismul dintilor stalpi?
R:Paralelograf
2.Din ce materiale se realizeaza crosetele retentive turnate?
R:Au-Pt-Pd; Ni-Cr
Capitolul 22
1.Ce implica atunci cand machete din ceara are pe anumite portiuni o grosime mai mica de 3mm?

R:Turnare incomplete a aliajului

2.Pe ce cuspid al machete trebuie pozitionata tija?
R:Cuspidul nefunctional
Capitolul 23
1.Cate biotipuri gingivale principale exista si care sunt?
R: 2: gros si subtire
2.Zambetul gingival implica o vizibilitate a gingiei mai mare de ?
R:3 mm
Capitolul 25
1.Ceramica feldspatica in cat timp se demineralizeaza?
R:aproximativ 5 min
2.Tehnica de presare la cald-etape
R:-macheta, ambalare
-se incalzeste ambalajul la 800 grade Celsius
- se introduce un bloc de eramica in canal si se aplica masa refractara in cuptorul de presare
- dupa incalzire la 1165 grade C ceramica topita e introdusa usor in model , in vid
- racire si recuperarea piesei
Capitolul 26
1.Care este principalul dezavantaj al cimentarii cu rasina a PPF?
R:Longevitatea acesteia este mai scurta decat a protezelor conventionale.
2. Ce tip de punte colata prezinta macroretentii?
R:Virginia bridge
Capitolul 27
1.Protezele fixe ramforsate cu fibre sunt o alternativa pentru protezele?
R:Pentru protezele metalo-ceramice
2.Enumerati 3 caracteristici ale rasinilor ramforsate cu fibre
R:Flexibilitate, estetica si transluciditate
Capitolul 28
1.Prin ce procedee se obtin conectorii rigizi din metal?
R: Sudare, turnare
2.Pentru ce este folosit antifluxul?
R:Pentru a impiedica raspandirea fluxului in timpul sudarii sau lipirii unor componente protetice metalice
in zone nedorite.
Capitolul 29
1.Ce se obtine dupa ce realizam finisarea si lustruirea marginilor interne ale restaurarii?
R:Minimizarea solubilitatii filmului de ciment
2. Cu ce se indeparteaza defectele de suprafata ale piesei metalice turnate?

R:Cu particule abrazive din pietrele abrazive,gume,discuri de hartie,aplicarea de pasta abraziva si periaj.
Capitolul 30
1.Ce implica faptul ca ata dentara nu trece de punctual de contact proximal?
R:Contactul interdentar este prea strans
2.Cand este o lucrare protetica stabila?
R:Este stabila atunci cand nu se misca sau roteste pe campul protetic cand se aplica forte.
Capitolul 31
1.Care este avantajul materialului de cimentare PCZ?
R: Biocompatibil
2. Care sunt scopurile cimentarii?
R:-sa asigure retentia

-sa asigure sigilarea

Capitolul 32
1.Care este cea mai frecventa cauza a esecului unei lucrari protetice turnate?
R: Cariile dentare deoarece depistarea lor este dificila in cazul acoperirii in intregime
2.Dupa cimentarea unei PFD la cat timp pacientul este programat la control?
R: 1 saptamana-10 zile

COMANCEANU CARMEN IOANA grupa 21, seria II, an IV

Capitol 5
1.Conform legii lui Ante,care dinte prezinta cea mai buna implantare(ideal) ?
-Molarul unu maxilar.(pag.95)
2.Care sunt consecintele pierderii primului molar mandibular?
-Supraintaltarea dintelui antagonist,inclinarea dintelui adiacent si pierderea contactelor proximale.
Capitolul 6
1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179)
- amalgam
-glassionomer
-aur turnat
2. Care este dezavantajul major al CIS ca material de refacere a bontului protetic la un dinte cu distructie
coronara mare?(caiet)
-rezistenta minima scazuta
Capitol 7
1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210)
-conservarea structurii dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale
-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturii dentare
2. Ce rol estetic are un prag cervical drept in cadrul unei restaurari protetice fizionomice? (pg 216)
-obtinerea unei grosimi suficiente de material pentru un aspect aproape natural
Capitolul 13
1. Care sunt consecintele resorbtiei crestei alveolare asupra conformatiei acestuia dupa pierderea unui
dinte? (caiet)
-isi modifica angulatia
-se subtiaza
2. Ce rol are ghidul chirurgical in implantologie ?
-ajuta la localizarea pozitiei implantului
- directioneaza inclinatia axului lung al acestuia cu acuratete maxima
Capitolul 14
1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta)
-hidrocoloizi reversibili

-polimeri polisulfurici
-siliconi de condensare
-polieteri
-siliconi de aditie
2.Ce dezavantaj prezinta polieterii in cadrul demularii amprentei? (curs Dr. Drafta)
-duritate mare
-risc de fracturare model
Capitolul 15
1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet)
-acetat de clorura
-policarbonat
2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie?
-in functie de diamtreul mezio-distal
-lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere
Capitolul 16
1.De ce este necesara o buna colaborare tehnician medic?
-O buna colaborare tehnician medic este ideala pentru abilitatea de a realiza o proteza ideala din
punct de vedere biologic,functionalsi mecanic.(note curs)
2.Dati exemplu de o situatie in care poate aparea o neintelegere intre tehnician si medic.
-Slefuirea fara prag(imposibilitatea tehnicianului de a delimita limita preparatiei)(note curs)
Capitolul 17
1.Avantaje gips clasa a IV
-Stabilitate dimensionala,tehnica directa,ieftin,poate fi turnat in cabinet.(pag 531)
2.Dezavantaje si indicatii gips clasa IV.
-Incaz de manevrare incorecta se poate crapa.
-Este recomandat in majoritatea situatiilor.(pag. 531)
3

Capitolul 18
Care suntetapelepentrumachetareadintilor posteriori? (Pag. 564):
-Pentrumachetareadintilor posteriori, se incepe cu suprafatainterna, apoiproximala, axiala,
ocluzalasiapoi se finiseazamarginile.
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
-Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
Capitolul 19
1.Avantajele titaniumului :
-Excelenta biocompatibilitate si rezistenta la coroziune.(pag609)
2.Care este continutul minim in aur al unui aliaj pentru a fi considerat inalt nobil?
-40%(pag 606)

Capitolul 20
1. Ce se nelegeprintehnica cut-back? (Pag. 537)

Tehnica cut-back presupuneobtinereascheletuluimetalic al viitoarei RPF, prinindepartareaprogresiva

de ceara din machetacompleta a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeazamachetaviitoarei
RPF. Se incepeprintaiereaunuiconector(cu o panzasubtire de bomfaier) din cele 2 siprelucrareaelementului
de agregare prin tehnica cut-back (indepartareaexcesului de ceara cu un bisturiu de modelaj,
pentrucomponentafizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar ramanandatasatceluilalt element
de agregare.Primul element se resolidarizeaza cu punteadupaprelucrare.Se taiecel de-al doileaconectorsi
se repeta procesul
2.Punteaconica (Pag. 628)
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar
trebui facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul
este recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,undeestetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;ocreasta In
muchie de cutit necesita contur maineted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriupentrucrestelepronuntate, deoareceprofilul de emergent asociat cu punctual de contact
micpoatecreaspatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.

Capitolul 21
4 Censeamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilorr protetice fixe? (Pag.656)
-Mecanismul prin care fortele laterale generate de uncrosetretentivsi propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan
2. Dezavantajelecrosetelorturnate (Pag.668)
Erodeazasmaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetelecirculare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis
Capitolul 22
1.Ce trebuie sa contina un aparat de turnat?
-O sursa de caldura pentru a topi metalul/aliajulsi o forta de propulsie care trebuiesa fie destul de mare
pentru a invinge tensiunea superficiala a aliajjului topit dar si rezistenta gazului din tipar.(pag697)
2.Dati un exemplu de material din care se poate realiza un tipar?
-Gips(note de curs)
Capitolul 23
1.Cumatidefini un zambetfrumos?
-In general, un zambet care dezgoleste toti dintii frontali maxilari si in care linia surasului este paralela
cu marginea inferioara a dintilor superiori este considerat un zambet frumos.(pag.727)
2.Angulatia incisivului central maxilar(meziodistala).
-Incisivul central maxilar trebuie sa fie drept sau foarte usor inclinat mezial,inclinarea spre distal
trebuie evitata sub orice forma.(pag 730)
Capitolul 25
1.Cum trebuie sa fie pragul pentru o lucrare integral ceramic?
-Pentru o lucrare integral ceramica trebuie realizat un prag drept.(note curs)
2.Dece nu sunt recomandate restaurarile ceramice la un pacient cu bruxism?

-Ceramica poate abraza dintele antagonist.(pag 796)

Capitolul 26
1.Avantajele unei proteze adezive:
-Conservarea structurii dure dentare,reactie minima pulpara,nu este necesara
anestezia,preparatiesupragingivala,amprentare usoara,nu este necesara protezare provizorie,timp
scurt,ieftin.(pag. 812)
2.Dezavantajele unei proteze adezive:
-Nu este longeviva ,modificari la nivelul smaltului,corectarea de spatiu e dificila,necesita o aliniere
perfecta a dintilorstalpi.(pag 812)
Capitolul 27
1.Indicatiile pentru protezele intarite cu fibre.
-Rezultat estetic optim,bont conservativ,uzura scazuta a dintelui antagonist.(pag.834).
2.Contraindicatiile pentru protezele intarite cu fibre.
-Imposibilitatea izolarii campului,pacienti cu parafunctii,pacientialcoolici.(pag.834)
Capitolul 28
1.Cand sunt indicate conectorii nonrigizi? ( pg 845)
-cand nu este posibil sa se prepare doi stalpi cu acelasi ax de insertie
2.Care sunt avantajele si dezavantajele sudarii cu laser? ( pg 856)
-rezistenta crescuta
-coroziune scazuta
-susceptibil la esec prin suprasolicitare
Capitolul 29
1.Ce spatiu trebuie sa existe intre proteza si bont pentru o buna cimentare?
-Unspatiu de 25 pana la 35 um e necesarpentrucacimentulsa se intinda uniform.(pag.871)
2.Unde se realizeazafinisareapieseiprotetice?Inlaboratorsau in cabinet?
-Ideal in laborator.(note curs)
Capitolul 30
1.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalica cand o primim in cabinet?
- Contacte proximale,integritatea marginilor,stabilitate,potrivire pe bont,contur extern,ocluzie si
finisarea suprafetei.(pag. 887)
2.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalo acrilica cand o primim in cabinet?
-Pasii de maisus de la metal + esteticaceramicii.(pag.887)
Capitolul 31
1. Enumerati 2 motive care sa ateste importanta cimentarii provizorii si un material cu care se poate
realiza (pg 909)
-Evaluarea functionalitatii, a esteticii;
-ciment ZOE
2. Avantajele fosfatului de zinc ca material de cimentare (pg 910)
-Acest material continua sa fie popular datorita grosimii mici a filmului de ciment (25 microni), timp
de lucru suficient, excesul de material poate fi indepartat cu usurinta, rezistenta

Capitolul 32
1.La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientulsa se prezinte la control?
-Se recomanda prezentarea la control intre o saptamanasi 10 zile dupa cimentare.(pag. 928)
2.La ce perioada se recomanda ca pacientul cu o lucrare protetica sa se prezinte la control?
-6luni (pag 929)

CAPITOL 1
1.Criteriul de diagnostic starea dintilor stalpi in cadrul clasificarii ACP ; R:
Clasa I =dinti stalpi ideali sau minim afectati (nu e necesar nici un tratament pregatitor);
Clasa II=dinti stalpi afectati moderat (necesita tratament preparator limitat in 1-2 sextante);
Clasa III=dinti stalpi afectati substantial (necesita tratament preparatory in 3 sextante);
Clasa IV=dinti stalpi afectati sever (necesita tratament preparator in 4-6 sextante). (pag. 22,23)
2.Clasificarea bolilor care se intalnesc mai frecvent in istoricul medical al pacientului; R: boli care
afecteaza metodele de tratament, planul de tratament, boli sistemice cu manifestari orale, posibili factori
de risc pentru medic si personalul auxiliary(ex.hepatita B) (pag. 6)
CAPITOL 5
1.4 indicatii ale amputarii radacinii ; R:
Carii severe;
Resorbtii interne /externe;
Fracturi orizontale / verticale ale radacinilor sau dintilor;
Pierdere vertical masiva de os care implica o radacina a unui M mandibular /2radacini ale unui M maxilar.
(pag.160)
2. 4 contraindicatii ale rezectiei apicale ;
R: pierdere excesiva a structurii de suport a radacinii;

Imposibilitatea tratamentului endodontic;

Daca structura restanta nu poate fi restaurata;
Daca structura restanta nu furnizeaza rezistenta adecvata impotriva fortelor masticatorii. (pag.161)
CAPITOL 6
1.Cum se face evaluarea endodontica? ;R: in examenul clinic intra si testele de vitalitate:electrice si
termice-la rece prin congelarea apei intr o carpula cu anestezic sau cu spray criogenic si la cald cu
gutaperca incalzita.Se examineaza de asemenea durerea la percutie,se recomanda examenul radiologic
pentru verificarea sensibilitatii camerei pulpare si a parodontiului apical.(pag.186)
2. 5 contraindicatii ale adaptarii ocluzale definitive ; R:
-cuspizii palatinali ai dintilor maxilari in contact cu cuspizii vestibulari ai dintilor mandibulari;
-ocluzie deschisa anterior;
-pacient cu dureri de ATM;
-pacient ale carui miscari ale ATM nu pot fi manipulate usor;
-inaintea tratamentului orthodontic/ortognatic. (pag.197)
CAPITOL 7
1.Avantaje si indicatii prag drept bizotat, R: grosime adecvata a marginilor restaurarii,permite
indepartarea smaltului nesustinut. Se indica la marginea V a coroanelor mixte MC cu colereta metalica.
(pag.220)
2.Scopul cerii de diagnostic , R: stabileste conturul optim si ocluzia viitorei proteze, se indica mai ales
cand ghidajul anterior si schema ocluzala vor fi modificate. (pag.248)
CAPITOL 13
1.Enumerati 5 factori care pot determina pierderea osului in jurul implantului, R: forma si marime
nepotrivita a implantului, instabilitatea lui initiala,pozitionarea inadecvata/numar inadecvat de implanturi,
forte ocluzale excesive, igiena orala precara. (pag.424-425)
2.Contraindicatii ale implanturilor, R: pacient cu boli acute,cronice,metabolice necontrolate;
motivatie necorespunzatoare a pacientului; graviditate,iradiere tumorala, lipsa de experienta a medicului.
(pag.383)
CAPITOL 14
1.Cu ce se realizeaza dezinfectia la amprentele din HIR? R: iodoform, compusi ai clorului ; nu se
recomanda glutaraldehida 2%,complexe fenolice,glutaraldehide fenolice. (pag.461)
2.Avantaje si dezavantaje polieteri , R: stabilitate dimensionala foarte buna,reproducere excelenta a
detaliilor campului protetic, timp de prize scurt,dispozitiv automat de malaxare;
Dezavantaje: imbibitie,rigiditate,timp de lucru scurt,gust amar. (pag.442)
CAPITOL 15
1.Din ce material se pot realiza coroanele provizorii si pe ce dinti se indica? , R: policarbonat, acetat de
celuloza, aluminiu, Sn-Ag, Ni-Cr.
Policarbonat pentru IC,C,PM; acetatul de celuloza pentru IC,C,PM,M ; aluminiu si Sn-Ag pentru dintii
posteriori, iar Ni-Cr mai ales pentru dintii de lapte, se poate indica si pentru PM,M definitive. (pag.474)
2.Proprietatile ideale ale materialului de cimentare provizorie, R: izolare fata de fluidele orale, consistenta
puternica,rezistenta, solubilitate scazuta, compatibilitate chimica cu polimerul, usurinta in indepartarea
excesului, timp de lucru sufficient si de prize scurt. (pag. 498)
CAPITOL 16
1.Care sunt responsabilitatile specific ale medicului stomatology fata de laboratorul de tehnica dentara? R:
sa furnizeze instructiuni scrise ,

sa trimita in laborator amprente ,modele si inregistrari ocluzale precise,

sa furnizeze informatii privind materialele preferate,culoarea,
sa dea aprobare scrisa ca tehnicianul sa si continue munca,
sa curate si sa dezinfecteze toate materialele ,
sa returneze protezele care nu se potrivesc. (pag. 509)
2. Precizati 2 responsabilitati ale tehnicianului, R: trebuie sa potriveasca umbra descrisa in instructiunile
scrise, trebuie sa il informeze pe medic dupa 2 zile de la primirea cazului daca il continua, sa trimita
proteza medicului in timp util. (pag. 510)
CAPITOL 17
1.Pindex:avantaje,dezavantaje si precautii ;
R: -bonturi mobilizabile,turnarea modelului fara problem;
-necesita echipament special;
-atentie pentru realizarea detaliilor. (pag.537)
2.Modele electrodepuse :avantaje,dezavantaje,recomandari, precautii ;
R: -rezistenta la abraziune buna;
-timp,necesita echipament special;
-coroane total metalice;
-ag necesita folosirea cianurii care e toxica, incompatibilitate cu majoritatea materialelor de amprenta.
(pag. 531)
CAPITOL 18
1.Care e dimensiunea ideala pentru grosimea filmului de ciment? ; R: 20-40 microni pentru fiecare perete.
(pag.557)
2.Care sunt factorii care reduc grosimea filmului de ciment ? ; R:
-contractia de polimerizare a materialului de amprenta redusa
-folosirea rasinilor sau modelelor electrodepuse;
-folosirea aliajelor cu rata de topire mare;
-expansiune redusa. (pag.558)
CAPITOL 19
1.Cum se clasifica sistemele de aliaje folosite pentru coroanele metalice si cele MC si 2 exemple din
fiecare categorie; R:
-aliaje inalt nobile :Au-Pt-Pd;Au-Pd;
-aliaje nobile:Pd-Ag;Pd-Ga;
-nepretioase:Ni-Cr;Co-Cr. (pag. 606-608)
1.De ce se face macheta completa pentru coroanele metalo-ceramice si apoi se indeparteaza ceara
corespunzatoare ceramicii? R: se face macheta conturului anatomic pentru a se obtine un schelet metalic
ce va sustine o grosime egala de ceramica, de 0,5mm. Nu trebuie sa existe un contur abrupt la nivelul
jonctiunii metalo-ceramice. (pagina 591)
CAPITOL 20
1.Clasificarea deformarilor crestei reziduale dupa Siebert; R:
-clasa I:pierdere in latime cu inaltimea crestei normal;
-clasa II: pierdere in inaltime cu latime normal;
-clasa III: pierdere si in latime si in inaltime. (pag.618)
2. Clasificarea corpurilor de punte si pe ce dinti se recomanda ? ; R:
-cu contact mucosal : sa (nu se recomanda), semisa (pe dinti anteriori,PM,unii M maxilari ),oval (IC max,
C,PM) ,conic (M fara cerinte de fizionomie );
-fara contact mucosal:sanitar (zona posterioara) ,modificat sanitar.

CAPITOL 21
1.Care sunt rolurile cresetelor care asigura reciprocitate?; R: plaseaza proteza la loc pe locul ei de insertie
si ajuta dintii stapi sa suporte fortele orizontale preluate de bratele flexibile. (pag.656)
2. In ce consta reciprocitatea ca proprietate a crosetelor?; R: Este o proprietate prin care fortele laterale
generate la trecerea crosetelor peste conturul dintelui sunt contrabalanste.(pagina 656)
CAPITOL 22
1.Din ce se poate fabrica canalul de turnare si care e cel mai recomandat? ; R:din ceara, plastic,metal ; cel
din ceara se recomanda pentru majoritatea modelelor pentru ca se topeste in acelasi timp cu macheta.
(pag. 680)
2.Proprietatile ideale ale materialului de tipar ? ; R:
-stabilitate chimica la temperature mari;
-rezistenta;
-expansiunea controlata;
-capacitate de a produce modele netede. (pag. 691)
CAPITOL 23
1.Atributele culorii in sistemul Munsell ? ; R: nuanta,saturatia,valoarea (luminozitatea sau obscuritatea
unei culori ) (pag.710)
2.Ce e coridorul bucal si de cine e influentat? ; R: e spatial intunecat care se formeaza intre suprafetele V
ale dintilor maxilari si obraz; e influentat de amplitudinea zambetului,forma arcadei maxilare, pozitia
suprafetelor V ale PM superiori, proeminenta C. (pag. 727)
CAPITOL 25
1.Care e principalul scop in recomandarea unei coroane total metalice si principalele riscuri? ; R: sa se
realizeze cea mai buna estetica, iar riscul principal e reducerea longevitatii ,datorita posibilitatii de
fracturare si adaptarea marginala inferioara comparativ cu o coroana MC. (pag. 795)
2.Ce utilizeaza sistemul Captek? ; R: 2 folii de metal impregnate cu ceara, adaptate pe model si arse;
prima formeaza un strat poros Au-Pt-Pd care se va impregna cu aur cand a doua folie e arsa. (pag. 794)
CAPITOL 26
5 avantaje ale rasinilor de legare ? ; R: inlocuire minima de structura dura dentara,
trauma pulpara minima, anestezia nu e obligatorie intotdeauna, preparare supragingivala, realizare
amprentei se realizeaza facil. (pag. 812)
2.Contraindicatii rasina de legare ; R: parafunctii, alergie la nichel,smalt compromis, dinti stalpi
compromisi. (pag. 812)
CAPITOL 27
1.Indicatii in selectarea FRC ; R: estetica, scaderea uzurii dintilor naturali antagonisti, fara metal,
preparare conservatoare a dintilor stalpi, folosirea unei tehnici de cimentare adeziva. (pag. 834)
2.Contraindicatii FRC ; R: inabilitatea de a mentine controlul fluidelor, pacienti cu parafunctii sau
consumatori de alcool, creasta edentate lunga. (pag.834)
CAPITOL 28
1.Cum se realizeaza conectorii rigizi si pentru ce se indica conectorul bucla (loop connector) ? ; R: se
realizeaza prin turnare,lipire sau sudare , iar conectorul bucla se indica in cazul pastrarii unei diasteme.
(pag.847)
2.Componentele unui conector nonrigid? ; R: matrice (componenta feminine) si patrice(component
masculine)

(pag.848)
CAPITOL 29
1.Secventa recomandata pentru finisarea restaurarilor ; R: marginea interna,suprafata interna, canalul de
turnare, contactele proximale,suprafata ocluzala,peretii axiali,marginile externe. (pag.871)
2.Scopurile finisarii ; R: limiteaza acumularea si retentia placii bacteriene,faciliteaza mentinerea sanatatii
tesuturilor periodontale. (pag870)
CAPITOL 30
1.O alternative a glazurarii ar fi ; R: lustruirea suprafetelor din portelan ale restaurarilor; ofera un mai
mare control al luciului suprafetei, ex: un luciu mai mare la nivel cervical si mai redus la nivel incizal este
posibil, in schimb in cazul glazurarii intreaga coroana e supusa la acelasi timp de temperature.
(pag.901)
2.Ce inseamna profilul de emergenta ?; R: cum iese dintele din gingie. (pag. 907)
CAPITOL 31
1.Ce cimenturi se indica pentru o coroana metalo-ceramica, dar pentru una MC cu margini din portelan? ;
R:pentru coroana MC se indica orice tip de ciment(FOZ,PCZ,glassionomer,glassionomer modificat cu
rasini,compozit etc), iar pentru cea MC cu margini din portelan se indica cimentul adeziv. (pag.916)
2.Caracterisiticile cimentului ideal ; R: timp de lucru lung, sa furnizeze o buna sigilare, sa nu fie toxic, sa
fie tixotrop, solubilitatea scazuta,proprietati mecanice bune, excesul sa fie indepartat cu usurinta. (pag.
914)
CAPITOL 32
1.Care e frecventa recomandata controalelor periodice in cazul pacientilor cu restaurari protetice si dati
un exemplu cand se recomanda controale mai frecvente ? ; R: se recomanda controale la cel putin 6 luni,
pentru ca exista posibilitatea aparitiei cariilor secundare sau dezvoltarea unei boli periodontale. Cei cu
proteze fixe extinse si cu boala periodontala necesita controale mai frecvente.(pag.929)
2. Cu ce sunt associate cariile radiculare si pe ce se bazeaza prevenirea acestora? ;R: sunt associate cu un
indice crescut de placa si nivel crescut de S.mutans in fluidul oral; prevenirea lor se bazeaza pe consilierea
dietei si tratament cu fluor. (pag.932)

Intrebari examen final protetica

Cap. 1
1. Care sunt cele 4 mari motive pentru care se poate prezenta un pacient la stomatolog?
- discomfort (durere, sensibilitate, tumefactie);
- afectarea functionalitatii (dificultate in masticate sau in vorbire);
- probleme sociale (halena fetida sau modificarea gustului);
- problem fizionomice (dinti fracturati sau cu restaurar defectuoase, coloratii). (Rosenstiel pg. 4)
2. Care este hartia de articulatie cea mai fiabila?
- cea pe suport de plastic, cu o grosime de 8-10 microni. (notite curs)
Cap. 2
1. Precizati minim 3 aspecte care sunt mai usor de determinat pe modelele diagnostic decat intraoral.
- dimensiunea ocluzo-cervicala a spatiilor edentate;
- daca modelele au fost montate in articulator se pot observa foarte bine miscarile limita ale mandibulei;
- alienierea si inclinarea dintilor stalpi, cat si orice miscare individuala a dintilor;
- modelele articulare permit o analiza detaliata a planului de ocluzie si a ocluziei;

- prepararea dintilor poate fi exersata pe modele;

- indepartarea partilor moi poate imbunantati vizibilitatea. (Rosenstiel pg. 42)
2. Care sunt aspectele de urmarit in alegerea portamprentei pt amprenta cu HIR?
- asigurarea retentiei prin aplicarea de adeziv, realizarea de perforatii sau taieturi la baza portamprentei;
- se alege cea mai mare portamprenta cu care pacientul se simte confortabil (o grosime mai mare a
materialuilui de amprenta HIR este mai putin susceptibila la imbibitie sau sinereza si astfel la modificari
dimensionale);
- materialul de amprenta trebuie sustiut pentru a evita distorsiunile, astfel incat portamprenta poate
necesita extindere spre posterior cu material thermoplastic. (Rosenstiel pg. 43)
Cap. 3
1. Ce spune legea lui Ante si care este aplicatia sa practica?
- suprafata radiculara a dintilor stalpi trebuie sa fie cel putin egala cu suprafata radiculara a dintilor care
sunt inlocuiti;
- este utila pentru evitarea suprasolicitarii excesive a dintilor stalpi, astfel incat sa nu se produca
mobilizarea lor si esecul lucrarii preotetice. (Rosenstiel pg. 92, 95)
Cap. 5
1. Care sunt mijloacele fizice utilizate in terapia initiala parodontala pentru controlul placii microbiene?
- periajul prin tehnica Bass cu ajutorul unei periute de dinti manuale sau mecanice;
- ata dentara;
- banda dentara;
- scobitori;
- panglica dentara;
- stimulatoare gingivale;
- periute interdentare;
- superfloss-ul. (Rosenstiel pg. 151)
2. Care sunt stadiile afectarii furcatiei radiculare?
- neafectata: pozitia normal a crestei ososase este la aprox 1,5 mm de jonctiunea smalt- cement;
- clasa I: pierdere verticala de os mai putin de 3 mm apical de jonciunea smalt- cement, aceasta fiind
vizibila radiologic;
- clasa II: pierdere vertical de os mai mare de 3 mm (vizibila Rx), dar fara implicarea grosimii totale a
furcatiei (nu se poate trece dintr-o parte in alta a furcatiei);
- clasa III: leziune orizontala dintr-o parte in alta (vizibila Rx), care este acoperita de gingie, dar permite
trecerea dintr-o parte in alta a instrumentului (sondei);
- clasa IV: pierdere orizontala de os care nu este acoperita de gingie. (Rosenstiel pg. 158)
Cap. 6
1. Care sunt principiile obligatorii de tratament la un pacient cu factori socio-economici limitanti ce
doreste o restaurare protetica fixa?
- asigurarea suportului posterior;
- controlul cariilor (atentie la pacientii cu carioactivitate crescuta);
- asigurarea stabilitatii parodontale (sa nu prezinte pungi osoase, rezorbtia osului sa fie doar orizontala).
(notite curs)
2. Care usnt obiectivele principale ale slefuirii selective?
- redistribuirea fortelor paralele cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor nefunctionale in

miscarile excentrice si crearea contactelor cuspid-fosa;

- eliminarea contactelor ocluzale deviate: RC sa coincida cu IM;
- imbunatatirea reliefului ocluzal uzat;
- corectarea crestelor marginale si a extruziilor pt imbunatatirea igienei dentare;
- corectarea dintilor prost aliniati prin slefuire selectiva. (Rosenstiel pg. 197)
Cap. 7
1. Care este limita ADA de adaptare marginala a unei coroane si care este limita superioara de
acceptabilitate in practica?
- ADA: 50-60 microni;
- in practica: max 100 microni. (notite curs)
2. Care sunt avantajele pragurilor supragingival si subgingival?
- supragingival: - prepararea si finisarea corecta fara lezarea tesutului gingival;
- igienizarea se face mai usor;
- acuratetea amprentarii;
- evaluarea clinica ulterioara a lucrarilor mai usoara.
- subgingival: - se va realiza in cazul prezentei de carii de colet, eroziuni cervicale sau restaurari
subgingivale;
- punctual de contact proximal extins cervical;
- retentive si rezistenta deficitara;
- sensibilitate cervicala;
- in cazul in care este indicata modificarea conturului axial ( ex: pt aplicarea unui croset);
- in cazul in care primeaza estetica. (Rosenstiel pg. 219)
Cap. 13
1. Care sunt indicatiile pentru implante la pacientul edentate partial?
- imposibilitatea de a purta o proteza partial mobilizabila;
- o bresa edentate lunga unde o proteza dentara fixa ar avea un prognostic limitat;
- numar si distributie nafavorabila a dintilor stalpi;
- edentatie unidentara ( necesita prepararea a cel putin doi dinti stalpi si astfel se pierde substanta dura
dentara);
- edentatie terminala ( lipsa stalpului distal). (Rosenstiel pg. 381)
2.Care este lungimea minima a unei creste edentate pentru a insera 3 implante cu diametrul de 4 mm?
- intre implante este necesar un spatiu de 3 mm;
- intre dinti si implant este necesar un spatiu de 1 mm;
- raspuns: 20 mm. (notite curs)
Cap. 14
1. Care sunt substantele astringent folosite pentru evictiunea gingivala si care dintre ele este
contraindicate pentru pacientii cardiaci? De ce?
- clorura de aluminiu;
- sulfatul de fier;
- sulfatul dublu de aluminiu si potasiu ( alaun );
- sulfatul de aluminiu;
- decongestionanti nazali sau oftalmici;
- epinefrina ( contraindicate pacientilor cardiaci, deoarece poate cauza cresterea ritmului cardiac, cresterea
fortei de contractie miocardica, tahipnee, HTA si anxietate). (notite curs)

2. Care sunt substantele indicate pentru dezinfectia amprentei cu silicon?

- glutaraldehida 2 % (imersie 10 minute);
- idofor (dilutie 1: 213);
- compusi de clor;
- complexe fenolice;
- glutaraldehida fenolica. (Rosenstiel pg. 461)
Cap. 15
1. Precizati care sunt materialele din care se realizeaza coroanele prefabricate si prezentati caracteristiceile
unuia dintre acestea.
- materiale: policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, argint- staniu, nichel- crom;
- coroanele prefabricate din policarbonat au aspectul cel mai natural. Cand sunt correct alese se aseamana
foarte mult cu restauraraile din portelan. Desi sunt disponibile intr-o si gura gama de vulori, acest lucru
poate fi oarecum modificat prin adaugarea liner-ului pe baza de rasina. Se folosesc pentru inlocuirea
incisivilor, caninilor si premolarilor. (Rosenstiel pg. 473-474)
2.Care sunt caracteristicile unui material ideal pentru restaurarile provizorii?
- manipulare usoara;
- biocaompatibilitate (netoxic, nonalergic, fara reactive de prize exoterma);
- stabilitate dimensional ape timpul prizei;
- usor de finisat si lustruit;
- rezistenta la abraziune;
- estetica buna, translucenta, stabilitate coloristica;
- inodor, sa nu irite pacientul;
- usor de preparat;
- compatibil cu cimentul provizoriu ales.
Cap.16
1. Care sunt indicatiile de care are nevoie un technician pentru realizarea unei lucrari protetice?
- descrierea generala a restaurarii;
- tipul materialeleor din care va fi realizata;
- schema ocluzala;
- design-ul conectorilor;
- design-ul corului de punte, inclusive materialul ce va veni in contact cu creasta edentate;
- forma componenetei metalice la restaurarile metalo-ceramice;
- informatii legate de alegerea culorii pentru componeneta fizionomica;
- design-ul propus pentru proteza partial mobilizabila ( daca este cazul);
- data urmatoarei programari a paceintului si stadiul in care trebuie sa se prezinte lucraraea. (Rosenstiel
pg. 512, 519)
2. Care este motivul principal al dezinfectiei amprentei in cabinetul stomatologic?
- impiedica infectarea personalului laboratorului de tehnica dentara. (notite curs)
Cap. 17
1. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul de lucru?
- sa reproduca toti dintii (atat cei preparati, cat si cei nepreparati);
- dintii nepreparati vecini bontului nu trebuie sa prezinte goluri;
- toate suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior, cat si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa corespuna cu arcada antagonista;
- taote partile moi importante trebuie sa fie reproduce corect ( forma si conturul crestelor edentate).

(Rosenstiel pg. 527- 528)

2. Care este cel mai mare dezavantaj al gipsului pt realizarea modelelor de lucru si cum poate fi diminuat?
- dezavantaj: rezistenta scazuta la abraziune;
- rezolvare: prin folosirea de agenti de intarire (silice coloidala), impregnarea suprafetelor bontului cu
cianoacrilat, adaugarea de guma arabica, hidroxid de calciu, adezivi dinindustria betoniera. (Rosenstiel
pg. 529)
Cap. 18
1. Care sunt dezavantajele zonelor de contact proximal largi? Dar a celor mici/ inguste?
- zonele de contact proximal largi determina dificultati in controlul placii dentare si impact alimentar care
produce discomfort si durere pacientului si poate produce chiar boli parodontale;
- punctele de contact foarte mci sunt instabile si pot determina alunecare. (Rosenstiel pg. 567)
2. Care sunt cele 2 planuri importante in pozitionarea suprafetelor ocluzale ale dintilor pentru realizarea
unei lucrari protetice functionale?
- curba lui Spee;
- curba lui Wilson. (Rosenstiel pg. 575)
Cap. 19
1. Care este distanta minima la care trebuie sa se afle stopurile ocluzale de jonctiunea dintre metal si
ceramica la o lucrare metalo-ceramica si de ce?
- la 1,5 mm, pe a preveni fractura ceramicii si distorsionarea metalului. (Rosenstiel pg. 591)
2. Precizati 4 avantaje ale aliajelor din titan.
- biocompatibilitate excelenta;
- rezistenta la coroziune;
- densitate mica;
- pret mai mic decat al aliajelor din aur;
- rezistenta mecanica mare;
- conductibilitate termica redusa. (Rosenstiel pg. 609)
Cap. 20
1. Care sunt variantele descries de relatie corp de punte-creasta edentate si in ce zona sunt recomandate
fiecare?
- cp suspendat- zona posterioara mandibulara;
- cp sa- nu e recomandat;
- cp punctiform- molari fara cerinte estetice;
- cp semisa- cerinte estetice crescute ( dd frontali, PM, M max);
- cp ovat- cerinte estetice foarte crescute ( fr max, PM max). (Rosenstiel pg. 626)
2. Care este cel mai esthetic corp de pnte si care sunt principalele lui avantaje si dezavantaje?
- cp ovat;
- dezavantaje: - necesita preparative chirurgicala a alveolei ( se indica, de preferat, imediat dupa
extractie);
- pretul de cost ridicat;
- necesita o creasta edentate fara defecte reziduale;
Avantaje: - fizionomie maxima ( apare ca si cand ar emerge din gingie);
- resistenta mecanica mare datorita geometriei convexe a fetei mucozale;
- nu este susceptibil la impact alimentar. (Rosenstiel pg. 629-630)

Cap. 21
1. Care sunt cazurile in care se indica o preoteza partial mobilizabila?
- numeroase spatii edentate ca urmare a cariilor, problemelor parodontale sau traumatismelor;
- defecte congenitale intraorale;
- pierderea integritatii gingivale;
- bresa edentate terminal ( lipsa dd distal). (Rosensteil pg. 650
2. Care este spatial minim vertical recomandat pentru folosirea conectorilor non-rigizi? (bara cu calareti,
magneti)
- 7-9 mm. (Rosensteil pg. 669)
Cap. 22
1. Clasificarea aliajelor de turnare dupa indicatii.
Tipul I- inlay-uri simple;
Tipul II- inlay-uri complexe;
Tipul III- coroane si proteze fixe;
Tipul IV- proteze partiale mobilizabile si pinledge. (Rosenstiel pg. 689)
2. Care sunt posibilele cauze ale pieselor de turnare rugoase?
- exces de surfactant;
- nerespectarea raportului apa/ pulbere;
- temperatura de ardere prea mare. (Rosenstiel pg. 702)
Cap. 23
1. Cre este cheia de culori cea mai folosita, cati dinti are aceasta si care este ordinea determinarii
cromatice cu ajutorul ei?
- Vitapan 3D-Master- 26 dinti;
-etape: - stralucirea/ luminozitatea;
- saturatia/ intensitatea;
-nuanta. (notite curs)
2. Care sunt variantele liniei surasului?
- inalta (11%)- sunt vizibili dintii frontali si 3-4 mm sau mai mult de gingie;
- medie (69%)- sunt vizibili 75-100% dintii maxilari superiori si 1-2 mm gingie;
- joasa (20%)- vizibilitate < 75% din frontalii maxilari superiori. (notite curs)
Cap. 24
1. Care sunt avantajele si dezavantajele marginilor labiale din ceramica la o lucrare protetica MC?
Avantaje: - estetica;
- indepartarea placii bacteriene de pe glantul ceramicii se face mai usor;
- biocompatibilitatea ceramicii cu tesutul gingival;
Dezavantaje : dificultati in tehnica de preparare. (Rosenstiel pg. 762)
2. Care sunt cauzele fracturii lucrarii MC in faza de biscuit?
- condensarea necorespunzatoare;
- uscarea rapida;
- izolarea deficitara;
- zone de ceramica nesustinuta de metal. (Rosenstiel pg 767)
Cap. 25

1. Descrieti succinct tehnologia Captek.

In sistemul Captek capa este formata din doua foite de ceara impregnate cu metal adaptate pe model si
apoi incalzite. Prima foita formeaza un strat poros Aur- Platina- Paladium care este impregnata cu 97%
aur in timp ce a doua foita se incalzeste. Avantajele sistemului sunt estetica excelenta si adaptarea
marginala foarte buna. (Rosenstiel, pg.794)
2. Care sunt tehnologiile utilizate pentru realizarea unor proteze fixe integral ceramice?
CAD/CAM, Empress 2, InCeram Zirconia (notite curs)
Cap. 26
1. Care sunt avantajele folosirii protezelor fixe adezive?
- conservarea structurii dure dentare;
- risc minim de trauma pulpara;
- anestezia nu este mereu necesara;
- preparatie supragingivala;
- amprentare usoara;
- preotezarea provizorie nu este mereu necesara;
- timp de lucru redus;
- costuri reduse;
- posibilitate de recimentare. (Rosenstiel pg. 812)
2. Care sunt indicatiile folosirii protezelor fixe adezive?
- inlocuirirea dintilor anteriori lipsa la copii si adolescent;
- bresa edentate scurta;
- dinti stalpi nerestaurati;
- inlocuirea unui singur dinte lipsa posterior;
- coroana clinica cu lungime mare;
- control foarte bun al fluidelor orale. (Rosenstiel pg. 812)
Cap. 27
1. Care sunt pacietii carora le containdicam o lucrare fixa din polimer ranforsat?
- imposibilitatea de a mentine controlul fluidelor orale;
- bresa edentate lunga;
- pacienti cu parafunctii;
- dintii antagonisti din portelan nelustruit (fara glant);
- consumatoriilor de alcool. (Rosenstiel pg. 834)
2. Care sunt indicatiile pentru lucrarea partiala fixa din polimer ranforsat?
- rezultate estetice bune;
- dorinta de lucrari protetice fara metal (in special pt pacientii cu alergii);
- conservarea structurii dure dentare a dintilor stalpi;
- reducerea fatetelor de abraziune pe dintii antagonisti;
- folosirea unei tehnici de cimentare adeziva. (Rosenstiel pg. 834)
Cap. 28
1. Care sunt variantele de conectori rigizi, in functie de tehnica de realizare?
- conectori turnati: modelati in ceara odata cu puntea, ansamblul fiind turnat impreuna si putand astfel sa
se deformeze;
- conectori lipiti: implica utilizarea unui alt aliaj cu temperature de topire mai mica decat a aliajului capei;

- conectori sudati: conexiunea este realizata prin topirea suprafetelor vecine sau cu ajutorul presarii.
(Rosenstiel pg. 843)
2. Cand sunt folositi conectorii nonrigizi?
- indicati atunci cand este imposibil de a realiza acelasi ax de insertie pentru toti dintii stalpi;
- la arcada mandibulara sunt indicati in cazul in care proteza partial fixa prezinta atat segment anterior si
posterior, deoarece in timpul miscarii de deschidere si inchidere, mandibular se misca mezio-lateral.
(Rosenstiel pg. 845)
Cap. 29
1. Cum se indeparteaza proeminentele (nodulii) de la nivelul marginii gingivale a lucrarilor protetice?
- sub atenta examinare la un microscop binocular sau la lupe foarte bune, cu ajutorul unor instrumente
rotative mici. (Rosenstiel pg. 871)
2. Care este grosimea necesara pentru filmul de ciment?
-o grosime uniforma de 25-35 microni. (Rosenstiel pg. 871)
Cap. 30
1. Care este secventa de examinare a lucrarii protetice finale intraoral?
- verificarea la nivelul punctelor de contact cu dintii vecini;
- verificarea la nivel marginal;
- vericarea stabilitatii puntii;
- verificarea ocluzala;
- verificarea functionalitatii. (notite curs)
2. Care este atitudinea terapeutica in cazul in care o punte basculeaza?
- se suspecteaza n primul rnd un contact nedorit ntre corpul de punte i creasta edentat. Acest contact
se poate pune n eviden printr-o amprentare cu material siliconic depus pe faa mucozal a corpului de punte .
Daca siliconul se perforeaz contactul nedorit se confirm i trebuie eliminat prin slefuire;
- dac bascularea nu a disprut nici dup aceast adaptare, unii autori recomand secionarea lucrrii cu un
disc diamantat, introducerea n cavitatea bucal a celor 2 segmente rezultate si solidarizarea acestora n poziie
corect cu un acrilat cu contractie de priz minim ( Duralay sau GC Pattern Resin) . Lucrarea pleac apoi n
laborator unda va fi sudat n noua poziie. (notite curs)

Cap. 31
1. Care sunt caracteristicile cimentului ideal?
- sa aib timp de lucru lung;
- sa furnizeze o bun sigdilare;
- sa nu fie toxic pentru pulpa;
- sa aiba proprietati mecanice bune;
- sa fie tixotrop;
- sa aiba o solubilitate redusa;
- sa fie usor de manipulat;
- excesul sa fie indepartat cu usuinta. ( notite curs )
2. Care sunt factorii implicate in alegerea cimentului?
- starea pulpei dintilor stalpi ( cimenturi cu toxicitate crescuta: FOZ, CIS, ce se vor evita in cazul in care
preparatia se apropie de camera pulpara a unui dinte stalp vital);
- retentia biomacanica a coroanei pe dintele stalp (cand retentia nu este adecvata se va folosi cel mai bun
ciment: ciment compozit sau GIMR);

- marimea fostelor care tind sa desprinda restaurarea (in caz de bruxism sau epilepsie: ciment compozit
sau GIMR);
- materialul din care este confectionata lucrarea (lucrarile integral ceramic se cimenteaza cu ciment
compozit). (notite curs)
Cap. 32
1. Cand se recheama pacientul dupa cimentarea finala si care sunt aspectele urmarite de medic?
- dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat;
- medicul trebuie sa verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare.;
- cimenturile radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat
pragul;
- daca un dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in
urmatoare saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute. (Rosenstiel
pg. 929)
2. Care sunt aspectele urmarite de medic la un pacient cu proteza partiala fixa pentru a evita aparitia
bolilor periodontale?
- cu atentie sporita se vor urmari: prezenta hemoragiei sulculare, implicarea furcatiei radiculare si
formarea tartrului, deoarece acestea sunt primele seme care a apar in cazul bolii periodontale. (Rosenstiel
pg. 932)

Ionita Stefania-Alina, grupa 18

Cap 1. 1.Care sunt motivele prezentarii la medical stomatolog? ( Rosenstiel, pg 4)
-confort(durere, sensibilitate, umflare)
-functionalitate(dificultate in masticatie)
-sociale(gust/miros neplacute)
-fizionomie(fracture, discolorari)
2.Ce informatii cuprinde istoricul dentar? (R., pg 7-8)
-istoricul parodontal
-istoricul restaurator
-istoricul endodontic
-istoricul orthodontic
-istoricul privind protezele mobilizabile
-istoricul privind interventiile chirurgicale orale
-istoricul radiologic
-istoricul disfunctiei ATM
Cap 2. 3.Care sunt diferentele dintre un articulator Arcon si unul non-Arcon?(R., pg 47)
La un articulator Arcon condilii sunt atasati la bratul inferior, iar fosa condilara la bratul
superior.La artic Arcon angulatia fosei este fixat in relatie cu planul ocluzal al modelului maxilar,
iar la non Arcon-in relatie cu planul ocluzal al modelului mandibular.
4.Ce elemente transfera arcul facial de transfer? (curs Dr Petre)
-inclinarea curbei incizale
-inclinarea sagitala
-miscarea de rotatie in balama, in vederea protezarii

-contactele ocluzale statice intre arcade(RC, IM)

Cap3. 5.Care sunt indicatiile protezei partiale mobilizabile?( R., pg 99)
-cand este necesar suport vertical al crestei edentate
-cand este necesara rezistenta la fortele laterale de la dintii contralaterali si tesuturile moi
-pierdere considerabila de os in zona anterioara unde o proteza fixa nu realizeaza o estetica acceptabila
6.Care sunt procedurile de tratament in cazul bolii parodontale?(R., pg 101)
-inlocuirea restaurarilor defectuoase
-indepartarea leziunilor carioase
-reconturarea coroanelor supraconturate
-igiena orala adecvata
Cap 5. 7.Care sunt componentele gingiei?(R., pg 145)
-gingia libera: de la suprafata pana la insertia epiteliala
-gingia atasata: de la ins epiteliala pana la jonctiunea muco-gingivala
-papila interdentara:proiectii triunghiulare intre dintii adiacenti; este alcatuita din componentele
bucala si lingual separate printr-un col
8.Care este terapia initiala in tratamentul periodontal?(R., pg 150)
-controlul placii microbiene(periaj, floss)
-detartraj si lustruire(polish)
-corectarea restaurarilor defectuoase
-planare radiculara
-extractii dentare strategice(de necesitate)
-stabilizarea dintilor mobili
-alinierea dintilor malpozitionati
Cap 6. 9.Care sunt materialele folosite pentru restaurarile coronare in vederea acoperirii cu o
coroana?(R., pg 178)
-amalgam
-glassionomer
-rasina compozita
-aur(coroana turnata)
10.Cat trebuie sa fie latimea gingiei la nivelul unui dinte ce va primi o coroana care se extinde
subgingival?
5 mm gingie keratinizata dintre care cel putin 3 mm gingie atasata.
Cap 7. 11.Care sunt avantajele pragului supragingival? ( R., pg 217)
-finisare usoara fara traumatizarea tesuturilor moi
-igienizare facila
-amprentare mai usoara
-restaurarea poate fi evaluata
12.Care sunt factorii care asigura retentia unei proteze dentare fixe?(R., pg 226)
-fortele de desprindere a protezei
-geometria preparatiei
-rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
-materialul de cimentare
-grosimea filmului de ciment
Cap 13. 13.Care sunt dimensiunile ideale ale osului pentru plasarea unui implant?(R., pg 385)
10 mm os vertical si 6 mm os orizontal
14.Dupa cat timp se face dezvelirea implantului la implanturile in 2 etape? (R., pg 396)

Dupa: -6 luni la maxilar

-3 luni zona anterioara a mandibulei
-4 luni zona posterioara a mandibulei
Cap 14. 15.Care este grosimea lingurii individuale pentru a asigura o rigiditate adecvata?(R., pg
447)
2-3 mm.
16.Care sunt materialele folosite la dezinfectia amprentelor? (R., pg 461)
-glutaraldehida 2% timp de 10 min
-iodofori( dilutie 1:213)
-tablete de clor
-fenoli complecsi
-glutaraldehide fenolice
Cap 15. 17. Care sunt cerintele biologice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie?(
R., pg 467)
-protectie pulpara
-mentinerea sanatatii parodontale
-compatibilitate ocluzala
-mentinerea pozitiei dintelui
-protectie impotriva fracturii
18.Care sunt materialele folosite la confectionarea unei proteze provizorii?( R., pg 478)
-polimetil metacrilat
-poli R metacrilat
-compozit cu microumplutura
-rasina fotopolimeerizabila
Cap 16. 19.Ce informatii trebuie sa contina instructiunile medicului catre technician? (R., pg 509)
-instructiunile scrise trebuie sa cuprinda detalii despre restaurarea pe care o are de facut,
materialele folosite, sa fie scrise clar si citet.Medicul trebuie sa pastreze o copie dupa aceste
instructiuni , acestea putand fi cerute de catre lege.
20.Enumerati 4 dintre responsabilitatile tehnicianului catre medicul stomatology. (R., pg 509)
-sa respecte instructiunile medicului
-sa inapoieze modelele medicului pt a fi montate daca sunt dubii privind acuratetea muscaturii
-sa realizeze culoarea ceruta de catre medic
-sa anunte medicul in maxim 2 zile lucratoare daca nu poate incepe lucrul
-sa respecte timpul stabilit de catre medic
-sa respecte regulile de dezinfectie standard
-sa informeze medicul despre materialele pe care le are si sa discute impreuna despre eventuale
ajustari
-sa dezinfecteze tot ce primeste de la medic:amprente, inreg ocluzale, proteze conform
standardelor
Cap 17. 21.Care sunt caracteristicile cruciale ale modelului cu bonturi sectionate si cine le
indeplineste?(R., pg 528)
Gipsul indeplineste cele 2 caracteristici esentiale: acuratete dimensionala si rezistenta la abraziune.
22.Care sunt materialele pentru bonturi(DIE) (R., pg 531)
-gips cls a 4a
-gips cls a 5a
-rasina epoxy

-electrodepunere cu argint/cupru
Cap 18. 23.Care este dimensiunea ideala a spatiului pentru ciment?( R., pg 557)
20-40 microni pentru fiecare perete
24.Care sunt factorii care ajuta la reducerea spatiului pentru ciment?(R., pg 558)
-contractia termica si de polimerizare redusa a materialului de amprenta
-bonturi din acrilat sau realizate prin electrodepunere
-aliaje cu puncte de topire inalte
-expansiune redusa a masei de ambalat
Cap 19. 25.Care sunt aliajele inalt nobile si ce contine acestea? (R., pg 606)
-3 sisteme:-Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
-contin minim60% metale nobile dintre care cel putin 40% aur
26.Unde se plaseaza stopurile ocluzale la o coroana metalo-ceramica?(R., pg 591)
-atat pe portelan cat si pe metal, la cel putin 1.5 mm distanta de jonctiunea M-C pt a preveni
fractura ceramicii datorita deformarii metalului
Cap 20. 27.Caracteristicile mecanice ale unei punti de success(R., pg 617)
-rigiditate(rezistenta la deformare)
-conectori puternici(prevenirea fracturii)
-punte metaloc-ceramica(rezistenta la fractura a ceramicii)
28.Puntile metalo-ceramice:avantaje, dezavantaje, indicatii, contraindicatii(R., pg 641)
Av: compatibilitate, estetica
Dezav: greu de realizat daca dintele stalp nu este acoperit cu o coroana metalo-ceramica
Ind:majoritatea situatiilor
CI:edentatii mari cu stress crescut
Cap 21. 29.Care sunt rolurile paralelografului?(R., pg 650)
-evaluarea alinierii axelor lungi ale dintilor stalpi pt PPM
-determinarea caii optime de plasare si indepartare a protezei
-evaluarea undercut-urilor si influenta lor asupra dintilor stalpi
30.Care sunt componentele protezei partiale scheletate? (R., pg 654)
conectori principali (majori) ;
- conectori secundari (minori) ;
- mijloace de meninere , sprijin i stabilizare ;
- eile i dinii artificiali.
Cap 22. 31.Care sunt rolurile canalului principal de turnare(sprue)? (R., pg 682)
-sa permita curgerea cerii topite din bila de contractie(mold)
-sa permita curgerea metalului fara turbulente spre bila de contractie
-metalul sa ramana topit mai mult timp decat cel care a umplut bila
32.Care sunt cauzele expansiunii inadecvate sau excesive a turnaturii? (R., pg 703)
-raport necorespunzator apa/pulbere
-timp de mixare necoresounzator
-temperatura de topire necorespunzatoare
Cap 23. 33.Care sunt caracteristicile dintilor feminini?(curs Estetica-Dr Drafta)
-forma arcadei rotunjita
-marginile incizale rotunjite
-incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali

-incisivi laterali si canini mici

-caninii ascutiti
34.Care sunt cauzele cresterii in volum a gingiei?(curs Estetica-Dr Drafta)
-hipertrofii inflamatorii
-hiperplazii medicamentoase(fenitoina, nifedipin)
-tumori benigne si maligne
-hiperplazii gingivale pubertale sau de sarcina
-hiperplazii gingivale idiopatice(elephantiasis gingival)
Cap 25. 35.Prin ce mecanisme si poate creste rezistenta ceramicii?(R., pg 775)
-ramforsare cu o faza cristalina
-mecanism chimic(inlocuirea ionilor mici cu ioni mai mari)
-transformare indusa de stress
36.Descrieti tehnica de realizare a unei coroane ceramice in sistemul CEREC.(R., pg 790)
-prepararea dintelui este aceeasi ca la orice coroana ceramic
-aplicarea pudrei de opac pe preparatie
-amprenta optica
-identificarea si marcarea marginilor si contururilor pe calculator
-inserarea blocului de ceramica(20 min)
-verificare in cavit bucala, gravare, silanizare, cimentare
Cap 26. 37.Enumerati 4 avantaje ale puntilor adezive(R., pg 812)
-indepartare minima de tesut dentar
-trauma pulpara minima
-nu e necesara anestezia
-preparatie supragingvala
-amprentare facila
-nu e necesara protezarea provizorie
-timp de lucru scurt
-pret de cost scazut
-rebonding posibil
38.Enumerati 4 dezavantaje ale puntilor adezive(R., pg 812)
-longevitate redusa
-sunt necesare modificari in smalt
-corectarea spatiului e dificila
-necesita o aliniere buna a dintilor stalpi
-estetica e compromisa pe dintii posteriori
Cap 27. 39.Enumerati 4 indicatii ale protezelor partiale fixe ramforsate cu fibra(R., pg 834)
-estetica optima
-nu contine metal
-preparatie conservative a dintilor stalpi
-tehnica de cimentare adeziva
-abraziune redusa a dintilor antagonisti
40.Enumerati 4 contraindicatii ale protezelor partiale fixe ramforsate cu fibra(R., pg 834)
-controlul dificil al fluidelor
-edentatie mare
-parafunctii
-abuz de alcool
-anatgonisti din ceramica neglazurata

Cap 28. 41.Din ce sunt alcatuiti conectorii non rigizi?( R., pg 848)
-matrice:plasata pe fata distala a elementului de agregare
-patrice: atasata corpului de punte
42.Cand se foloseste conectorul non rigid tip bucla?( R., pg 847)
-in cazul refacerii unei diasteme printr-o proteza dentara fixa; bucla e situata pe fata linguala a
protezei, aceasta unind elementele de agregare si/sau puntea
Cap 29. 43.Care sunt obiectivele finisarii suprafetei ocluzale si cu ce se verifica contactele
ocluzale?(R., pg 870)
-finisare minima pt a obtine contacte stabile
-trebuie sa asigure stabilitate si sa permita efectuarea tuturor miscarilor functionale
-vf contactelor :banda Mylar
44.Care sunt obiectivele finisarii suprafetelor interne a restaurarii?(R., pg 871)
-sa nu existe contact intre fata interna a restaurarii si bontul de pe model
-realizarea unui spatiu de 25-35 microni pt ciment
-identificarea contactelor si indepartarea lor daca exista
Cap 30. 45.Care sunt etapele verificarii si adaptarii lucrarii protetica in cavitatea bucala?(curs Dr
Drafta)
-contactele proximale
-adaptarea marginala
-stabilitatea
-ocluzia
-functionalitatea:masticatorie, fonatorie,estetica
46.Ce se verifica la indepartarea lucrarii de pe model?(curs Dr Drafta)
-calitatea tehnica a lucrarii
-existenta spatiului pt papilla interdentara intre 2 coroane alaturate
-adaptarea marginala in cazul in care modelul are bonturi mobile
-zona conectorilor
Cap 31. 47.De ce se recomanda cimentarea provizorie?(curs Dr Drafta)
-evaluarea masticatiei
-evaluarea esteticii
-evaluarea adaptarii marginale
-evaluarea retentiei
-evaluarea fonatiei
48.Care sunt cimenturile pt cimentarea definitiva?(curs Dr Drafta)
-ciment fosfat de zinc
-ciment policarboxilat
-ciment glassionomer
-ciment glassionomer modificat cu rasina
-ciment compomer
-ciment compozit
Cap 32. 49.Dupa cat timp se face controlul postcimentare si ce se verifica atunci?(R., pg 928)
-dupa 10 zile
-verificare: sa nu existe resturi de ciment in santul gingival, toate aspectele ocluziei sa ramana
satisfacatoare, sa nu existe fremitus
50.Care este tratamentul cariilor radiculare la dintii cu proteze dentare fixe?(R., pg 932)

-preventiv:dieta, fluorizari
-curativ: restaurari cervicale din glassionomer sau amalgam care inconjoara periferia lucrarii
protetice

Protetica
Capitolul 02- DIAGNOSTIC CASTS AND RELATED PROCEDURES
1 Care este diferenta dintre articulatorul ARCON si cel NON-ARCON? Care sunt avantajele
utilizarii articulatorului ARCON?
ARCON -suprafata de ghidaj (tuberculul articular) este solidara cu modelul maxilar (bratul
superior al articulat.), iar condilii articulari solidari cu modelul mandibular (bratul inferior al
articulatorului) fata de NON ARCON care este invers.
Avantajele ARCON-ului: *panta condiliana solidara cu modelul maxilar, ceea ce inseamna ca
unghiul relativ nu se schimba, oricare ar fi pozitia maxilarului.Aceasta duce la programarea unei
pante condiliene egale cu cea reala, chiar daca inregistrarea de propulsie se face fara contacte d-d;
*bratul superior detasabil ceea ce usureaza lucrul tehnicianului.
2.Indicatii amprenta cu alginat:
-amprente anatomice (modele documentare)
-amprente preliminare (ed. total si partial)
-amprente pentru antagonisti
-amprente functionale (doar proteza partial acrilica)
-amprente in ortodontie
-amprenta combinata (HR +HIR)
Capitolul 06 - MOUTH PREPARATION
1.Cum se examineaza vitalitatea unui dinte?
Se stimuleaza electric cu tester pulpar, cu ice pen(umplerea unei fiole de anestezic cu apa, apoi
racirea acesteia), spray cryogenic cu aerosoli sau gutta-percha incalzisa(arsa)
2.Materiale de obturatie: avantaje, dezavantaje, indicatii, precautii.
AMALGAM
CIS

rezistenta
condensare
toate restaurarile
Durata de viata
coroziune

matrice
adaptata

rapiditate
rezistenta<amalgam leziuni<amalgam control
Adeziune buna
sensibilitate la umiditate

umiditate
Biocompatibil
Elibereaza F
COMPOZIT

priza rapida contractie

dinti anteriori control umiditate
Usor de utilizat
dilatare termica
leziuni mai <
Bonding
dilatare ulterioara

INCRUSTATIE AUR rezistenta >

2 sedinte

leziuni >

aliniere corecta

Fabricata in lab
necesita restaurare
Provizorie

pinuri

Capitolul 03 TREATMENT PLANNING

1.Indicatii proteza dentara partial mobilizabila:
-cand avem pierdere osoasa mare in regiuni anterioare, vizibile si proteza dentara fixa ar fi neacceptata
-in locurile in care este nevoie de sprijin vertical pe creasta edentate(ex.lipsa dinte stalp distal)
-unde e nevoie de rezistenta la miscarea de lateralitate din partea dintilor contraleterali si a tesuturilor moi
(asigurarea stabilitatii unui spatiu mare edentate)
2.Legea lui Ante: nu e indicat sa se utilizeze o proteza fixa dentara cand suprafata radiculara a dintilor
stalpi este < suprafata radiculara a dintilor care vor fi inlocuiti (ca si putere)
Capitolul 05 PERIODONTAL CONSIDERATIONS
1.Care sunt partile component ale gingiei?
Gingia=margine gingivala libera (de la portiunea cea mai apropiata de coroana, la insertia epiteliala pe
dinte ) + gingia atasata(de la nivelul insertiei epiteliale la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara) +
papilla interdentara (proiectia triunghiulara gingivala care umple spatial dintre 2 dinti vecini si care este
formata dintr-o component bucala si una lingual, separate de o concavitate centrala).
2.Ce este periodontiul?
Periodontiul=totalitatea tesuturilor care asigura legarea dintilor de procesele alveolare
maxilare/mandibulare (ligament periodontal + os alveolar+ gingie+ cement radicular)
Capitolul 07- PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION
1 Care sunt cauzele lezarii dintelui in timpul prepararii?
-temperatura (caldura generate de frecarea instrumentarului rotativ cu suprafata dintelui, datorata
presiunii exaggerate, vitezei de rotatie, formei si a granulatiei necorespunzatoare, neutilizarea
apei)
-actiunea chimica a anumitor material (rasini, solvent, agenti de cimentare), ce pot provoca
afectarea pulpara
-actiunea bacteriana (bacteria care afecteaza pulpa sub o restaurare, din cauza neindepartarii
complete a dentinei alterate sau din cauza microscurgerilor)
2

Avantajele pragului supragingival :

-usurinta, exactitate in toate fazele de lucru
-conservare structurii dentare
-controlul vitalitatii dupa protezare
-igienizare facila
-amprentare facila
-protectie parodontala
Capitolul 23- DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND
ESTHETICS
1 Ce este coridorul bucal?
Spatiul dintre obraji si dinti intr-un zambet si se refera la spatial/latimea dintre dentitiei si
deschiderea gurii in timpul unui zambet
2.Ce este arcul zambetului?
Curbura marginii incizale ale dintilor maxilari si curbura buzei inferioare.

Capitolul 14- TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING

1 Care sunt cele 3 bai folosite in amprentarea cu hidrocoloizi reversibili?
-baie de lichefiere (100 grade C) ptr materialul chitos si ptr cel vascos (injectat)
-baie de depozitare(60 grade C) ptr mentinerea materialelor lichide
-baie ptr reducerea temperaturii materialului chitos (40 grade C)
2.Proprietati siliconi de condensare :
-hidrofobe
-stab. dimens. bun (nu pierd ap prin sinerez)
-modul elasticitate val. max. la 15 min
-s. condens degaj H2
-rezist. la traciune
-nu au efect toxic local
-timp de lucru 3-5min
-timp de priz 6-8 min(include timpul de lucru)
Capitolul 15-INTERIM FIXED RESTORATIONS
1.Caracteristicile unui material de restaurare provizorie ideal
-usor de utilizat (timp de lucru, usor de aplicat, timp de priza)
-biocompatibil (nonalergic, neiritant, netoxic)
-stabilitate dimensional
-usor de prelucrat
-rezistent la abraziune si la solicitari
-fizionomic :stabilitate coloristica, translucid
2.Caracteristici materiall de cimentare provizorie :
-sigileaza impotriva fluidelor orale;
-rezistent la solicitari
-solubilitate <
-compatibil chimic cu polimerul
-timp de lucru si de priza bune
-usor de eliminate excesul
Capitolul 27- FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES
1.Indicatii ptr alegerea protezelor din fibrele polimerice armate :
-nevoie de a crea o restaurare fizionomica care sa se opuna dintilor plasati /inclusi intr-o proteza partial
mobilizabila sau o dantura complete
-nevoia de a inlatura uzura opusa dentitiei natural
-folosirea unei preparatii intracoronare conservative pe dintii stalpi
-crearea unei proteze metalice si neceramice
-inlocuirea rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa provizorie
2

Contraindicatii :
-deschidere >(2 sau mai multe corpuri de punte)
-pacienti cu parafunctii
-neputinta de a mentine controlul fluidelor(gingivite acute sau cornice sau cu margini
gingivale plasate adanc in sulcus)
-pacienti care consuma bauturi alcoolice
-pacienti cu proteze mobilizabile partial metalice

Capitolul 16 - COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY

1

Care sunt responsabilitatile medicului dentist?

Este responsabil ptr tot tratamentul oferit. Plasarea unor responsabilitati personalului
auxiliary este posibila doar daca ii sunt oferite toate informatiile necesare ptr a oferi
servicii de inalta calitate.

Ce probleme intalneste cel mai des tehnicianul?

-reducerea inadecvata a dintelui
-margini neclare
-modele articulate incorrect
-comunicare inexacta a culorii

Capitolul 17- DEFINITIVE CASTS AND DIES

1 Caracteristici model :
-reproducerea suprafetelor dentare, atat a celor preparate cat si a celor nepreparate
-dinti nepreparati imediat adiacenti preparatiilor
-toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si toate suprafetele ocluzale ale dintilor
nepreparati trebuie sa permita articularea cu modelul antagonist
-toate structurile moi importante trebuie reproduse pe model, inclusiv toate spatiile orientate si
puntile incluse in proteze
2

Care sunt cele 2 caracteristici cruciale ale materialulul de model/machete?

-stabilitate dimensional si acuratete
-rezistenta la abraziune

Capitolul 18 - WAX PATTERNS

1 Care este secventa de ceruire recomandata pe dintii posterior?
-suprafete interne;
-indepartare si evaluare
-suprafete proximale
-suprafete axiale
-suprafete ocluzale
Finisare margini
2

Daca se utilizeaza o fateta ceramic, cat se reduce din grosime ptr a face loc ceramicii sa patrunda
in structura metalica?
1mm

Capitolul 22 INVESTING AND CASTING

1 Cum trebuie sa fie un material pentru a putea fi utilizat in cavitatea bucala?
-biocompatibil
-sa fie manevrat in conditii de siguranta in cabinet sau laborator
2

Ce este expansiunea hidroscopica?

Dilatarea materialului cauzata de absorbtia apei
Capitolul 28 CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES

Capitolul 20 PONTIC DESIGN

1 Care este cauza principala a iritatiei crestei?
Toxinele eliberate de placa bacteriana care se acumuleaza intre suprafata gingivala si creasta
restanta, cauzand inflamatia tesutului
2

De ce depinde succesul pe termen lung al unei punti?

-alegerea unui model care sa ofere un control usor al placii bacteriene prin minimizarea
contactului cu tesutul
-se allege un model care sa combine intretinerea usoara cu aspectul natural si care sa aibe
proprietati mecanice adecvate
Capitolul 24 METAL CERAMIC RESTORATIONS
1 Instrumente folosite ptr determinarea culorii:
-alegerea culorii ptr materialele dentare restauratorii se face, in general, prin potrivirea cu o mostra
de culoare. In industrie, se folosesc instrumente electronicii, ptr stabilirea culorii:
spectrofotometru, spectroradiometru, colorimetru.
Capitolul 25 - ALL CERAMIC RESTORATIONS
1.Procedura de fabricatie Cerec System:
-preparatia dintelui urmeaza liniile de ghidaj ptr total ceramic
-se inveleste preparartia cu nuanta de opac
-se scaneaza cu scanner optic preparatia, punand aparul foto cu obiectivul direct pe restauratie. Se
salveaza cea mai buna imagine.
-se identifica si se marcheaza conturul si marginea pe PC
-se insera/allege nuanta ceramicii
-timp de fabricare =20 min
-se verifica restauratia in gura pacientului , se finiseaza si se lustruieste
-se cimenteaza
2. Tehnica de fabricatie EMPRESS 2
-se ceruieste restauratia spre conturul final, se scurge si se toarna aur conventional pe model
-se incalzeste la 800 grade C
-se insera un lingou de ceramic si alumina in vas, apoi se aseaza materialul refractor in cuptorul de presare
-incalzire la 1165 grade C; ceramic lichida se adapteaza la forma convenita, sub aspiratie
-dupa presare, se protejeaza (acopera) restauratia de particulele abrasive de aer si se aplica in matrita.
Estetica poate fi imbunatatita prin aplicarea stratului de smalt din masina de portelan.
Capitolul 13 -IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES
1 Una dintre complicatiile principale ale tratamentului pe implanturi dentare este pierderea osoasa.
Care este pierderea osoasa care sa ingrijoreze medicul stomatolog?
Peste 0,2mm
2 Factorii asociati pierderii osoase prin tratamentul pe implanturi:
-marimea si forma nepotrivite
-numar neadecvat de implanturi sau pozitionare eronata
-instabilitate initial a implanturilor
-faza de vindecare compromisa
-fixare proasta a protezei
-forte ocluzale excessive
-deficit de dinti stalpi
-ingiena orala precara
-influenta sistemica (tutun, diabet)

Capitolul 29 - FINISHING THE CAST RESTORATION

1 Care este spatial necesar cimentului, pentru a se putea extinde complet intre tesut si restauratie
25-35 u.
2

Care este scopul reducerii ocluzale?

Contactele ocluzale sunt refacute in pozitii statice si dinamice fata de arcada antagonista. Nu
este nevoie de o reducere masiva in metal. Structura ocluzala trebuie sa asigure stabilitate si sa
satisfaca functionalitatea.
Capitolul 30 - EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING
1 Cum se finiseaza marginile/pragurile subgingivale? Dar cele supragingivale?
Nu se pot finisa in cavitatea bucala cele subgingivale, ci doar pe model. Cele
supragingivale se finiseaza in cavitatea bucala a pacientului, cu pietre si discuri rotative.
2

Care este ordinea de evaluare, in cavitatea bucala, a restauratiei protetice?

-contacte proximale
-integritatea marginii/pragului
-stabilitate
-ocluzie
Capitolul 31- LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES
1 Avantaje , dezavantaje, precautii Glass Ionomer
Glass Ionomer :transluciditate(avantaj), solubilitate + scurgere(dezavantaje) , controlul
umiditatii (precautii)
2

Avantaje, dezavantaje, precautii ZOE:

ZOE : biocompatibil (avantaj), rezistenta scazuta(dezavantaj), restauratii retentive
(precautii)
Capitolul 21 - RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES
1 Cum se pot ancora protezele scheletate?
Se pot ancora de dintii restanti in 2 moduri:
-sisteme speciale(capse, culise, telescoape), atasate de coroane de invelis
aplicate pe dintii restanti
-crosete turnate in laborator
2

Avantaje si dezavantaje ale atasamentelor intracoronare

Avantaje: distribuie fortele ocluzale in axul lung al dintelui si se pot igieniza
facil
Dezantaje: prepararea dintelui stalp cu sacrificiu mare de substanta dura.

Capitolul 32 - POSTOPERATIVE CARE

1 Care sunt lucrurile de care trebuie sa tina cont un medic, cand pacientul reclama o
durere?
-localizare, caracter, severitate(intensitate), timpul de aparitie, modul de
aparitie(treptat,brusc, sub un anumit stimul)
Totodata, factorii care grabesc , care calmeaza sau modifica durerea ar trebui luati
in calcul

Cu ce se asociaza cariile radacinii?

-placa bacteriana
-nr mare de Streptoccocus Mutans
-xerostomie
-conditii socio-economice
-dieta
-igiena orala

Cap.1 History taking and clinical examination

1.Care sunt afectiunile stistemice cu manifestari orale?
1:a)in caz de diabet,menopauza,sarcina sau utilizarea medicamentelor anticonvulsivante poate fi afectat
parodontiul
b)in caz de reflux gastroesofagian, bulimie, anorexie, prin regurgitarea acidului gastric apar eroziuni pe
fetele palatinale ale dintilor.
c)utilizarea anumitor medicamente poate genera efecte adverse care mimeaza diferite afectiuni ale ATM
sau reduc fluxul salivar determinand xerostomie
(pag.6)
2.Ce cuprinde ciclul 1 de examinare dentoparodontala?
2.Se examineaza -dintii prezenti, extopici, supranumerari sau inclusi si se noteaza cu c dintii absenti
-aspectul general al parodontiului marginal:gradul de inflamatie gingivala,gingivoragie la palpare sau
spontata,depozitele de PB,prezenta tartrului
-prezenta mobilitatii dentare:in directie axiala:mobilitate fiziologica~0,2 mm
In directie orizontala:Gr0:mobilitate fiziologica, nu se percepe clinic
Gr1:mobilitate mai mica de 1 mm
Gr2:mobilitate mai mare de 1 mm
Gr.3:mobilitate orizontala mare de 1 mm&
mobilitate
verticala
-prezenta pungilor si retractiilor gingivale
-afectarea furcatiei
(notite curs)
Cap.2 Diagnostic casts and related procedures
1.Cum se indeparteaza lamprenta din alginate din cavitatea bucala si restul etapelor pana tla trimitere in
laborator pentru turnare:
1.Pentru indepartarea amprentei se elimina succiunea si adeziunea prin indepartarea vestibulului bucal si
se sufla cu spray-ul de aer.
Se scoate amprenta cat mai repede astfel alginatul sta cat mai putin sub presiune, si deformarea amprentei
va fi mai mica.
Dupa indepartarea amprentei se verifica pacientul, daca exista fragmente ramase in cavitatea bucala.
Se spala amprenta cu jet de apa si se presara cu pulbere de gips pentru a indeparta saliva,mucusul si
pentru a neutraliza sarurile acidului alginic.Se lasa 15-20 de secunde si se spala.
Dezinfectarea se face prin pulverizare cu spray cu iodofori sau compusii clorului, se plaseaza intr-o punga
de placstic ermetic inchisa in jur de 10 minute.
Se scoate din punga, se spala si se trimite in laborator intr-o punga de plastic.
Turnarea modelului se face in maxim 15 minute.

(Pag.44+notite curs)
2.Ce determinari sunt necesare pentru montarea modellelor intr0un articulator semiadaptabil?
2.
A Prin utilizarea arcului facial de transfer se transfera pozitia maxilarului fata de axa balama
terminal.Se determina si se transfera orientarea spatiala a modelului maxilar, cu orizontala care
seamana cu orizontala pacientului si orientarea sagitala a modelului care trenuie sa corespunda cu
cea pacientului.
B Stabilirea unui raport maxilomandibular:inregistrarea ocluziei IM/RC-se transfera pozitia
mandibulei fata de maxilar.
C Inregistrarea miscari de propulsie:miscare avansata a mandibulei de 6 mm-se transfera panta
condiliana
D Se inregistreaza miscarea de lateralite dreapta/stanga pentru programarea unghiului Benett si
translatiei laterale.
( Notite curs)
Cap.3Treatment Planning
1.Consecintele neprotezari unei brese edentate dupa extractia unui dinte:
1. 1.inclinarea dintilor vecini spre spatial edentate
2.migrarea verticala a antagonistilor
3.retractie gingivala in jurul dintilor migrati si inclinati
4.dispar punctele de contact
5.rezorbtie osoasa in jurul dintilos care migreaza
6.trauma ocluzala
(notite curs+pag.88,89)
2.Reguli generale de tratament prin punti sau coronae
2.
A Controlul cariei dentare la pacient inainte de tratamentul protetic.Nu se fac lucrari la pacienti
cu carioactivitate intensa daca nu se indeparteaza factorul declansator.
B Asigurarea unui support posterior inainte de realizarea restaurarilor in zona anterioara pentru
ca fortele masticatorii in zonele laterale sunt mai mari decat in zona frontala.
C Stabilitatea parodontala:Dintii trebuie sa fie stabili din punct de vedere parodontal:sa nu existe
pungi osoase mai mari de 3 mm.In jurul implantului sa nu exista pungi periimplantare mai
adanci de 5mm.
Sa nu exista mobilitate patologica .Se pot face lucrari pe dinti mobile daca aceasta mobilitate
este concordanta cu vasta pacientului si starea lui generela.
( Notite curs)
Cap.5 Periodontal considerations
1. Indicatiile rezectiei radiculare:
1.
A Pierdere vertical de os importanta care descopera 1 radacina unui molar mandibular ,1 sau 2
radacini unui molar maxilar
B Expunerea furcatiei care nu poate fi tratata prin odontoplastie osteoplastie
C Fracturi vertical sau orizontale ale radacinilor sau dintilor ca rezultat al traumatismelor sau
procedurilor endodontice
D Proximitate nefavorabila a radacinilor care nu permite tratamente conservative
E Carii severe
F Rezorbtie interna sau externa
G Imposibilitatea de a trata o singura radacina cu success
H Dehiscente severe si sensibilitate unei radacini care nu permit proceduri de grefare

I Esecul unui stalp intr-o bresa edentate lunga sau unei lucrari protetice fixe
J Indepartare atenta a radacinii pentru a imbunatatii prognosticul unui dinte adiacent
(Pag.160)
2.Gradele de afectare a furcatiilor
2.Clasa I:pierdere vertical a suportului periodontal mai putin de 3 mm de la nivelul jonctiunii smaltcement.Rezorbtia osoasa nu se vede radiologic
Clasa II:pierdere verticala mai mare de 3 mm fara implicarea latimii furcatiei.Rezobrtia osoasa este
evidenta pe radiografii.
Clasa III:afectare orizontala acoperita de gingie la care se patrunde cu o sonda dinspre vestibular sau
oral,poate fi palpata subgingival din aproape in aproape.
Clasa IV:afectare orizontala, neacoperita de gingie, palpata cu sonda supragingival.
(Pag.158)
Cap.6 Mouth preparation
1.Care sunt contraindicatiile slefuirii selective pentru echilibrarea ocluzala?
1.
1 Bruxism care nu poate fi controlat
2 Cand trebuie eliminate multa substanta dura dentara
3 Cazuri complexe de raporturi ex.clasa II Angle
4 Cuspizii lingual maxilari vin in contact cu cuspizii vestibulari mandibulari
5 Ocluzia deschisa anterior
6 Abraziune extinsa
7 Inainte de tratamente ortodontice
8 Inainte de terapia fizica ocluzala
9 La pacienti cu dureri in zona ATM
10 La pacienti ai caror mandibula nu poate fi miscata cu usurinta
(Pag.197)
2.Care sunt materialele utilizate pentru refacerea bonturilor?Avantaje si dezavantaje
2.
1.amalgam: AV:rezistenta buna, utilizat ca o restaurare intermediara
DZ:condensare,coroziune,intarzierea realizarii preparatiilor
2.CIS: AV:adeziune,eliberare fluor,adaptare rapida
DZ:rezistenta scazuta,sensibilitate la umiditate
3.Rasini compozite:AV:adaptare rapida,usor de utilizat
DZ:expansiune termica,contractie de priza,expansiune tardiva
4.Aur: AV:rezistenta cea mai mare,procedura indirecta
DZ:2 vizite necesare,este necesara o lucrare provizorie
(pag.180)
Cap.7 Principles of tooth preparation
1.Avantajele realizarii marginii preparatii supragingival:
1.
A Usor de preparat fara a traunatiza tesuturile moi
B Situtate in smalt,marginile subgingivale de obicei sunt plasate in dentina sau cement
C Usor de finisat
D Igienizare facila
E Amprantarea usor de realizat ,potential redus de a traumatiza tesuturile moi in timpul
amprentarii
F Restaurarile sunt usor de evalut in timpul fixarii si postfixare
(pag.217)
2.Ce este retentia si cum poate fi imbunatatita?
2.Retentia= calitatea preparatiei care previne dislocarea restaurarii de carte fortele verticale care se

exercita asupra ei.

Poate fi imbunatatita in urmatoarele conditii:
1 Preparatia paralela peretilor dintilor
2 Suprafata de retentie mare
3 In functie de tipul preparatiei, retentia cea mai mare se asigura la o coroana totala pe un
molar,urmeaza coroana totala pe un premolar, coroana partiala si retentia cea mai redusa este in
cazul restaurarilor inlay
4 Textura suprafetei:trebuie sa fie rugoasa atat suprafata preparatiei cat si intradosul restaurari
5 Materialul de cimentare:retentie crescuta asigurata de rasinile adezive, urmeaza cis,foz/pc si
retentia cea mai scazuta in cazul cimentari cu zoe
6 Dimetrul preparatiei mare favorizeaza retentia
(pag.226-235)
Cap.13 Implant supported prostheses
1.Contraindicatiile implantelor
1.
1 Boli acute
2 Boli in stadii terminale
3 Sarcina
4 Boli metabolice necontrolabile
5 Zona a fost supusa iradierilor
6 Asteptari nerealiste din partea pacientului
7 Motivatie necoraspunzatoare a pacientului
8 Lipsa experientei de catre medic
9 Imposibilitate de restaurare cu o proteza
(pag.383)
2.Factorii asociatii cu rezorbtia osoasa in jurul implantului
1 Marimea si forma implantului nepotrivita
2 Numar inadecvat de implante sau pozitionare incorecta
3 Instabilitate a implantului
4 Calitate scazuta sau cantitate insuficienta de os
5 Faza de vindecare compromisa
6 Fixarea inadecvata a protezei
7 Design inadecvata al protezei
8 Forte ocluzale excesive
9 Deficienta in fixarea componentelor stalpului
10 Igiena orala inadecvata
11 Influente sistemice-fumat,diabet
(pag.424,425)
Cap.14 Tissue management and impression making
1.Substantele astringente utilizate pentru evictiune gingivala:
1 Clorura de aluminiu:rol homostatic,retractie gingivala de 0,1mm dupa 4 minute,nu are
contraindicatii, efecte sistemice minime,gust extrem de neplacut,la o concentratie mai mare de
15% apar distructii tisulare minime
2 Sulfet de fier:hemostaza excelenta,lezeaza minimin tesutul gingival,timp de actiune mai lung decat
clorura de aluminiu,colorare tranzitorie a tesutului gingival,gut extrem de neplacut,trebuie spalat
inainte de amprentare pentru ca poate interfera cu priza unor materiale de amprenta
3 Epinefrina:creste ritmul cardiac, creste forta de contractie,tahipnee,HTA,anxietate.Este
contraindicata la cardiaci
4 Sulfat de potasiu

5
6

Sulfat de aluminiu
Decongestionanti nazali/oftalmici
(notite curs)
2.Obiectivele amprentarii finale pentru realizarea protezelor conjucte
2.
1 Dintii stalpi:-suprafetele preparatiilor
-Limita cervicala a preparatiilor
- Zonele situtate 0,5mm dincolo de limita preparatiei-importanta pentru obtinerea
unui profil de emergenta la fel ca al dintilor naturali
- Forma parodontiului marginal
2 Suprafetele crestelor edentate
3 Suprafetele dintilor veini
4 Suprafetele dintilor omologi
5 Suprafetele ocluzale ale dintilor antagonisti
6 Relatiile mandibulo-maxilare de ocluzie
(notite curs +pag.431)
Cap.15 Interim fixed restorations
1.Factori care trebuie luati in considerare pentru a realiza o lucrare provizorie optima:
1 . 1.Biologici:-protectia pulpara
-mentinerea sanatatii parodontale
-ocluzie corecta
-Mentinerea pozitiei dintilor
-prevenirea fracturi
-rezistenta la fortele care tind sa indeparteze lucrarea
-mentinerea alinierii intre dintii stalpi
3.Estetici:-usor de conturat
-compatibilitate la culoare
-transluciditate
-stabilitate coloristica
(pag.467)
2.Indicatiile unei lucrarii provizorii turnate
2.
1 Punte pentru o bresa lunga in zona posterioara
2 Timp de tratament prelungit
3 Imposibilitatea pacientului dea evita fortele excesive exercitate pe o proteza
4 Forta mm.masticatorii este mare
5 Istoricul pacientului-fractura lucrarilor din antecedente
(pag.469)
16.Communicating with the dental laboratory
1.Care sunt obligatiile medicului fata de tehnician?
1.
1 Instructiuni pentru tehnician scrise cat mai clar-cu detalii despre lucrarea si materialele
2 Realizarea si trimiterea unor amprente,modele si inregistrarii de ocluzie precise
3 Transmiterea detaliilor despre marginile coroanelor,limitelei protezei si forma la ppm
4 Instructiuni despre materialul,culoarea, si descrierea dintilor din acrilat care vor fi folositi pentru o
lucrare fixa/mobila-fotografii,desene
5 Acordul scris/verbal pentu a incepe/modifica realizarea unei lucrari
6 Trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate obiectele inainte de trimitera lor in laborator
7 Trimite inapoi la laborator toate lucrarile turnate/proteze care nu se adapteaza corect sau daca au o

culoare nepotrivita
(pag.509)
2.Obligatiile tehnicianului fata de medic:
2.
1 Realizarea unor lucrari/proteze urmarind instructiunile scrise date de medic
2 Clarificarea in unele situatii daca nu este clar
3 Sa anunte medicul in maxim 2 zile in cazul in care nu poate continua cu etapele
4 Respectarea termenilor de realizare a lucrarii
5 Respectarea protocolului de control al infectiilor
6 Informare despre materialelemcontinute in lucrare si cum pot fi adaptate in etapele clinice
7 Curatarea si dezinfectarea amprentelor ,protezelor care vin de la cabinet
(pag.509,510)
17.Definitive casts and dies
1.Cerintele care trebuie indeplinite de modelele de studiu si lucru:
1.
1 Reproducerea suprafetelor preparate si nepreparate ale dintilor
2 Suprafata nepreparata a dintilor trebuie sa fie lipsita de goluri si bule de aer
3 Toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale dintilor nepreparati
trebuie sa permita articularea precisa cu modelul antagonist
4 Toate tesuturile moi relevante cazului trebuie reproduse ,inclusiv spatiile edentatesi conturul
crestelor reziduale
5 Suprafeta dintilor situata cervical de marginea preparatiei trebuie s afie usor identificata pe model
(pag.526,528)
2.Factorii care influenteaza alegerea unui sistem cu bonturi mobile:
2.
1 Materialul trebuie sa asigure stabilitate dimensionala a modelului si rezistenta la abraziune
2 Materialul trebuie sa fie usor de sectionat si prelucrat cu echipamentul existent in laborator
3 Materialul sa fie compatibil cu agentul de separare a machetei
4 Reproducerea detaliilor suprafetei cu exactitate mare
5 Materialul trebuie sa fie disponibil in diferite culori-contrast cu ceara utilizata, mai ales pentru
marginea preparatiei
6 Compatibilitat cu materialul de amprentare si cu ceara folosita
7 Tipul lucrarii realizate:unele proceduri necesita rezistenta asigurata de modelele metalice sau din
rasini epoxidice
(pag. 530)
Cap.18 Wax patterns
1.Motive pentru care se alege contactul cuspid-fosa in caz de refacere a suprafetei ocluzale:
1.
1 Se previne impactul alimentelor
2 Fortele care se exercita in RC sunt mai aproape de axul lung al dintelui
3 Creste stabilitatea4-rezulta din contactul tripodic la fiecare cuspid functional
(pag.572)
2.Factorii care cresc spatiul pentru ciment la o coroana totala:
2.
1 Contactie de polimerizare si termica crescutaa materialului de amprentare
2 Utilizarea modelului cu bonturi mobile
3 Aplicarea unui strat de ceara moale in interiorul machetei
4 Utilizarea agentilor de separare si dirijare a spatiului de ciment-DIE SPACER
5 Dilatarea crescuta a materialului de ambalare
6 Indepartarea metalului de pe suprafata de adaptare prin sablare,prepare electrochimica

(pag.557)
Cap.19 Framework design and metal selection for metal-ceramic restorations
1.Criteriile care trebuie sa le indeplineasca macheta din ceara componentei metalice in cazul unei lucrari
metalo-ceramice:
1.
1 macheta trebuie sa fie identica cu forma anatomica a dintelui, stopurile ocluzale plasate cel putin
1,5 mm de la jonctiunea metal-ceramica
2 unghiul dintre infrastructura metalica si suprafata care va fi placata cu ceramica trebuie sa fie de
90o
3 suprafata componentei care va fi placata cu ceramica trebuie sa fie rotunjita si neteda
4 inaltimea pragului sa fie in jur de 0,5mm in ceara, conectori ca dimensiune destul de mare dar sa
nu preseze tesuturile moi in spatiile interproximale
5 macheta sa fie neteda, astfel procedurile pentru finisarea metalului sunt minime
(pag.598)
2.Clasificarea aliajelor utilizate pentru turnare:
2.
1 Aliaje inalt nobile: cantitatea de aliaj nobil continut=60% (>40% aur)
2 Aliaje nobile:
cantitatea de aliaj nobil continut=25%(nu contin aur)
3 Predominant pe baza de metal(nenobile): cantitatea de aliaj nobil continut=<25%(nu contin aur)
(pag.606)
Cap.20 Pontic design
1.Descrieti si desenati raportul in semisa al corpului de punte cu mucoasa:
1.Este o combinatie intre cea sanitara si sa.
Se combina estetica si mentirea usoara a igienei orale.
Acopera creasta edentata doar pe vestibular-estetica, pe oral are o suprafata convexa-igiena.
Pentrul controlul optim al PB suprafata gingivala a corpului punti trebuie sa fie fara depresiuni , are un
contact in T cu tesuturile.
Utilizata in cazurile unde este importanta estetica:in zona anterioara la mandibula si maxilar si zona PM si
M la maxilar.
O punte cu acest raport cu creasta poate fi total-ceramica sau din rasini adezive si metalo-ceramica.
(pag.627,628)
2.Factori care trebuie impliniti de o punte de succes:
2.
1 Biologici:-suprafata tisulara a corpului punti sa fie usor de curatat
-acces la nivelul dintilor stalpi
-sa nu exercita presiune la nivelul crestei edentate
2 Mecanici:-sa fie rigida si rezistenta la deformare
-conectori sa fie rezistenti pentru a preveni fractura
-scheletul din metalo-ceramica pentru a rezistenta ceramica la fractura
3 Estetici:-spatiu suficient pentru ceramica
-forma-reproducerea dintilor naturali
-profilul de emergenta identic cu al dintilor naturali
(pag.617)
Cap.21 Retainers for partial removable dental prostheses
1.Ce este efectul de reciprocitate?
1.Efectul de reciprocitate=este mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv aplicate
pe o suprafata , sunt contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
Roluri crosetului reciproc:1.dirijeaza plasarea protezei pe locul de insertie
2.suport pentru dinti stalpi impotriva fortelor orizontale exercitate de
portiunile dentare flexibile

(pag.656)
2.Descrieti tipurile se sisteme prefabricate de mentinere ,sprijin si stabilitate care se pot atasa la o lucrare
fixa in combinatie cu una mobila:
2.Sistemele pot fi extracoronare si intracoronare:
1.Extracoronare: contin 2 componente-matricea si patricea atasate de portiunea externa a dintilor stalpi
Avantaj:in unele cazuri estetica este buna, pentru retentia lor se folosesc rasinile
Dezavantaj:igiena orala este dificil de pastrat si distribuie fortele nefavorabil pe dinti
stalpi
2.Intracoronare:pe principiul matrice+patrice, dar pozitionate in interiorul dintelui stalp
Pot fi prefabricate sau realizate in laborator
Retentia lor rezulta rpin frictiune
Nu se pot disloca pentru ca au un singur ax de insertie
Cele prefabricate sunt atasate machetei si se toarna impreuna cu proteza
Avantaj:nu este necesara utilizarea crosetelot care sunt inestetice
(pag.665,666)
Cap.22 Investing and casting
1.Proprietatle ideale unui material de ambalare:
1.
1 Coeficient de dilatare care compenseaza coeficientul de contractie al aliajului turnat in timpul
racirii
2 Realizarea unor lucrari cu suprafete netede , cu reproducere exacta a suprafetelor, fara defecte
3 pozitive
4 Stabilitate chimica-in cazul aliajelor cu punct de topire inalt
5 Rezistenta crescuta la fortele generate in timpul turnarii
6 Porozitate suficienta care va permite eliminarea gazelor
7 Prelucrare si finisare usoara a lucrari turnate
(pag.691)
2.Enumerati defectele de turnare care pot aparea:
2.
1 Lucrare rugoasa
2 Noduli mari
3 Noduli multipli
4 Noduli pe suprafata ocluzala
5 Turnare incompleta
6 Turnate incompleta cu defecte rotunde, lucioase
7 Porozitate
8 Dilatare exagerata/inadecvata
9 Modificari ale marginilor preparatiei
(pag.701,703)
Cap.23 Description of color,color-replication process and esthetics
1.Caracteristicele zambetului perfect din punct de vedere stomatologic:
1.
1 Proportia centralilor:latimea/inaltimea trebuie sa fie intre 75% si 80%, ideal 77%
2 Proportia de aur a frontalilor maxilari
3 Liniile mediene:linia interincisiva centrala trebuie sa corespunda cu linia mediana a fetei
4 Inclinarea axiala:toti dintii au o inclinare spre mezial
5 Marginea libera incizala:cea superioara trebuie sa fie paralela cu buza inferioara in timpul
surasului
6 Puntele de contact:situate cat mai spre cervical progresiv cu cat dintii sunt situati mai posterior

Forma arcadei:daca se trage o linie prin centrul caninilor aceasta trebuie sa treaca prin centrul
papilei interincisive
-daca linia trece prea posterior arcada este ingusta
-daca linia trece prea anterior arca este prea lata
8 Gradatia:dintii trebuie sa prezinte marimi descrescande inspre zonele situate distal de linia
mediana
9 Simietria gingivala:gingia trebuie sa arate la fel in ambele parti ale liniei mediene, in timpul
zambetului sa nu fie vizibili mai mult de 3 mm de tesut gingival
10 Conturul gingival
11 Zenitul gingival:cel mai inalt punct al gingiei trebuie sa fie in dreptul coletului caninilor
(notite curs)
2.Ce cuprinde o cheie de culori VITAPAN MASTER 3D?
2.Cheia de culori cuprinde 26 de dinti.
1 5 nivele pentru luminozitate
2 3 tipuri de culoare:L=galben,M=mediu, R=rosu pentru nivelele 2-4 de luminozitate
Pentru nivelele 1 si 5 doar o singura culoare:M=mediu
3 2 nivele de saturatie pentru fiecare culoare, cu exceptia M care prezinta 3 nivele
(notite curs)
Cap.25 All ceramic restorations
1.Care sunt metodele de ramforsare a ceramici?
1.
A Armare cu o componenta cristalina:se introduce o faza cristalina la materialele ceramice:creste
rezistenta la fractura
B Intarie chimica:se bazeaza pe schimbul intre ioni de alcali cu ioni de masa moleculara mai mare si
se creaza un strat compresibil la suprafata
C Transformare indusa prin stress
D Glazurare:se formeaza un strat cu o dilatare mica , realizata la o temperatura mare
(pag.775,776)
2.Tipurile se sisteme integral ceramice:
2.
A ceramica cu miez de aluminiu
B Ceramica cu umplutura de sticla-sub forma de suspensie(SLIP-CAST)
C Ceramica presata
D Lurari din ceramica asistate de calculator-CAD/CAM
(pag.777-795)
Cap.26 Resin-bonded fixed dental prostheses
1.Indicatiile puntilor adezive:
1.
1 Inlocuirea unui dinte anterior la copii si adolescenti
2 Dinti stalpi care nu au fost restaurati
3 Inlocuirea unui singur dinte posterior
4 Brese edentate scurte
5 Controlul excelent al umiditatii
(pag.812)
2.Contraindicatiile puntilor adezive:
2.
1 In parafunctii
2 Bresa edentata lunga
3 Dinti stalpi restaurati sau deteriorati
4 Smalt-compromis

5
6

Alergie la nichel
Supraacoperire adanca in plan vertical
(pag.812)
Cap.27 Fiber-reinforced composite fixed prostheses
1.Indicatiile unei punti armate cu fibre de sticla:
1.
1 Necesitate realizarii unei restaurari cu aspect excelent
2 Diminuarea abraziuni la dinti posteriori
3 Utilizarea unor pivoti intracoronari pentru preparatii conservative
4 Tehnica adeziv de cimentare a lucrarii
5 Dorinta de a realiza lucrarii fara metal, fara ceramica
6 Inlocuirea usoara unui dinte lipsa-lucrare provizorie
(pag.832,833)
2.Contraindicatiile lucrarilor armate cu fibra de sticla:
2.
1 Imposibilitatea de a controla umiditatea
2 Bresa edentata lunga
3 Pacienti cu parafunctii
4 suprafata din ceramica dintilor antagonisti neglazurata
5 Pacienti cu abuz de alcool
(pag.834)
Cap.28 Connectors for partial fixed prostheses
1.Care sunt variantele de conectori pentru o punte dentara?
1.
1 Conectori rigizi:
A Turnati:modelati in ceara impreuna cu puntea si turnati impreuna, putand sa se deformeze
B Sudati:turnati impreuna si apoi sectionati pentru a avea suprafata de lipire dreapta,se utilizeaza
un aliaj cu temperatura de topire mai mica decat metalul capei
C Lipiti:se foloseste un aliaj cu temperatura de topire asemanatoare metalului din care este
realizata lucrarea
D In bucla: in caz de diastema
2 Conectori non rigizi:pe principiul matrice-patrice.Utilizati atunci cand dinti stalpi nu sunt paraleli
sau au prognostic rezervat
(pag.847,848)
2.Cum trebuie sa arata un conector corect realizat?
2.
1 Trebuie sa fie suficient de mare pentru a se preveni fractura in timpul functiilor
2 Sa asigure un acces suficient pentru curatare si mentinerea igienei orale cervical de la nivelul
conectorului, sa ocupe contactul interproximal normal
3 Lustruit bine, suprafata tisulara sa fie conveza in sens vestibulo-oral pentru a facilita curatarea si in
sens mezio-distal format astfel sa permita trecerea neteda de la o compinenta a puntii la alta
4 Dimensiuni:3-4 mm pentru metal, 8-9 mm pentru zirconiu
5 Pe dintii frontali conectori plasati spre lingual pentru estetica
(pag.845,846)
Cap.29 Finishing the cast restorations
1.Cum trebuie sa fie suprafata interna a lucrarii dupa finisare?
1.
1 Sa nu exista contact intre model si suprafata intern a lucrarii,este necesar un spatiu de 25-35
pentru ca cimentul sa fie distribuit uniform

2
3

In mod normal suprafata interna a lucrarii nu necesita finisare

Trebuie examinata de surplusuri inainte ca restaurarea sa fie plasta pe model-cresc spatiul
marginal
4 Suprusurile pot fi indepartate prin frezare
5 Atentie la adaptarea lucrarii pe model orice forta va abraza,sparge modelul, lucrarea va avea o
adaptare buna me podel dar nu pe bont
6 Daca se indeparteaza foarte mult metal din intradosul lucrarii se va pierde retentia si rezistenta
(pag.871,872)
2.Ce se examineaza la controlul piesei protetice pe model ?
2.Se verifica:
1 Corectitudinea montarii in articulator a modelelor
2 Integritatea modelelor si relatia de intercuspidare maxima
3 Relieful ocluzal al lucrarii
4 Inscrierea lucrarii in morfologia arcadei dentare
5 Raportul cu creasta edentate a corpului de punte
6 Adaptarea marginala si absenta bascularilor
(notite curs)
Cap.30 Evaluation,characterization and glazing
1.Cum se verifica intraoral adaptarea lucrarii protetice la nivel marginal?
1.Se verifica cu ajutorul unui material siliconic aplicat pe suprafata interna a lucrarii
Tehnica :
1 se izoleaza cu rulouri de vata zona lucrarii protetica
2 Se usuca bonturile dintilor stalpi si lucrarea protetica
3 Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate
4 Seinsera lucrarea in cavitatea bucala pe bonturile dentare
5 Se asteapta priza materialului siliconic
6 Dupa priza se indeparteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor
7 Se marcheaza cu un creion rosu zonele in care siliconul este perforat
8 Se indeparteaza siliconul din lucrare
9 Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza sin nou lucrarea
(notite curs)
2.Care este ordinea evaluarii lucrari protetice in cavitatea bucala?
2.
1 Contactele proximale
2 Integritatea marginala
3 Stabilitatea
4 Ocluzia
5 Caracterizare si glazurare
(notite curs)
Cap.31 Luting agents and cementation procedures
1.Motive pentru care se indica cimentarea provizorie a lucrarii definitive:
1.
1 Evaluarea masticatiei-sa nu apara dureri la nivelul dintilor stalpi sau la nivelul mucoasei gingivale
sub corpul de punte, puntea sa nu retentioneze alimente le nivelul punctelor de contact
2 Evaluarea esteticii-forma, culoare,pozitie
3 Evaluarea retentiei-puntea nu ar trebui sa se descimenteze
4 Evaluarea adaptarii marginale-sa nu exista sensibilitate la rece-cald sau dulce
5 Evaluarea fonatiei

(notite curs)
2.Descrieti etapa de pregatire a lucrarii protetice si campului protetic pentru cimentare:
2. A)Pregatirea lucrarii protetice:
1 Curatarea cimentului provizoriu din interiorul coroanelor
2 Sablare cu oxid de Al 50
3 Curatarea mecanica cu ultrasunete
4 Curatarea chimica cu neofalina
5 Deyinfectare cu alcool sau apa oxigenata
6 Uscarea
B)Pregatirea campului protetic:
1 Curatarea dintilor stalpi cu pasta profilactica si cupe din silicon
2 Iyolarea cu rulouri si aspirator
3 Dezinfectare cu apa oxigenata
4 Conditionarea bonturilor vitale
5 Spalare
6 Uscare dar nu desicare
(notite curs)
Cap.32 Postoperative care
1.De ce se programeaza pacientul la 1 saptamana-10 zile dupa cimentarea unei lucrari protetice?
1.
1 Pentru monitorizarea functiilor si comfortului
2 Evaluarea controlului placii bacteriene
3 Se examineaza santul gingival sa nu contina ciment
4 Evaluarea prezentei fremitusului
5 Se poate face echilibrare ocluzala prin slefuire selective
(pag.928,929)
2.Urgente care pot aparea intre vizitele programate ale pacientului:
2.
1 Durere: -la nivel pulpar
-posibil fractura radacinii la pacienti tratati cu pivot si lucrari fixe
2 Pierderea unui element de agregare:poate sa nu fie atat de usor de perceput de un pacient mai ales
in cazul unei punti cu mai multi dinti stalpi-posibil sa observe halena fetida
3 Fractura conectorilor:pot fi fracturati conectori incorrect realizati in timpul functiilor datorita unor
forte mari-posibil sa apara si durere
-daca dinti stalpi au o buna implantare in os si o cantitate mare de os de support fractura conectorilor va fi
dificil de observant clinic
(pag.935,936)

CAPITOLUL 5:
Clasificarea furcatiilor (R, pg158)
Clasa I daca in sens vertical pierderea de tesut parodontal e mai mica de 3 mm apical de jonctiunea
smalt-cement
Clasa II pierderea in sens vertical mai mare de 3 mm iar in sens orizontal latimea furcatiei nu e
implicate. Furcatia poate fi penetrate mai mult de 1 mm orizontal
Clasa III spatiu care sa permita trecerea unui instrument vestibular sau lingual dar e acoperit de gingie
Clasa IV furcatie extinsa mare, spatiu nu e acoperit de gingie
Indicatii pentru amputatia radiculara.- (R, pg160)
-pierderi severe in sens vertical de os implicand o radacina a unui molar mandibular sau 2 radacini a unui

molar maxilar
-carii severe
-furcatia care nu mai poate fi tratata prin odontoplastie sau osteoplastie
-fracturi orizontale sau verticale ale radacini datorita traumatismelor sau trat. Endo
-rezorbtie interna sau externa
-imposibilitatea de a trata un canal
-dehiscente sau sensibilitate severa a radacinii
1

CAPITOLUL 6:
DE CE ESTE IMPORTANTA CONDENSAREA AMALGAMULUI (R,pg 183): Condensarea
amalgamului intr-o cavitate este importanta deoarece astfel se elimina excesul de mercur si, de asemenea,
asigura o stabilitate mai mare a obturatiei. Daca condensarea se realizeaza in aceasi sedinta atunci este de
preferat sa se aleaga un fuloar de dimensiuni mai mari.
Avantajele si dezavantajele reconstituirii bonturilor din compozit- (R, pg184)
Avantaje
Rezistenta buna
Se poate utilize bondingul
Priza imediata
Relativ usor de utilizat
Dezavantaje
Contractia de priza
Expansiune termica
CAPITOLUL 7:

2
5
6
7
8

CARE SUNT STRUCTURILE CARE TREBUIE SA FIE PROTEJATE IN TIMPUL PREPARARII

DINTILOR (R, 210): Dintii vecini trebuie protejati in timpul prepararii unul dinte, tesuturile moi (limba,
obrajii pot fi protejati prin retractia cu aspiratorul sau cu ajutorul oglinzii). Cel mai important este sa
protejam pulpa dintelui deoarece aceasta este cea mai sensibila la caldura exercitata de instrumentarul
rotativ, precum si de vibratiile acestuia.
ENUMERATI FACTORII DE CARE DEPINDE RETENTIA UNEI PREPARATII (R, pg226):
Fortele care se opun
Forma bontului
Materialul din care se realizeaza preparatia
Grosimea cimentului utilizat
CAPITOLUL 13:

1
1
2
3
4
2
1
2
3

CARE SUNT INDICATIILE UTILIZARII UNUI IMPLANT LA UN PACIENT EDENTAT PARTIAL

(R, pg381):
Nu poate sa poarte o proteza partiala sau totala
Are nevoie de o punte prea lunga al carei prognostic este indoielnic
Dintii restanti nefavorabili
Are doar un dinte lipsa astfel incat pentru a fi restaurant ar necesita sacrificarea a inca doi dinti
CONTRAINDICATII PENTRU MONTAREA UNUI IMPLANT (R, pg383):
Boala in stadiul acut sau terminal
Sarcina
Boala metabolica

4
5
1

Pacient nemotivat
Lipsa experientiei medicului
CAPITOLUL 14:
Care sunt caracteristicile de utilizare a siliconilor de adiie, ca materiale de amprent? (R, pg442)
Stabilitate dimensionala mai buna decat a siliconilor de condensare. Se pot turna si dupa o saptamana de
la amprentare. Sunt hidrofobi ca si siliconii de condensare.Unele variante au in componenta surfactanti
care le ofera proprieti hidrofile(de suprafata). De aceea trebuiesc pastrate uscate!(absorb umezeala ca si
polieterii) Marele dezavantaj este ca reactia de polimerizare e influentata de unele tipuri de latex( din
manusi) Atentie la alegerea manusilor!! Nu se pot turna imediat. Sunt costisitoare.
ENUMERATI 5 MATERIALE DE AMPRENTA ELASTICE (R, pg440):
Hidrocoloid reversibil, polisulfuri, polieteri, silicon de condensare, silicon de aditie
CAPITOLUL 15:

3
-

Enumerai condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o protez fix provizorie (R, 476).
rezistenta mecanica
adaptare corecta
stabilitate pe dintii preparati
posibilitate de descimentare/recimentare
stabilitate coloristica

4
-

Enumerai tipurile de materiale folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe (R, 499):
polimetilmetacrilat( acrilat)
poli R metacrilat
poli uretan metacrilat
rasini diacrilice compozite

3
-

CAPITOLUL 16:
Enumerai obligaiile tehnicianului dentar fata de medicul stomatolog cu care colaboreaz pentru
realizarea lucrrilor protetice fixe. (R, Pg419)
-sa produca protezele urmarind instructiile date de medic si utilizand amprentele, modelele si inregistrarile
de ocluzie
-sa solicite clarificari daca e necesar
-sa aleaga nuanta in functie de instructiuni, tiniand cunt de limitarile materialelor folosite
-sa anunte medicul imediat in cazul in care nu poare continua etapele
-sa respecte termenele de realizare a lucrarii
-sa respecte protocolul de control al infectiilor
CE INFORMATII SCRISE
TEHNICIANULUI (R,420)
Descrierea generala a restaurarii
Tipul de material ce va fi utilizat
Schema ocluzala

TREBUIE

SA

TRANSMITA

MEDICUL

STOMATOLOG

Forma conectorilor ce vor fi utilizati

Tipul de contact al corpului de punte cu creasta
Forma infrastructurii metalice pt metaloceramica
Informatii despre nuante pt restaurarile estetice
Designul protezelor scheletate
Data urmatoarei programari ale pacientului si faza de laborator la care sa fie gata lucrarea

CAPITOLUL 17:
Enumerai tipurile de ghips folosite pentru modele de lucru n protetica fix (R,pg530)

Clasificare: dupa ADA- 5 clase:

clsI: gips moale pt amprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar
cls a IIIa: gips dur pt model de lucru
cls a Iva: gips extradur
cls a Va: gips superdur, sintetic

Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei proteze
fixe? (R, pg539)
Este esential sa se observe acuratetea articulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din
laboratorul de tehnica dentara. Pt restaurarile fixe care nu sunt asa complexe este relative usor: se
compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poate folosi
si ceara de ocluzie. Pt restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care trebuie
sa fie comparata cu prima.
CAPITOLUL 18:

1
2

Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (R,564): Pentru machetarea dintilor posteriori, se
incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala si apoi se finiseaza marginile.
Ce intelegeti prin wax-cut-back (R,582): Wax cut-back este un procedeu folosit in cazul unor lucrari
protetice ceramic, prin care macheta formata se reduce cu 1mm pentru a lasa loc ceramicii ce va fuziona
cu componenta metalica.

CAPITOLUL 19:
2
g
h
i
3
-

Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe (R,602):

Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur
3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
PdAg, Pd
Nenobile<25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr
Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (R, 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune

1
1
-

Densitate<aur, platina, fapt pentru care e si mai ieftin

Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a se
oxida si reactiona cu alte metale
CAPITOLUL 20:
Enumerati dupa forma, clasificarea corpurilor de punte (R, pg625):
Corpurile de punte pot fi:
in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovata, contact punctiform (heart shaped)
igienice( fara contact cu mucoasa): suspendata si suspendata modificata
2. Caracteristicile unui corp de punte ovat (intramucos) (R, pg628):
puntea ovata e cea mai estetica
dintele literlalmente pare ca erupe din din alveola
nu permite retentie de alimente
zona de contact poate fi accesibila atei dentare
o igiena buna trebuie mentinuta in permanenta ptr evitarea inflamatiei(supraf mare de contact)
un dezavantaj al ei ar fi interventia chirurgicala necesara realizarii depresiunii in creasta si costurile
aferente.
CAPITOLUL 21:
Dezavantajele crosetelor turnate (R, pg668)
Erodeaza smaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis
Enumerai tipurile de sisteme prefabricate de meninere, sprijin i stabilizare care se pot atasa la protezele
fixe: (R, pg665)
Extracoronare-se folosesc rasinile cand cerintele estetice sunt mari
intracoronare-Cele mai des folosite sunt sistemele matrice-patrice,
-Ele nu se disloca, deoarece au un singur ax de insertie-dezinsertie
-cele mai precise sisteme sunt cele fabricate din Pt-Pd
-Sistemele speciale sunt atasate machetei din ceara, iar dupa turnare fac corp comun cu viitoarea proteza
-Pe aceeasi proteza se pot pune mai multe sisteme speciale
-Avantajul major: elimina utilizarea crosetelor vestibulare, insa dimensiunea sistemelor limiteaza aplicatia
acestora pe dintii vitali
-Plasarea optima a sistemelor trebuie sa se faca in contrurul dintelui
-mai pot fi utilizate bari , magneti
CAPITOLUL 22:
Care sunt materialele necesare in vedere ambalarii (R, pg692): Pentru ambalare avem nevoie de
vaccummalaxor, masuta vibratoare, masa de ambalat, apa, spatula, bol de cauciuc, cilindru gradat pentru
apa, conformator impreuna cu capacul conformatorului.
Explicati tehnica vaccum (R, pg694): Pentru a realiza tehnica vaccum mai intai se spatuleaza amestecul,
apoi se pune machete pe capacul conformatorului, masa de ambalat se amesteca si la vaccummalaxor si
apoi se toarna pe masuta vibratorie pentru a evita formarea de bule de aer.
CAPITOLUL 23:

1.Care este ordinea determinarii cromatice cu ajutorul cheii Vita 3D Master?(R, pg721)
1.Cheia de culori Vita 3D Master este aranjata pe 5 niveluri de luminozitate : 3 tipuri de culoare
L(Galben), M(Mediu), R(Rosu) si doua niveluri de saturatie pentru fiecare culoare(M are 3).
2.Producatorul recomanda ca primul pas sa fie alegerea stralucirii, in etapa a 2 a se alege saturatia din
grupa M, iar in etapa a 3 a se verifica culoarea.Daca nu se observa corespondenta perfecta se inregistreaza
culorile limitante.Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara se face prin intermediul unui formular
special pus la dispozitie de sistemul Vita 3D Master.

1
2

2. Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva?(R, pg 730)
Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie
neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.
CAPITOLUL 25:
Ce intelegeti prin glazurare (R,pg 776): Glazurarea este un proces prin care se realizeaza durificarea
ceramicii. Dupa ce aceasta s-a racit, se adauga un strat subtire la o temperatura crescuta, oferind astfel atat
luciu cat si duritate.
Explicati procedura de fabricare a unei coronae cu ajutorul sistemului Cerec: (R, pg790): Prepararea
dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste camera intraorala
si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si se asteapta circa
20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
CAPITOLUL 26:
Enumerai mecanismele prin care se asigur adezivitatea ntre rinile compozite pentru cimentare i
metalul protezelor pariale fixe (R, pg 814)
Retentie micromecanica Maryland bridge
Retentive mecanica- ppf turnata
Retentive macromecanica- Virginia bridge
Adeziune chimica punti adezive
Enumerai indicaiile i contraindicaiile protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf
clasice(R, pg 816)
-Indicatii: dinti stalpi indemni la carie,
-dinti st. cu suprafata mare de smalt, edentatii incisivi mand/max, solidarizari dinti mobili, edentatii
unidentare laterale, mentinere terapie postortodontica, pacienti cu probleme medicale generale ce au
contraindicatie de interventii laborioase,punti provizorii cu mentinere indelungata
Contraindicatii: - dinti cu leziuni carioase extinse
-sensibilitate la aliaje nenobile
-edentatii extinse sau solicitari ocluzale mari
-Probleme fizionomice la dintii stalpi
-Dinti cu inaltime mai mica de 3 mm
-Suprafata mica de smalt
-Incisivi cu diametru vestibulo-oral f mic

-Cerinte estetice majore

1
2

CAPITOLUL 27:
Prezentati cimentarea unei proteze FRC (R, pg 839): Etapele cimentarii sunt aceleasi-izolarea preparatiei,
conditionarea acestora si aplicarea de ciment
Care sunt avantajele unei proteze fixe extracoronare totale(R, pg 835): S-a demonstrat ca are o estetica
excelenta, calitati exceptionale de retentivitate si stabilitate precum si rezistenta superioara.
CAPITOLUL 28:
Care sunt variantele de conectori ai unei puni dentare?(R, pg847)
Conectori rigizi
-conectori turnati-modelati in ceara impreuna cu puntea-ansamblul fiind turnat impreuna si putand astfel
sa se deformeze
-conectori sudati-prin utilizarea unui aliaj cu temp de topire mai scazut decat metalul capei, sunt turnati ca
primii apoi sectionati pt a avea suprafata de lipire dreapta
-conectori lipiti- prin utilizarea unui aliaj cu temp de topire asemanator metalului ce va fi lipit
-conectori in bucla-pt mentinerea unei diasteme
Conectori non rigizi-utilizati cand dintii stalpi nu sunt paraleli(nu au acceasi insertie), sau cand
pronosticul acestora este rezervat, pe principiul matrice /Patrice
Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?(R, pg857)
-trebuie sa curga usor in lacasul preformat
-rezistenta la coroziune
-rezistenta mecanica
-compatibilitate coloristica
-lipsa porozitatilor
-agregare
CAPITOLUL 29:
Ce trebuie avut in vedere la nivelul contactului proximal (R, pg873): La proba componentei metalice in
cavitatea bucala trebuie avut in vedere contactul proximal cu dintele vecin care trebuie sa existe dar sa nu
fie prea puternic astfel incat sa afecteze integritatea dintelui vecin.
Ce trebuie avut in vedere la nivelul suprafetei ocluzale (R, pg 874): La nivelul suprafetei ocluzale trebuie
avut in vedere sa existe contacte stabile la nivelul tuturor dintilor astfel incat sa satisfaca necesitatile
functionale ale acestora.
CAPITOLUL 30:
Care este ordinea evaluarii unei proteze inainte de cimentare (R, pg 888): Mai intai se evalueaza contactul
proximal deoarece fara acesta nu se poate insera coroana si nu are stabilitate, apoi adaptarea marginala,
stabilitate, ocluzia si apoi se glazureaza.
Cum se realizeaza efectul de zone hipomineralizate (R, pg905): Cu ajutorul unei paste albe speciale se
realizeaza efectul de zone de hipomineralizare pe protezele dentare, fiind unui dintre efectele cele mai

usoare de realizat.
CAPITOLUL 31:
1.Enumerati instrumentarul si materialul pentru cimentarea unei proteze partiale fixe cu FOZ(R,pg922)
-trusa de consultatie
-ata dentara
-rulouri de vata
-cupe de silicon
-discuri abrasive
-anestezic local(daca e nevoie)
-aspirator de saliva
-spatula de ciment
-placuta de sticla
-folie adeziva
-tifon
-instrument din plastic
-neofalina
-aparat US
-apa oxigenata, alcool
-microsablator
-benzi Mylar
-spacer
-agent de conditionare pt bonturi
-cimentul FOZ
2. In ce consta pregatirea unei proteze partiale fixe pentru cimentarea finala? (notite curs)
Proteza si dintii inainte de cimentare trebuie sa fie cu curatati si uscati. Se evita uscarea excesiva a
dintilor pentru a preveni deteriorarea odontoblastilor si evitarea aparitiei fenomenului de disecare. Proteza
de sableaza, se curata mecanic cu ultrasunete sau cu abur, se curata chimic cu neofalina, se dezinfecteaza
cu alcool si apa oxigenata.Se verifica adaptarea marginala si contactele proximale.
Inainte de preparearea cimentului se izoleaza campul si in functie de cimentul folosit se conditioneaza
bonturile (in cazul FOZ, nu cand se folosesc CIS sau GLASIONOMER pentru ca scade adeziunea
acestora la dentina).
Se aplica ciment in proteza, maxim 1/3 si se insera pe campul protetic.Forta de apasare nu trebuie sa fie
excesiva, iar presiunea ocluzala trebuie mentinuta aproximativ 1 minut,dupa care se indeparteaza excesul.

CAPITOLUL 32:
Cand se realizeaza sedinta post cimentare finala? (R, pg 929)
Dupa 10 zile pacientul este reprogramat pentru a se evalua cum este sulcusul gingival ca sa nu fi ramas
resturi de ciment dupa cimentare deoarece acestea pot dauna gingiei.
2. Ce trebuie sa aiba in vedere medicul dentist dupa dispensarizarea pacientului (R, pg930): Medicul
trebuie sa aiba in vedere sa il recheme pe pacient pentru a verifica igiena orala a acestuia deoarece el tinde
sa nu mai aiba aceasi grija dupa ce tratamentul este terminat. Daca se depune o cantitate mare de placa
aceasta poate sa dauneze inclusiv protezei si astfel tratamentul sa fie un esec.

Capitolul 5
1. Care sunt cele 3 parti ale gingiei?
Gingia marginala, gingia atasata, papila interdentara. Pag 156
2. Metoda Bass de periere a dintilor
Periuta este asezata in unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui cu perii indreptati catre gingie. Sunt
executate miscari sus-jos, aplicand o presiune mica. Periuta este asezata in acelasi mod si pe fetele
linguala si palatinala. Pag 162
Capitolul 6
1. Ce trebuie sa avem in vedere inainte de a realiza o proteza fixa?
Ameliorarea simptomelor; indepartarea factorilor etiologici; repararea daunelor; intretinerea sanatatii
orale. Pag 184
2.Care sunt indicatiile tratamentelor endodontice, preprotetice?
In general dintele este preferat vital inaintea acoperirii acesteia cu o coroana. Daca totusi este nevoie de
tratament endodontic este preferat tratament conventional decat cel chirurgical,cel chirurgical poate
produce leziuni ale parodontiului ce poate afecta suportul parodontal al dintelui de protezat.Pag 186
Capitolul 7
1.Cauzele leziunilor pulpare.
Temperatura; actiunea chimica; actiunea bacteriana. Pag 221
2. De ce este indicat ca marginile preparatiilor sa fie supragingivale?
Marginile subgingivale ale unei restaurari coronare reprezinta principalul factor in producerea bolilor
parodontale. Marginile supragingivale sunt mai usor de preparat, fara a traumatiza tesutul moale. Pag 228
Capitolul 13
1. Contraindicatii in punerea unui implant.
Boala acuta; boala terminala; sarcina; boala metabolica necontrolata; asteptarea nerealista a pacientului;
pacient fara motivatie; operator cu putina experienta. Pag 394
2. Indicatii in punerea unui implant.
Inabilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila; un singur dinte pierdut. Pag 391
Capitolul 14
1. Indepartarea cu laser a tesuturilor moi.
Indepartarea cu laser a tesuturilor moi este o metoda sustinuta ca mijloc de a scoate o cantitate controlata
de tesut inainte de a lua o amprenta. Pag 450
2. Dezinfectarea amprentei.
Cand indepartam amprenta din cavitatea bucala a pacientului trebuie sa ne asiguram ca materialul a intrat
in contact cu toate suprafetele. Aceasta trebuie dusa sub jetul de apa, uscata cu jetul de aer, apoi
dezinfectata cu solutie de glutaraldehida. Dezinfectarea amprentei este un pas important pentru a preveni
infectia incrucisata si expunerea personalului din laborator. Pag 471-472
Capitolul 15
1. Factori care contribuie la omorarea pulpei dentare.
Caria dentara; bruxism; chirurgie parodontala; chirurgie protetica; preparatii traumatice, expunere
microbiana, chimica sau termica. Pag 477
2. Coroane din Ni-Cr.
Sunt folosite in special la copii cu tesutul dentitiei primare afectat. Pot fi aplicate si pe dintii definitivi,
dar sunt mai potrivite pentru dentitia de lapte. Aliajul Ni-Cr este foarte tare si poate fi folosit pe termen

lung. Pag 486

Capitolul 16
1. Responsabilitatea medicului stomatolog.
Medicul are cele mai multe responsabilitati in ceea ce priveste tratamentul. El trebuie sa transmita/
trimita personalului idei/ materiale la calitate maxima pentru a nu exista erori ca dinte insuficient slefuit,
incertitudine asupra marginilor dintelui preparat, ambiguitate in a comunica. Pag 521
2. Preparatia marginala
Marginile ar trebui sa fie usor de distins si accesibile de catre tehnician. Medicul ar trebui sa taie
marginile, dar in practica, putini medici fac asta. Daca dintii sunt preparati corespunzator, marginile ar
trebui sa fie evidente. Cand exista dubii, medicul ar trebui sa extinda preparatia si sa rezolve aceasta
incertitudine. Trebuie inteleasa importanta design-ului marginii si geometriei. Daca exista o eroare,
tehnicianul trebui sa raporteze acest lucru medicului inainte de a se apuca de urmatorul pas. Pag 523
Capitolul 17
1.Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca modelul.
Trebuie sa reproduca dintii exact; toate suprafetele trebuie sa fie duplicate, neacceptandu-se nicio bula de
aer; acces adecvat la margini. Pag 539
2. Sectionarea bontului.
Cand sectionam bontul, cele 2 taisuri trebuie sa fie paralele, sau sa fie convergente. Daca acestea sunt
divergente, bontul nu va putea fi scos. Pag556
Capitolul 18
1. Curba lui Spee in ceruirea ocluzala.
Cel mai important pas. Trebuie atentie maxima la plasarea corecta a cuspizilor. Trebuie folosita cu
exactitate curba lui Spee pentru o pozitie optima pentru fiecare cuspid in parte. Pag586
2. Ceruirea pentru inlay si onlay
Acest pas decurge la fel ca la coroanele integrale. Partea nepreparata a fetei ocluzale poate servi ca model
pentru ceruire. Cateodata manipularea inlay-urilor mici poate fi dificila. Pag 591
Capitolul 19
1. Selectionarea metalului pentru coroana metalo-ceramica
Atat medicii cat si tehnicienii de laborator au de facut alegeri cand vine vorba despre aliajele pentru
restaurarea metalo-ceramica. Exista aliaje din metale nobile, aliaje din metale nenobile, fiecare avand
avantajele si dezavantajele sale, diferenta dintre cele doua fiind si pretul de cost. Succesul in practica
depinde de alegerea unui aliaj compatibil cu ceramica. Alegerea nepotrivita poate cauza esec. Pag 609
2. Aliajul Co-Cr.
Potentialele probleme de sanatate, alergii cauzate de Be si Ni au dus la o alta alternativa de aliaj metalic:
Co-Cr. Acest aliaj are o mai mare rezistenta decat Ni-Cr, ceea ce inseamna ca si finisarea lui se face cu o
mai mare dificultate. Pag 620
Capitolul 20
1. Clasificarea puntilor.
Cu contact mucozal, fara contact mucozal. Pag 635
2. Avantajele metalo-ceramice.
Avantaje: estetic, biocompatibil.
Capitolul 21
1. Principalele componente ale unei proteze partiale mobilizabile.
Conector principal, conector secundar, brat retentiv, brat opozant, pinten ocluzal. Pag 665

2. Ce reprezinta unghiul convergentei gingivale?

Potrivit lui Schneider, unghiul convergentei gingivale este localizat apical. Poate fi identificat ca unghiul
dintre suprafata gingivala a dintelui si linia de studiu cea mai inalta care incercuieste dintele. Pag 687
Capitolul 22
1. Care sunt factorii de luat in considerare la alegerea materialelor?
Utilizarea prevazuta; proprietatile fizice; compozitie; cost; usurinta cu care se face manipularea;
biocompatibilitate. Pag 698
2. Ce probleme pot aparea la turnare?
Turnare dura, bule mari de material in exces, bule multiple, bule pe suprafata ocluzala, turnare
incompleta. Pag 713
Capitolul 23
1. Angularea incisivilor.
Angularea meziala sau distala a incisivilor maxilari poate avea un efect dramatic asupra esteticului. In
general angularea meziala este acceptata, in schimb cea distala trebuie evitata. Pag 741
2. Care este elementul ce determina nuanta unei culori?
Lungimea de unda reflectata de respectiva suprafata. Pag 720
Capitolul 25
1. Cand a fost pentru prima data ceramica utilizata?
Prima incercare de a folosi ceramica pentru a face dinti a fost a lui Alexis Duchateau in 1774. La mai mult
de 100 de ani distanta, C.H.Land a facut prima coroana din ceramica. Pag 785
2. Ce presupune ramforsarea unei piese protetice integral ceramice?
Presupune intarirea structurii prin factori chimici, prin glazurare si prin adaugarea de microcristale. Pag
776
Capitolul 26
1.Avantajele unei proteze dentare fixe legate cu rasina.
Tesut dentar sacrificat minim, potential minim de trauma a pulpei, anestezia nu este necesara, preparatie
supragingivala, timp de lucru redus, pret de cost redus, recimentarea posibila. Pag 823
2. Dezavantajele unei proteze fixe legate cu rasina.
Longevitatea restaurarii mica, Spatiu de corectat este dificil, estetica este compromisa. Pag 823
Capitolul 27
1. Indicatiile protezelor armate cu fibre.
Rezultat estetic bun, fara metal, preparatie conservatoare. Pag 845
2. Contraindicatiile protezelor armate cu fibre.
Inabilitatea de a mentine controlul fluidelor, nevoie de deschidere mare, pacienti cu parafunctii, pacienti
dependenti de alcool. Pag 845
Capitolul 28
1. Ce tip de connectori este mai des folosit?
Connectorul rigid este cel mai des folosit, cel nonrigid fiind folosit ocazional. Pag 853
2. Cum trebuie sa fie conectorul optim?
Rezistent, usor de curatat si satisfacator din punct de vedere estetic. Pag 856
Capitolul 29
1. Cum este restabilit contactul ocluzal?
Contactul ocluzal este restabilit in relatie statica si relatie dinamica. cand se obtin contacte ocluzale, nu

mai este nevoie de frezare. Structura ocluzala trebuie sa satisfaca toate nevoile functionale. Pag 885
2. Restaurarea marginilor externe.
Finisarea marginilor este cruciala pentru durata restaurarii. Acest proces merita o atentie speciala. Trebuie
frezata suprafata metalului fara a atinge si a compromite dintele vecin nepreparat. Pag 888
Capitolul 30
1. Cum se evalueaza proteza finala?
Trebuie sa fim atenti la: contactele proximale, integritatea marginala, stabilitate, ocluzie, caracterizare si
glazurare. Pag 899
2. Ce atitudine se ia daca marginea cervicala este deschisa?
O margine cervicala deschisa cere o noua turnare. Pag 902
Capitolul 31
1. Cimentarea cu glass-ionomer.
Este cel mai folosit ciment in cimentarea restaurarilor protetice. Are proprietati bune, si este mai
translucid decat fosfatul de zinc. Pag 924
2. Tipuri de ciment pentru cimentarea protezelor fixe.
Ciment zinc-fosfat, Ciment policarboxilat, Ciment glass-ionomer, Ciment zinc-oxid-eugenol, Rasini
modificate cu particule de sticla, Rasini uzuale. Pag 924
Capitolul 32
1. Caria dentara dupa tratamentul restaurator.
Caria dentara secundara este principala cauza de esec a restaurarilor protetice, detectarea lor fiind greu de
facut. Pag 941
2. Ce trebuie sa avem in vedere la urmatorul control dupa tratamentul restaurator?
Trebuie acordata atentie tesutului moale. Pag 941
LEON OANA

--GRUPA 16 ---

--- SERIA II---

CAP3
1.Pe ce este bazat succesul planului de tratament?pag82
R succesul unui plan de tratament este bagat pe depistatrea nevoilor pacientului.Daca planul de tratament
este directionat mai mult spre idea de ideal si se pierde din vederea particularitatea cazului,precum si
nevoile particulare ale pacientului,esecul este probabil.Fregvent cazurile sunt discutate,prezentatand atat
avantajele cat si dezavantajele.Planul de tratament trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa
corecteze o boala prezenta,sa previna una in viitor,sa restaureze functionalitatea sis a imbunatateasca
aspectul esthetic.
2.De ce trebuie sa tinem cont in decizia de a extrage un dinte?pag88
RDecizia de a extrage un dinte face parte din planul de tratament si trebuie luata dupa analiza avantajelor
si dezavantajelor in cazul pastrarii dintelui respectiv.Cateodata este posibil pastrea unui dinte cu un aspect
deplorabil utilizand tehnici complexe .Inlocuirea unui dinte lipsa este bines a se faca un momentul
extragerii acestuia si nu dupa o perioada de timp .
CAP 5
1.care este cea mai importanta structura anatomica din cavitatea orala in protetica fixa?pag168
R Cea mai importanta structura anatomica din cavitatea orala este parodontiul.Medicul trebuie sa evalueze
strea acestuia si apoi sa elaboreze un plan restaurator corespunzator.Timpul necesar pentru vindecare
depinde de tipul de restaurare si este crucial ca marginea restaurarii protetica sa respecte marginea
gingivala libera.
2.Cand apare mobilitatea dentara ?este nevoie si de prezenta unei boli?pag 153

RMobilitatea dentara apare atunci cand dintele este supus unei forte excesive iar osul de suprt nu este
dens.Nu intodeauna este prezenta o boala,poate fi un raspuns normal la o forta anormal de mare.Poate
reprezenta o sursa de discomfort pentru pacient si ar trebuie tratata reducand fortele nocive in urma
evaluarii ocluziei.
CAP 6
1.Care sunt avantajele si dezavantajele gass ionomerului?pag180 tabel 6-1
RAvantaje:prize rapida,adeziune,elibereaza flor.
Dezavantaje:rezistenta redusa,sensibil la umezeala
2.care sunt beneficiile bazei?pag182
RBaza este necesara pentru a preveni iritatia termica daca preparatia la nivelul dintelui se extinde aproape
de pulpa.Un material cu proprietati superioare ar trebui ales,cum este glass ionomer sau fosfatul de zinc.
CAP 7
1.Este conservarea structurilor dure dentare o necessitate?pag214
R Una din prioritatile de baza in restaurarea dentara o reprezinta conservarea structurilor dure dentare,in
timp ce principile de baza necesare realizarii preparatiei sunt pastrate.conservarea lor reduce efectul
negativ pe care il pot avea diferite material si procedure utilizate.Stratul mic de dentina ramasa este invers
proportional cu raspunsul pulpar.
2.Plasarea marginii supragingivale este cea mai indicate?de ce?pag217
R Oricand este posibil marginea restaurarii ar trebui plasata supragingival.Cele subgingivale au fost
descoperite ca fiind un factor major in declansarea bolii parodontale.Marginea supragingivala este mai
usor de preparat si un plus ar fi lipsa de trauma a tesuturilor moi sip or fi plasate cu usurinta de smalt
dur,pe cand cele subgingivale fregvent sunt plasate pe dentina sau cement.
CAP 13
1.Care sunt idicatiile de implant in cazul unui pacient edentate partial?pag 381 BOX13-1
R Imposibilitatea purtarii unei proteze totale sau partiale,nevoia unei proteze fixe de lunga durata cu
prognostic rezervat,numar si pozitie nefavorabila a dintilor naturali ramasi,un dinte pierdut care va
necesita preparatie minima prentru restaurare protetica.
2.contraindicatii de implant.pag383 BOX 13-2
R boala acuta,boala in stadiu terminal,sarcina,tumora pe partea cu posibilul implant,boala metabolic,lipsa
motivatie pacient,lipsa experienta medic,imposibilitatea restaurarii prin protezare.
CAP 14
1.care sunt cele mai bune substante de evictiune gingivala?pag 434
R Tehnica de evictiune gingivala este necesara pentru a expune toate suprafetele dintelui atat cele
preparate cat si cele nepreparate.Acest lucru se poate face prin metode mecanice,mecano chimice si
chirugicale.Metoda mecanochimica este cea mai fregvent utilizata,substante cum ar fi epinefrina si
sulfatul de aluminiu.
2.Numiti substante utilizate pentru dezinfectia amprentelor.pag461
R glutaraldehida 2%,compuri clorurati,iodoform,compusi fenolici.
CAP 15
1.Care sunt factorii care contribuie la afectare pulpara?pag467
RCarii,bruxism,procedure stomatologice,chirurgie parodontala
Trauma in cursul preparative,expunere microbiana,fenomenul de desicare,expunere chimica si termica.
2Care sunt proprietatile optime al unui material utilizat pentru fixarea restaurarii protetice?pag 477
R timp de lucru sufficient,usor manipulabil,timp de prize rapid
Biocompatibilitate:sa nu fie toxic,nonalergic,fara prize exoterma
Stabilitate dimensional,usor de indepartat,rezistent la abraziune.
CAP 16
1Medicul dentist ar trebui sa ofere instructiuni in scris tehnicianului?pag509
R Medicul dentist da ,ar trebui sa ofere instructiuni in scris tehnicianului cu privire la lucrare,la material c
ear trebui folosite.O copie a toate acestea ar trebui pastrata,fiind necesara prin lege.

2.de ce este nevoie pentru a realize proteze de inalta calitate?pag507

R Pentru a obtine proteze de buna calitate este nevoie de o buna colaborare medic-tehnician.Medicul care
nu intelege si nu apreciaza provocarile pe care le intimpina tehnicianul la elaborarea unei restaurari este
un mare dezavantaj.este crucial de inteles si stiut etapele parcurse de technician pentru obtinerea unei
restaurari perfecte.
CAP 17
1.ce tipuri de gips se folosesc pentru detaliile de suprafata?pag529
R tip IV si V
2.cand se decide analiza ocluziei unui pacient?pag547
R se ia in etapa stabilirii planului de tratament.
CAP 18
1.Care e dimensiunea ideala a spatiului pentru filmul de ciment?pag557
RDimensiunea ideala este intre 20 si 40 micrometri.
2.zone deretentivizate la dintii posteriori.pag564
Rfetele axiale,proximale,suprafete interne,suprafata ocluzala,margini finisate.
CAP 19
1.unde trebuie plasat contactul ocluzal la o restaurare metalo ceramic?pag591
R contactul ocluzal trebuie plasat la cel putin 1,5mm de joctiune pentru prevenirea fracturii portelanului.
2.La interfata portelan metal care ar trebui sa fie grosimea de ceramic?
R grosimea de ceramic ar trebui sa fie cel putin 0,5 mm grosime
CAP20
1.care este cel mai biocompatibil material utilizat la fabricarea corpului de punte?pag 631
R cel mai biocompatibil este ceramic glazurata
2.Spatiul pentru un corp d epunte poate fi mai mic sau mai mare decat spatial de pe arcada contralaterala?
pag636
R Da spatial poate fi mai mic sau mai mare iar act lucru se intampla fregvent din cauza migrarii dintilor
care apare in urma dintilor extrasi si neinlocuiti imediat.
CAP 21
1.de ce agregarea extracoronara ar trebui folosita cu masura?pag676
R ar trebui folosita cu masura datorita imposibilitatii pastrarii igienei orale si leziunilor care se pot
produce la nivel dentar.
2.la ce distant trebuie plasat stopul ocluzal fata de jonctiunea metalo ceramica?pag 664
R ar trebui plasat la 1mm.
CAP 22
1.Care sunt cauzele care duc la tunarea incomplete a piesei protetice?pag 702
R strat de ceara subtire,metal rece,metal nepotrivit.
2.ce se intampla cu piesa protetica turnata cand stratul de ceara e mai subtire de 0,3 mm?pag 701
R cand statul de ceara e mai subtire de 0,3 mm cel mai fregvent rezulta piese protetice incomplete.
CAP23
1.din ce rezulta un rezultat estetic deficitar?pag730
R rezulta dintr o lipsa a echilibrului,mai exact o diferenta a pozitiei fata de linia mediana intre incisivul
central si canin duce la lipsa simetriei.
2.unghiurile incizale ale incisivilor centrali superiori contribuie la estetica?pag 730-731
R unghiurie incizale pot avea un effect dramatic in estetica,unghiul mezial mai accentuat poate fi acceptat
dar cel distal ar trebui evitat
CAP 25
1.Rezistenta ceramicii este redusa in ce conditii?pag776
R este redusa intr un mediu umed.Aceast lucru este provocat de o reactive chimica intre apa si ceramic
aparand coroziunea.

2.Ce temperature este folosita la ceramic presata?pag787

R temperatura folosita este in jur de 1165 grade Celsius
CAP 26
1.Contraindicatii proteze partile fixe adeziv collate.pag 812 BOX 26-1
R obiceiuri vicioase,spatii edentate extinse,smalt nesustinut,alergie nichel.
2.Dezavantaje proteze partiale fixe adeziv collate. pag 812 BOX 26-1
R timp de restaurare redus,spatiu de corectie redus,buna aliniere a dintilor stalpi necesara,estetica
deficitara dintii posteriori.
CAP 27
1.Caracteristici material pentru ramforsarea protezelor.Pag832
R: Materialele pentru ramforsarea protezelor se impart in functie de: tipil fibrei,orientarea fibrei.
2.Contraindicatiile protezelor fixe ramforsate cu fibre?pag834 BOX27-1
R imposibilitate izolare,pacienti cu obiceiuri vicioase,portelan neglazurat ca antagonist,pacienti care
abuzeaza de alcool.
CAP28
1.In industria metalului exista diferente intre soldering-sudura si brazing-lipire?pag845
R in industria metalului ,metalul de adios in soldering are o temperature de topire sub 450 grade Celsius
in timp ce blazing sub 450 grade Celsius.
2.Care sunt criteriile ce trebuie indeplinite de conectori sa rezulte proteze de success?pag845
R Marimea,pozitia si forma conectorilor influenteaza succesul unei proteze.Ei trebuie sa fie sufficient de
grosi pentru a preveni contorsiune in timpul functiei.
CAP29
1.Ce instrument se poate folosi la finisarea suprafetei ocluzare a piesei turnate?pag876
R se poate utilize piatra diamantata in forma de flacara.Pietre mai mari pot crea concavitati nedorite
2.Cum trebuie sa arate peretii axiali ai piesei turnate dupa finisare?pag877
R peretii axiali trebuie sa fie usor conturati si fin neteziti.
CAP 30
1.in evaluarea piesei protetice o margine deschisa este indicate?pag892
R in caz de margine deschisa este necesara o noua turnare.
2.Cu ce se poate ajusta un contact proximal strans ?pag888
R Un contact proximal strans in ceramic neglazurata poate fi ajustat folosint o piatra cilindrica
CAP 31
1.Resturile de ciment policarbixilat de zinc sunt mai usor de inlaturat decat cimentul fosfat de zinc?
pag911
R Resturi de de ciment policarbixilat de zinc sunt mai greu de inlaturat decat cimentul fosfat de zinc,si
confera o retentive mai mica decat fosfatul de zinc.
2.Beneficiile cimentului glass ionomer.pag911
R cimentul glass ionomer este biocompatibil si adera foarte bine la smalt si dentina.Datoriat eliberarii de
flor poate avea si efecte anticarioase,cu toate ca acest lcuru nu e dovedit clinic.
CAP 32
1.La ce interval de timp trebuie chemat pacientul cu restaurari la control?pag 929
R Pacientul trebuie chemat la cel putin 6 luni.
2.Cand apare fregvent boala parodontala?pag932
R fregvent boala parodontala poate aparea dupa realizarea unei proteze dentare in special una cu
marginile plasate subgingival.
Lupu Amalia -grupa 16,seria 2,an4
Capitolul2

Cum se defineste relatia centrica?pg55

Realtia centrica este definita ca fiind RMM in care condilii articuleaza cu portiunea cea mai
subtire,avasculara a discurilor articulare ; pozitia este independenta de contactele dentare, poate sau nu sa
coincida cu IM
Pg 43 ce sunt HIR ?
Hir sau alginatele sunt saruri de sodiu sau potasiu ale acidului alginic deci sunt solubili in apa;
reactioneaza chimic cu CA(SO4)2 si produc alginat de calciu insolubil,. Aceste materiale mai contin
pamant diatomeic, fosfat trisodiu (Na3PO4 ); alginatele pierd apa(-sinereza) dar o si absorb(imbibitie)
Capitolul3
Pagina 89 Cum se inlocuieste, in mod obisnuit edentia unui singur dinte?
De obicei aceasta edentatie poate fi restaurata prin o punte dentara care include un dinte stalp mezial si alt
dinte stalp distal (exceptie edentatia de canin )
Pagina 95 Ce presupune legea care trebuie respectata pentru alegerea dintilor stalpi si cum se numeste
aceasta?
Legea lui Ante : suprafata radacinilor dintilor lipsa trebuie sa fie mai mica sau egala cu suprafata dintilor
stalpi
Capitolul 5
Pagina 147 1- Factori etiologici incriminati in aparitia problemelor periodontale
principalul factor etiolog este placa microbiana ; ( mai contribuie si calculii, pelicula dobandita, materia
alba,resturi alimentare)
2-mijloace de control a placii bacteriene 151
periajul dd ( Peria moale -deosebit de

eficiente pentru curarea santurilor gingivale,suprafetelor bucale,linguale,interproximale fr a cauza

pagube gingiei,dintilor,abraziune)
tehnica bass preferata de majoritatea proteticienilor
ata dentara
(scobitori, periute interproximale,periute de dd electrice,banda dentara

Capitolul 6
Pag 178 1- in functie de ce criterii alegem materialul pt restaurari?
Depinde de msura de distrugere a dintelui ,localizarea afectiunii, planul de tratament , preferina
operatorului ( retentie,rezistenta,adeziune) si a pacientului
pag 180 2-avantaje,dezavantaje,recomandari ,precautii GLASS IONOMER
adeziune,eliberare fluor// rezistenta scazuta,sensibil la umiditate//leziuni mici//controlul umiditatii
capitolul 7
pag 248 Ce este modelarea diagnostica in ceara?
Ofera o simulare a procedurii pe care pacientul o va avea, dentistul isi va face impresie asupra cavitatii

orale a pacientului in ceara (se stabilesc conturul optim, ocluzia)

Pag 244 cat se reduce incizal pt o restaurarea metalo ceramica?
Recomandat 2mm
Capitolul 13
Pag 424 Care este complicatia primara care poatea aparea in terapia cu implant dentar si exemplificati 3
factori de care este influentata
Rsp: pierderea de testut osos in jurul implantului
1 Mrime inadecvat i forma implantului
2. Numrul inadecvat de implanturi sau pozitionarea implantului
3. Calitatea slab/cantitate necorespunztoare disponibila de os
Pag 421 principii de respectat la ocluzia pe implant
Forele directionate n axul lung a al implantului .
Minimizarea forele laterale pe implant .
Cnd este imposibil minimalizarea sau mutarea
forelor laterale anterior , distribuindu-le peste cat multi dinti si implanturi posibil.

Capitolul14
Pag 440 clasifiarea materialelor elastice de amprentare
1. hidrocoloid reversibil
2. polisulfuri
3. silicon de condensare
4. polieter
5.silicon de aditie
Pag 442 siliconi de condensare avantaje dezavantaje precautii
Timp scurt de prize, placut de utilizat //hidrofob,instabil,umectare slaba//turnare rapid,evitarea bulelor la turnare

Capitol15
P 466 principii care trebuie respectate de restaurari (enumerare)
Biologic,mecanic, estetic
P 467 ce materiale sunt folosite pentru coroanele prefabricate?
Rasini: -acetat de celuloza si policarbonat (aspect cel mai natural)
Metale: Al, Ni-Cr
Capitol 16
p510 Care sunt responsabilitatile medicului?
Controlul infectiilor
Preparatia dintilor
Preparatia marginilor
Articularea
Autorizatia de munca

Ocluzia,alegerea culorii dd, informarea pacientului

526 enumerati 3 cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca modelul final
Sa reproduca atat suprafetele slefuite cat si cele nepreparate
Dintii vecini preparatiei sa fie fara pori/goluri
Toate tesuturile moi relevante trebuie reproduse pe model, inclusiv bresele edentate si crestele implicate

incluse in viitoarea proteza.

Capitol 17
P531-precautiile rasinii epoxidice
nu sunt compatibile cu hidrocoloizii sau polisulfurile
p 537Avantaje si precautii sistem pindex
pinten mobilizabil, turnare usoara//atentie cand avem nevoie de detalii
Capitol 18
586 ce este coroana anatomica a dintelui?
Portiune a dintelui care se extinde coronal de la jonctiunea cement- smalt
P 564 secvente pentru modelarea -n ceara la nivelul dintilor posteriori
1. suprafa intern .
2. ndeprtarea cerii de pe model i evaluare .
3. suprafete proximale.
4. suprafee axiale .
5. suprafeele ocluzale .
6. finisare margini
Capitol 19

pag 591 distanta jonctiune metalo-ceramica de stopul ocluzal recomandata este: ....
rsp: Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa fie la 1.5 mm distanta de stopurile ocluzale, pentru a preveni
spargerea ceramicii.
P 590 Cel mai mare dezavantaj al restauratiilor ocluzale cu portelan
Rsp: uzura

Capitol 20
P625-Clasificarea corpurilor de punte in raport cu creasta edentata
Ovat,, sa, semisa,tangent la versantul vestibular,tangent cu prelungire vestibulare,tangent pe mijlocul crestei
edentate,punctiform, suspendat, (supendat modificat)
pag 626 Avantaje Dezavantaje Material corp de punte suspendat
Acces bun pt igiena orala// estetica slaba// metal

Capitol 21
Pag 665 1-ce criterii trebuie sa indeplineasca restaurarea inainte de cimentare?
Adaptare marginala si integritate corecta, contur axial corect, stabilitate ocluzala si contact proximal
2 -rolul mecanismului de reciprocitate in cadrul prepararii dintilor
protejeaza marginile de fortele orizontale exercitate de bratele retentive

Capitol 22
Clasificarea aliajelor dupa utilizarea lor p 689
Tip 1 inlay simplu
Tip 2 inlay complex
Tip3 coroane si proteze dentare fixe
Tip 4 PPM si pinledge
Defecte de turnare- cauze produse rugoase p702
Exces surfactant
Raport apa /pulbere incorect
Temp ardere excesiva
Capitol 23
Pg 716 ce este metamerfismul?
Un fenomen prin care doua culori care par ca se potrivesc sub o anumite lumina dar au reflectii spectrale
diferite
Ce este coridorul bucal?
Spatiul dintre obraji si dinti intr un zambet; foarte important pentru estetica
Capitol 25
p787 La ce temperatura este presata ceramica ?
1165 grade Celsius
Pg 790 dezavantaj primele sisteme Cerec aparute
Adaptare marginala deficitara dpdv estetic
Capitol 26
Pg 812 contraIndicatii proteze rasina adeziva
Parafunctii
Edentatii intinse
Smalt compromis
Alergie la nichel
p 807 Avantajele puntii Maryland
Retentie imbunatatita(legatura rasinii gravate pe metal este mai puternica decat cea pe smalt; retentia
poate fi mai scazuta si tot rezista);
suprafata orala mai bine lustruita si rezista acumularilor de placa
Capitol 27
p831- Cum se poate repara portelanul daca se fractureaza?
Cu rasina acrilica sau compozita legati cu agenti de cuplare silanici sau 4-Meta pt a favoriza adeziunea
2-Indicatii punti compozite armate cu fibre p 834
Rezultat estetic optim,metoda conservativa,rezistenta la uzura,folosirea tehnicii adezive de cimentare
Capitol 28
Pg 845 1 ce cerinte trebuie sa respecte deisgnul conectorilor?
conectorii trebuie sa fie suficienti de mari pentru a preveni distorsiunile dar nici prea mari pentru a nu

contribui la degradarea periodontala in timp;sa permita igienizarea,forma, plasati catre ambrazura linguala
2-Materiale folosite pentru confectionarea conectorilor pg 852
Titaniul ,aliajele pe baza de titaniu
Capitolul 29
P 870 obiectivele adaptarii marginale
Pentru a minimaliza orice dizolvare a agentului de cimentare,pentru a creste longevitatea protezei,pentru a
evita alte complicatii
Pag 874 + 881 scopul adaptarii ocluzale
Restabilirea contactelor ocluzale cu antagonistii,eliminarea contactelor premature,a interferentelor;
satisfacerea tuturor cerintelor functionale
Capitol 30
Pg 888- cum se evalueaza contactele proximale ale restaurarii?
Trebuie sa semene cu cele ale dintilor naturali, sa permita trecerea unei ate dentare necerate relativ
usor ;daca este prea strans ata nu va trece prea slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei
Pg 892 instrumentar necesar pt finisarea suprafetei ocluzale a coroanei metalice ?
Disc diamantat, freze , piatra diamantata
Capitol 31
Pg 909- enumerati 2 motive care sa ateste importanta cimentarii provizorii si un material cu care se poate
realiza
Evaluarea functionalitatii, a esteticii; // ciment ZOE
Pg 910 Avantajele fosfatului de zinc ca material de cimentare
Acest material continua sa fie popular datorita grosimii mici a filmului de ciment (25 microni), timp de
lucru suficient, excesul de material poate fi indepartat cu usurinta, rezistenta
Capitol 32
Pag 929 la ce interval sunt indicate controalele dentare si de ce?
Cel putin la 6 luni pentru a nu aparea carii recurente sau a se dezvolta probleme parodontale
Pag 931 Dieta,saliva si aparitia cariilor
Odata ce tratamentul este complet,pecientii au tendinta de a neglija igiena orala. Consumul de zahar si
grasimi cresc riscul de aparitie al cariilor, un pacient care se lasa de fumat are tendinta de a consuma
multe bomboane; xerostomia duce la cresterea ritmului de producere al cariilor etc

Capitolul 5
7.Care sunt stadiile de afectare parodontala si pedioada de timp in care acestea apar?148-149
-leziunea intiala- dupa 2-4 zile de acumulare a placii

-stradiul precoce- dupa 4-7 zile

-stabilizarea leziunii- 7-21 de zile
-leziune avansata- este dificil de precizat perioada de timp in care leziunea stabilizata devine
leziune avansata.
8. Gradele de resorbie a crestei radiculare, raportat la furcatia radiculara:pag 158
-in mod normal creasta osoasa este la 1,5 mm de joctiunea smalt-cement
-clasa 1 de resorbtie- pierderea suportului parodontal, mai putin de 3 mm
-clasa 2- resorbie mai mult de 3 mm, sonda intra in furcatie dar nu trece pe partea cealalta
-clasa 3- sonda trece dintr-o partea in alta.
Capitolul 6
9.Avantajele si dezavantajele unei restaurari preprotetice a dintelui cu aur turnat: pag 180
-cea mai buna rezistenta
-procedura indirecta
-sunt necesare 2 vizite intre care e nevoie de obturatie provizorie
10.Contraindicatiile remodelarii ocluzale: pag 197
-bruxism
-cazurile cand se preconizeaza ca fiind necesara o indepartare prea mare de tesut dentar dur
-relatii ocluzale complexe
-cand exista contact intre cuspizii palatinali si cei vestibulari inferiori
-inocluzie anterioara
-abraziune excesiva
-inaintea tratamentului orthodontic sau ortognatic
-dureri ale ATM
-pacient la care nu pot fi controlate miscarile mandibulare
Capitolul 7
11.Reguli pentru evaluarea designului marginal? Pag 219
-preparatii fara supraextindere sau smalt nesustinut
-usor de identificat atat pe amprenta cat sip e model
-o limita exacta la care machete din ceara sa se termine
-strat sufficient de gros pentru a permite manipularea machete fara deformari
-conservarea structurii dentare pe cat posibil
12.De ce depinde rezistenta adecvata: pag 236
-amplitudinea si direstia fortelor de dislocare
-forma preparatiei
-propietatile fizice ale agentului de cimentare
Capitolul 13
13.care sunt avantajele implanturilor cu integrare osoasa din punct de vedere protetic? Pag 397
-multiple optiuni restaurative
-versatilitate in ceea ce priveste componentele pentru etapa a doua- corectarea unghiului, estetica,
contur coronar, fixare prin insurubare sau cimentare
-retratare in caz de esec protetic
14.Enumerati 5 factori care pot determina pierdere osoasa asociata implantului pag 424
- marime si forma necorespunzatoare ale implantului
-osul inadecvat din dunct de vedere cantitativ si calitativ
- amplasare inadecvata a suprastructurii protetice

-forte ocluzale excesive

-igiena orala precare
Capitolul 14
15. Avantajele si dezavantajele siliconilor de aditie: pag 442
-stabilitate dimensionala
-usor de folosit
-automixare
-timp de prize redus
-hidrofob
-capacitate de udare redusa
-unele material elibereaza H2
16.Tehnica de lucru pentru amplasarea firelor de retractile gingivala: pag 435-437
-izolarea dintelui preparat
-se taie un fir sufficient de lung ca sa inconjoare dintele
-se imbiba in solutie astringent
-se pune firul in jurul dintelui si se introduce in santul gingival cu un instrument adecvat
Capitolul 15
17.Enumerati cerintele biologice pe care trebuie sa le respecte coroanele provizorii: pag 466
-protectie pulara
-mentinerea sanatatii parodontale
-sa asigure compatibilitate ocluzala
-sa mentina pozitia dintelui
-sa previna fracturarea smaltului
18.Enumarati 5 propietati ale materialelor pentru coroanele provizorii: pag 477-478
-biocompatibilitate- non toxic, non allergic
-stabilitate dimensional ape parcursul solidificarii
- rezistenta la abraziune
-estetica buna
-usor de manevrat si reparat
Capitolul 16
19.Care sunt responsabilitatile dentistului? Pag 509
-sa ofere instructiuni scrise tehnicianului
-sa asigure amprente de incalta calitate, modele, inregistrai ocluzale
-sa identifice marginile coroanelor, marginile protezelor
-sa ofere informatii despre material, culoare, forma pieselor protetice
-sa curate sis a dezinfectele toate elementele trimise spre laborator
-sa returneze spre laboratoar toate elementele necorespunzatoare
20.Enumerati 5 informatii pe care trebuie sa le cumprinda o autorizatie de lucru: pag 512-513
-descrierea generala a restaurarii de urmeaza sa fie facuta
-schema ocluzala dorita
-materialul dorit
-designul conectorilor, a corpului de punte, a structuii de baza ptr coroanele metalo-ceramice
-nuanta
Capitolul 17
21.Ce reguli trebuie sa respecte modelul? Pag 528

-sa reproduca atat dintii preparati cat sip e cai nepreparati

-dintii vecini preparatiei trebuie sa nu aiba goluri de material
-toti dintii imprilati in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati trebuie sa
permita o articulare corespunzatoare cu antagonistii
-toate tesuturile moi relevante trebuie reproduce, inclusive crestele edentate
22.Care sunt criteriile de alegere a materialului de model? Pag 530
-stabilitate dimensionala, rezistenta la abraziune
-usor de sectionat
-compatibil cu agentul de separare folosit ptr a impiedica aderarea cerii
-sa reproduca detaliile de suprafata exact
-culoare care sa contrasteze cu ceara
-usor de udat de carte ceara
-se allege si in fuctie de restaurarea de realizat
Capitolul 18
23.Din ce motive este recomandat un modelaj ocluzal de tipul cuspid fosa in loc de unul cuspidcreasta marginala? 572
-previne retentia alimentare
-fortele ocluzale sunt mai aproape de axul lung al dintelui
-imbunanateste stabilitatea prin contactul tripodic pentru fiecare cuspid
24.Care sunt factorii care reduc spatiu pentru ciment? Pag 558
-contractia termica si de polimerizare a materialului de amprenta
-folosirea rasinilor si a modelelor electrodepuse
-folosirea aliajelor cu temperature de topire ridicata
-reducerea dilatarii la ambalare
Capitolul 19
25.Ce critetii trbuie evaluate inainte de ambalare? 598
-macheta trebuie sa aiba forma anatomica; stopurile centrice plasate la cel putin 1,5 mm de jonctiunea
metal-ceramica
-unghiul dintre suprafata fatetei ceramic si scheletul metallic trebuie sa fie de 90 de grade
-fata interna de fatetat trebuie sa fie neteda si rotunjita
-macheta neteda astefel incat sa fie cat mai putin de lucru la finisat metalul
26.Care sunt proprietatile mecanice ale metalelor?pag 599
-modulul de elasticitate
-rezistenta
-duritate
-deformarea la tempereturi inalte
Capitolul 20
27.Cum se clasifica corpurile de punte? Pag 625
-cu contact mucosal-sa, semi sa, conic, oval
-fara contact mucosal- suspendat(igienic) si suspendat modificat
28.Avantajele si dezavantajele corpurilor de punte din compozit armat cu fibra? Pag 641
-conservatoare cand este folosit cu inlay
-estetica
-usor de reparat
-succes pe termen lung necunoscut
-limitat la edentatii mici

Capitolul 21
29. Care sunt motivele folosirii paralelografului? Pag 650
-pentru a aprecia alinierea dintilor care vor fi folositi ca suport
-pentru a detemina directia optima de aplicare si indepartare
-pentru a aprecia convexitate tesuturilor si influenta lor
30.Ce este reciprocitatea? Pag 656
-mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentive care trece dincolo de
convexitatea maxima sunt contrabalansate

Capitolul 22
31.Care sunt cerintele pentru canalul principal de turnare? Pag 682
-trebuie sa ii permita cerii topite sa iasa
-sa permita metalului sa curga in mulaj cu minimum de turbulente
-aliajul din el trebuie sa ramana topit o perioada mai lunga fata de cel care a umplut mulajul,
functionand ca un rezervor.
32.Ce proprietati tebuie sa aiba un material ideal de ambalare? Pag 691
-coeficient de expansiune controlabil, care sa compenseze contractia aliajului turnat
-capacitate de a produce piese turnate netede
-stabilitate chimica la temepraturi incalte de turnare
-rezistenta care sa reziste fortelor de turnare
-porozitate ce permite eliminarile gazelor
-indepartare usoara de pe piesa turnata
Capitolul 23
33.Care sunt caracteristicile dintilor feminine? Note curs
-Forma arcadei rotunjit
-Margin-ile incizale rotunjite
-Incisivii laterali ncalec uor incisivii centrali
-Incisivi laterali i canini mici
-Caninii ascuii
34.Enumerati 5 principii ale iluziei. Note curs
-Reflexia luminii crescut marete vizibilitatea
-Refracia luminii crescut micoreaz vizibilitatea
-Umbrele creaz profunzime
-Lumina creaz proeminene
-Liniile verticale accentuez nlimea
Capitolul 25
35. Care sunt etapele de lucru pentru obtinerea unei piese protetice prin tehnica de presare la cald? Pag
789
-macheta, ambalare
-se incalzeste ambalajul a 800de grade C
-se introduce un bloc de ceramic in canal si se aplica masa refractare in cuptorul de presare
-dupa incalzirea la 1165 de grade ceramic topita este introdusa usor in model, in vid
-racire si recuperarea piesei
36.Pasii de lucru pentru sistemul Cerec?pag 790
-preparatie dintelui este ca pentur orice piesa complet ceramic

-tratarea preparatiei cu pudra opaca

-scanarea preparatiei
-identificarea marginilor preparatiei pe calculator
-introducerea blocului de ceramic de nuanta potrivita in masina de frezat
-proba, demineralizare, silanizare si cimentare
Capitolul 26
37.Care sunt avantajele protelezelor adezive din rasini? Pag 811
-indepartare minima de tesut dur dentar, limitata doar la smalt
-nu este necesara anestezie
-preparatie supragingivala, fara implicatii parodontale
-amprentare usoara
-poate fi recinentate
-timp de lucru scazut
38.Care sunt indicatiile protezelor adezive? Pag 812
-Inlocuirea dintilor lipsa la copii si adolescent
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-lungime coronara corespunzatoare
-contorl al umiditatii excellent
-stalpi nerestaurati
Capitolul 27
39.Indicatiile puntilor composite armate cu fibre? Pag 833
-rezultat esthetic foarte bun
-preparare dintilor stalpi conservatoire
-piese protetice fara metal
-solicitare mica a stalpilor
-folosirea tehnici de cimentare adeziva
40.Enumerati ce tipuri de piese protetice pot fi obtinute din compozit armat? 835-838
-proteze fixecu acoperire corenara complete
-proteze fixe cu acoperire coronara partial
-proteze la marginea scaunului
-proteze fixe pe implant
Capitolul 28
41.Cand sunt indicate conectorii nonrigizi? Pag 845
-cand nu este posibil sa se prepare doi stalpi cu acelasi ax de insertie
42.Care sunt avantajele si dezavantajele sudarii cu laser? Pag 856
-rezistenta crescuta
-coroziune scazuta
-susceptibil la esec prin suprasolicitare
Capitolul 29
43.Cu ce material si la ce dimensiuni sunt folosite aparatele de sablat?pag 876
-particule de alumina de 25 sau 50 de micron
44.Cum pot fi verificate contactele proximale dupa finisare? Pag 873
-prin plasarea unei benzi mylar intre piesele vecine sau intre piesa si model.

Capitolul 30
45.Cum poate fi mimata o crapatura colorata in smalt? Pag 905
-prin aplicarea unui amestec maro-portocaliu, intr o linie cat se poate de subtire, va simula cu success
o crapatura
46.Care poate fi o alternative a glazurarii? Pag 901
-lustruirea suprafetei de portelan a piesei protetice.
Capitolul 31
47.Care sunt proprietatile unui agent de cimentare ideal? Pag 914
-timp de lucru lung, adera bine la structura dentare, asigura o sigilare buna, are rezistenta buna si
vasozitate, solubilitate scazuta
48.Care sunt pasii de realizat pentru a fixa fatete sau inlay? Pag 921
-demineralizarea ceramicii
-silanizarea
-demineralizarea smalt
-bonding si silant
-aplicarea restaurarii
Capitolul 32
49.La ce interval de timp trebuie dispensarizati pacientii cu piese protetice si de ce ? pag 929
-la maxim 6 luni distanta, altfel pot fi ratate eventuale aparitii ale cariilor sau bolilor parodontale.
50.Ce informatii trebuie culese de la capientul care prezinta durere? Pag 935
-localizare, character, severitate, durata, declansare, factori care o accentueaza sau o calmeaza precum
si modificari ale durerii.
Lupu Mihai Alexandru
Grupa 16, seria 2, an 4
Capitolul I
1 Care este valoarea deschiderii maxima a gurii si la ce valoare gura se poate considera
restrictionata?
R: Deschiderea maxima a gurii este >50mm, se considera deschidere restrictionata la <35mm.
pg.10 Rosenstiel
2

Cum se numeste spatiul dintre arcada maxilara si mandibulara care se formeaza atunci cand
pacientul rade?
R: Se numeste spatiu negativ.
pg.10 Rosenstiel
Capitolul II
3 Ce material de amprenta putem folosi pentru modelul diagnostic?
R: Hidrocoloizii ireversibili(alginatul) sunt suficient de precisi si ofera detalii de suprafata
adecvate in scop diagnostic.
Pg.43 Rosenstiel
4 Care sunt cele doua articulatoare semiadaptabile principale si care este diferenta dintre ele?
R: Cele doua sunt:
- arcon - tuberculul articulator solidar cu modelul maxilar, condilii solidari cu modelul mandibular
- nonarcon - bratele superioare si inferioare sunt rigid atasate permitand un control mai usor cand

dintii artificiali sunt pozitionati.

pg.46 Rosenstiel
Capitolul III
5 Care este legea lu Ante?
R: Suma suprafetelor radiculare ale dintilor stalpi sa fie > sau = cu suma suprafetelor radiculare
ale dintilor inlocuiti.
pg.95 Rosenstiel
6 Care este diferenta dintre protezarea prin punte a unei edentatii frontale de incisivi mandibulari,
fata de protezarea prin punte a edentatiei frontale de incisivi maxilari?
R: Cei 4 incisivi frontali mandibulari pot fi protezati prin punte mai usor, avand ca dinti stalpi
canini. Cei 4 incisivi frontali maxilari pot ridica probleme mai ales in cazul unei arcade curbate
excesiv, acestia au ca dinti stalpi canini + premolarii 1 maxilari.
pg.98 Rosenstiel
Capitolul V
7 De ce trebuie recunoscuta si tratata boala parodontala inainte de protezarea fixa?
R: Pentru ca nivelurile tesutului gingival sa fie determinat pentru plasarea marginala corecta,
pentru estetica si pentru dislocare gingivala.
pg.147 Rosenstiel

Ce cuprinde tratamentul chirurgical periodontal? 5 exemple

R: Procedurile tesutului moale:
- gingivectomie
- debridare deschisa
- reparare mucozala
Procedurile tesutului dur:
- inductie osoasa
- rezectie osoasa
Tratamentul furcatiei:
- odontoplastie-osteoplastie
- amputatie radiculara
- restaurare
pg.150 Rosenstiel
Capitolul VI
9 Care sunt avantajele si dezavantajele rasinilor compozite?
R: Avantaje:
- priza rapida, usor de folosit
Dezavantaje:
- expansiune termica, contractie de priza si expansiune intarziata
pg.180 Rosenstiel
10 Care sunt contraindicatiile unei ajustari ocluzale definitive?
R:
- bruxism necontrolat
- cand se indica inlaturarea de structuri dentare excesive

relatie spatiala complexa (angle cls.II)

cuspizii linguali-maxilari in contact cu cuspizii vestibulari-mandibulari
ocluzie deschisa anterior
uzura excesiva
inaintea tratamentului ortodontic
prezenta durerilor temporo-mandibulare
miscari mandibulare limitate
pg.197 Rosenstiel
Capitolul VII
11 Dati exemple de doua metode pentru protectia dintilor vecini in timpul slefuirii.
R:
- o matrice metalica in jurul dintelui vecin-aceasta insa poate fi perforata
- metoda indicata este utilizarea smaltului proximal al dintelui care este preparat pentru protectia
structurilor adiacente
pg.210 Rosenstiel

12 Care sunt avantajele pragului supragingival?

R:
- usor de preparat, fara trauma tesutului moale
- igienizare usoara
- amprentare usoara fara afectarea tesutului moale
- evaluarea restaurarii usoara in timpul protezarii sau la vizitele ulterioare
pg.217 Rosenstiel
Capitolul XIII
13 Care sunt indicatiile pentru implant ale pacientului edentat partial?
R:
- imposibilitatea purtarii unei proteze partiale sau totale
- necesitatea pentru o perioada lunga de timp a unei proteze dentare fixe cu prognostic
chestionabil
- numarul si locatie nefavorabile pentru potentialul dinte vecin
- pierderea unui singur dinte care ar necesita prepararea minima pentru protezare fixa
pg.381 Rosenstiel
14 Care sunt contraindicatiile implantului?
R:
- boala acuta
- boala terminala
- sarcina
- boala metabolica incontrolabila
- iradiere tumorala
- asteptarile ireale ale pacientului
- pacient nemotivat
- lipsa de experienta a medicului
- incapacitatea de restaurare cu o proteza
pg.383 Rosenstiel
Capitolul XIV

15 Care este grosimea santului gingival si cu ce se determina?

R: Grosimea este de 0.5-2mm si se determina cu ajutorul sondei parodontale.
notite curs 8.10.2014
16 Cat timp este lasat snurul in santul gingival, cu cat se largeste santul si cat timp se mentine largit?
R: Snurul impregnat trebuie lasat in santul gingival cel putin 4 minute, pentru largire de 0.2mm si
se mentine mai putin de 30s
notite curs 8.10.2014

Capitolul XV
17 Care sunt factorii care trebuie luati in considerare atunci cand se realizeaza o proteza provizorie?
Enumerati minim 6 factori.
R: Biologic:
- protectie pulpara
- mentinerea sanatatii parodontale
- compatibilitatea ocluzala
- mentinerea pozitiei dintilor
- protectie impotriva fracturii
Mecanic:
- rezistenta la forte functionale si de desprindere
Estetic:
- contur
- culoare compatibila
- transluciditate
- stabilitatea culorii
pg.467 Rosenstiel
18 Cu ce putem cimenta o proteza provizorie?
R: Cimentul zinc oxid eugenol ZOE- este cel mai satisfacator, zinc oxid non-eugenol
pg.498 Rosenstiel
Capitolul XVI
19 Una dintre responsabilitatile medicului fata de laboratorul de tehnica dentara este controlul
infectiei. La ce se refera?
R: La dezinfectarea si manevrarea amprentelor si a altor materiale transferate din cabinetul dentar
la laboratorul de tehnica dentara.
pg.510 Rosenstiel
20 Cum trebuie sa fie realizate marginile preparatiei inaintea trimiterii piesei la laboratorul de tehnica
dentara?
R: Marginile trebuie sa fie decelabile cu usurinta si accesibile pe modelul trimis catre tehnician.
Marginile preparatiei pot fi marcate cu un creion colorat.
pg.612 Rosenstiel
Capitolul XVII
21 Care este principalul dezavantaj al gipsului si cum poate fi acesta diminuat?
R: Principalul dezavantaj este rezistenta scazuta la abraziune, aceasta poate fi crescuta in asociere
cu agenti de intarire(silice coloidala), impregnarea suprafetei modelului intr-o rasina cu
vascozitate scazuta intr-un film subtire(cianoacrilat), guma arabica.

pg.529 Rosenstiel
22 Tehnica amprentarii cu gura inchisa sau dual-arch/triple-tray technique cand se foloseste?
R: Pentru amprentarea unui singur element sau restauratii limitate care se conformeaza ocluziei
existente.
pg.550 Rosenstiel

Capitolul XVIII
23 Ce consideratii trebuie sa indeplineasca un conector realizat la nivelul unui dinte frontal?
R: Mecanic, conectorul trebuie sa fie cat mai mare posibil pentru rezistenta. Biologic, trebuie
plasat in jumatatea incizala a fetei proximale. Estetic,trebuie in jumatatea linguala(palatinala) a
fetei proximale.
pg.585 Rosenstiel
24 Pentru a evita muscarea accidentala a obrazului sau limbii si pentru pastrarea alimentelor in spatiul
ocluzal, care trebuie sa fie pozitia cuspizilor nefunctionali?
R: Cuspizii nefunctionali(cuspizii palatinali ai maxilarului si vestibulari ai mandibulei) trebuie sa
se suprapuna in sens vertical si orizontal.
pg.570 Rosenstiel
Capitolul XIX
25 Care este scopul principal al realizarii unei machete din ceara?
R: Realizarea unei infrastructuri care suporta o grosime relativ egala a portelanului, in acelasi timp
daca se utilizezaza pentru o punte,trebuie sa permita o buna configurare a conectorului si a locatiei
acestuia.
pg.591 Rosenstiel
26 Care este cantitatea de aur care intra la o coroana?
R: Intre 2.5-3g aur pentru un molar.
notite curs 22.10.2014
Capitolul XX
27 Pierderea crestei reziduale de contur in cazul unei restaurari prin punte poate duce la?
R:
- ambrazuri gingivale deschise inestetice
- impact alimentar
- filtrarea salivei in timpul vorbirii
pg.618 Rosenstiel
28 Care este cel mai estetic corp de punte si care este dezavantajul acestuia?
R: Puntea ovata, dezavantajul fiind igiena.
pg.628 Rosenstiel

Capitolul XXI
29 Explicati fenomenul de reciprocitate.
R: Reciprocitatea este mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv care
trece peste convexitatea maxima sunt contrabalansate.
pg.656 Rosenstiel
30 Care sunt functille unui croset reciproc?
R:
- ghideaza proteza in timpul inserarii pentru pozitionarea sa
- sprijina dintii adiancenti impotriva fortelor orizontale exercitate de bratul flexibil retentiv
pg.656 Rosenstiel
Capitolul XXII
31 Enumerati 5 defecte de turnare:
R:
- rugozitati
- noduli
- piesa incompleta
- spatii goale
- porozitati
- discrepanta marginilor
- defecte dimensionale
pg.701 Rosenstiel
32 Care sunt cerintele de baza ale canalului de turnare?
R: Trebuie sa permita cerii topite sa iasa din tipar, trebuie sa permita metalului topit sa curga in
tipar cu turbulente minime si metalul din interior trebuie sa ramana topit putin mai mult decat
aliajul care a umplut tiparul.
pg.682 Rosenstiel
Capitolul XXIII
33 Ce este coridorul bucal?
R: Dimensiunea spatiului creat intre obraz si dinti din timpul zambetului si se refera la latimea
dentitiei si a gurii din timpul zambetului.
pg.727 Rosenstiel
34 Ce este arcul zambetului?
R: Se refera la curba formata de marginile incizale ale dintilor maxilari si la curba buzei inferioare.
Acestea trebuie sa fie paralele.
pg.727 Rosenstiel

Capitolul XXV
35 Care este grosimea metalului pentru o preparatie metalo-ceramica?
R:
- un minim de 0.3mm pentru aliaje nobile
- 0.2mm pentru aliaje nenobile
pg.741 Rosenstiel

36 Enumerati 3 motive care pot duce la fractura unei restaurari metalo-ceramice.

R:
- design deficitar al cadrului
- stopuri centrice situate prea aproape de interfata metalo-ceramica
- prepararea inadecvata a metalului
pg.767 Rosenstiel
Capitolul XXVI
37 Care sunt avantajele ale protezelor adezive din rasini?
R:
- indepartarea minima de structura dura dentara
- potential minim de trauma pulpara
- anestezia nu este obligatorie
- preparatie supragingivala
- amprentare usoara
- nu necesita protezare provizorie
- timp scurt petrecut pe scaun
- cost redus
- e posibila relipirea
pg.812 Rosenstiel
38 Care sunt indicatiile protezelor adezive?
R:
- inlocuirea dintilor lipsa anteriori la copii/adolescenti
- deschidere mica
- vecini nerestaurati
- inlocuirea unui singur dinte posterior
- lungimea coroanei clinice semnificative
- control excelent al umiditatii
pg.812 Rosenstiel

Capitolul XXVII
39 Care sunt indicatiile puntilor composite armate cu fibre?
R:
- rezultatul estetic optim
- fara metal
- conservatoare pentru dintii vecini
- uzura antagonistilor minima
- tehnica de cimentare adeziva
pg.834 Rosenstiel
40 Care sunt contraindicatiile puntilor composite armate cu fibra?
R:
- incapacitatea controlului fluidelor
- deschidere mare necesara
- pacienti cu parafunctii
- portelan neglazurat la antagonist

- pacienti alcoolici
pg.834 Rosenstiel
Capitolul XXVIII
41 Cand sunt indicati conectorii nonrigizi?
R: Cand nu este posibila prepararea celor doi dinti stalpi cu acelasi ax de insertie.
pg.845 Rosenstiel
42 Cand se foloseste un conector bucla si unde se amplaseaza?
R: Se utilizeaza cand exista o diastema ,pentru o protezare fixa.,si se plaseaza pe fata linguala a
protezei.
pg.847 Rosenstiel
Capitolul XXIX
43 La nivelul marginii interne a modelului ce trebuie facut pentru a minimiza dizolvarea agentului de
etansare?
R: Trebuie obtinuta o banda de metal de 1mm latime, care este intim adaptata la suprafata dintelui.
pg.870 Rosenstiel
44 De ce se realizeaza lustruire intensa a peretilor axiali a unei coroane metalice?
R: Pentru controlul placii bacteriene.
pg.876 Rosenstiel

Capitolul XXX
45 Cu ce putem indeparta o restaurare provizorie?
R:
- cleste hemostatic
- cleste Backhaus
- benzi speciale de indepartare
pg.887 Rosenstiel
46 Ce trebuie urmarit la proba piesei protetice?
R: -contactele proximale
- integritatea marginala
- stabilitatea
- ocluzia
- glazurarea
pg.888 Rosenstiel
Capitolul XXXI
47 Enumerati cimenturile folosite pentru cimentarea definitiva.
R:
- FOZ
- cimenturi policarboxilate
- cimenturi glassionomer
- ZOE cu sau fara acid etoxibenzoic
- cimenturi glassionomer modificate cu rasina
- cimenturi rasina

pg.910 Rosenstiel
48 Care este principalul avantaj si dezavantaj a rasinii compozite?
R:
Avantaj:
- solubilitate scazuta
Dezavantaj:
- grosimea filmului de ciment, iritativ
pg.916 Rosenstiel
Capitolul XXXII
49 Cum poate fi observat un dinte stalp slabit dintr-o punte, de catre pacient?
R: Pacientul percepe mai degraba un gust urat sau un miros decat miscarea efectiva a restaurarii.
pg.936 Rosenstiel
50 Ce poate indica medicului un dinte stalp slabit?
R: Preparatie inadecvata a dintelui, tehnica de cimentare proasta si carii.
pg.936 Rosenstiel
Capitol 1
1.Enumerati cauzele edentatiei partiale(notite curs)
Cauzele edentatiei partiale sunt:afectiuni ereditare/congenitale,anodontia/oligodontia/hipodontia,agenezia
mugurilor dentari,evolutia naturala,complicatii ale cariilor,extractiile terapeutice in scop
ortodontic,boala de focar parodontal,tumori maligne/benigne,traumatisme,fracturi,extractii de necesitate
socio-economica,iatrogeniile,extractiile terapeutice in nevralgiile trigeminale sau alte sindroame algice.
2.Cum putem defini o arcada ideala sau minim afectata de edentatie?(notite curs)
Bresa edentata este unica,localizata la o singura arcada si indeplineste urmatoarele conditii:orice bresa
frontala maxilara care nu depaseste 2 incisivi,orice bresa frontala mandibulara care nu depaseste 4
incisivi,orice bresa laterala maxilara/mandibulara care nu depaseste 2 premolari sau un premolar si un
molar.
Capitol 2
1.Ce rol are istoricul medical general asupra protezarii?(notite curs)
Istoricul medical general modifica planul de tratament,modifica interventia terapeutica,modifica patologia
stomatologica si creste riscul contaminarii.
2.Care sunt etapele planului de tratament?(notite curs)
Etapele planului de tratament sunt:sistemic-urgente-preparator-restaurator-electiv-mentinere.Toate acestea
in raport cu doleantele pacientului.
Capitol 3
Care sunt caracteristicile unei creste ideale edentate?(notite curs)
Creasta edentata ideala prezinta:absenta resorbtiei procesului alveolar,suprafata neteda,regulata,mucoasa
aderenta la periost,absenta insertiei de bride/frenuri la nivelul versantului vestibular,grosimea mucoasei
vestibulare suficient de groasa pentru a mima existenta papilelor interdentare.
2.In cadrul planului de tratament este inclusa si rezolvarea urgentelor.Care ar putea fi acestea?(notite curs)
Urgente pot fi considerate:durerea,afectiuni premaligne sau maligne,infectii,traumatisme,modificari
estetice acute.
Capitol 5
1.Care sunt avantajele atei dentare fara ceara in controlul cariilor dentare?(Rosenstiel pag. 160)
Ata dentara are diametrul mai mic decat ata dentara care prezinta ceara,trece mai usor prin spatiile
interdentare la trecerea prin aceste spatii curatate cu ajutorul ei se poate distinge un sunet-ca semn al
folosirii corecte si al eficientei acesteia.

2.Interventii chirurgicale premergatoare fazei restauratorii finale presupun?(notite curs)

Tratamentul retractiilor gingivale,remodelarea estetica a coletului clinic,tratarea defectelor mucogingivale,cresterea inaltimii coroanelor clinice,rezolvarea problemelor de afectare furcala.
Capitol 6
1.Tratamentul preparator include si controlul cariilor active.Ce include acest control al cariilor?(notite
curs)
Controlul cariilor active cuprinde:1. tratamentul proceselor carioase, 2.profilaxie esentiala ce
include:fluorizare,igiena buco-dentara,controlul placii microbiene,regimul alimentar,volumul si calitatea
secretiei salivare.
2.Care sunt dintii care sufera cele mai frecvente fracturi dupa devitalizari si in cazul in care exista
contacte ocluzale ale acestora ce recomandari aveti?(notite curs)
Dintii care sufera cele mai frecvente fracturi sunt molarii si in cazul in care exista contacte ocluzale se
recomanda acoperirea cuspidiana a acestora.
Capitol 7
1.Care sunt contraindicatiile slefuiriii selective?(Rosenstiel pag. 207)
Bruxism necontrolabil,indepartare prea multa de substanta dura dentara,cazurile clasa II,III-Angle,ocluzie
deschisa anterior,abraziune extinsa,inainte de tratament endodontic/ortodontic,inainte de terapie fizica
ocluzala.
2.Care sunt factorii care influenteaza retentia preparatiilor?(Rosenstiel pag.236)
Retentia este conditionata de urmatorii factori:intensitatea fortelor care tind sa desprinda
restaurarea,geometria bontului,marimea suprafetei bontului,numarul posibilelor axe de insertie,rugozitatea
suprafetei bontului,grosimea stratului de ciment,materialul din care este confectionata restaurarea,tipul
fixarii,rugozitatea intradosului restaurarii,concentrarea de stresa de la interfata bont-ciment-restaurare.
Capitol 13
1.Care sunt contraindicatiile implantului dentar?(Rosenstiel pag.393)
Contraindicatiile:la pacientii cu boli incurabile in faza terminala,la femeile insarcinate,boli acute,boli
metabolice netinute sub control,asteptari nerealiste din partea pacientului experienta insuficienta din
partea operatorului.
2.Care sunt posibilii factori implicati in aparitia complicatiilor implantului dentar?(Rosenstiel pag. 435)
Factori:marime sau forma nepotrivita a implantului,numar inadecvat de implanturi,tesut osos
deficitar,instabilitate a implantului,forte ocluzale mari/excesive,igiena orala precara,boli sistemice/viciifumat,diabet.
Capitol 14
1.Descrieti tehnica indirecta de amprentare pentru RCR(notite curs)
Tehnica indirecta sau amprentare cu elastomer de sinteza si tija metalica
Se pensuleaza axul de sarma cu un adeziv folosit uzual pentru lingurile de amprenta fara retentii,se
vaselinizeaza canalul pentru a facilita indepartarea amprentei evitand in acelasi timp distorsiunile.Se
introduce materialul de amprenta la nivelul preparatiei radiculare cu cel mai gros ac Lentullo(rotire in
sens orar),se plaseaza tija de sarma pe toata lungimea preparatiei radiculare si se injecteaza materialul de
amprenta in jurul sau si se se introduce lingura de amprenta ca suport.
2.Care sunt avantajele sulfatului feric folosit pentru evictiunea gingivala?(notite curs)
Hemostaza excelenta,pierdere tisulara minima,deplasare tisulara moderata,timp de actiune lung.
Capitol 15
1.Cum realizati o protezare provizorie pentru un pacient cu dintii deja slefuiti?(notite curs)
Se poate realiza cu ajutorul capelor din policarbonat,se adapteaza aceste cape pe dintii slefuiti,se ia o
amprenta peste capele asezate pe preparatii,dupa priza materialului de amprenta se indeparteaza capele si
amprenta de la nivelul campului protetic.In amprenta deja luata se adauga acrilat apoi se introduce in

cavitatea bucala.Dupa priza acrilatului se indeparteaza amprenta rezultand coroanele/restaurarile

provizorii.
2.Care este importanta protezarii provizorii?De ce se realizeaza?(notite curs)
Se realizeaza din ratiuni estetice,pentru protectia vitalitatii dintilor,protectia mecanica a
preparatiilor,impiedicarea migrarii dintilor,protectia crestelor endentate si pentru a vizualiza o viitoare
situatie.
Capitol 16
1.Ce trebuie sa includa formularul pentru comunicarea cabinet-laborator tehnica dentara?(notite curs)
Formularul trebuie sa includa:descrierea generala a restaurarii,tipul materialelor folosite,schema ocluzala
ce va fi folosita pentru modelare,forma conectorilor,forma corpului de punte,forma componentei metalice
la coroanele metalo-ceramice,descriptorii cromatici pentru componenta fizionimica,proiectul protezei
partial mobilizabile,data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la
data respectiva.
2.Enumerati substantele utilizate pentru dezinfectia amprentelor(notite curs)
Glutaraldehida 2%,iodofori,(notite curs)
Se poate realiza cu ajutorul capelor din policarbonat,se adapteaza aceste cape pe dintii slefuiti,se ia o
amprenta peste capele asezate pe preparatii,dupa priza materialului de amprenta se indeparteaza capele si
amprenta de la nivelul campului protetic.In amprenta deja luata se adauga acrilat apoi se introduce in
cavitatea bucala.Dupa priza acrilatului se indeparteaza amprenta rezultand coroanele/restaurarile
provizorii.
Capitol 17
1.In cazul modelelor cu bonturi mobilizabile,cate sisteme cunoasteti?(notite curs)
4 sisteme:Pindex,sistem cu un singur bont mobilizabil,sistem di-lock,sistem DVA.
2.Ce cunoasteti despre rasinile folosite pentru modele?(notite curs)
Sunt folosite ca alternative la gipsul dentar,modelul dentar este mai rezistent,sunt mai scump si nu sunt
compatibile cu hidrocoloizii.
Capitol 18
1.Clasificarea dupa A.D.A a cerii? (Rosenstiel pag.569)
Tipul 1-consistenta medie/dura in general folosita pentru modelarea directa intraorala
Tipul 2-consistenta mai scazuta,folosita in general pentru modelarea in ceara a machetelor.
2.Etapele modelarii in ceara a dintilor posteriori sunt?(Rosenstiel pag.573)
Modelare: suprafata interna,suprafete proximale,suprafete axiale,suprafete ocluzale,finisarea marginilor.
Capitol 19
1.Clasificati aliajele dentare(Rosenstiel pag.615-617,notite curs)
Aliaje inalt nobile(aur,platina,paladiu)>60%,cu cel putin 40% aur:Au-Pt-Pd,Au-Pd-Ag,Au-Pd
Aliaje nobile >25% metal nobil:Pd-Ag,Pd
Aliaje nenobile <25% metale nobile:Ni-Cr,Cr-Co,Ni-Cr-Be
2.Cantitatea de metal folosita pentru o coroana pe un molar este de?(notite curs)
Formula:greutatea machetei de ceara x densitatea metal/densitatea cerii
Cantitate necesara:2,5-3 g aliaj nobil
Capitol 20
1.Clasificati defectele crestei edentate(pag.628-Rosenstiel)
1.clasa I-pierdere de substanta in sens vestibulo-lingual,clasa II-pierdere de substanta in sens
vertical(reducerea inaltimii),clasa III-asocierea clasei I si II.
2.Pentru puntea metalo-ceramica ce trebuie luat in considerare cu atentie din punct de vedere mecanic?
(notite curs)
Grosime uniforma a ceramicii aproximativ 1mm,suprafata neteda lipsita de pori a componentei

metalice,unghiuri rotunjite ale componentei metalice,jonctiunea metalo-ceramica la aproximativ 1,5 mm

de contactele ocluzale.
Capitol 21
1.Ce elemente de mentinere,sprijin si stabilitate cunoasteti pentru protezele partial mobilizabile?(notite
curs)
Elemente:culise,bare,capse,telescop
2.Ce materiale de amprenta folositi pentru o proteza partial mobilizabila?(Rosenstiel pag.670)
Materiale:cu elastomeri de sinteza,hidrocoloid reversibil pentru o fidelitate cat mai buna si redarea exacta
a elementelor necesare.
Capitol 22
1.Proprietati ideale ale materialului folosit la amabalarea/turnare aliaj si pentru obtinere tipar..?(Rosenstiel
pag.705)
Stabil chimic la temperaturi inalte,suficient de poros pentru a permite evacuarea gazelor,suficient de
rezistent la fortele din timpului turnarii.
2.De ce nu poate fi folosit in procesul de ambalare/turnare/obtinere tipar pentru restaurarile metaloceramice?(Rosenstiel pag.705)
Gipsul este instabil la temperaturile foarte inalte specifice acestor restaurari mixte si poate avea loc o
contaminare cu sulfati al aliajului folosit in restaurare.
Capitol 23
1.Care sunt cauzele aparitiei triunghiurilor negre in estetica dentara?(notite curs)
Triunghiurile negre apar atunci cand papila interdentara nu completeaza spatiul interdentar,cauzele pot fi:
retractie gingivala,forma triunghiulara a dintilor,operatii parondontale in antecedente,fren labial inserat in
zona papilei interdentare.
2.Care sunt factorii care influenteaza perceperea culorii?(notite curs)
Factori fiziologici/patologici ai organului vizual,intensitatea iluminarii existente,culoarea mediului
inconjurator,timpul privirii unei culori,unghiul din care privim,factori psihologici.
Capitol 25
1.Care sunt contraindicatiile sistemelor integral ceramice?(notite curs)
Nu pot fi folosite ca element de agregare pentru puntile intinse pe molari,rapoarte ocluzale
nefavorabile:ocluzie adanca/acoperita/labiodonta,parafunctii,dinti cu indice mezio-distal mare sau
grosime vestibulo-orala mica,cand este indicata o metoda mai conservatoare.
2.Care sunt avantajele sistemelor integral ceramice?(notite curs)
Estetica excelenta,transluciditate optima,biocompatibilitate uneori superioara fata de metaloceramica(alergie la unele metale)
Capitol 26
1.Care sunt avantajele restaurarilor protetice fixe acrilice?(Rosenstiel pag.821)
Timp operator redus,amprentare usoara,indepartare minima de tesuturi dure,potential minim de lezare a
pulpei,prag supragingival-igienizare facila.
2.Care sunt dezavantajele restaurarilor protetice fixe acrilice?longevitate redusa a restaurarii,necesita
aliniere corecta a dintilor,smaltul dintilor poate suferi modificari in timp,estetica compromisa .
Capitol 27
1.Care sunt contraindicatiile ramforsarii prin fibra de sticla?(Rosenstiel pag.842)
Pacienti cu imposibilitate de control asupra secretiilor salivare,pacienti cu parafunctii,consumatori mari de
alcool,pacienti proteze partiale fixe metalo-ceramice.
2.Cum sunt clasificate materialele utilizate in ramforsarea prin fibra de sticla?(Rosenstiel pag.842)
Se clasifica in functie de tipul fibrei,orientarea fibrei.Cele mai utilizate sunt cele din polietilena,carbon si
sticla.
Capitol 28
1.Ce tipuri de conectori cunoasteti?(notite curs)
Conectori ficsi/ rigizi-obtinuti prin sudare/lipire

Conectori mobilizabili-rigizi/non rigizi

2.Care sunt calitatile aliajelor de lipire?(notite curs)
Rezistenta la coroziune,interval de topire mai mic decat cel al partilor de lipit,absenta porilor,rezistenta
mecanica,curgere libera,compatibilitate coloristica.
Capitol 29(notite curs)
1.Clasificati materialele de cimentare provizorie ale protezelor partiale fixe(notite curs)
Materiale pentru cimentare provizorie care fac priza:pe baza de hidroxid de calciu,oxid de zinc noneugenol,zinc oxid eugenol.
Materiale pentru cimentare provizorie care nu fac priza:au in componenta lor eugenol:permit mici miscari
adaptative ale dintilor stalpi,nu contraindicate la coroanele solo.
2.Referitor la adaptarea protezelor partiale fixe ce verificari se fac dupa insertia totala a restaurarii?(notite
curs)
Se verifica adaptarea marginala(lunga/scurta/groasa),adaptarea la nivelul punctului de contact,adaptare
ocluzala in IM/propulsie si lateralitate.
Capitol 30
1.Pentru a evita eventualele greseli care este secventa evaluarii restaurarilor?(Rosenstiel pag.898)
Se verifica contactele proximale,integritatea marginala,stabilitatea,ocluzia, spatiu pentru componenta
fizionomica.
2.Care sunt caracteristicile unui ciment ideal?(notite curs)
Cimentul ideal:sa aiba timp de lucru lung,sa furnizeze o buna sigilare,sa nu fie toxic pentru pulpa,sa aiba
proprietati mecanice bune,sa fie tixotrop,sa aiba o solubilitate redusa,sa fie usor de manipulat,excesul sa
fie indepartat cu usurinta.
Capitol 31
1.Ce presupune pregatirea lucrarii protetice si a dintilor stalpi inainte de cimentarea definitiva?(notite
curs)
Pregatirea lucrarii:sablare cu oxid de aluminiu(creste retentia cu 64%),curatire mecanica cu
ultrasunete,curatire chimica cu neofalina,dezinfectare cu apa oxigenata,uscare.
Pregatirea campului protetic:curatarea dintilor stalpi cu paste profilactice si cupe de silicon,dezinfectare
cu apa oxigenata,conditionarea bonturilor vitale-agenti de mineralizare sau devitale-cu acid
fosforic,spalare,uscare.
2.Care sunt cauzele de insertie partiala pieselor protetice si ce se poate face in acest caz?(notite curs)
Cauzele de insertie partiala pot fi:zone retentive pe bont,zone prea stranse de contact proximal. Aceste
zone se evidentiaza cu silicon fluid aplicat in interiorul coroanei sau cu hartie de articulatie(proximal)
zonele unde se sterge materialul de amprentare se corecteaza la nivelul bontului identic la nivelul
punctului de contact si in la nivelul coroanei pe fata externa.In cazul marginilor groase-necesita
corectare,in cazul marginilor scurte se reface lucrarea.
Capitol 32
1.Care ar putea fi complicatiile puntilor care ar putea duce la esecul acestora?(notite curs)
Complicatii biologice:carii secundare,complicatii endodontice,afectari parodontale,dureri si complicatii
mecanice:descimentare,fracture ale corpului de punte,componentei fizionomice.
2.La ce interval de timp trebuie sa se prezinte la medicul stomatolog un pacient cu o restaurare protetica?
(Rosenstiel pag.939)
Pacientii cu restaurari protetice necesita vizite la medicul stomatolog la fiecare 6 luni, in cazul
complicatiilor de tip biologice sau mecanice prezentarea la medicul stomatolog este necesara imediat.
Marin Raluca Mihaela, grupa 17, seria 2

Capitolul 4 PRINCIPLES OF OCCLUSION

Care este influenta varstei asupra stereotipului masticator? Pag 121
Stereotipul masticator la copil difera de cel de la adulti:
<10 ani-miscari predominant laterale
>10ani-incep sa mestece ca adultii-predominant cu misc verticale
De cine este reprezentat determinantul anterior si cum influenteaza acesta ocluzia? Pag 117
Determinantul anterior-influenteaza directia miscarilor cu contacte dento-dentare dar si amplitudinea
acstora
-caracteristici-inclinarea pantei incisive *Abrputa-propulsie cu miscari predominant
verticale
*Lina-propulsie cu miscari predominant
orizontale
Capitolul 5 PERIODONTAL CONSIDERATIONS
Clasificarea furcatiilor pag 158
Clasa I daca in sens vertical pierderea de tesut parodontal e mai mica de 3 mm apical de jonctiunea
smalt-cement
Clasa II pierderea in sens vertical mai mare de 3 mm iar in sens orizontal latimea furcatiei nu e
implicate. Furcatia poate fi penetrate mai mult de 1 mm orizontal
Clasa III spatiu care sa permita trecerea unui instrument vestibular sau lingual dar e acoperit de gingie
Clasa IV furcatie extinsa mare, spatiu nu e acoperit de gingie
indicatii pt amputatia radiculara.- pag 160
-pierderi severe in sens vertical de os implicand o radacina a unui molar mandibular sau 2 radacini a unui
molar maxilar
-cari severe
-furcatia care nu mai poate fi tratata prin odontoplastie sau osteoplastie
-fracturi orizontale sau verticale ale radacini datorita traumatismelor sau trat. Endo
-rezorbtie interna sau externa
-imposibilitatea de a trata un canal
-dehiscente sau sensibilitate severa a radacinii
Capitolul 6 MOUTH PREPARATION
Avantajele si dezavantajele reconstituirii bonturilor din compozit- pag 182
Avantaje
Dezavantaje
Rezistenta buna
Contractia de priza
Se poate utilize bondingul
Expansiune termica
Priza imediata
Relative usor de utilizat

 Care sunt etapele preliminare pt primirea restaurarilor protetice fixe /mobile ? pag 175
-evaluarea preliminara
-tratamentul urgentelor (ex.dinti cu pulpite )
-chirurgie orala
-controlul cariilor si inlocuirea tuturor restaurarilor neadecvate
-tratamentul endodontic :de testat vitalitatea dintilor <foraj explorator,test la rece ,fara anestezie> .Daca e
granulom :indepartare nerv,spalaturi ,anitbiotic/antiseptic,tra conserv cu hidroxid de Ca .
-tratm parodontal definitiv
-terapie ocluzala initiala
-tratam ortodontic
-tratm ocluzal definitiv
-restaurari protetice fixe
-rest protetice mobile
-reevaluare/control
Capitolul 7 PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION

Metode de conservare a tes dure dentare pag 212

- Slefuire anatoforma
- Alegerea microprotezelor care cer cel mai mic sacrificiu dentar in situatia clinica data
- Folosire sant de ghijaj si cheie de silicon
- Respectarea tehnicii corecte de slefuire
- Folosirea lerelor ocluzale
- Slefuire conform wax-up ului

Cum se poate evita undercut? pag 222

Undercut = bont retentive cu inclinare oblica spre axul dintelui
Se evita mentinand freza in axul dintelui sau in axul de insertie

Capitolul 13 IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES

Care este distanta minima intre doua implanturi alaturate? Dar intre un implant si un dinte
natural? pag 385
Distanta minima intre 2 implante este de 3 mm, iar intre un dinte natural si un implant 1-1,5mm.

Ce sunt i cum se folosesc bonturile de transfer, la protezarea pe implanturi? pag 382

Bonturile de transfer sunt piese ce faciliteaza transferul pozitiei implanturilor din cavitatea bucala
pe modelul de lucru din laborator. Se pot insuruba in implant sau pe bont(de aici si clasificarea in
2 clase). Dupa ce se insurubeaza pe implant/bont, se ia amprenta. Dupa demularea acesteia,
bonturile de transfer se desshurubeaza de pe implante si se insurubeaza pe analogii din
laborator(pentru a putea fi transferate impreuna in amprenta pentru turnare

Capitolul 14 TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING

Care sunt caracteristicile de utilizare a siliconilor de adiie, ca materiale de amprent? pag 442
Stabilitate dimensionala mai buna decat a siliconilor de condensare. Se pot turna si dupa o saptamana
de la amprentare. Sunt hidrofobi ca si siliconii de condensare.Unele variante au in componenta
surfactanti care le ofera proprieti hidrofile(de suprafata). De aceea trebuiesc pastrate uscate!(absorb
umezeala ca si polieterii) Marele dezavantaj este ca reactia de polimerizare e influentata de unele
tipuri de latex( din manusi) Atentie la alegerea manusilor!! Nu se pot turna imediat. Sunt costisitoare.

Motivul pentru care ghipsul de clasa a IV este recomandat pentru turnarea modelelor in
amprentele siliconice Notite curs
Ghipsul clasa IV prezinta o dilatare de 0.03 %, iar amprenta de siliconi prezinta contractie de 0,03%
Capitolul 15 INTERIM FIXED RESTORATIONS
Enumerati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza fixa provizorie pag 472
- rezistenta mecanica
- adaptare corecta
- stabilitatea pe preparatii
- sa o putem descimenta si recimenta
- estetica satisfactaore pt pacient
- stabilitate coloristica

Care este dezavantajul principal al acrilatului ca material de protezare provizorie? Notite curs
Porozitatea acrilatul face ca acest material sa poata rani gingia si astfel sa fie considerat un
dezavantaj

Capitolul 16 COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY

Enumerai obligaiile tehnicianului dentar fa de medicul stomatolog cu care colaboreaz

pentru realizarea lucrrilor protetice fixe. Pag509
-sa produca protezele urmarind instructiile date de medic si utilizand amprentele, modelele si
inregistrarile de ocluzie
-sa solicite clarificari daca e necesar
-sa aleaga nuanta in functie de instructiuni, tiniand cunt de limitarile materialelor folosite
-sa anunte medicul imediat in cazul in care nu poare continua etapele
-sa respecte termenele de realizare a lucrarii
-sa respecte protocolul de control al infectiilor

Enumerai informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze
pariale fixe. pag 512
Descrierea generala a restaurarii
Tipul de material ce va fi utilizat
Schema ocluzala
Forma conectorilor ce vor fi utilizati
Tipul de contact al corpului de punte cu creasta
Forma infrastructurii metalice pt metaloceramica
Informatii despre nuante pt restaurarile estetice
Designul protezelor scheletate
Data urmatoarei programari ale pacientului si faza de laborator la care sa fie gata lucrarea

Capitolul 17 DEFINITIVE CASTS AND DIES

Caracteristici pindex : - pag 530

- bont mobilizabil
- Turnare modelului libera
- Necesita echipament special, rezultate f bune dc aparatura e bine intretinuta
Trebuie oferita o atentie deosebita detaliilor

Rasina ca material pentru modele de lucru :

Rasini- depasesc rezistenta la abraziune a gipsului
Cea mai folosita rasina este rasina epoxy
- Poate fi modelata la temperatura camerei, fara echipamente costisitoare, complicate si
ia o forma cu stabilitate dimensionala satisfacatoare
- Rezistenta la abraziune>decat gipsul
- Mai scumpa decat gipsul
- Contractie de polimerizare cu valoare asemanatoare expansiunii gipsului
- Proteze fabricate pe bonturi din rasini se vor potrivi mai bine(ermetic) decat pe cele
din gips
- Nu sunt compatibile cu anumite materiale de amprentare: hidrocoloizi, polisulfuri
- Sunt compatibile cu: siliconi, polieteri
- Procedura complexa, ia mult timp
Capitolul 19 FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC
RESTORATIONS
Avantajele i dezavantajele nichelului n aliajele pentru proteze fixe. pag 590
Avantaje- mai rezistente la coroziune decat aliajele cu beriliu
Dezavantaje pers expuse, in natura profesiei, la nichel-cancer pulmonary si nazal
- efecte acute- irita pieleain timp poate produce eczema cronica
- ADA- aliajele cu Ni nu vor fi folosite la personae care se stiu sensibile la Ni
- Elibereaza nist eprodusi de coroziune care scad rata diviziunii celulelor, desi nu le
modifica morfologia. Deci, preocupari asupra biocompatibilitatii exista inca, din
cauza expunerii tesut. locale si sitemice la produsi de coroziune ai alijelor NiCr

Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe i compoziia procentual n

metale nobile. pag 589
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
j Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur
3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
k Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
PdAg, Pd
l Nenobile<25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr
Capitolul 20 PONTIC DESIGN
Enumerati dupa forma, clasificarea corpurilor de punte pag 625
Corpurile de punte pot fi:
- in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovata, contact punctiform (heart shaped)
- igienige( fara contact cu mucoasa): suspendata si suspendata modificata
Ce se nelege prin tehnica cut-back? pag 634

Tehnica cut-back presupune obtinerea scheletului metalic al viitoarei RPF, prin indepartarea
progresiva de ceara din macheta completa a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeaza
macheta viitoarei RPF. Se incepe prin taierea unui conector(cu o panza subtire de bomfaier) din cele 2
si prelucrarea elementului de agregare prin tehnica cut-back (indepartarea excesului de ceara cu un
bisturiu de modelaj, pentru componenta fizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar
ramanand atasat celuilalt element de agregare. Primul element se resolidarizeaza cu puntea dupa
prelucrare. Se taie cel de-al doilea conector si se repeta procesul.

Capitolul 21 RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES

ce inseamna efectul de reciprocitate la nivelul lucrarilor protetice fixe? pag 653
Efectul de reciprociprocitate este mecanismul prin care fortele laterale generate de catre cosetele retentive
care trec peste un contur mai inalt sunt contrabalansate. Crosetele reciproce au doua frunctii: ele ghideaza
proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor stalpi impotriva fortelor orizontale exercitate
catre bratele retentive flexibile.

Dezavantajele crosetelor turnate: - pag 668

Erodeaza smaltul
Bratul active se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tes dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coronae de invelis

Capitolul 23 DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS

Care sunt cauzele aparitiei triunghiurilor negre? pag 721
- Retractii gingivale
- Forma triunghiulara a dintilor
- Aparitia parodontitei in antecedente
- Fren labial inserat in zona papilei interdentare

Ce inseamna metamerism cromatic? pag 716

Metamerism= un obiect poate avea culori diferite in conditii diferite de iluminare

Capitolul 25 ALL-CERAMIC RESTORATIONS

Enumerati tehnologiile ce pot fi utilizate pentru realizarea unor proteze fixe integral ceramic pag
797
Cad/cam, empress2, in ceram zirconia

Tehnologia vita in ceram pag 790

In ceram= realizarea intr o prima faza a unei cape ceramic cu continut ridicat de oxizi de aluminiu
si zinc ce se infiltreaza ulterior cu o sticla de alumino-silicat. In a doua etapa se definitiveaza
forma restaurarii prin depunerea de straturi successive de ceramic clasica

Capitolul 26 RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES

Enumerai avantajele protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.- pag 811
-Avantaje: cost redus
-fara anestezie
-prep doar in smalt,supragingival , pe fetele o, ocluzale,prox

-atragatoare pt pac
-neiritante parodontal , pulpar
-amprentarea este facila datorita marginilor supragingivale
-nu necesita acoperire provizorie a prepoaratiei
-recimentarea posibila

Enumerai i exemplificai mecanismele prin care se asigur adezivitatea ntre rinile compozite
pentru cimentare i metalul protezelor pariale fixe. pag 814

Retentie micromecanica Maryland bridge

Retentive mecanica- ppf turnata
Retentive macromecanica- Virginia bridge
Adeziune chimica punti adezive

Capitolul 28 CONNECTORS\ FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES

Cum se realizeaz solidarizarea componentelor unei proteze pariale fixe din titan? pag 849
-cu ajutorul laserului
-pt metale cu rezistenta mare
-reduce coroziunea
-la fel de bun ca si solidarizarea obisnuita

Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?- pag 845
-trebuie sa curga usor in lacasul preformat
-rezistenta la coroziune
-rezistenta mecanica
-compatibilitate coloristica
-lipsa porozitatilor
-agregare

Capitolul 31 LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES

In ce consta pregatirea unei proteze partiale fixe pentru cimentarea finala? Notite curs
Proteza si dintii inainte de cimentare trebuie sa fie cu atentie curatati si uscati. Se evita uscarea
excesiva a dintilor pentru a preveni deteriorarea odontoblastilor si evitarea aparitiei fenomenului de
disecare. Proteza de sableaza cu oxid de Al 50 microni(in vivo creste retentia cu 64%), se curata
mecanic cu ultrasunete sau cu abur, se curate chimic cu neofalina, se dezinfecteaza cu alcool si apa
oxigenata.Se verifica adaptarea marginala si contactele proximale.Inainte de preparearea cimentului se
izoleaza campul si in functie de cimentul folosit se conditioneaza bonturile pentru reducerea iritatiei
pulpare(in cazul FOZ, nu cand se folosesc CIS sau GLASIONOMER pentru ca scade adeziunea
acestora la dentina).Se aplica ciment in proteza, maxim 1/3 si se insera pe campul protetic.Forta de
apasare nu trebuie sa fie excesiva, iar presiunea ocluzala trebuie mentinuta aproximativ 1 minut,dupa
care se indeparteaza excesul.

 Descrieti fenomenul de filtrare care apare in timpul cimentarii pag 917

In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei ocluzale si
numai partea lichida va refula.Particulele vor forma o masa care permite trecerea lichidului subtire,
cauzand separarea si filtrarea cimetului.Creste grosimea filmului de ciment, care normal ar fi fost 25
microni, pana la 60-435 microni. Solutii pentru a impiedica aparitia acestui fenomen ar fi: vibrarea cu
manerul oglinzii sau vibratii sonice(KAVO SONIKFLEX) sau canalele de refulare, care pot fiexterne:perforatii sau interne:santuri, crescand retentia cu 32%.
Capitolul 32 POSTOPERATIVE CARE
Cand se realizeaza sedinta post cimentare finala? Pag 929
Dupa 10 zile pacientul este reprogramat
Enumerati elementele ce se urmaresc la dispendarizarea pacinetior cu lucrari protetice fixe pag 929
- Istoricul si exaenul general al pacientului, care trebuie verificata si actualizata annual
- Cariile dentare
- Afectiunile parodontale
- Disfunctiile ocluzale
- Statusul pulpei si zonei periapicale
Matau Alexandru
Grupa 22 , Seria II , An 4 .

Capitol 5
1. La ce distanta fata de jonctiunea smalt-cement se afla creasta alveolara la un adult tanar,sanatos? (pg
158)
-1,5mm
2. Ce este premolarizarea? (pg 162)
- o radacina individuala a unui molar restaurata cu morfologie de premolar
Capitolul 6
1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179)
- amalgam
-glassionomer
-aur turnat
2. Care este dezavantajul major al CIS ca material de refacere a bontului protetic la un dinte cu distructie
coronara mare?(caiet)
-rezistenta minima scazuta
Capitol 7
1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210)
-conservarea structurii dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale

-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturii dentare
2. Ce rol estetic are un prag cervical drept in cadrul unei restaurari protetice fizionomice? (pg 216)
-obtinerea unei grosimi suficiente de material pentru un aspect aproape natural
Capitolul 13
1. Care sunt consecintele resorbtiei crestei alveolare asupra conformatiei acestuia dupa pierderea unui
dinte? (caiet)
-isi modifica angulatia
-se subtiaza
2. Ce rol are ghidul chirurgical in implantologie ?
-ajuta la localizarea pozitiei implantului
- directioneaza inclinatia axului lung al acestuia cu acuratete maxima
Capitolul 14
1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta)
-hidrocoloizi reversibili
-polimeri polisulfurici
-siliconi de condensare
-polieteri
-siliconi de aditie
2.Ce dezavantaj prezinta polieterii in cadrul demularii amprentei? (curs Dr. Drafta)
-duritate mare
-risc de fracturare model
Capitolul 15
1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet)
-acetat de clorura
-policarbonat
2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie?
-in functie de diamtreul mezio-distal
-lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere
Capitolul 16
1. Ce trebuie sa faca dentistul pentru o buna colaborare cu tehnicianul?
-trebuie sa ofere instructiuni scrise intr-un mod clar
-trebuie sa furnizeze intructiuni cu privire la materialul folosit,la culori si descrierea dintelui/dintilor
ce vor fi utilizati pentru proteze fixa sau mobile
-trebuie sa curete/sa dezinfecteze toate articolele pe care i le va trimite tehnicianului

CAPITOLUL 17:
5

Enumerai tipurile de ghips folosite pentru modele de lucru n protetica fix (Pag. 530)

Clasificare: dupa ADA- 5 clase:

clsI: gips moale pt amprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar

cls a IIIa: gips dur pt model de lucru

cls a Iva: gips extradur
cls a Va: gips superdur, sintetic
2. Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei
proteze fixe? (Pag. 549)
Este essential sa se observe acuratetea articulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din
laboratorul de tehnica dentara. Pentru restaurarile fixe, care nu sunt asa complexe, este relative usor: se
compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poate folosi
si ceara de ocluzie. Pentru restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care
trebuie sa fie comparata cu prima.

CAPITOLUL 18:
Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (Pag. 564):
Pentru machetarea dintilor posteriori, se incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala si
apoi se finiseaza marginile.
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
CAPITOLUL 19:
4 Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe i compoziia procentual n metale
nobile. (Pag. 606)
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
m Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur
3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
n Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
PdAg, Pd
o Nenobile<25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr

2. Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (Pag. 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune
Densitate<aur, platina, fapt pentru care e si mai ieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a se
oxida si reactiona cu alte metale
CAPITOLUL 20:
1. Ce se nelege prin tehnica cut-back? (Pag. 537):
Tehnica cut-back presupune obtinerea scheletului metalic al viitoarei RPF, prin indepartarea progresiva de
ceara din macheta completa a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeaza macheta viitoarei
RPF. Se incepe prin taierea unui conector(cu o panza subtire de bomfaier) din cele 2 si prelucrarea
elementului de agregare prin tehnica cut-back (indepartarea excesului de ceara cu un bisturiu de modelaj,

pentru componenta fizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar ramanand atasat celuilalt element
de agregare. Primul element se resolidarizeaza cu puntea dupa prelucrare. Se taie cel de-al doilea conector
si se repeta procesul.
2.Puntea conica (Pag. 628)
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui
facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este
recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta In
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.

CAPITOLUL 21:
5

Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe? (Pag.656)

Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
-

2. Dezavantajele crosetelor turnate (Pag.668)

Erodeaza smaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis

CAPITOLUL 22:
1.Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat (Pag. 691)
-caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare
-duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se
raceste
-pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea
poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata
2. Explicati tehnica vaccum (Pag. 694):
Pentru a realiza tehnica vaccum mai intai se spatuleaza amestecul, apoi se pune machete pe capacul
conformatorului, masa de ambalat se amesteca si la vaccummalaxor si apoi se toarna pe masuta vibratorie
pentru a evita formarea de bule de aer.

CAPITOLUL 23:
1. Ce este coridorul bucal? (Curs/LP)
Coridorul bucal este reprezentat de cantitatea de spatiu liber dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si
se raporteaza la latimea dintilor si latimea cavitatii bucale pe parcursul zambetului.Este un criteriu pe baza
caruia se bazeaza estetica dentara.
2. Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva?(Pag. 730)
Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie
neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.

CAPITOLUL 25:
1

Ce intelegeti prin glazurare (Pag. 776):

Glazurarea este un proces prin care se realizeaza durificarea ceramicii. Dupa ce aceasta s-a racit, se
adauga un strat subtire la o temperatura crescuta, oferind astfel atat luciu cat si duritate.

Explicati procedura de fabricare a unei coronae cu ajutorul sistemului Cerec: (Pag. 790):
Prepararea dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste
camera intraorala si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si
se asteapta circa 20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
Cap 26.
1. Avantajele protezei dentare fixe fixate cu rasina (pag 812)
- o buna conservare a structurii dentare
-risc scazut de trauma a pulpei
-nu este necesara anestezie
-preparare supragingivala
-amprentare usuoare
-timp de lucru redus
-cost redus
-rebonding(re-atasare, re-lipire) posibila
2. Indicatiile protezei dentare fixe fixate cu rasina (pag812)
-inlocuirea dintilor lipsa din zona frontala la copii si adolscenti
-bonturi nerestaurate
-inlocuirea unidentara in zona posterioara
-lungime significanta a coroanei
-umiditate buna
Cap.27
1. Avantajele protezelor fixe cu suport implantar: (pag 838)
-o buna flexibilitate
-timp de lucru redus(se realizeaza foarte repede)

-legatura chimica intre stratul de rasina si substructura

2. Indicatiile protezarii partiale fixe cu fibra armata
-rezultat estetic optim
-absenta metalului
-bont conservativ
-preparare conservativa
-utilizarea unei tehnici de cimentare adeziva
Cap 28
1. Ce sunt conectorii? (pag 843)
Conectorii sunt componentele protezei partiale fixe care unesc corpul de punte cu elementele de agregare.
2.Cand sunt indicati conectorii nerigizi?(pag 845)
Conectorii nerigizi sunt indicati cand nu este posibila prepararea a doua bonturi pentru proteza partiala
fixa cu o cale comuna de fixare.
Cap 29
1. Finisarea marginilor externe(870)
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a obtine o
suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati.
Esecul duce la compromiterea controlului placii.
2. Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a
cimentului? (pag 871)
-25-35 de microni
Cap 30
1.Ce pasi trebuie urmati in cazul evaluarii restaurarii? (pag 888)
- Sa existe contacte proximale
-Integritatea marginala
-Stabilitate
-Ocluzie
- Caracterizare si glazurare
2.De ce depinde rezultatul estetic in cazul restaurarii cu ceramica?(pag898)
-conturul restaurarii
-caracteristicile suprafetei
-culoarea
Cap 31
1.Din ce sunt formate cimenturile dentare?(pag 910)
Cimenturile dentare sunt alcatuite dintr-un acid combinat cu o baza de oxid de metal care formeaza sare si
apa.
2.Tipurile de cimenturi dentare.(pag 912)
-Ciment fosfat zinc
-Ciment policarboxilat de zinc
-Ciment ionomer de sticla
- Zinc oxid eugenol
-Cimenturi ionomere modificate cu rasini.
-Agenti de cimentare cu rasini.
Cap 32
1.La ce interval de timp este recomandat controlul periodic in urma protezarii?(pag 929)
-cel putin 6 luni
2.Care este cauza cea mai comuna a esecului restaurarii in urma protezarii?(pag931)
-Caria dentara.

Mateescu Oana Luisa

Grupa 20. Seria 2
1

Intrebari protetica
In ce constau testele de vitalitate? (pagina 20, cap 1 Rosenstiel)
Inainte de orice tratament restaurativ, trebuie reevaluata sanatatea pulpara a dintelui respectiv, prin
percutie (bataie usoara cu coada instrumentului), precum si prin stimulare elecvtrica si termica.
Poti prepara, de asemenea, o cavitate-test fara administrare de anestezic local. Testele de vitalitate
verifica doar aprovizionarea aferenta a nervilor, deci examenul Rx este si el foarte important in
astfel de cazuri.

Prognosticul si factorii care il influenteaza. (pagina 21, cap 1 Rosenstiel)

Prognosticul reprezinta estimarea aproximativa a cursului unei boli. Este destul de dificil de facut
dar e importanta pentru stabilirea viitorului tratament. Prognosticul tulburarilor dentare e influentat
de factori generali (varsta pacientului, capacitatea de aparare a mediului bucal) si factori locali
(igiena, fortele care actioneaza asupra dintelui respectiv). De exemplu, un pacient tanar cu boala
parodontala are un pronostic mai bun decat un pacient mai invarsta cu aceeasi problema.

Instrumentar necesar pentru efectuarea modelului de lucru cu HI. (pag 43, cap 2 Rosenstiel)
- Tavite
- Bol de amestec
- Spatula de amestec
- Tifon
- Hidrocoloidul ireversibil
- Vacuum malaxor
- Dezinfectant
- Cutie speciala de depozitare care pastreaza nivelul optim de umiditate
- Ghips generatia IV sau V (ADA)

Ce este relatia centrica? (pag 74 cap 2, Rosentiel)

Relatia centrica reprezinta un raport mandibulo-maxilar n care condilii articuleaz cu poriunea
cea mai subire, avascular a discurilor articulare corespunztoare, iar complexul disc-condil este
situat antero-superior n contact cu panta tuberculilor articulari. Aceasta pozitie este independenta
de contactele dento-dentare.

In functie de ce decidem sa extragem un dinte? (pag 88, cap 3 Rosenstiel)

Decizia de a extrage un dinte este parte a planului de tratament, si se ia dupa evaluarea avantajelor
si dezavantajelor asociate. Uneori este posibil sa salvezi un dinte cu un prognostiv rezervat,
folosind tehnici complexe si inalt specializate. In alta ordine de idei, extractia unui dinte este
alegerea medicului tinand cont de nevoile pacientului, iar inlocuirea lui ar trebui facuta cat mai
repede, nu dupa luni sau ani de la extractie.

Prezentati succint boala parodontala. (pag 101 cap 3 Rosenstiel)

Parodontita cronica cu pierdere continua si ireversibila de tesut osos ar trebui tratata cat de repede
posibil prin controlul eficient al placii dentare. Indepartarea corecta a placii e posibila numai daca
suprafetele dentare sunt netede si contururile dintilor permit accesul liber in santul gingival. Prin
urmare sunt esentiale urmatoarele proceduri:
- Inlocuire restaurarilor incorecte
- Indepartarea leziunilor carioase
- Remodelarea coroanelor supraconturate (in special la nivelul furcatiilor)
- Implementarea tehnicii corecte de periaj dentar efectuat acasa

Care e timpul de vindecare dupa o interventie chirurgicala la nivelul parodontiului si de ce? (pag
157 cap 5 Rosentiel)
Dupa o interventie chirurgicala, vindecarea parodontiului trebuie luata in considerare inainte
oricarei alte proceduri. Vindecarea tesutului conjunctiv si epitelial initial e completa dupa 4-6
saptamani. Maturarea finala are loc abia dupa 6 luni, pana la 1 an. Este de preferat sa se astepte cat
mai mult dupa interventia chirurgicala in cazul in care marginile preparatiei vor fi plasate
subgingival sau la nivelul crestei gingivale. Daca marginile preparatiei urmeaza sa fie plasate
supragigival, este suficienta perioada de refacere pana la refacerea initiala a tesutului (4-6
saptamani).

Care sunt factorii care influenteaza prognosticul unui dinte cu radacinile rezecate? (pag 162, cap 5
Rosestiel)
Prognosticul unui dinte a carei radacina sau radacini au fost rezecate sau amputate depinde de mai
multi factori. Modul in care fiecare dinte va fi folosit in continuare in cadrul unui plan restaurativ,
precum si cantitatea de structura osoasa reziduala vor influenta prognosticul si perspectivele. Cei
mai importanti factori sunt totusi motivatia si igiena personala a pacientului.

Prezentati pe scurt avantajele si dezavantajele urmatoarelor materiale de restaurare: amalgam si

rasini compozite. (pag 180 cap 6 Rosenstiel)
Amalgam: avantaje rezistenta buna, restaurari intermediare
Dezavantaje timp de lucru, condensare, coroziune, adeziune
Rasini compozite: avantaje: - timp de lucru scurt, usurinta in folosire, adeziune
Dezavantaje: - expansiune termica, capacitatea de contractie, se deformeaza in
timp

10 Care e solutia cea mai buna in cazul in care dintele prezinta mobilitate postchirurgicala? (pag 161
cap 6 Rosenstiel)
Mobilitatea postchirurgicala cu radacini mici sau conice reprezinta un adevarat motiv de
ingrijorare. Daca un astfel de dinte nu se poate sustine pe el insusi sau nu poate fi sustinut de un
dinte adiacent, extractie este singura optiune.
11 Prezentati succint forma de retentie a unei preparatii. (pag 226 cap 7 Rosenstiel)
Anumite forte actioneaza pe o restaurare cimentata in aceeasi directie in care a fost inserata, (de
exemplu atunci cand sunt mestecate alimente foarte lipicioase). Retentia reprezinta capacitatea
unei preparatii de a se opune fortelor ce pot deprinde restaurarea protetica de pe camp. Urmatorii
factori sunt esentiali pentru medicul dentist in realizarea formei de retentie a unei preparatii:
- Puterea de dizlocare a fortelor

Geometria preparatiei dintelui

Rugozitatea fetei interne a materialului de restaurare
Cimentarea materialelor
Grosimea filmului de ciment

12 In ce consta adaptarea marginala a unei preparatii. (pag 219 cap 7 Rosenstiel)

Jonctiunea dintre restauratia cimentata si dinte este mereu un potential efect pentru o carie
recurenta datorita dizolvarii agentului de cimentare. Cu cat lucrarea este mai bine adaptata cu atat
riscul aparitiei cariilor recurente si a bolii parodontale este mai mic. O preparatie corecta are o
margine neteda, nu una aspra, neregulata sau in trepte.
13 In ce situatii este contraindicata inserarea unui implant? (pag 383 cap 13 Rosenstiel)
- Boli acute
- Boli in stadii terminale
- Femei gravide
- Boli metabolice grave
- Iradiere tumorala la locul de implantare
- Asteptari nerealistice ale pacientului
- Motivetie necorespunzatoare a pacientului
- Lipsa de experienta a operatorului
- Imposibilitatea unei restaurari protetice
14 Care sunt limitele anatomice pentru un implant in zona anterioara a maxilarului? (pag 387 cap 13
Rosenstiel)
Intre apexul implantului si vestibulul nazal trebuie sa ramana 1 mm mimim. Datorita resorbtiei
osoase din zona anterioara a maxilarului, gaura incisiva trebuie sa fie localizata langa creasta
reziduala in special la pacientii la care edentatia maxilara a permis functionarea dentiniei naturale
anterioare mandibulare. Implanturile din zona anterioara maxilara trebuie amplasate pe linia
mediana, de-o parte si de alta a gaurii incisive.
15 e elemente trebuie trimise in lab de tehnica dentara in etapa de amprentare? (curs dr. Draftaamprente)
- Dintii stalpi
- Suprafetele crestelor edentate
- Suprafatele dd vecini ai viitoarelor lucrari protetice
- Suprafetele dd omologi ai viitoarelor restaurari
- Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate
- Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate
16 Prezentati succint caracteristicile tiocauciucurilor ca materiale de amprenta. (curs dr. Draftaamprente)
- Primii elastomeri de sinteza aparuti
- Tip past-past (baz i catalizator), n trei consistene (crescut, medie i fluid)
- Catalizatorul poate fi pe baz de peroxid de plumb (culoare maro) sau pe baz de hidroxid de
cupru (culoare verde deschis)

Avantaje: reproducere excelent a detaliilor cmpului protetic, elasticitate bun, rezisten la

rupere mare, capacitate de umectare a suprafeelor bun, radioopac, cel mai ieftin elastomer,
timp de lucru suficient
- Dezavantaje: hidrofobi, stabilitate dimensional sczut, miros neplcut, timp de priz
lung(10-12 minute), pteaz, gust amar.
17 Care sunt factorii care contribuie la moartea pulpei? (pag 467 cap 15 Rosenstiel)
- Carii
- Bruxism
- Chirurgia parodontala
- Terapia protetica
- Trauma preparatiilor
- Expunerea microbiana, chimica, termica
- Desicarea
18 Pe ce dinti este potrivit sa inseram o coroana prefabricata din Ni-Cr? (pag 474 cap15 Rosenstiel)
Se poate folosi o astfel de coroana pe urmatorii dinti: incisivi, canini, premolari si molari.
19 Care sunt indatoririle doctorului dentist in relatia dentist-tehnician? (pag 509 cap16 Rosenstiel)
- Sa trimita instructiuni scrise in legatura cup planul de tratament, materialele ce urmeaza a fi
folosite
- Sa ofere laboratorului : amprente cat mai reusite, modele, inregistrari ocluzale, modele
montate
- Sa stabileasca marginile coroanei, forma si dimensiunile viitoarei lucrari protetice, proiectarea
unitatilor detasabile adaptate oricarui caz
- Sa trimita instructiuni cu referire la materialul preferat, culoare, descrierea dintelui ce urmeaza
a fi protezat (poze, desen)
- Sa curete si sa dezinfecteze piesele inainte sa le trimita la laborator
- Sa retrimita toate materialele de care are nevoie tehnicianul in cazul in care piesa protetica nu
se potriveste de prima oara
20 Articularea modelelor in pozitia corecta.
Articularea corecta a modelului maxilar cu cel mandibular este responsabilitatea medicului dentist.
De obicei sunt necesare programari diferite petru ca rezultatul sa fie cel scontat. Numai cu ajutorul
planificarii adecvate si a verificarii permanente se poate obtine relatia exacta dintre maxilar si
mandibula cu cea a pacientului.
21 In functie de ce alegem materialul pentru fabricarea modelului de lucru? (pag530, cap 17
Rosenstiel)
- sa fie rezistent la abraziune
- usor de sectionat si de manevrat
- compatibil cu agentul de separare
- disponibil in diferite culori pentru a fi in contrast cu ceara folosita sa marcheze marginile
preparatiei
- compatibil cu materialul de amprenta folosit
- trebuie tinut cont si de tipul de restaurare deoarece unele din ele necesita un suport mai

rezistent decat altele

22 Care sunt materialele necesare pentru realizarea unui model? (pag 535 cap 17 Rosenstiel)
- Amprenta
- Perie din par natural
- Ghips de tipul IV sau V
- Apa
- Surfactant
- Dispozitiv de retentie
- Bol
- Vacuum malaxor
- Spatula
- Vibrator
- Fierastrau
- Creion
- Dibluri
23 Cate tipuri de ceara pentru machetare exista supa ADA? (pag 559 cap 18 Rosenstiel)
Tip 1: ceara de consistenta medie -> de obicei folosita pentru machetare directa in cavitatea bucala
a pacientului
Tip 2: ceara de consistenta moale -> pentru fabricarea indirecta a machetelor
24 Ce este die spacer? (pag 558 cap 18 Rosenstiel)
Este un material folosit pentru aplicarea pe model pentru a imbunatati spatiul pentru ciment intre
peretii axiali ai dintelui preparat si restaurare. Pentru o adaptare marginala cat mai buna este
recomandat ca o banda de 1 mm adiacenta marginii preparatiei sa nu fie pensulata cu die spacer.
25 Clasificarea aliajelor pentru restaurari metalo-ceramice. (pag 606 cap 19 Rosenstiel)
- Inalt nobile : 60% metale nobile (>40% aur)
- Nobile: 25% metale nobile (nu necesita aur)
- Predominant baza de metal: <25% (nu necesita aur)

26 Prezentati succint aliajele Au-Pd. (pag 606 cap 19 Rosenstiel)

Acest aliaj spre deosebire de cele de mai sus a rezolvat problemele modificrii de culoare ale
porelanului si coeficientul mare de dilatare termic.
Avantaje:
proprietati mecanice excelente
legturi metalo-ceramice puternice
turnare excelent
duritate sczut
rezisten la coroziune i maturare
densitate sczut
rezisten la deformare

Dezavantaje:
cost ridicat

nu sunt compatibile termic cu expansiunea maselor ceramice

27 Prezentati succint corpul de punte de forma conica. (pag628 cap 20 Rosenstiel)
- De obicei asemanata cu forma unui ou.
- Usor pentru pacient sa isi mentina igiena corespunzatoare
- Trebuie facuta cat se poate de convexa, cu un singur punct de contact cu creasta reziduala, si
anume centrul acesteia)
- Recomandata pentru dintii mandibulari posteriori, unde principiul estetic nu este atat de
important
- Nu este compatibila cu o creasta lata
28 Clasificarea puntilor in functie de contactul cu creasta edentata. (pag 625 cap 20 Rosenstiel)
- Cu contact mucozal: sa, sa modificata, ovala, conica
- Fara contact mucozal: igienica, igienica modificata
29 Prezentati succint baza unei proteze. (pag 654 cap 21 Rosenstiel)
Suprafetele bazei unei proteze sunt configurate astfel incat sa evite interferenta cu marginea
protezei in timpul inserarii si dezinserarii acesteia. Prin urmare, proteza fixa determina
configuratia bazei protezei decat invers.
30 Conectorii: bara stift si magnet. (pag 669 cap 21 Rosenstiel)
Stifturile si magnetii sunt uneori utilizati ca si conectori pentru proteze. Ei sunt incorporati in
piesele turnate si ofera avatajul de a creste rezistenta ocluzala. Se recomanda un spatiu vertical
minim de 7-9 mm pentru a putea atasa conectorii. Conectorii bara sunt foarte stabili. Ei trebuie
atasati astfel incat sa nu interfere cu procedurile de igienizare orala. Bara nu trebuie plasata in
contact cu suprafata edentata. Pentru rezultate cat mai bune bara trebuie sa aiba o lungime
considerabila.
31 Care sunt proprietetile ideale ale unui aliaj? (pag 691 cap 22 Rosenstiel)
- Coeficient de deformare minim
- Capacitatea de a produce piese turnate netede si fara defecte
- Stabilitate chimica la temperaturi inalte in timpul turnarii
- Rezistenta mare pentru a putea rezista la fortele de turnare
- Porozitate suficienta pentru a permite eliminarea gazului
- Recuperare usoara a piersei turnate
32

Care sunt cauzele esecului unui model dupa turnare? (pag 702 cap 22 Rosenstiel)
- Duritate crescuta: exces de surfactant, raport apa/pulbere neadecvat, temperatura de ardere
prea mare
- Macroporozitati: exces de aer ce a patruns in timpul procedurii
- Porozitati multiple: vibrare insuficienta, pensulare gresita, surfactant insuficient
- Turnare incompleta
- Aparitia unor aripioare: ardere prea rapida sau initiata precoce

33 Din punct de vedere estetic, la ce se refera angulatia incizala? (pag 730 cap 23 Rosenstiel)

Angulatia meziala si distala a incisivilor maxilari poate avea un efect dramatic asupra esteticii. In
general, o usoara angulatie meziala este acceptata dar cea distala trebuie evitata.
34 Ce este coridorul bucal? (pag 727 cap 23 Rosenstiel)
Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraji si dinti ce apare in timpul unui zambet. Acesta
depinde de latimea dentitiei si cea a gurii din timpul zambetului.
35 Prezentati succint tehnica de glazurare a ceramicii. (pag 776 cap 25 Rosenstiel)
Adaugarea unui strat de glazura la suprafata ceramicii este un procedeu de consolidare a acesteia.
Principiul consta in formarea unui strat de suprafata cu expansiune redusa ce are loc la o
temperatura inalta. Dupa racire, se reduc adancimea si latimea defectelor de suprafata, datorita
compresiunii.
36 Ce preocupari avem atunci cand vine vorba de restaurari ceramice?-numiti una si explicati. (pag
796 cap 25 Rosenstiel)
O preocupare avand in vedere restaurarile ceramice, e reprezentata de potentialul de abraziune dat
de smaltul dintilor antagonisti, mai ales la pacientii cu parafunctii.
37 Congraindicatiile protezelor fixe cu rasini. (pag 812 cap 26 Rosenstiel)
- Parafunctii
- Edentatii mari
- Bonturi distruse sau reconstruite
- Smalt compromis
- Discrepanta semnificativa a latimii puntii
- Alergie la Ni
38 Avantajele protezelor fixe cu rasini. (pag 812 cap 26 Rosenstiel)
- Sacrificiu minim de structura dura dentara
- Potential minim de trauma pulpara
- Nu e nevoie neaparat de anestezie
- Prag supragingival
- Timp de lucru redus
- Costuri reduse
- Posibilitatea readaptarii
- Usurinta in etapele de lucru
39 Indicatii proteze fixe intarite cu fibre. (pag 834 cap 27 Rosenstiel)
- Rezultat estetic optim
- Nu contine metal
- Preparatia bontului conservatoare
- Utimizarea cimentului adeziv
40 Contraindicatii proteze fixe intarite cu fibre. (pag 834 cap 27 Rosenstiel)
- Dificultatea controlului fluidelor
- Cale larga de acces

Pacienti cu parafunctii
Portelan neglazurat pe dintii antagonisti
Pacientii alcoolici

41 Design-ul conectorilor unei proteze partiale fixe. (pag 845 cap 28 Rosenstiel)
Dimensiunea, forma si pozitia conectorilor influenteaza succesul protezei. Ei trebuie sa fie
suficient de mari cat sa previna distorsiunea sau fracturarea din timpul functionarii ei, dar nu prea
mari, deoarece vor interfera cu controlul placii bacteriene si vor contribui la aparitia bolii
parodontale. Este necesar accesul adecvat pastrarii igienei bucale corespunzatoare.
Forma corespunzatoare a conectorilor: o configuratie asemanatoare unui menisc situat intre cele 2
parti ale unei proteze, astfel in sectiune buco-linguala va vea forma eliptica.
Pentru usurinta in controlul placii, conectorii vor ocupa spatiile de contact interproximale.
42 Instrumentar necesar tehnicii de solidarizare a conectorilor cu PPF. (pag 857 cap 28 Rosenstiel)
- Rasina acrilica autopolimerizabila
- Pasta ZOE
- Material de amprenta
- Bol
- Spatula
- Perie mica
- Instrument pentru ceara
- Ceara lipicioasa
- Ceara pentru baza protezei
- Placuta de sticla
- Cale de scurgere
- Cleste
- Solutie de decapare
43 Care sunt obiectivele finisarii marginii interne unei restaurari protetice? (pag 870 cap 29
Rosenstiel)
Pentru a minimiza orice dizolvare a ag de cimentare, o banda de 1 mm de metal trebuie obtinuta
strans adaptata la suprafata dintelui. Un defect in aceasta zona poate reduce semnificativ
longevitatea restauratiei. O buna adaptare e obtinuta prin turnarea cu mare atentie a modelului de
ceara.
44 Care sunt zonele de care trebuie sa tinem cont la finisarea reasturatiilor? (pag 870 cap 29
Rosenstiel)
Zona 1 marginea interna
Zona 2 suprafata interna
Zona 3 gura de scurgere
Zona 4 contactele proximale
Zona 5 suprafata ocluzala
Zona 6 peretii axiali
Zona 7 marginile externe
45 Evaluarea lucrarii protetice. (pag 887 cap 30 Rosenstiel)

Inainte de modificarile finale si de cimentare, lucrarile se evalueaza direct in gura pacientului. Ea

este mai intai curatata ultrasonic sau cu aburi, apoi dezinfectata. Proba metalului urmareste:
contacte proximale, integritate marginala, stabilitate, contact intim cu bontul, contururile externe,
ocluzia.
Dupa proba metalului, lucrarea e trimisa din nou la laborator pentru atasarea componentei
fizionomice, dupa care urmea proba la gata. Aceasta din urma urmareste: integritate marginala si
stabilitate( ce vor fi reevaluate), contacte proximale, conturul lucrarii, stabilitatea ei, textura.
46 Care este logica etapelor de evaluare. ( pag 888 cap 30 Rosenstiel)
Urmarind o secventa logica in timpul procedurii de evaluare, se pot evita mai usor greselile.
Astfel:
- Contactele proximale, primele evaluate
- Integritatea marginala
- Stabilitate
- Ocluzie
- Caracteristici si glazurare
47 Da-ti 5 exemple de materiale cu care se poate face cimentarea definitiva. (curs dr. Drafta
cimentare)
Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
Cimentul compomer
Cimentul compozit
48 Enumerati avantajele si dezavantajele cimenturilor compozite. (curs dr. Drafta cimentare)
Avantajele cimenturilor compozite sunt:
Adeziune chimic ridicat
Sigilare bun
Solubilitate oral redus
Rezisten de adeziune ridicat
iar dezavantajele sunt:
Dificil de folosit
Fr eliberare de fluor
Costisitor n timp i materiale
Adaptare marginal deficitar
Control necesar al umiditii
49 Instructiuni postoperatorii control periodic. ( pag 929 cap 32 Rosenstiel)
Pacientii cu restaurari protetice ar trebui sa vina la control macar o data la 6 luni, pentru a evita aparitia bolii
parodontale sau chiar aparitia cariilor secundare. Pacientilor cu proteze fixe cu extensie, le este necesar un control
cat mai des, in special daca boala parodontala era deja prezenta.
50 Instructiuni postoperatorii igiena dentara, dieta, saliva. (pag 930 cap 32 Rosenstiel)
Pacientii tind sa devina mai neglijenti cu igiena dentara dupa ce faza activa a tratamentului restaurator s-a

incheiat. Medicul dentist trebuie sa se uite atent dupa orice semn de deteriorare a igienei orale si sa evalueze de
fiecare data indicele de placa bacteriana. Carentele trebuie corectate din timp si imediat inceputa o terapie de
corectare. Medicul dentist trebuie sa tina cont si de dieta pac si de schimbarile care au avut sau nu loc in legatura
cu aceasata. Scaderea sau luarea in greutate trebuie de asemenea investigate. De exemplu, un pacient care s.a lasat
de fumat va consuma mai multe dulciuri, care vor creste riscul aparitiei cariilor. Saliva joaca si ea un rol important
in aparitia cariilor. De rxemplu un pacient cu xerostomie va dezvolta mai usor carii.

Mesesan Alexandru
Grupa 23 , Seria II , An 4 .

Capitol 5
1. La ce distanta fata de jonctiunea smalt-cement se afla creasta alveolara la un adult tanar,sanatos? (pg
158)
-1,5mm
2. Ce este premolarizarea? (pg 162)
- o radacina individuala a unui molar restaurata cu morfologie de premolar
Capitolul 6
1. Enumerati materialele de refacere a bontului protetic? (pg 179)
- amalgam
-glassionomer
-aur turnat
2. Care este dezavantajul major al CIS ca material de refacere a bontului protetic la un dinte cu distructie
coronara mare?(caiet)
-rezistenta minima scazuta
Capitol 7
1. Enumerati criteriile principiului biologic de preparare a dintilor(pg 210)
-conservarea structurii dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale
-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturii dentare

2. Ce rol estetic are un prag cervical drept in cadrul unei restaurari protetice fizionomice? (pg 216)
-obtinerea unei grosimi suficiente de material pentru un aspect aproape natural
Capitolul 13
1. Care sunt consecintele resorbtiei crestei alveolare asupra conformatiei acestuia dupa pierderea unui
dinte? (caiet)
-isi modifica angulatia
-se subtiaza
2. Ce rol are ghidul chirurgical in implantologie ?
-ajuta la localizarea pozitiei implantului
- directioneaza inclinatia axului lung al acestuia cu acuratete maxima
Capitolul 14
1. Enumerati materialele elastice de amprentare pentru restaurari turnate? (curs Dr. Drafta)
-hidrocoloizi reversibili
-polimeri polisulfurici
-siliconi de condensare
-polieteri
-siliconi de aditie
2.Ce dezavantaj prezinta polieterii in cadrul demularii amprentei? (curs Dr. Drafta)
-duritate mare
-risc de fracturare model
Capitolul 15
1. Ce tip de rasini se folosesc pentru confectionarea capelor pentru lucrari provizorii? (caiet)
-acetat de clorura
-policarbonat
2. Descrieti modalitatea de alegere a unei cape prefabricate de policarbonat pentru o lucrare provizorie?
-in functie de diamtreul mezio-distal
-lungimea incizo-distala poate fi adaptata prin taiere
Capitolul 16
1. Ce trebuie sa faca dentistul pentru o buna colaborare cu tehnicianul?
-trebuie sa ofere instructiuni scrise intr-un mod clar
-trebuie sa furnizeze intructiuni cu privire la materialul folosit,la culori si descrierea dintelui/dintilor
ce vor fi utilizati pentru proteze fixa sau mobile
-trebuie sa curete/sa dezinfecteze toate articolele pe care i le va trimite tehnicianului

CAPITOLUL 17:
6

Enumerai tipurile de ghips folosite pentru modele de lucru n protetica fix (Pag. 530)

Clasificare: dupa ADA- 5 clase:

clsI: gips moale pt amprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar
cls a IIIa: gips dur pt model de lucru
cls a Iva: gips extradur

cls a Va: gips superdur, sintetic

2. Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei
proteze fixe? (Pag. 549)
Este essential sa se observe acuratetea articulatorului inainte de a se incepe etapele tratamentului din
laboratorul de tehnica dentara. Pentru restaurarile fixe, care nu sunt asa complexe, este relative usor: se
compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poate folosi
si ceara de ocluzie. Pentru restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care
trebuie sa fie comparata cu prima.

CAPITOLUL 18:
Care sunt etapele pentru machetarea dintilor posteriori? (Pag. 564):
Pentru machetarea dintilor posteriori, se incepe cu suprafata interna, apoi proximala, axiala, ocluzala si
apoi se finiseaza marginile.
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
CAPITOLUL 19:
5 Descriei clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe i compoziia procentual n metale
nobile. (Pag. 606)
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
p
q
r

Inalt nobile(aur, platina, paladiu)>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur

3 sisteme in aceasta cls: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
PdAg, Pd
Nenobile<25% metale nobile
NiCr, NiCrBe, CoCr

2. Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (Pag. 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune
Densitate<aur, platina, fapt pentru care e si mai ieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a se
oxida si reactiona cu alte metale
CAPITOLUL 20:
1. Ce se nelege prin tehnica cut-back? (Pag. 537):
Tehnica cut-back presupune obtinerea scheletului metalic al viitoarei RPF, prin indepartarea progresiva de
ceara din macheta completa a RPF(ex: o RPF de 3 elemente). Ca prim pas se realizeaza macheta viitoarei
RPF. Se incepe prin taierea unui conector(cu o panza subtire de bomfaier) din cele 2 si prelucrarea
elementului de agregare prin tehnica cut-back (indepartarea excesului de ceara cu un bisturiu de modelaj,
pentru componenta fizionomica). Corpul de punte se prelucreaza similar ramanand atasat celuilalt element
de agregare. Primul element se resolidarizeaza cu puntea dupa prelucrare. Se taie cel de-al doilea conector

si se repeta procesul.
2.Puntea conica (Pag. 628)
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui
facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este
recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta In
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.

CAPITOLUL 21:
6

Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe? (Pag.656)

Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
-

2. Dezavantajele crosetelor turnate (Pag.668)

Erodeaza smaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis

CAPITOLUL 22:
1.Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat (Pag. 691)
-caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare
-duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se
raceste
-pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea
poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata
2. Explicati tehnica vaccum (Pag. 694):
Pentru a realiza tehnica vaccum mai intai se spatuleaza amestecul, apoi se pune machete pe capacul
conformatorului, masa de ambalat se amesteca si la vaccummalaxor si apoi se toarna pe masuta vibratorie
pentru a evita formarea de bule de aer.

CAPITOLUL 23:

1. Ce este coridorul bucal? (Curs/LP)

Coridorul bucal este reprezentat de cantitatea de spatiu liber dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si
se raporteaza la latimea dintilor si latimea cavitatii bucale pe parcursul zambetului.Este un criteriu pe baza
caruia se bazeaza estetica dentara.
2. Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva?(Pag. 730)
Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie
neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.

CAPITOLUL 25:
1

Ce intelegeti prin glazurare (Pag. 776):

Glazurarea este un proces prin care se realizeaza durificarea ceramicii. Dupa ce aceasta s-a racit, se
adauga un strat subtire la o temperatura crescuta, oferind astfel atat luciu cat si duritate.

Explicati procedura de fabricare a unei coronae cu ajutorul sistemului Cerec: (Pag. 790):
Prepararea dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste
camera intraorala si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si
se asteapta circa 20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
Cap 26.
1. Avantajele protezei dentare fixe fixate cu rasina (pag 812)
- o buna conservare a structurii dentare
-risc scazut de trauma a pulpei
-nu este necesara anestezie
-preparare supragingivala
-amprentare usuoare
-timp de lucru redus
-cost redus
-rebonding(re-atasare, re-lipire) posibila
2. Indicatiile protezei dentare fixe fixate cu rasina (pag812)
-inlocuirea dintilor lipsa din zona frontala la copii si adolscenti
-bonturi nerestaurate
-inlocuirea unidentara in zona posterioara
-lungime significanta a coroanei
-umiditate buna
Cap.27
1. Avantajele protezelor fixe cu suport implantar: (pag 838)
-o buna flexibilitate
-timp de lucru redus(se realizeaza foarte repede)
-legatura chimica intre stratul de rasina si substructura
2. Indicatiile protezarii partiale fixe cu fibra armata

-rezultat estetic optim

-absenta metalului
-bont conservativ
-preparare conservativa
-utilizarea unei tehnici de cimentare adeziva
Cap 28
1. Ce sunt conectorii? (pag 843)
Conectorii sunt componentele protezei partiale fixe care unesc corpul de punte cu elementele de agregare.
2.Cand sunt indicati conectorii nerigizi?(pag 845)
Conectorii nerigizi sunt indicati cand nu este posibila prepararea a doua bonturi pentru proteza partiala
fixa cu o cale comuna de fixare.
Cap 29
1. Finisarea marginilor externe(870)
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a obtine o
suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati.
Esecul duce la compromiterea controlului placii.
2. Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a
cimentului? (pag 871)
-25-35 de microni
Cap 30
1.Ce pasi trebuie urmati in cazul evaluarii restaurarii? (pag 888)
- Sa existe contacte proximale
-Integritatea marginala
-Stabilitate
-Ocluzie
- Caracterizare si glazurare
2.De ce depinde rezultatul estetic in cazul restaurarii cu ceramica?(pag898)
-conturul restaurarii
-caracteristicile suprafetei
-culoarea
Cap 31
1.Din ce sunt formate cimenturile dentare?(pag 910)
Cimenturile dentare sunt alcatuite dintr-un acid combinat cu o baza de oxid de metal care formeaza sare si
apa.
2.Tipurile de cimenturi dentare.(pag 912)
-Ciment fosfat zinc
-Ciment policarboxilat de zinc
-Ciment ionomer de sticla
- Zinc oxid eugenol
-Cimenturi ionomere modificate cu rasini.
-Agenti de cimentare cu rasini.
Cap 32
1.La ce interval de timp este recomandat controlul periodic in urma protezarii?(pag 929)
-cel putin 6 luni
2.Care este cauza cea mai comuna a esecului restaurarii in urma protezarii?(pag931)
-Caria dentara.

Capitolul 2
1

Cum arata o inregistrare de oculzie corecta?

R:
Sa fie cat mai apropiata posibil de DVO dorita.
Repetabila
Recomandabil folosirea deprogramatorului anterior
Materialele de inregistrare sa fie cat mai fluide
Sa nu inregistreze partile moi sau dintii foarte mobili
Propulsia inregistrata la 5-6 mm anterior
Lateralitatea trebuie sa depaseasca 5 mm excentric.
Curs
2 Care este diferenta dintre cele 2 tipuri de arcuri faciale de transfer?
R: Arcul facial arbitrar aproximeaza axa balama terminala si se bazeaza pe valorile anatomice
medii, sunt mai putin exacte decat cele kinematice dar sunt suficiente pentru majoritatea
procedurilor de rutina.
Cele kinematice sunt indicate cand ete necesara reporducerea exacta a miscarii de deschidere si
inchidere a pacientului in articulator.
Pagina 50
Capitolul 5
1

Ce cuprinde terapia initiala in cadrul tratamentului parodontal?

R: Controlul placii microbiene
Detartraj si lustruire
Corectarea restaurarilor deficitare sau supra conturate
Planare radiculara
Extractia strategica a dintilor
Stabilizarea dintilor mobili
Deplasarea ortodontica a dintilor
Pagina 150
2 Contraindicatiile rezectiei apicale.
R: Radacini apropiate sau fuzionate.
Scaderea semnificativa a suportului osos generalsau un raport coroana/ radacina crescut.
Structura restanta care nu asigura rezistenta adecvata importriva fortelor masticatorii
Pierderea excesiva a suportului radacinii
Imposibilitatea de a trata endodontic un canal.
Structura restanta care nu poate fi restaurata
Pagina 161
Capitolul 6
1

De ce factori trebui tinut cont in alungirea coronara chirugicala.

R: Estetica
Lungimea radacinii in os
Efectul asupra dintelui vecin

Expunerea furcatie unui dinte posterior

Mobilitate
Intinderea defectului
Perforatia radacinii
Grosimea tesutului moale
Pagina 191
2 Cand este indicata extruzia ortodontica?
R: Atunci cand fractura sau leziunea carioasa se intinde apical catre marginea libera a gingiei.
Este importanta in mod special cand estetica reprezinta o prim preocupare.
Pagina 192
Capitolul 7
1

Care sunt cauzele afectarii pulpare in timpul prepararii dintelui?

R: Temperaturile extreme, iritarea chimica sau microorganismele pot provoca o pulpita ireversibila
mai ales cand actioneaza pe canaliculele dentare recent sectionate. La preparea dintelui trebuie
avuta in vedere structura camerei pulpare si dimensiunea pulpei.
Pagina 211
2 Cum imfluenteaza parafunctiile ADM prepararea dintelui in vederea protezarii?
R: Daca pacientul prezinta obiceiuri precum fumatul pipei sau bruxism poate fi dificil de prevenit
aplicarea unor mari forte oblice (inafara axului lung al dintelui) asupra restaurarii. Preparatia
finala precum si restaurarea trebuie sa reziste atat fortelor in ax cat si celor inafara axului.
Pagina 238
Capitolul 13
1

Care sunt limitele anatomice ale pozitionarii implantelor?

R: 10mm os vertical
6mm orizontal
3mm intre implanturi
2mm deasupra canalului alveolar inferior
5mm anterior de gaura mentala
1mm fata de ligamentele parodontale ale dintelui vecin natural
Pagina 385
2 Care este clasificarea implantelor dupa forma?
R: Implante radacina
Implante lama
Implante ac
Implante disc
Implante combinate lama-radacina
Implante transmandibulare
Implante transfixante
Curs
Capitolul 13
1 Care sunt avantajele snururilor tesute?
R: Au mijlocul gol.
Mai compresive si ies mai greu din sant.
Se pot imbiba cu de 2x mai multa solutie
Sunt mai des taiate decat prinse de freze
Curs

Care sunt indicatiile pentru amprenta bimaxilara?

R: Ocluzie stabila (sa existe stop ocluzal distal)
1-2 coroane solo
RCR
Curs
Capitolul 15
1

Care sunt conditiile unei restaurari provizori?

R: Rezistenta mecanica
Adaptare corecta
Stabilitate pe preparatii
Posibilitatea de descimentare si recimentare
Estetica satisfacatoare pentru pacient si stabilitate coloristica
Curs
2 Care sunt caracteristicile principale ale restaurarilor provizorii care utilizeaza coroane
prefabricate?
R: Au cel mai natural aspect dintre toate materialele preformate.
Corect alese si modificate pot rivaliza aspectul coroanelor ceramice. Sunt disponibile intro singura
nuanta. Disponibile pentru incisiv , canin si premolar
Pagina 474
Capitolul 16
Care sunt sursele majore de eroare in relatia medic-tehnician?
R: Preparatia insuficienta
Limita cervicala a preparatiilor
Inregistrarea ocluziei
Curs.
2 Enumerati obligatiile tehnicianului fata de medicul stomatolog?
R: sa produca protezele urmarind instructiile date de medic si utilizand amprentele, modelele si
inregistrarile de ocluzie
-sa solicite clarificari daca e necesar
-sa aleaga nuanta in functie de instructiuni, tiniand cunt de limitarile materialelor folosite
-sa anunte medicul imediat in cazul in care nu poare continua etapele
-sa respecte termenele de realizare a lucrarii
-sa respecte protocolul de control al infectiilor
1

Pagina 416
Capitolul 17
1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un bont mobil?
R: Trebuie sa reproduca exact dintele preparat. Toate suprafetele trebuie duplicate cu acuratete .
Suprafata dintelui nepreparata dincolo de limita cervicala a preparatiei cu 0.5-1mm sa fie vizibila.
Accesul la marginea preparatiei este obligatoriu.
Pagina 528
2 Care sunt caracteristicile rasinilor epoxy?
R: Indicate pentru obtinearea modelelor pentru coroane integral ceramice
Rezistenta crescuta la abraziune
Procedura complexa , consuma mult timp
Contractie de polimerizare asemanatoare expansiunii cimenturilor
Nu este compatibila cu polisulfuri sau hidrocoloizi
Pagina 531

Capitolul 18
1 Care sunt motivele pentru care schema ocluzala cuspid fosa a fost recomandata?
R: Este prevenit impactul alimentelor
Fortele rezultate la inchiderea in RC sunt mai apropiate de axul lung al dintilor
Stabilitatea imbunatatita prin contactul tripodic al fiecarui cuspid functional
Pagina 573
2 Care sutn factorii care reduc spatiul decimentare?
R: Materiale de amprentare cu contractie termica si polimerizare redusa
Utilizarea bonturilor din rasina sau electro depuse
Utilizarea aliajelor cu prag de topire crescut
Expansiunea redusa a materialului de ambalare
Pagina 558
Capitolul 19
1 Prezentai succint avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe.
R: Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune datorita unui strat de TiO subtire, adherent
Densitate<aur, platina, fapt pt care e si mai ieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a
se oxide si reactiona cu alte metale
Pagina 609
2 Care sunt proprietatile mecanice cu relevanta clinica ale aliajelor pentru ceramica?
R: Modul de elasticitate
Limita Elastica
Duritate
Distorsiunea la temperaturi ridicate
Conductibilitatea
Rezistenta
Pagina 599
Capitolul 20
1 Enumerati clasele defectelor crestelor edentate (Siebert)?
R: Clasa 1- pierderea de substanta in sens vestibulo-lingual
Clasa 2 Pierderea de substanta in sens vertical, cu latime normala
Clasa 3 Pierderea de substanta vertical si orizontal
Pagina 618
2 Precizati caracteristicile corpului de punte punctiform.
R: usor de intretinut
profil cat mai convex cu doar un pct de contact cu creasta
se recomanda ptr inlocuirea molarilor mandibulari
contururile linguale si faciale depind de latimea crestei reziduale
pot retentiona si ele alimente datorita punctului unic de contac=> alternativa= punti suspendate
Pagina 628
Capitolul 21
1 Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
R: Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata
sunt contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
Pagina 656
2 Care este grosimea metalului pentru pintenul ocluzal?
R: Trebuie indepartata o cantitate adecvata de substanta dura dentara pentru a permite o grosime

minima a metalului de 1mm.

Pagina 659
Capitolul 22
1 Care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata este imcompleta?
R: Macheta de ceara prea subtire
Incalzirea inadecvata a metalului
Eliminarea incompleta a cerii
Racirea excesiva a tiparului
Metal insuficient
Pagina 701
2 Care sunt proprietatile ideale ale materialului de ambalat?
R: Expansiunea controlabila pentru a compensa contractia aliajului in timpul racirii
Abilitatea de a produce turnaturi netede cu reproducerea exacta a suprafetelor
Stabilitate chimica la temperaturi ridicate
Rezistenta
Porozitate pentru eliberarea gazelor
Recuperarea usoara a piesei turnate
Pagina 691
Capitolul 23
1 Ce sunt triunghiurile negre?
R: Apar atunci cand papila interdentara nu completeaza spatiul interdentar
Curs
2 Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca marginea libera incizala?
R: Marginea libera incizala superioara trebuie sa fie paralela cu buza inferioara in timpul surasului.
Curs

Capitolul 25
1 Care sunt criteriile in functie de care se alege sistemul integral ceramic?
R: Rezistenta la fractura
Estetica
Abraziunea antagonistilor
Pagina 797
2 Enumerati succint tehinicile de crestere a rezistentei ceramicii.
R: Ramforsare prin introducerea unei faze cristaline
Ramforsarea chimica
Ramforsarea prin calire
Glazurarea
Pagina 776
Capitolul 26
1 Care sunt limitele retentiei mecanice?
R: Slabirea retentiei metalului de catre perforatii
Expunerea la uzura a metalului de catre perforatii
Adeziunea limitata a metalului
Pagina 807
2 Care sunt dezavantajele protezelor fixe adezive?
R: Longevitate redusa
Sunt necesare modificari ale smaltului
Corectarea spatiului dificila

Necesita buna aliniere a dintilor stalpi

Estetica este compromisa pe dintii posteriori
Pagina 812
Capitolul 27
1 Care este clasificarea materialelor pentru FRC dupa tipul de fibra?
R: Dupa tipul de fibra : sticla, polietilena si carbon
Pagina 832
2 Care sunt indicatiile pentru protezele partiale fixe ramforsate cu fibre?
R: Rezultate estetice optime
Fara metal
Prepararea conservativa a dintilor stalpi
Abraziunea redusa a antagonistilor
Utilizarea unei tehnici de cimentare adezive
Pagina 834
Capitolul 28
1 In ce situatii sunt indicati conectorii non-rigizi?
R: Cand nu este posibila prepararea a 2 dinti stalpi pe aceasi directie de asezare
Cand exista incertitudine cu privire la prognosticul dintilor stalpi
La arcada mandibulara cand proteza este alcatuita din segmente anterioare si posterioare.
Pagina 845
2 Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?
R: trebuie sa curga usor in lacasul preformat
-rezistenta la coroziune
-rezistenta mecanica
-compatibilitate coloristica
-lipsa porozitatilor
-agregare
Capitolul 29
1 Precizati obiectivele examinarii suprafetei interne a piesei protetice pe model.
R: Nu trebuie sa existe contact intre bont si suprafata interna a piesei protetice .
Orice contact trebuie identificat si indepartat.
Este necesar un spatiu uniform de 25-30 microni pentru ciment
Pagina 871
2 Precizati obiectivele examinarii peretilor axiali.
R: Dupa ce peretii axiali au fost finisati acestia trebuie sa fie neted conturati si foarte bine lustruiti,
oferind pacientului posibilitatea efectuarii unui control optim al placii.
Pagina 877
Capitolul 30
1 Ce poate cauza adaptarea deficitara?
R: Complicatii biologice(carie la nivelul dintilor stalpi, parodonto-patii, traume ocluzale)
Complicatii tehnice: descimentari
Complicatii mecanice : deteriorarea lucrarii
Curs
2 Ce prezinta un contact proximal normal?
R: Trebuie sa permina trecerea unei ate dentare necerate cu o usoara dificultate.
Curs.
Capitolul 31
1 De ce este contra indicat cimentul pe baza de eugenol?
R: Iritant
Cauzeaza reactii alergice

Inhiba priza rasinilor

Curs
2 Avantajel cimenturilor compozit
R: Adeziune chimica ridicata
Sigilare buna
Solubilitate orala redusa
Rezistenta de adeziune ridicata
Curs
Capitolul 32
1 Ce masuri se iau in cazul cariilor aparute pe suprafetele radiculare expuse?
R: Preventie prin controlul dietei si fluorizari. Tratament prin obturatii cu CIS sau amalgam in
periferia restaurarii turnate
Pagina 932
2 Cum se poate prevenii aparitia bolii parodontale?
R: La controalele periodice se verifica hemoragia sulculara, implicarea furcatiilor si formarea
tartrului. Restaurarile cu contur nesatisfacator se recontureaza sau se inlocuiesc.
Pagina 932

CAP1
1.Conditiile dintilor stalpi pentru tratamentul protetic:
a.dinti stalpi ideali sau minim compromisi:
-nu au indicatie de tratament preprotetic
b.dinti salpi moderat compromisi:
-structura dentara este insuficienta pentru a mentine sau a suporta restaurari intracoronare, in unul sau doi
sextanti
-necesita terapie adjuncta localizata( periodontala, endodontica, ortodontica in unul sau doi sextanti)
c.dinti stalpi substantial compromisi
-structura dentara este insuficienta pentru a mentine sau a suporta restaurari intra su extra coronare, in
patru sau mai multi sextant
-necesita terapie adjunct localizata(( periodontala, endodontica, ortodontica in patru sau mai multi
sextanti)
d.dinti stalpi sever compromisi:
-au prognostic limitat
2.Examinarea parodontiului
Proba parodontala este una dintre cele mai relevante si folositoare instrumente de diagnostic existente
pentru examinarea paodontiului.Consta in masurarea in milimetri a adancimii pungii parodontale si in
aprecierea sanatatii santurilor gingivale pe toate suprafetele fiecarui dinte.In cadrul acestei examinari,
sonda este introdusa paralel cu dintele si este plimbata circumferential cu pasi fermi dar usori.
Examinatorul determina masuratoarea atunci cand sonda este in contact cu portiunea apicala a
santului;astfel, poate fi detectata orice modificare brusca la nivelul zonei de fixare.Sonda poate fi, de
asemenea, inclinata usor( 5-10 grade) in ariile interproximale pentru a arata topografia unei leziuni
existente.Adancimile, in general sase petru fiecare dinte, sunt inregistrate intr-un table parodontal,care
contine si alte date legate de examinarea parodontala(mobilitate, malpozitie, zone de contact libere sau
deficient,etc)

CAP 2
1.Tipuri de articulator semiadaptabil
ARCON: suprafata de ghidaj (tuberculul articular) este solidara cu modelul maxilar (bratul sueprior al
articulat.), iar condilii articulari solidari cu modelul mandibular (bratul inferior al articulatorului) fata de
NON ARCON care este invers. Avantajele ARCON-ului sunt:
-panta condiliana solidara cu modelul maxilar, ceea ce inseamna ca unghiul relativ nu se schimba, oricare
ar fi pozitia maxilarului.Aceasta duce la programarea unei pante condiliene egale cu cea reala, chiar daca
inregistrarea de propulsie se face fara contacte d-d;
-bratul superior detasabil ceea ce usureaza lucrul tehnicianului
2. 2. Tehnica de aplicare la pacient a arcului facial de transfer cu montare rapida:
a.) se aplica materialul termoplastic pe furculita arcului facial;
b.)se iontroduce furculita in cavitatea orala a pac. si se amprenteaza arcada maxilara (cuspizii);
c.)amprenta obtinuta poate fi spalata cu un material cu fidelitate mai mare si rigiditate sporita (ZOE,
polieteri, siliconi speciali pt. inregistrarea ocluziei);
d.)asamblam componentele arcului facial (montarea furculitei) si pozitionarea tijelor cu capete
rotunjite in conductele auditive externe, pt asigurarea sprijinului posterior. Pt. a stabiliza furculita pe
arcada maxilara a pac., acesta este pus sa muste pe rulouri de vata.
Arcurile cu montare rapida aprox. axa balama-terminala (ABT), deoarece axa tijelor auriculare nu
coincid cu ABT, aseazata in medie la 13 mm antero-post de prima. Articulatoarele cu astfel de arcuri
faciale sunt pevazute cu un reper de ABT plasat la 13mm postero-inferior de ABT a condililor.
e.)se fixeaza furculita cu ajutorul suruburilor si se masoara distanta intercondiliana.
CAP 3
1.Decizia de a extrage un dinte
Decizia de a extrage un dinte face parte din procesul planului de tratament si se realizeaza dupa ce se
stabilesc avantajele si dezavantajele pastrarii acestuia. Uneori este posibil sa pastram un dinte cu un
prognostic aparent slab utilizand tehnici complexe si inalt specializate. In alte cazuri, extragerea dintelui
este necesara. Decizia de a il inlocui este recomandata imediat dupa ce acesta este extras, decat dupa luni
sau ani.
2.Inlocuirea unui singur dinte
In cazul in care suportul osos al dintelui nu a fost slabit de catre o boala parodontala avansata, un singur
dinte lipsa poate fii aproape mereu inlocuit printr-o proteza fixa unidentara realizata din trei elemente care
include un dinte stalp mezial si unul distal. O exceptie este atunci cand acasta proteza inlocuieste caninul
mandibular sau maxilar.In aceste circumstante,dintele stalp anterior trebuie legat de incisivul central
pentru a preveni alunecarea laterala.
CAP 4
1.Ocluzia patogena Musculatura
Durerea musculara acuta sau cronica la palpare poate indica obiceiuri asociate cu tensiune precum
bruxismul sau inclestarea dintilor. Oboseala musculara cronica poate genera spasm muscular si durere.
Intr-un studiu, pacientii erau instruiti sa scrasneasca din dinti aproximativ jumatate de ora. Acestia
sufereau de durere musculara care isi atingea maximul la 2 ore de la parafunctie si dura pana la 7 zile.
Activitatea musculara asimetrica poate fi diagnosticata observand miscarile de deschidere si de inchidere
a gurii pacientului din plan frontal. O deviatie de cativa milimetri este in general comuna, dar orice alta
deviatie mai larga poate fi un semn de disfunctie sic ere examinare suplimentara. Deschiderea
restrictionata, sau trismusul, poate fi rezultatul faptului ca muschii ridicatori ai mandibulei nu se
relaxeaza.
2.Sisteme ocluzale- tehnica directa(autopolimerizata)
- poate fi realizata intr-o singura intalnire

- utilizeaza gura ca un articulator, introducand erori

- matricea vaccum-formata este subtire si felxibila ,necesitand mai multa acoperire pentru stabilitate
- faramarea si zdrobirea- necesita reparatii de inlocuire
- culoare, miros, uzura in exces din cauza porozitatii acrilatului
- sistemul poate fi duplicat in rasina ploimerizata la caldura pentru o durabilitate mai mare
CAP 5
1.Gingivectomie- tehnica
Gingivectomia este indepartarea gingiei imblonavite sau hiperemice.Este rezectia doar a gingiei
keratinizate si poate fi aplicata in tratamentul pungilor supraosoase si a gingiei fibroase sau extinse ,mai
ales atunci cand rezulta din tratamentul cu Dilantin
Aceasta tehnica consta in stabilirea punctelor de sangerare la baza santului gingival cu un marker special
sau proba parodontala ce servesc ca ughid pentru excizia gingivala. Incizia intiala este facuta in aceste
puncte intr-o pozitie oblica prin miscari ferme si continue. Tesutul interproximal este desprins prin excizia
ascutita si intepartat. Marginile de tesut rezultante la terminatiile linguale sau palatinale ale inciziei sunt
apoi netezite cu acel cutit sau un intstrument rotativ panala o margine continua cu tesutul restant. Dupa
tratamentul noilor suprafete dentare accesibile, un pansament chirurgical este aplicat pentru protective si
hemostaza; ramane in acel loc intre 7 si 10 zile.Atunci cand este scos, se aplica imediat procedurile de
igiena orala.
2.Vindecarea postchirurgicala dupa rezectia osoasa
Vinecarea parodontiului trebuie luata in calcul inaintea orcaror procedui restaurative.Vindecarea initiala a
tesustului conjunctiv si a tesutului epithelial se realizeaza in 4-6 saptamani. Maturarea tesutului final si
reformarea santului au posibilitatea de a nu fi realizate pana la 6 luni- 1 ani dupa rezectie.
Daca marginile restaurarii vor fi plasate subgingival sau la nivelul crestei gingivale, ori largirea santului
ginigival este necesar pentru luarea amprentei,se recomanda sa asteptam cat mai mult dupa procedura
chirurgicala. Daca marginile restaurarii cor fi plasat supragingival, aceasta se incepe atunci cand gingia
incepe reepitelizarea initiala si o intoarcere catre santataea clinica(4-6 saptamani).
CAP 6
1.Utilizarea CIMR ca material de restaurare
Este o alegere potrivita pentru o leziune minora.Materialul face o priza rapida,facilitand ca preparatia
coroanei sa fie executata cu o limitata intarziere.Cand este plasata corect, manifesta o adeziune la
dentina,chiar daca este necesara aigurarea unei retentii inferioare pentru a suplimenta acest lucru.O
preparative mai translucida decat dentina nu ar trebui folosita ca si coroana deoarece aspectul
radiographic poate sugera carii recurente.Prezenta fluorului in CIMR poate influenta acest lucru.Un
dezavantaj important este rezistenta scazuta care il face sa fie inferior amalgamului sau a rasinii
composite pentru restaurarile pe termen lung a leziunilor extinse.
2.Terapia reparatorie mucozala
Grosimea benzii de gingie atasata keratinizata ar trebui sa fie crescuta prin altoire chirurgicala ca parte a
preparare a cavitatii bucale inainte de tratamentul restaurator.Chiar daca aceasta cantitate de gingie
necesara pentru sanatatea parodontala pe termen lung etse discutabila ar concluziile sunt dificil de
tras,cantitatea de gingie este un criteriu important de inspectat.Este recomandat ca un dinte ce este tratat
cu o restaurare ce patrunde in santul gingival sa aibe cel putin 5mm de gingie keratinizata, din care 3 mm
sa fie gingie atasata. Cand este prezenta mai putina gingie atasata,sau in zone de retragere gingivala,ar
trebui luata in considerare augumentarea gingivala.
CAP 7
1. Care sunt instructiunile urmate pentru conservarea structurilor dure dentare?
a.utilizarea coroanelor partiale in favoarea celor totale
b.prepararea dintilor cu un unghi de convergenta minim intre peretii axiali
c.prepararea suprafetei ocluzale prin reducere,urmarind planul anatomic pentru a da o grosime uniforma
restaurarii

d.prepararea suprafetelor axiale astfel incat sa se obtina o grosime maxima a structurii dentare restante ce
incojoara tesuturile pulpare;daca este necesar, dintii ar trebui sa fie repozitionati ortodontic,ceea ce
permite ca dintii sa fie preparati cu o convergenta axiala mai redusa cand alinierea dintilor nu este in
totalitate optima pentru a se adapta la preparatii pentru proteze fixe
e.selectionarea unei geometrii marginale conservative si compatibile cu celelalte principia ale preparatiei
f.evitarea extensiei apicale nefolositoare a preparatiei
2.Reducerea proximala pentru restaurarea metalo-ceramica
Extinderea reducerii proximale depinde de predeterminarea localizarii jonctiunii metalo-ceramice la
nivelul restaurarii finale.Suprafetele proximale ale dintilor anteriori arata mult mai natural daca sunt
restaurate la nivelul marginilor incizale, fara sprijin metalic.Acest lucru permite sa patrunda lumina prin
restaurare similar dintilor naturali.Evident, daca restaurarea face parte dintr-o proteza dentara fixa,atunci
necesarul pentru conectori face acest lucru imposibil.
CAP 13
1.Limitarea anatomica- maxilarul anterior
Maxilarul anterior trebuie evaluat pentru apropierea de cavitatea nazala. Este indicat sa ramana un minim
de 1 mm de os intre apexul implantului si vestibulul nazal. Din cauza rezorbtiei maxilarului anterior,
foramenul incisv este posibil sa fie localizat in apropierea marginii restante, mai ales la pacientii a caror
maxilar edentat functioneaza in ciuda unei dentitii mandibulare anterioara naturala. Implanturile
maxilarului anterior ar trebui localizate usor aproape de linia mediana, de-o parte si de alta a foramenului
incisive.
2.Conturul tesutului moale din jurul implantului
Pentru planul de tratament al implantului in zona anterioara estetica, este important sa privim de aproape
tesuturile moi care marginesc restaurarea. Poate fi dificil sa realizam o papilla complet formata intre
restaurarea implantului si dintele adiacent. Daca tesutul interdentar si osul subiacent s-au pierdut inainte
de plasarea implantului, este posibil sa nu se realizeze un contur ideal al papilei. Relatia dintre osul
interdentar si contactul interproximal pare sa prevada daca va fi prezenta sau nu paipila interdentara. Daca
distanta dintre os si contact este scurta, aproximativ 5 mm, papilla va fi in general prezenta. Daca distanta
este lunga,cam 8 mm, papilla nu va fi prezenta in mod normal fara grefare aditionala de tesut moale.
CAP 14
1.Polieterii- avantaje,dezavantaje
Polieterii sunt material de amprenta ce nu formeaza produsi volatile, ceea ce determina stabilitate
dimensionala excelenta. In plus, contractia sa de polimerizarea este mult mai redusa in comapartie cu alte
sisteme de polimerizare.In schimb, dilatarea termica este mai importanta decat cea a polisulfuri.
Cu stabilitatea dimensionala buna, pot fi realizate modele excelente daca materialul este turnat peste mai
mult de o zi de la momentul amprentei.Un alt avantaj al polieterilor este timpul sau scurt de adaptare in
cavitatea bucala, de 5 min, cu mult mai putin decat timpul necesar pentru polisulfuri.Din acest motiv,
polieterii sunt mai utilizati de practicieni.
Unul dintre dezavantaje este rigiditatea materialului care cauzeaza problem atunci cand este desprins
amprenta de pe model.Polieterii sunt stabili doar daca sunt pastrati uscati, pentru ca absorb apa si
determina schimbari importante dimensionale. Timpul scurt de lucru poate limita numarul de dinti
preparati care pot fi captati intr-o singura amprenta.Au fost raporate si cazuri de hipersensibilitate alergica
la acest material,care trebuiesc tratate cu alte tipuri.
2.Dezinfectia amprentelor
Cand sunt indepartate din cavitatea bucala a pacientului, trebuie luat in considerare faptul ca amprentele
au fost in contact cu fluide acestuia. Amprentele ar trebui dezinfectate in concordanta cu procedurile
recomandate pentru fiecare material. Dupa ce este scoasa din cavitatea bucala, amprenta trebuie imediat
clatita cu apa de la robinet si apoi uscata cu seringa de aer. Trebuiesc folosite substante dezinfectate
precum glutaraldehida sau spraiuri cu iodoform.Datorita tendintei sale de a absoarbe apa, ar trebui dat cu
un spray si apoi depozitat intr-un saculet de plastic decat scufundat in Solutia de glutaraldehida.
Dezinfectia este un pas essential pentru prevenirea infectiei incrucisate si a expeunerii personalului de

laborator. Daca este realizata corect, dezinfectia nu afecteaza acuratetea reproducerii .

CAP 15
1.Caracteristicile unui material provizoriu ideal:
-manipulare comfortabila: timp de lucru adecvat, modelare usoara, timp de prize rapid
-biocompatibilitate: netoxic, nonalergic, nonexotermic
-stabilitate dimensionala in timpul solidifcarii
-usurinta in solidificare si polizare
-rezistenta la abraziune
-aspect placut: transluciditate, controlul culorii, stabilitatea culorii
-acceptat de pacient: neiritant, fara miros
-usurinta in adaugare sau reparare
-comptabilitate chimica cu agentii de legare
2.Caracteristicile unui agent de lipire ideal:
-etansare in ciuda fluidelor orale
-rezistenta solida la incercarea de a indeparta
-solubilitate scazuta
-delicatete
-compatibilitate chimica cu polimerul
-comoditate in distribuire si amestecare
-usurinta in eliminarea excesului
-timp adecvat de lucru si timpu scurt de prize
CAP 16
1.Ce ar trebui sa cuprinda o autorizatie de lucru?
-descriere generala a restaurarii viitoare
-specfificarea materialului
-schema ocluzala dorita
-designul conectorilor
-deisgnul puntii, incluzand specificarea materialului pentru contactul cu tesuturile??
-designul substrucurii pentru restaurarile metalo-ceramice
-informatii privind selectarea nuantei pentru restaurarile estetice
-designul protezei dentare partial mobile
-data viitoarei intalniri cu pacientul si etapa de realizare pana atunci
2.Detaliile despre conectori in autorizatia de munca
Autorizatia de munca ar trebui sa specifice care conectori trebuie tunati, care trebuie imbinati preceramic
sau postceramic. Ordinea procedurilor planificate trebuie indicate si discutata cand este necesar sau atunci
cand claritatea poate fi soloidificata. In cazul in care conectorii nonrigizi sunt necesari, ar trebui
specificate tipul conectorilor si parcursul de asezare.
CAP 17
1.Factori de selectare unui system de model-soclu:
-materialul trebuie sa permita realizarea unui model corect dimensional si trebuie sa fie puternic si
rezistent la abraziune
-trebuie sa fie usor de sectionat si reglat fata de echipamentul existent
-trebuie sa fie compatibil cu agentul de separare pentru ca sablonul de ceara sa nu se lipeasca
-trebuie sa recproduca in mod corect detaliile suprafetelor
-trebuie sa fie disponibil intr-o culoare care sa contrasteze cu ceara astfel incat sa se vada marginile
preparatiei
-trebuie sa fie usor umectabil de ceara; trebuie sa fie compatibia cu materialul de amprenta
-trebuie luat in calcul tipul restaurarii, intrucat unele proceduri necesita rezistenta metalului sau a rasinilor
epoxy si nu pot fi realizate atat de usor pe un soclu mai moale
2.Etapele tehnicii pentru amprenta bimaxilara

a.orientarea amprentei bimaxilare orizontal si paralel cu planul de ocluzie

b.turnarea partii din amprenta ce ii revine dintelui preparat si baza articulatorului cu ghips dur
c.rasturnarea amprentei si alinierea ei pe baza articulatorului
d.turnarea celeilalte fete a amprentei si baza articulatorului
e.prinderea balamalei si inchiderea articulatorului
f.dupa priza materialului, se indeparteaza sabloanele de baza ale peretilor
g.scoaterea matritei de pe model
h.sectionarea si orientarea modelului
CAP 18
1.Ce este profilul de emergenta?
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
2.Factori ce cresc suprafata agentului de lipire pentru o coroana totala:
-contractii de polimerizarea si termica crescute ale materialului de amprenta
-utilizarea unui material dur pentru model
-utilizarea unui strat intern de ceara moale in tiparul de ceara
-utilizarea unui distantier pentru soclu???
-dilatarea crescuta a sablonului de imbracare??
-reducerea metalului de pe suprafata convenabila prin slefuire, abraziune prin particule aeropurtate,
gravare cu apa regala, frezare electrochimica
CAP 19
1.Alegerea metalului- contractie/dilatatie termica
Coeficientul linear al dilatatiei termice este o proprietate cruciala pentru un aliaj care se va lega de
protelanul dentar. Acesti coeficienti ar trebui sa fie apropiati de valorile de 0,5x10-6 oC , sub temperature
de tranzitie a sticlei din portelan (500-600 oC) la care ceramic nu poate avea o curgere vascoasa pentru a
descarca stresul cauzat de incompatibilitatea termala.Coeficientul de contractie termica, in general acelasi
ca si pentru dilatarea termica, ar trebui sa fie usor mai ridicat pentru metal astfel incat ceramic sa fie intr-o
faza de tensiune de compresie reziduala benefica la temeperatura camerei. Valorile acesteia sunt 13,514,5x 10-6 pentru metal si 13-14x 10-6 oC pentru portelan.
2.Aliajele Au-Pt-Pd
A fost primul aliaj care se lega cu un portelan dentar.Din cauza ingrijorarii cu privire la diversele efecte
adverse asupra culorii portelanului,Cuprul, care a fost folosit in mod traditional pentru intarirea aliajelor
din Aur, nu a putut fii incorporate in compozitia aliajelor ceramice.In schimb, aceste aliaje au fost intarite
cu precipitated amestec intermetalic Fe-Pt .Aderenta portelanului a fost obtinuta prin adaugare de Staniu
si de Indiu in aceste aliaje.In timpul pasului de oxidare initiala a aliajului pentru ciclul de ardee a
portelanului,Staniul si Indiul au difuzat in aliaj si au devenit oxidati.A fost obtinuta o legare chimica intre
stratul de oxid si portelan.Chiar daca aceste aliaje au o rezistenta deosebita la coroziune, ele sunt
susceptibile la schimabri dimensionale in timpul poceselor de ardere a portelanului, si nu sunt
recomandate pentru proteze fixe pluri dentare.
CAP 20
1.Spatiul puntii
Una dintre functiile protezei fixe este evitarea bascularii si migrarii dintilor adiacenti catre spatial
edentat.Daca aceste miscari au avut deja loc, spatial pentru punte este micsorat si presupune dificultati in
pregatrea acesteia.In acest moment, crearea unui aspect acceptabil fara repozitionare ortodontica este
aproape imposibila, mai ales daca estetica este importanta .Proceduri realizate cu ceara diagnostic sunt
realizate pentru a determina cel mai indicat tratament.Chiar si cu cerinte mai reduse de estetica, ca pentru
dintii posteriori, punti pre amici sunt contraindicate pentru ca retin alimente si sunt greu de curatat. Atnci
cand repozitionarea ortodontica este imposibila, ar fi indicate cresterea contururilor proximale ale dintilor
adiacenti, decat realizarea unei punti pre amici. Dca nu exista un deficit esthetic sau functional, spatial

poate fi mentinut fara interventii protetice.

2.Puntea conica
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui
facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este
recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta In
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.
CAP 21
1.De ce este necesar un controlor? Dentar?
a. pentru a ajuta la aprecierea alinierii relative a axelor lungi ale dintilor ce sustin o proteza dentara partial
mobila
b.pentru a ajuta la determinarea cai optime de plasare si indepartare
c.pentru a evalua iregularitatile tesutului si influenta acestora asupra protezei
2.Ce sunt conectorii minori?
Conectorii minori ai unei Proteze dentare partial mobile reprezinta elementele de legatura intre conectorul
principal sau baza protezei si celelalte component ale sale precum ansablul de fixare,dispositive indirecte
de fixare, sprijin ocluza;,etc. Acestia unesc suprafetele de sprijin si clemele de conectorul major si ar
trebui sa se potriveasca perfect cu planul de ghidaj proximal. Acest plan ar trebui sa fie cat mai lung
oculzocervical si ar trebui sa urmareasca configuratia normal a dintelui bucolingual.Toate planurile de
ghidaj proximale al trebui sa fie paralele intre ele.
CAP 22
1.Compozitia aliajelor-selectarea
Pentru a fi acceptat de ADA ca un aliaj potrivit pentru restaurari dentare,producatorul trebuie sa listeze
procentajul celor 3 componente principale si al oricaror metale nobile.Caracteristicile functionale ale
rezistentei la coroziune si rezistentei luciului au fost prevazute in mod traditional pe baza continutului de
aur.In general, daca cel putin 75% din atomii aliajului sunt de Aur,rezistentele pot fi prevazute.In schimb,
evalarile clinice nu au reusit sa arate diferente importante intre rezistenta luciului a aurului inalt 77% si a
celui 59.5-27.6%.Oricum, un aliaj slab format, chiar si cu aur inaltmisi poate pierde rapid luciul intraoral.
2.Factori ce determina dilatarea crescuta a matrialelor de legatura pe baza de fosfat:
-caldura generata de reactia de intarire inmoaie ceara si permite aceasta dilatare
-duritatea crescuta a materialului la temperaturi crescute restrictioneaza contractia aliajului atunci cand se
raceste
-pudra amestecata cu silicea coloidala reduce asprimea suprafetelor si totodata creste dilatarea;dilatarea
poate fi cotrolata prin diluarea usoara a silicei coloidale cu apa distilata
CAP 23
1.Forma ambrazurilor incizale
Forma ambrazurilor inciziale are un efect dramatic asupra esteticii dentare. O forma amplificata a
ambrazurilor se gaseste la dentitia tanara,iar o restaurare cu ambraziuni reduse poate aparea
inatractiva.Unii pacienti solicita ambrazuri reduse, cautand perfectiunea chiar si la nivelul muchiilor
incizale,chiar daca aceste aspect a fost preferat de sub 30% dintre subiectii care au raspuns unui
chestionar de pe internet. Cu toate aspectele esteticii personale, opinia acientului este suprema, in timp ce
medical isi imprtaseste cunostintele profesionale.O maniera sensibila de a obtine o forma optima a
ambrazurii gingivale atunci cand avem de a face cu maimulte restaurari ceramic este aceea de a arata
faptul ca aceste restaurari se intorc din cabinetul tehnicianului cu ambrazuri reduse.In timpul procedurii
de evaluare,ambrazurile pot fi crescute usor in dimensiuni tinand cont de dorintele pacientului.
2.Ce este coridorul bucal?
Coridorul bucal este reprezentat de cantitatea de spatiu liber dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si

se raporteaza la latimea dintilor si latimea cavitatii bucale pe parcursul zambetului.Este un criteriu pe baza
caruia se bazeaza estetica dentara.
CAP 24
1.Indicatii si contraindicatii pentru marginea labiala din portelan
Marginea labiala de portelan este indicate atunci cand o restaurare conventionala metalo-ceramica nu
poatea crea efectul esthetic dorit.Este contraindicate atunci cand o margine extreme de subtire de 1 mm nu
poate fi realizata in zona placajului ceramic. Chiar daca pot fi folosite mai multe margini de portelan de-a
lungul unei singureproteze fixe fara a sacrifice adaptarea marginala, limitarea operatorului si ajutorul
tehnicianului ar trebui luate in calcul inainte ca medical si pacientul sa stabileasca impreuna o astfel de
proteza ca plan de tratament.
2.Selecetarea portelanlui opac
Pentru o adeziune mecanica si o interactiune chimica la interfata bune, portelanul opac trebuie sa
umezeasca suprafat usor.Devine sursa primara de culoara a restaurarii si trebuie sa mascheze culoarea
metalului, chiar si in straturi subtiri.Grosime opacului ar trebui sa nu depaseasca , in general, 0,1 mm;
altfel, este aproape imposibil sa ajungem la un rezultat esthetic optim fara supraconturare, chiar daca
grosimea mai mare ar fi necesara pentru a masca oxizii inchisi ai unor aliaje.Mici cantitati de oxid de Zinc
sau Titan ,prin imbinare cu Aluminul, se comporta ca agenti opacifianti pentru a bloca culorile inchise ale
oxizilor metalici.Unii dintre acesti oxizi se pot gasi, de asemenea, in portelanul de baza.Fabricantii
furnizeaza portelan opac sub forma de pasta sau pudra.
CAP 25
1.Defecte de fabricatie
Defectele de fabricatie sunt create in timpul prelucrarii si constau in pori sau incluziuni generate in timpul
sinterizarii. Condensarea unei paste de ceramica manual inainte de sinterizare poate introduce porozitati.
Sinterizarea sub vaccum reduce porzitatea cu 5,6 %.Porozitatea la nivelul fetei interne a restaurarilor de
ceramic cristalizata nereusite determina totodata si initierea unei fracturi.De asemenea, pot aparea
microfisuri in ceramic in timpul racirii ceramicii cu leucit si sunt cauzate de contractia termica intre
cristale si matricea de sticla.
2.Rezistenta la fractura
Majoritatea riscurior de nereusita a restaurarilor sunt indepartate daca aceste restaurari sunt supuse unor
forte mai putin stresante, iar pacientii sunt investigate pentru evidenta unor parafunctii.Chiar daca
laboratoarele ce testeaza rezistenta la fractura au identificat materiale promitatoare, studii clinice au
demonstrate performante bune la nivelul dintilor frontali si slaba la nivelul dintilor laterali pentru
protezele fixe.Chiar daca materialele noi, precum ceramica bazata pe aluminiu sau zirconiu promit
rezistenta inalta,lipsesc datele ce demonstreaza faptul ca sunt satisfacatoare pe termen lung.
CAP 26
1.Avantaje pentru protezele fixe legate cu rasini
-reducere minima a structurii dure dentare
-trauma minina pulpara
-nu e necesara anestezia
-preparatie supragingivala
-amprenta usor de realizat
-de obicei nu e necesara restaurarea temporara
-timp redus de lucru
-cost redus
-e posibila lipirea din nou
2.Dezavanatje pentru protezele fixe legate cu rasini
-longevitate redusa a restaurarii
-necesita modificari ale smaltului
-corectarea spatiului e dificila
-e necesara o aliniere buna a dintilor stalpi

-estetica este compromisa pentru dintii posteriori

CAP 27
1.Indicatiile pentru selectarea unei proteze cu polimer cu fibra armata:
-necesarul unei restaurari cu aspect excelent care se opune dintilor plasati pe o proteza partial mobile sau
unei proteze totale
-necesarul de a scadea utilizarea dentitiei naturale cu efecte adverse
-necesarul utilizarii unoe preparatii conservatoire pe dintii stalpi
-potentialul de a lega retentorii proteei de dintii stalpi
-dorinta unei proteze fara metal, fara portelan
-inlocuirea rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa tranzitionala
2.Contraindicatiile unei astfel de proteze
-imposibiltatea de a mentine controlul fluid corect (pacientii cu inflamatie gingivala cronica sau acuta,etc)
-spatii edentate lungi(2-3 punti)
-pacienti cu obiceiuri parafunctionale
-pacienti cu ceramica nesmaltuita
-pacienti care abuzeaza de substantele alcoolice
CAP 28
1.Antifluxul
Antifluxul este utilizat pentru a limita imprastierea aliajului de lipit.Este aplicat pe o piesa turnata inainte
de aplicarea fluxului pentru a limita scurgerea aliajului topit. Cand suprafetele metalului sunt curate, orice
aliaj in exces introdus in spatiile de lucru tinde sa curga in zone nedorite.Antifluxul ajuta ca acest lucru sa
se previna.Grafitul este adesea utilizat ca antiflux.Oricum, carbonul se evaopreaza usor la temperature
inalte, lasand piesa de lucru neprotejata.Un antiflux mai bun este oxidul de fier inr-un solvent potrivit
precum rasina fluida care poate fi aplicata cu o pensula subtire.
2.Conectorii nonrigizi- design
Etapa designului conectorilor nonrigizi care sunt incorporati in ceara consta in realizarea unui canal
preparat pe baza conturului retentorilor (partea feminine)si a unui stift(partea masculine) atasat puntii.
Canalul este plasat de obicei pe partea distala a retentorilor anteriori. Alinierea corecta a canalului de
forma cilindrica sau coada de randunica este esentiala;trebuie sa fie paralela cu locul de plasare a
retentorului distal. Paralelismul este verificat cu un topograf dentar.Canalul poate fi preparat manual in
matricea de ceara sau cu mai multa precizie cu o masina de frezat.Alta modalitate este de a utiliza
component plastic prefabricate.O alta alternative este incorporarea unei monturi speciale in ceara,iar
retentorul de sprijin poate fi format, fiind necesara prelucrarea componentei feminine;component
masculine este apoi fabricate cu rasina acrilica auto si atasat de punte.
CAP 29
1.Procedura finalizarii marginii interne
Daca defectul are loc la nivelul marginal,restaurarea trebuie refacuta. In acest fel este necsara vizita
suplimentara a pecientului la cabinet pentru o noua amprenta.Defectele pot fi prevenite sau minimalizate
acordand o atentie mai mare refluxului marginii de ceara. O examinare cu atentie ajuta identificarea
interferentelor.Mici noduli, daca se gasesc la distanta de aceste margini, pot fi indepartati cu ajutorul unui
microscop binocular cu atentie deosebita, utilizand instrumente rotative foarte mici .
2.Verificarea conectorilor
Cand o proteza fixa partial este pe punctual de a se termina, conectorii au nevoie de o atentie
speciala.Pana cand acestia nu sunt corest conturati si inalt lustruiti, sanatatea parodontala este afectata in
mod advers ,chiar si in prezenta celei mai meticuloase igiene orale.Meziodistal, un conector corect
realizat are o configuratie parabolica.Instrumentele rotative precum rotile de guma sunt esentiale in
aceste cazuri deoarece permit accesul catre aspectul cervical al conectorilor.In cazul in care radacinile a
doi dinti invecinati sunt pre apropiate, putem avea o problema.Dupa folosirea gumei se poate utiliza un
snur pentru aspectul cervical.
CAP 30

1.Stabilitatea
Restaurarea ar trebui sa fie verificata de stabilitate pe dintii preparati. Ar trebui sa nu basculeze sau sa nu
se roteasca cand ii sunt aplicate anumite forte.Orice grad de instabilitate poate provoca esecul
functionarii.Daca instabilitatea este provocata de un mic nodul,acest lucru poate fi corectat, Daca este
provocata de o deformare, atunci este necesara refacerea.
2.Ordinea evaluarii
Pentru a evita greselile, este necesara o ordine logica a procedurilor de evaluate precum:
a.contactele proximale
b.integritatea marginala
c.stabilitate
d.ocluzie
e.caracterizare si lustruire
Contactele proximale sunt evaluate primele deoarece un contact excesiv poate determina imposibilitatea
restaurarii de a se sprijini.
CAP 31
1.Cimentul glassionomer modificat cu rasini
A fost introdus pe piata in anii 1990 pentru a imbina anumite proprietati ale glassionomerului(eliberare de
Fluor, adeziune) cu rezistenta crescuta si solubilitatea redusa a rasinilor.Aceste material sunt mai putin
susceptibile la umezeala decat glassionomerii si sunt printer cele mai utilizate in momentul de fata in
practica curenta.Asigura o duritate superioara cimenturilor conevntionale;valorile sunt asemanatoare
cimenturilor rasinice.Ar trebui evitate la restaurarile total ceramice, intrucat anumite firme au asociat
fracturi, probabil cauzate de absorbtia de apa si dilatarea.
2.ZOE cu sau fara acid etoxibenzoic
ZOE armat este extreme de compatibil si asigura o etanseitate excelenta.In orice caz, proprietatile sale
fizice sunt in general inferioare celorlalte cimenturi,care ii limiteaza utilizarea. Alte cimenturi ar trebui
utilizate pentru rezistenta la compresiune, solubilitate, grosimea filmului.Acidul etoxibenzoic inlocuieste
o portiune a eugenolului din ZOE, chiar daca acest schimb imbunatateste rezistenta la compresiune fara sa
ii afecteze rezistenta la deformare; cimentul ar trebui folosit doar pentru restaurari cu retentive deosebita
la care se pune accentual pe biocompatibilitate si protective pulpara.Acest ciment are un timp scurt de
lucru, iar excesul de material este greu indepartat.
CAP 32
1.Igiena orala, dieta, saliva
Pacientii tind sa devina superficiali cu igiena orala dup ace tratamentul lor este complet.Dentistul ar trebui
sa urmareasca cu atentie orice urma de deteriorizare a igienei orale si sa stabilieasca importanta cotrolului
placii cu fiecare ocazie.Deficientele ar trebui identificate in timp util si terapia de corectare ar trebui
initiate.Dentistul ar trebui sa intrebe de schimbari ale dietei, in mod special diete imbogatie in zahar,
precum si cresterile sau scaderile bruste in greutate. Spre exemplu, un pacient care se lasa de fumat este
posibil sa consume mai multe dulciuri si acest lucru sa ii creasca incidenta la carii.Saliva joaca un rol
important in dezvoltarea cariilor.Pacientii cu xerostomir pot avea leziuni carioase extinse, de aceea trebuie
etermina cauza salivei reduse, de obicei determinate de utilizarea unui drog.
2.Afectare parodontala
Din pacate, afectarea parodontala apare adesea dupa plasarea protezei fixe,in special acolo unde marginea
a fost plasata subgingival sau proteza este supraconturata.Inflamatia este severa in cazurile in care
restaurarile nu se potrivesc perfect, desi chiar si restaurarile excelente au fost associate cu parodontita.La
noile inalniri,se da o importanta deosebita hemoragiei sulculare, implicarii furcatiei si formarea calculilor
ca semen precoce de afectare parodontala.Restaurari incorrect conturate ar trebui refacute.
2. Neacsu Ruxandra Mihaela

Capitolul 5
1

Cand se indinca amputatia radacinii?( 3 indicatii)

pierdere verticala de os severa care implica o radacina a molarilor mandibulari sau una/doua
radacini ale molarilor maxilari.
Implicarea frucatiilor care nu este tratabila prin odontoplastie-osteoplastie.
Fracture verticale sau orizontale ale radacinilor sau ale dintilor rezultate in urma unui traumatism
sau in urma unei procedure endodontice
Apropiere nefavorabila a radacinilor care exclude tratamentul din masuri conservative.
Carii severe
Resorbtie intera sau externa
Imposibilitate efectuarii cu success a tratamentului de canal
Dehiscente severe
Extractive strategica a unei radacini pt a imbunatatii prognosticul unui dinte adiacent

b
c
d
e
f
g
h
i

2 Care este contraindicatia majora a gingivectomiei?

-absenta tesutului cheratinizat atasat.
Capitolul 6
1 Cat este latimea biologica de contur?
- 2mm.
2

Procedure de tratament inainte de protezarea fixa:

a
b
c
d

Ca un plan general, inainte de protezarea fixa, trebuie urmate urmatoarele secvente de tratament:
Ameliorarea simptomelor(motivele pt care s a prezentat la medic-chief complaint).
Eliminarea factorilor etiologici(carii, placa bacteriana).
Rezolvrea problemelor
Intretinerea sanatatii dentare

Capitolul 7
1 Factorii care influenteaza retentia unei coroane cimentate: ( 3 factori)
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j

intensitatea fortelor care tind sa disloce restauratia

geometria preparatiei
rugozitatea suprafetelor bontului
rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
nr posibile de axe de insertie
concentrarea de stres la interfata bont-ciment-restaurare
materialul din care este confectionata restaurarea
grosimea filmului de ciment
tipul fixarii
marimea suprafetei bontului

Avantajele pragului supragingival:

usor de preparat

b
c
d
e
f
g
h

situat in smalt
usor de igienizat
amprentare usoara
conserva tesurile dentare
protectie parodontala
evaluare eficienta la controalele periodice
control usor al vitalitaii dintilor

Capitolul 13
1

Contraindicatiile folosirii implantelor: (3 CI)

a
b
c
d
e
f
g
h
i

boli acute
Boli in stadiii terminale
Sarcina
Boli metabolice necontrolate
Asteptari nerealiste ale pacientului
Motivare necorespunzatoare a pacientului
Lipsa experientei practicianului
Iradiere tumoricida a locului de implantare
Imposibilitatea restaurarii prin proteza

2
-

Care sunt limitele anatomice ideale ale plasarii unui implant

ideal, 10mm de os vertical si 6mm de os orizontal ar trebui sa fie disponibili pt plasarea unui
implant.

Capitolul 14
1

Dati exemple de substante astringent folosite pt impregnarea firului in vederea efectuarii evictiunii
gingivale:

a
b
c
d
e
f

clorura de aluminiu
sulfatul de fier
sulfatul dublu de potasiu si aluminiu
sulfanul de aluminiu
decongestionanti nazali sau oftalmici
epinefrina

Dati exemple de substante folosite pt dezinfectarea amprentelor:

a
b
c
d

glutaraldehida 2%
iodoform
hipoclorit de sodiu 1%
fenoli

Capitolul 15
1

Indicatii pentru restaurari provizorii metalice turnate:

a
b
c
d
e

proteze partiale fixe posterioare un interval de timp indelungat A long-span posterior partial xed
dental prosthesis
Timp indelungat al tratamentului
Imposibilitatea pacientului de a evita forte excesive la nivelul protezei(provizorii)
Forte peste medie ale mm masticatori
Frecvente rupture ale protezelor in antecedente

(mai ales

Cum trebuie sa fie o proteza provizorie pentru a facilita indepartarea placii bacteriene
in cazul preparatiilor subgingivale).
-pentru a facilita indepartarea placii bacteriene, o proteza provizorie trebuie sa aiba:
a. adaprare marginala buna
b. un contur adecvat
c. suprafete netede.
Capitolul 16
1

Obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar

a
b
c
d
e
f
g

stomatologul trebuie sa ofere instructiuni scrise laboratorului sau tehnicianului dentar.

Trebuie sa ofere amprente, modele, intregistrari de ocluzie cat mai precise
trasarea marginilor, limitelor zonelor de gravare sau foliere, designul viitoarei proteze
descrierea nuantei, fotografie, desen sau alte metode de transmitere a nuantelor
acord verbal sau scris pt ca laboratorul sa inceapa productia sau pt eventualele modificari
sa pastreze copia instructiunilor scrise pt o perioada de timp
sa respecte protocolul de control al infectiei

Ce infrmatii trebuie sa ii transmita stomatologul tehnicianului dentar?

a
b
c
d
e
f
g
h

o descriere generala a restaurarii ce urmeaza sa fie facuta

materialul din care trebuie confectionata
schema ocluzala dorita
designul conectorilor
raportul corpului de punte cu creasta edentata
designul infrastructurii metalice pt o MC
culoarea
data urmatoarei programari a pacientului si faza in care sa fie lucrarea protetica.

Capitolul 17
1

The die pentru restaurarea fixa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. trebuie sa reproduca cu exactitate dintele preparat.

b. toate suprafetele trebuie sa fie duplicate cu acuratele si nu trebuie sa apara bule sau goluri.
c. portiunea cervicala nepreparata a dintelui trebuie sa fie usor decelabila pe model, ideal cu 0.5 1mm .
d. accesul adecvat al limitei marginale este imperative.

2 Modelul trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

a. trebuie sa reproduca atat suprafetele preparate cat si cele nepreparate.
b. dintele din imediata vecinatate a reparatiei trebuie sa nu aiba goluri
c. toate suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor
nepreparati trebuie sa permita articularea precise cu modelul antagonist.
d. toate suprafetele moi relevante trebuie reproduce in model, inclusive toate spatiile edentate si
conturul crestelor edentate reziduale implicate in viitoare restaurare protetica.
Capitolul 18
1
a
b
c
d

Factorii care influenteaza miscorarea spatiului pt ciment:

Contractia redusa a materialului de amprenta.
Folosirea de modele rasinice sau electrodepuse.
Utilizare de aliaje cu timp de topire ridicat
Dilatare redusa a materialului de ambalat

2 Ce este die spacer ul ?

Este un material care se aplica pe model ( pe bont) pentru a creste spatial rezervat materialului pt
cinemtare, dintre peretii axiali ai premaratiei si restaurara prorpiu zisa. Este facut pentru a mentine un
spatiu constant cand este aplicat pe bont.
Capitolul 19
1 Ce proprietati mecanice trebuie verificate cand se alege aliajul pt o MC:
a Modului de elasticitate
b Rezistenta mecanica
c duritatea
d fluajul sau denaturarea la temperature ridicate
e rezistenta la tractiune
f conductibilitate
g rezistenta
2

Ce proprietate fizica a aliajului este cruciala in alegerea aliajului care sa fie compatibil cu ceramic
selectata.
-Contractia termica.
Capitolul 20
1

Care sunt elementele component ale unei punti?

a
b
c

Elemente de agregare
Corp de punte
Conectori

2
a
-

Care sunt rapoartele corpului de punte cu creasta?

Corpuri de punte cu contact mucosal
In sa
Semisa

b
-

Ovat
Tangent
Punctiform
Fara contact mucosal
Sanitar(igienic)
Sanitar modificat

Capitolul 21
1
a
b
c

Paralelograful este essential in timpul planificarii tratamentului din urmatoarele motive:

Pt a ajuta la evaluarea alinierii relative a axelor lungi ale dd care sustin un PPM.
Ajuta la determinarea caii optime de insertie si dezinsertie
Ajuta la evaluarea partilor moi si la influenta lor asupra design-ului unui PPM.

2
a
b

Cand se foloseste paralelograful la PPM?

In timpul planificarii tratamentului
Pt design-ul retainerilor la PPM.

Capitolul 22
1
a
b
c
d
e
f

An ideal investment should incorporate the following features:

Expansiune controlata care compenseaza contractia aliajului din timpul racirii
Abilitatea de a produce piese turnate netede si exacte fara defecte.
Stabilitate chimica la temperature ridicate
Rezistenta adecvata
Sufcient porosity to allow for gas escape.
Recuperarea usoara a modelului.

2
a
b
c
d
e
f
g

Factorii care maresc expansiunea materialelor de ambalat:

Folosirea unui full-width ring liner.
Spatulare prelungita
Depozitare la umiditate mare (100%)
Nerespectare proportiei pulbere/apa
Olosirea unui dry liner.
Folosirea a 2 ring liners.
Tehnica higroscopica cu modelul in partea de sus a inelului

Capitolul 23
1
-

Cate culori are cheia Vita 3D Master?

26 culori

2
-

Cum sunt caninii unui barbat comparative cu caninii unei femei.

Caninii unui barbat au vf tesit( rotunjit) iar caninii unei femei sunt ascutiti.

Capitolul 25
1

Ce se intampla cu rezistenta ceramicii in mediu umed?

Rezistenta ceramicii este redusa in mediul umed datorita unei reacti produse intre apa si cermaica.

2
a
b
c

Care sunt etapele prin care se reduce rezistenta ceramicii?

Absorbtia apei cu fortarea leg Si-O-Si.
O rectie combinata care implica simultan transferul de protoni si elecrtoni.
Formarea la suprafata a gruparilor HO.

Capitolul 26
1
a
b

Avantajele Retainerilor turnati in comparatie cu cei perforati:

Retentia este imbunatatita pt ca legatura dintre rasina si metal este substantial mai resistenta decat
legatura dintre rasina si smalt. Retainerii pot fi mai subtiri si tot rezista la indoire.
Suprafata orala a the cast retainers este foarte neteda si rezista mai bine la acumularea placii
bacteriene.

2
a
b
c
d
e
f
g
h
i

ADVANTAGES Resin-Bonded Fixed Dental Prostheses (3 avantaje)

Reducere minima a structurilor dentare
Risc minim de trauma pulpara
Anestezia nu este necesara in mod normal
Preparative supragingivala
Amprentare usoara
Protezarea provizorie nu este neaparat necesara
Reduced chair time
Cost redus
Rebonding possible

DISADVANTAGES Resin-Bonded Fixed Dental Prostheses

a
b
c
d
e

Reduce longevitatea restaurarii

Sunt necesare modificari in smalt
Corectarea spatiului este dificila
Este necesara o aliniere buna a dintilor stalpi
Estetica este compromisa la dd posteriori.

Capitolul 27
1
a
b
c

Materialele composite intarite cu fibre sunt clasificate in functie de :

Tipul fibrei.
Orientarea fibrei
Daca impregnarea rasinii cu fibre este facuta de stomatology/technician sau de producator

2
a
b
c
d

Indicatii- proteze fixe din composite intarite cu fibre Rezultate estetice optime
Fara metal
Preparative conservatoare
Abraziune minim a dd antagonisti
Folosirea une tehnici de cimentare adeziva.

Capitolul 28
1

Tipuri de conectori:

a
b

Rigizi - turnati
- sudati
- In bucla
Nonrigizi

Cand sunt indicate conectorii nonrigizi?

Conectorii non rigizi sunt indicate cand nu este posibil sa preparam 2 bonturi cu ax de insertie
comun.

Capitolul 29
1

Finisarea suprafetei interne a lucrarii protetice-Obiective:

a
b
c

Nu are trebui sa existe niciun contact intre bont si suprafata interna a restaurarii protetice.
Un spatiu uniform de 25 - 35mm este necesar pt ca agentul de cimentare sa se raspandeasca
uniform.
Orice contact trebuie identificat si indepartat prin slefuirea selective a suprafetei interne.

Finisarea suprafetelor axiale ale lucrarii protetice- Obiective

Peretii ar trebui sa fie netezi si extreme de lustruiti pt a permite pacientului sa obtina un control
optim al placii baceriene.

Capitolul 30
1

Evaluarea lucrarii protetice are urmatoarele etape:

Respectarea etapelor in timpul evaluarii este importanta daca vrem sa evitam greselile. Etapele
recomandate:

a
b
c
d
e

Contacte proximale
Integritatea marginala
Stabilitatea
Ocluzia
Characterization and glazing.

Lipsa contactului proximal pt o lucrare integral metalica:

O lucrare protetica din aur cu punct de contact deficitar poate fi in mod normal corectata prin
sudura.soldering. Procedura este simpla si poate fi efectuata in cabinetul dentar in cateva minute.
Dupa sudura restaurarea necesita lustruire.

Capitolul 31

1
-

Care e grosimea filmului de ciment pt cimentul fosfat oxid de zinc?

25 micrometrii

Ce se poate folosi pt a evita dificultati in desprinderea unei restaurari protetice cimentate

provizoriu?
Ciment provizoriu (ZOE) + petrolatum
Ciment provizoriu + vaselina
Aplicate pe marginile restaurarii- in acest mod se sigileaza si se desprinde usor.

a
b
-

Capitolul 32
1

Obiectivele controalelor periodice dupa cimentarea definitive:

a
b
c

Sa monitorizeze sanatatea dentar

Sa stimuleze obiceiuri meticuloase de control al placii bacterene
Sa identifice orice afectiune in stadiu incipient si sa o corecteze inainte sa produca pagube
ireversibile.

2
c

La ce interval de timp ar trebui sa se faca controalele periodice?

Din 6 in 6 luni minim.

Cap 1
Cand se recomanda o radiografie panoramica si cand este aceasta insuficienta?
Radiografiile panoramice ofera informatii legate de prezenta sau absenta dintiilor, ajuta la descoperirea resturilor
radiculare de la nivelul breselor edentate si la evaluarea osului alveolar inainte de inserarea unui implant.
Acestea nu sunt indicate pentru examinarea cariilor, structurilor radiculare, bolilor periapicale, suportului osos. (pag
20 )
Ce presupune o schema ocluzala ideala/minim compromisa?
O scheama ocluzala este ideala/minim compromisa atunci cand nu este necesara terapie preprotetica si cand exista
raporturi ocluzale clasa I . (pag 23 cap 1 , schema ocluzala )
Cap 2
De ce se prefera relatia de IM in defavoarea RC in cadrul inregistrarilor interocluzale si ce dimensiune trebuie sa
aiba folia de ocluzie pentru o montare corecta in articlator?
Deoarece IM coincide cu DVO; dimensiune folie= 10 microni. (notite curs)
Care este conditia minima pentru o pozitie stabila in IM?
Pentru o pozitie stabila in IM este suficient un dinte cu antagonistul sau deoarece exista si suportul oferit de condilii
articulari. (notite curs)
Cap 3
Ce dinti stalpi se aleg pentru o edentatie de canin?
Stalp distal- PM1, stalp mezial- IL + IC deoarece incisivul lateral este un slab stalp protetic si trebuie evitata
bascularea laterala a preparatiei. (pag 89,90)

Pentru alegerea unui dinte stalp, ce aspecte se iau in considerare la nivel radicular?
Pentru un molar, se prefera radacini divergente si nu convergente. Pentru un dinte monoradicular, se prefera o
forma eliptica pe sectiune , considerandu-se defavorabila forma circulara pe sectiune. De asemenea se urmaraeste
nivelul de afectare parodontala si alinierea dintilor, tratandu-se ortodontic rotatiile in ax.
Cap 5
Cand se recomanda rezectia apicala?
In cazul fracturilor radiculare si in cazul pierderii unor fragmente radiculare in sinusul maxilar.
( pag 161)
Ce rol are sulfatul de calciu in regenerarile tisulare ghidate?
Sulfatul de calciu poate fi folosit in locul politetrafluoroetilenului (PTFE) ca bariera de resorbtie, eliminand
necesitatea unei interventii chirurgicale secundare.
(pag 165)
Cap 6
Ce dimensiuni ale gingiei atasate sunt recomandate pentru o preparatie cu extensie in santul gingival?
Sunt necesari 5 mm de gingie keratinizata, dintre care cel putin 3 mm de gingie atasata.
(pag 187)
Dati exemple de 2 motive pentru care se apeleaza la slefuirea selectiva.
Pentru a redistribui fortele paralele in axul lung al dintelui, pentru ocluzie stabila cuspid-fosa
Pentru a elimina interferente ocluzale
( Pentru a reorganiza zone de autocuratire)
(pag 197)
Cap 7
Enumerati avantaje ale pragului supragingival.
Preparatie conservatoare, trauma reudusa, control bun al placii dentare, amprentare facila, posibilitatea de a evalua
restaurarea.
(cap 217)
Care sunt factorii de care depinde rezistenta unei preparatii ?
Marimea si directia fortelor dislocatoare
Geometria preparatiei
Proprietatile fizice ale cimentului
(pag 236)
Cap 13
Care sunt dimensiule ideale ale osului alveolar pentru inserarea unui implant?
10mm vertical, 6 mm orizontal
(pag 385)
Care sunt indicatiile postoperative, dupa inserarea implantului?
Este necesara o radiografie pentru a evalua pozitia implantului si raportul sau cu structurile anatomice importante
(sinus, canal alveolar). Timp de doua saptamani dupa interventie, i se prescriu paceintului analgezice si clatiri cu
gluconat de clorhexidina pentru a evita infectiile bacteriene pana la vindecarea testului.
(pag 396)

Cap 14
Cum se realizeaza controlul salivei in vederea amprentarii?
Se administreaza medicatie antisialogoga si anticolinergica care vor determina xerostomie. Si anestezia locala
contribuie la controlul salivei: nervii tesutului parodontal care regleaza secretia salivara sunt blocati.
(pag 432)
Ce caracteristi au capele de amprentare?
Sunt cofectionate din acrilat rosu (Duralay) care se depune prin pensulare si are contractie 0%.
(notite curs)
Cap 15
In protezarea provizorie, ce se intampla cand exista un spatiu prea mare intre preparatie si elementul protetic?
Se intensifica fortele aplicate asupra cimentului de fixare care are proprietati mai reduse decat cimentul folosit in
protezarea fixa, rezultand astfel o adaptare gresita.
(pag 469)
Care sunt consecintele reactiei exoterme din cadrul polimerizarii?
Materilul devine fierbinte inainte sa isi piarda fluiditatea si astfel apare o contractie aditionala la racire, motiv
pentru care se contraindica in tehnica directa.
Cap 16
Enumerai informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze pariale fixe.
Descrierea generala a restaurarii
Tipul de material ce va fi utilizat
Schema ocluzala
Forma conectorilor ce vor fi utilizati
Tipul de contact al corpului de punte cu creasta
Forma infrastructurii metalice pt metaloceramica
Informatii despre nuante pt restaurarile estetice
Designul protezelor scheletate
Data urmatoarei programari ale pacientului si faza de laborator la care sa fie gata lucrarea

Cap 17
Cum se pastreaza profilul de emergenta?
Se pastreaza 0.5 1 mm de structura dentara neslefuita cervical care trebuie inregistrata pe model ca tehnicianul sa
poata stabili conturul cervical al restaurarii.
Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei proteze fixe?
Se compara contactele ocluzale din cavitatea bucala a pacientului cu cele realizate de modele. Se poate folosi si
ceara de ocluzie. Pt restaurarile mai complexe e nevoie de o a doua intregistrare a ocluziei care trebuie sa fie
comparata cu prima.
Cap 18
Implicatiile conturarii gresite a fetelor proximale.
Supraconturarea cu suprafete prea convexe determina dificultati in mentinerea sanatatii parodontale, iar suprafetele
prea concave creaza suprafete susceptibile la carii fara o buna autocuratare, iar ata dentara va fi inutila.

(pag 566)
Care sunt nivelele la care se face contactul proximal intre dintii vecini?
Majoritatea contactelor din zona postrioara sunt localizate in treimea ocluzala a coroanelor, cu exceptia contactului
dintre molarul 1 maxilar si molarul 2 maxilar, unde contactul are loc in treimea mijlocie. Contactele dintre dintii
mandibulari si molarii maxilari sunt in general centrale. Contactele dintre premolarii maxilari si molari se afla spre
suprafata bucala si astfel ambrazura linguala va fi mai mare decat ambrazura bucala.
(pag 567)
Cap 19
Prezentati avantajele si dezavantajele beriliului in aliajele pt protezarea fixa.
Avantaje:
scade intervalul de topire
Scade vascozitatea aliajului topit
Ofera consolidare mai buna
Influenteaza grosimea stratului de oxid cand aliajul e oxidat pt arderea ceramicii, factor important avand in vedere
ca aliajele nenobile pot forma straturi mai groase de oxid decat cele nobile
Dezavantaje: - pot aparea fracturi
A creat dubii cu privire la siguranta unor aliaje Ni-Cr
Coeficientul de contractie termica al aliajelor
Trebuie sa fie mai mare pentru metale dacat pentru ceramica :
13.5 14.5 pentru metale , 13-14 pentru portelan
Cap 20
Enumerati dupa forma, clasificarea corpurilor de punte
Corpurile de punte pot fi:
in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovata, contact punctiform (heart shaped)
igienige( fara contact cu mucoasa): suspendata si suspendata modificata
(pag 520)
Comentai asupra motivelor i posibilitii (corectitudinii) reducerii limii vestibuo-linguale a corpurilor de punte.
Reducerea latimii vestibulo-orale a corpurilor de punte se practica din considerente ocluzale. Se considera ca prin
ingustarea corpului de punte cu 30% se reduc fortele ocluzale care actioneaza asupra RPF. Aceasta afirmatie insa
nu este sustinuta de studii, reducerea latimii putand chiar impiedica formarea unei relatii ocluzale armonioase intre
restaurare si dd antagonisti. De aceea in general se recomanda pastrarea latimii normale ale corpurilor de punte. O
sigura situatie face exceptie si anume atunci cand creasta reziduala are latime V-O redusa(autocuratire mai buna)
Cap 21
Enumerai materialele i tehnicile prin care se poate face nregistrarea raporturilor de ocluzie, n funcie de situaia
clinic.
-E necesar un sablon de ocluzie cu bordura de ceara pt a monta modelele in articula tor, daca nu avem un numar
adecvat de dinti posteriori ce mentin relatiile centrice
-Pozitionarea modelului maxilar e facuta cu ajutorul arcului facial
(pag 552)
Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt contrabalansate
de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
(pag 565)

Cap 23
Care sunt conditiile estetice pe care trebuie sa le indeplineasca linia interincisiva?
Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie neaparat sa
corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.
(notite curs)
Care este proportia ideala din punct de vedere estetic, intre latimea si inaltimea unui incisive central maxilar?
Leom Williams considera ca forma incisivului central maxilar corespunde cu conturul rasturnat al fetei.
Latimea/inaltimea incisivului central maxilar trebuie sa fie intre 75% si 80%, ideal ar fi 77%.
(notite curs)
Cap 24
Care trebuie s fie grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice n diferite zone funcionale ale
acestora?
-Vestibular 0.3-0.5mm, oral pana la 0.8mm(cand e weiser metalo-ceramic), proximal 0.3-0.5mm, incizal 0.3-0.5mm
(pag 759)
Descriei cauzele fracturii ceramicii n timpul sinterizrii, pentru protezele fixe metalo-ceramice.
-Sunt datorate condensarii neadecvate
-Controlului inadecvat al umiditatii
-Designului precar al infrastructurii metalice
-Incompatibilitatea metal-ceramica
Obs: daca intrastructura metalica e ok si interfata metalo-ceramica la distanta de contactele ocluzale nu ar trebui sa
survina fracturi.
(pag 637)
Cap 25
Enumerai minim trei tipuri comerciale de cimenturi adezive rinice.
Calibra,3M Rely x ARC

Descriei succint tehnologia IPS Empress (Ivoclar Vivadent) i aplicaiile acesteia.

-pe baza de leucit(un mineral) dispersat intr-o matrice sticloasa(leucitele 35-50% din vol)
-adaptare marginala mai buna
-lingourile de ceramica sunt presate la temperatura inaltaintr-un tipar(asemenea turnarii aurului), acestea prezinta
diferite nuante coloristice
-pentru a fi finisate se pot folosi 2 tehnici: prin impregnarea suprafetei(surface stain) sau plin aplicarea unei fatete
din portelan
Utilizare: inlay, onlay, coroane, fatete.
Cap 26
Enumerai indicaiile protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.
-Indicatii: dinti stalpi indemni la carie,

-dinti st. cu suprafata mare de smalt, edentatii incisivi mand/max, solidarizari dinti mobili, edentatii unidentare
laterale, mentinere terapie postortodontica, pacienti cu probleme medicale generale ce au contraindicatie de
interventii laborioase,punti provizorii cu mentinere indelungata
2.Enumerai dezavantajele protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.
-longevitate redusa
-necesara buna aliniere a dintilor stalpi
-estetica compromisa la dintii posteriori
-indicatie redusa
-gravare acid pretentioasa, decimentari frecvente
-prep delicate
-risc mare de supraconturare
-nu poate fi utuliz in brese mari
-dintii stalpi apar opaci discromici
Cap 28
Care sunt aplicaiile practice ale aliajelor de lipire, nafara solidarizrii elementelor componente ale unei puni
dentare?
-reparare defecte de turnare
-lipirea pre si post ceramica
-conectori rigizi
-dezlipirea
Cum se realizeaz solidarizarea componentelor unei proteze pariale fixe, din titan?
-cu ajut laserului
-pt metale cu rezistenta mare
-reduce coroziunea
-la fel de bun ca si solidarizarea obisnuita
CAPITOLUL 29:
1. Procedura finalizarii marginii interne
Daca defectul are loc la nivelul marginal, restaurarea trebuie refacuta. In acest fel este necesara vizita suplimentara
a pecientului la cabinet pentru o noua amprenta. Defectele pot fi prevenite sau minimalizate acordand o atentie mai
mare refluxului marginii de ceara. O examinare cu atentie ajuta identificarea interferentelor. Mici noduli, daca se
gasesc la distanta de aceste margini, pot fi indepartati cu ajutorul unui microscop binocular cu atentie deosebita,
utilizand instrumente rotative foarte mici
(pag 870)
Ce trebuie avut in vedere la nivelul contactului proximal :
La proba componentei metalice in cavitatea bucala trebuie avut in vedere contactul proximal cu dintele vecin care
trebuie sa existe dar sa nu fie prea puternic astfel incat sa afecteze integritatea dintelui vecin.
(pag 873)
CAPITOLUL 30:

Ordinea evaluarii
Pentru a evita greselile, este necesara o ordine logica a procedurilor de evaluate precum:
a.contactele proximale
b.integritatea marginala
c.stabilitate
d.ocluzie
e.caracterizare si lustruire
Contactele proximale sunt evaluate primele deoarece un contact excesiv poate determina imposibilitatea restaurarii
de a se sprijini.
(pag 888)
Cum se realizeaza efectul de zone hipomineralizate
Cu ajutorul unei paste albe speciale se realizeaza efectul de zone de hipomineralizare pe protezele dentare, fiind
unui dintre efectele cele mai usoare de realizat.
(pag 905)
CAPITOLUL 31:
Enumerati instrumentarul si materialul pentru cimentarea unei proteze partiale fixe cu FOZ
-trusa de consultatie
-ata dentara
-rulouri de vata
-cupe de silicon
-discuri abrasive
-anestezic local(daca e nevoie)
-aspirator de saliva
-spatula de ciment
-placuta de sticla
-folie adeziva
-tifon
-instrument din plastic
-neofalina
-aparat US
-apa oxigenata, alcool
-microsablator
-benzi Mylar
-spacer
-agent de conditionare pt bonturi
-cimentul FOZ
(Pag 922)
Ce imbunatatiri aduc glassionomerii pe baza de rasini?
-Eliberare de flour
-adeziune marita
(pag 913)

CAPITOLUL 32:

Cand se realizeaza sedinta post cimentare finala? Dupa 10 zile pacientul este reprogramat pentru a se evalua cum
este sulcusul gingival ca sa nu fi ramas resturi de ciment dupa cimentare deoarece acestea pot dauna gingiei.
(pag 929)
Ce trebuie sa aiba in vedere medicul dentist dupa dispensarizarea pacientului
Medicul trebuie sa aiba in vedere sa il recheme pe pacient pentru a verifica igiena orala a acestuia deoarece el tinde
sa nu mai aiba aceasi grija dupa ce tratamentul este terminat. Daca se depune o cantitate mare de placa aceasta
poate sa dauneze inclusiv protezei si astfel tratamentul sa fie un esec.
(pag 930)
(Pag 12)
Capitolul 5(PERIODONTAL CONSIDERATIONS)

1.Care este contraindicatia majora a gingivectomiei?

R: Contraindicatia majora a gingivectomiei-gingivoplastiei este absenta de tesut keratinizat atasat.(pag
154)
2.Descrieti clasa II de furcatii:
-pierderea verticala este mai mare de 3 mm
-o parte din os si parodontiu ramane intacta, dar pierderea osoasa se evidentiaza pe radiografie
-furca poate fi explorata mai mult de 1 mm orizontal, dar nu se extinde prin si prin (pag 158)
Capitolul 6(MOUTH PREPARATION)
1.Care este planul general al etapelor de tratament in protezarea fixa?
-ameliorarea simptomelor
-eliminarea factorilor etiologici(excavarea cariilor, eliminarea depozitelor)
-repararea daunelor
-intretinerea sanatatii orale. (Pag 174)
2.Enumerati 3 contraindicatii ale ajustarii ocluzale definitive:
1. Cei cu bruxism al caror obicei nu poate fi controlat
2. Pacient cu durere la nivelul ATM
3. Inaintea tratamentului ortodontic. (Pag 197)
Capitolul 7(PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION)
1.Enumerati 3 avantaje ale marginii supragingivale:
1. Pot fi usor finisate fara trauma tesutului moale
2. Curatarea se realizeaza mai usor
3. Amprentele sunt mai usor de realizat si risc mai mic de afectare a tesutului moale.(Pag 217)
2.Descrieti 3 criterii dupa care ne ghidam in stabilirea designului marginii preparatiei:
1. Usurinta in preparare fara supraextindere sau smalt nesuportat.
2. Usurinta de identificare in amprenta si pe bont.
3. Conservarea structurii dure dentare.(pag 219)

Capitolul 13(IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES)

1.Descrieti 3 factori asociati cu pierderea de tesut osos la cei cu implat:
1. Marime sau forma neadecvata a implantului
2..Numar neadecvat de implante sau pozitionare gresita a implantului
3. Calitate slaba sau cantitate neadecvata de os disponibil. (pag424-425)
2.Cand ar trebui luata in considerea refacerea operatiei?
Cand pierderea osoasa atinge valoarea de 25-30%. (Pag 425)
Capitolul 14(TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING)
1.Cine asigura retentia lingurilor de amprentare?
Retentia este asigurata de perforatii si/sau de adezivi. Adezivul trebuie aplicat cu suficient timp inainte
pentru a putea sa se usuce.(Pag 445)
2.Care sunt caracteristicile lingurii individuale?
Lingura trebuie sa fie rigida si cu o grosime de 2-3 mm. Trebuie sa se extinda
3-5 mm cervical de marginile gingivale si ar trebui modelata a.i. sa permita atasarea muschilor. Trebuie
sa fie moale, fara margini ascutite. Manerul trebuie sa fie ferm si modelat pentru a se potrivi intre buzele
pacientului. (Pag 451)
Capitolul 15(INTERIM FIXED RESTORATIONS)
1.Care sunt caracteristicile materialului ideal de protezare provizorie?
Manipulare convenabila
Biocompatibilitate: nontoxic, nonalergic, nonexotermic.
Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
Buna acceptare de catre pacient: neiritabil, inodor. (Pag 477)
2.De ce este recomandat sa se pastreze un exces de rasina la nivelul suprafetei ocluzale a coroanei
provizorii?
Pentru a preveni fracturarea smaltului care este posibil sa apara datorita unei duritati mai scazute a
rasinii in comparatie cu metalul.(Pag 490)
Capitolul 16(COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY)
1. Cum trebuie sa fie instructiunile scrise de medic catre tehnician?
- sa detalieze munca ce trebuie efectuata
-sa descrie materialele care trebuie utilizate
-sa fie scrise clar si citet.(pag 509)

2. Numiti 3 atributii ale tehnicianului:

- trebuie sa potriveasca nuanta scrisa in instructiunile originale
-trebuie sa anunte medicul dentist in 2 zile lucratoare de la primirea pachetului daca exista vreun
motiv pentru care nu poate continua munca
-trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate elementele primite de la cabinet: amprente, inregistrari
ocluzale, proteze. (Pag 510)

Capitolul 17(DEFINITIVE CASTS AND DIES)

1.Enumerati 3 criterii de selectare a model cu bonturi mobilizabile:
1. Materialul trebuie sa permita un model cu dimensiune exacta si sa fie rezistent la abraziune
2.. Sa fie usor de sectionat si taiat cu echipamentul disponibil in mod obisnuit
3. Sa reproduca cu acuratete suprafata detaliata. (pag 530)
2.Ce criterii trebuie sa indeplineasca modelul definitiv?
-sa reproduca zonele preparate si pe cele nepreparate ale dintelui
-dintii nepreparati imediat adiacenti preparatiei sa fie fara goluri
-toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor
nepreparati trebuie sa permita articularea precisa a modelului antagonist. (Pag 526)
Capitolul 18(WAX PATTERNS)
1.Cate tipuri de ceara cunoasteti?
Tipul I: ceara de duritate medie (utilizata pentru tehnicile directe in cavitatea orala)
Tipul II: o ceara mai moale(utilizata pentru fabricarea indirecta a castings. (pag 560)
2.Care este secventa ceruirii dintilor posteriori?
1. Suprafata interna
2. Indepartarea sablonului de ceara si evaluare
3. Suprafetele proximale
4. Suprafetele axiale
5.Suprafetele ocluzale
6. Finisarea marginilor. (pag 564)

Capitolul19 (FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC

RESTORATIONS)
1
Cum sunt clasificate aliajele dupa continutul de metal nobil ?
Metale inalt nobile 60% (>40% aur)
Metale nobile 25% (nu este necesar aurul)
Predominant metal de baza <25% (nu este necesar aurul). (pag 606)
2 De ce s-a adaugat beriliu la aliaj?
Motivul principal pentru care s-a adaugat beriliu este sa scada punctul de topire al aliajului si sa
descreasca vascozitatea aliajului topit.(Pag 608)
Capitolul 20(PONTIC DESIGN)
1.Care sunt indicatiile puntii ovate?
-dorinte pentru estetica optima
-linia zambetului inalta. (Pag 626)
2. care sunt dezavantajele puntii ovate?
-necesita preparare chirugicala

-nu este recomandata cand exista defecte ale crestei. (Pag 626)
Capitolul 21(RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES)
1.Ce sunt conectorii minori?
Conectorii minori(secundari) reprezinta legatura dintre conectorul principal sau baza si celelalte
componente ale protezei. (Pag 655)
2.Care sunt componentele unei proteze partial scheletate?
-conectorii principali(majori)
-elemente de mentinere,sprijin si stabilitate
-conectorii secundari(minori)
-seile protezei
-dintii artificiali. (Pag 654)
Capitolul 22(INVESTING AND CASTING)
1. Enumerati 3 caracteristici ale materialului de impachetare ideal:
1.Stabilitate chimica la temperaturi ridicate
2. Sa produca piese netede cu suprafete exacte fara plusuri
3. Porozitate suficienta pentru a permite gazelor sa iasa. (pag 691)

2. De ce poate sa fie piesa turnata aspra?

-Surfactant in exces
-Ratie apa/pulbere neadecvata
-Temperatura de ardere prea mare. (pag702)
Capitolul 23(DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS)
1. Enumerati 3 principii de selectare a culorii dintilor:
1.Potrivirea culorii trebuie facuta sub lumina echilibrata intr-un mediu adecvat cu pereti gri sau in
culori pastelate.
2. Tot ce ar putea influenta potrivirea nuantei precum imbracaminte foarte colorata trebuie acoperita
si rujul trebuie indepartat.
3.. Dintii trebuie sa fie curati. Daca este necesar, petele vor fi indepartate prin profilaxie. Pag (723)
2

Ce factori sunt responsabili erorile aparute in duplicarea culorii selectate la portelan?

-metalul folosit dedesubt
-setul de pudra de portelan
-de cate ori a fost efectuata glazurarea
-firma portelanului. (Pag 725)

Capitolul 24(METAL CERAMIC RESTORATIONS)

1.Ce conditii trebuie sa indeplineasca opacul inainte de ardere?
Intreaga suprafata a fatetei este acoperita cu un strat neted care mascheaza culoarea metalului.
Nu este exces nicaieri pe suprafata fatetei
.Nu sunt suprafete externe sau opac adiacent la fateta

Nu este opac pe suprafata interna a substructurii. (pag755)

2.Cand este contraindicat un prag labial pentru portelan?
Este contraindicat cand un prag extrem de fin cu o latime de 1 mm nu poate fi preparat in zona
componentei ceramice. Pag762

Capitolul 25(ALL CERAMIC RESTORATIONS)

1 Ce defecte de fabricare la ceramica cunoasteti?
-goluri sau incluziuni
-porozitati
-microcrapaturi (pag775)
2.Care sunt criteriile dupa care alegem un sistem integral ceramic?
-rezistenta la fractura
-estetica
-abraziune (Pag795-796)
Capitolul 27(FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES)
1.Precizati 2 dezavantaje ale portelanului:
- Portelanul este un material fragil si se poate fractura
-Portelanul este abraziv pentru smaltul opus si poate afecta sever dintii antagonisti nerestaurati.
(pag 831)
2.Enumerati 3 indicatii de selectare a compozitelor armate cu fibre:
1. Necesitatea unei restaurari cu un aspect excelent
2. Necesitatea de a scadea uzura dintilor naturali antagonisti
3.Cand se doreste o proteza fara metal, fara portelan. (pag 832-833)
Capitolul 28(CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES)
1. Prin ce moduri se pot obtinere conectorii rigizi?
Turnare,sudura,lipire. (pag.845)
2.Ce este un conector non rigid?
Orice conector care permite miscari limitate intre diferiti membri independenti ai unei proteze fixe
dentare. (Pag 848)
Capitolul 29(FINISHING THE CAST RESTORATION)
1.Care sunt obiectivele prepararii peretilor axiali?
Cand finisarea peretior axiali este completa, peretii trebuie sa fie fin conturati si bine lustruiti
pentru a permite pacientului sa efectueze controlul optim al placii. (Pag 877)

2. Ce e intampla daca conectorii nu sunt adecvat conturati si bine slefuiti?

Sanatatea parodontala este cu siguranta grav afectata chiar si in conditiile celei mai meticuloase
igiene orale.( pag884)

Capitolul 30(EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING)

1.Cum ar trebui sa fie un contact proximal ideal?
Contactul ideal trebuie sa permita stabilitate pozitionala a dintilor stalpi si a dintilor adiacenti precum si
intretinere usoara a structurilor de sustinere. (Pag898)
2.Cum se realizeaza colorarea proximala?
Dentistul trebuie sa creeze iluzia de profunzime si separare precum si sa atenueze opacitatea din
zona cervicala. Culorile utilizate sunt maro si portocaliu. Sunt aplicate usor in zona proximala si se
extind oarecum pe suprafata orala apical de contact. (pag 905)
Capitolul 31(LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES)
1.Care sunt caracteristicile cimentului ideal?
Cimentul ideal are un timp de lucru prelungit, adera bine atat de structura dentara cat si de aliaje,
sigileaza bine, este nontoxic pentru pulpa, are rezistenta adecvata, vascozitate si solubilitate scazute.
(pag 914)
2.Care sunt indicatiile rasinilor adezive?
Sunt indicate pentru restaurari integral ceramice si pentru restaurari compozite.( pag 915)
Capitolul 32(POSTOPERATIVE CARE)
1.Care sunt semnele precoce de afectare parodontala care trebuie urmarite la consultatie?
Trebuie acordata o atentie speciala hemoragiei gingivale, zonelor cu furcatii si depunerilor de tartru.
(Pag 932)
2.La cat timp trebuie reinnoit istoricul medical al pacientului?
Istoricul medical trebuie reinnoit anual, cel putin. O mare atentie trebuie acordata tesuturilor moi
deoarece semne precoce de cancer oral pot fi detectate la nivelul lor.( Pag 930)

Protetica Rosenstiel.
Cap 1.
1.Ce ar trebui sa contina istoricul medical al pacientului?
R:Ar trebui sa contina informatii pertinente referitoare la motivele tratamentului, dar si informatii
personale cu privire la experientele stomatologice din trecut.(pag 1)
2.Ce trebuie facut in cazul pacientilor cu tratamente endodontice?
Pacientii de obicei uita aceste tratamente de aceea este indicata o radiografie.(pag 4)
Cap 2.

3. Cum se obtine retentia portamprentei?

Se poate folosi adeziv sau se poate practica perforatii pe suprafata portamprentei.(pag43)
4.De ce nu este indicat un articulator complet ajustabil?
Nu este indicat deoarece necesita foarte mult timp si multa indemanare din partea clinicianului si
tehnicianului.(pag 48)
Cap 3.
5.Care sunt cele mai comune materiale pentru restaurari utilizate in stomatologie?
Materialele plastice(amalgam sau compozit).(pag 83)
6.Cum trebuie directionate fortele in cazul restaurarii mai multor dinti?
Fortele trebuie directionate in axul lung al dintilor.(pag 92)
Cap 5.
7.Care este etiologia cea mai frecventa a bolilor parodontale si gingivale?
Placa bacteriana care cauzeaza inflamatie si procese patologice.(pag 147)
8.Care este timpul de insanatosire a parodontiului dupa o interventie chirurgicala?
4-6 saptamani.(pag 157)
Cap 6.
9.Care este cea mai comuna interventie chirurgicala ce implica tesut dentar dur?
Extractia dentara.(pag 176)
10.Enumerati 2 avantaje ale rasinilor compozite.
Rasinile compozite fac priza repede si exista formule care elibereaza fluor generand un efect de protectie
impotriva atacului carios.
Cap 7.
11.Ce puteti spune despre dintii adiacenti care sufera distrugeri iatrogene?
Acestia vor fi mai susceptibili la carie chiar daca vor fi lustruiti si readusi aproximativ la forma initiala.
(pag 210)
12.Cum ar trebui plasata marginea gingivala in cazul unei restaurari?
Marginea gingivala se indica a se plasa supragingival mereu cand este posibil. Pragul subgingival este
adesea factor etiologic in boala parodontala.
Cap 13.
13.Care sunt indicatiile implantului in cazul unui pacient edentat partial?
Inabilitatea de a purta o proteza partiala.Numar sau plasare nefavorabila a dintilor stalpi.Un singur dinte
absent ceea ce ar duce la un tratament neconservativ in cazul aplicarii unei proteze.(pag 381)
14.Care sunt limitele anatomice ale pozitionarii unui implant?
Pentru a maximiza sansele de succes, implantul trebuie pozitionat total in os si departe de structuri
anatomice importante cum ar fi canalul nervului alveolar inferior. Ideal trebuie sa avem 10 mm de os
vertical si 6 mm orizontal.(pag 385)
Cap 14.
15.Cum se face indepartarea mecanica a marginii gingivale?
Se utilizeaza cel mai frecvent un fir imbibat in general in solutii chimice precum sulfat de aluminiu sau
epinefrica.(pag 434)
16.Care este o caracteristica comuna a materialelor de amprentare elastice?
Folosite corect, dupa indicatiile fabricantului, toate materialele de amprentare elastice sunt capabile sa
redea o amprenta corecta.(pag 459)
Cap 15.
17.Care sunt cerintele estetice ale unei proteze provizorii si mentionati daca acestea se mai pot folosi dupa
indepartare.
De obicei, restaurarile provizorii se pot reutiliza de exemplu in cadrul tehnicii scutan, de aceea la
indepartare nu trebuie deteriorate. Culoare, translucenta, textura sunt unele din cele mai importante cerinte
estetice ce trebuie respectate in zona frontala.(pag 472)
18.Care sunt proprietatile ideale pe care trebuie sa le aiba un material din care se confectioneaza o proteza

provizorie?
Biocompatibilitate,manevrabilitate, timp de lucru adecvat,timp de priza rapid,stabilitate dimensionala,
rezistenta la abraziune, nonalergen.(pag 477)
Cap 16.
19.Care este cheia succesului unui tratament stomatologic, cu privire la relatia medic-tehnician?
Buna comunicare,lucrul in echipa, anticiparea rezultatelor de ambele parti si responsabilitatea fiecaruia.
20.Care este o greseala comuna in cazul prepararii unui dinte pentru o coroana metalo-ceramica?
Prepararea inadecvata a treimii cervicale este cea mai comuna greseala. Prepararea mai putin de 1.2-1.5
mm duce la imposibilitatea tehnicianului de a confectiona o coroana care sa aiba o estetica impecabila.
Cap 17.
21.Care sunt cele 2 proprietati cruciale ale materialelor pentru modele definitive?
Rezistenta la ablatie si acuratetea dimensionala.(pag 532)
22.Cum trebuie montate modelele de diagnostic in articulator?
In relatie centrica, deoarece acest lucru permite practicianului sa vizualizeze intregul complex al
miscarilor mandibulare pentru a pune diagnosticul ocluzal.(pag 544)
Cap 18.
23.La ce se utilizeaza Die Spacer?
Este un material aplicat pe bont ce mareste spatiul dintre peretii axiali ai bontului si restaurare pentru o
mai buna stabilitate. Cu toate nu trebuie sa acopere intreaga preparatie, trebuie lasat 1 mm ne aplicat.(pag
558)
24.De ce este recomandata ocluzia cuspid-fosa?
Prevenirea patrunderii alimentelor,fortele se distribuie in axul lung al dintilor,stabilitate imbunatatita
datorita contactelor tripodice.(pag 572)
Cap 19.
25. Unde se recomanda a se plasa stopurile ocluzale in cazul unei coroane metalo-ceramice?
Pot fi localizate fie pe metal fie pe ceramica, dar la 1,5 mm de jonctiune pentru a preveni fracturarea
ceramicii.(pag 591)
26.Care este componenta metalelor nobile?
60% elemente nobile, cel putin 40% aur. Se gasesc in 3 formule: aur-platina-paladiu; aur-paladiu-argint;
aur-paladiu.(pag 603)
Cap 20.
27.Cum aplicam o punte daca dintii vecini au migrat spre spatiul edentat?
Este necesar tratamentul ortodontic, fara de care o punte nu dispune de suficient spatiu pentru aplicare.
(pag 617)
28.Ce masuri de igiena orala trebuie sa ia in calcul un pacient cu o punte?
Este necesara o igiena orala impecabila. Pacientul trebuie sa foloseasca periute interdentare, ata dentara,
super floss sau dus bucal.(pag 630)
Cap 21.
29.Cu ce materiale se ia amprenta pentru fabricarea unei proteze partial mobilizabile?
Initial se foloseste un hidrocoloid ireversibil, se va confectiona un model de studiu iar in final se va lua o
amprenta cu un hidrocoloid reversibil sau un elastomer de sinteza.(pag 662)
30.Evaluarea si cimentarea unei proteze.
Suntem atenti la integritatea marginala si la conturul axial. Trebuie sa fie stabila cu contacte ocluzale si
proximale exacte. Se cimenteaza provizoriu, iar daca nu exista probleme intampinate de pacient se va
cimenta definitiv.
Cap 22.
31. Care sunt criteriile care trebuie indeplinite de un aliaj pentru restaurari?
Producatorul trebuie sa mentioneze principalele 3 materiale ce intra in compozitia aliajului. In general,
daca se gaseste aur in cantitati considerabile sau metale nobile, aliajul va avea o rezistenta
corespunzatoare.(pag 689)

32.Cand este relevanta culoarea unui aliaj?

Atunci cand dintele restaurat se afla intr-o zona vizibila, de regula frontala sau chiar si primul premolar.
Altfel, culoarea este irelevanta.(pag 689)
Cap 23.
33.Care este marele avantaj al sistemului CIELAB?
Marele avantaj consta in abilitatea acestui sistem de interpretare clinica a culorilor, aproximativ la fel cum
sunt percepute de om.(pag 710)
34.Ce instrumente de masurat culoarea cunoasteti?
In stomatologie sunt utilizate spectrofotometre,spectroradiometre si colorimetre.(pag 725)
Cap 25.
35.Cand apar defecte de fabricare in cazul coroanelor total ceramice?
Cel mai frecvent, aceste defecte apar in cadrul procesului de sinterizare. Porozitatea ar fi un defect dar
poate fi inlatural prin sinterizare sub presiune.(pag 775)
36.Care ar putea fi un avantaj si un dezavantaj al metodei de presare la cald a ceramicii?
Adaptarea marginala pare sa fie excelenta dar un dezavantaj consta in faptul ca multe laboratoare de
tehnica dentare nu pot suporta costurile acestei metode.(pag 787)
Cap 26.
37.Ce avantaje avem pentru o proteza fixa dentara pe baza de rasini?
Prepararea conservativa doar in smalt a dintilor si trauma pulpara minima.(pag 811)
38.Care este un dezavantaj al protezelor fixe dentare pe baza de rasini?
Longevitatea redusa intra in discutie cand este vorba de aceste tipuri de proteze. Este demonstrat ca media
de viata a unei astfel de proteze este intre 190 si 250 de luni.(pag 813)
Cap 27.
39.Ce materiale sunt disponibile pentru proteze dentare din compozit armate cu fibre?
Cele mai comune materiale sunt sticla, polietilen si carbon.(pag 833)
40.Ce indicatii are proteza dentara fixa din compozit armata cu fibre?
Necesitatea unei restaurari cu o estetica deosebita;dorinta pacientului de a dispune de un tratament
conservator;dorinta unei proteze fara matel sau portelan.(pag 834)
Cap 28.
41.Cand sunt indicati conectorii nerigizi?
Atunci cand nu se pot prepara doua bonturi pentru o proteza partiala cu o zona comuna de insertie a
conectorilor.(pag 845)
42.Ce factori influenteaza rata de succes a unei proteze partial mobilizabile?
Marimea conectorilor, pozitia lor, sau conectorii turnati pot simplifica metoda de lucru pentru obtinerea
unei astfel de proteze ducand la maximizarea sanselor de succes.(pag 867)
Cap 29.
43.Care sunt obiectivele prepararii suprafetelor ocluzale?
Contactele ocluzale trebuie restabilite astfel incat sa respecte ocluzia statica si dinamica. Acest lucru
confera stabilitate.(pag 874)
44.Cum trebuie sa fie peretii axiali ai unei preparatii?
Cand se finalizeaza prepararea peretilor axiali,acestia trebuie sa fie bine conturati si lustruiti, permitand
pacientului sa efectueze un bun control al placii.(pag 877)
Cap 30.
45.Cum se face evaluarea restaurarilor finale?
Proteza este curata ultrasonic pentru a indeparta orice reziduu inainte de a i se face proba in cavitatea
bucala a pacientului.Se evalueaza integritatea marginala, contactele proximale, stabilitatea, conturul
extern si ocluzia.(pag 888)
46.Daca se intalnesc defecte ocluzale, care este procedura?
Orice interferenta centrica duce la indepartea restaurarii si confectionarea unei coroane diferite.(pag 892)
Cap 31.

47.Ce caracteristici are cimentul fosfat de zinc?

Acest ciment continua sa fie popular. Are rezistenta adecvata, timp de lucru rezonabil,grosime suficienta
si afecteaza minim pulpa.(pag 911)
48.Care sunt caracteristicile cimentului zinc-oxid-eugenol?
Este foarte biocompatibil dar proprietatile fizice sunt inferioare ceea ce ii face limitata utilizarea.(pag 913)
Cap 32.
49.La ce perioada trebuie chemati la control pacientii cu tratament de restaurare coronara?
Controlul periodic trebuie facut la 6 luni.(pag 929)
50.Ce poate insemna daca pacientul semnaleaza durere la nivelul unui bont atunci cand vine la control?
Poate indica pierderea vitalitatii acelui dinte si trebuie facute imediat investigatii cu privire la acest lucru.
(pag 933)

Capitolul 3:
1.Cand este necesara extractia?pg. 88
Decizia de extractie face parte din planul de tratament si este luata in urma stabilirii avantajelor si
dezavantajelorcu privire la retentia dintelui.Uneori, este posibil sa pastrezi un dinte cu un prognostic
aparent nefavorabil pe arcada, insa trebuie foarte bine solidarizat prin tehnici complexe si speciale. In alte
cazuri,extractia este decizia finala.Decizia de inlocuire a unui dinte extras este imediat luata dupa
exctractie, fara sa se astepte ani de la manevra,in cazul realizarii unor rezultate optime.
2.Care sunt consecintele extractiei fara inlocuirea dintelui respectiv? pg.88
Pierderea ocluziei posterioare poate duce la forte excesive asupra dintilor restanti cu consecinte
devastatoare si functionalitatea lor fiind slaba. Totusi, studiile au demonstrat ca functia adecvata e posibila
cu ocluzia posterioara redusa. Luand decizia sa nu inlocuiesti un dinte poate duce la o situatie in care
fortele exercitate de pe acel dinte sa fie repozitionate pe dintii adiacenti si cei antagonisti,de asemenea
asupra partilor moi,obraji,isi poate musca limba.Consecintele pot fi suparocluzia dintilor
antagonisti,inclinarea dintilor adiacenti,pierderea contactelor interproximale.
Capitolul 5:
1.Cum facem mobilizarea dintilor mobili?Pg.153
Mobilitatea dentara apare cand un dinte este supus la forte excesive,in special cand suportul osos lipseste.
Nu e neaparat semn de boala,pentru ca poate fi un raspuns normal la forte anormale si nu intodeauna e
nevoie de tratament de corectie. Desi,cateodata pacientul acuza disconfort si de aceea trebuie indepartate
fortele anormale,dupa evaluarea ocluziei.In functie de solicitarile pacientului,dintii pot fi acoperiti cu
coroana provizorii sau se poate aplica o tehnica rasinica pe baza de acid in stransa legatura cu ajustari ale
ocluziei.restaurarile nu trebuie sa retentioneze alimente,trebuie sa permita controlul placii in limite
normale si sa nu necesite tratment parodontal.
2.Care este etiologia bolii parodontale? Pg.147
Placa microbiana vauzeaza inflamatia si in timp se va produce boala.Alti factori mai sunt:pelicula
dobandita,materia alba,resturile alimentare,tartrul.
Capitolul 6:
1.Cand este trimis pacientul la chirug? Pg.176
Orice anormalitate a tesuturilor moi care necesita intreventie chirurgicala ar trebui sa fie recunoscuta in
timpul examinarii intiale sau pe radiografie. Pacientul ajunge la chirurg pentru o consultatie mai in
amanunt. Diagnosticele de patologie orala sunt foarte dificile.
2. Cum se face reconstructia papilei interdentare?

Prezenta sau absenta papilei interproximale in special la maxilar este o grija atat pentru medicii
stomatologi,periodontisti cat si pentru pacient. Teste multiple s-au folosit cu si fara folosirea tesutului
ghidat sau regenerarea osului,sa mentina,sa reconstruiasca papila interdentara. Reconstructia papilei
depinde de multi factori cum ar fi: cat de mult tesut s-a pierdut ,alimentarea cu sange pentru noua papila
creata si distanta de la suprafata de contact pana la osul interproximal.Aceasta reconstructie se face cu
chirurgul inaintea intocmirii planului de tratament.
Capitolul 7:
1.Adaptarea marginala pg.219
Jonctiunea dintre restaurarea cimentata si dinte este intodeauna un potential loc pt carii recidivante
datorita dizolvarii cimentului si rugozitatii inerente.Cu cat restaurarea e adaptata mai adecvat pe dinte,cu
atat este mai mic riscul de recidiva de carie sau boala parodontala. Un calcul precis pt o adapatare
marginala acceptabila nu exista, un tehnician bun poate sa realizeze coroane care sa se potriveasca pe o
raza de 10 m si marginea pentru o coroana din portelan tb sa fie la 50 m, numai daca bontul e finsat.O
preparatie adecvata are marginile netede, nu se accepta sa existe rugozitati,pt ca nu se adapteaza bine
coroana pe bont.
2. Care sunt cele 3 stadii pentru prepararea unui dinte tratat endodontic? Pg.348
-indepartarea obturatiei de canal
-largirea canalului
-prepararea structurii coronare a dintelui
Capitolul 13:
1.Ce presupune examinarea clinica pt implantare? Pg.383
Evaluarea pt implantul planuit incepe cu examinarea clinica. Prin examinare se determina daca exista
suficient os si se identifica structuri anatomice care pot interfera cu implantarea. Inspectia vizuala si
palparea permit evaluarea gingiei,a crestei osoase,formatiuni osoase ascutite si degajari care ne vor limita
insertia implantului.Desi,inspectia clinica singura nu poate fi precisa,decat in cazul in care este suficienta
gingie subtire moale si densa,imobila si fibroasa.
2.Ce inseamna sondarea osoasa? Pg.384
Cand rezultatele examinarilor clinice si radiologice sunt echivoce si sunt necesare informatii
suplimentare,sondarea osului cu o proba poate fi realizata. Sub anestezie locala,un ac este introdus prin
tesut pana la contactul cu osul.Aceasta poate ajuta examinatorul sa stabileasca grosimea gingiei din jurul
implantului.

Capitolul 14:
1. Cate materiale elastice cunoasteti? Enumerare. Pg. 440
-HIR(alginat)
-polisulfuri
-silicon de condensare
-silicon de aditie
-polieteri
2. Siliconul de aditie-proprietati Pg.444
Este cunoscut polivinil siloxan,seamna cu siliconul de condensare cu exceptia ca are o stabilitate
dimensionala mai buna si timpul lui de priza este influentat de temperatura. Siliconul de aditie este mai
putin rigid ca polieterul, dar mai aspru decat polisulfurile. Au fost raportat reactii alergice ca dezavantaje
la aceste materiale.
Capitolul 15:

1.Cum se realizeaza cimentarea coroanei provizorii? Pg 498

Functia principala a cimentului pentru coroane provizorii este sa asigure etansarea,sa previna scurgerea
marginala si prin urmare iritatia pulpei. Agentul de cimentare nu trebuie sa reziste frotelor ocluzale pt ca
are o rezistenta scazuta. Desprinderea neintentionata a coroanei provizorii e frecvent cauzata de
prepararea unui dinte neretentiv sau de excesul de ciment, si nu de alegerea cimentului.
2. Care sunt factorii care contribuie la moartea pulpei? Pg.467
-caria
-manevrele dentare
-bruxismul
-interventia periodontala
In timpul terapiei protetice: -preparatii traumatice
-expunere microbiana
-expunere chimica si termica necorespunzatoare
Capitolul 16:
1.Cum se realizeaza articularea modelelor? Pg.512
Dentistul este responsabil penrtu fixarea corecta a modelelor in articulator. Deseori, este recomandata o
programare speciala a pacientului pentru verificarea articulatiei. Cu cat comeplexitatea tratamentului
creste,cu atat aceasta particularitate capata o importanta deosebita. In urma unei planificari corecte,
verificarea articulatiei poate fi facuta intr-un mod eficient. Raporturile ocluzale sunt realizate de catre
dentist,acesta verificand stabilitatea inregistariilor si pe model
2.Care este relatia dintre dentist si tehnician? Pg.509
Denstistul ofera instructiuni scrise catre laborator sau tehnicianul dentar. Instructiunile detaliaza lucrarea
ce trebuie realizata, se descriu materialele care vor fi utilizate si modalitatea de exprimare trebuie sa fie
una clara si usor de inteles. O copie a instructiunilor trebuie pastrata pnetru o anumita perioada in cazul in
care va fi ceruta de alte institutii.
Capitolul 17:
1.Ce materiale pentru realizarea modelului cunoasteti? Pg.528
-ghips
-rasini epoxidice
-placare cu argint sau cupru
-materiale felxibile
2.Montarea in articulator Pg.548
-cand o arcada necesita protezare fixa extinsa,acuratetea articulatiei este esentiala pentru un tratament de
succes.
-inregistrarea RC la nivel DVO reduce eroarea gasita la arcul de transfer
-pentru inregistari se foloseste rasina acrilica autopolimerizabila.
-se manipuleaza mandibula in RC
-modelele definitive articulate in pozitia RC
-lustruirea restaurarii la conturul anatomic
Capitolul 18:
1.Marcarea marginilor prepartiei
Pg.558
Aceasta etapa este foarte importanta si precisa.Se poate face prin marcarea cu un creion colorat, in acest
fel tehnicianul poate vizualiza cu exactitate zona. Culoarea creionul trebuie sa difere de culoarea cerii.
2. Pasii pentru cerarea dintilor posteriori Pg.564
-suprafata interna
-indepartarea cerii de pe model si evaluare

-suprafete proximale
-suprafete axiale
-suprafete ocluzale
-finiasarea marginilor
Capitolul 19:
1.Jonctiunea metalo-ceramica la cati mm trebuie sa fie fata de stopul ocluzal?
La 1,5 mm distanta de stopul ocluzal pentru a preveni spargerea ceramicii.
2.Aliajele metalice nobile inalte? Pg.606
Aur-Platina-Paladiu
Aur-Paladiu-Argint
Aur-Paladiu
Capitolul 20:
1.Care sunt considerentele estetice de urmarit la design-ul unei lucrari protetice? Pg.635-636
-contactul cu gingia
-inaltimea coroanelor(distanta incizo-gingivala)
-grosimea mezio-distala
2. Ce proprietati trebuie sa aibe materialele din care va fi confectionata o punte? Pg.631
-sa ofere estetica
-biocompatibilitate
-rigide
-rezistente la fortele ocluzale
-longevive
Capitolul 21:
1.Ce stiti despre bare,cepuri si magneti? Pg.669
Cepurile si magnetii sunt uneori folosite pentru a mentine protezele totale.Acestea sunt incorporate in
restaurarea corono-radiculara sau in bontul implantar si ofera avantaj de a mari rezistenta la fortele
ocluzale.Pentru a avea suficient spatiu necesar tuturor elementelor de agregare si celorlalte componente
este recomandat un spatiu vertical de minim 7-0 mm.
O proteza partial mentinuta pe bare poate fi foarte stabila cand uneste 2 bonturi dentare individuale.Bara
trebuie sa se lipeasca de conector fara a afecta igiena si sa nu aiba contact cu creasta edentata.
2.De ce este necesara folosirea unui instrument pentru determinarea pozitiei dintilor stalpi in timpul
planului de tratament? Pg.650
-pentru a ajuta la stabilirea axului lung al dintilor ce sustin proteza partial mobilizabila
-pentru a determina directia optima de plasare si indepartare a protezei
Pentru a evalua tesutuile din directia caii de plasare a proezei

Capitolul 22:
1.Enumerati cateva erori de turnare Pg.702
-coroana supraconturata
-noduri mari
-nodozitati
-noduli pe fata ocluzala
-aripioare

-coroane incomplete
-porozitati
-descrepanta marginala
-expansiune inadecvata
2.Care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura? Pg.702
-surfactant in exces
-apa/pulbere in cantitate gresita
-temperatura de ardere prea mare
Capitolul 23:
1.Cum se face selectarea culorii cu cheia de culori Vitapan 3D Master shade guide? Pg.721
-ghidul de contraste este aranjat pe 5 niveluri de lumina
-fiecare nivel de luminozitate are suficiente variatii in cromatica si nuanta pentru a acoperi paleta de culori
a dintilor naturali
-luminozitatea este primul criteriu de selectare,apoi cromatica sau saturatia si in cele din urma nuanta
-formularul de alegere a culorii permite prescrierea unui contrast agreat de laborator si contraste
intermediare
2.Cate culori are cheia VITA clasica? Pg 718
16 nuante A1-D4
Capitolul 25:
1.Care e cea mai mare problema a ceramicii? Pg. 796
Un mare dezavantaj este ca restaurarile din ceramica se abrazeaza,in special la pacientii cu parafunctii.
2.Ce este self-glazing? Pg.776
Tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa aredea primara fara a aplica glazura lowexpansion.
Capitolul 26:
1.Care sunt mecanismele prin care se asigura adeziunea dintre rasinile compozite pentru cimentare si
metalul protezelor partiale fixe? Pg.806
-retentia micromecanica Maryland bridge
-retentia mecani a protezelor partiale fixe turnate
-retentia macromecanica-Virginia bridge
-adeziune chimica-punti adezive
2.Care sunt avantajele protezelor partiale fixe colate in raport cu prozele partiale fixe clasice? Pg.812
-reducerea conservativa a structurilor dentare
-risc scazut de afectare pulpara
-nu necesita anestezie,protezare provizorie
-timp scazut
-cost scazut
-posibilitate de recimentare
-amprentari usoare
Capitolul 27:
1.Indicatii pentru protezele armate cu fibra de compozit: Pg.834
-rezultate estetice optime
-dorinta de a nu avea metal
-slefuire conservativa a preparatiei

-scade uzura dintilor antagonisti

-se foloseste o metoda adeziva de cimentare
-posibilitatea inlocuirii temporare aunui dinte in cabinet
2.Cimentarea FRC: Pg.840
Ca si la fatete, nuanta trebuie fixata cu o pasta solubila in apa,ce corespunde cu compozitul de lipt
selectat. Mici ajustari se pot obtine alegand o nuanta mai deschisa sau inchisa. Translucenta protezei FRC
lasa compozitul de lipt sa joace un rol in nuanta finala a protezei. Lipirea propriu-zisa implica procedurile
necesare oricarei manevre de liprire cu bonding: izolarea bontului,tratamentul partii interne a FRC,
conditionarea bontului.
Capitolul 28:
1.Cate tipuri de conectori cunoasteti? Pg.845
Sunt 2 tipuri de conectori ai PDF: rigizi su non-rigizi.
2.Care sunt calitatile unui aliaj de lipire al unei punti dentare?
-rezistenta la coroziune
-interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
-absenta porilor
-rezistenta mecanica
-curgere libera
-compatibilitate coloristica

Capitolul 29:
1.Finisarea marginilor externe Pg.878
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei.Obiectivul finisarii de a obtine o suprafata
metalica lustruita,fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati. Esecul duce
la compromiterea controlului placii.
2.Ce spatiu e necesar intre suparafata interna a coroanei si preparatie pentru intinderea corecta a
cimentului? Pg.871
25-35 microni
Capitolul 30:
1.care sunt etapele de evaluare a unei piese protetice inaintea cimentarii? Pg.888
-verificarea contactelor proximale
-integritatea marginala
-stabilitatea
-ocluzia
-caracterizare si aplicare glantz
2.Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive?
Pg.891-892
Lucrarea de seaza pe bont astfel:
-nu trebuie sa se roteasca sau sa se parga cand sunt aplicate forte asupra ei
-orice grad de instabilitate este sesizat,altfel duce la esec
-daca instabilitatea e produsa de un nodul mic si pozitiv,acesta se corecteaza,daca este cauzata de o
deformare,atunci e nevoie de o noua coroana turnata
Capitolul 31:
1.Care sunt criteriile pe care trebuie sa le indeplineaca agentul de cimentare? Pg.914
-timp de lucru lung

-adera pe preparatie si piesa protetica

-sigilare buna
-nontoxic pentru pulpa
-are proprietati bune dn punct de vedere al rezistentei
-vascozitatea joasa si solubilitate
-ofera timp de lucru bun si caracteristici aparte
-excesul poate fi indepartat cu usurinta
2.Care sunt avantajele si dezavantajele FOZ? Pg 914
-traditie
-rezistenta la compresiune
-timp de lucru suficient
Dezanvantajele:
-sensibilitate pulpara
-solubilitate orala
-sigilare deficitara
-retentie mecanica
-nu elibereaza fluor
Capitolul 32:
1.Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? Pg929
6luni
2.De ce apar cariile cervicale? Pg.332
Aparitia cariilor radiculare acreste odata cu varsta,fiind asociata cu indicele de placa al individului si
numarul mare de S. Mutans prezenti in saliva.Prevenirea lor se face prin tratament cu fluor si consilierea
in ceea ce proveste dieta pacientului. Tratamentul necesita plasarea unei obturatii de amalgam sau CIS la
nivel cervical in jurul periferiei restaurarii cimentate anterioare.
NICA GEORGIANA ELENA, GRUPA 24
Capitolul 5
1 Care este contraindicatia majora pentru gingivectomie?
Contraindicaia major la gingivectomie este lipsa de tesut keratinizat atasat. Procedura ar trebui
aplicata doar in zonele cu tesut keratinizat ataat pentru a preveni retractia gingivala. (pagina 154)
2

Ce material se folosesc pentru a inlocui pierderea osoasa?

Multe materiale au fost folosite pentru a corecta defectele osoase: ceramic, cartilaj, achii de os,
cement si dentina, os liofilizat, creast iliaca, hidroxiapatita, fosfat tricalcic, sticl bioactiv etc.
(pagina 156)
Capitolul 6.
1 De ce depinde succesul reconstructiei papilei dentare?
Reconstrucia sau conservarea papilei depinde de mai muli factori, cum ar fi cantitatea de
ataament pierdut n zon, alimentarea cu snge disponibila pentru papila nou creata, i distana
de la zona de contact pana la creasta osului interproximal.(Pagina192)
2

Cum se realizeaza alungirea chirurgicala a unei coroane?

Cnd este indicata alungirea chirurgical a coroanei, poate fi dificil de realizat o tranziie

armonioas intre esutul din jurul dintelui prelungit si cel din jurul dinilor adiaceni. Alternativele
includ extruzia ortodontica sau indepartarea i nlocuirea cu o protez. n cazul n care se
efectueaz o intervenie chirurgical, de cele mai multe ori, reducerea osoas ar trebui s fie pe
fata orala, unde nu exist, de obicei, nici o problem estetic. (Pagina 191)
Capitolul 7
1 Enumerati avantajele pragului supragingival.
Avantajele pragului supragingival sunt urmatoarele : . Igiena se poate efectua corespunzator, se
poate efectua cu usurinta controlul cariei secundare, usurinta si exactitate in toate fazele de lucru, se
pot face teste de vitalitate, este o preparative ce conserva structura dentara si care asigura protectie
parodontala. (Pagina217)
2

Care sunt cerintele pentru a asigura forma de retentie a preparatiei?

Exista forte care acioneaz pe o restaurare cimentata n aceeai direcie ca i calea de plasament.
Calitatea unui preparat care previne dislocarea restaurarii este cunoscuta sub numele de retenie.
Urmtorii factori trebuie s fie luati n considerare atunci cnd medicul dentist decide dac sistemul de
retenie este adecvat pentru un anumit tip de restaurare fixa: 1. Puterea forei de desprindere. 2. Geometria
dintelui preparat. 3. Rugozitatea intradosului restaurarii. 4. Materialul cu care se cimenteaza. 5. Grosimea
fimului de ciment.
Capitolul 13
1 Dupa ce criteriu se pozitioneaza superoinferior implantul dentar?
Plasarea superoinferiora este importanta pentru a se asigura apariia optima a profilului de
emergent. In mod ideal, suprafaa superioar a implantul trebuie s fie la 2.5-3.0 mm de profilul de
emrgenta al viitoarei restaurari, n special atunci cnd restaurarea urmeaz s fie amplasata ntr-o
zona estetica.(Pagina 389)
2

De ce se monteaza un surub de vindecare mai mare decat diametrul implantului?

In unele sisteme urubul se face puin mai mare dect diametrul implantului, ceea ce faciliteaz
plasarea bontului de vindecare, asigurnd c nu se va depune os peste marginea implantului.
Capitolul 14
1 Ce efect nedorit poate sa apara in timpul evictiunii cu sulfat ferric?
Multe dintre substanele chimice utilizate pentru efectul lor astringent, cum ar fi sulfatul ferric,
sunt stabile doar la interval mici de niveluri sczute ale pH-ului. La nivelurile sczute ale pH-ului
s-a exprimat ngrijorarea cu privire la efectul de soluii acide pe structura dintelui i, probabil, de
mai mult importan, asupra stratului smear-layer. Contactul ntre astringent i suprafeele dinilor
preparate trebuie s fie redus la minimum . Un agent hemostatic nonacidic poate fi folosit ca o
alternativ.(Pagina435)
2

Care este unul din dezavantajele siliconului de aditie, in ceea ce priveste manusile din latex?
Un dezavantaj al unora dintre aceste materiale este c poate produce inhibarea prizei atunci cand
se folosesc manusi din latex. Ditiocarbamaii, care sunt folositi n fabricarea mnuilor ca ageni
de vulcanizare sau accelerare, au fost implicati ca agenti cauzali. (pagina444)

Capitolul 15
1 Enumerati 4 proprietati ideale ale materialelor de restaurare provizorie fixa.

Caracteristicile un material provizoriu sunt dup cum urmeaz: manipularea convenabila: timp
de lucru adecvat, turnare uoara, priza rapida; biocompatibilitate: nontoxic , nonalergenic,
nonexotermic , stabilitate dimensionala n timpul prizei, usor de finisat i lustruit(pagina477)
2

Ce trebuie realizat pentru a facilita igienizarea restaurarii provizorii?

Pentru a facilita ndeprtarea plcii, restaurarea provizorie trebuie s aib o bun adaptare
marginala, contur finisat, precum i o suprafa neted. Dac restaurarea fix provizorie este
inadecvat i controlul placii este afectat, deterioreaza sntatea gingival.(pagina467)

Capitolul 16
1 Cum trebuie sa arate marginea preparatiei la transmiterea in laboratorul de tehnica dentara?
Marginile trebuie s fie uor vizibile i accesibile pe modelele prezentate tehnicianului.Spune
"Daca nu se poate vedea, nu poi cear o" descrie situaia bine. Medicul dentist trebuie s indice
marginea preparatiei pe model . Cu toate acestea, n practic, puini stomatologi fac asta.Dac
dinii sunt pregtiti n mod corespunztor i amprenta este exact, marginile ar trebui s fie
evidente. Atunci cnd exist ndoieli, cunotinele dentist despre gradul de extindere a preparatiei
trebuie s rezolve orice incertitudine.
2

Ce presupune tehnica "cut-back" ?

Designul de structurii metalice pentru restaurrile ceramice metaloceramice este oarecum
controversat. Muli tehnicieni cred c nu este necesar s se realizeze conturul de restaurare n
cear i apoi sa se taie zona de faetare. Cu cat este mai complex efortul de restaurare, cu atat este
mai importanta o evaluare atent n acest stadiu. Succesul pe termen lung este scopul si designul
insuficient reprezint o cauz relativ comun de eec pentru care medicul dentist are
responsabilitatea.

Capitolul 17
1 Care este cea mai folosita rasina pentru bonturi si de ce?
Majoritatea materialelor pentru realizarea bonturilor sunt rini epoxidice, care sunt bine
cunoscute cca adeziv industrial. Acesta poate fi intarit la temperatura camerei, fara echipamente
scumpe sau complicate, i se produce o form care este relativ stabila dimensional. Rezistenta sa
la abraziune este de multe ori mai mare dect cel al produselor din gips. Cu toate acestea, este mai
scumpa dect gipsul, i ea sufer unele contracie n timpul polimerizrii.(Pagina529)
2

Cum se realizeaza relocarea precisa a bonturilor pe model?

Bonturile detaabile pot fi ridicate de pe model, pentru a facilita accesul. Relocarea precis a
bontului este crucial pentru succesul acestui sistem i este, de obicei, realizat cu pini sau pivoti.
Cnd se utilizeaz un singur pivot, acesta ar trebui s aib cel puin o suprafa plat pentru a
asigura rezistena mpotriva rotirii. (Pagina530)

Capitolul 18
1 Care este dimensiunea ideala pentru filmul de ciment?
Dimensiunea ideal pentru spaiul agent de cimentare a fost sugerat la 20 la 40 mm pentru fiecare
perete, ceea ce implic faptul c o coroan complet ar trebui s aib un diametru

interior ntre 40 i 80 mm mai mare dect diametrul dintele preparat.(pagina556)

2

Enumerati 3 factori care cresc dimensiunea spatiului pentru ciment al unei coroane.
1
2
3

Creterea contraciei termice i de polimerizare a materialului

Utilizarea unui model cu bonturi individuale
Utilizarea unui strat interior de cear moale n modelul de cear. (pagina557)

Capitolul 19
1 Ce grosime ar trebui sa aiba stratul de ceramica a unei restaurari?
Pentru a evita fracturarea, grosimea stratului de ceramic nu trebuie s depeasc 2 mm; cu
toate acestea, este nevoie de o grosime minim de 1 mm pentru un efect estetic plcut.
(Pagina590)
2

Care sunt aliajele nobile pentru component metalica? (25%)

1.Pd-Ag
2.Pd-Cu-Ga
3.Pd-Ga (Pagina 607)

Capitolul 20
1 Cum se pastreaza dimensiunea crestei osoase prin extruzie ortodontica?
Tehnici care implic extruzia ortodontica au fost folosite pentru a pstra forma creastei nainte
de extracie. In aceste metode proactive, fore usoare sunt utilizate pentru extrudarea dintilor
destinati extractiei. Deoarece dinii sunt in extruzie, apoziia de os apare la apexul rdcinii,
astfel alveola este acoperita de os in timp ce dintele este lent extras ortodontic.(Pagina 624)
2

Clasificati corpurile de punte in functie de contactul cu creasta.

1

Corp de punte suspendat

2
3
4
5

Corp de punte punctiform

Corp de punte in sa
Corp de punte in semi-sa
Corp de punte ovat (Pagina 626)

Capitolul 21
1 Ce tipuri de material sunt preferate pentru plasarea lacasurilor ocluzale?
Lacasurile ocluzale ar trebui plasate n smalt sntos sau in coronae metalice. n cazul n care
acestea sunt plasate n materiale mai slabe, cum ar fi amalgam, compozit, sau porelan dentar,
fractura sau denaturarea pot apare.
2

Unde se plaseaza lacasurile ocluzale?

Lacasurile ocluzale se plaseaza interproximal, desfiintand creasta marginala. Daca ne referim la
un lacas realizat intr-o coroana metalo-ceramica, el trebuie plasat la cel putin 1mm de

jonctiunea metalo-ceramica.
Capitolul 22
1 Care poate fi cauza golurilor sau porozitatii dupa turnare?
Golurile sau porozitate dupa turnare pot fi cauzate de resturi prinse n macheta de ceara.O
macheta bine netezita, ajuta la prevenirea acest lucru. Porozitatea care rezult din contracia de
solidificare apare n cazul n care metalul din tija de turnare se solidifica nainte de metalul din
matri.(Pagina703)
2

Enumerati 3 proprietati ideale ale maselor de ambalat

1. Expansiune controlabil pentru a compensa contractia aliajului turnat n timpul rcirii.
2. Capacitatea de a produce piese turnate netede cu reproducere exacta a suprafetelor
3. Stabilitate chimic la temperaturi ridicate de turnare. (Pagina691)

Capitolul 23
1 Care este cantitatea de lumina ambientala recomandata in cabinetul dentar?
Intensitatea adecvat a iluminatului ambiental n cabinetul dentar ofer dentistului confort
vizual, n special n ceea ce privete contrastul. Se recomand ca intensitatea luminii pentru
medicul stomatolog sa fie intre 18-28 lumeni i 28 luci pentru laborator. (Pagina714)
2

Enumerati 3 principii in alegerea culorii dintelui de restaurant.

1
2
3

Alegerea culorii trebui sa fie facuta la o lumina adecvata ca intensitate.

Orice obiect al pacientului, precum hainele intens colorate, sau rujul, ar trebui indepartate.
Dintii ar trebui sa fie curati, daca este necesar se pot efectua manevrele de profilaxie.
(Pagina724)

Capitolul 25
1 Ce poate conduce la defecte de structura in ceramic?
Condensarea manuala inainte de sinterizare poate induce defecte de structura precum
porozitatea.(Pagina775)
2

Ce efect are glazurarea asupra structurii ceramicii?

Glazurarea are efecte benefice asupra ceramicii, crescand rezistenta acesteia. (Pagina776)

Capitolul 26
1 Care este dezavantajul major al puntilor adezive?
Dezavantajul principal al acestor restaurari este ca durabilitatea sa in timp, este inferioara
celorlalte restaurari protetice fixe.(Pagina 812)
2

In ce situatie contraindicam puntea adeziva?

Puntea adeziva este contraindicata la pacientii cu parafunctii ocluzale.(Pagina 814)

Capitolul 27
1 Dupa ce criterii se clasifica materialele folosite pentru protezele partiale fixe intarite cu
rasini?
1.Dupa tipul fibrei
2. Dupa orientarea fibrelor
3.Dupa modul de impregnare a fibrelor cu rasina de catre medic/technician sau prefabricate.
(Pagina832)
2

Enumerati 3 contraindicatii pentru alegerea protezei fixe intarite cu fibre.

1.Imposibilitatea de a obtine controlul fluidelor
2.Pacienti cu parafunctie ocluzala.
3.Spatiu edentate mare (2 sau mai multe elemente de agregare) (Pagina834)

Capitolul 28
1 Care trebuie sa fie dimensiunea conectorilor nonrigizi?
Conectorii nu trebuuie sa fie prea mari, pentru a nu favoriza depunerea de placa, dar nici
prea mici, pentru a putea preveni defomarea sau fractura in timpul functiei. (Pagina845)
2

Ce factori pot limita designul conectorilor nonrigizi?

Pulpa dentara si inaltimea coroanei clinice.

Capitolul 29
1 Care este unul din rolurile principale ale finisatului coroanelor?
Unul dintre cele mai importane roluri este facilitarea controlului placii.)(Pagina876)
2
3

Care este cea mai eficienta metoda de finisare?

Cea mai eficienta metod de polishing este o secven progresiva de discuri abrazive,
fiecare eliminand resturile fcute de clasa precedent. (Pagina877)
Capitolul 30
1 Care sunt pasii logici in evaluarea unei restaurari?
1.Contacte proximale
2.Integritatea marginala
3.Stabilitate
4.Ocluzie
5. Caracterizare si glazurare(Pagina888)
2

De ce depinde obtinerea unui efect esthetic crescut a restaurarilor ceramice?

Efectul esthetic crescut depinde de conturul restaurarii, caracteristicile de suprafata si de
culoare(Pagina896)

Capitolul 31
1 In ce strat aplicat cimentul FOZ are proprietati superioare?

In strat de 25 m (Pagina910)
2

Ce limiteaza utilizarea cimentului FOZ?

Biocompatibilitatea limitata cu tesutul pulpaar. (Pagina914)

Capitolul 32
1 Care pot fi cauzele desprinderii ceramicii de pe metal?
Cauzele desprinderii pot fi:
-Functii ocluzale excesive
-Erori in timpul procedurilor din laborator
- Accidente si traumatisme (Pagina941)
2. Cum poate influenta parodontiul, o restaurare protetica fixa?
Atunci cand marginile preparatiei sunt plasate excesiv subgingival, boala parodontala poate
surveni. (Pagina932)
NICOLAE Ximena Anca , grupa 24
Capitolul 3 Treatment planning
1.Definit legea lui Ante pentru protezarea fixa:
R:Legea lui Ante = suprafata parodontala a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare sau egala cu suprafata
parodontala a dintilor absenti.
Rosenstiel ,pag 104
2. Cati dinti stalpi alegem in cazul edentatiilor unidentare ?
R:In majoritatea cazurilor alegem 2 dinti stalpi, unul mezial si unul distal;exceptie: edentatie de canin
maxilar unde vom avea nevoie de 3 dinti stalpi, 1 distal si 2 mezial.
Rosenstiel ,pag 89-90
Capitolul 5 Periodontal considerations
1.Enumerati 5 indicatii ale amputatiei radiculare:
R: Resorbtie osoasa severa, pe vertical,care implica o radacina a unui molar mandibular / 1 sau 2 radacini
ale unui molar maxilar.
Furcatii care nu se pot trata prin odontoplastie-osteoplastie.
Carii profunde severe.
Imposibilitatea de a trata endodontic un canal radicular.
Resorbtie radiculara interna/externa.
Rosenstiel ,pag 160
2. Ce semnifica hemisectia si premolarizarea?
R: Hemisectia=taiera unui dinte in jumatati.In cazul molarilor mandibulari hemisectia e urmata de
extragerea unei jumatati si restaurarea celeilalte sau de restaurarea ambelor jumatati.Procedura din urma
numindu-se premolarizare.
Rosenstiel ,pag 161
Capitolul 6 Mouth preparation
1.Indicatiile procedurii de lungire a coroanei :
R: pentru a imbunatatii fizionomia unei restaurari protetice din zona frontal, in cazul unor coroane clinice
prea scurte .
Rosenstiel ,pag 190
2. Cand se opteaza pentru extruzie ortodontica?
R: Cand exista fractura coronara sau vreo leziune de colet care se extinde apical spre marginea libera a
gingiei; mai ales cand cerintele estetice sunt pe primul loc.
Rosenstiel, pag 192
Capitolul 7 Principles of tooth preparation
1.Care este cel mai recomandat grad de convergenta al peretilor laterali in cazul unei praparatii pe 1.7

pentru o coroana de acoperire total metalica?

R: 6 grade
Rosenstiel,pag 229
2.In cazul restaurarilor metalo-ceramice, cat este recomandat sa se slefuiasca din marginea incizala?
R: 2 mm
Notite curs
Capitolul 13 Implant supported fixed prostheses
1.Contraindicatiile tratamentului cu implant:
R: boli acute,boli terminale,sarcina,boli metabolice necontrolate,radioterapie in zona cap-gat,asteptari ale
pacientului ireale,lipsa motivatiei pacientului,lipsa experientei operatorului,imposibilitatea restaurarii
implantului cu o lucrare protetica.
Rosenstiel,pag 383
2.La ce distanta unul fata de celalalt se pot plasa 2 implante?
R:cel putin 3 mm
Rosenstiel ,pag 387
Capitolul 14 Tissue management and impression making
1.Dezavantajele siliconilor de condensare:
R: Capacitate de umectare a suprafetelor scazuta
Extrem de hidrofobi
Stabilitate dimensionala scazuta (modelul trebuie turnat in prima ora de la amprentare)
Notite curs
2.Care este principalul rol al portamprentelor?
R:confera rigiditate amprentei (in etapa de turnare a modelului)
Notite curs
Capitolul 15 Interim fixed restorations
1.Ce factori biologici sunt luati in calcul in cazul protezarilor provizorii?
R:protectia pulpara,mentinerea sanatatii periodontal,asigurarea compatibilitatii ocluzale,mentinerea
pozitiei dintelui,protectie impotriva fracturii.
Rosenstiel,pag 467
2.Din ce materiale se pot confectiona coroanele prefabricate?
R:rasini acetat de celuloza si policarbonate
Metal- aluminiu,argint,Ni-Cr
Rosenstiel ,pag 474
Capitolul 16 Communicating with the dental laboratory
1.Ce greseala poate face un technician ,in cazul in care medical nu a slefuit suficient un dinte in vederea
obtinerii unei coroane metalo-ceramice?
R:poate sa supracontureze coroana.
Rosenstiel ,pag 510
2.Cine ar trebui sa curete si sa dezinfecteze o amprenta trimisa in laboratorul de tehnica dentara?
R: Atat medical inainte de a o trimite ,cat si tehnicianul dupa ce o primeste ,in scopul controlului
transmiterii infectiilor.
Rosenstiel,pag 509-510
Capitolul 17 Definitive casts and dies
1.Ce tipuri de gipsuri trebuie sa folosim, pentru modele, pentru o reproducere a detaliilor cat mai fidele?
R:gipsuri clasa a IV a sau a V a . acestea sunt capabile sa reproduca detalii cu o aproximatie de 20
microni.
Rosenstiel,pag 529
2.Ce valoare are dilatarea de prize a gipsurilor clasa a IV a?
R: 0,03%
Notite curs

Capitolul 18 Wax patterns

1.Ce tip de ceara se foloseste pentru tehnica directa de machetare intraorala?
R: tipul I-ceara medium hard
Rosenstiel, pag 560
2.La cati mm fata de marginea preparatiei trebuie aplicat die spacer-ul?
R: 1 mm
Rosenstiel ,pag 559
Capitolul 19 Framework design and metal selection for metal-ceramic restorations
1.Care este rata de uzura idealapentru o restaurare estetica?
R: aproximativ egala cu cea a smaltului ~ 10 microni/an
Rosenstiel,pag 590
2.Ce procent de elemente nobile contin aliajele inalt nobile?
R: 60 % din greutate
Rosenstiel ,pag 606
Capitolul 20 Pontic design
1.Care sunt recomandarile corpului de punte suspendat?
R: zona laterala mandibulara,in scopul usurarii igienizarii ,in cazul in care estetica nu este ceruta.
Rosenstiel,pag 626
2.Care este cel mai estetic design de corp de punte ?
R: corpul de punte ovat
Rosenstiel,pag 628
Capitolul 21 Retainers for partial removable dental prostheses
1.Care este grosimea minima a unui pinten ocluzal?
R:1 mm
Rosenstiel, pag 659
2.Ce forma ar trebui sa aiba un pinten ocluzal pentru a reduce fortele laterale?
R: forma de lingurita
Rosenstiel, pag 654
Capitolul 22 Investing and casting
1.Cum calculam cantitatea de metal necesara obtinerii unei coroane total metalice?
R: greutatea metalului= greutatea machetei x densitatea cerii/densitatea aliajului
Notite curs
2. Care sunt cauzele defectelor de turnare rugoase?
R:surfactant in exces,raport apa/pulbere gresit, temperature de topire foarte ridicata
Rosenstiel ,pag 702
Capitolul 23 Description of color,color-replication process and esthetics
1.La ce se refera notiunea de metamerism?
R:metamerismul reprezinta caracteristica lucrarilor protetice de a avea culori diferite in diverse conditii de
iluminare(ex: lumina de la cabinet vs cea naturala)
Rosenstiel,pag 718
2.Caracteristicile biotipului gingival subtire:
R:Tesutul gingival e delicat si fragil
Bioforma gingivala e dantelata
Exista o banda subtire de gingie fixa
Tesutul osos subiacent e subtire,uneori prezentand dehiscente si fenestratii
Reactioneaza la boala parodontala prin retractile gingivala
Notite curs
Capitolul 25 All ceramic restorations
1.Enumerati 3 metode de ramforsare a ceramicii:
R:ramforsare cristalina,transformarea indusa de stres, glazurarea

Rosenstiel,pag 776
2.Enumerati 5 sisteme integral ceramice:
R:IPS Empress 2,Finesse,In-Ceram,Lava,ProCAD
Rosenstiel,pag 778-779
Capitolul 26 Resin bonded fixed dental prostheses
1.Enumerati 5 avantajele ale puntilor adezive:
R:slefuire minima/conservatoare,potential de afectare pulpara minim,anestezia de obicei nu e
necesara,amprentare usoara,prag supragingival.
Rosenstiel,pag 812
2. La ce distanta fata de marginea gingivala trebuie plasata preparatia dintilor stalpi in cazul puntilor
adezive?
R: ideal 1 mm
Rosenstiel ,pag 816
Capitolul 27 Fiber-reinforced composite fixed prostheses
1.Indicatiile protezelor partial fixate intarite cu fibre:
R: Rezultate estetice optime
Fara metal
Slefuire conservatoare
Abraziunea dintilor antagonisti scazuta
Cimentare adeziva
Rosenstiel,pag 834
2.Contraindicatiile protezelor partial fixate ,intarite cu fibre:
R: Imposibilitatea realizarii unei bune izolari
Parafunctii
Ceramica neglazurata pe dintii antagonisti
Alcoolici
Bresa lunga
Rosenstiel,pag 834
Capitolul 28 Connectors for partial fixed dental prostheses
1.Ce tip de conector se poate folosi pentru o proteza partial fixata ,in cazul in care dorim sa mentinem o
diastema?
R: conector rigid sub forma de bucla
Rosenstiel,pag 847
2.La ce temperatura se toarna aliajele de aur tip III si IV?
R:925 C
Rosenstiel ,pag 854
Capitolul 29 Finishing the cast restoration
1.Care este motivul pentru care o coroana metalica trebuie finisata inainte de a fi trimisa in cabinet?
R:pentru a limita acumularea si retentionarea de placa microbiana astfel,facilitand intretinerea sanatatii
dentare si parodontale.
Rosenstiel,pag 870
2.Care este grosimea necesara pentru un strat de ciment uniform?
R:25-35microni
Rosenstiel,pag 871
Capitolul 30 Evaluation,characterization and glazing
1.Care este secventa evaluarii unei coroane metalo-ceramice?
R: contacte proximale, integritatea marginilor,stabilitatea,ocluzia,naturaletea si glazurarea.
Rosenstiel,pag 888
2.Cum se poate obtine transluciditatea unei coroane ceramice?
R:prin corecta aplicare a ceramicii pentru incizal sau prin aplicarea de pete violet.

Rosenstiel,pag 905
Capitolul 31Luting agents and cementation procedures
1.Dezavantajele cimentului fosfat oxid de zinc:
R: Sensibilitate potentiala pulpara
Solubilitate orala ridicata
Sigilare deficitara
Retentie doar mecanica
Nu elibereaza fluor
Notite curs
2.Avantajele cimentului ionomer de sticla:
R: Adeziune chimica buna
Rezistenta de adeziune ridicata
Sigilare buna
Eliberare de fluor
Deformare plastica scazuta
Notite curs
Capitolul 32 Postoperative care
1.Numiti 2 cauze ale aparitiei bolii parodontale in urma unui tratament protetic fix:
R: supraconturarea,plasarea subgingivala a marginii restaurarii
Rosenstiel ,pag 932
2.Numiti 3 cauze posibile ale fracturarii ceramicii:
R: Trauma fizica (accidente auto, accidente sport)
Etape de laborator incorect efectuate
Suprasolicitare ocluzala
Rosenstiel,pag 941
Nicolescu Oana-Catalina
Grupa 18, seria a II-a, an IV
Intrebari Rosenstiel

Capitolul 3
1.In ce consta planul de tratament?
Planul de consta in formularea secventei logice de tratament gandita pentru a reda pacientului
un status dentar sanatos care sa indeplineasca functii si estetica optime, fiind bazat pe dorintele si nevoile
pacientului. (pag.82)
2.Care sunt consecintele pierderii precoce a molarului 1 mandibular ?
Pierderea precoce a molarului 1 mandibular se face datorita cariilor, iar daca spatiul este
ignorat molarul 2 se inclina mezial mai ales daca erupe molarul 3. Atunci va deveni dificila sau chiar
imposibila realizarea unei proteze fixe dentare datorita faptului ca pozitia inclinata a molarului 2 nu va
permite obtinerea unei insertii paralele fara a interfera cu dintele adiacent. (pag.91-92)
Capitolul 5
1.Ce este tartrul dentar?
Tartrul dentar este un depozit inchis la culoare atasat de dinte. Este format din placa dentara
care a fost mineralizata in timp. Acesta se gaseste pe structurile dentare supra sau subgingivale. (pag.147)

2.Care este rolul jonctiunii muco-gingivale?

Gingia si mucoasa alveolara sunt separate de jonctiunea muco-gingivala. Aceasta marcheaza
diferenta intre tesutul keratinizat al mucoasei gingivale si tesutul neted al mucoasei bucale. (pag.145)
Capitolul 6
1.Care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmam la un pacient cu probleme dentare grave?
1.Evaluare preliminara
2.Tratamentul de urgenta a simptomelor persistente
3.Chirurgia orala
4.Inlocuirea restaurarilor existente si indepartarea cariilor
5.Tratament endodontic (pag.174)
2.De ce se face restaurarea bontului?
Restaurarea bontului este realizata pentru a reconstrui dintele afectat la forma lui anatomica
inainte sa fie preparat pentru o coroana. Trebuie sa fie functionala si sa prezinte un contur si o finisare
care sa permita o igienizare cat mai buna. (pag.178)
Capitolul 7
1.Care sunt principiile biologice in cadrul prepararii dintelui?
1.Conservarea structuri dentare
2.Evitarea supraconturarii
3.Margini supragingivale
4.Ocluzie armonioasa
5.Protectie impotriva fracturii dintelui (fig.7.1. pag.210)
2.Cum poate fi dislocata o restauratie cimentata si care este cea mai mare forta?
Fortele care tind sa indeparteze restauratia sunt mici in comparatie cu fortele care tind sa o
incline sau sa o infunde. O proteza poate sa fie supusa unor astfel de forte in momentul folosirii atei
dentare, dar cea mai mare forta este generata cand se mananca alimente lipicioase (caramele). Aceasta
forta depinde de cat de lipicioasa este mancarea, de suprafa cu care aceasta intra in contact si de textura
suprafetei. (pag.226)
Capitolul 13
1.De ce este necasar un model diagnostic si o macheta din ceara?
Modelul este necesar pentru a studia dentitia restanta si a evalua osul restant si relatia
mandibulo-maxilara. Macheta de ceara ajuta la determinarea alinierii din punct de vedere estetic si
verificarea fonatiei. (pag.384)
2.Care sunt distantele necesare care trebuie respectate in vederea aplicarii unui implant?
- 10mm- inaltimea osului
-6mm- grosimea osului
-1mm de o parte si de alta a implantului pana la tabliile osoase V si O
-3mm- distanta intre 2 implanturi
-1mm- distanta intre un implant si ligamentul periodontal al dintelui vecin
-2mm- deasupra canalului mandibular
-5mm- anterior de gaura mentala (pag.385)
Capitolul 14
1.De ce se realizeaza evictiunea gingivala si care este cea mai buna metoda?

Evictiunea gingivala este necesara pentru a obtine acces adecvat pentru preparatii si pentru a
expune toate suprafetele necesare atat preparate cat si nepreparate. Se poate realiza mecanic, chimic sau
prin chirurgie. Cea mai eficienta metoda fiind cea mecanica prin plasarea unui snur in santul gingival.
(pag.434)
2.Ce elemente vom inregistra prin metoda ,,triple tray ?
Amprenta se realizeaza in intercuspidare maxima si va inregistra dintele preparat, dintii vecini
si dintii antagonisti si relatia de intercuspidare maxima. Datorita faptului ca amprenta se va lua in pozitia
ce corespunde distantei verticale de ocluzie vom obtine o amprenta foarte exacta si in acelasi timp si o
inregistrare ocluzala. (pag.459)
Capitolul 15
1.Ce se intampla cand se aplica presiune asupra gingiei cu o proteza provizorie?
Cand pe gingie se aplica presiune, aceasta se albeste, fiind un semn de ischemie. Daca nu se
corecteaza greseala va determina aparitia inflamatiei sau instalarea necrozei. (pag.467)
2.Care sunt caracteristicile unui material pentru protezare provizorie?
1.manipulare usoara
2.biocompatibil, neiritant
3.stabilitate dimensionala dupa priza
4.usor de indepartat materialul in exces
5.rezistenta crescuta si rezistenta la abraziune
6.estetica buna
7.usor de conturat si finisat
8.compatibil dpdv chimic cu materialele de cimentat (pag.447)
Capitolul 16
1.Despre ce trebuie sa il informeze dentistul pe tehnician?
Dentistul trebuie sa informeze in scris tehnicianul cu detalii despre preparatia pe care o va
realiza si materialul pe care il va folosi.Aceasta trebuie facuta in dublu exemplar, unul dintre ele
ramanand si medicului. (pag.509)
2.Care sunt greselile pe care trebuie sa le evite un doctor, pentru a primi restaurari protetice cat
mai bune de la tehnician?
-slefuire insuficienta a dintelui
-marginea preparatiei plasata incorect
-amprenta incorecta interocluzala
-nespecificarea exacta a dorintelor estetice. (pag.510)
Capitolul 17
1.Care sunt tipurile de gips dentar si care dintre ele sunt cele mai folosite?
Sunt 5 tipuri de gips dentar, dintre care folosite sunt tipul I (pentru amprenta), tipul III (pentru
model), tipul IV (gipsul dur pentru model) si tipul V (extradur pentru model). Dintre acestea cele mai
folosite sunt tipul IV si tipul V pentru capacitatea lor de a reproduce foarte bine campul protetic.
(pag.528)
2.De ce se folosesc modele din rasina?
Modelele din rasina se folosesc pentru a inlocui abraziunea si rezistenta scazuta a modelelor
din gips dar si pentru ca reproducerea detaliilor este mult mai buna, dovedindu-se ca protezele fabricate
pe aceste modele au o inchidere mult mai buna decat cele facute pe modele de gips. (pag.529)

Capitolul 18
1.Care este dimensiunea ideala a die-spacerului?
Dimensiunea ideala s-a stabilit a fi 20-40m pentru fiecare perete, ceea ce face ca diametrul
intern al coaroanei sa fie cu 40-80 m mai mare decat diametrul dintelui preparat. (pag.557)
2.Care sunte erorile in realizarea punctelor de contact la machetare si ce produc acestea?
1.Punctele de contact prea largi: curatarea interproximala mai dificila boala parodontala
2.Contacte proximale prea mici: instabile si cauzeaza deraierea
Acestea pot fi cauza a retentiei alimentare, care este foarte incorfortabila si dureroasa pentru
pacient. (pag.567)
Capitolul 19
1.De ce ai alege o coroana integral metalica la mandibula, si care este exceptia?
La mandibula se prefera o coroana integral metalica pentru ca majoritatea pacientilor nu arata
fata vestibulara a dintilor posteriori. Exceptia se aplica in cazul primilor premolari cand fata vestibulara
trebuie sa fie neaparat estetica. (pag.591)
2.Care sunt avantajele titaniului si a aliajelor din titan?
Acestea au biocompatibilitate excelenta si rezistenta la coroziune, aceste doua caracteristici
rezultand din stratul subtire si aderent de oxid de titan. (pag.609)
Capitolul 20
1.Care sunt conditiile mecanice pentru o punte de succes?
-rigiditatea (ca sa reziste deformarilor)
-conectori corect realizati (pentru a preveni fractura protezei)
-structura metalica (pentru a preveni fractura ceramicii) (fig.20.2 pag.617)
2.Care sunt avantajele si dezavantajele puntii modelate igienic?
Avantajul este ca aceasta punte permite o igienizare usoara sub corpul de punte cu accesorii
speciale, iar dezavantajul este ca mancarea retentionaza sub corpul de punte ducand ticuri de indepartarea
mancarii cu limba. (pag.625)
Capitolul 21
1.Cum indeplinim functia estetica la un pacient edentat frontal ?
Traiectul protezei partial mobilizabile trebuie sa fie paralel cu suprafetele proximale ale
dintilor ce delimiteaza edentatia. Aceasta va determina o estetica superioara pentru ca va minimaliza
spatiul dintre dintii naturali si dintii artificiali. (pag.652)
2.Ce este un conector secundar?
Conectorul secundar al puntii partiale mobilizabile face legatura dintre conectorul principal
sau baza protezei si celelalte unitati ale protezei (croset turnat, pinten, elemente suplimentare de
mentinere, sprijin si stabilitate). (pag.655)
Capitolul 22
1.Care sunt functiile canalului principal de turnare?
1.sa permita eliminarea cerii din conformator
2.sa permita curgerea metalului in conformator cu cat mai putine turbulente
3.metalul din interiorul sau trebuie sa ramana in stare lichida mai mult timp decat metalul din

coroana pentru a putea juca rolul de rezervor de metal pentru a compensa eventualele micsorari in cursul
solidificarii. (pag.682)
2.Unde trebuie sa pozitionam canalul de turnare?
Canalul de turnare trebuie sa fie atasat de partea necritica a coroanei, departe de marginile
machetei si de suprafata ocluzala. Normal este utilizat cuspidul nefunctional cel mai mare, pentru a
permite curgerea metalului pe toti peretii tiparului. (pag.682)
Capitolul 23
1.Ce reprezinta linia surasului?
Linia surasului se refera la curbura relativa a marginilor incizale ale incisivilor maxilari si
curbura buzei inferioare. Cele mai atractive zambete sunt cele in care aceste curburi sunt foarte similare,
adica curbura marginilor incizale ale incisivilor maxilari urmeaza curbura buzei inferioare. Cand vine
vorba de principiile estetice ale unei lucrari protetice trebuie sa se tina cont de acest lucru. (pag.727)
2.Alegerea angulatiei incisivilor din punct de vedere estetic?
Angularea meziala sau distala a incisivilor maxilari poate avea efecte dramatice asupra
esteticii.
In general, o angulatie usoara spre mezial este acceptata, dar angulatia spre distal ar trebuie
evitata. Respectand acest principiu putem obtine o restaurare protetica cu o estetica deosebita. (pag.730)
Capitolul 25
1.Pe ce dinti sunt indicate coroanele integral ceramice si de ce?
Coroanele integral ceramice au o performanta excelenta pe dintii anteriori, in schimb pe dintii
laterali si ca proteze fixe dentare nu sunt recomandate. Chiar daca exista materiale noi precum ceramica
pe alumina si ceramica pe zirconiu care promit o rezisteta crescuta, nu au proba timpului. (pag.795)

2.Care este marele dezavantaj al ceramicii?

In ciuda esteticii excelente si a biocompabilitatii, ceramica si toate materialele ceramice sunt
fragile. Acestea sunt susceptibile fracturilor in timpul cimentarii acestora dar si in timpul functionalitatii
lor. (pag.775)
Capitolul 26
1.Ce implica ingrijirea postoperativa pentru o coroana din rasina?
Toate coroanele din rasina trebuiesc examinate la un interval regulat de timp. Datorita
decimentari totale sau partiale se poate pierde coroana. Vizualizarea coroanei trebuie facuta impreuna cu
aplicarea unei presiuni usoare cu sonda pentru a verifica decimentarea. Datorita faptului ca decimentarea
se asociaza in cele mai multe cazuri cu muscatul alimentelor dure, pacientii sunt atentionati in aceasta
privinta. De regula daca se observa decimentarea precoce, aceasta se poate trata cu succes. (pag.824)
2.Cum trebuie preparat dintele pentru o coroana din rasina?
Dintele trebuie preparat pe lingual si in zona proximala linguala pentru a crea o suprafata de
care sa adere proteza, trebuie sa aibe un singur traiect de insertie; sa asigure pinteni ocluzal,incisal sau la
nivelul cingulumului si santuri proximale. (pag. 824)
Capitolul 27
1.Dupa ce caracteristici se clasifica materialele compozite ramforsate?
-tipul fibrelor

-orientarea fibrelor
-daca impregnarea rasinilor cu fibre este realizata de catre dentist/tehnician sau de producator
(pag.832)
2.Care sunt contraindicatiile pentru proteze pe baza de compozite ramforsate?
-incapacitatea de a asigura controlul fluidelor
-pacienti cu parafunctii
-pacienti care sunt alcoolici
-antagonist cu portelan neglazurat
-durata lunga de viata (pag.834)
Capitolul 28
1.Ce tip de conectori sunt recomandati la mandibula si de ce ?
La mandibula se recomanda utilizarea conectorilor non-rigizi atunci cand facem o proteza
dentara fixa complexa care sa includa un segment anterior si unul posterior, deorece in timpul deschiderii
si inchiderii gurii mandibula flexeaza medio-lateral. (pag.845)
2.Cum trebuie sa fie realizati conectorii?
Conectorii trebuie sa fie suficient de largi ca sa previna fracturarea si deformarea in timpul
utilizarii si totusi nu prea largi pentru a nu interfera cu controlul placii dentare si sa contribuie la aparitia
bolii parodontale. Acestia trebuie facuti pentru a permite igiena orala la nivel cervical. (pag.845)
Capitolul 29
1.Cum se indeparteaza un defect de turnare sferic?
Cand se descopera un defect de turnare de tip sferic acesta se va indeparta dintr-o singura
manevra, impreuna cu o cantitate mai mare de aliaj. (pag.872)
2.Obiectivele finisarii margini unei coroane?
Finisarea marginii unei coroane este esentiala pentru longevitatea coroanei. Trebuie foarte bine
lustruita suprafata metalica, fara margini sau trepte in zona de tranzitie fata de tesutul dentar. (pag. 878)
Capitolul 30
1.Ce trebuie facut pentru a limita dizolvarea cimentului?
Pentru a limita dizolvarea cimentului trebuie ca stratul de ciment la nivelul marginii sa fie cat
mai mic. Urmand manoperele cu atentie, se poate obtine un spatiu marginal sub 30m. (pag.890)
2.Care este secventa logica in timpul procedurii de evaluare a unei coroane?
Secventa logica de evaluare este:
1.contacte proximale
2.integritate marginala
3.stabilitate
4.ocluzie
5.suprafata exterioara si glazurarea (pag. 888)
Capitolul 31
1.Care este instrumentarul folosit pentru cimentarea definitiva?
-oglinda, sonda
-ata dentara, rulouri
-rulouri
-perie, pasta cu fluor

-ciment (pudra si lichid)

-discuri de finisat
-anestezic local (daca e necesar)
-aspirator de saliva
-placuta de sticla
-spatula de ciment
-comprese
-folie adeziva (pag.918)
2.Cand se indeparteaza cimentul in exces?
Cimentul se indeparteaza cu sonda dupa ce a facut priza. Indepartarea cimentului prea devreme
poate sa expuna cimentul, care inca nu a facut priza, de la nivelul marginii cervicale crescandu-i astfel
solubilitatea. Cimenturile cum sunt cele PCZ sau rasinile tind sa traga dupa dupa ele materialul daca
excesul este indepartat prea devreme, afectand astfel integritatea stratului de ciment. Pentru a indeparta
cimentul interdentar se foloseste ata dentara. (pag.919)
Capitolul 32
1.Enumerati cauzele de producere a cariilor la nivel radicular?
-placa dentara bogata in Streptococ mutans
-xerostomia (medicamente sau radiatii)
-statusul economic
-dieta pacientului
-igiena orala precara
-criterii etnice (pag.932)
2.Ce indica pierderea retentiei unei coroane?
-prepararea inadecvata a dintelui
-tehnica de cimentare gresita
-aparitia unei carii
In acest caz trebuie refacuta preparatia dintelui si realizata o noua coroana. (pag.936)
Capitolul 2
1)tehnica de inregistrare al relatiei centrice (pagina 57)
Pot fi folosite diferite tehnici de inregistrare al rc. Alegerea suportului de inregistrare este, intr-o anumita
masura, o funcie prin care modelele sunt articulate. De exemplu, un model de mare precizie este facut din
material de amprentare elastomerice ce pot fi articulate cu material de mare precizie, de ex: polivinil
xiloxan. Cu toat astea, modelele pot fi turnate si din hidrocoloid ireversibil, fiind bine coordinate cu
material cum ar fi ceara, cu conditia ca inregistrarea sa fie consolidate in mod corespuzator. Studiile au
aratat ca exista variabilitate intre materialele de inregistrare si tehnici, unele care sunt necesare in
majoriattea procedurilor.
2)punctual de referinta anterioara (pagina 51)
Utilizarea unui punct de referinta anterioara permite cliniacianului sa dublice poziitia inregistratain
articulator la viitoarele functii. Salveaza timp, pt ca primele setari ale articulatorului pot fi folosite din
nou. Un punct de referinta anterior, ca unghiul interior al ochiului, un pistrui, se allege. Dupa ce a fost
marcat, este folosit, impreuna cu 2 puncte ale axei balama, pentru a define pozitia modelului maxilar in
spatiu. Procedura are urmatoarele avantaje:
- Dupa ce controlul posterior a fost ajustat initial, modelul ulterior este montat pe articulator fara a
repeat determinarile arcului facial si necesitatea de a reseta controlul posterior al articulatorului.
- Pt ca arcul maxilar este pozitionat in relatie cu axele, valorile medii pentru controlul posterior al

arcului poate fi folosit fara reajustarea instrumentului la baza inregistrarii excentrice.

Cand articulatorul a fost ajustat, valorile rezulatte numeric pt setari pot fi comparate cu o medie a
valorilor pentru a furniza informatii despre variatiile individuale ale pacientului si probabilitatea
de a intalni dificultati in timpul procedurilor de restaurare.

Capitolul 3
1 Restaurare functiei (pagina 83)
Desi obiectivul de masurare poate fi dificil, nivelul functiei este evaluat in timpul examinarii,
tratamentul poate fi propus sa corecteze insuficienta functiei(ex: masticatie sau vorbire)
2

Decizia de a extrage dintii(pagina 88)

Decizia de a extrage dintii este parte a planului de tratament si se face dupa evaluarea avantajelor
si dezavantajelor associate cu retentia dintilor. Cateodata este posibil sa retinem un dinte cu un
apparent prognostic probabil fara speranta prin utilizarea tehnicilor complexes i inalt specializate.
In alte cazuri, indepartarea dintilor este alegerea tratamentului. O decizie despre inlocuirea
dintilor lipsa este cea mai buna, cand extractia este recomandata, in comparative cu luni sau ani
dupa extractive.
Capitolul 5
1 controlul placii bacteriene (pagina 151) periaj dentar
Indepartarea placii bacteriene este evaluata cu periaj dentar si alte metode de curatare. Pot fi
folosite multe metode de periaj, in functie de marimea periutei, forma, aranjamentul perilor,
lungime si daca sunt actionate manual sau electric. Exista multe tipuri de periaje si tehnicile
alternative sunt mentionate in cartile standard parodontale. Periile moi sunt foarte eficiente pentru
curatarea santului gingival, bucal, lingual, suprafetele interproximale, fara a provoca daune
gingivale si abraziunea dintelui, ceea ce poate rezulta printr-o tehnica violenta de periaj.
2

Clasificare furcatiilor (pagina 158)

Se clasifica in clasa 1,2,3.
clasificarea e arbitrara.
Pozitia normal a crestei alveolare este de aproximativ 1.5mm apical de joctiunea smaltcement,
la un tesut tanar sau adult sanatos.
Clasa1- pierdere(vertical) din parodontiu de mai putin de 3mm.nu se evidentiaza radiologic.
Clasa2- pierdere din parodontiu mai mult de 3mm, dar fara implicarea latimii orizontale a
furcatiei. O parte a parodontiului si a osului ramane intacta, dar pierderea osoasa se
evidentiaza pe radiografie. Furca e penetrabila mai mult de 1mm orizontal, dar nu se extinde
mult.
Clasa3- o leziune orizontala, care e acoperita de gingie dar permite pasajul instrumentului
dinspre bucal, lingual sau suprafata palatina.
Clasa4- gradul de pierdere osoasa e evident pe radiografie. Se pierde tesut pe orizontala,
leziunea nu e acoperita de gingie.

Capitolul 6
Endodontie- tratament (pagina 186)
Ca o regula generala, conventional mai buna decat chirurgical, endodontia trebuie evaluate daca se
poate- nu doar pentru ca trauma aditionala e rezultata din abord chirurgical, dar de asemenea
datorita rezectiei apicale ce afecteaza ratia raportului coroana/radacina si suportul pentru proteza.
Cand se foloseste pivot, amintim ca trebuie sa ramana 3-5mm apical.

Pentru endodontie elective, e de dorit: cand exista problem pentru obtinerea unei linii compatibile
cu egalitatea intre mai multe bonturi, atunci cand e imposibil de a obtine retentive corespunzator
intre un dinte grav deteriorate, precum si in cazul I care prognosticul endodontic al anatatii dintelui
este compromis si additional preparatia pune in pericol longevitatea.
2

Tratamentul orthodontic (pagina 192)

Miscarile dintilor minore, actionate orthodontic, pot influenta prognosticul tratamentului de
restaurare. Malpozitia dintilor poate influenta aliniamentul axial, poate crea spatii favorabile
pontice si imbunatateste forma ambrazurii in protezarea fixa. Pot directiona fortele ocluzale in
lungul axelor dintilor si de mai mule ori duce la conservarea substantial a structurii dintilor.
Capitolul 7
1 Tesuturi moi (pagina 210)
Distrugerea tesuturilor limbii si a obrajilor poate fi prevenita prin retractia usoara cu
aspiratorul, oglinda, flansa ejectoare de saliva. Atentia este necesara pentru a proteja limba,
cand luram pe suprafetele linguale a molarilor mandibulari.
2 Restaurare metalo-ceramica: reductive incizala (pagina 244)
Marginea incizal a unei restaurari metalo-ceramice nu are nici un suport de metal i se poate
face cu o transluciditate similara cu cea a structurii dintelui natural. Se recomand o reducere
incizal de 2 mm pentru estetica buna. Reducerea excesiv incizal trebuie evitata, deoarece
reduce rezistenta si retentia formei preparatului.
Capitolul 13
1 Evaluarea clinica (pagina 383)
Evaluarea locului de implantare planificat incepe cu un examen clinic aprofundat. Acest
examen stabilete dac exist os suficient i identific structuri anatomice care ar putea
interfera cu plasarea ideala a implantului. Inspecie vizual i palparea permite detectarea
esut moale n exces, creste osoase, i formaiuni osoase ascutite care stau la baza i ar
limita insertia implantului.
2 Principii de locatie al implantului: Maxilarul anterior (pagina 387)
Maxilarul anterior trebuie sa fie evaluat pt proximitatea cavitatii nazale. Un minim de os de
1 mm trebuie sa ramana intre apex si implant si vestibulul nazal. Datorita rezorbtiei
maxilarului anterior, gaura incisiva este localizata in apropierea crestei reziduale, mai ales
la pacientii al caror maxilar edentat a permis functia impotriva dentitiei mandibulare
anterioare.
Capitolul 14
1 Linguri de amprenta generalitati (pagina 445)
Alegerea materialului de amprentare influenteaza alegerea lingurii. Hidrocoloizii
reversibili necesita linguri special cu racire cu apa, pe cand hidrocoloizii ireversibili si
elastomerii pentru proceduri nu foarte complicate necesita linguri prefabricate. Pentru
a reduce asocierea distorsiunii invariabile cu utilizarea unor astefel de linguri, trebuie
sa aiba rigiditate, designul ar trebui sa asigure un control al grosimii materialului de
amprentare. Retentia este asigurata de perforatii, adezivi. Lingurile individuale sunt
fabricate pentru fiecare pacient in parte, in legatura cu diagnosticul, oferid un numar de
avantaje pe langa lingurile prefabricate.
Adezivul trebuie aplicat sufficient in avans pentru a permite uscarea, desi ele raman
lipicioase la atingere. Pentru evaporarea solventului volatile timpul difera, este
preferabilsa se aplice adeziv in strat subtire. Adezivii spray au aratat rezultate mai
slabe in retentia polivinilsiloxan (material de amprentare) in autopolimerizare si

fotopolimerizare comparative cu adezivii aplicati prin pensulare.

2

Instrumentar pentru lingura individuala (pagina 447)

Placa de baza, staniol, bisturiu, foarfece si instrument de cceruire
Capitolul 15
1 cerinte mecanice: indepartare pentru reutilizare (pagina 469)
Restaurarile provizorii trebuie de mai multe ori utilizate si astfel nu ar trebui sa fie
deteriorate atunci cand sunt scoase de pe dinti. In cele mai multe cazuri daca cimentul a
fost slab, restaurarea intermediara a fost bine fabricata , nu se rupe la indepartare.
2 Coroane prefabricate: nichel-crom(pagina 475)
Sunt utilizate pentru copii cu leziuni extinseale dintilor temporari. In aceasta
aplicatie ele nu sunt captusite cu rasina, sunt bordurate, adaptate cu clestele de
conturare si cimentat cu un ciment de inalta rezistenta. Ele pot fi aplicate pe dentitia
secundara, dar sunt mai potrivite pentru dintii primary, unde longevitatea e mai
putin critica. Aliajul este foarte tare si poate fi folosit si pentru coroane
intermediare pe timp mai lung.
Capitolul 16
1 Care sunt responsabilitatile stomatologului? (pagina 510)
Are responsabilitatea de a respecta planul de tratament. Delegand multe procedure
personalului auxiliary este posibil ca informatiile necesare sa creasca caliattea
serviciilor oferite. De asemena pot exista erori ca reducerea insuficienta a dintilor,
incertitudinea prepararii amrginilor, inregistrarea si articularea improprie interocluzal,
ambiguitatea in comunicare este de dorit, mai ales pentru restaurarile estetice, cu
clinicianul (el poate impiedica realizarea acestei dprinte)
2

Mentionati 3 responsabilitati ale stomatologului (pagina 509)

Stomatologul trebuie sa comunice tehnicianului cu acuratete impresiunile,
modelele, inregistrarile ocluzale si/sau odelel montate. Materialele trebuie
identificate.
Medicul trebuie sa aiba acordul verbal si scris de lucru cu cabinetul de tehnica
dentara, in legatura cu o viitoare coroana, mai ales daca se fac viitoare
schimbari la cerera scrisa a medicului catre technician.
Medical trebuie sa curate sI sa dezinfecteze toate elementele ce pot transmite
infectii trimitandu-le in laboratorul de tehnica dentara. Toate protezele si alte
materiale care sunt trimise catre technician, trebuie sa fie pregatite pentru
transport, utilizand un caontainer sau impachetare adecvata pentru a preveni
stricaciunile si a mentine acuratetea.
Capitolul 17
1)instrumentar pentru realizare modelului (pagina 535)
Perie mica din par de camila, ciment de ti 4 sau 5, apa, surfactant, dibluri,
aparate de retentive, ajutor de orientare, vacuum mixer si castron, spatula de
amestec, masuta vibratorie, creion, fierastrau, petrolatum
2)mentionati 3 cristerii de selectie a materialelor de model (pagina 530)
Materialul trebuie sa permita o acuratete dimensionala a ,pdelului si trebuie sa
fie puternic si rezistent la abraziune.
Trebuie sa fie usor de sectionat si usor de curatat cu echipamentul de rutina.
Trebuie sa fie compatibil cu agentul de separare care va fi utilizat astefel incat

modelele de ceara sa nu se lipeasca.

Capitolul 18
1 Corectia defectelor (pagina 556)
Chiar si o mica taietura a modelului, din dinte preparat, rezulta inabilitatea
de a indeparta modelul de ceara. Pot exista adancituri mici n matri
(rezultate din indepartarea cariilor sau pierderea unui restaurare anterior),
care sunt degajate in relatie cu calea de plasare ale noilor restaurari. In mod
normal, aceste zone sun blocate intraoral cu ciment ionomer sau restaurate
cu amalgam sau alte material. Cimentul foz este un material potrivit.
2 Spuneti 2 factori a agentului de cimentare (pagina 557)
Se foloseste un strat interior de ceara moale in modelul de ceara.
Se utilizeaza distantiere.
Capitolul 19
1 Instrumentar (pagina 595)
Sursa de flacara, ceara inlay, creion, lichid de separare, ceara praf,
instrumente de ceruit, panza din naylon si matase, bisturiu, fierastrau de
ceara, cerii de ceruit
2

Densitatea(pagina 605)
Densiattea este ratia masei la volum; gravitatea specifica este ratia
densiatatii substantei la densitatea apei. Densiateta e importanta
pentrutipurile de metale nobile si aliaje . Aliajele cu continut mare de
aur, au densiattea mai mare decat cele cu contiut slabd e aur. Asta pt ca
aurul are densiatte mai inalta decat paladiu, nichel, cobalt. Aceste
diferente de densitate au doua consecinte: pentru formle de restaurare cu
aceeasi masura ca si configurarea, necesita mai putin metal pentru o
densiatate mai mica a aliajului. Diferena dintre costul de metal pentru o
restaurare poate fi substanial atunci cnd ambele costuri unitare de
metal i diferena de densitate sunt considerate.

Capitolul 20
1)incidenta defectelor de creasta reziduala la maxilarul anterior(pagina
619)
Clasa0 fara defecte
Clasa1- pierdere orizontala
Clasa 2- pierdere vertical
Clasa3- pierdere orizontala si vertical
2)clasificarea corpului de punte(pagina 625)
Designul corpuluid e punte este clasificat in 2grupuri generale: cele care au contact cu muscoasa orala si
cele care nu au contact. Sunt clasificari si in aceste grupuri, bazate pe forma gingiei la locul corpului de
punte. Coprul de punte se allege din punct de vedere esthetic si igiena orala. In regiunea anterioara,
unde estetica este foarte importanta, coprul de punte trebuie sa fie bine adaptat la tesut, pt a parea ca are
emergent din gingie. In regiunea posterioara(regiunea premolara, molara) coturul poate fi modificat in
interesul designului care e mai putin esthetic, dar asigura o buna igiena
Capitolul 21
1 Baza protezelor (pagina 654)
Suprafeele de baz protezei sunt configurate pentru a evita interferentele cu opritorul de rezemare

n timpul de plasare i eliminarea. Prin urmare, proteza fix determin configuraia de baz a
protezei, mai degrab dect invers.
Rolul geodezului (pagina 650)
Pentru a evalua aliniamentul relative in axul lung al dintilor ce au rol de support partial al protezei
dentare ce poate fi indepartata.
Ajuta la determinarea caii optime de plasare si indepartare.
Ajuta la evaluarea tesuturilor degajate si influenta lor pe designul unei coroane ce poate fi
indepartata.

Capitolul 22

factori de luat in considerare: destinate utilizarii (pagina 689)

Aliajele pentru turnare au fost clasificate n mod tradiional pe baza de destinaia acestora, dup cum
urmeaz: tipul 1-inlay simplu
Tipul2-inlay complex
Tipul 3-coroane si proteze dentare fixe
Tipul 4- proteze dentare partial detasabile si pindleges
Portelan: aliaj metalo-ceramic

discrepante marginale (pagina 703)

inexactitatea de potrivire in periferie poate fi cauzata si de distorsiuni in timpul scoaterii matritei
de pe model. Acestea pot rezulta si din cresterea expansiunii dupa extinderea neuniforma a
matritei.
Capitolul 23
1 adapatrea culorii(pagina 716)
viziunea culorii scade rapid cand o persoana se uta la un obiect. Culoarea initiala apare
pentru a deveni mai mult sau mai putin saturate pana cand devine gri.
2 Estetica (pagina 726)
Estetica este studio de frumusete. Cunoasterea estetica ajuta stomatologul sa realizeze un
aspect placut. O restaurare protetica de success prevede pacientului o functie excelenta pe
timp lung. Prou=duce si un zambet excellent; estetica este motivul principal al pacientului
pentru care slicita ajutorul medical. De fapt, problema corectarii esteticii au un effect pozitiv
asupra stimei de sine.
Capitolul 25
1 abrazivitate (pagina 796)
O preocupare cu restaurari ceramic este potentialul pentru abraziune adversa a smaltului, in
special la pacientii cu parafunctii. Oricad e posibil, ar trebui folosit un material cu o
abraziune slaba.
2 Restaurari integral ceramic-fondatia (pagina 797)
Materialele ceramic au fost folosite ca restaurari de fundatie pentru dinti tratati
endodontic pentru a depasi problemele estetice associate cu metal la sistemele de baza.
Acum se allege zirconiul, pentru rezistenta sa excelenta, materialul miezului poate fi si
rasina mixta sau ceramica presata.
Capitolul 26
1 Avantaje la protezele fixe cu rasina-bonding(pagina 812)

Preparatia supragingivala, nu necesita anestezie, indepartarea minima de tesut dentar,

potential minim pentru trauma pulpara
2)dezavantaje (pagina 812)
Reduce lingevitatea restaurarii, estetica e compromisa la dintii posteriori
Capitolul 27
1 Indicatii (pagina 834)
Preparative conservative, utilizarea unei tehnici adezive, libertatea metalului
2 Contraindicatii :
Necesita span lung, pacientii care consuma alcool, pacient cu parafunctii
ocluzale, inabilitatea de a mentine un control al lichidelor.
Capitolul 28

Contribuinta designului conectorilor la aparitia bolii parodontale (pagina 845)

Conectorii prea lati incizo-cervical interfera in controlul eficient al placii
dentare si determina aparitia bolii parodontale, in timp

Cine determina cresterea fluxului de sudare a conectorilor si cine il scade?(pagina

850)

Aditia de argint creste fluxul, iar prezenta de cupru il scade.

Capitolul 29
1 Obiectiv in suprafetele interne(zona2) (pagina 871)
Nici un contact ar trebui s existe ntre matri i suprafa interna (intaglio) din turnare. Un spaiu
uniform de 25 la 35 mm, este necesar ca agentul de cimentare s se rspndeasc uniform. Orice
contact trebuie s fie identificat i eliberat de mcinarea atent selectiv a suprafeei interioare.
2 Obiectiv in peretii axiali (pagina 877)
Cand finisarea peretelui axial e finalizata, peretii trebuie sa fie conturati si foarte lustruiti, sa permita
pacientului un control optim al placii bacteriene.
Capitolul 30
1 secventa de evaluare (pagina 888)
Urmatoarele sunt secvente logice in timpul procedurilor de evaluare unele greseli sa fi evitate.
Secventele recomandate secventele recomandate sunt: contactele proximale, integritatea marginilor,
ocluzia, stabilitatea.
2 Numiti 3 instrumente utilizate in metodele de restaurare metalice(pagina 889)
Antiflux, aparat de sudat aur, pasta flux.
1
2

Capitolul 31
Cimenturi folosite pentru cimentare intermediara (pagina911)
Glass ionomer, policarboxilat de zinc, fosfat oxid de zinc, oxid de zinc eugenol, ciment ionomer de
sticla modifcat cu rasina.
Cimentul zinc policarboxilat (pagina 914)
Acest agent e recomadat pe preparatii retentive pentru ca da iritatie minima la nivel pulpar. (mai ales
la copii cu camera pulpara mare)
Capitolul 32
1 Neglijarea (pagina 943)
O proteza fixa extensive neglijata este foarte greu de tratat. Expertiza considerabila este necesara

pentru performante bune ale procedurii. Tratamentul specializat este aproape mereu necesar si
include mobilitatea dintilor afectati, incluzand suportul pentru aparate detasabile in zonele
edentate si creaza distributie favorabila.
2 De cate ori trebuie sa vina la cabinet un pacient cu coroane de restaurare? ([pagina 929)
La 6 luni.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Ce se urmareste in principal in cadrul examinarii ocluzale?

Se urmaresc:contactul initial,aliniamentul dintilor,contactele premature si mobilitatea mandibulei.
Care este rolul examinarii radiografice?
Radiografia ofera informatii esentiale pentru a ajuta examinarea clinica.
Cum se realizeaza aderenta hidrocoloizilor ireversibili in portamprenta?
Aderenta hidrocoloizilor ireversibili in portamprenta se realizeaza cu ajutorul adezivilor sau prin
realizarea de retentii.
Care este motivul pentru care articulatoarele semiadaptabile sunt mai des folosite in practica?
Folosirea articulatoarelor semiadaptabile nu necesita foarte mult timp de lucru si experienta.
Care este cel mai estetic material folosit pentru restaurari?
Coroanele,inlayurile realizate in intregime din ceramic.
Care este rolul unei proteze fixe unidentare?
Rolul protezei fixe unidentare este acela de a reface functinalitatea si estetica dintelui lipsa.
Ce contine placa bacteriana?
Placa bacteriana este reprezentata de o matrice celulara alcatuita din bacterii si produsul lor de
fermentatie precum si substante din saliva.
Care sunt bolile cauzate de placa bacteriana?
Bolile cauzate de placa bacteriana sunt caria dentara si boala parodontala.
Care sunt dezavantajele cimentului ionomer de sticla?
Dezavantazele cimentului ionomer de sticla sunt:rezistenta redusa,effect irritant asupra tesuturilor
moi,grad mare de coroziune.
Care sunt avantajele compozitului?
Avantajele compozitului sunt:adeziune chimica,material usor de folosit,priza rapida.
Care este cea mai frecventa iatrogenie in timpul slefuirilor?
Cea mai frecventa iatrogenie in timpul slefuirilor este reprezentata de afectarea dintilor vecini in
timpul manoperelor.
Care este principiul de baza al interventiilor restauratorii?
Principiul de baza al interventiilor restauratorii este conservarea unei cantitatti cat mai mare de
substanta dura dentara.
In ce situatii este contraindicate implantul?
Implantul este contraindicate in:boli acute,boli in stadiu final,sarcina,boli metabolice,asteptari
absurde ale pacientului,lipsa experientei operatorului.
Care sunt locurile de elctie pentru un viitor implant?
Viitorul implant trebuie nu trebuie situate in apropierea structurilor anatomice importante(canalul
mandibular,sinusul maxilar) si necesita o structura osoasa densa.
Prin ce mijloace se realizeaza evictiunea gingivala?
Evictiunea gingivala se realizeaza prin mijloace chirurgicale,chimice si mecanice.
Care sunt materialele elastice de amprenta?
Materiale elastice de amprenta sunt: hidrocoloizi reversibili,siliconii de condensare,
polieteri,siliconii de aditie.
Care sunt caracteristicile unei proteze fixe provizori care faciliteaza indepartarea placii bacteriene?
Caracteristicile protezei fixe provizorii:Inchiderea marginala buna,suprafata neteda.
Care sunt caracteristicile materialelor utilizate pentru obtinerea restaurarilor provizorii.
Caracteristicile materialelor utilizate pentru obtinerea lucrarilor provizorii:usor de

utilizat,biocompatibilitate,stabilitate dimensionala rezistenta crescuta.

19 Care sunt cele mai frecvente greseli facute de medic in relatia cabinet-laborator?
Cele mai frecvente greseli facute de medical stomatolog in relatia medic-laborator sunt:adaptarea
marginala proasta,ocluzia inregistrata incorrect,supraconturarea axiala.
20 Cun trebuie sa fie marginile preparatiei?
Marginile preparatiei trebuie sa fie vizbile si accesibile tehnicianului in timpul efectuarii
manoperelor.
21 Care sunt cele mai folosite material pentru fabricarea modelelor?
Cele mai des folosite material pentru fabricarea modelelor sunt gipsurile si rasinile
22 Ce este modelul functional?
Modelul functional este copia pozitiva,foarte precisa a campului protetic. Se realizeaza cu ajutorul
amprentei functionale.
23 Care este rolul izolatorului in tehnica machetarii?
Rolul izolatorului este acela de a crea un spatiu de 20-40 um intre macheta si bont si de a favoriza
dezinsertia machetei.
24 Cum se adauga ceara pentru obtinerea macheteri prin tehnica picurarii ?
Ceara se adauga cu ajutorul picuratorului,incalzit in prealabil.
25 Care sunt proprietatile mecanice ale metalelor folosite pentru realizarea componentei metalice a
unei coronae metalo ceramic?
Proprietatile mecanice:modul de elasticitate,duritate crescuta,punct de topire inalt,rezistenta
crescuta la torsiune,conductibilitate termica.
26 Care sunt metalele nobile folosite in aliajele utilizate in stomatologie?
Metalele nobile sunt:aur,platina si palladium.
27 Care este principala functie a puntilor dentare?
Principala funtie a puntilor denatare este aceea de a prevenii migrarea si translatia dintilor la
nivelul spatiilor edentate.
28 Care sunt avantajele puntilor dentare fara contact mucosal?
Aceste punti nu au contact cu creasta edentata,permit o buna igienizare,nu realizeaza presiuni
asupra mucoasei.
29 Care sunt principalele caracteristici ale protezelor dentare partial mobilizabile?
Protezele partial mobilizabile refac partial morfologia de arcada,sunt indicate in edentatii
uniterminale,biterminale,latero-terminale,fronto-terminale,mixte.
30 Cate tipuri de proteze partiale sunt cunoscute si care sunt?
Proteze partiale sunt: protezele partial acrilice si protezele scheletate.
31 Care sunt materialele optime din care se realizeaza inlay-ul metalic?
Aliajele optime din care se realizeaza inlay-ul metalic sunt pe baza de aur cu continut crescut de
platina si aur.
32 Care sunt etapele topirii aliajului?
Etapele topirii aliajului sunt: alegerea aliajului,alegerea sursei de topire,alegerea aparatului de
turnat,determinarea intervalului de topire.
33 Cum se alege culoarea dintilor din ceramica?
Culoare dintilor alege cu ajutorul cheii de culori Vita Luminum Vacuum,Ivoclar Chromascop, Vita
Pan 3D Master.
34 Care sunt instrumentele electronice folosite pentru analiza culorii?
Instrumente folosite pentru analiza culorii: Spectofotometrul,spectrodinamometru si colorimetrul.
35 Ce tipuri de restaurari protetice ceramice unidentare cunoasteti?
Tipuri de resturari ceramic: Inlay-uri,onlay-uri,fatete ceramice , coroane de acoperire ceramice.
36 Care sunt principalele caracteristici ale restaurarilor total ceramice ?
Caracteristicile principale ale restaurarilor ceramice sunt: rezistenta crescuta, estetica excelenta,
rezistenta la abraziune.

37 Care sunt avantajele puntilor fixate cu rasini?

Avantaje:nu necesita anestezie,preparative supragingivala,se amprenteaza usor,pret redus,posibila
recimentarea
38 Cand sunt indicate puntile fixate cu rasini?
Indicatii:Inlocuirea dintilor frontali la copii si adolescent,inlocuirea unui singur dinte
posterior,lungimea optima a coroanei.
39 Care sunt principalele tipuri de conectori?
Principalel tipuri de conectori:rigid si nonrigid.
40 Ce caracteristici ale conectorului influentaeaza calitataea viitoarei proteze?
Caracteristicile conectorului:marimea,forma si pozitia.
41 Cum se realizeaza finisarea fetelor axiale ale coroanei metalice?
Defectele de suprafata sunt indepartate prin slefuire cu ajutorul gumelor,discurilor abrasive,periuta
si pasta abraziva.
42 Cum se verifica contactele ocluzale?
Contactele ocluzale se verifica cu ajutorul hartiei de articulatie,sprayul de articulatie si cerii de
ocluzie.
43 Care sunt criteriile de care se tine cont in evaluarea lucrarii?
Criterii:Contactele proximale,inchiderea marginala,stabilitatea,ocluzia.
44 Cum se verifica corectitudinea contactului proximal?
Corectitudinea contactului proximal se verifica cu ajutorul atei dentare(daca ata nu trece-contact
strans,daca ata trece usor-contact larg).
45 Care sunt principalele clase de cimenturi?
Principalele clase de cimenturi:provizorii,definitive.
46 Care este cimentul care are si effect anticariogenic?
Datorita faptului ca elibereaza fluor se considera ca cimentul ionomer de sticla are si rol
anticariogenic.
47 Care sunt situatiile in care apar afectiuni parodontale dupa terminarea tratamentului?
Afectiunile parodontale apar frecvent in cazul folosirii pragurilor subgingivale sau supraconturarii
lucrarii.
48 Referitor la pulpa dentara,care este avantajul coroanelor partiale?
Vitalitatea pulpei poate fi monitorizata cu ajutorul impulsurilor electrice.
49 Care sunt indicatiile puntilor ramforsate(non-metalice)?
Indicatii:estetica buna,reducere minima a tesutului dentar,se folosesc tehnici adezive.
50 Care sunt contraindicatiile puntilor ramforsate(non-metalice)?
Contraindicatii:pacienti ce consuma alcool,pacienti cu obiceiuri proaste,bruxism.
Opincaru Ioana Iosefina
Grupa 16, seria a II-a, an IV

Capitolul 3
1

Definiti legea lui Ante (pag. 104)

Suma ariilor pericementale ale dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare sau egala cu aria pericementala a
dintilor inlocuiti

Consecintele neinlocuirii unui dinte absent (pag. 88)

Forte excesive asupra dintilor restanti, bascularea dintilor adiacenti cu pierderea contactelor
proximale, extruzia/egresiunea dintilor antagonisti.
Capitolul 5
1

Componentele gingiei (pag. 145)

-gingia libera: pana la insertia epiteliala;

- gingia fixa: de la jonctiunea epiteliala pana la jonctiunea mucogingivala;
- papila interdentara: proiectii gingivale triunghiulare ce umplu spatiul dintre dinti adiacenti.
2. Cauzele bolii periodontale/ gingivale (pag. 147)
Placa microbiana, tartru dentar, pelicula dobandita, materia alba, resturi alimentare.
Capitolul 6
1

Avantaje si dezavantaje ale cimenturilor ionomere de sticla (pag. 180)

Avantaje: priza rapida, adeziune chimica, elibereaza fluor;

Dezavantaje: rezistenta scazuta, sensibilitate la umezeala.
2

Obiectivele slefuirii selective (pag. 197)

Redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor;

Eliminarea contactelor premature;
Imbunatatirea anatomiei ocluzale uzate;
Corectarea incongruentelor dentare.
Capitolul 7
1

Avantaje prag supragingival (pag. 217)

Acces facil;
Igienizare usoara;
Usurinta in amprentare;
Inchiderea marginala este mai usor analizata.
2

Indicatii prag Chamfer (pag. 220)

Coroane metalice;
Fata linguala a coroanelor metalo-ceramice.
Capitolul 13
1

Contraindicatiile implantarii (pag. 383)

Boli acute;
Boli in stadii terminale;
Sarcina;
Boli metabolice necontrolate;
Lipsa de experienta a operatorului;
Imposibilitatea restaurarii cu o proteza.
2

Ocluzia in cazul supraprotezarii pe implanturi (pag. 421)

Forte directe in axul lung al implantului;

Minimalizarea fortelor laterale pe implant;
Plasarea fortelor laterale cat mai anterior posibil; cand acest lucru nu e posibil, se vor distribui fortele
pe cat mai multi dinti posibil.
Capitolul 14
1

Substante folosite pentru evictiunea gingivala chimica (pag. 435)

Clorura de aluminiu, sulfat feric, clonidina, epinefrina.

2

Avantaje si dezavantaje ale hidrocoloizilor reversibili (pag. 442)

Avantaje: hidrofili, timp de lucru suficient, costuri reduse, nu necesita portamprenta;

Dezavantaje: rezistenta scazuta la rupere, stabilitate scazuta, necesita echipament special.
Capitolul 15
1

Cerinte biologice ale restaurarilor provizorii (pag. 467)

- protectie pulpara;
- mentinerea sanatatii periodontale;
- mentine pozitia dintilor;
- protejeaza impotriva fracturarii.
2. Materialele din care se realizeaza coroanele prefabricate(ESF) (pag. 470)
Policarbonat, acetat de celuloza, aluminiu, aliaje nichel-crom.
Capitolul 16
1

Responsabilitatile medicului dentist (pag. 510)

Controlul infectiilor, slefuirea corecta si suficienta sa suprafetelor dentare, plasarea corecta a limitei
cervicale si alegerea unui tip de prag corespunzator, amprentarea si montarea in articulator, eliberarea
prescriptiilor(autorizatiilor de lucru) catre tehnician.
2

Ce trebuie sa transmita medicul dentist catre tehnician (pag. 509)

Intructiuni scrise legate de preparatia ce va fi realizata, materialele folosite, culoarea aleasa

Capitolul 17
1

Ce trebuie sa reproduca un model de diagnostic (pag. 526)

-suprafetele dentare slefuite si integre;

-dintii adiacenti preparatiei;
-suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior;
-tesuturile moi inconjuratoare.
2. Avantaje/dezavantaje sistem Pindex(pag. 537)
Avantaje: bonturi mobilizabile, turnare usoara a modelului;
Dezavantaje: necesita echipament special.
Capitolul 18
1

Definiti curba lui Spee (pag. 586)

Linie antero-posterioara ce uneste varful cuspidului caninului mandibular cu varfurile cuspizilor

linguali ai premolarilor si molarilor pana la portiunea cea mai anterioara a condililor mandibulari.
2

Cosiderente biologice in plasarea anterioara a conectorilor (pag. 585)

Dimensiuni cat mai reduse;

La distanta cat mai mare fata de tesutul gingival.
Capitolul 19
1

La ce distanta fata de jonctiunea metalo-ceramica a restaurarilor mixte se pot plasa stpurile

centrice (pag. 591)

1,5 milimetri
2. Avantajele utilizarii aliajelor de titan (pag. 609)
Biocompatibilitate, rezistenta la coroziune, costuri mai reduse.
Capitolul 20
1

Considerente biologice in fabricarea corpurilor de punte(pag. 617)

Supafete usor igienizabile;

Acces facil la dintii stalpi;
Sa nu se exercite presiune asupra crestei edentate.
2

Clasificarea defectelor de creasta edentata (pag. 618)

Clasa I: pierdere de tesut in zona vestibulo-linguala cu inaltime normala a crestei;

Clasa II: reducerea inaltimii crestei cu mentinerea latimii;
Clasa III: reducere atat in latime cat si in inaltime.
Capitolul 21
1

Elementele protezelor partiale mobilizabile (pag. 654)

Conector principal, conectori secundari, sei dentare, pinteni ocluzali, brate retentive, brate reciproce.
2

Sprijinul pintenului ocluzal (pag. 654)

Pintenii ar trebui plasati in smaltul sanatos sau in coroane metalice. Daca sunt plasati in materiale cu
duritate scazuta precum amalgamul, rasini compozite sau ceramica, se pot aparea fracturi sau
deformari.
Capitolul 22
1. Functiile canalului de turnare (pag 682)
Sa permita eliminarea cerii din conformator;
Sa permita curgerea aliajului in conformator cu turbulente minime;
Metalul sa ramana in stare lichida mai mult timp decat metalul din coroana pentru a putea juca rolul
de rezervor de metal pentru a compensa eventualele micsorari in cursul solidificarii.
2.Avantajele folosirii maselor de ambalat cu fosfat (pag. 691)
Au stabilitate buna la temperaturi inalte, expansiunea lor termica poate fi usor si precis controlata.
Capitolul 23
1. Definiti termenul de coridor bucal (pag. 727)
Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraz si dinti ce apare in timpul zambetului si depinde de
latimea dintilor si a gurii.
2. Definiti linia surasului (pag. 727)
Linia surasului se refera la curbura relativa a marginilor incizale ale incisivilor maxilari si curbura
buzei inferioare.
Capitolul 25
1. Dezavantajul ceramicii (pag 775)
In ciuda esteticii excelente si a biocompabilitatii, ceramica si toate materialele ceramice sunt fragile.
Acestea sunt susceptibile fracturilor in timpul cimentarii acestora dar si in timpul functionalitatii lor.

2. Definiti stresul de coroziune (pag. 776)

Acest fenomen se refera la reactia chimica ce are loc intre apa si ceramica la nivelul unei micro
crapaturi pe care in timp o va mari.
Capitolul 26
1

Dezavantajele protezelor adezive din rasini (pag. 812)

Longevitate redusa, necesita reducere de substnta dura dentara, estetica este compromisa la dintii
posteriori, necesita o aliniere buna a dintilor stalpi.
2

Contraindicatiile protezelor adezive din rasini (pag. 812)

Parafunctii masticatorii, dinti stalpi restaurati sau compromisi, alergie la nichel, edentatii extinse.

Capitolul 27
1.Clasificarea materialelor compozite ramforsate (pag. 832)
In functie de: -tipul fibrelor;
-orientarea fibrelor;
-daca impregnarea rasinilor cu fibre este realizata de catre dentist/tehnician sau de producator .
2.Care sunt cele mai utilizate fibre si cum sunt dispuse acestea? (pag. 832)
Cele mai utilizate fibre sunt cele de sticla, de polietilena si carbon. Aceste fibre sunt dispuse:
-unidirectional (in care toate fibrele sunt paralele);
-tesute;
-impletite.
Capitolul 28
1.Ce tip de conectori sunt recomandati la mandibula si de ce (pag.845)
La mandibula se recomanda utilizarea conectorilor non-rigizi atunci cand facem o proteza dentara fixa
complexa care sa includa un segment anterior si unul posterior, deorece in timpul deschiderii si
inchiderii gurii mandibula flexeaza medio-lateral.
2.Cum trebuie sa fie realizati conectorii (pag.845)
Conectorii trebuie sa fie suficient de mari pentru a previne fracturarea si deformarea in timpul
utilizarii si totusi nu prea largi pentru a nu impiedica controlul placii dentare, contribuind la aparitia
bolii parodontale

Capitolul 29
1.Cum se indeparteaza un defect de turnare sferic (pag.872)
Cand se descopera un defect de turnare de tip sferic acesta se va indeparta dintr-o singura manevra,
impreuna cu o cantitate mai mare de aliaj.
2.Cu ce se indeparteaza excesul de material la nivelul locului de unire a canalului de turnare cu
coroana (pag.873)
Cel mai bine se indeparteaza cu un disc, urmand sa se faca finisajul cu pietre si discuri abrazive. Nu se
indeparteaza cu clestele pentru ca duce la distensia coroanei.
Capitolul 30
1.Ce se evalueaza la o coroana metalica (pag. 887)
-contactul proximal;
-integritatea marginala;
-stabilitatea;
-intradosul coroanei;
-conturul extern;
-ocluzia;
-finisarea suprafetei .
2.Care este secventa logica in timpul procedurii de evaluare a unei coroane (pag. 888)
Secventa logica de evaluare este:
1.contacte proximale
2.integritate marginala
3.stabilitate
4.ocluzie
5.suprafata exterioara si glazurarea
Capitolul 31
1. Instrumentarul necesar pentru cimentarea definitiva (pag.918)
-oglinda, sonda;
-ata dentara, rulouri;
-rulouri;

-perie, pasta cu fluor;

-ciment (pulbere si lichid);
-discuri de finisat;
-anestezic local (daca e necesar);
-aspirator de saliva;
-placuta de sticla;
-spatula de ciment;
-comprese;
-folie adeziva.
2.Cand se indeparteaza cimentul in exces (pag.919)
Cimentul se indeparteaza cu sonda dupa ce a facut priza. Indepartarea cimentului prea devreme poate
sa expuna cimentul, care inca nu a facut priza, de la nivelul marginii cervicale crescandu-i astfel
solubilitatea. Cimenturile cum sunt cele PCZ sau rasinile tind sa traga dupa dupa ele materialul daca
excesul este indepartat prea devreme, afectand astfel integritatea stratului de ciment. Pentru a
indeparta cimentul interdentar se foloseste ata dentara.
Capitolul 32
1.Enumerati cauzele de producere a cariilor la nivel radicular (pag.932)
-placa dentara bogata in Streptococ mutans;
-xerostomia (medicamente sau radiatii);
-statusul economic;
-dieta pacientului;
-igiena orala precara;
-criterii etnice ;
2. Care sunt cauzele fracturarii partii fizionomice a unei coroane metalo-ceramice (pag.941)
-greseli in realizarea structurii metalice;
-proceduri de laborator improprii;
-functii ocluzale excesive;
-traume.
PANA IULIA AMALIA Gr.25

Cap 1 Istoric si examinarea clinica a pacientului.

1: Enumerati 4 muschi care trebuie examinati in timpul examinarii extraorale.
Maseter, Temporal, Trapez, SCM, Planseul bucal. Pg.11
2: Ce anume ne furnizeaza istoricul pacientului si examinarea clinica?
Furnizeaza date sufieciente pentru ca practicianul sa alcatuiasca un plan de tratament de success. Pg.32
Cap 2 Model diagnostic si manopere asociate
1: Cum trebuie sa fie portamprenta in vederea amprentarii cu alginate?
Sa aiba retentii si perforatii, sa fie suficient de larga, in limitele confortului pacientului. Pg. 43
2: Pentru ce este folosit deprogramatorul anterior?
Jig Lucia este folosit pt a facilita inregistrarea relatiei centrice. Pg.57 Pentru a minimiza memoria
muschilor
Pg. 74
Cap 3 Planul de tratament
1: Cum inlocuim un singur dinte care lipseste? Dar daca acesta este un canin?
Un dinte lipsa se poate inlocui printr-o punte de 3 elemente, cu un stalp mezial si unul distal.
Daca trebuie inlocuit un canin, vom avea un stalp distal si doi stalpi mezial (incisivii lateral si central).
Pg. 89-90
2: Cand se inlocuieste un dinte extras? De ce?
Un dinte extras se inlocuieste imediat, nu la cateva luni sau ani, deoarece:
-se vor exercita forte suplimentare pe dintii vecini restanti, ducand la afectarea acestora.
-supraocluzia dintelui/dintilor antagonisti si inclinarea (bascularea) dintilor vecini.Pg. 88
Cap 4 Principii de ocluzie
1: Enumerati 4 parafunctii
-bruxism
-inclestarea
-roaderea unghiilor
-mestecatul creionului.
Pg.122
2: Enumerati cele 5 criterii ale ocluziei protejate mutual.
-Contacte uniforme pe toti dintii arcadei cu procesul condilian mandibular in pozitia cea mai superioara
-Contacte stabile pe dintii posteriori
-Relatia centrica sa coincida cu intercuspidarea maxima
-Sa nu existe contacte posterioare in lateralitate si protruzie
-Contactele anterioare ale dintilor sa fie in armonie cu miscarile articulare functionale. Pg. 125
Cap 5
1: Care sunt caracteristicile unei creste edentate ideale?
- absena resorbiei procesului alveolar
- suprafa neted, regulat
- mucoas aderent la periost (fix)
- absena inseriilor de bride i/sau frenuri
-la nivelul versantului vestibular
- grosimea vestibular a mucoasei sufficient
de mare pentru a mima existent (Note de curs)
2: Care sunt pasii initiali in tratamentul periodontal?
- Controlul placii bacteriene prin Periajul dentar corect; prin Folosirea atei dentare
- Detartraj si Lustruire
- Corectarea defectelor restaurarilor
- Planare radiculara
- Extractii dinti

Stabilizarea dintilor mobili

Deplasari minore a unor dinti.

Pag 150

Cap 6 Pregatirea cavitatii orale

1: Care sunt etapele generale de tratament inaintea realizarii unei punti dentare?
1-Tratament de urgenta al simptomelor
2-Indepartarea factorilor etiologici
3-Repararea distructiilor
4-Mentinerea sanatatii dentare.
2: Cu ce verificam contactele ocluzale?
Cu banda de hartie Mylar tinuta in pensa. Pg. 198
Cap 7
1:Care este unghiul de convergenta intre peretii preparatiei indicat pentru o retentie satisfacatoare?
6 grade
2: Pentru o coroana total ceramic, care este grosimea minima de material si care este scopul acesteia?
1-1,2 mm pentru estetica optima.
Cap 8 Coroana de acoperire totala
1:Care sunt principalele avanaje ale coroanei de acoperire totala?
-retentie mai buna
-rezistenta mai mare
-rezistenta la deformare
-permite modificarea ocluziei
Pg.258
2:Care sunt dimensiunile preparatiei pentru o coroana de acoperire totala?
-0,5 mm la margine
-1mm pe cuspizi inactivi
-1,5 mm pe cuspizi functionali
Pg.261
Cap 9 Coroana metalo-ceramica
1:Care sunt avantajele coroanei metalo-ceramice?
-combina rezistenta metalului cu estetica ceramicii
-aspect natural
-retentie buna
-permite corectarea axei de insertie Pg.273
2:Cu ce instrument realizam reducerea orala la incisive pentru o coroana metalo-ceramica?
Cu o freza diamantata tip minge de fotbal american. Pg.276, 285
Cap 10 Coroana partiala, Inlay, Onlay
1:Dezavantajele coroanei partiale
-retentie si rezistenta mai reduse
-preparare mai dificila
-o parte din metal vizibil. Pg.287
2:Enumerati pasii preparatii unei cavitati clasa a 2-a pentru Inlay
-analiza ocluzala
-conturarea formei
-indepartarea cariei
-cavitatea vertical si bizotarea. Pg.310
Cap 11 Ceramica integral
1:Care sunt etapele prepararii unui dinte pt o croana total ceramic?
-reducere ocluzala/incizala
-reducere vestibulara
-reducere orala

-pragul chamfer. Pg.326

2:Care este pragul folosit la prepararea pentru o fateta ceramica?
Chanfer lung. Pg 331
Cap 12 Restaurarea dintilor tratati endodontic
1:Care sunt criteriile pe care un dinte trebuie sa le indeplineasca inainte de a fi tratat endodontic?
-inchidere apicala buna
-fara sensibilitatii la presiune
-fara exudat
-fara fistula
-fara sensibilitate apicala
-fara inflamatie active. Pg.337
2:Cat de adanca va fi prepararea unui canal pentru RCR?
-adancime egala cu inaltimea coroanei
-2/3 din lungimea radacinii
-5mm apical, minim 3mm. Pg.348
Cap 13 Protezarea fixa pe implante
1:Din ce material/e se fabrica implantele de forma radacinii si de ce?
Titan sau aliaje de titan cu/fara invelis de hidroxiapatita; aceste material sunt percepute a avea cea mai
mare biocompatibilitate. Pg.380-381
2:Intentionam sa restauram o edentatie cu dinti limitanti prezenti. Care va fi lungimea minima a osului
alveolar necesar pentru a insera 2 implante cu diametru de 4 mm?
4mmx2 (diametru implante)+1mmx2(distanta la dinti vecini)+3mm(distanta intre implante)=8+2+3=
13mm
Pg.385,387
Cap 14 Tesuturile si Amprenta
1:Enumerati 6 agenti hemostatici (denumiri comerciale)
Astringedent, Gingi-Aid, Styptin, Hemodent, Hemogin-L, Orostat 8%, Viscostat, Clorura de aliminiu
25%, Stasis. Pg.436
2:Ce facem cu amprenta dupa ce o indepartam din cavitatea bucala a pacientului?
Amprenta trebuie dezinfectata in conformitate cu tipul materialului folosit. Pg.460
Cap 15 Restaurarea fixa provizorie
1:Care sunt cerintele mecanice pentru o punte provizorie?
-rezistenta la stresul functional
-rezistenta la fortele de dislocare
-mentinera distantei intre dintii stalpi
2:Care sunt factorii care contribuie la moartea pulpei?
-Inainte de tratament protetic: caria, manevrele dentare, bruxismul, interventia periodontala
-In timpul terapiei protetice fixe: preparatiile traumatice, expunere microbiana, expunere chimica si
termica necorespunzatoare. Pg.467
Cap 16
1:Care sunt atributiile medicului in comunicarea cu laboratorul?
1-Ofera indicatii si inscrusctiuni laboratorului in scris. O copie ramane la doctor.
2-Trebuie sa ofere amprentele, mulajul, inregistrarile ocluzale si numele materialelor
3-Trebuie sa identifice marginea preparatiei
4-Sa ii spuna materialul din care se vrea a fi facut,culoarea si forma viitoarei proteze
5-Sa trimita aprobarea verbala sau scrisa.
6-Sa dezinfecteze tot ce trimite in laborator
7-Sa inapoieze toate amprentele, modelele si lucrarile care trebuie modificate
Pg.509

2: Enumerati principalele erori ale tehnicianului

-adaptarea marginala
-adaptarea ocluzala
-supraconturarea cervicala
-forma deficitara a substructurii metalice (Note de Curs)
Cap 17
1:Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul final?
1 Sa reproduca atat suprafetele slefuite cat si cele nepreparate
2 Dintii vecini preparatiei sa fie fara pori/goluri
3 Toate suprafetele implicate in ocluzie sa permita articularea precisa a modelului antagonist
4 Toate tesuturile moi relevante trebuie reproduse pe model, inclusiv bresele edentate si crestele
implicate incluse in viitoarea proteza. Pg.526
2: Instrumentar pentru tehnica de turnare a modelelor din gips
-amprenta
-perie
-gips tip IV sau V
-apa
-surfactant
-cepuri cu pini
-dispozitive de retentie
-vacuum si bol
-spatula.
Pg.535
Cap 18
1:Ce este die spacer si care este scopul aplicarii acestuia?
Die spacer este un material aplicat pe modelul bontului preparat pentru a crea un spatiu intre dinte si
restaurare in locul caruia va intra un film subtire de ciment. Marginal se va lasa 1 mm neacoperit pentru o
mai buna adaptare marginala.
2:Cate tipuri de ceara cunoasteti?
1 Tip I: ceara mediu-dura (preponderent pentru tehnica directa in cabinet)
2 Tip II: ceara fina (uz in laborator) Pg.560
Cap 19
1:Ce aliaje nobile cunoasteti?
Inalt nobile: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
Nobile: Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
2: La cati mm trebuie sa se realizeze jonctiunea metalo-ceramica de stopul ocluzal?
Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa fie la 1.5 mm distanta de stopurile ocluzale, pentru a preveni
spargerea ceramicii. Pg.591
Cap 20
1:Care sunt considerentele estetice de urmarit la design-ul unei lucrari protetice?
-Contactul cu gingia
-Inaltimea coroanelor (distanta incizo-gingivala)
-Grosimea mezio-distala. Pg.635-636
2: Enumerati materialele din care pot fi realizate corpurile de punte
-metalice
-metalo-ceramice

-metalo-compozita. (Note de curs)

Cap 21
1:Ce stiti despre bare, cepuri si magneti?
Cepurile si magnetii sunt uneori folosite pentru a mentine protezele totale. Acestea sunt incorporate in
restaurarea corono-radiculara sau in bontul implanter si ofera avantaj de a mari rezistenta la fortele
ocluzale. Pentru a avea sufficient spatiu necesar tuturor elementelor de agregare si celorlalte componente
este recomandat un spatiu vertical de minim de 7-9 mm.
O proteza partial mentinuta pe bare poate fi foarte stabile cand uneste 2 bonturi dentare individuale. Bara
trebuie sa se lipeasca de conector fara a afecta igiena si sa nu aiba contact cu creasta edentate. Pg.669
2: Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
Efectul de reciprocitate reprezinta mecanismul prin care presiunea exercitata de bratul activ este
contrabalansata de fortele exercitate de bratul opozant al crosetului. (Note de curs)
Cap 22
1:Enumerati cateva erori de turnare
-coroana supraconturata, rugoasa
-noduri mari
-nodizitati
-noduli pe fata ocluzala
-aripioare
-coroana incomplete
-porozitati
-discrepanta marginala
-expansiune inadecvata. Pg 702
2: Care sunt cateva cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura?
-surfactant in exces
-apa/pulbere in cantitate gresita
-temperatura de ardere prea mare.
Pg.702
Cap 23
1:Cate culori are cheia VITA clasica?
16 nuante A1-D4
Pg.718
2:Care sunt caracteristicile culorii?
Lumina, Culoarea, Forma. Pg.710
Cap 25
1:Ce este self-glazing?
Tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa arderea primara fara a aplica glazura lowexpansion.
2:Care este dezavantajul ceramicii?
Un mare dezavantaj este ca restaurarile din ceramica se abrazeaza, mai ales la pacientii cu parafunctii.
Cap 26
1:Care sunt dezavantajele protezelor fixe cimentate cu rasini?
-longevitate redusa a restaurarii
-sunt necesare modificari ale smaltului
-corectarea spatiului dificila
-este necesara alinierea bonturilor
-este compromisa estetica dintilor posteriori
2:Care sunt indicatiile protezelor fixe cimentate cu rasini?

-inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescent

-brese scurte
-bonturi nerestaurate
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-coroane mari
-controlul bun al umiditatii
Cap 27
1: Care sunt indicatiile Protezei Ramforsate cu Fibre de Composit?
1-Necesitate de fizionomie excelenta
2-Necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti
3-Utilizarea conservative a restaurarilor intracoronare a bontului
4- Posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont
5-Dorinta de a nu avea metal
6-Posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet. Pg.832
2: Cimentarea FRC
Ca si la fatete, nuanta trebuie fixate cu o pasta solubila in apace corespunde cu compozitul de lipit
selectat. Mici ajustari se pot obtine alegand o nuanta mai deschsa sau mai inchisa. Translucenta protezei
FRC lasa compozitul de lipit sa joace un rol in nuanta finala a protezei. Lipirea propriu-zisa implica
procedurile necesare oricarei manevre de lipire cu bonding: izolarea bontului, tratamentul partii interne a
FRC, conditionarea bontului. Pg.840
Cap 28
1:Cate tipuri de conectori cunoasteti?
Sunt 2 tipuri de conectori ai PDF: rigizi si non-rigizi.
2:Ce surse de caldura folosite in fabricarea conectorilor cunoasteti?
Torch- gaz cu bec Bunsen, cuptorul si laserul
Cap 29
1:Finisarea marginilor externe
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a obtine o
suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati.
Esecul duce la compromiterea controlului placii.
2:Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparatie pentru o grosime corecta a
cimentului?
-25-35 de microni.
Pg.871
Cap 30
1: Care etapele de evaluare a protezei?
1-contacte proximale
2-integritatea marginala
3-stabiliatea
4-ocluzia
5-caracterizarea si glazurarea
2: Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive?
Pg.891-892
Lucrarea de seaza pe bont astfel:
-nu trebuie sa se roteasca sau sa se parga cand sunt aplicate forte asupra ei
-orice grad de instabilitate este sesizat,altfel duce la esec. (Pg.891-892)
Cap 31
1) Enumerati cimenturile de cimentare definitva cunoscute, in ordinea rezistentei lor.

Fosfat de zinc, Policarboxilat, Ionomeri de Sticla, Rasini, Rasini Adezive. Pg.912

2) Enumerati pasii generali de cimentare a unei fatete ceramic
1.gravare cu acid fluorhidric a fatetei
2.aplicare silan pe fateta
3.gravare acida pe smaltul dintelui
4.aplicare bonding si silan pe dinte
5.fixarea fatetei cu compozit de cimentare. Pg921
Cap 32
1:Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa?
6 luni. Pg.929
2:Dati exemple de cateva probleme pt care pacientii cu PDF s-ar prezenta de urgenta la stomatolog.
Durere, pierderea unui dinte stalp, conector fracturat, fateta fracturata.

Capitolul 3 TREATMENT PLANNING

1 Ce obiective trebuie sa indeplineasca tratamentul? Pag 82
-Sa corecteze o patologie existenta: ne dam seama din examenul clinic. O simpla explicare a
importantei igienei orale si a-i arata tehnica corecta va scadea placa bacteriana siriscul de
aparitie a cariilor dar va imbunatatii si sanatatea gingiilor
- sa previna o viitoare patologie,
-sa restaureze functiile si sa imbunatateasca aspectul pacientului
2 Consecintele extractiei fara a inlocui dintele absent: pag 88
Pierderea unei ocluzii posterioare ar crea forte excesive in dintii ramasi, cu consecinte asupa lor. Decizia
de a nu inlocui dintele absent poate avea urmatoarele consecinte pot fi: supraocluzia dintelui antagonist
sau bascularea dintilor vecini cu pierderea contactului proximal. Tratamentul poate fi inlocuirea dintelui
lipsa, repozitionari ortodontice sau supraprotezarea (pentru a corecta planul de ocluzie)

Capitolul 4
1 Care sunt functiile muschilor masticatori? pag 112
-muschii temporal, maseter si pterigoidian medial fac miscari de lateralitate si ridicare a mandibulei
-muschiul pterigoidian lateral realizeaza inchiderea si deschiderea, lateralitate, protruzie
2 Enumerati 4 parafunctii. Pag 122
-bruxism
-inclestarea
-roaderea unghiilor
-mestecatul creionului

Capitolul 5 PERIODONTAL CONSIDERATIONS

1 Care sunt pacii initiali in tratamentul periodontal? Pag 150
- Controlul placii bacteriene prin Periajul dentar corect; prin Folosirea atei dentare
- Detartraj si Lustruire
- Corectarea defectelor restaurarilor
- Planare radiculara
- Extractii dinti
- Stabilizarea dintilor mobili
- Deplasari minore a unor dinti
2

Pag 153 cand se foloseste gingivectomia?

Gingivectomia este n esen in rezectia de gingie keratinizat , si poate fi aplicat in tratamentul pungilor
supraosoase sau la gingia fibroasa sau extins. . Cu toate acestea, nu este adecvat tratamentul defectelor
intraosoase

Capitolul 6 MOUTH PREPARATION

1 pag 176 Procedurile tesuturilor tari:
- extractia- cea mai frecvent; ar trebui efectuata din timp pentru a da posibilitatea vindecarii maxime
si remodelarea osoasa.
- Reducerea tuberozitatii se foloseste atunci cand nu exista spatiu pentru o proteza.
- Torii mandibulari si maxilari- imbunatateste accesul pt igiena orala dar ofera si spatiu pt o
protezare
- Dintii supranumerari inclusi sau neerupti
2

Pag 187 grefa ginvivala autogenna: de unde se ia?

E utilizzata pt a creste latimea gingiei . se preia din palatul dur, orice suprafa de esuturi cheratinizate , cum ar fi o
creasta edentat sau spatiul retromolar.
*Se face o incizie pana la jonctiunea mucogingivala. Se poate ca incizia sa treaca apical de jonctiune, grefa putand
fi groasa sua subtire. Orice tesut gras sau gandular este indepartat, astfel incat grosimea sa fie de 1 mm. Se tine in
solutie salina pana cand e aplicata ambele locuri vor fi acoperite cu un pansament chirurgical. Vindecare
completa aprox 6 sapt

Capitolul 7 - PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION

1. Avantaje prag supragingival pag 217
-usor de preparat, fara a traumatiza tesutul moale
-marginea poate sa fie pe smalt dur
-igienizare mai usoara
-Amprentele se fac mai usor
-restaurarea poate fi usor evaluata
1 Cum prevenim traumatizarea tesuturilor moi? Pag 210
Obrajii, limba pot fi atent intepartate cu aspiratorul de saliva sau cu oglinda. Cand se lucreaza la molarii
mandibulari,pe suprafata lor lingulala, trebuie avut mare grija la limba.
2
-

Pag 210 care sunt crieteriile estetice pentru o restaurare optima?

Sa transpara putin metal
Ceramica sa aiba o grosime mare

Suprafetele ocluzare sa fie din ceramica

Margini subgingivale

Capitolul 13 IMPLANTSUPPORTED FIXED PROSTHESES

1 Tipuri de implante pag 379
Sunt 3 tipuri majore de implante: subperiostal, transosteal, endoosteal
2 . din ce material sunt facute implantele? 380
-Titan,
-Aliaje titan cu sau fara hidroxiapatita (cea mai mare biocompatibilitate)

3 Indications for Implant Placement in

the Partially Edentulous Patient

381

1. Incapacitatea de a purta o Protez partiala sau protez total

2. Nevoia de -span lung fix proteze dentare cu prognoz discutabil
3. Numrul de nefavorabile i locaie de potenial bonturi dentare naturale
4. Pierderea singur dinte care ar necesita pregtirea de din i minim restaurate pentru protez fix

4 , Contraindications to Implant contraindicatiile implantului 383

Placement (National Institutes of
Health Consensus Conference)
1.boal acut
2. boal Terminala
3. Sarcina
4. boli metabolice necontrolate
5. tumoricid iradiere a site-ului implant
6. ateptari nerealistice din partea pacientului
7. motivaie necorespunztoare pacient
8. Lipsa de experien a operatorului
9. Incapacitatea de a restabili cu o protez

Capitolul 14 TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING

1 ce determina o restaurare defecta? pag 432
acumulare de placa si inflamarea gingiei. Trebuie adaptata corect coroana si lustruite toate fetele
restauratiei. Gingia trebuie sa fie sanatoasa inainte de a lua o amprenta

2 Avantaje hidrocoloid reversibil

pag 442
-este hidrofil
-timp de lucru crescut
-pret scazut
-nu necesita portamprenta individuala

Capitolul 15- INTERIM FIXED RESTORATIONS

1 467 Factorii care contribuie la moartea pupei.
-Caria, manevrele dentare, bruxismul, interventia periodontala,
-In timpul terapiei protetice: preparatiile traumatice, expunere microbiana, expunere chimica si termica
necorespunzatoare
2 Din ce se pot realiza coroanele preformate? Si care au aspectul cel mai natural
Rasini: -acetat de celuloza si policarbonat
Metale: Al, Ni-Cr
Aspectul cel mai natural: policarbonatul

Capitolul 16 COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY

1 Enumerati principalele erori ale tehnicianului (curs)
-adaptarea marginala
-adaptarea ocluzala
-supraconturarea cervicala
-forma deficitara a substructurii metalice
3 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul final? Pag.526
-Sa reproduca atat suprafetele slefuite cat si cele nepreparate
-Dintii vecini preparatiei sa fie fara pori/goluri
-Toate suprafetele implicate in ocluzie sa permita articularea precisa a modelului antagonist
-Toate tesuturile moi relevante trebuie reproduse pe model, inclusiv bresele edentate si crestele
implicate incluse in viitoarea proteza.
Capitolul 17 DEFINITIVE CASTS AND DIES mulaje si matrite
1 Modelele trebuie sa aiba anumite criterii: 526
- trebuie sa reproduca si suprafetele preparate si cele nepreparate
- dintii nepregatiti trebuie sa nu aiba goluri
- toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior i suprafeele ocluzale ale tuturor dinilor
nepregtii trebuie s permit articulare precis a modelului opuse
-tesutul moale, inclusiv edentatia ar trebui reproduse
2
-

Materiale pentru model? 528

-Ghips
-Rasini
-materiale electrodepuse(model galvanic) Electroplated Dies galvanissn
-materiale flexibile Flexible Die Materials

Capitolul 18 - WAX PATTERNS

1

563 De ce Instrumentele Electricwaxing sunt preferate de ctre unii tehnicieni?

Deoarece acestea permit controlarea precisa a temperaturii cerii, care este important pentru
manipulare corect . Un alt avantaj este acela c depunerile de carbon pot fi men inute la un nivel minim , care
rezultate uor la supranclzire a unui instrument de ceara ntr-o flacr Bunsen .

pag 564; Ce pasi sunt recomandati pentru machetarea dintilor posteriori?

1. suprafa intern .
2. indepartarea cerii de pe model i evaluare .
3. suprafete proximal.
4. suprafee axiale .
5. suprafeele ocluzale .
6. finisarea marginilor

Capitolul 19 - FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC

RESTORATIONS
1 pag 591; la cati mm trebuie sa se realizeze jonctiunea metalo-ceramica de stopul ocluzal?
Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa fie la 1.5 mm distanta de stopurile ocluzale, pentru a
preveni spargerea ceramicii.
2 pag 606; Care sunt aliajele metalice nobile inalte?
aur - platin - paladiu ( Au- Pt - Pd ) , aur- paladiu-argint ( Au- Pd - Ag ) , i aur - paladiu
( Au - Pd ) , n ordinea istoric de dezvoltare a acestora .

Capitolul 20 - PONTIC DESIGN

1. Enumerati clasificarea corpurilor de punte dupa forma
(curs)
-masiv(metallic, ceramic, acrylic, rasini composite armate)
-castea cu fateta
-semi castea cu fateta
-cupa cu material fizionomic
-semi-cupa cu material fizionomic
-bara cu bonturi si coroane fizionomice
-metalo-ceramic
2.pag 617; cum trebuie sa fie raportul corp punte- creasta alveolara din punct de vedere biologic?
-igiena sa se realizeze corect si usor
-acces la marginea dintilor
-nicio presiune pe creasta

Capitolul 21 - RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES

1 pag 650; de ce este important folosorea dental surveyor ?
1. Pentru a ajuta la evaluarea alinierii relative in functie de axul lung al dintilor care sus in o RDP par ial .
2. Pentru a determina calea optim de plasare i ndeprtarea .
3. Pentru a ajuta la evaluarea degajri de esuturi i influen a lor pe RDP par ial .

Ce tipuri de sisteme prefabricate de mentinere, stabilitate si sprijin se pot atasa la protezele fixe in
cadrul tratamentului protetic combinat( fix-mobilizabil)
-cu actiune directa:crosete turnate, sisteme special(capse, culise)
-cu actiune indirecta: opritori de basculare

Capitolul 22 - INVESTING AND CASTING

1 care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura? pag 702
-surfactant in exces
-apa/pulbere in cantitate gresita
-temperatura de ardere prea mare
2 Pag 691; proprietati ideale ale materialelor pentru aliaje
1. extindere controlabil pentru a compensa, cu precizie, contrac ia aliajului turnat n timpul rcirii .
2. Capacitatea de a produce piese turnate netede cu exactitate in reproducerea suprafa ei i fr noduli .
3. Stabilitate chimic la temperaturi ridicate de turnare .
4. rezisten adecvat pentru a rezista forelor de turnare .
5. porozitate suficient pentru a permite scpri de gaz .
6. recuperare uoar a piesei turnate .

Capitolul 23 - DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS

1 Pag 710; care sunt caracteristicile culorii?
luminia, culoarea, forma
2 . pag 718; Cate culori are cheia VITA clasica?
16 nuante A1-D4

Capitolul 25 - ALL-CERAMIC RESTORATIONS

1 cerec 790 tehica pe scurt
-pregatirea dintilor ca la ceramica integral
- Ungei preparatului cu pulbere opac .
-scanati preparatului cu scanerul optic ,
- Identificarea i marcarea marginilor i a contururile pe ecranul computerului .
- Introducei umbra adecvat de bloc ceramic n.ma ina de frezat . Timpul de fabricatie pentru o coroana
este de aproximativ 20 de minute
-ncercai s restaurarea napoi n cavitatea orala.

2. Enumerati 3 tehnologii ce pot fi utilizate in realizarea unor proteze partiale fixe integral ceramice. pag
778
-CAD/CAM
-Empress 2
-InCeram Zirconia
Capitolul 26 - RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES
AVANTAJE
pag 812
ndeprtarea minima de tesut dentar.
Potenial minim de traumatism pulpar
Anestezia nu este necesar , de obicei,
preparatie supragingivala
amprenta usoara
Restaurare interimara de obicei nu este necesar
Timp de realizare putin
Cheltuieli reduse pacient
rebonding posibil
DEZAVANTAJE
Reducerea longevitate restaurare
Sunt necesare modificri ale smaltului
Spactiere este dificil
Este nevoie de bun aliniere a dinilor de sprijin
Estetica este compromis pe dinii posteriori
INDICAII
nlocuirea dinilor anteriori lips la copiii i adolesceni
interval scurt
bonturi Nerefacute
Protezare unic posterioare
Lungime Semnificativ coroana clinic
Controlul excelent al umiditatii
CONTRAINDICAII
Obiceiurile Parafunctionale
edentatii lungi deschise
Bonturi restaurate sau deteriorate
smalt compromis

Semnificativ lime pontic discrepan /Significant pontic width discrepancy

Suprapunere vertical adanca
Alergie la nichel

Capitolul 27 FIBERREINFORCED COMPOSITE FIXED PROSTHESES

1. Care sunt indicatiile Protezei Ramforsate cu Fibre de Composit?
1-Necesitate de fizionomie excelenta
2-Necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti
3-Utilizarea conservative a restaurarilor intracoronare a bontului

Pag 832

4- Posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont

5-Dorinta de a nu avea metal
6-Posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet.
2 Cimentarea FRC Pag 840
Ca si la fatete, nuanta trebuie fixate cu o pasta solubila in apace corespunde cu compozitul de lipit
selectat. Mici ajustari se pot obtine alegand o nuanta mai deschsa sau mai inchisa. Translucenta protezei
FRC lasa compozitul de lipit sa joace un rol in nuanta finala a protezei. Lipirea propriu-zisa implica
procedurile necesare oricarei manevre de lipire cu bonding: izolarea bontului, tratamentul partii interne a
FRC, conditionarea bontului.

Capitolul 28 CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES

1 Cate tipuri de conectori cunoasteti?
Sunt 2 tipuri de conectori ai PDF: rigizi si non-rigizi.
2 . 855 Ce surse de caldura folosite in fabricarea conectorilor cunoasteti?
Torch Soldering
Oven Soldering - cuptor
Laser Welding - laser

Capitolul 29 FINISHING THE CAST ESTORATION

1 Finisarea marginilor externe
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a obtine o
suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati.
Esecul duce la compromiterea controlului placii.
2. Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a
cimentului?
pag 871
-25-35 de microni

Capitolul 30 - EVALUATION,CHARACTERIZATION,AND GLAZING

1 888 in ce ordine se face evaluarea?

Evaluarea se face in ordinea aceasta:

1. contacte proximal.
2. integritate marginal .
3. Stabilitate .
4. ocluzie .
5. Caracterizarea i glazulare
Contactele proximale sunt evaluate n primul rnd pentru c existenta unui contact excesiv mpiedic restaurarea sa
se aseze , ceea ce duce la o discrepan marginal .

2 Finisarea marginilor supragingivale pag 891

Marginile subgingival nu sunt accesibile pentru finisarea directa n gur. Acestea trebuie s fie terminata
pe model. O radiografie se poate recomanda

Capitolulm 31 LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES

1
-

Cimenturile dentare: 910

Fosfat de zn
Policarboxilat
Cis

2. Avantaje FOZ (curs)

-rezistenta la compresiune buna
-film de ciment subtire
-timp de lucru sufficient
-traditie
Capitolul 32 POSTOPERATIVE CARE
1 Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa?
La 6 luni
2Care sunt cazurile de urgenta?

Pag 935

-Durere
- Pierdere bont
- Conector fracturat
- Fracturata fatete
Cap.1 Istoric si examinarea clinica a pacientului

Pag 929

1.Care sunt cele 4 categorii ale fisei de trataent?(pg 4)

Rasp: confort(durere, sensibilitate, inghitire)
Functionalitate(durere la masticatie sau vorbire)
Social (halena, gust neplacut)
Estetica(dinti sau restaurari fracturate, coloratii)
2.Care sunt gradele de afectare ale dintilor stalpi?(pg 22)
Rasp: dd. stalpi ideali sau minim afectati = nu este necesar nici un trat preprotetic;
dd. stalpi afectati moderat = str. dentare insuficiente pt. mentinerea-sprijinul unor restaurari in 1-2
sextante
=> necesita trat. preprotetic limitat (ex. parodontal/ endodontic/ortodontic) in 1-2 sextante;
dd. stalpi substantial afectati = str. dentare insuficiente pentru mentinerea-sprijinul unor restaurari in 3
sextante
=> necesita trat. preprotetic limitat (ex. parodontal, endodontic, ortodontic) in 3 sextante;
dd. stalpi sever afectati = str. dentare insuficiente pentru mentinerea-sprijinul unor restaurari in 4 - 6
sextante
=> necesita trat. preprotetic limitata (ex. parodontal, endodontic, ortodontic) in 4 6 sextante;
! dd. cu prognostic rezervat;
Cap.2 Modele diagnostice si manopere aditionale
1.Care este Instrumentarul folosit in tehnica de amprentare?(pg. 43)
Portamprenta, bol de mixare, spatula,hidrocoloid ireversibil,gips clasa a IV-a sau a V-a,vacuum,
umidificator, dezinfectant.
2.Enumerati 2 caracteristici ale articulatorului neprogramabil.(pg 46)
-nu reproduce miscarile mandibulei si da interferente
-distanta dintre axa balama si dintii de restaurat este semnificativ mai mica decat la pacient.
Cap.3 Planul de tratament
1.Avem cei 4 incisivi lipsa atat la mandibula cat si la maxilar.Ce dinti stalpi folosim in fiecare dintre
cazuri?(pg.96)
-la mandibula folosim ca dinti stalpi cei 2 canini, iar la maxilar, cei doi canini si primii premolari.
2.Care sunt principalele obicetive ale tratamentului ?(pg 86)
-corectarea unei boli existente
-prevenirea unei boli viitoare
-restaurarea functiei
-restaurarea fizionomiei

Cap 5
1.Etiologia bolii paordontale(pg 147)
-placa bacteriana cauzeaza inflamatia, iar in timp se va produce boala
-alti factori: pelicula dobandita, material alba, resturi alimentare, tartru
2.Care sunt caracteristicile unei creste edentate ideale?
-absenta resorbtiei procesului alveolar

-suprafata neteda, regulate

-mucoasa aderenta la periost
-absenta insertiilor de bride sau frenuri
-la nivelul versantului vestibular
-grosimea vestibulara a mucoasei sufficient de mare pentru a mima existenta
Cap.6 Prepararea cavitatii orale
1. Care sunt criteriile de alegere a materialului de restaurare?(pg 178)
-Materialul de restaurare va fi ales in functie de: intinderea distructiei dintelui ,preferinta operatorului,
planul de tratament total.
2.Care sunt obiectivele celei de a doua faze de reabilitare ocluzala?(pg 199)
-eliminarea cntactului dintre toti dintii posteriori in timpul miscarilor de protruzie
-eliminarea oricaror interferente atat pe partea nelucratoare cat si pe cea lucratoare.
Cap. 7 Principii de perpararea a dintilor
1.De ce este de preferat plasarea marginilor supragingival decat subgingival?(pg 217)
S-a demonstrat ca plasarea marginilor restaurarilor subgingival este un factor etiologic important in
producerea bolii parodontale mai ales atunci cand depasesc insertia epiteliala.Marginea supragingivala
este mai usor de preparat si nu afecteaza tesuturile moi, poate fi plasate pe smalt in timp ce marginea
subgingivala este plasat pe dentina sau cement.
2.Enumerati 2 substante atringente si concentratiile in care se utilizeaza pentru largirea santului gingival.
(curs)
Sulfat ferric 15,5%
Clorura de aluminiu 25%

Cap 13. Proteze fixe pe implant

1.Care este distanta minima intre 2 implanturi alaturate, dar intre un implant si un dinte natural?(curs)
-distanta minima intre 2 implanturi alaturate: 3 mm
-distanta minima intre un implant si un dinte natural: 1 mm
2.Enumerati tipurile de bonturi pentru realizarea restaurarilor protetice fixe ancorate pe implanturi (pg
402)
-standard(surub)
-fix(cimentat)
-in unghi(cimentat/insurubat)
-nesegmentat
-conice
Cap.14 Amprentarea
1.Enumerati tipurile de materiale de amprentare elastice folosite in protezarea fixa(pg 440)
-hidrocoloizi reversibili
-polisulfuri
-siliconi de condensare
-polieteri
-siliconi de aditie
2.Avantaje hidrocoloid reversibil(pg 442)
-este hidrofil
-timp de lucru crescut
-pret scazut

-nu necesita portamprenta individuala

Cap.15 Proteze partiale fixe
1.Factori care contribuie la lezarea tesutului pulpar-enumerare(pg 467)
-carii, bruxism, chirurgie parodontala, terapie protetica, trauma in urma prepararii,expunere microbiana,
chimica sau termica,uscare
2.Cum poate fi prevenita dislocarea protezei partiale fixe?(469)
-preparare corecta a dintelui
-proteza partiala fixa cu o suprafata interna bine adaptata
Cap.16 Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara
1.Enumerati principalele erori ale tehnicianului(curs)
-adaptarea marginala
-adaptarea ocluzala
-supraconturarea cervicala
-forma deficitara a substructurii metalice
2.Surse majore de eroare a tratamentului(curs)
-preparatia insuficienta
-limita preparatiilor
-inregistarare ocluziei
-comunicare cromatica improprie
Cap 17
1.Enumerati tipurile de materiale pentru modele de lucru in protetica fixa(pg 528)
-ghipsuri
-rasini composite
-materiale electrodepuse(model galvanic)
-materiale flexibile
2.Instrumentar pentru tehnica de turnare a modelelor din gips(535)
-amprenta
-perie
-gips tip IV sau V
-apa
-surfactant
-cepuri cu pini
-dispozitive de retentie
-vacuum si bol
-spatula
Cap.18 Machete de ceara
1.Care sunt factorii ce reduc spatiul de cement?(pg 558)
-contractarea termica si la polimerizare a materialului de aprenta, redusa
-utilizarea unei rasini
-utilizarea unor aliaje cu un grad mare de topire
-reducerea expansiunii investitiei
2.Care este secventa recomandata pentru machetarea dintilor posteriori?(pg 564)
-suprafata interna
-indepartarea machete si evaluarea acesteia
-suprafetele proximale
-suprafetele axiale

-suprafetele ocluzale
-finisarea marginala
Cap.19
1.Din ce cauza si la ce distanta trebuie plasate stopurile ocluzale pentru restaurarea metalo-ceramica?
(pg.591)
-trebuie sa se afle la 1,5 mm de jonctiunea metalo-ceramica pentru a evita fracturarea ceramicii
2.Care sunt principalii pasi implicati in machetarea unei restaurari metalo-ceramice?(pg.610)
-machetare dupa conturul anatomic
-macheta este astfel realizata incat sa se obtina o grosime optima a ceramicii
-realizarea spatiului pentru ceramica pe fata lingual
-finalizarea marginilor
Cap 20 Corpul de punte
1.Enumerati clasificarea corpurilor de punte dupa forma(curs)
-masiv(metallic, ceramic, acrylic, rasini composite armate)
-castea cu fateta
-semi castea cu fateta
-cupa cu material fizionomic
-semi-cupa cu material fizionomic
-bara cu bonturi si coroane fizionomice
-metalo-ceramic
2.Enumerati materialele din care pot fi realizate corpurile de punte (curs)
-metalice
-metalo-ceramice
-metalo-compozita
Cap. 21 Elemente de mentinere ale protezelor partiale mobilizabile
1.De ce este necesara folosirea unui instrument pentru determinarea pozititei dintilor stalpi in timpul
planului de tratament?(pg 650)
-pentru a ajuta la stabilirea axului lung al dintilor ce sustin proteza partial mobilizabila
-pentru a determina directia optima de plasare si indepartare a protezei
-pentru a evalua tesuturile din directia caii de plasare a protezei
2.Enumerati tipuri de sisteme prefabricate de mentinere, stabilitate si sprijin care se pot atasa la protezele
fixe in cadrul tratamentului protetic combinat( fix-mobilizabil)
-cu actiune directa:crosete turnate, sisteme special(capse, culise)
-cu actiune indirecta: opritori de basculare
Cap. 22
1.care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura (pg.702)
-surfactant in exces
-apa/pulbere in cantitate gresita
-temperatura de ardere prea mare
2.Enumerati cateva erori de turnare (pg 702)
-coroana supraconturata, rugoasa, noduri mari, nodozitati, noduli pe fata ocluzala,aripioare, coroana
incompleta, porozitati, discrepanta marginala, expansiune inadecvata
Cap.23
1.Ce sunt triunghiurile negre?(curs)

-acestea sunt spatii care apar cand papilele interdentare nu completeaza spatial interdentar
2.Care sunt culorile primare/secundare in sistemul aditiv de formare a culorilor?(curs)
-primare: rosu, verde, albastru
-secundare: galben, magenta, cian

Cap.25
1.Enumerati 3 tehnologii ce pot fi utilizate in realizarea unor proteze partiale fixe integral ceramice.(pg
778)
-CAD/CAM
-Empress 2
-InCeram Zirconia
2.Ce este self-glazing?
-o tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa arderea primara fara a aplica glazuralowexpansion.

Cap.26
1.Enumerati mecanismele prin care se asigura adezivitatea intre rasinile composite pentru cimentare si
materialul protezelor partiale fixe(pg 806)
-retentie micromecanica, mecanica, macromecanica, adeziunea chimica
2.Contraindicatii proteze partiale fixe adezive in raport cu cele clasice (pg 814)
-parafunctii, edentatii intinse, smalt compromis, dinti stalpi restanti sau afectati, alergie la Ni, DVO
scazuta
Cap 27
1.Indicatiile protezei ramforsate cu fibre de compozit(pg.834)
-necesitate de fizionomie buna
-necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti
-slefuirea conservative a preparatiei
-posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont
-dorinta de a nu avea metal
-posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet
2.cimentarea FRC(pg 830)
Ca si la fatete, nuantele trebuie fixate cu o pasta solubila in apa, ce corespunde cu compozitul de lipit.Mici
ajustarialegerea unei nuante mai inchise sau deschise.Translucenta protezei FRC lasa compozitul de lipit
sa joace un rol in nuante finala a protezei.Lipirea propriu-zisa implica procedurile necesare oricarei
manevre de lipire bonding:izolarea bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului.
Cap 28
1.Avantaje lipire preceramica a componentelor unei proteze partiale fixe (curs)
-permite proba la biscuit a puntii
-poate fi facuta orice modificare ceramicii, mai ales in cazul in care dintii au un aspect nenatural din cauza
conturului proximal
2.Care sunt variantele de conectori ai unei punti dentare?
-rigizi(prin turnare, lipire, sudare) , non-rigizi

Cap 29
1.Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a
cimentului?(pg 871)
-25-35 de micron
2.Obiectivele finisarii marginilor externe
-obtinerea unei suprafete metalice lustruite, fara proeminente sau trepte la trecerea de la resturare la dinti
nepreparati.esecul duce la compromiterea controlului placii.
Cap 30
1.Care este secventa evaluarii restaurarilor?(pg 888)
-Contacte proximale
-Integritate marginala
-stabilitate
-ocluzie
-caracterizare si aplicare glanz
2.Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive?(pg 892)
-lucrarea nu trebuie sa se roteasca sau sa se sparga atunci cand sunt aplicate forte asupra ei
-orice grad de instabilitate este sesizat. Altfel duce la esec
-daca instabilitatea este produsa de un nodul mic, acesta se corecteaza, iar daca este cauzata de o
defromare este nevoie de o noua coroana turnata
Cap.31
1.Avantaje FOZ (curs)
-rezistenta la compresiune buna
-film de ciment subtire
-timp de lucru sufficient
-traditie
2.Avantaje PCZ (curs)
-toxicitate redusa
-film de ciment subtire
-adeziune la smalt si dentina
Cap 32
1.La cat timp ar trebui sa se prezinte la control, pacientii cu restaurari si ce se intampla in caz contrar?
-pacientii trebuie sa se prezinte la un consult o data la 6 luni.In caz contrar, poate creste numarul de carii
si se poate dezvolta boala parodontala
2.Ce se urmareste in sedinta post-cimentare?
-un plan de educare al pacientului in igiena orala si controlul placii bacteriene
-identificarea oricaror maladii incipiente
-tratament de corectie pt orice disfunctie
Capitolul 3(MOUTH PREPARATION)
1.In cadrul tratamentului preprotetic cand trebuie realizata extractia?
R:Cat mai devreme pentru un timp de vindecare sufficient si pentru o regenerare osoasa suficienta.
(pag.176)
2.Care sunt avantajele repozitionarii ortodontice a unui dinte stalp malpozitionat?
R:Indreptarea unui dinte stalp malpozitionat ajuta la crearea unui spatiu favorabil pentru corpul de

punte,imbunatateste alinierea dintilor,ajuta la transmiterea fiziologica a fortelor dupa fixarea lucrarii

protetice.(pag. 192)
Capitolul 4(TREATMENT PLANNING)
1.Conform legii lui Ante,care dinte prezinta cea mai buna implantare(ideal) ?
R:Molarul unu maxilar.(pag.95)
2.Care sunt consecintele pierderii primului molar mandibular?
R:Supraintaltarea dintelui antagonist,inclinarea dintelui adiacent si pierderea contactelor proximale.
Capitolul 5(PERIODONTAL CONSIDERATION):
1.De ce trebuie recunoscuta si tratata boala parodontiului inainte de realizarea piesei protetice?
R:Deoarece trebuie determinat nivelul gingiei pentru a pozitiona marginile piesei protetice esthetic si
functional.(pag.147)
2.Care este cauza principala a bolilor gingiei si parodontiului?
R:Cauza principala a gingivitei si a parodontitei o reprezinta acumularea de placa bacteriana care
cauzeaza inflamatia si afectarea tesutului de support dentar.(pag.147)

Capitolul 6(DESCRIPTION OF COLOR,COLORREPLICATION PROCESS AND ESTHETICS):

1.Cum ati defini un zambet frumos?
R:In general, un zambet care dezgoleste toti dintii frontali maxilari si in care linia surasului este paralela
cu marginea inferioara a dintilor superiori este considerat un zambet frumos.(pag.727)
2.Angulatia incisivului central maxilar(mezio distala).
R:Incisivul central maxilar trebuie sa fie drept sau foarte usor inclinat mezial,inclinarea spre distal trebuie
evitata sub orice forma.(pag 730)
Capitolul 7(PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION)
1.Care sunt cele 3 principii de care trebuie sa tinem cont cand preparam un dinte?
R: Biologic,mechanic si esthetic.(pag. 209)
2.Indicatii prag CHAMFREIN!
R:Coroane metalice/marginea orala a restaurarilor metaloceramice.(pag.220)
Capitolul 8(TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING):
1.In cat timp trebuie turnat modelul pentru o amprenta luata cu hidrocoloid ireversibil?
R:In general timpul este specificat pe cutie/punga,insa specialistii recomanda turnarea imediata a
modelului.(pag. 442)
2.Avantaje polieter!
R:Stabilitate dimensionala,fidelitate,priza rapida(pag 442)
Capitolul 9(INTERIM FIXED RESTORATIONS)
1.Ce factori trebuie sa respecte proteza provizorie?
R:Biologic,mechanic si estetic.(pag 466)
2.De ce trebuie ca o proteza provizorie sa aibe o finisare si o buna adaptare marginala(in special la colet)?
R: Deoarece o adaptare incorecta se poate complica cu o gingivita care sa ne oblige ca luam iar amprenta
pentru proteza,marind timpul pentru lucrare.(pag 466,467,468)
Capitolul 10(RESIN BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES)
1.Avantajele unei proteze adezive:
R:Conservarea structurii dure dentare,reactie minima pulpara,nu este necesara anestezia,preparatie
supragingivala,amprentare usoara,nu este necesara protezare provizorie,timp scurt,ieftin.(pag. 812)
2.Dezavantajele unei proteze adezive:
R:Nu este longeviva,modificari la nivelul smaltului,corectarea de spatiu e dificila,necesita o aliniere
perfecta a dintilor stalpi.(pag 812)
Capitolul 11(FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES)

1.Indicatiie pentru protezele intarite cu fibre.

R:Rezultat estetic optim,bont conservativ,uzura scazuta a dintelui antagonist.(pag.834).
2.Contraindicatiile pentru protezele intarite cu fibre.
R:Imposibilitatea izolarii campului,pacienti cu parafunctii,pacienti alcoolici.(pag.834)
Capitolul 12(COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY)
1.De ce este necesara o buna colaborare tehnician medic?
R:O buna colaborare tehnician medic este ideala pentru abilitatea de a realiza o proteza ideala din punct
de vedere biologic,functional si mechanic.(note curs)
2.Dati exemplu de o situatie in care poate aparea o neintelegere intre tehnician si medic.
R: Slefuirea fara prag(imposibilitatea tehnicianului de a delimita limita preparatiei)(note curs)
Capitolul 13(DEFINITIVE CASTS AND DIES)
1.Avantaje gips clasa a IV.
R:Stabilitate dimensionala,tehnica directa,ieftin,poate fi turnat in cabinet.(pag 531)
2.Dezavantaje si indicatii gips clasa IV.
R:In caz de manevrare incorecta se poate crapa.Este recomandat in majoritatea situatiilor.(pag. 531)
Capitolul 14(WAX PATTERNS)
1.Ce reprezinta macheta?
R:Macheta reprezinta viitoarea piesa protetica,realizata din ceara.(pag.555)
2.Explicati tehnicat CUT BACK.
R:Macheta uneii viitoare lucrari metaloceramice se realizeaza in intregime din ceara,urmand ca apoi sa
cream spatiu pentru partea ceramic a lucrarii prin sculptarea in ceara.(pag. 582)
Capitolul 15(INVESTING AND CASTING)
1.Ce trebuie sa contina un aparat de turnat?
R: O sursa de caldura pentru a topi metalul/aliajul si o forta de propulsie care trebuie sa fie destul de mare
pentru a invinge tensiunea superficiala a aliajjului topit dar si rezistenta gazului din tipar.(pag 697)
2.Dati un exemplu de material din care se poate realiza un tipar.
R:Gips(note de curs)
Capitolul 16(CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES)
1.Cand este indicat un conector nonrigid?
R:Un conector nonrigid este recomandat cand nu este posibila prepararea dintilor stalpi pentru acelasi ax
de insertie.(pag.845)
2.Care sunt cele 3 moduri de obtinere a conectorilor rigizi?
R:Turnare,sudura,lipire.(pag.842)
Capitolul 17(FRAMEWORD DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL CERAMIC
RESTORATIONS)
1.Avantajele titaniumului :
R:Excelenta biocompatibilitate si rezistenta la coroziune.(pag 609)
2.Care este continutul minim in aur al unui aliaj pentru a fi considerat inalt nobil?
R:40%(pag 606)

Capitolul 18(PONTIC DESIGN)

1.Avantajele/deavantaje punte suspendata.
R:Puntea suspentata se recomanda in zona laterala mandibulara pentru un acces bun si o igienizare facila
dar este foarte inestetica.(pag. 626)
2.Recomandari punte ovate:
R:Cerinte estetice foarte mari la incisivii,caninii,premolarii maxilari.(pag. 626)

Capitolul 19(METAL CERAMIC RESTORATIONS)

1.Care este grosimea minima a metalului la o proteza metaloceramica?
R:O grosime sub 0,3 mm a metalului poate conduce la deformari in procesul de ardere a ceramicii.(pag.
742)
2.Care este rolul procesului de oxidare a metalului?
R:Pentru a realiza o legatura chimica intre metal si ceramic trebuie ca metalul sa aibe la suprafara un strat
controlat de oxid.(pag.744)
Capitolul 20(ALL CERAMIC RESTORATIONS)
1.Cum trebuie sa fie pragul pentru o lucrare integral ceramic?
R:Pentru o lucrare integral ceramica trebuie realizat un prag drept.(note curs)
2.De ce nu sunt recomandate restaurarile ceramice la un pacient cu bruxism?
R:Ceramica poate abraza dintele antagonist.(pag 796)

Capitolul 21(IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES)

1.Contraindicatii implant:
R:Boala acuta,Boala in stadiu terminal,Sarcina,Diabet necontrolat,Asteptari nerealiste ale
pacientului,Absenta motivatiei pacientului,Lipsa experientei,Imposibilitatea de a restaura cu o proteza.
(pag.383)
2.Care este distanta minima recomandata intre 2 implanturi?Dar intre implant si dinte alaturat?
R:Intre 2 implanturi minim 3 mm si intre implant si dinte adiacent 1 mm.(note curs+ pag 387)
Capitolul 22(FINISHING THE CAST RESTORATION)
1.Ce spatiu trebuie sa existe intre proteza si bont pentru o buna cimentare?
R:Un spatiu de 25 pana la 35 um e necesar pentru ca cimentul sa se intinda uniform.(pag.871)
2.Unde se realizeaza finisarea piesei protetice?In laborator sau in cabinet?
R:Ideal in laborator.(note curs)
Capitolul 23(EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING):
1.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalica cand o primim in cabinet?
R:Contacte proximale,integritatea marginilor,stabilitate,potrivire pe bont,contur extern,ocluzie si finisarea
suprafetei.(pag. 887)
2.Ce trebuie sa verificam la o proteza metalo acrilica cand o primim in cabinet?
R:Pasii de mai sus de la metal + estetica ceramicii.(pag.887)
Capitolul 24(LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES)
1.Dati exemplu de 3 materiale de cimentare definitiva:
R:Policarboxilat de zinc,Ciment ionomer de sticla,Ciment pe baza de rasini(note de curs+ 911)
2.Care este principalul avantaj al cimentului pe baza de compozit?
R:Solubilitatea scazuta.
Capitolul 25(RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROTHESES)
1.De ce se recomanda acoperirea cu coroane a dintilor care vor sustine crosetele ?
R:Pentru profilaxia cariei si pentru transmiterea mai corecta a fortelor.(note curs).
2.Care este grosimea minima a unui croset care se sprjina pe ocluzal?
R: 1mm (pag. 659)
Capitolul 26(POSTOPERATIVE CARE)
1.La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientul sa se prezinte la control?
R:Se recomanda prezentarea la control intre o saptamana si 10 zile dupa cimentare.(pag. 928)
2.La ce perioada se recomanda ca pacientul cu o lucrare protetica sa se prezinte la control?
R: 6 luni (pag 929)

IntrebariRosenstielExamenIanuarie 2015
Pavel Bogdan, grupa 25,seria II
Capitolul 1: Anamneza si Examenul Clinic
1.PrezentatiClasa a II a din clasificarea ACP din punct de vedere al localizariisiextinderiiedentatiei.
R: pag 23
1.Localizareasiextindereaedentatiei: Clasa a IIa ACP estecaracterizataprintr-o edentatiemoderata cu
localizareposibila la ambele arcade care nu afecteazastareafizica a dintilorstalpi.
-oriceedentatiefrontalamaxilarace nu depaseste 2 incisivi
-oriceedentatiefrontalamandibularace nu depaseste 4 incisivi
-oriceedentatie in zona posterioarace nu depaseste 2 premolarisau un premolar si un molar
-absentacaninului
2.Prezentatidiferentaintreclasele III si IV din clasificareae ACP din punct de vedere al
afectariischemeiocluzale.
R: pag 29,30
Clasa a III a ACP estecaracterizataprintr-o afectaresubstantiala a ocluziei cu necesitatearefaceriiintregii
scheme ocluzaleinsafaramodificarea DVO.
-relatiimaxilomandibulare: clasa a IIa molar
Clasa a IV a ACP estecaracterizataprintr-o afectaresevera a ocluziei cu necesitatearefaceriiintregii scheme
ocluzale cu modificarea DVO.
-relatiimandibulomaxilare: clasaaIIadiviziunea 2 sauclasa a IIIa molar.
Capitolul 3: Planul de tratament
5. Ce reprezinta fenomenul de abfractie?
R: pag 104
Reprezinta pierderea patologica de substanta dura dentara cauzata de forte biomecanice nefiziologice
asupra dintelui.
6. In cazul pierderii celor 4 incisivi maxilari, pentru restaurarea cu o proteza fixa dentara ce dinti stalpi
sunt necesari comparative cu pierderea celor 4 incisivi mandibulari?
R: pag 98
In cazul incisivilor maxilari intrucat forta este mai mare, este necesara includirea ca dinti stalpi a caninilor
si primilor premolari pe cand la mandibula de obicei sunt suficienti ca dinti stalpi doar caninii.
Capitolul 5: Consideratii periodontal
7. Enumerati doua indicatii pentru amputatii radiculare in cazul furcatiilor
R: pag 160
-pierdere vertical severa de os ce implica o radacina a unui molar mandibular sau una/doua radacini a unui
molar maxilar
-fracturi orizontale sau verticale a radacinilor/radacinei ca urmare a unei trauma sau iatrogen prin
instrumentare endodontica
8. Ce reprezinta premolarizarea(hemisection)?
R: pag 170
Separarea chirurgicala a unui dinte pluriradicular, in special a unui molar mandibular prin intermediul
furcatiei, asa incat radacina si portiunea coronara asociata ei sa poata fi indepartata.
Capitolul 6: Tratamentul preprotetic(Mouth preparation)
9. Care sunt avantajele, dezavantajele si recomandarile rasinilor composite ca materiale de restaurare?
R: pag 180
Avantaje: se aplica rapid, usor de utilizat, adeziunea chimica prin bonding, estetica
Dezavantaje: dilatare termica, contractie de prize, Recomandari: leziuni carioase cu extindere mica, dinti
anteriori
10. Enumerati 3 obiective ale slefuirii selective

R: pag 197
-redistribuirea fortelor ocluzale paralel cu axul lung al dintelui prin eliminarea contactelor de pe pantele
cuspidiene si crearea unor contacte de tip cuspid-fosa
-pentru eliminarea contactelor ocluzale
-pentru a imbunatati anatomia ocluzala, remodelarea cuspidiana
Capitolul 7: Principii de preparare a dintilor
11. Care sunt factorii de care depind asigurarea formei de retentie in cadrul principiului mechanic de
preparare a dintelui?
R: pag 226
-intensitatea fortelor ce pot disloca proteza fixa dentara
-geometria dintelui preparat
-materialele ce vor fi cimentate
-grosimea materialului de cimentare
-rugozitatea suprafetei ce vine in contact cu restaurarea
12. Ce tip de prag este indicat pentru o coroana integral ceramica si de ce
?
R: pag 243,244
-chamfer de 90 de grade pentru a avea o grosime si o rezistenta suficienta a materialului
Capitolul 13: Proteze fixe pe implanturi
13. Care sunt indicatiile protezarii pe implanturi in cazul pacientului edentate partial?
R: pag 381
-pacientul nu poate purta o proteza partiala sau o proteza totala
-locatie si numar nefavorabil a dintilor stalpi naturali
-necesitatea protezarii unor spatii edentate mari cu prognoza limitata
-edentatie de un singur dinte ce necesita prepararea a doi dinti stalpi sanatosi in vederea protezarii cu
proteza fixa
14. Care sunt factorii legati de topografie ce asigura succesul implanturilor dentare? Enumerati 3
R: pag 384,385
-implantul trebuie plasat in intregime in os departe de structure anatomice importante precum canalul
mandibular sau sinusul maxilar
-creasta alveolara edentate trebuie sa aiba o lungime minima de 10 mm si o latime de minim 6 mm
-distanta adecvata intre implanturi de aproximativ 3 mm minim
Capitolul 14: Amprentarea si managementul tesutului moale
15. Definiti metoda chemo-mecanica de efectuare a evictiunii gingivale si enumerate 3 substante cu care
se poate realiza ?
R: Curs Dr. Drafta
Metoda chemo-mecanic este metoda de eviciune gingival cea mai folosit. Ea se realizeaz prin
introducerea n anul gingivo-dentar a unui nur care este impregnat cu o substan astringent. Aceast
substan cauzeaz o ischemie tranzitorie, prin vasoconstricie, care retracteaz tesutul gingival.
Substante de evictiune gingivala: clorura de aluminiu, suflat de fier , epinefrina, alaun
16. Care sunt avantajele si dezavantajele polieterilor?
R: curs Dr. Drafta
Avantaje: hidrofili, stabilitate dimensional excelent, reproducere excelent a detaliilor cmpului
protetic, rezisten la rupere foarte bun, timp de priz scurt, dispozitiv automat de malaxare disponibil.
Dezavantaje: rigiditate foarte mare (pruden la demulare), imbibiie, timp de lucru scurt, gust amar,
scumpi.
Capitolul 15: Protezare provizorie
17. Care sunt propietatile ideale ale materialelor pentru restaurare provizorie?
R: pag 477

-manipulare usoara: timp de lucru adecvat, fluidificare usoara, timp de prize rapid
-sa fie biocompatibile
-stabilitate dimensional in timpul prizei
-rezistenta buna la abraziune si fractura
-sa fie estetice, translucide, stabilitate coloristica, posibilitatea alegerii culorii
-sa fie compatibile cu materialele de cimentare
18. Care sunt obiectivele biologice ale protezarii provizorii?
R: pag 466,467
-protectie pulpara: sa sigileze si izoleze suprafetele preparate ale dintelui de contactul cu mediul bucal
-pentru a evita deformarea bontului preparat sau migrarea acestuia
-protectie parodontala
Capitolul 16: Comunicarea medicului cu laboratorul de tehnica dentara
19. Enumerati doua responsabilitati ale medicului in comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara.
R: pag 509
-sa trimita instructiuni scrise laboratorului ce contin tipul lucrarii solicitate, materialul din care se va face,
culoare etc.
-sa puna la dispozitia tehnicianului amprente corecte, inregistrare ocluzala, modele sau modele montate
20.
Capitolul 17: Modelul definitiv si bonturi
21. Ce este pinul dowel?
R: Glosar capitolul 17
-un pin de metal utilizat pentru efectuarea de modele cu bonturi mobilizabile , pinurile utilizate pentru
indepartarea bontului si apoi plasarea lui la loc in pozitie corecta
22. Enumerati 3 criterii de selectie pentru materialul modelului de lucru.
R: 530
-acuratete dimensional, sa nu se dilate contracte, sis a abia rezistenta la abraziun modelul
-sa reproduca detaliile de suprafata cu acuratete
-tipul de restaurare efectuat
Capitolul 18: Macheta
23. Cum asiguri grosimea minima necesara materialului de cimentare in etapa de efectuare a machete?
R: 588
Cu ajutorul unui lac ce se aplica pe bonturi inaintea machetarii numit die spacer.
24. Care sunt factorii care scad stratul pentru materiarul de cimentare in etapa de machetare?
R: 558
-contractii termice si de polimerizare reduse ale materialului de amprentare
-utilizarea bonturilor din rasina sau electrodepuse
-utilizarea de aliaje cu punct de topire inalt
-dilatare redusa a
Capitolul 19
25. Care este grosimea minima pentru component metalica intr-o restaurarea metalo-ceramica?
R: curs
-0.3-0.5 mm
26. Ce reprezinta modulul de rezilienta ?
R: pag 612
The work or energy required to stress a cubic inch of
material (in one direction only) from zero up to the proportional

limit of the material, measured by the ability

of the material to withstand the momentary effect of an
impact load while stresses remain within the proportional limit
Capitolul 20: Punti dentare
27. Clasificarea deformarilor crestei edentate dupa Slebert
R: pag 618
Defecte clasa I: pierderi vestibule-orale de tesut moale , inaltimea crestei nu este afectata
Defecte clasa a IIa: creasta edentate cu inaltime mai mica dar grosime normal
Defecte clasa a IIIa: pierderi de tesut in ambele dimensiuni
28. Descrieti succinct modelul oval pentru realizarea corpului de punte si avantajele lui.
R: pag 628,629
-este cel mai esthetic model de realizarea al contactului dintre corpul de punte si creasta edentate
-merge pe conturul gingiei si da impresia ca dintele are emergenta din creasta
-pentru acest tip de model este insa necesara o pregatire riguroasa a creste alveolare post extractionale
sau a unei creste edentate dj existent
Capitolul 21: Proteze partiale mobilizabile
29. Care sunt avantajele utilizarii paralelografului ?
R:pag 650
-pentru a determina axul lung al dintilor de support pentru o proteza partial mobilizabila
-pentru a determina axul de insertie si dezinsertie a unei PPM
-evaluarea influentei tesutului moale asupra modelului PPM
30. Ce elemente speciale de agregare a protezelor partiale mobilizabile cunoasteti?
R: pag 667
-culise, capse, bare cu calareti, magneti
Capitolul 22: Ambalarea si turnarea
31. Ce conditii trebuie sa indeplineasca palnia de turnare?
R: pag 682
-sa permite cerii de machete sa se evacueze din tipar
-sa permita aliajului topit sa patrunda in tipar cu minim de effort
-aliajul topit ce ramane la nivelul ei sa ramana topit o perioada mai lunga de timp decat cel ce a patruns in
tipar pentru a avea un rezervor de material sa compenseze fenomele de contractie si dilatatie din timpul
solidificarii aliajului din tipar
32. Care sunt proprietatile ideale ale unei mase ambalat?
R: pag 691
-expansiune controlata a materialului pentru a compensa cu exactitate coeficientul de contractie al
aliajului in timpul racirii
-sa produca tipare precise cu suprafete regulate, fine fara porozitati si bule de aer
-stabilitate chimica la temperature inalte
-rezistenta mare in timpul turnarii
-porozitate suficienta pentru a permite evacuarea gazelor
-dezambalarea sa se produca usor fara afectarea piesei turnate
Capitolul 23: Estetica
33.Care sunt caracteristicile dintilor feminine?
R: Cursuri Dr. Drafta
Dinii feminini prezint urmtoarele caracteristici:
-Forma arcadei rotunjit

-Marginile incizale rotunjite

-Incisivii laterali ncalec uor incisivii centrali
-Incisivi laterali i canini mici
-Caninii ascuii
34.Cum rezolvi din punct de vedere estetic(realizarea iluziei) problema unui spatiu mezio-distal
micsorat ?
R: cursuri Dr. Drafta
Aceast problem apare atunci cnd dinii limitani ai breei edentate migreaz orizontal.
Incisivul central superior drept trebuie s par la fel de lat ca incisivul central superior stng. Se
recomand reducerea convexitii mezio-distale a feei vestibulare a incisivului central superior drept
astfel nct faa aparent a acestuia s fie identic cu a incisivului central stng. Dac este necesar se
recontureaz unghiul disto-incizal al incisivului central stng pentru a prea mai subire.
In cazul n care spaiul meziodistal este micsorat la nivelul caninului , creasta vestibular a acestuia se
realizeaz mai distal.
Capitolul 25: Restaurari integral ceramice
35.Care sunt etapele urmate in tehnica cu ceramica presata?
-efectuare macheta din ceara pana la forma finala->ambalare-> tipar ca pentru turnarea aliajelor baza aur
-incalzirea ambalajului la 800 grade pentru evacuarea cerii din tipar
-se introduce un ligou ceramic in palnie si apoi tot sistemul se introduce in cuptorul special de turnat
-dupa incalzirea la 1165 de grade, ceramica usor topita se introduce usor prin presare vacumata in tipar
-dupa turnare, se dezambaleaza si se aplica piesa inapoi pe bontul modelului pentru a continua cu etapa
estetica
36. 3 avantajele tehnologiei CAD/CAM de realizare a coroanelor integral ceramice?
R: pag 790
- Rezulta piese protetice de mare precizie
- Se elimina contractiile si dilatarile din timpul incalzirii si racirii ceramicii
- Timp de lucru eficient
Capitolul 26: Proteze fixe fixate adeziv
37.Care sunt avatanjele protezelor fixe dentare fixate adeziv?
R: pag 812
Avantaje:
-preparatie minim invaziva a dintelui
-risc scazut de lezare a pulpei dentare
-nu este necesara anestezie
-preparatie supragingivala
-amprentare usoara
-nu este necesara protezare provizorie
-costuri si timp redus
-este posibila lipirea ulterioara
38. Care sunt dezavantajele protezelor fixe dentare fixate adeziv?
R: pag 812
Dezavantaje:
-nu sunt rezistente in timp
-sunt necesare modificari ale smaltului
-este dificila corectarea spatiului
-este necesara o buna aliniere a dintilor stalpi
-estetica compromisa pe dintii posteriori

Capitolul 27: Proteze dentare fixe armate cu fibre si compozit

39.Care sunt contraindicatiile protezelor dentare fixe armate cu fibre?
R: 834
Contraindicatii:
-imposibilitatea mentinerii unui control bun al fluidelor: pacienti cu inflamatie cronica/acuta gingivala,
sau cand marginile ar trebui plasate adanc in sulcus
-edentatii mari de doi sau mai multi dinti
-parafunctii ocluzale
-antagonisti din portelan neglazurat sau metal
-pacienti cu abuz de alcool
40.Care sunt indicatiile protezelor dentare fixe armate cu fibre?
R: pag 832
Indicatii:
-restaurari estetice bune a dintilor antagonisti dintilor plasati pe o proteze partiala mobilizabila sau o
proteza totala
-necesitatea de a scadea abraziunea dintilor naturali antagonisti
-preparare intracoronala conservativa a dintilor stalpi
-posibilitatea lipirii elementelor de mentinere sprijin si stabilitate a protezelor pe dintii stalpi
-posibilitatea utilizarii unor proteze fara metal sau portelan ( important pentru indivizii cu alergie la metal)
Capitolul 28: Conectori pentru proteze partiale fixe
41. Discutati 2 indicatii si avantaje ale conectorilor non-rigizi ale unei proteze partiale fixe.
R: pag 845
Conectorii non rigizi sunt indicati atunci cand nu este posibila prepararea a doi dinti stalpi pentru o
proteza partiala fixa cu punct comun de plasare.
-Segmentarea unei proteze partiale fixe de mare amploare in segmente mai mici, fiind posibila astfel
inlocuirea unor segmente sau repararea lor mai usoara, lucru util atunci cand suntem rezervati in privinta
prognosticului unui dinte stalp
-la arcada mandibulara conectorii non rigizi sunt indicati in cazul unei proteze fixe partiale complexe ce
implica si segmente anterioare si posterioare.
42.Discutati marimea si pozitia conectorilor protezelor partiale fixe.
R: pag 845,846
Conectorul trebuie sa fie suficient de mare ca sa previna fracturarea sau deformarea lui, dar nu foarte
mari, altfel interfera cu controlul eficient al placii bacteriene si duce la afectare parodontala in timp.
Trebuie asigurat accesul pentru curatire cervical de conector. De asemenea un conector metalic de
dimensiuni mari sau forma inadecvata duce la rezultate estetice nesatisfacatoare pentru pacient.
Din consideratii ale mentinerii unui control bun al placiii, conectorii trebuie sa ocupe spatiul normal
anatomic, interproximal , al punctelor de contact. Pentru zona frontala insa, pentru a imbunatati estetica
fara a afecta controlul placii conectorii sunt plasati mai spre fetele linguale.
Capitolul 29: Terminarea piesei turnate
43. Care sunt obiectivele in verificarea suprafetelor interne ale unei piese turnate?
R: pag 871
Nu trebuie sa existe contact intre bont si fata interna a piesei turnate.
Trebuie sa existe un spatiu uniform de 25-35 microni necesari pentru ca materialul de cimentare sa se
raspandeasca uniform
Orice contact trebuie identificat si indepartat prin slefuire selectiva a fetelor interne
44. Ce obiective urmarim la verificarea suprafetei ocluzale a unei piese turnate si dati exemplu de 2
materiale/instrumente utilizate pentru adaptarea ei.
R: pag 874,876

-pentru obtinerea unor contacte stabile si clare , nu este necesara o suprafata ocluzala foarte bine lustruita
-sa se refaca contactele ocluzale cu arcada antagonista atat in relatii statice cat si dinamice
-sa asigura stabilitate pozitionala si sa satisfaca toate cerintele functionale
-pentru adaptarea ocluzala a piesei se pot folosi freze in forma de flacara sau pietre diamantate in forma
de flacara sau minge de rugby si hartie de articulatie.
Capitolul 30: Evaluare, Caracterizare si glazurare
45.Care este secventa de verificare a unei lucrari protetice la final si ce trebuie urmarit la contactele
proximale?
R: pag 888
1.contacte proximale
2.integritate marginala
3.stabilitate
4.Ocluzie
5.caracteristici si glazurare
Co ntactele proximale trebuie sa fie la fel de stranse ca la dintii naturali. Contactele proximale vor fi
primele evaluate intrucat contacte proximale prea stranse pot duce la o discrepanta marginala.
46. Ce reprezinta tehnica remount-a remonta, si ce materiale sunt necesare ?
R: pag 894,895
Daca este nevoie de o ajustare mare ocluzala, o tehnica de remontare este recomandata. Este de obicei
utilizata cand s-a efectuat o protezare intinsa si foloseste pentru a transfera relatiile dintre restaurare si
dinti catre laboratorul de tehnica dentara. Astfel modificarile de detaliu pot fi facute intr-o maniera
corecta si organizata.
Materiale necesare:
-portamprente
-hidrocoloid ireversibil
-bold de cauciuc si spatula
-material ptr cimentare provizorie
-rasina autopolimerizabila
-pasta zoe pentru inregistrare ocluzala
-ceara inlay
-arc facial de transfer
-inregistrare de relatie centrica
Capitolul 31: Materiale si tehnici de cimentare
47. Ce tipuri de cimenturi definitive cunoasteti?
R: pag 910,911
Ciment rasinic, Ciment ionomer de sticla , cimenturi policarboxilat, cis modificat cu rasini
48. Ce pregatiri sunt necesare inaintea cimentarii?
R: pag 915,917
Performanta materialului de cimentare este alterata daca este contaminat cu apa sange sau saliva. De
aceea dintele restaurant trebuie sa fie curatat cu grija si uscat dupa proba lucrarii, desi totusi uscarea
excesiva trebuie evitata pentru a nu afecta odontoblastele. Coroana turnata este cel mai bine preparata cu
un jet de particule sub presiune ce abrazeaza suprafata care vine in contact cu dintele, fapt ce creste
adeziunea. Metode alternative de curatare include curatare cu aburi, ultrasunete sau solvent organic.
Inainte de inceperea mixarii materialului, izolarea zonei de cimentare curatarea si uscarea dintelui este
necesara.
Capitolul 32: Dispensarizarea
49.Ce reprezinta trauma ocluzala?
R: pag 967

Trauma asupra parodontiunului datorita fortelor functionale sau parafunctionale determinand leziuni
asupra aparatului de sustinere prin depasirea capacitatii lui de adaptare si reparative. Poate fi autolimitanta
sau progresiva.
50. La cat timp dupa cimentarea lucrarii este chemat pacientul si ce se urmareste in acea sedinta?
R: pag 928, 929
Pentru a permite stomatologului sa monitorizeze functia si comfortul protezei sis a verifice daca controlul
placii se face efficient, pacientul este instruit sa vina la o sedinta la 7-10 zile dupa cimentarea protezei
fixe. Medicul stomatolog trebuie sa verifice cu grija daca sulcusul gingival este curat si nu prezinta urme
de ciment residual si ca toate aspectele ocluzale raman satisfacatoare. Se prefer deci un ciment radioopac
in dauna celui radiotransparent pentru a putea fi mai usor detectat la examinari radiografice ulterioare.

Capitolul 3
1 In ce consta planul de tratament? (Rosenstiel pagina 82)
R: Planul de tratament consta in formularea unei secvente logice de tratamente, menite sa
restaureze buna functionalitate, sanatate si estetica a dentitiei pacientului. Planul de tratament
trebuie prezentat in scris si discutat in detaliu cu pacientul.
2 Prevenirea viitoarelor boli. (Rosenstiel pagina 83)
R: sansele de viitoare imbolnaviri, pot fi anticipate, evaluand istoricul clinic al pacientului si
cunoscand prevalenta bolii in randul populatiei generale. Trebuiesc propuse tratamente, daca, in
lipsa lor, exista sanse mari ca pacientul sa contracte boala.
Capitolul 5
1 Gingia normala. (Rosenstiel pagina 145)
R: Gingia normal, care nu prezinta exudat sau inflamatie, este de culoare roz deschis. Variaza ca
grosime, de la 1 la 9 mm si se intinde de la marginea libera a gingiei la mucoasa alveolara. Cele
din urma sunt separate de o demarcatie numita jonctiunea muco-gingivala (JMG), care marcheaza
trecerea de la tesutul cheratinizat rugos, la mucoasa neteda si lucioasa.
2 Etiologia bolilor gingivale si periodontale. (Rosenstiel pagina 147)
R: Marea majoritate a bolilor gingivale si periodontale rezulta datorita placii microbiene, care,
cauzeaza inflamatii si procesele sale adiacente. Alti contribuitori ai inflamatiei sunt calculi,
pelicula dobandita si resturile alimentare.
Capitolul 6
1 Proceduri de chirurgie oral ape tesuturi moi? (Rosenstiel pagina 176)
R: Orice anormalitati ale tesutului moale care necesita interventie chirurgicala, ar trebui sa fie

observate in timpul examinarii initiale sau radiografice. Daca este necesar, pacientului ii poate fi
recomandat un chirurg oral, pentru viitoare consultatii sau tratamente. Diagnosticarea conditiilor
patologice poate fi dificila, iar medicul ar trebui, ca de fiecare data cand exista dubii, sa
recomande un specialist.
2 Testarea vitalitatii si a sensibilitatii. (Rosenstiel pagina 186)
R: Pe durata examinarii initiale, trebuie sa fie acordata atentie si posibilelor necesitati endodontice
ale pacientului. Examinarea clinica ar trebui sa includa testarea vitalitatii tuturor dintilor de pe
arcada dentara. Aceasta testare se poate realiza prin masurarea conductibilitatii electrice pulpare,
testul de rece (aerosol cryogen) sau gutaperca incalzita. Sensibilitatea la percutie at trebui sa fie si
ea notata. Orice sensibilitate anormala, inflamatie a tesuturilor moi, dinti decolorati, ar indica o,
posibila, cauza pulpara.
Capitolul 7
1. Avantajele plasarii pragului supragingival (Rosenstiel pagina 217)
R: -usurinta si exactitate in toate fazele de lucru
-conservarea tesuturilor dentare
-controlul vitalitatii dintilor dupa protezare
-protectie parodontala si igienizare usoara
-amprentarea se realizeaza mult mai usor, cu risc scazut de afectare a tesutului moale
2. Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte pentru o coroana metaloceramica (Rosenstiel pagina 244)
R: - 0,3 mm metale nobile
- 0,2 mm metale nenobile
- 1,5 mm ceramic
Capitolul 13
1. Indicatiile implantelor (Rosenstiel pagina 381)
R: -imposibilitatea de a purta o proteza partiala sau totala
-numar si locatie nefavorabile ale dintilor naturali
-pierderea unui singur dinte
2. Care este lungimea minima a crestei pt a putea pune 3 implante cu diametrul de 4 mm (Note
curs)
R: -intre implante sa fie 3 mm, intre implant si dinte sa fie 1,5 mm => 1,5+4+3+4+1,5 = 14
Capitolul 14
1. Care sunt substantele utilizate pentru largirea santului gingiva-dentar in vederea amprentarii
(Rosenstiel pagina 435)
R: -fir de retractie imbibat cu substanta astringent:clorura de aluminu, sulfat feric, epinefrina,
sulfat de aluminiu
2. Dezavantajele hidrocoloizilor ireversibili (Rosenstiel pagina 442)
R: -material friabil
-stabilitate dimensionala redusa

-model numai din gips

-pret relativ crescut
-necesita o evictiune gingivala importanta
Capitolul 15
1. Care sunt caracteristicile unui material provizoriu (Rosenstiel pagina 477)
R: -sa fie usor de folosit
-stabilitate dimensionala buna
-translucid, stabil coloristic
-neiritant, fara miros
-usor de reparat
-nontoxic, nonalergic
2. Care sunt factorii care contribuie la mortificarea pulpei (Rosenstiel pagina 467)
R: -trauma produsa in urma preparatiei
-expunere la microbi
-uscarea
-factorii chimici si termici
Capitolul 16
1. Ce trebuie sa includa instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe? (Rosenstiel pagina 512)
R: -descrierea generala a restaurarii
-tipul materialelor ce urmeaza sa fie folosite
-schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
-forma conectorilor si a corpului de punte
-informatii privind nuanta folosita pentru restaurare
-data sedintei urmatoare de tratament
2. Care sunt cele mai frecvente erori realizate de tehnician ? (Rosenstiel pagina 524)
R: -adaptare marginala
-adaptare ocluzala
-supraconturare cervicala
Capitolul 17
1. Care sunt cerintele pe care un model trebuie sa le indeplineasca? (Rosenstiel pagina 526)
R: -sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati
-dintii vecini nepreparati sa nu aiba goluri
-suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior
-suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor nepreparati
-reproducere fidela a dintelui preparat
-reproducerea marginilor
2. Avantaje, dezavantaje bonturi mobile Pindex (Rosenstiel pagina 537)
R: Avantaje model detasabil (bont)
-turnarea nu are nici un impediment
Dezavantaje necesita echipament special

Capitolul 18
1. Care sunt motivele pentru care se realizeaza contact cuspid-fosa si nu cuspid-creasta marginala?
(Rosenstiel pagina 572)
R: -prevenit impactul alimentelor
-fortele de inchidere prin relatie centrica sunt aproape de acul lung al dintelui
-stabilitate data de contactele tripodice alefiecarui cuspid functional
2. Ce este curba lui Spee? (Rosenstiel pagina 586)
R: Este curba sagitala de ocluzie ce rezulta din unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari
ai dintilor laterali mandibulari
Capitolul 19
1. Care sunt aliajele nobile? (Rosenstiel pagina 605)
R: -aur, platina, paladiu
2. Avantaje titan (Rosenstiel pagina 609)
R: -biocompatibilitate excelenta
-rezistenta la coroziune
-cost redus
Capitolul 20
1. Cum poate fi prevenita retractia gingivala? (Rosenstiel pagina 620)
R: -restaurare imediata
-interventie periodontala imediat dup ace a fost indepartat dintele
2. Dupa cat timp se poate face restaurarea finala, astfel incat gingia sa fie vindecata? (Rosenstiel
pagina 624)
R: - 6 12 luni
Capitolul 21
1. Cum se evalueaza proteza partial mobilizabila? (Rosenstiel pagina 665)
R: -sa aiba integritate marginala buna
-contur axial potrivit
2. Cu ce materiale se realizeaza o refacere a unei proteze partiale mobilizabile existente?
(Rosenstiel pagina 665)
R: -rasina acrilica autopolimerizabila
-ceara
Capitolul 22
1. Cauzele erorilor in turnare (Rosenstiel pagina 702)
R: -proportia apa pudra necorespunzatoare
-bule de aer
-vibrare excesiva

-incalzire prematura
-eliminare insuficienta a cerii
-timp de malaxare necorespunzator
2. Explicati termenul : expansiune termica (Rosenstiel pagina 706)
R: Este expansiunea unui material determinata de caldura
Capitolul 23
1. Cum se poate evita ca o doua nuante sa para identice? (Rosenstiel pagina 716)
R: -lumina naturala
-lumina fluorescent
2. Definiti opalescenta (Rosenstiel pagina 717)
R: Este fenomenul prin care un material pare sa aiba o culoare atunci cand lumina se reflecta din el
si o alta culoare atunci cand lumina este transmisa prin el
Capitolul 25
1. Dezavantaje coroane ceramice (Rosenstiel pagina 800)
R: -nu conserva structura dentara
-rezistenta mecanica la torsiune scazuta
-fragilitate , contraindicate in zona laterala
2. Definiti fluorescenta (Rosenstiel pagina 801)
R: Este procesul prin care un material emite lumina cat timp este iradiat cu radiatii luminoase sau
ultraviolet
Capitolul 26
1 Avantaje protezare fixata cu rasini? (Rosenstiel pagina 812)
R: Minima prelucrare si trauma pulpara,nu necesita anestezie, preparatie supragingivala, timp
scrut de lucru, pot fi repuse, cost redus, amprentare usoara, nu necesita coroana provizorie.
2

Indicatii protezari fixate cu rasini? (Rosenstiel pagina 812

R: Inlocuire dinte anterior la tineri, protezare spatiu mic, bonturi nerestaurate, protezare
posterioara unidentara, coronana clinica lunga, control al uniditatii bun.
Capitolul 27
1. Indicatiile protezei ramforsate cu fibre de compozit (Rosenstiel pagina 834)
R: -necesitate de fizionomie buna
-necesitatea de a scadea abraziunea dintilor antagonisti
-slefuirea conservative a preparatiei
-posibilitatea de a lipi partea retentive a protezei de bont
-dorinta de a nu avea metal
-posibilitatea inlocuirii temporare a unui dinte in cabinet
2.cimentarea FRC(Rosenstiel pagina 830)
R: Ca si la fatete, nuantele trebuie fixate cu o pasta solubila in apa, ce corespunde cu
compozitul de lipit.Mici ajustarialegerea unei nuante mai inchise sau deschise.Translucenta

protezei FRC lasa compozitul de lipit sa joace un rol in nuante finala a protezei.Lipirea
propriu-zisa implica procedurile necesare oricarei manevre de lipire bonding:izolarea
bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului.
Capitolul 28
1.Cate tipuri de conectori cunoasteti? (Rosenstiel pagina 845)
R: Sunt 2 tipuri de conectori ai PDF: rigizi su non-rigizi.
2.Care sunt calitatile unui aliaj de lipire al unei punti dentare?
R: -rezistenta la coroziune
-interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
-absenta porilor
-rezistenta mecanica
-curgere libera
-compatibilitate coloristica
Capitolul 29
1. Finisarea marginilor externe
R: Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei. Obiectivul finisarii este de a
obtine o suprafata metalica lustruita, fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la
dintii nepreparati. Esecul duce la compromiterea controlului placii.
2. Ce spatiu este necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea
corecta a cimentului?
(Rosenstiel pagina 871)
-25-35 de microni
Capitolul 30
1. In ce ordine se face evaluarea?(Evaluarea se face in ordinea aceasta: (Rosenstiel pagina 888)
R: 1. contacte proximal.
2. integritate marginal .
3. Stabilitate .
4. ocluzie .
5. Caracterizarea i glazulare
Contactele proximale sunt evaluate n primul rnd pentru c existenta unui contact excesiv
mpiedic restaurarea sa se aseze , ceea ce duce la o discrepan marginal .
2. Cum se evalueaza contactele proximale ale restaurarii? (Rosenstiel pagina 888)
R: Trebuie sa semene cu cele ale dintilor naturali, sa permita trecerea unei ate dentare necerate
relativ usor ;daca este prea strans ata nu va trece prea slab favorizeaza impactul alimentar
asupra papilei.
Capitolul 31
1
2

Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? (Rosenstiel pagina 916)

R: Coroane din cermica
Care este problema glassionomerilor? (Rosenstiel pagina 916)

R: Se spala si sunt solubili in mediu bucal.

Capitolul 32
1

Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? (Rosenstiel pagina 929)
R: 6 luni.

Dati exemple de cateva probleme pt care pacientii cu PDF s-ar prezenta de urgenta la
stomatolog.
R: Durere, pierderea unui dinte stalp, conector fracturat, fateta fracturata.

Capitol 1: HISTORY TAKING AND CLINICAL EXAMINATION

1 Care sunt structurile anatomice care trebuie palpate la examinarea extraorala?
R: ganglionii cervicali, ATM, muschii masticatori (temporal, maseter)
(Rosenstiel, pag.9)
2 Ce conditii trebuie investigate cand se discuta istoricul medical?
R:
a Conditii care afecteaza metodele de tratament (orice boala care necesita terapie cu antibiotice,
anticoagulante, istoric de alergii)
b Conditii care afecteaza planul de tratament (pacienti care au urmat radioterapie, extremele de
varsta)
c Conditii sistemice cu manifestari orale (periodontita poate fi modificata in diabet, menopauza,
sarcina)
(Rosenstiel, pag.6)
Capitol 2: DIAGNOSTIC CASTS AND RELATED PROCEDURES
1 Care este diferenta intre articulatori Arcon si Nonarcon?
R: La articulatorul Arcon condilii sunt atasati la partea inferioara, iar fosa articulara este atasata la
partea superioara. Este corect din punct de vedere anatomic si ajuta la intelegerea miscarilor
mandibulare. La articulatorul Nonarcon partea superioara si cea inferioara sunt atasate rigid. Miscarile
sunt invers decat la articulatorul Arcon si nu sunt corecte din punct de vedere anatomic.
(Rosenstiel, pag.46)
2 Explicati denumirea arcului facial arbitrat de transfer
R: Arcul facial inregistreaza pozitia arbitrara a maxilarului fata de ABT, situata la 13-14 mm anterior
de tragus, nu pe cea reala.
(Rosenstiel, pag.50)
Capitol 3: Treatment Planning
1 Descrieti legea lui Ante
R: Suprafata de contact dintre os si implant trebuie sa fie cel putin egala cu suprafata parodontala a
dintilor absenti.
(Rosenstiel, pag.95)
2 Care sunt consecintele unei proteze fixe prea lungi?
R: O indoire excesiva care determina fractura fatetelor ceramice, ruperea unui conector, slabirea unui
dispozitiv de retentie, raspuns nefavorabil al tesutului moale.
(Rosenstiel, pag.96)
Capitol 5: Periodontal Consideration
1 Enumerati 5 indicatii ale amputatiei radiculare

R: -furcatie radiculara care nu poate fi tratata

- fracture orizontale/verticale ale radacinii
- carii severe
- imposibilitatea de tratament pe canal
- dehiscenta, sensibilitate, resorbtie radiculara (Rosenstiel, pag. 160)
2. Care este clasificarea furcatiilor?
Clasa I: pierdere pe vertical a suportului parodontal <3 mm; nu e vizibila clinic/radiologic
Clasa II: pierdere pe vertical a suportului parodontal >3mm, dar fara implicatii asupra laturii
orizontale a furcatiei
Clasa III: leziune orizontala dintr-o parte in cealalta, acoperita de gingie, dar care permite trecerea
instrumentului
Clasa IV: leziune orizontala care nu e acoperita de gingie
(Rosenstiel, pag.158)
Capitol 6: Mouth Preparation
1 Care sunt materialele si criteriile de selectare ale lor pentru reconstituirea de bonturi?
R: Criterii: - Extinderea distructiei dentare
- Planul de tratament
- Preferintele medicului
Materiale: amalgam, compozit, glassionomeri cu particule metalice
(Rosenstiel, pag.178)
2 Care sunt motivele pentru care se realizeaza tratament orthodontic al dintilor stalpi malpozitionati?
(Rosenstiel, pag.192)
R: Imbunatateste alinierea
Creaza spatii protetice favorabile
Imbunatateste ambrazura
Transmiterea fortelor in axul lung al dintilor -> conservarea structurii dent.
Capitol 7: Principles of tooth preparation
1 Care sunt principiile preparatii dintilor?
a
b
c

Biologic sanatatea tesuturilor orale

Mecanic forma de rezistenta, retentie, deformarea
Estetic grosime minima metal, maxima ceramic, suprafata ocluzala din ceramica, limita
cervicala subgingivala
(Rosenstiel, pag.209)

Care sunt factorii care afecteaza termic pulpa dentara la prepararea dintilor?
- Contact prelungit al instrumentului cu suprafata dentara
- Presiune exagerata
- Tipul si calitatea instrumentelor
- Absenta racirii cu apa
- Absenta protezarii provizorii
(Rosenstiel, pag.213)

Capitol 13: IMPLANT-SUPPORTED FIXED PROSTHESES

1.
Indicatiile implantelor la edentatul partial
R: - cand nu se poate folosi o proteza partiala mobilizabila

- cand se doreste o proteza fixa de lunga durata

- numar si localizare nefavorabila a potentialilor dinti stalpi naturali
- pierderea unui singur dinte, care ar necesita preparare suplimentara
(Rosenstiel, pag.381)
2.
Care este dimensiunea ideala a osului in care se poate realiza un implant si de ce?
R: Dimensiunea ideala pe verticala este de 10 mm, iar pe orizonata de 6 mm. Astfel, ramane un spatiu de
minim 1 mm de os atat vestibular, cat si oral, protejand structurile anatomice ( exemplu: sinus maxilar,
canal mandibular)
(Rosenstiel, pag.385)
Capitol 14: TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING
1 Enumerati 5 factori care trebuie luati in considerare atunci cand se realizeaza evictiunea gingivala
prin metoda electrochirurgicala
R: - Este contraindicate la pacientii cu pacemaker, pompa de insulina
-Nu se recomanda in cazul gingiilor subtiri, aderente ( incisivi inferiori, canini maxilari )
-Se recomanda anestezie profunda a tesuturilor inconjuratoare
-Electrodul sa treaca rapid prin tesuturi, cu o miscare continua
-Daca varful se blocheaza, inseamna ca intensitatea curentului este prea mica si trebuie marita, iar
daca apare scanteie, intesitatea trebuie micsorata
(Rosenstiel, pag.439)
2

Care este metoda de dezinfectie a amprentelor din hidrocoloizi?

R: Material: iodoform. Metoda: Datorita tendintei de a absorbi apa si de a se distorsiona
consecutiv, materialele hidrofile (hidrocoloizii, polieterii, siliconii de aditie hidrofili) nu trebuie
scufundate n solutiile de dezinfectare, ci acestea sunt aplicate prin pulverizare pe suprafata
amprentei, care apoi este introdus intr-un sac de plastic ermetic inchis timp de 10 minute.
(Rosenstiel, pag.461)

Capitol 15: INTERIM FIXED RESTORATIONS

1 Care sunt cerintele biologice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie?
R:
Protectie pulpara: izolare fata de cavitatea bucala
Mentinere sanatate parodontala: adaptare marginala buna, suprafata neteda, contur adecvat
Compatibilitate ocluzala cu dintii vecini si antagonisti
Mentinerea pozitiei dintelui
Prevenirea fracturii
(Rosenstiel, pag.468)
2 Prezentati caracteristicile coroanelor provizorii prefabricate, din policarbonat
R: Coroanele provizorii prefabricate din policarbonat sunt indicate si disponibile pentru zona frontala
( incisivi, canini) si premolari.
Policarbonatul, din punct de vedere estetic, este cel mai indicat dintre toate materialele pentru coroane
prefabricate, avand un aspect natural, coroana fiind comparabila cu o restaurare ceramica
Are rezistenta scazuta la masticatie. Nu este nevoie de o rezistenta foarte mare, deoarece, timpul de

folosire al coroanei provizorii este scurt.

(Rosenstiel, pag.474)
Capitol 16: COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY
1 Precizati in ce consta colaborarea medicului dentist cu tehnicianul dentar
R:
-Sa detalieze in scris laboratorului care sunt cerintele sale, tehnicile si materialele de utilizat
-Sa trimita amprente, modele si inregistrati ocluzale optime
-Sa trimita informatii despre limitele preparatiilor
-Sa stabileasca materialele, culoare
-Sa dezinfecteze conform standardelor universal toate elementele ce vor fi trimise la laborator
-Sa returneze orice model, proteza care nu se potriveste
(Rosenstiel, pag.509)
2 La ce se refera autorizatia de munca?
R: Este un ordin scris semnat de medicul dentist, trimis catre laboratorul dentar, in care se specifica
activitatea ce va fi efectuata si materialele.
(Rosenstiel, pag.512)

Capitol 17: DEFINITIVE CASTS AND DIES

1 Cate tipuri de gips exista?
R:
I gips pentru amprenta
II gips pentru model
III gips dur
IV gips extradur
V gips extradur cu expansiune mare
(Rosenstiel, pag.528)
2 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model de lucru?
R:
- Sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati
- Reproducerea dintilor vecini nepreparati sa fie fara spatii goale
- Toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si restul suprafetelor ocluzale ale dintilor
nepreparati sa fie precise
- Sa se reproduca si tesuturile moi relevante care vor fi incluse in proteza fixa
(Rosenstiel, pag.527)
Capitol 18: WAX PATTERNS
1 Care este ordinea etapelor de realizare a unei machete de ceara pe un dinte posterior?
R: -suprafete interne
-indepartare model de ceara si evaluare
-suprafete proximale
-suprafete axiale
-suprafete ocluzale
-margini
(Rosenstiel, pag.564)

Definiti curba lui Spee

R: Curba lui Spee este o curba anteroposterioara obtinuta printr-o linie continua trasata de la nivelul
varfului caninului inferior de-a lungul cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor naturali, pana
la ramul mandibulei.
(Rosenstiel, pag.575)
Capitol 19: FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC
RESTORATIONS
1 Care sunt proprietatiile aliajelor metalice folosite in confectionarea puntii metalo-ceramice?
R: Mod de elasticitate, rezistena la rupere, duritate, fluaj sau denaturare la temperaturi ridicate,
ductilitate.
(Rosenstiel, pag.599)
2 Care sunt etapele de realizare ale machetei din ceara pentru o punte metalo-ceramica?
R:
a Macheta din ceara se realizeaza conform conturul anatomic
b Se realizeaza santuri in ceara inainte prin tehnica cut-backpentru a se obtine grosimea optima
de ceramica
c Tehnica cut-back se finalizeaza
d Se realizeaza marginile
(Rosenstiel, pag.610)
Capitol 20: PONTIC DESIGN
1 Clasificarea corpurilor de punte dupa raportul cu creasta
R:
a Contact cu creasta: sa, sa modificat, ovat, conic
b Fara contact cu creasta: suspendat, suspendat modificat
+ punctiform, tangent liniar la mandibular/maxilar
(Rosenstiel, pag.625)
2 Care sunt avantajele, dezantajele, indicatiile si contraindicatiile corpurilor de munte metaloceramice?
R:
Avantaje: biocompatibilitate, estetica
Dezavantaje: rezistenta mai scazuta decat cele total metalice, dificil daca dintele stalp nu este metaloceramic
Indicatii: majoritatea situatiilor
Contraindicatii: punti intinse cu nivel de stress ridicat
(Rosenstiel, pag.641)
Capitol 21: RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES
1 Care este diferenta dintre prepararea pentru o proteza mobilizabila si prepararea conventionala a
aceluiasi dinte?
R: Coroanele conventionale au un traseu in axul lung al dintelui, iar cele din protezele mobilizabile nu au
intotdeauna. Datorita inclinarii linguale a molarilor mandibulari, este necesara o reducere suplimentara
din 2/3 ocluzala a suprafetei linguale si a suprafetelor axiale adiacente crestei edentate.
(Rosenstiel, pag.659)
2 De ce este esentiala utilizarea unui dental surveyor (instrument de control, diagnostic care

stabileste pozitia dintilor stalpi)

R:
- Stabileste alinierea axelor lungi ale dintilor stalpi care sustin o proteza mobilizabila
- Determina traseul de insertie si indepartare
- Ajuta la evaluarea degajarii de tesuturi si influenta lor asupra designului protezei mobilizabile
partiale
(Rosenstiel, pag. 650)
Capitol 22: Investing and casting
1 Care sunt cerintele canalului de turnare al machetei din ceara?
- Sa permita topirea cerii si eliminarea ei
- Sa permita metalului topit sa patrunda
- Metalul sa ramana topit mai mult timp decat restul aliajului pentru a compensa contractia din
timpul solidificarii
(Rosenstiel, pag.682)
2 Care sunt cauzele porozitatilor din modele?
- Resturi ramase in tipar
- Daca metalul din canal se solidifica inainte de cel din tipar
- Canalul e prea ingust, prea lung, incorect pozitionat
(Rosenstiel, pag.703)
Capitol 23: DESCRIPTION OF COLOR, COLOR-REPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS
1 Care este tehnica de realizare a iluzilor pentru spatiul vertical micsorat?
R: Se recomand reducerea convexitii mezio-vestibulare a feei vestibulare , nclinarea marginii incizale
spre punctele de contact de la nivelul liniei mediane. Dac doi incisivi centrali superiori trebuie sa fie
realizai s par mai lungi se recomand ca marginile incizale s convearg spre distal.
(Notite curs, Dr.Drafta)
2 Cum trebuie pozitionata cheia de culori ?
R: 1. Mostra de culoare n dreptul ochilor medicului
2. La acelai nivel incizal cu dintele ce trebuie reprodus
3. Paralel cu axul lung al dinteului n cauz
4. n acelai unghi cu planul facial precum i dintele n cauz
5. Medicul s priveasc de la o distan de 25-33 cm, egal cu lungimea antebraului (distana
recomandat pentru citit) i s nu poarte ochelari cu lentile colorate
(Notite curs, Dr.Drafta)
Capitol 25: ALL-CERAMIC RESTORATIONS
1 Care sunt caracteristicile si indicatiile sistemului IMPRESS 2?
R:
Indicatii: punti frontale (3 elemente), coroane in FDP
Duritate: mare
Rezistenta: mare
Transluciditate: medie
Abraziune: scazuta
Adaptare: suficienta
2 Care sunt indicatiile restaurarilor total ceramice?
R: Cerine estetice deosebite

Indici coronari favorabili

Dini frontali (cel mult premolari) cu leziuni carioase proximale sau vestibulare, nesatisfctor restaurate
prin obturaii cu materiale compozite
Fracturi/ fisuri coronare limitate
Abraziune dentar
Leziuni de abfracie
Leziuni erozive
Modificri de culoare/ form/poziie, pe dini izolai
Element de agregare n puni reduse
(Notite curs)
Capitol 26: RESIN-BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES
1 Care sunt etapele care necesita atentie in realizarea protezei fixate prin rasina?
R:
- Prepararea dintilor stalpi
- Designul restaurarii
- Bondingul
(Rosenstiel, pag.816)
2

Care sunt idicatiile protezei fixate prin rasina?

R:
Inlocuirea dintilor absenti anteriori la copii si adolescenti
Punte redusa
Dinti stalpi nerestaurati
Inlocuirea unui singur dinte posterior
Lungime coronara mare
(Rosenstiel, pag.812)

Capitol 27: FIBER-REINFORCED COMPOSITE FIXED PROSTHESES

1 In functie de ce se clasifica compozitele intarite prin fibre?
R:
- Dupa tipul fibrei
- Dupa orientarea fibrei
- Dupa cel care a realizat impregnarea fibrei cu rasina: dentist/tehnician/producator
(Rosenstiel, pag. 832)
2 Care sunt fibrele cele mai utilizate in aplicatiile dentare?
R: glass, polietilen, carbon
(Rosesntiel, pag. 832)
Capitol 28: CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES
1 Cand sunt indicati conectorii non-rigizi?
R: Cand nu este posibila prepararea a doi dinti stalpi cu acelasi ax de insertie a unei proteze fixe.
(Rosenstiel, pag. 845)
2 Care este designul optim al unui conector?
R: Suficient de mare incat sa previna deformarea sau fractura in timpul functiei masticatorii, dar nici
prea mare deoarece impiedica un control eficient al placii dentare si in timp determina boala

parodontala.
(Rosenstiel, pag.845)
Capitol 29: FINISHING THE CAST RESTORATION
1 Care este secventa recomandata pentru finisarea restaurarii de metal?
R: Margini interne, suprafata interna, canalul de turnare, contactele proximale, suprafata ocluzala,
peretii axiali, margini externe.
(Rosenstiel, pag.871, fig.29-1)
2 Care este obiectivul finisarii suprafetei interne a restaurarii de metal?
R: Nu trebuie sa existe contacte intre model si suprafata interna a metalului. Este necesar un spatiu de
25-35 mm pentru ca agentul de cimentare sa se imprastie uniform. Orice contact va trebui indepartat.
(Rosenstiel, pag.871)
Capitol 30: EVALUATION, CHARACTERIZATION, AND GLAZING
1 Ce secventa trebuie sa urmarim la evaluarea restaurarilor?
R:
- contacte proximale
- integritate marginala
- stabilitate
- ocluzie
- arderea ceramicii
(Rosenstiel, pag.888)
2 Cum se verifica stabilitatea unei restaurari?
R: Stabilitatea se verifica pe dinte in cavitatea orala. Nu trebuie sa se balanseze sau roteasca atunci cand
aplicam o forta. Daca instabilitatea este cauzata de un nodul pozitiv, acesta va fi indeparta. Daca este
cauzata de o deformare, este necesara o noua turnare.
(Rosenstiel, pag.891)
Capitol 31: LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES
1 Care sunt caracteristicile cimentului ideal?
R:
1. S aib timp de lucru lung
2. S furnizeze o bun sigilare
3. S nu fie toxic pentru pulp
4. S aib proprieti mecanice bune
5. S fie tixotrop
6. S aib o solubilitate redus
7. S fie uor de manipulat
8. Excesul sa fie ndeprtat cu uurin
(Notite curs Dr. Drafta)
2 Clasificarea cimenturilor definitive
R:
Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
Cimentul compomer

 Cimentul compozit
(Notite curs, Dr.Drafta)
Capitolul 32: POSTOPERATIVE CARE
1 La ce perioada dupa cimentarea finala a lucrarii trebuie ca pacientul sa se prezinte la control?
R: Se recomanda prezentarea la control intre o saptamana si 10 zile dupa cimentare.
(Rosenstiel, pag.929)
2

Cum se poate verifica sanatatea pulpara a unui dinte acoperit cu o coroana partiala, dar cu o
coroana totala?
R: Prin teste de vitalitate electrice la dintele acoperit cu coroana partial
Prin teste de vitalitate termice la dintele acoperit cu coroana totala
(Rosenstiel, pag.933)
Pitulice Ruxandra, Grupa 25, Seria 2, An 4
PROTETICA INTREBARI - EXAMEN SESIUNE
CAPITOLUL 3
1)Care sunt consecintele indepartarii unui dinte fara a-l inlocui (Rosenstiel pagina 88)
-supraocluzia dintilor opusi
-bascularea dintilor vecini
-pierderea contactului proximal
2)Indicatiile protezei partiale mobolizabile (Rosenstiel pagina 99)
- cand este nevoie de suport vertical din partea crestei edentate
-unde este nevoie de rezistenta la miscarile laterale de la dintii contralaterali si de la testutul moale
-cand este o pierdere importanta de testut osos in regiunea anterioara si nu se poate realiza proteza fixa
dentara
CAPITOLUL 5
1)Ce este premolarizarea (Rosenstiel pagina 162)
= metoda terapeutica ce consta in sectionarea portiunii corono-radiculare a unui molar mandibular cu
pastrarea radacinii sanatoase, astfel molarul avand aspectul unui premolar
2) Tipuri de restaurari pentru dinti cu radacini sectionate (Rosenstiel pagina 162)
-radacina sanatoasa ramasa va fi restaurata ca dinte individual
-dintele folosit ca suport pentru o proteza fixa sau una partial mobilizabila
-premolarizare: radacinile individuale ale unui molar folosite cu morfologie de premolar
-tratament minim: amalgam plasat in radacina sau refacerea radacinilor si a ocluziei
CAPITOLUL 6
1)Contraindicatii slefuire selectiva (Rosenstiel pagina 197)
- bruxism incontrolabil
-atunci cand trebuie eliminate prea multa substanta dura dentara
-clasa a II a si a III a Angle
-abraziune extinsa
-inaintea tratamentului endodontic sau orthodontic
-contact cuspid-cuspid
-dureri ATM
-mandibula rigida
2)Explicati termenul: Extruzie (Rosenstiel pagina 201)
= eruptie excesiva sau migrarea unui dinte dincolo de planul ocluzal natural
CAPITOLUL 7
1)Avantajele plasarii pragului supragingival (Rosenstiel pagina 217)

-usurinta si exactitate in toate fazele de lucru

-conservarea tesuturilor dentare
-controlul vitalitatii dintilor dupa protezare
-protectie parodontala si igienizare usoara
-amprentarea se realizeaza mult mai usor, cu risc scazut de afectare a tesutului moale
2)Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte pentru o coroana metaloceramica (Rosenstiel pagina 244)
- 0,3 mm metale nobile
- 0,2 mm metale nenobile
- 1,5 mm ceramic
CAPITOLUL 13
1)Indicatiile implantelor (Rosenstiel pagina 381)
-imposibilitatea de a purta o proteza partiala sau totala
-numar si locatie nefavorabile ale dintilor naturali
-pierderea unui singur dinte
2)Care este lungimea minima a crestei pt a putea pune 3 implante cu diametrul de 4 mm (Note curs)
-intre implante sa fie 3 mm, intre implant si dinte sa fie 1,5 mm => 1,5+4+3+4+1,5 = 14
CAPITOLUL 14
1)Care sunt substantele utilizate pentru largirea santului gingiva-dentar in vederea amprentarii (Rosenstiel
pagina 435)
-fir de retractie imbibat cu substanta astringent:clorura de aluminu, sulfat feric, epinefrina, sulfat de
aluminiu
2)Dezavantajele hidrocoloizilor ireversibili (Rosenstiel pagina 442)
-material friabil
-stabilitate dimensionala redusa
-model numai din gips
-pret relativ crescut
-necesita o evictiune gingivala importanta
CAPITOLUL 15
1)Care sunt caracteristicile unui material provizoriu (Rosenstiel pagina 477)
-sa fie usor de folosit
-stabilitate dimensionala buna
-translucid, stabil coloristic
-neiritant, fara miros
-usor de reparat
-nontoxic, nonalergic
2)Care sunt factorii care contribuie la mortificarea pulpei (Rosenstiel pagina 467)
-trauma produsa in urma preparatiei
-expunere la microbi
-uscarea
-factorii chimici si termici
CAPITOLUL 16
1)Ce trebuie sa includa instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe? (Rosenstiel pagina 512)
-descrierea generala a restaurarii
-tipul materialelor ce urmeaza sa fie folosite
-schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare

-forma conectorilor si a corpului de punte

-informatii privind nuanta folosita pentru restaurare
-data sedintei urmatoare de tratament
2)Care sunt cele mai frecvente erori realizate de tehnician ? (Rosenstiel pagina 524)
-adaptare marginala
-adaptare ocluzala
-supraconturare cervicala
CAPITOLUL 17
1)Care sunt cerintele pe care un model trebuie sa le indeplineasca? (Rosenstiel pagina 526)
-sa reproduca atat dintii preparati, cat si pe cei nepreparati
-dintii vecini nepreparati sa nu aiba goluri
-suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior
-suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor nepreparati
-reproducere fidela a dintelui preparat
-reproducerea marginilor
2)Avantaje, dezavantaje bonturi mobile Pindex (Rosenstiel pagina 537)
Avantaje model detasabil (bont)
-turnarea nu are nici un impediment
Dezavantaje necesita echipament special
CAPITOLUL 18
1)Care sunt motivele pentru care se realizeaza contact cuspid-fosa si nu cuspid-creasta marginala?
(Rosenstiel pagina 572)
-prevenit impactul alimentelor
-fortele de inchidere prin relatie centrica sunt aproape de acul lung al dintelui
-stabilitate data de contactele tripodice alefiecarui cuspid functional
2)Ce este curba lui Spee? (Rosenstiel pagina 586)
= curba sagitala de ocluzie ce rezulta din unirea cu o linie a varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor
laterali mandibulari
CAPITOLUL 19
1)Care sunt aliajele nobile? (Rosenstiel pagina 605)
-aur, platina, paladiu
2)Avantaje titan (Rosenstiel pagina 609)
-biocompatibilitate excelenta
-rezistenta la coroziune
-cost redus
CAPITOLUL 20
1)Cum poate fi prevenita retractia gingivala? (Rosenstiel pagina 620)
-restaurare imediata
-interventie periodontala imediat dup ace a fost indepartat dintele
2)Dupa cat timp se poate face restaurarea finala, astfel incat gingia sa fie vindecata? (Rosenstiel pagina
624)
- 6 12 luni
CAPITOLUL 21
1)Cum se evalueaza proteza partial mobilizabila? (Rosenstiel pagina 665)
-sa aiba integritate marginala buna
-contur axial potrivit
2)Cu ce materiale se realizeaza o refacere a unei proteze partiale mobilizabile existente? (Rosenstiel
pagina 665)
-rasina acrilica autopolimerizabila

-ceara
CAPITOLUL 22
1)Cauzele erorilor in turnare (Rosenstiel pagina 702)
-proportia apa pudra necorespunzatoare
-bule de aer
-vibrare excesiva
-incalzire prematura
-eliminare insuficienta a cerii
-timp de malaxare necorespunzator
2)Explicati termenul : expansiune termica (Rosenstiel pagina 706)
=expansiunea unui material determinata de caldura
CAPITOLUL 23
1)Cum se poate evita ca o doua nuante sa para identice? (Rosenstiel pagina 716)
-lumina naturala
-lumina fluorescenta
2)Definiti opalescenta (Rosenstiel pagina 717)
=fenomen prin care un material pare sa aiba o culoare atunci cand lumina se reflecta din el si o alta
culoare atunci cand lumina este transmisa prin el
CAPITOLUL 25
1)Dezavantaje coroane ceramice (Rosenstiel pagina 800)
-nu conserva structura dentara
-rezistenta mecanica la torsiune scazuta
-fragilitate , contraindicate in zona laterala
2) Definiti fluorescenta (Rosenstiel pagina 801)
=procesul prin care un material emite lumina cat timp este iradiat cu radiatii luminoase sau ultraviolete
CAPITOLUL 26
1)Avantajele protezelor fixe dentare lipite cu rasini (Rosenstiel pagina 811)
-conserva tesutul dur dentar
-trauma asupra pulpei dentare e minima
-nu este necesara anestezia
-preparatia facuta supragingival
2)Contraindicatii (Rosenstiel pagina 814)
-supraacoperire vertical
-smalt compromis
-parafunctii
-alergie la nichel
CAPITOLUL 27
1)Clasificarea FRC in functie de: (Rosenstiel pagina 832)
-tipul de fibre
-orientarea fibrelor
-daca fibra este impregnate cu rasini de medic sau technician
2)Cimentarea FRC (Rosenstiel pagina 840)
-pasta solubila
-ajustari prin folosirea unei nuante mai inchise sau deschise
-translucenta este importanta pentru obtinerea nuantei finale
-lipirea propriu-zisa presupune: izolarea bontului, tratamentul partii interne a FRC, conditionarea bontului
CAPITOLUL 28
1)Cand se folosesc conectorii nonrigizi? (Rosenstiel pagina 845)

-cand nu este posibil sa preparam 2 bonturi pentru o FDP partiala cu o cale comun de plasament
2)Tipuri de conectori ale unei punti dentare (Rosenstiel pagina 847)
-rigizi prin turnare, lipire, sudare
-nonrigizi
CAPITOLUL 29
1)Care este spatiul necesar intre suprafata interna a coroanei si preparative pentru intinderea corecta a
cimentului? (Rosenstiel pagina 871)
-25-35 micrometri
2)Obiectivele finisarii marginilor externe (Rosenstiel pagina 878)
-obtinerea unei suprafete metalice lustruite, fara proeminente sau trepte la trecerea de la resturare la dinti
nepreparati
CAPITOLUL 30
1)Care este ordinea in care se face evaluarea? (Rosenstiel pagina 888)
-contacte proximale
-integritate marginala
-stabilitate
-ocluzie
2) Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive? (Rosenstiel pagina 892)
-lucrarea nu trebuie sa se roteasca sau sa se sparga atunci cand se aplica forte asupra ei
-daca instabilitatea este produsa de o deformare majora, se reface coroana
-trebuie sesizata orice grad de instabilitate, altfel duce la esec

CAPITOLUL 31
1)Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? (Rosentiel pagina 916)
-coroane din ceramica
2) Care este problema glassionomerelor? (Rosenstiel pagina 916)
-se spala si sunt solubili in mediul buccal
CAPITOLUL 32
1)Care este frecventa de dispensarizare a unui pacient cu proteza fixa? (Rosenstiel pagina 929)
- 6 luni
2) Probleme pt care pacientii cu PDF s-ar prezenta de urgenta la stomatolog (Rosenstiel pagina 967)
-durere
-pierderea unui dinte stalp
-conector fracturat
-fateta fracturata
Pop Eduard Stefan, grupa 25
Capitol 1
Ce probleme pot produce dificultate in masticatie? Probleme locale, de exemplu, un cuspid fracturat sau o
edentatie sau generale (malocluzie sau disfunctie) pag 6
Care este rolul aflari vechimi restaurarilor? Pentru prognosticul si longevitatea restaurarilor. pag7
Capitol 2
La ce ne ajuta inregistrarea RC? Pentru a transfera pozitia RC de la pacient pe articulator. pag55
Daca intregistarea RC de face doar prin ducerea posterior la mandibulei, ce se intampla cu restaurarea? Va
fii in supraocluzie. pag 56
Capitol 3

Care este primul pas in planul de tratament? Ameliorarea afectiunilor actuale. pag 82
Ce cerinte indeplineste o proteza fixa? Estetice si functionale pag 86
capitol 5
Care este etiologia frecventa a bolii parodontale? Placa bacteriana care determina inflamatie si procese
patologice pag 147
Tratamentul ortodontic poate prevenii boala parodontala? Prin realinierea dintilor se poate produce
controlul placii bacateriene, deci previne. pag 153
capitol 6
Ce material necesita folosirea digii in cazul reconstuctie coronare? Rasinile compozite necesita izolare
foarte buna. pag184
Ce spatiu trebuie pastrat de sigilare apicala? 3-5mm pana la orificiul apical pag186
capitol 7
Care sunt cerintele unei restaurari fixe? Mecanic, estetic, biologic pag 210
Pentru retentie optima, coroana trebuie sa fie converventa spre ocluzal; cu cate grade? Unghi ascutit de 6
grade de la colet spre ocluzal pag 228
capitol 13
Care este spatiul minim dintre 2 implante? 3mm pag 387
Care sunt problemele unui implant scurt? Contact mic cu osul si corona mare, care creste forta la care este
supus implantul pag 388
capitol 14
Principalele dezavantaje polieteri? Pret ridicat, rigid, timp de lucru redus, pastrat la loc uscat, poate da
alergii. pag 444
Cum evaluam o amprenta?Daca are perforatii, bule sau goluri la margini o refacem. Dungile de material
sau catalizator arata probleme la mixarea materialului care sunt greseli de aprentare. pag 456
capitol 15
Care este dezavantajul estetic al coroanei de policarbonat si cum il putem remedia? Disponibila doar intro singura culoare, dar poate fi corectata cu rasini. pag 474
dezavantatul metodei directe de confectionare a coroanei provizorii? Adaptare marginala proasta si
afectare tisulara prin polimerizare. pag 447
capitol 16
Cum putem evidentia tehnicianului marginea preparatiei? Folosind un creion colorat, trasam marginea.
pag 512
Ce informatii se transmit prin coroana provizorie? Informatii despre linia mediana, pozitia muchiei
incizale si forma coroanei. pag 522
capitol 17
Care este dezavantaj sistem pindex? Necesita echipament special. pag 538
Care este avantajul rasinii epoxidice? Duritate si rezistenta la abraziune. pag531
capitol 18
Cum trebuie sa fie punctele de contact in cazul a 2 preparatii pe dinti vecini? Trebuie sa fie simetrice,
pentru a lasa spatiu gingiei libere pag 568
De ce tinem cont cand pozitionam cuspizii unei machete la mandibula? De curba Spee si curba Wilson
pag 576
capitol 19

Care este grosimea minima a ceramicii pentru a rezista? 0.5mm pag 591
La ce dinstanta trebuie sa fie stopul ocluzal de jonctiunea ceramica-metal? 1.5mm pag 591
capitol 20
Ce contact cu creasta recomand pentru corpul de punte in zona laterala la mandibula? Nu are contact cu
creasta, pentru igienizare usoara. pag 626
Dezavantajul contactului cu creasta de tip sa? Igienizare dificila pag 626
capitol 21
Ce folosim in cazul unei edentatii extinse si de ce? Folosim borduri de ceara pentru a evita bascularea.
pag 651
Ce dimensiune minima trebuie sa avem pentru a folosi sisteme ca magneti,stifturi,bari? 7-9mm inaltime
verticala. pag669
capitol 22
Rolul gurilor de ventilare? Evacuare gaze si inceperea solidificarii in zonele critice. pag 683
La ce folosim mase de ambalat foslate? La aliaje de aur si platina. pag 688
capitol 23
Ce folosim pentru a alege culoare lucrarii protetice? Truse care imita nuante coloristice dentara. pag 718
Cum arata zambetul cel mai atractiv si la ce persoane il intalnim? Este intalnit la persoane tinere; zambet
larg care descopera conturul frontalilor maxilari si sunt vizibili si dintii posteriori de molar 1. pag 727
capitol 25
Ce rol are glazurarea ceramicii? Contribuie la intarilrea ceramicii. pag 776
ce fel de amprenta folosim in cazul sistemului CAD/CAM? Aprenta optica. pag791
capitol 26
avantaje protezare fixata cu rasini? Minima prelucrare si trauma pulpara,nu necesita anestezie, preparatie
supragingivala, timp scrut de lucru, pot fi repuse, cost redus, amprentare usoara, nu necesita coroana
provizorie pag 812
indicatii protezari fixate cu rasini? inlocuire dinte anterior la tineri, protezare spatiu mic, bonturi
nerestaurate, protezare posterioara unidentara, coronana clinica lunga, control al uniditatii bun. pag 812
capitol 27
indicatii proteza partiala intarita cu fibre: Rezultat estetic, preparare conservatoare, fara metal, scade uzura
dintelui antagonist, folosire tehnica adeziva.pag 834
contraindicatii proteza partiala intarita cu fibre: greu de pastrat contolul fluidelor, spatiu mare,
parafunctii, alcoolici , dinte antagonist de ceramica neglazurat. pag 834
capitol 28
Daca o punte se dezlipeste de unul din dintii stalpi, ce potem face? O metaoda rapida este sa lipim cele 2
componente cu un material cu temperatura de topire sub cea a aliajului din care este facuta puntea. pag
844
Cum sunt pozitionatate componentele conectorilor nerigizi de tip tata/mama? Cepul(tata) este pus pe
corpul de punte, iar santul (mama) este pus pe dintele stalp. pag 848
capitol 29
Cum pregatim suprafata ocluzala? Prelucram ocluzal pana exista contacte stabile cu arcada opusa, atat

static cat si dinamic. pag 874

Ce folosim pentru a verifica zona punctelor de contact? Hartie de articulatie plasata intre dinti vecini. pag
875
capitol 30
Cum procedam in cazul in care zona marginala e deschisa? Refacem coroana, nefiind o problema minora.
pag 892
Cu ce indentifica prezenta si locul in care se face contactul ocluzal? Prezenta cu banda Mylar si locul cu
benzi de articulatie. pag pag 894
capitol 31
Ce nu putem cimenta cu rasini ionomere? Coroane din cermica pag 916
Care este problema glassionomerilor? Se spala si sunt solubili in mediu bucal. pag 916
capitol 32
La cat timp se face vizita medicala in cazul unei coroane, dar a unei punti? La 6 luni, iar la punte mai
frecvent;cu atat mai mult cu cat exista afectare parodontala. pag 929
Daca pacintul prezinta dureri la nivelul unui dinte, tratat endodontic si apoi protezat cu RCR, ce luam in
considerare? O posibila fractura radiculara. pag 935
Popescu Dan-Nicolae
Grupa 18, seria a II-a, an IV
Intrebari Rosenstiel

Capitolul 3
1.Care sunt consecintele neprotezarii unui dinte extras ?
-supraocluzia dintelui/dintilor antagonisti
-inclinarea dintilor vecini
-pierderea contactelor interdentare.
Toate aceste miscari au ca scop inchiderea bresei edentate. (pag.88-89)
2.Definiti legea lui Ante ?
Legea lui Ante se va calcula pentru a determina prognosticul rezistentei puntii dentare.
Se va calcula si se va face o suma a suprafetelor radacinii/radacinilor dintilor stalpi (se va exprima
in procente) , iar aceasta suma trebuie sa fie mai mare sau egala cu suma suprafelor radacinii/radacinilor
dintilor care lipsesc. (pag.95)
Capitolul 5
1.Enumerati tipurile de mucoase de la nivelul cavitati bucale si unde se gasesc acestea?
-mucoasa masticatorie (keratinizata): acopera gingia si palatul dur
-mucoasa de captuseala: acopera buzele, obrazii, vestibul bucal, palatul moale
-mucoasa senzoriala: partea dorsala a limbii si mugurii gustativi (pag.145)
2.Enumerati partile componente ale gingiei?
-gingia libera: se gaseste de la dinte pana la insertia epiteliala
-gingia atasata: de la insertia epiteliala pana la jonctiunea muco-gingivala
-papila interdentara: proiectii triunghiulare ale gingiei ce acopera spatiul interdentar. (pag.145)

Capitolul 6
1.Cum se face inaltarea coroanei ?
Inaltarea coroanei se face prin tehnica chirurgicala si este indicata pentru a imbunatati aspectul unui
dinte anterior sau cand avem coroana clinica prea scurta pentru a asigura retentia adecvata. (pag.190)
2.Care este avantajul inlaturarii contactelor premature?
Inlaturand contactele premature va face posibila coincidenta dintre intercuspidarea maxima si relatia
centrica. Acest fapt va creste acuratetea transferului ocluziei pacientului in articular. (pag.195)
Capitolul 7
1.Care sunt principiile prepararii unui dinte?
-principiul biologic: afecteaza sanatatea tesuturilor orale
-principiul mecanic: afecteaza integritatea si durabilitatea restauratiei
-principiul estetic: afecteaza aspectul pacientului (pag.209)
2.Ce include pincipiul estetic in momentul restaurarii dentare?
Principiul estetic include:
-metal vizibil cat mai putin
-grosime maxima a ceramicii
-suprafete ocluzale de portelan
-margini plasate subgingival (pag.210)
Capitolul 13
1.Care sunt obiectivele utilizarii ghidajului chirurgical la un pacient edentat partial?
-delimitarea spatiului fata de dintii vecini
-localizarea implantului in interiorul conturului restauratiei
-alinierea implantului in axul lung al restauratiei
-identificarea emergentei dintelui din gingie (pag.394)
2.Care sunt obiectivele care trebuies indeplinite ca sa obtinem o ocluzie corecta cu ajutorul unei
proteze dentare pe implanturi ?
-directionarea fortelor in axul lung al implantului
-minimizarea fortelor laterale asupra implantului
-plaseaza fortele laterale, cand sunt necesare, cat mai anterior posibil pe arcada
-cand este imposibil sa minimizezi sau sau muti fortele laterale catre zona anterioara, este necesar sa
le distribui pe cati mai multi dinti si implanturi. (pag.421)
Capitolul 14
1.De ce alegem o lingura individuala in detrimentul uneia standard?
Lingura individuala imbunatateste acuratetea unei amprente cu elastomeri datorita limitarii
volumului de material, impreuna cu reducerea a 2 surse de erori: stresul in timpul dezinsertiei si contractia
termica. (pag.446)
2.Care este instrumentarul pentru fabricarea unei linguri individuale?
-folie de ceara
-folie de aluminiu 0,025mm
-bisturiu
-foarfeca
-instrument de modelat ceara (pag.447)

Capitolul 15
1.Cum se protejeaza parodontiul marginal cand protezam provizoriu?
Pentru a facilita inlaturarea placii dentare, o proteza provizorie trebuie sa aiba adaptare marginala
buna, contur asemenea dintelui si o suprafata neteda. Aceste lucruri sunt foarte importante mai ales cand
protezam provizoriu subgingival. (pag.467)
2.De ce trebuie supraconturati conectorii la o proteza provizorie?
Conectorii trebuie sa fie supraconturati la o proteza provizorie pentru ca la nivelul lor apar forte si
tensiuni ce se transfera de la corpul de punte catre bonturile dentare. Connectorii sunt de obicei cauza
fracturilor acestor lucrari protetice provizorii. (pag. 468)
Capitolul 16
1.Cine poate realiza o montare in articular corecta a dintilor antagonisti?
Montarea dintilor antagonisti este responsabilitatea dentistului. Acesta trebuie sa aiba o sedinta
separata in care sa verifice daca contactele interdentare ale pacientului se regasesc si intre cele 2 modele
articulate. (pag.512)
2.Ce trebuie sa ii transmita medicul legat de lucrarea protetica tehnicianului?
Dentistul trebuie sa ii transmita informatii in scris legate de materialul preferat, culoarea si daca
proteza va fi una mobila sau fixa. (pag. 509)
Capitolul 17
1.Care este instrumentarul pentru turnarea modelului?
-amprenta
-perie cu par de camila
-gips tip IV sau V
-apa, surfactant
-pinuri, dispozitive de retentie
-vacum malaxor, spatula, masuta vibratorie
-creion, fierastrau (pag.535)
2.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model?
-reproducerea dintelui preparat si a dintilor nepreparati (dintele vecin trebuie sa nu aibe bule de aer)
-suprafetele dintilor care intra in ghidajul anterior trebuie sa permita articularea precisa
-reproducerea tesutului moale
-suprafata ramasa nepreparata a unui dinte in imediata apropiere a coletui (0,5-1mm) pentru a pastra
profilul de emergenta. (pag.526)
Capitolul 18
1.De ce este importanta marcarea marginii preparatiei?
Tehnicianul marcheaza marginile unei preparatii pentru a stii exact dimensiunea pe care trebuie sa o
aibe coroana si este locul unde va avea loc inchiderea marginala. Tehnicianul foloseste de obicei un creion
colorat, de preferat sa fie in contrast cu ceara. (pag.558)
2.Ce este important cand plasam cuspizii pe o macheta din ceara?
Cuspizii trebuie pozitionati astfel incat ei sa urmeze curba antero-posterioara (curba lui Spee). De
asemenea cuspizii mandibulari ar trebui sa fie mai inalti cu cat sunt mai spre distal iar cuspizii maxilari sa
fie mai scurti cu cat sunt spre distal.Trebuie sa respectam si inclinarea acestor cuspizi pentru a realiza
corect curba lui Wilson. (pag.575)

Capitolul 19
1.Ce tip de coroana se poate alege pe un dinte mandibular daca dintele antagonist maxilar este
acoperit cu o coroana integral metalica?
Avand in vedere faptul ca antagonistul prezinta o coroana metalica pe acest dinte trebuie aleasa ori o
coroana metalica integral sau o coroana metalo-ceramica, dar cu partea fizionomica doar pe V, datorita
faptului ca trebuie evitat contactul dintre metal si ceramica. (pag.591)
2.La ce distanta fata de limita metal-ceramica trebuie plasat punctul de contact?
Punctul de contact poate fi plasat atat pe metal cat si pe ceramica. Cu toate astea , trebuie respectata
o distanta minima de 1,5mm fata de limita metal-ceramica pentru a preveni fracturarea ceramicii datorita
deformarii metalului. (pag.591)
Capitolul 20
1.Enumerati tipurile de defecte de creasta cunoscute?
Defectele sunt impartite in 3 clase:
1.Clasa I: pierderea tesutului pe vestibular si lingual , dar latimea crestei normala
2.Clasa a II-a: pierderea din inaltimea crestei dar latimea normala
3.Clasa a III-a: o combinatie de pierderi, atat din inaltime cat si din latime (pag. 618)
2.Clasificarea tipurilor de punte?
1.Cu contact mucozal:
-sa
-semi-sa
-contact liniar
-punctiform
2.Fara contact mucozal:
-sanitar (igienic)
-sanitar modificat (igienic) (pag.625)
Capitolul 21
1.Ce trebuie studiat pe modelul diagnostic?
-inclinarea anteroposterioara a protezei
-inclinarea laterala a protezei
-paralelismul dintilor stalpi
-slefuirea in exces a dintilor
-verificarea DVO (pag.651)
2.Pe ce ar trebui sa se sprijine pintenii ocluzali?
Pintenii ar trebui plasati pe smaltul sanatos sau intr-o coroana metalica. Daca sunt plasati in
materiale precum amalgamul, rasina compozita sau ceramica, poate aparea fractura sau deformarea
materialului la acest nivel. (pag.654)
Capitolul 22
1.Care sunt dimensiunile gurii de scurgere pentru metalo-ceramica si pentru coroanele partiale?
O dimensiune de 2,5mm este recomandata pentru molari si pentru metalo-ceramica si o dimensiune
de 2,0mm este recomandata pentru premolar si pentru coroanele partiale. (pag.682)
2.Pentru ce se foloseste o gaura auxiliara de ventilatie?

Aceasta gaura de ventilatie se foloseste pentru a imbunatati turnarea modelelor subtiri. Actiunea lor
este de a ajuta la evacuarea gazelor in timpul turnarii si sa asigura faptul ca solidificarea incepe in zonele
critice. (pag. 683)
Capitolul 23
1.Definiti termenul de coridor bucal?
In momentul in care vom analiza lucrarea protetica din punct de vedere estetic vom avea in vedere si
aspectul coridorului bucal.
Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraz si dinti in momentul zambetului si depinde de
latimea latimea dintilor si a gurii in timpul zambetului. (pag.727)
2.Ce dinti ar trebui sa fie expusi in momentul zambetului ?
In general, un zambet larg, care arata in intregime forma dintilor maxilari in zona frontala si dintii
din zona posterioara pana in dreptul molarului 1 este considerat cel mai atractiv si tanar zambet. La
persoanele in varsta zambetul dezvaluie mai putin din incisivii maxilari si mai mult din incisivii
mandibulari. (pag.727)

Capitolul 25
1.Cum se realizeaza o lucrare protetica total ceramica rezistenta?
Sunt 2 metode:
Sa alegem o ceramica foarte rezistenta dar neestetica, peste care se va pune o ceramica
estetica dar cu o rezistenta scazuta.
Sa folosim un singur tip de ceramica care combina rezistenta si estetica (pag.775)
2.Ce inseamna stresul de coroziune?
Acest fenomen se refera la reactia chimica ce are loc intre apa si ceramica la nivelul unei micro
crapaturi pe care in timp o va mari. (pag.776)
Capitolul 26
1.Care sunt dezavantajele protezei dentare din rasina?
-reduce longevitatea restaurarii
-modificari la nivelul smaltului
-corectarea spatiului este dificila
-paralelismul dintilor stalpi este necesar
-estetica este compromisa la dintii posteriori (pag.812)
2.Care sunt cele 3 momente din fabricarea protezei din rasina cand trebuie sa fim atenti la detalii
pentru a avea succes cu restauratia?
Cele 3 momente sunt:
-prepararea dintilor stalpi
-designul preparatiei
-cimentare (pag.815)
Capitolul 27
1.Care sunt indicatiile pentru proteze pe baza de compozite ramforsate?
-rezultate estetice optime

-fara metal
-preparatii conservatoare
-abraziune mica a dintilor antagonisti
-utilizarea unei tehnici adezive (pag.834)
2.Care sunt cele mai utilizate fibre si cum sunt dispuse acestea?
Cele mai utilizate fibre sunt cele de sticla, de polietilena si carbon. Aceste fibre sunt dispuse:
-unidirectional (in care toate fibrele sunt paralele)
-tesute
-impletite (pag.832)
Capitolul 28
1.De ce nu este bun un conector prea larg?
Daca conectorul este larg in sens incisivo-cervical igiena este impiedica si in timp poate aparea
boala parodontala.
Pentru estetica, un conector prea larg poate sa compromita estetica restauratiei datorita vizibilitatii
metalului. (pag.845)
2.Cum trebuie sa fie plasa un conector pentru a realiza controlul placii dentare?
Pentru a usura controlul placii dentare, conectorul trebuie sa ocupe spatiul normal interproximal,
pentru ca daca este malpozitionat (bucal, gingival sau lingual) va restrictiona accesul. La nivel frontal
conectorul este normal plasat in ambrazura linguala. (pag.846)
Capitolul 29
1.Cum ne dam seama ca peretii axiali sunt corect finisati?
Peretii axiali sunt perfect finisati cand conturul este neted, foarte lustruiti si permit pacientului o
igienizare usoara cu ata dentara. (pag.877)
2.Cu ce se indeparteaza excesul de material la nivelul locului de unire a canalului de turnare cu
coroana?
Cel mai bine se indeparteaza cu un disc, urmand sa se faca finisajul cu pietre si discuri abrazive. Nu
se indeparteaza cu clestele pentru ca duce la distensia coroanei. (pag.873)
Capitolul 30
1.Ce se evalueaza la o coroana metalica?
La o coroana metalica se va evalua:
-contactul proximal
-integritatea marginala
-stabilitatea
-intradosul coroanei
-conturul extern
-ocluzia
-finisarea suprafetei (pag.887)
2.Cand se finiseaza o coroana cu margine supragingivala?
Coroana cu margine supragingivala se finiseaza avand coroana aplicata pe dinte. Se finiseaza
folosind pietre albe si cu discuri de finisaj. (pag. 891)
Capitolul 31
1.Cum se poate intarzia priza cimentului FOZ?
Se foloseste o placuta de sticla scoasa din frigider. Este o metoda practica de a mari timpul de lucru

al cimentului fara a avea efecte adverse asupra proprietatilor materialului: rezistenta, solubilitatea sau
retentia.
Aceasta tehnica este folositoare atunci cand avem de cimentat mai multi dinti.
De asemenea aceasta tehnica faciliteaza curatirea placutei de sticla. (pag.919)
2.Care sunt principalele tipuri de cimenturi dentare? Si care este cel mai utilizat la ora actuala?
Principalele tipuri de cimenturi dentare sunt:
-ciment fosfat oxid de Zn
-ciment policarboxilat de Zn
-ciment ionomer de sticla
-ciment ionomer de sticla modificat cu rasina
-rasinile adezive
Cel mai utilizat ciment este cimentul ionomer de sticla modificat cu rasini datorita solubilitatii
scazute, adeziune buna si microinfiltratie marginala redusa. (pag.914-915)
Capitolul 32
1.Ce necesita atentie sporita la un control dentar la nivel radicular?
-hemoragie la nivelul sulcusului
-furcatii radiculare expuse
-formarea tartrului
Cele 3 sunt semne de debut in boala parodontala. (pag.932)
2.Care sunt cauzele fracturarii partii fizionomice a unei coroane metalo-ceramice?
-greseli in realizarea structurii metalice
-proceduri de laborator improprii
-functii ocluzale excesive
-traume (accidente rutiere sau sportive) (pag.941)
Intrebari PROTETICA
Capitolul 3
1 Care sunt obiectivele generale ale tratamentului stomatologic?
Raspuns:
-Corectarea unei afectiuni preexistente
-Prevenirea unei viitoare boli
-Restaurarea functiilor afectate
-Imbunatatirea aparentei estetice
2 Care sunt indicatiile waxing-ului ?
Raspuns:
Waxing-ul este esential in cadrul realizarii unor tratamente protetice complexe, mai ales cand trebuie
corectat planul ocluzal, cand trebuie modificat DVO-ul, in cazul protezelor pe suport implantat sau in
cazul combinatiilor de proteze fixe si mobile.
Capitolul 5
3 Elementele componente ale gingiei si topografia lor.
Raspuns:
-Gingia libera - de la marginea gingivala pana la insertia epiteliala
-Gingia atasata -de la insertial epiteliala pana la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara
-Papila interdentala - proiectii triunghiulare ale gingiei care ocupa spatiul interdentar de sub contactul
proximal interdentar

4 Care sunt clasele de expunere radiculara?

Raspuns:
-Clasa I : pierdere a tesutului parodontal de sub 3 mm fata de jonctiunea smalt-cement
-Clasa II: pierdere mai mare de 3 mm fata de JSC dar fara expunerea furcatiei
-Clasa III: expunerea furcatiei dar fara accesul instrumentarului interradicular
-Clasa IV: accesul VO al instrumentarului prin furcatia radiculara
Capitolul 6
5 Factorii care trebuie luati in vedere cand dorim sa alungim coroana clinica
Raspuns :
-Estetica
-Lungimea radacinii in osul alveolar
-Efectul operatiei asupra dintilor vecini
-Expunerea furcatiei in cazul dintilor posteriori
-Mobilitate
-Extensia defectului
6 Beneficiile tratamentului ortodontic al dintilor malpozitionati?
Raspuns :
-Imbunatatirea alinierii axiale
-Crearea spatiului necesar puntilor dentare
-Directionarea fortelor ocluzale in axul dintelui
-Posibilitatea conservarii structurii dentare in cadrul preparatiei
Capitolul 7
7 Principiul biologic in prepararea dintilor
Raspuns:
-Conservarea structurilor dentare
-Evitarea supraconturarii
-Plasarea marginii supragingival
-Pastrarea/realizarea unei bune ocluzii
-Protectie impotriva fracturii dentare
8 Avantajele prepararii marginilor supragingivale
Raspuns:
-Realizarea lor este facila, fara traumatiarea tesuturilor moi
-Mentinerea igienei este mai usoara
-Amprentarea lor este mai usor de realizat
-Evaluarea adaptarii restaurarilor este usor de realizat
Capitolul 13
9 Indicatiile pentru folosirea implantului la un pacient edentat partial
Raspuns :
-Incapacitatea de a purta o proteza partiala sau totala
-Prognostic redus pentru realizarea unei punti de intindere mare
-Dinti stalpi redusi ca numar si localizare deficitara
-Protezarea unui singur dinte lipsa care ar necesita prepararea unor dinti integri
10 Limitele folosirii implanturilor la nivelul dintilor posteriori mandibulari
Raspuns :
Folosirea implanturilor la acest nivel trebuie sa aiba in considerare traiectul nervului alveolar inferior,
care va avea nevoie de o distanta de minim 2 mm intre apexul implantului si marginea superioara a
canalului nervului.
Capitolul 14
11 Care sunt materialele de amprentare elastice?

Raspuns :
-Hidrocoloizii ireversibili
-Hidrocoloizii reversibili
-Polisulfidele(tiocauciuri)
-Siliconii de condensare
-Siliconii de aditie
-Polieterii
12 Din ce materiale se pot realiza portamprentele individuale?
Raspuns :
-rasina acrilica autopolimerizabila
-rasina termoplastica
-rasina compozita fotopolimerizabila
Capitolul 15
13 Indicatiile coroanelor provizorii din metal
Raspuns:
-Protezarea unei brese edentate lungi in regiunea posterioara
-Durata lunga a tratamentului
-Incapacitatea pacientului de a folosi forte masticatorii excesive asupra protezei
-Forta de contractie crescuta a musculaturii masticatorii
-Antecedente de fracturare a protezelor provizorii
14 Proprietatile unui material ideal pentru restaurari provizorii
Raspuns:
-Usurinta utilizarii
-Biocompatibilitate
-Stabilitate dimensionala
-Rezistenta mecanica adecvata
-Proprietati estetice acceptabile
-Compatibilitate cu materialele de cimentare
-Usurinta repararii/aditiei
-Sa nu prezinta miros neplacut sau alte surse iritatitve pentru pacient
Capitolul 16
15 Care sunt cele mai des intalnite probleme regasite de medicul dentist la inspectia lucrarilor primite
de la tehnicianul dentar?
Raspuns:
-Adaptare marginala deficitara
-Ocluzie gresita
-Conturare axiala gresita(supraconturare)
-Design deficitar al puntilor
16 Care sunt cele mai des intalnite probleme pe care le intampina tehnicianul in realizarea lucrarilor?
Raspuns:
-Reducere insuficienta a tesutului dur
-Amplasarea defectuoasa a marginilor preparatiior
-Probleme in comunicarea culorilor dorite
-Articularea incorecta
Capitolul 17
17 Care sunt proprietatile materialelor pentru turnat modele restaurarilor fixe?
Raspuns:
-Sa reproduca exact dintele preparat
-Toate suprafetele sa fie reproduse fidel, fara bule sau goluri
-Limita preparatiei sa fie clar vizibila, cu 0.5-1 mm din dintele nepreparat vizibil pentru ca tehnicianul

sa realizeze correct conturul cervical

-Acces marginal acceptabil
18 Dezavantajele modelelor metalice realizate prin electro-depunere
Raspuns:
Problemele care persista in continuare la aceasta metoda este timpul necesar realizarii lor (in medie
8h) si gradul variabil de erori ce pot sa apara.
Capitolul 18
19 Factorii care determina marirea spatiului pentru cimentarea coroanelor.
Raspuns:
-Contractia de polimerizare a materialului de amprenta
-Utilizare de die-spacers
-Dilatarea materialului de ambalat
-Finisarea interiorului piesei protetice
20 Motivele pentru care se prefera contactul cuspid-fosa in cadrul restaurarilor in defavoarea celui
cuspid-margine ocluzala
Raspuns:
-Se previne impactarea alimentelor
-Fortele ocluzale sunt mai aproape de axul lung al dintelui
-Stabilitate ocluzala mai mare datorita contactului tripodic al fiecarui cuspid functional
Capitolul 19
21 Care sunt proprietatile mecanice ale aliajelor pentru restaurarile metalo-ceramice cu importanta
clinica?
Raspuns:
-Modulul de elasticitate
-Rezistenta la compresiune
-Duritate
-Distorsiune la temperaturi ridicate
-Rezistenta la torsiune
-Ductilitate
22 Care sunt materialele nobile folosite in componenta metalica a coroanelor metalo-ceramice?
Raspuns:
Metalele nobile folosite sunt aurul, platina si paladiumul.
Capitolul 20
23 Care sunt tipurile de contacte mucosale ale puntilor dentare?
Raspuns:
Tipurile de contacte ponto-mucozale sunt : sa, semi-sa, tangential sau punctiform. Daca nu exist
contact mucosal se numeste corp de punte suspendat
24 Clasificarea defectelor de creasta restanta
Raspuns:
-Clasa I pierdere de tesut osos in sens VO cu inaltimea crestei intacta
-Clasa II pierdere de tesut osos din inaltimea crestei, latimea ei ramanand intacta
-Clasa III pierdere de tesut osos atat din inaltime cat si din latimea crestei
Capitolul 21
25 Motivele folosirii unui paralelometru in planificarea tratamentului
Raspuns:
-Pentru a putea determina alinierea axei lungi a dintilor stalpi a protezei mobile
-Pentru a determina calea optima de insertie si dezinsertie
26 Pintenii ocluzali localizare si functie.
Raspuns:
Pintenii ocluzali au rolul de a stabiliza proteza partiala mobila si sunt cel mai adesea amplasati prin

largirea mecanica a foselor dentare interproximale.

Capitolul 22
27 Proprietatile ideale ale materialelor de ambalat
Raspuns:
-Expansiune controlabila care sa compenseze pentru contractia aliajului
-Abilitatea de a produce o suprafata fina a piesei turnate, fara goluri sau protuberante
-Stabilitate chimica la temperaturile turnarii
-Porozitate suficienta pentru a permite gazului sa iasa
-Scoaterea usoara a piesei dupa turnare
28 Cerintele canalelor de turnare a aliajelor
Raspuns:
-Canalul de turnare trebuie sa permita aliajului topit sa curga in model fara turbulente
-Trebuie sa permita cerii topite sa iasa din model
-Trebuie sa prezinte un rezervor care sa mentina o cantitate de aliaj pentru a compensa eventualele
spatieri care pot aparea dupa racire
Capitolul 23
29 Definiti coridorul bucal
Raspuns:
Coridorul bucal este spatiul delimitat de mucoasa obrazilor si suprafata vestibulara a dintilor
30 Principiile care trebuies avute in vedere cand selectam nuanta restaurarilor fizionomice
Raspuns:
-Nuanta trebuie aleasa sub o lumina echilibrata si neutra, intr-un spatiu colorat de asemenea cu culori
neuter(gri,culori pastelate)
-Accesoriile,articolele de imbracaminte sau produsele de infrumusetare vor trebui inlaturate cand se
va alege nuanta coloristica a viitoarei piese protetice
Capitolul 25
31 Descrieti principiul glazurarii
Raspuns:
Glazurarea ceramicii are rolul de a forma o pelicula la suprafata care are un indice de expansiune
scazut si care pune astfel in tensiune ceramica, reducand adancimea si grosimea defectelor de
suprafata
32 Dezavantajele frezarii ceramicii
Raspuns:
-Adaptare marginala deficitare
-Relief ocluzal atenuat
Capitolul 26
33 Dezavantajele puntilor dentare cu elemente de agregare perforate
Raspuns:
-Elementul de agregare metalic este slabit de catre perforatii
-Rasina adeziva este expusa mediului bucal
-Perforatii ofera o suprafata limitata de adeziune
34 Indicatiile folosirii puntilor adezive
Raspuns:
-Inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescenti
-Punti cu intindere redusa
-Dinti stalpi nerestaurati
-Inlocuirea breselor unidentare din zona posterioara
-Restaurari cu coroana clinica inalta

Capitolul 27
35 Indicatiile restaurarilor protetice fixe cu rasini compozite armate
Raspuns:
-Rezultat estetic optim
-Nu contin metale
-Prepararea minima a dintilor stalpi
-Abrazare minima a dintilor antagonisti
-Folosirea tehnicilor adezive cu ciment
36 Care sunt materialele cel mai des folosite pentru armarea rasinilor compoite?
Raspuns:
Cele mai des folosite material pentru armarea rasinilor compozite in protetica fixa sunt fibrele de
sticla,de carbon si polietilena.
Capitolul 28
37 Care sunt metodele de realizare a conectorilor rigizi metalici?
Raspuns:
Conectorii metalici poti fi atasati de corpul puntii prin turnare, solidarizare sau lipire(sudare)
38 Care este principala indicatie de utilizare a conectorilor non-rigizi?
Raspuns:
Principalul motiv de realizare a unor conectori non-rigizi este lipsa unui traiect comun de insertie al
protezei pe dintii stalpi
Capitolul 29
39 Care este motivul pentru care este necesara finisarea corecta a conectorilor puntii fixe?
Raspuns:
Conectorii puntii trebuie sa fie bine finisati si lustruiti pentru a nu crea discomfort si trauma gingiei,
provocand astfel in timp probleme parodontale.
40 Motivele finisarii fetelor interne ale piesei protetice turnare si probleme ce pot rezulta din aceasta
operatie
Raspuns:
Fetele interne ale pieselor metalice trebuie sa fie atent verificate pentru a nu prezenta mici
proeminente care pot impiedica insertia. Ablatia acestor defecte va necesita multa atentie pentru a nu
indeparta prea mult material, reducand astfel retentia protezei si compromitand integritatea ei.
Capitolul 30
41 Care sunt etapele verificarii (probei) unei proteze fixe?
Raspuns:
-Verificarea contactelor proximale
-Verificarea adaptarii marginale
-Verificarea stabilitatii
-Verificarea relatiei ocluzale
-Individualizare si glazurare
42 Ce reprezinta individualizarea unei pise protetice?
Raspuns:
Individualizarea este etapa de reproducere a unor aspect caracteristice ale dintilor naturali, pentru o
mai buna integrare estetica in cavitatea bucala. Individualizarea inseamna reproducerea unor
caracteristici precum: zone hipocalcificate, coloratii proximale, fisuri in smalt, linii de fisura colorate,
halou incisal, translucenta.
Capitolul 31
43 Care sunt etapele cimentarii unei coronae total fizionomice din ceramica?
Raspuns:
-Aplicarea de acid fluorhidric pe suprafata interna a coroanei
-Aplicarea unui silan pe suprafata interna a coroanei

-Demineralizarea smaltului cu acid fosforic

-Aplicarea unui bonding pe smaltul demineralizat
-Fixarea coroanei cu ciment din rasina compozita
44 Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de cimentare?
Raspuns:
-Timpul de lucru
-Aderenta la tesuturi si materialele din care este confectionata proteza fixa
-Proprietati fizice
-Non-toxic pentru pulpa
-Viscozitate si solubilitate scazute
Capitolul 32
45 Care sunt cauzele aparitiei cariilor radiculare/
Raspuns:
Cariile radiculare sunt de regula asociate cu indici de placa dentara ridicati, cantitati mari de S.
Mutans in saliva, xerostomia, dieta, igiena orala, statutul economic al pacientului si diversele
caracteristici etnice.
46 Care sunt complicatiile cele mai des intalnite dupa terminarea tratamentului ?
Raspuns:
Cele mai des intalnite probleme care pot sa apara sunt cariile secundare, bolile parodontale, nereusita
tratamentului endodontic, slabirea elementelor de agregare, fracturarea componentei ceramice sau
fractura radacinii dintelui.

Capitolul 3
1
Care sunt consecintele neinlocuirii unui dinte extras/pierdut? (pg 88-89)
R: Pierderea ocluziei posterioare poate duce la aplicarea de forte excesive pe restul dintilor, echilibrul fortelor este
afectat, supraocluzia dintelui antagonsit, migrari ale dintilor vecini, pierderea contactului proximal, vor fi afectate
structurile de suport si ocluzia.
2. Care este legea lui Ante?(pg 93-95)
R: Legea lui Ante presupune ca suprafata radiculara a dintilor stalpi sa fie mai mare ca suprafata radiculara a
dintilor de inlocuit.
Capitolul 5
1
Din ce este alcatuita gingia? (pg 145)
R: Gingia libera, gingia atasata care se intinde de la insertia epiteliala la jonctiunea dintre gingie si mucoasa
alveolara si papila interdentara portiuni triunghiulare de gingie care umplu spatiul dintre doi dinti vecini.
2
Ce reprezinta gingivectomia? (pg 153)
R: este o procedura a tesutului moale care presupune indepartarea gingiei imbolnavite sau hipertrofiate, reprezinta
indepartarea doar a gingiei keratinizate.
Capitolul 6
1
Ce trebuie sa ia in considerare planul de tratament general? (pg 174)
R: Indepartarea simptomelor (motivul prezentarii la medic), indepartarea factorilor etiologici, tratarea leziunilor
produse, mentinerea unei sanatati orale bune.
2
Avantajele si dezavantajele unui amalgam fata de glassionomer. (pg 180)
R: Avantajul amalgamului este ca are o rezistenta mare, dar nu elibereaza fluor ca si glassionomerul, care se si
prepara mai repede. Dezavantajul glassionomerului este ca nu are aceeasi rezistenta, dar tehnica prepararii si
aplicarii amalgamului este mai dificila si nu este estetic.

Capitolul 7
1
Care sunt cele trei principii mari de preparare a dintilor? (pg 209)
R: Principiul biologic care se refera la sanatatea tesuturilor orale, principiul mecanic integritatea si durabilitatea
restauratiei si principiul estetic fizionomia pacientului.
2
Cat este slefuirea adecvata pentru un dinte? (pg 241)
R: Metalul trebuie sa aiba o grosime minima de 1,5 mm pe cuspizii functionali (palatinal la maxilar si vestibular la
mandibula), si 1 mm pe cuspizii nefunctionali.Slefuirea ocluzala trebuie sa fie cat mai uniforma si sa urmareasca
morfologia dintelui.
Capitolul 13
1
Cat os ar trebui sa fie disponibil pentru lasarea implantului pentru un succes mai bun? (pg 385)
R: Ideal 10 mmde os vertical si 6 mm de os orizontal.
2
Prima complicatie in terapia prin implant e pierderea osului din jur. Enumerati cateve cauze.
( pg 424)
R: Marimea si forma nepotrivita a implantului, numarul inadecvat de implante sau pozitionarea gresita, calitatea
slaba a osului, instabilitatea implantului, forte ocluzale excesive, igiena orala neadcvata, alte influente (diabet,
dumat), nepotrivirea protezei.
Capitolul 14
1
Metode de evictiune gingivala in vederea accesului si aplicarea firului. (pg 434-435)
R: Metoda mecanica veche, chemo mecanica cu snururi impregnate in diferite substante (clorura de aluminiu,
sulfat de aluminiu, sulfat de fier, epinefrina) sau spuma, chirurgical (frezare, bisturiu electric), laser. Pentru
aplicarea firului se izoleaza mai intai dintele (rulouri, aspirator de saliva, uscare cu aer), se taie o bucata de snur
suficient cat sa inconjoare dintele, se impregneaza in solutie, se infasoara pe dinte si se impinge cu un instrument
special, se incepe de preferat din zona interproximala.
2
Curatarea si dezinfectia amprentei, solutii folosite. (pg 460-461)
R: Dupa indepartare din cavitatea bucala amprenta se spala si se usuca cu aer. Cele din polieter sau silicon de aditie
vor fi mai curand tinute intr;o punga de plastic decat scufundate in glutaraldehida. Solutii folosite: glutaraldehida
2% (scufundare 10 minute) polisulfide, siliconi, polieter; iodofori (1:213) pentru toate; compusi clorurarti
(1:10) pentru toate; fenoli polisulfide, siliconi, polieter, limitat hidrocoloizi reversibili; glutaraldehida fenolica
nu la hidrocoloizii ireversibili.
Capitolul 15
1
Ce se urmareste la o coroana din punct de vedere al esteticii? (pg 500)
R: Contur, culoare, transluciditatea, textura, primele doua fiind cele mai importante.
2
Proprietatile ideale ale cementului. (pg 498)
R: Sigilare fata de scurgeri sau fluid oral, solubilitate scazuta, rezistenta, compatibilitate chimica cu polimerul
intern, mixare si aplicare facila, inlaturare usoara a excesului, timp de lucru suficient si priza rapida.
Capitolul 16
1.Ce trebuie sa faca medicul dentist pentru colaborarea cu laboratorul de tehnica dentara?(pg 509)
R: Trebuie sa furnizeze informatii scrise tehnicianului asupra preparatiei, materialului, sa trimita amprente si
inregistrari ocluzale precise si detaliate, informatii despre material, culoare; acordul scris sau verbal pentru orice
schimbare care poate aparea; dentistul trebuie sa curete si sa dezinfecteze si sa ambaleze corespunzator amprentele
sau piesele protetice trimise la laborator; trebuie sa trimita inapoi orice nu este conform cerintelor.
2.Ce ar trebui sa includa autorizatia de munca? (pg 512-519)
R: Descrierea generala a resturatiei, materialul folosit, schema ocluzala, tipul puntii si materialele folosite pentru
contactul cu tesutul moale, metalul folosit pentru restaurarile metalo ceramice, nuanta pentru o estetica buna, data
urmatoarei programari a pacientului.

Capitolul 17
1
Alegerea unui model depinde de cativa factori. Care sunt acestia? (pg 530)
R: Materialul trebuie sa ofere un model precis, sa fie rezistent la abraziune; sa fie usor de sectionat cu
instrumentarul disponibil; sa fie compatibil cu alte materiale folosite; trebuie sa reproduca detaliile suprafetelor; sa
fie disponibil intro culoare contrastanta cu cea a cerii folosite pentru evidentierea marginilor.
2
Ce relatie mandibulo-maxilara este mai eficienta la montarea modelului diagnostic in articulator? (pg 544)
R: Relatia centrica este mai eficienta deoarece permite practicianului sa observe toate miscarile mandibulei pentru
diagnosticul ocluzal.
Capitolul 18
1
De cate feluri este ceara si care sunt acestea? (pg 560)
R: Ceara este impartita in doua categorii: medie-dura folosita in general pentru metodele directe de restaurare in
cavitatea orala si o ceara mai moale folosita in general pentru tehnicile indirecte de fabricare a restaurarilor.
2
La refacerea ocluzala, ce schema ocluzala este recomandara? (pg 572)
R: Cuspid fosa deoarece prezinta o stabilitate mai mare.
Capitolul 19
1
La o restaurare metalo-ceramica, stopul va fi pe metal sau pe ceramica? (pg 591)
R: Stopul poate fi pe oricare dintre ele, atata timp cat va fi la minim 1,5 mm de jonctiunea dintre ele pentru a
preveni fractura materialului fizionomic de catre deformarea metalului.
2
Care sunt complexele de metale inalt nobile? (pg 606)
R: La metalele inalt nobile, 60% din greutate e reprezentata de elemente nobile, cel putin 40% fiind aur. Cele 3
complexe care se incadreaza in aceasta clasa sunt: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag si Au-Pd.
Capitolul 20
1
Care sunt cele 3 principii pentru o restauratie de succes si ce presupun ? ( pg 617)
R : Principiul biologic protectia tesuturilor adiacente, sa nu existe presiune pe creasta; principiul mecanic
rigiditate (sa reziste deformarilor), conectori puternici (pentru a preveni fractura) ; si principiul estetic sa arate ca
dintele de inlocuit, sa nu dea impresia de artificial, sa fie suficient spatiu pentru materialul fizionomic.
2
Descrieti puntea care are contactul cu creasta in sa .
R: Puntea in sa are o suprafata concava care acopera creasta bucolingual, simuland conturul dintelui lipsa pe
ambele fete ale crestei edentate. Cu toate acestea ar trebui evitata, deoarece suprafata concava gingivala a puntii nu
e accesibila curatarii cu ata dentara, ceea ce duce la acumularea placii. Cea mai folosita este cea in semisa.
Capitolul 21
1
Ce ar trebui sa se aiba in vedere la design-ul unei proteze mobilizabile? (pg 652)
R: Fortele transmise in timpul plasarii, indepartarii protezei si cele functionale ar trebui sa fie directionate astfel
incat sa afecteze cat mai putin dintii ramasi. Design-ul ar trebui sa fie schitat la inceputul planului de tratament
pentru a evita ulterioare probleme. Fiecare restauratie fixa trebuie sa fie compatibila cu preoteza mobilizabila, sa
indeaplineasca criteriile functionale ale masticatiei si sa asigure o igiena mai buna.
2
La ce trebuie sa ne uitam cand evaluam/verificam proteza? (pg 665)
R: Trebuie sa aiba integritate marginala buna, contur axial potrivit, sa fie stabila, contact ocluzal si proximal bun.
Capitolul 22
1
Cum au fost clasificate metalele pentru turnare? (pg 689)
R: Tip 1 inlay simplu, tip 2 inlay complex, tip 3 coroane si proteze dentare fixe, tip 4 proteze partial
mobilizabile si pinledge.
2
Proprietatile biologice si mecanice sunt mai importante decat costul. Ce presupun acestea? (pg 690)
R: Proprietatile biologice care pot fi evaluate includ: iritatia gingivala, cariile, retentia placii, alergiile; iar pentru
proprietatile mecanice rezistenta si duritatea, adaptarea marginala, desprinderea ceramicii, coroziunea.

Capitolul 23
1
Criterii generale in alegerea culorii. (pg 723-724)
R: - intr-un cadru gri sau de culori pastelate, intr-o lumina echilibrata, rujul sa fie eliminat de pe buze, hainele
puternic colorate ale pacientului sa fie acoperite, dintii sa fie curati, alegearea e bine sa se faca de obicei la
inceputul vizitei, se pot folosi retractori pentru obraji pentru o mai buna vizibilitate si eliminarea umbrelor
intraorale, se foloseste cheie de culori, pacientul trebuie studiat de la 25 cm la nivelul ochiului, potrivirea trebuie sa
se faca repede (5 sec), medicul trebuie sa isi odihneasca ochii pe o suprafata neutra, caninul e recomandat pentru
alegerea nuantei, culoarea aleasa trebuie revazuta la alta vizita pentru siguranta.
2
La ce se refera proportia de aur? (pg 727-729)
R : Estetica depinde mult de proportie, numarul de aur (phi) a fost descris si de Fibonacci. Proportia de aur a fost
des folosita si in arhitectura si referitor la un segment de exemplu inseamna ca : lungimea partii mai mici raportata
la lungimea partii mai mari sa fie egala cu lungimea partii mai mari raportata la intregul segment. Proportia de aur
se gaseste si la nivelul dintilor: incisivii in raport cu caninii.
Capitolul 25
1
In ciuda esteticii foarte bune, care este riscul/dezavantajul unei restauratii total ceramice? (pg 795)
R: Dezavantajul scaderii longevitatii datorita riscului de fracturare a ceramicii, iar restauratia poate avea o adaptare
marginala usor mai slaba decat a unei coroane metalo-ceramice.
2
Ce caracteristica mai are ceramica legat de abraziune? (pg 796)
R: Ceramia poate abraza smaltul dintelui antagonist atunci cand vine in contact cu acesta, de aceea e de preferat sa
se aleaga un material mai putin abraziv.
Capitolul 26
1
Care sunt avantajele utilizarii unei proteze fixe din rasina? (pg 811)
R: Indepartare minima de tesut dentar si se rezuma de obicei doar la smalt, potentialul de trauma al pulpei este
minim, anestezia nu este neaparat necesara in prepararea dintelui, astfel, prin reactia pacientului se apreciaza cand
s-a ajuns la jonctiunea smalt-dentina, iritatia parodontala poate fi minima deoarece proteza poate sta supragingival,
amprentarea este simplificata, timpul la scaun scurtat, pret mai scazut.
2
Care sunt dezavantajele utilizarii unei astfel de proteze? (pg 812)
R: Este redusa longevitatea restauratiei, corectarea spatiului cand proteza este mai mica sau mai mare decat dintii
normali este mai dificila in special daca sunt si cerinte estetice, este necesara o aliniere buna a dintilor stalpi,
estetica este compromisa la dintii posteriori.
Capitolul 27
1
Care sunt fibrele cel mai des utilizate in preparatiile dentare? (pg 832)
R: Fibre din sticla, polieter si carbon.
2
Care sunt contraindicatiile unei proteze partiale fixe armata prin fibre? (pg 834)
R: Incapacitatea de a mentine controlul fluidelor, pacienti cu obiceiuri parafunctionale, pacienti care abuzeaza de
alcool, portelan neglazurat.
Capitolul 28
1
Care sunt tipurile de conectori pentru o punte dentara fixa? (pg 847)
R: Conectori rigizi: turnati (modelati in ceara impreuna cu puntea), solidarizati, lipiti, in bucla (pentru mentinerea
unei diasteme) si conectori nonrigizi utilizati cand dintii stalpi nu sunt paraleli.
2
Care sunt calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca un aliaj de lipire pentru puntile dentare? (pg 850)
R: Trebuie sa curga usor in lacasul preformat, sa aiba rezistenta la coroziune, rezistenta mecanica, compatibilitate
coloristica, sa fie lipsit de porozitati, agregare.
Capitolul 29

1
Care este obiectivul finisarii peretilor axiali ai unei preparatii? (pg 877)
R: Peretii axiali ar trebui sa fie usor conturati si bine lustruiti, fara rugozitati, permitand pacientului sa mentina o
igiena orala si un control al placii bacteriene cat mai bun.
2
Ce se foloseste pentru finisare? (pg 877)
R : Discuri de carborundum si pietre abrazive sunt folosite de obicei primele, apoi pietre de Arkaansa, discuri/roti
de cauciuc, freze de carbid.
Capitolul 30
1
Ce se verifica la proba metalului ? (pg 887)
R: Contactele proximale, integritatea/adaptarea marginala, stabilitatea, potrivirea interna, conturul extern, ocluzia,
finisarea suprafetelor.
2
Ce este spatiul negativ ? (pg 898)
R: Spatiul negativ este numele dat formei ambrazurii incizale, o aparenta separatie intre restaurati; absenta
ambrazurilor atrage atentia asupra protezei si ii descopera artificialitatea.
Capitolul 31
1
Care sunt cimenturile dentare pentru cimentarea definitica? (pg 910-914)
R: Fosfat oxid de zinc, policarbozilat de zinc, glassionomer, zinc oxid eugenol, glassionomer modificat cu rasini,
rasini.
2
Pregatirea campului si preparatiei pentru cimentare. (pg 919)
R: Se curata suprafetele, uscare dar nu excesiva deoarece va duce la sensibilitate postoperatorie, se izoleaza cu
rulouri de vata si aspirator de saliva, se prepara materialul, se introduce in restauratie si apoi se aplica pe dintele
uscat, se mentine o presiune pana reflueaza tot excesul de ciment, se verifica marginea preparatiei, se indeparteaza
excesul de ciment, priza completa dupa 24h.
Capitolul 32
1
Ce presupune ingrijirea posoperativa? (pg 928)
R: Dupa cimentarea unei proteze, pacientii ar trebui chemati la controale regulate in care medicul sa monitorizeze
igiena orala a acestora, controlul placii bacteriene, diferite obiceiuri vicioase si alte boli care se pot instala pe
parcurs si care trebuie tratate inainte sa produca leziuni ireversibile. Pacientii trebuie sa acorde o atentie speciala
igienei orale, mai ales in jurul protezelor si conectorilor, este indicat sa foloseasca ata dentara pentru o mai buna
curatare.
2
Boala parodontala este una din problemele care pot aparea dupa plasarea unei proteze. Ce trebuie urmarit?
(pg 932)
R: Boala parodontala apare de obicei cand marginea cavosuprafata a fost plasata subgingival sau proteza este
supraconturata. Inflamatia este si mai severa la resturatiile care nu au o adaptare buna. La controalele ulterioare se
urmareste hemoragia sulculara, furcatia radiculara, formarea pungilor/calculilor ca primele semne de boala
parodontala.

CAPITOLUL 3
Intrebarea 1: Cand se ia decizia de extractie a dintelui?
Decizia de extractie a dd face parte din procesul stabilirii planului de tratament si se face dupa stabilirea
avantajelor si dezavantajelor pastrarii dintelui.
Uneori este posibila pastrarea unui dinte cu prognostic nefavorabil prin utilizarea unor tehnici complexe.
In alte cazuri, extractia dintelui este tratamentul
de electie.

Intrebarea 2: Inlocuirea unui singur dinte lipsa.

Daca suportul osos nu este afectat de boli parodontale avansate, inlocuirea unui singur dinte lipsa se
poate face aproape intotdeauna printr-o punte alcatuita
dintr-un corp de punte si doi dd stalpi: unul mezial si unul distal. Exceptia este atunci cand dintele lipsa
este caninul maxilar sau mandibular.
CAPITOLUL 4
Intrebarea 1: Ce consecinta poate avea restaurarea ocluzala deficitara?
S-a demonstrat influenta contactelor ocluzale asupra muschii masticatori in timpul masticatiei. O
restaurare ocluzala deificitara poate afecta timpul si intensitatea activitatii
muschilor masticatori.
Intrebarea 2: Ce este clenching-ul?
Clenching-ul este o miscare parafunctionala ce se manifesta prin inclestarea maxilarelor si presiune
exercitata asupra dintilor in conditii de stres acute sau efort fizic intens.
CAPITOLUL 5
Intrebarea 1: Ce este parodontiul apical?
Parodontiul apical este un tesut care ancoreaza dintele in procesul alveolar si ofera acestuia suport,
nutritie, resorbtie si mecano-receptie.
Elementul principal al parodontiului este ligamentul periodontal constituit din fibre de colagen ancorate in
os si cement, oferind dintelui suport.
Intrebarea 2: Ce este placa bacteriana?
PB dentara este o masa densa si lipicioasa de microorganisme intr-o matrice intermicrobiana care contine
deasemenea microorganisme din mancare, saliva, etc.
PB este principalul factor care initiaza bolile parodontale.
CAPITOLUL 6
Intrebarea 1: Extruzia ortodontica.
Extruzia ortodontica este luata in considerare in cazul in care o fractura sau o leziune carioasa se extinde
apical, spre marginea libera a gingiei si este foarte importanta
atunci cand fizionomia este pe prim plan. Marginea fracturii sau leziunii este indepartata de cresterea
alveolelor prin metode ortodontice: brackets, fire, benzi elastice.
Intrebarea 2: Cand se recurge la chirugia tesutului moale?
Chirurgia tes. moale poate include:

-indepartarea unei parti din tes. moale distal de molari

-marirea adancimii veastibulare
-modificarea crestelor edentate pentru fixarea corecta a protezelor fixe sau partial mobilizabile.
CAPITOLUL 7
Intrebarea 1: Prezentati reducerea incizala pentru coroana metalo-ceramica.
Datorita faptului ca marginea incizala a coroanei metalo-ceramice nu este captusita de metal, realizarea
unui aspect natural este mai facila.
Pentru o estetica buna, se recomanda indepartarea a 2mm de tesut dentar.
Reducerea incizala excesiva scade rezistenta si retentia preparatiei.
Intrebarea 2: Ce este coroana clinica?
Coroana clinica reprezinta portiunea dintelui vizibila in cavitatea bucala.
CAPITOLUL 8
Intrebarea 1: Dezavantajele restaurarii cu coroana de acoperire totala.
-indepartarea unei cantitati mari de tesut dentar
-inflamatia gingivala
-dupa cimentarea finala, nu se mai pot realiza teste de vitalitate pentru dintele restaurat
Intrebarea 2: Care sunt indicatiile unei coroane de acoperire totala?
Aceasta metoda restaurativa este indicata atunci cand dintele prezinte o distructie coronara mare, cauzata
de carie sau trauma, iar o alta metoda mai conservativa din punctul de vedere al
indepartarii tesutului dentar, nu exista. De asemenea, se indica o astfel de restaurare la dintii deja tratati
endodontic, pentru a evita viitoare complicatii.
CAPITOLUL 9
Intrebarea 1: Avantajele coroanei metalo-ceramice
Coroana metalo-ceramica imbina rezistenta metalului cu estetica ceramicii. Calitati retentive excelente,
deoarec toti peretii axiali sunt implicati in preparatie. Costuri mai scazute
fata de coroana integral ceramica.
Intrebarea 2: Care sunt dezavantajele coroanei metalo-ceramice?
Dezavantajele coroanei metalo-ceramice sunt: reducerea destul de mare a tes dentar in vederea prepararii
bontului, metalul poate transpare prin ceramica rezultand un aspect inestetic,
pentru maximizarea esteticii pragul este plasat subgingival ceea ce mareste riscul de boli parodontale.
Costuri mari.
CAPITOLUL 11

Intrebarea 1: Avantajele coroanei integral ceramice:

-estetica foarte buna
-metoda putin mai conservativa a suprafetei vestibulare fata de coroana metalo-ceramica
Intrebarea 2: Dezavantajele coroanei integral ceramice:
-rezistenta scazuta
-reducerea semnificativa a fetelor proximale si linguala
-daca preparatia nu este realizata corect, survine fractura ceramicii
-necesita conectori de dimensiune mare ce poate avea ca si consecinta afectarea tesutului parodontal\
CAPITOLUL 12
Intrebarea 1: Ce conditii trebuie sa indeplineasca un dinte tratat endodontic inainte de a fi restaurat?
-sigilare apicala buna
-sa nu prezinte sensibilitate la presiune
-sa nu prezinte sensibilitate apicala
-sa nu existe niciun fel de inflamatie
-sa nu aiba fistule
Intrebarea 2: Care sunt cele trei etape pentru prepararea unui dinte tratat endodontic?
-indepartarea obturatiei de canal
-largirea canalului
-prepararea coroanei
CAPITOLUL 13
Intrebarea 1: Tipuri de implanturi dentare.
Exista 3 mari subgrupuri:
-subperiostal
-transosteal
-intraosos.
Primele doua sunt utilizate pentru fixarea protezelor la edentatul total, iar al 3-lea, localizat in osul
alveolar, se foloseste pentru edentatul partial.
Intrebarea 2: Ce poate cauza resorbtie osoasa?
Resorbtia osoasa are loc atunci cand se acumuleaza presiune cauzata de trauma ocluzala. In dentitia
naturala, remodelarea osoasa incepe atunci cand concentratia
de stres se reduce sau este eliminata.
CAPITOLUL 14
Intrebarea 1: Materiale elastice pentru amprentare.
Hidrocoloizi reversibili, siliconi de condensare, polieteri, siliconi de aditie.

Intrebarea 2: Cum se dezinfecteaza amprenta?

Dupa indepartarea amprentei din cav bucala a pacientului, este pusa imediat sub jet de apa si apoi uscata
cu o seringa cu aer.
Pentru dezinfectare sunt folosite anumite produse chimice cum ar fi solutiile cu glutaraldehida sau sprayuri cu iodoform.
CAPITOLUL 15
Intrebarea 1: Proprietatile ideale ale unui material de cimentare provizorie.
Trebuie sa aiba solubilitate mica, compatibilitate chimica cu materialul din care este facuta coroana, timp
scurt de preparare si timp de priza suficient de lung, si trebuie
sa se poata curata usor excesul.
Intrebarea 2: Materiale folosite pentru cimentarea provizorie.
Cele mai utilizate sunt cimenturile pe baza de oxid de Zn si eugenol. Cimenturile fosfat de Zn si
cimenturile glasssionomere nu sunt recomandate pentru ca decimentarea
lor este dificila.
CAPITOLUL 16
Intrebarea 1: Care sunt responsabilitatile medicului dentist?
Medicul dentist este responsabil pentru tot tratamentul oferit. Plasarea unor responsabilitati persoanlului
auxiliar, este posibila doar daca ii sunt oferite toate informatiile
necesare prntru un serviciu de inalta calitate.
Intrebarea 2: Ce probleme intalneste cel mai des tehnicianul?
Cel mai des intalnite probleme sunt:
-reducerea inadecvata a dintelui
-margini neclare
-modele articulate incorect
-comunicarea inexacta a culorii
CAPITOLUL 17
Intrebarea 1: Care este cel mai mare dezavantaj al ghipsului?
Cel mai mare dezavantaj al ghipsului este rezistenta relativ mica la abraziune, de aceea se folosesc
intaritori de ghips care pot creste rezistenta la abraziune cu pana la 100%.
Intrebarea 2: Ce tip de ghips se foloseste cel mai des?

Ghipsul tip 4 este recomandat in majoritatea cazurilor, chiar daca trebuie manevrat cu grija pentru a evita
ciobirea sau abrazarea marginilor.
CAPITOLUL 18
Intrebarea 1: Curba lui Spee.
Curba obtinuta prin unirea cu o linie continua trasata de la niv vf caninului, inferior de-a lungul cuspizilor
linguali ai PM si M naturali, pana la ramul mandibulei.
Intrebarea 2: De ce conectorii trebuie confectionati din ceara?
Conectorii trebuie facuti din ceara cu scopul de a controla cat mai precis marimea, pozitia si configuratia
lor.
CAPITOLUL 19
Intrebarea 1: De ce depinde succesul unei coroane metalo-ceramice?
Depinde de selectia unei combinatii compatibile metalo-ceramica, care sa ofere rezultate previzibile in
functie de nevoile particulare ale pacientului.
Intrebarea 2: Ce este un metal nobil?
Este un metal rezistent oxidarii, tarnish-ului si coroziunii in timpul prelucrarii in cavitate bucala.
CAPITOLUL 20
Intrebarea 1: Care este principala cauza a iritatiei crestei?
Toxinel eliberate de placa bacteriana care se acumuleaza intre supraf gingivala si creasta restanta,
cauzand infalamatia tesutului.
Intrebarea 2: De ce depinde succesul pe termen lung al unei punti?
Trebuie ales un model care ofera un control usor al placii bacteriene prin minimizarea contactului cu
tesutul. De asemenea, trebuie ales un model care combina
intretinerea usoara cu aspectul natural si care are propr. mecanice adecvate.
CAPITOLUL 21
Intrebarea 1: Cum se pot ancora protezele scheletate?
Protezele scheletate se pot ancora de dintii restanti in doua moduri:
-prin sisteme speciale(capse, culise, telescoape) atasate de coroana de invelis aplicata pe dinte restanti
-prin crosete turnate in laborator
Intrebarea 2: Avantaje si dezavantaje atasamente intracoronare.

Avantajul lor major este ca distribuie fortele ocluzale in axul lung al dintelui si fac igienizarea facila.
Dezavantajul este legat de prepararea dinteluui stalp cu sacrificiul mare de substanta dura.
CAPITOLUL 22
Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie un material ptr a putea fi utilizat in cav bucala?
Trebuie sa fie biocompatibil si sa poata fi manevrat in conditii de siguranta in cabinet sau in laborator.
Intrebarea 2: Ce este expansiunea hidroscopica?
Dilatarea materialului cauzata de absorbtia apei.
CAPITOLUL 23
Intrebarea 1: Ce este sistemul de culori Munsell?
Intrebarea 2:
CAPITOLUL 24
Intrebarea 1:
Intrebarea 2:
CAPITOLUL 25
Intrebarea 1: De ce au sistemele integral ceramice o biocompatibilitate buna?
Biocompatibilitatea se datoreaza in mare parte stabilitatii legaturii intre elementele componente si
compozitiei chimice anorganice a ceramicii
si faqptului ca prin eliminarea componentelor metalice sunt evitate fenomenele de coroziune si glavism.
Intrebarea 2: Care sunt cele mai utilizate tipuri de sisteme integral ceramice?
Ceramicile presate si sistemele din oxid de zirconiu, ambele au calitati estetice bune, dar lucrarile din
zirconiu au o rezistenta la flexiune mai mare decat ceramicile presate.
CAPITOLUL 26
Intrebarea 1: Ce este bonding-ul?
Un material folosit pentru a favoriza adeziunea intre doua substante sau un material si structurile naturale
ale dintelui.
Intrebarea 2: Avantajele bondingului.

-reducerea minima de tes dur dentar

-potential minim de trauma pulpara
-de obicei nu necesita anestezie
-preparatie spragingivala
-costuri reduse
CAPITOLUL 27
Intrebarea 1:
Intrebarea 2:
CAPITOLUL 28
Intrebarea 1: Cum sunt obtinuti conectorii rigizi?
Sunt obtinuti prin turnarea unica sau solidarizarea ulterioara, sudare, lipire, imbinare cu suduri a partilor
componente ale puntii.
Intrebarea 2: Ce este conectorul subocluzal?
Este un conector non rigid, interproximal, pozitionat apical, in comunicare sau nu cu planul ocluzal.
CAPITOLUL 30
Intrebarea 1: Unde se intalneste dentina expusa la nivel incizal?
Se intalneste de obicei la nivelul incisivilor mandibulari, la pacientii in varsta, si se datoreaza uzurii
smaltului.
Intrebarea 2: Coloratia intrinseca.
Se refera la colorarea dinspre interior, la incorporarea unui colorant in materialul folosit la confectionarea
protezei.
Cap.1 Protezele pariale fixe: generaliti, terminologie, funcii. Clasificarea formelor clinice de edentaie
parial. Diagnosticul pozitiv i diferenial al edentaiei pariale.
1.Care sunt cele 4 criterii diagnostice de clasificare ACP a edentatiilor partiale?
1. ntinderea i topografia breelor
2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
(sursa:curs)
2.Enumerati minim 3 caracteristici generale ale protezelor fixe.
- sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare cu unele excepii;

Deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa de cele ale dinilor
naturali, ceea ce asigur un grad sporit de confort fa de protezele mobilizabile, care prezint deplasri
funcionale importante;
- n general au un volum aproximativ egal cu al dinilor restaurai;
- prezint sprijin parodontal i/sau osos (n cazul lucrrilor agregate pe implanturi dentare); altfel spus,
protezele fixe nu exercit presiuni asupra mucoasei care acoper crestele edentate, tuberozitii maxilare,
tuberculului piriform etc., cum este cazul n multe situaii al protezelor mobilizabile;
- din primele trei caracteristici decurge logic cea de-a patra, legat de potenialul mai bun de integrare
morfo-funcional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile.
[Sursa: Note de curs Protetic Dentar Fix i Ocluzologie Dr. Alexandru Petre
Definiii, Terminologie, Clasificare Anul 4 Semestrul 2 2008-2009 ]
Cap.2 Examinarea pacientului anamneza, examenul clinic, examenul radiografiilor, consideraii
parodontale. Modelele diagnostice. Analiza raporturilor mandibulo-maxilare de ocluzie. Diagnosticul.
1.Ce reprezinta anamneza si in ce consta?
Anamneza reprezinta un dialog, un chestionar sau chestionar+dialog ce are la baza:
-Motivele principale ale prezentrii
- Istoricul afeciunilor curente (legate de motivele
-prezentrii)
- Istoricul medical general
- Istoricul medical dentar
-Antecedente familiale
-Status psihosocial
-Status funcional parafuncional
2. Istoricul medical general in anamneza este relevant? De ce?
Da, este relevant deoarece:
-modific planul de tratament
-modific intervenia terapeutic
-modific patologia stomatologic
- cresc riscul contaminrii
(sursa:curs)

Cap.3 Conceperea i stadializarea planului de tratament protetic fix, bazat pe dovezi i pe nevoile
pacientului
1 In cadrul protezarii breselor edentate ce tip de restaurare va fi folosit?
Puni dentare
Protezele pariale mobilizabile protezare
combinat
Protezele totale
Supraprotezele protezare combinat
Restaurrile protetice agregate pe implante
2.In ce consta tratamentul preparator ?

1. Intervenii chirurgicale parodontale la nivelul

dinilor restani
2. Intervenii asupra crestelor edentate
3. Intervenii chirurgicale pre-implantare i
implantare
4. Tratament ortodontic (eventual intervenii
chirurgicale ortodontice i/sau ortognatice)
(sursa:curs)
Cap. 5 Corelaia dintre punile dentare i parodoniu.
1.care sunt caracteristicile unei creste edentate ideale?
- absena resorbiei procesului alveolar
- suprafa neted, regulat
- mucoas aderent la periost (fix)
- absena inseriilor de bride i/sau frenuri
-la nivelul versantului vestibular
- grosimea vestibular a mucoasei sufficient
de mare pentru a mima existena
2. Descrieti puntea colat Maryland.
aripioare de metal ale
corpului de punte, fixate
adeziv la nivelul dinilor
limitani ai edentaiei
n general prezint retenie
redus
pot determina discromii la
nivelul dinilor stlpi
=este o varianta conservatoire
(sursa:curs)
Cap.6 Tratamentul preparator. Restaurarea dinilor stlpi devitali.
1.De ce se protezeaza dintii devitali?
Dd devitali se protezeaza pt ca sunt Susceptibili la fractur:
9% pierdere de ap
Slbirea fibrelor de colagen
Structuri dure dentare fr suport
Morfologie modificat

2. este necesara PROTECIA DINILOR ANTERIORI

DEVITALI ?
Acoperirea coronar NU imbuntete
semnificativ reuita tratamentului la dinii
cu tratament endodontic.
Mai multe studii arat c structura dentar

restant are o mai mare importan pentru

prevenirea fracturii dentare i meninerea
restaurrii dect utilizarea i tipul
pivoturilor radiculare
(sursa:curs)
Cap. 7 Principii generale ale preparrii dinilor stlpi pentru protezarea parial fix
1.Care sunt principiile de preparare a dintilor stalpi si caracteristicile acestora?
-bilogic:conservarea structurii dure dentare,evitarea supraconturarii,margini supragingivale,protectia
partilor moi
-mecanic:retentia,rezistenta la deformare
-estetic:expunere minima a coleretei metalice,grosime maxima a portelanului,suprafete de
portelan,margini supragingivale
2.Enumerai dou substane astringente i concentraiile n care se utilizeaz pentru lrgirea anului
gingivo-dentar.
-Clorura de aluminiu
-Sulfatul feric
-Sulfatul dublu de potasiu si aluminiu
-Epinefrina racemica8%
(sursa:curs)
Cap 13. Protezarea fixa pe implante
1.Definiti implantul.
Implantele endoosoase sunt material aloplastice care se insera chirurgical intr-o creasta osoasa reziduala
cu scopul de a deveni o infrastructura protetica
2.Cum clasificati implantele?
-dupa raportul cu osul : endoosoase,juxtaosoase (subperiostale,submucoase)
-dupa momentul aplicarii: immediate,imediat-tardive,tardive
-dupa forma
-dupa modalitatea aplicarii:intr-un timp chirurgical,in doi timpi chirurgicali
(sursa:curs)
Cap 14 Amprentarea pentru proteze pariale fixe
1.Care sunt obiectivele unei
amprente?
S reproduc exact forma, detaliile i
dimensiunile dinilor preparai
S redea ct mai fidel limitele cervicale ale
preparaiilor
S redea cel puin 0,5 mm. de structur
dentar nelefuit dincolo de limita cervical
a preparaiei
S nregistreze exact rapoartele preparaiilor
cu dinii vecini
S reproduc precis ceilali dini de pe arcad i crestele edentate

2.Ce metode de evictiune gingivala cunoasteti?Care este cea mai recomandata?

Metoda mecanic
Metoda mixt: chemo-mecanic
Metoda chiuretajului gingival rotativ
Metoda electrochirurgical
Metoda laserului
Cea mai recomandata: cu firul de evictiune gingivala impregnat cu vasoconstrictor
(sursa:curs)
Cap.15 Proteze partiale fixe
1.Enumerati conditiile pe care tb sa le indeplineasca o proteza fixa provizorie.
-protejarea integritatii campului protetic
-impiedica migrarea dintilor
-restaureaza functiile ADM
-reface fizionomia,functionalitatea,fonatia
-sprijin pt alte etape ale tratamentului (ex amprentare)
-amanarea tratamentului protetic definitv
(sursa:curs)
2.Cum poate fi prevenita dislocarea protezei partiale fixe?(pg 469 Rosenstiel)
-preparare corecta a dintelui
-proteza partiala fixa cu o suprafata interna bine adaptata
Cap.16 Comunicarea cu laboratorul de tehnica dentara
1.Care sunt cele mai frecvente erori realizate de catre technician?
-adaptarea marginala
-adaptarea ocluzala
-supraconturarea cervical
-forma deficitara a substructurii metalice
2.Care sunt responsabilitatile medicului cu privire la transmiterea datelor spre laboratorul de tehnica ?
-instructiuni scrise cu privire la lucrare si material/pastreaza o copie a acestor instructiuni
-amprenta,model,inregistrarile interocluzale sa fie de buna calitate
-identificarea marginilor/limitelor/,zonelor de gravare/foliere,proiectul protezei
-descriptorii cromatici sau echivalente (desen,fotografii,.mostre)
-aproba modificarile propuse de laborator/clarifica instructiunile initiale
-in cazul unor lucrari necorespunzatoare , tb sa returneze in laborator toate modelele,piesele intermediare
si piesele protetice
-respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigura
transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea
(sursa:curs)
Cap 17 + cap 18. Particulariti ale etapelor tehnice de realizare a punilor dentare: modelul, macheta,
ambalarea, turnarea i prelucrarea componentei metalice, tehnologia CAD-CAM
1.Enumerati 4 tipuri debonturii mobile.

-bonturi tip Dowel

-bonturi Pindex
-bonturi Di-Lock
-bonturi pt model tip Zeiser
2.Cum se controleaza corectitudinea montarii in ocluzie a modelelor de lucru pt realizarea unei proteze
fixe?
Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru. Se compara pozitionarea
stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu pozitionarea stopurilor ocluzale la nivelul
modelelor de lucru . Se folosesc hartie de articulatie,ceara. Pt o mai mare siguranta se recomanda o
inregistrare ulterioara a ocluzei .
(sursa:curs)
Cap.19 Design caseta si selectia metalului pt restauratii metalo ceramice
1.Descrieti reducerea incizala pt o restaurare metalo ceramica.
-marginea incizala a coroanei nu va avea metal oral pt a permite realizarea transluciditatii
-se reduc 2mm incizal
-reducerea insuficienta nu permite obtinerea unui effect esteteic convenabil
-reducerea exagerata=> se pierde din calitatea retentiei/rezistentei preparatiei,apare fractura incizala a
portelanului
2.Unde se plaseaza marginea gingivala la restaurarile metalo ceramice?
-supragingival este cel mai bine,dar este inestetica
-subgingival din motive estetice,mai ales cand coletul este dezgolit in suras
(sursa:curs)
Cap 20 Corpul de punte
1.Ce tipuri de corpuri de punte cunoasteti in raport cu creasta edentate?
-intra-alveolar,intra-mucos (ovat,contraindicate de unii autori)
-sa(ci de unii autori)
-semi-sa(cel mai frecvent utilizat)
-tangent la versantul vestibular
-tangent cu prelungire vestibulara
-tangent la mijlocul crestei edentate
-punctiform(conic,ovoidal,forma de inima)
-suspendat(igienic,igienic modificat)
2.Cum se aleg corpul de punte si conectorii?
Se evalueaza bresa edentate care este adesea neglijata: caracteristici geometrice
(lungime,latime,inaltime,forma) si caracteristici biologice: - mucoasa
(rezilienta,grosime,mobilitate,troficitate), -osul alveolar
Corpul de punte nu se limiteaza la duplicarea formei dintilor absenti. Faciliteaza controlul placii
microbiene, contribuie la stabilitatea ocluzala,asigura rezistenta mecanica si longevitatea restaurarilor
(sursa:curs)
Cap. 21 Conceperea i stadializarea planului de tratament n cazuri complexe, cu patologie asociat,

multidisciplinar. Protezarea combinat fix mobilizabil, supraproteze

1.Enumerai materialele i tehnicile prin care se poate face nregistrarea raporturilor de ocluzie, n funcie
de situaia clinic.
Materiale: ceara, polieteri, ZOE, ceara+ZOE, siliconi de ocluzie, hartie de articulatie, spray de ocluzie,etc.
Tehnici: modalitati de pozitionare a arcadelor in ocluzie(unimanuala, bimanuala), inregistrarea cu
sabloane de ocluzie, inregistrarea cu jig.
2.
Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
Efectul de reciprocitate reprezinta mecanismul prin care presiunea exercitata de bratul activ este
contrabalansata de fortele exercitate de bratul opozant al crosetului.
(sursa:curs)
Cap. 22 Particulariti ale etapelor tehnice de realizare a punilor dentare
1.Enumerati cateva erori de turnare (Pg.702,Rosenstiel)
-coroana supraconturata
-noduri mari
-nodozitati
-noduli pe fata ocluzala
-aripioare
-coroane incomplete
-porozitati
-descrepanta marginala
-expansiune inadecvata
2.Care sunt posibilele cauze pentru care piesa turnata are o suprafata prea dura? (Pg.702,Rosenstiel)
-surfactant in exces
-apa/pulbere in cantitate gresita
-temperatura de ardere prea mare
Cap.23 Principii funcionale i estetice de concepere a protezelor dentare fixe
1.Ce include evaluarea estetica a dintilor?
-marime, forma,pozitie,culoare,textura
2.Care sunt valorile estetice in medicina dentara?
-culoarea dintilor potrivita varstei
-raportul dento facial acceptabil
-sa nu existe defecte dento dentare severe
-marginea libera incizala superioara sa fie paralela cu buza inferioara in timpul surasului
-liniile interincisive sa corespunda
-absenta inflamatiei gingivale
-armonia contururilor gingivale cervical si interproximale
-absenta triunghiurilor negre
(sursa:curs)

Cap.25 Sisteme integral ceramice pentru puni dentare

1.Care e cea mai mare problema a ceramicii? (Pg. 796,Rosenstiel)
Un mare dezavantaj este ca restaurarile din ceramica se abrazeaza,in special la pacientii cu parafunctii.
2.Ce este self-glazing? ( Pg.776,Rosenstiel)
Tehnica standard care consta intr-o ardere suplimentara dupa aredea primara fara a aplica glazura lowexpansion.
Cap.26 Proteze pariale fixate adeziv colate
1.Enumerai i exemplificai mecanismele prin care se asigur adezivitatea ntre rinile compozite pentru
cimentare i metalul protezelor pariale fixe.
-adeziune mecanica
-adeziune prin microretentii Maryland bridge
-adeziune prin macroretentii Virginia bridge
-adeziune chimica
(sursa:curs)
2.Enumerai avantajele protezelor pariale fixe colate (adezive) n raport cu ppf clasice.
Avantaje:

preparatie conservativa

risc scazut de trauma pulpara

nu este necesara anestezia

preparatie cu prag supragingival

nu este necesara o cimentare provizorie

timp de lucru scazut

prez convenabil

posiilitate de recimentare
Cap 27 Protezarea provizorie i de urgen la pacienii edentai parial. Proteze pariale fixate adeziv
collate
1.Indicatii pentru protezele armate cu fibra de compozit: ( Pg.834,Rosenstiel)
-rezultate estetice optime
-dorinta de a nu avea metal
-slefuire conservativa a preparatiei
-scade uzura dintilor antagonisti
-se foloseste o metoda adeziva de cimentare
-posibilitatea inlocuirii temporare aunui dinte in cabinet
2.Cimentarea FRC: ( Pg.840,Rosenstiel)
Ca si la fatete, nuanta trebuie fixata cu o pasta solubila in apa,ce corespunde cu compozitul de lipt
selectat. Mici ajustari se pot obtine alegand o nuanta mai deschisa sau inchisa. Translucenta protezei FRC
lasa compozitul de lipt sa joace un rol in nuanta finala a protezei. Lipirea propriu-zisa implica procedurile
necesare oricarei manevre de liprire cu bonding: izolarea bontului,tratamentul partii interne a FRC,
conditionarea bontului.
Cap 28 Conectori pt proteze partiale fixe
1.Care sunt variantele de conectori ai unei puni dentare?
Conectori: - rigizi - obtinuti prin : turnare, lipire, sudare;

- non-rigizi;
2.Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?
-Capacitate reologica foarte buna
-Capacitatea de a-si pastra luciul si rezistenta la coroziune
-Sa prezinte culoare asemanatoare materialelor cu care se combina
-Rezistente
-Curgere libera
-Sa fuzioneze cu materialele agregante la o temperatura mai mica sau apropiata de a acestora.
(sursa:curs)
Cap 29 Finisarea protezelor partiale fixe
1.Finisarea marginilor externe (Pg.878,Rosenstiel)
Finisarea marginilor este esentiala pentru longevitatea protezei.Obiectivul finisarii de a obtine o suprafata
metalica lustruita,fara proeminente sau trepte la trecerea de la restaurare la dintii nepreparati. Esecul duce
la compromiterea controlului placii.
2.Ce spatiu e necesar intre suparafata interna a coroanei si preparatie pentru intinderea corecta a
cimentului? (Pg.871,Rosenstiel)
25-35 microni
Cap 30 Proba, adaptarea i fixarea protezelor pariale fixe
1.care sunt etapele de evaluare a unei piese protetice inaintea cimentarii? Pg.888
-verificarea contactelor proximale
-integritatea marginala
-stabilitatea
-ocluzia
-caracterizare si aplicare glantz
2.Cum se verifica stabilitatea coroanei definitive?
Pg.891-892
Lucrarea de seaza pe bont astfel:
-nu trebuie sa se roteasca sau sa se parga cand sunt aplicate forte asupra ei
-orice grad de instabilitate este sesizat,altfel duce la esec
Cap.31 Fixarea protezelor partiale fixe
1.Clasificati cimenturile pt fixare PFU
-ciment fosfat de Zn
-ciment policarboxilat
-ciment glassionomer
Ciment glassionomer modificat cu rasina
-ciment compomer
-ciment compozit
2.Detaliati tehnica de cimentare :
1.pregatirea instrumentarului
2.pregatirea lucrarrii protetice
3.pregatirea campului protetic
4.prepararea cimentului

5.cimentarea propriu zisa

6.indepartarea excesului de ciment
7.controlul ocluzal
8.indicatii pentru pacient
(sursa:curs)
Cap 32 ntreinerea igienei orale i dispensarizarea pacienilor cu proteze dentare fixe. Erori, accidente i
complicaii ale tratamentului prin proteze pariale fixe. Reparaiile protezelor pariale fixe
1.
Cnd se realizeaz i ce se urmrete n edina post-cimentare final?
-un plan ce urmareste educarea pacientului in igiena orala si controlul placii bacteriene
-identificarea oricarei maladii incipiente
-tratament de corectie pt orice disfunctie inainte ca injurii ireversibile sa apara.
2.
Ce se urmrete n edinele de dispensarizare la pacienii cu proteze fixe?
-controlul indicelui de placa bacteriana
-monitorizarea igienei si a corectitudii folosirii mijloacelor auxiliare de igienizare
-monitorizarea evolutiei lucrarii
-rechemarea la o perioada bine stabilita pt lucrarile de amploare (de obicei 6 luni)
-corectarea altor disfunctii ce ar putea interfera cu restaurarea
CAPITOLUL 2
Intrebarea 1
Numiti 3 locuri unde se aplica HIR in cazul amprentarii campului protetic cu HIR .
Raspuns: pag 44 coloana 1
Materialul HIR se aduce la o consistenta omogena si se aplica in lingura, pe fata ocluzala ( in cantitate
mica) si in fundul de sac ( pliul mucobucal). Dupa insertia corecta a lingurii I se spune pacientului sa
relaxeze muschii bucali altfel materialul este fortat sa iasa din fundul de sac.
Intrebarea 2
Care sunt dezavantajele in montarea modelelor in articulatoare nonajustabile ?
Raspuns: pag 46 coloana 1
- conduc la discrepante ocluzale a piesei protetice
- consum de timp in etapa clinica in vederea corectarii intraorale a discrepantelor ocluzale ale pieselor
protetice
- dereglari neuromusculare in cazul necorectarii discrepantelor ocluzale ale protezei
- contacte premature datorate distantei diferite la pacient si pe articulator , dintre chinga musculara si
dintele protezat
CAPITOLUL 3
Intrebarea 1
In ceea ce priveste rezistenta si prognosticul unei PPF, care este diferenta intre o punte care inlocuieste
lipsa PM2-M1 si alta care inlocuieste PM1-PM2-M1 conform legii lui Ante ?
Raspuns: pag 95 prima coloana
In unele situatii PPF din 4 unitati prezinta un risc acceptabil, atat timp cat nu exista resorbtie osoasa
cauzata de boala parodontala. In lipsa PM2 M1 dintii stalpi pentru o PPF, PM1 si M 2 , vor prezenta o
suprafata radiculara aproximativ egala cu cea a dintilor lipsa.
Daca ar lipsi PM1-PM2-M1 o PPF nu ar fi considerata cu risc acceptabil, deoarece suprafata dd stalpi
potentiali este mai mica decat suma suprafetelor dd lipsa.
Intrebare 2
Ce tip de protezare alegem in cazul unor spatii edentate multiple ?
Raspuns: pag 99- prima coloana + img 3-30

Spatiile edentate multiple deseori sunt cel mai bine restaurate combinand PPF cu PPM. Deseori este mai
util, unde este posibil, sa micsoram numarul spatiilor edentate in vederea unei protezari mobile prin
protezare cu PPF.
CAPITOLUL 5
Intrebarea 1
Care sunt partile principale ale gingiei ?
Raspuns: pag 145 coloana 2
1 Gingia libera ( marginala) care se extinde din regiunea coronara spre insertia epiteliala cu dintele
2 Gingia fixa de la nivelul insertiei epiteliale la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara
3 Papila interdentara- forma triunghiulara , umple spatiul dintre dintii adiacenti si consta dintr-o
componenta bucala si una orala separata de o concavitate centrala.
Intrebarea 2
Descrieti leziunea initiala a gingiei .
Raspun: pag 148 coloana 2
- Localizata la nivelul sulcusului gingival
- se observa la apr 2-4 zile dupa acumulare de placa
- vasele sangvine ale gingiei se dilata apare vasculita
- in sulcus se acumuleaza un exudat bogat in PMN
- colagenul perivascular este distrus iar golul rezultat este umplut cu celule proteice si inflamatorii
- aproape toata portiunea epiteliului coronar de la nivelul coroanei se modifica
CAPITOLUL 6
Intrebarea 1
Care sunt criteriile de selctie a materialului de baza pentru restaurarea unui dinte, bont dentar ?
Raspuns: pag 178 coloana 2
Criteriile de selectie a materialului de baza pentru restaurarea unui dinte sau a unui bont dentar depind de:
1 Extinderea distructiei coronare
2 Planul de tratament
3 Preferintele clinicianului
4 Efectele ulterioare prepararii dintelui pentru piesa turnata asupra retentiei si rezistentei restauratiei
Intrebarea 2
De care factori se tine cont in cazul unei alungiri coronare ?
Raspuns: pag 191
1
2
3
4
5
6
7
8

Estetica
Lungimea radacinii inlcuse in os
Efectele asupra dintilor adiacenti
Expunerea bifurcatiei la dintii laterali
Mobilitatea dintilor
Extinderea defectului dentar
Locul perforatiei radacinii dupa tratamentul endodontic
Grosimea tesutului moale

CAPITOLUL 7
Intrebarea 1
In prepararea fetei ocluzale, care sunt dimensiunile minime de slefuire ?
Raspuns: pag 215 img 7-11
Dimensiunile minime de slefuire a componentelor fetei ocluzale sunt:

1 Cuspidul Vestibular 1.5 mm

2 Cuspidul Lingual 1.00 mm
3 Creasta marginala si fosa 1.00 mm
Intrebarea 2
In ce cazuri este recomandat ca marginea preparatiei sa fie plasata subgingival ?
Raspuns:pag 217 coloana 2
1 Cand exista eroziune cervicala, carii extinse subgingival si nu sunt indicate alungiri de coroana
2 Suprafata contactului proximal se extinde spre gingival
3 Este necesara retentie si rezistenta suplimentara
4 Necesitatea ascunderii marginii unei coroane metalo-ceramice
5 Sesnsibilitatea radiculara
6 Cand este indicata modificarea conturului axial de ex pt retentia unei proteze mobilizabile
CAPITOLUL 13
Intrebarea 1
Enumerati cativa factorii care produc rezorbtie osoasa in cazul protezarii spatiului edentat cu implant .
Raspuns: pag 424- coloana 2
1 Marimea si forma inadecvata a implantului
2 Numarul sau pozitia inadecvata a implantului
3 Tesut osos de calitate inferioara sau insufucient
4 Instabilitatea initiala a implantului
5 Forte ocluzale excesive
6 Igiena orala inadecvata
7 Cauze sistemice ( diabet, fumat )
Intrebarea 2
Numiti cazurile cand sunt indicate protezele unidentare fixate pe un implant .
Rapuns: pag 411- coloana 2
1 Cand exista spatii interdentare mari in care protezarea fixa este dificil de efectuat
2 In edentatie distala cand nu se recomanda protezarea fixa
3 Cand este necesara o reproducere cat mai apropiata a dintelui natural lipsa
4 Cand restul dentitiei este intacta
CAPITOLUL 14
Intrebarea 1
Care este tehnica montarii firului de retractie in spatiul sulcular inainte de aprentarea bontului dentar?
Raspuns: pag 435 coloana 2
1 Izolarea bontului dentar cu rulouri de vata, aspirator si uscarea campului protetic cu jetul de aer
2 Se taie o lungime suficienta de fir incat sa incercuiasca dintele de aprentat. A nu se usca excesiv
dintele pt a nu se obtine o sensibilitate dupa tratament
3 Se introduce firul in solutie astringenta si se exprima excesul de lichid cu ajutorul unei comprese
sterile . Firul impregnat se poate introduce uscat in sulcus insa ar trebui mai intai inmuiat
. In situ .. pt a preveni lipirea lui de epiteliul sulcular si ruperea lui la
inalurarea firului.
4 Firul care nu este impletit se va rasuci strans ( twist tightly) pentru a putea fi montat mai usor
5 Se face o bucla in jurul dintelui si se preseaza usor in sulcus cu un instrument potrivit
Intrebarea 2
La fabricarea lingurii individuale ce materiale se interpun intre modelul si materialul care va constitui
lingura si de ce ?
Raspuns: pag 446- fig 14-18

Folii de ceara calibrata un strat sau doua straturi grosime aproximativ 2-3 mm pastreaza un
spatiu uniform dintre camp protetic si lingura destinat pentru materialul de amprentare. In ceara se
se creaza deasemenea loc pentru viitoarele stopuri ale lingurii , plasate in aranjament tripodic pe
cuspizii nefunctionali care nu vor fi preparati stabilitatea lingurii pe camp protetic
Folie subtire de aluminiu deasupra foliei de ceara calibrata- previne contaminarea materialului
portamprentei cu ceara care se poate topi in timpul polimerizarii datorita reactiei exotermice

CAPITOLUL 15
Intrebarea 1
Din ce material sunt fabricate coroanele provizorii si pe ce dinti sunt indicate ?
Raspuns: pag 474 fig 15-16
1 Policarbonat pentru dd anteriori
2 Acetat de celuloza dd anteriori
3 Folie de aluminiu dd posteriori
4 Aluminiu ( froma anatomica) dd posteriori
5 Staniu-argint (forma anatomica)- dd posteriori
6 Nichel-crom forme si marimi diferite inclusiv pentru dentitia primara
Intrebarea 2
Care sunt.. remediile .utilizate pentru o indepartare mai usoara a protezei provizorii din acrilat
proaspat preparate , de pe dintele de protezat si care este scopul indepartarii ei ?
Raspuns: pag 490
1 Vaselina- se unge cavitatea/bontul dentar precum si tesutul gingival adiacent
2 Se introduce un fir necerat in cavitatea preparata ( ex: inlay) care va forma ,, un maner,, de care se
va tractiona si se va scoate proteza din cavitate
3 Pentru a evita supraincalzirea tesutului dur dentar in urma polimerizarii acrilatului si prin urmare
evitarea daunarii sanatatii pulpei
4 Proteza indepartata urmeaza sa faca priza finala a acrilatului, sa fie prelucrata marginal, slefuita
usor
CAPITOLUL 16
Intrebarea 1
De ce este importanta pentru tehnician o preparare corecta a marginii bontului dentar de catre clinician ?
Raspuns: pag 512- coloana 1
Design-ul si geometria preparatiei marginale trebuie sa corespunda cu tipul protezei solicitate de
clinician.
Marginea sa fie usor decelabila deaceea amprenta trebuie sa fie foarte exacta, sa redea cele mai mici
detalii.
Intrebarea 2
Prin ce metode moderne se detecteaza culoarea unui dinte ?
Raspuns: pag 522
1 Colorimetre
2 Spectrofotometre
3 Sisteme cu camera digitala
CAPITOLUL 17
Intrebarea 1
Cum se prepara gipsul clasa IV cu ajutorul vacuum malaxorului pentru a fi turnat in amprenta ?
Raspuns: pag 539- fig 17-14
1 Bolul in care se va prepara gipsul se va clati si se va indeparta bine excesul de apa din el

Se adauga mai intai in bol apa distilata masurata, apoi pudra din gips care a fost cantarita sau se
utilizeaza masuri . Raportul gips/apa este conform recomandarilor producatorului
3 Se spatuleaza cu mana timp de apr 60 sec pana este incorporata toata pudra in apa
4 Se spatuleaza timp de 20-30 sec cu vacuum malaxor dupa care este oprit treptat
5 Turnarea amprentei
Intrebarea 2
Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model ?
Raspuns: pag 526
1 Sa reproduca suprafata dentara preparata si nepreparata
2 Suprafata nepreparata imediat adiacenta preparatiei sa nu prezinte goluri (defecte)
3 Toate suprafetele dentare implicate in ghidajul anterior , si cele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permita o articulare corecta si precisa cu modelul antagonist
4 Sa fie reproduse tesuturile moi , spatiile edentate si residual ridge contour
CAPITOLUL 18
Intrebarea 1
Ce masuri se iau de catre tehnician referitor la marginile unei preparatii dupa ce s-a turnat modelul ?
Raspuns: pag 558- coloana 2
- marginea preparatiei se marcheaza cu un creion
- culoarea creionului trebuie sa fie in contrast cu culoarea viitoarei machete
- nu se recomanda utilizarea unui creion obisnuit deoarece poate abraza bontul
- marginile marcate cu creionul pofi acoperite cu o rasina din cianoacrilat de o vascozitate mica si apoi
uscata cu jet de aer, aceasta adauga in grosime nu mai mult decat un micrometru ceea ce nu va afecta
viitoarea proteza. Excesul de rasina se poate indeparta cu putina acetona. Pentru evitarea nepotrivirea
restauratiei finale nu se utilizeaza rasina cu vascozitate mare.
Intrebarea 2
In etapa constituirii unei machete a viitoarei coroane dentare cum se va stabili inaltimea si pozitia
cuspuzilor pentru dintii laterali ?
Raspuns: pag 574- coloana 2
1 Pozitia si inaltimea cuspizilor se detarmina cu ajutorul unor conuri de ceara care pot usor
modificate . Se va adauga cate un con pentru fiecare cuspid si se va marca fosa centrala a dintelui
antagonist.
2 Cuspidul functional sa ocluda dealungul centrului bucolingual al dintelui antagonsit. Conurile nu
vor ajunge insa in contact cu dintele opus
3 Se determina locul de articulare pe linia mesiodistala care va fi de tip cuspid-creasta marginala sau
cuspid-fosa
4 Conurile sa respecte directia curbei lui Spee si a curbei lui WilsoN
CAPITOLUL 19
Intrebarea 1
Cum se clasifica aliajele utilizate pentru componenta metalica a protezelor si care sunt ele ?
Raspuns: pag 606
1 Aliaje din metale inalt-nobile ( high-noble): Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
2 Aliaje din metale nobile : Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga,
3 Aliaje predominant metalice: Ni-Cr, Beriliu, Nickel, Co-Cr, Titan,
Intrebarea 2
Numiti 2 avantaje si 2 dezavantaje a aliajelor din Titan utilizate in protetica dentara .
Raspuns: pag 609
Av: biocompatibilitate excelenta, rezistenta la coroziune
Dezav: tepmeratura inalta de topire ( 1668 gr Celsius), Tendinta de a se oxida si de a reactiona cu alte

materiale deaceea se va topi in aparate speciale in vacuum cu Argon

CAPITOLUL 20
Intrebarea 1
Care sunt consecintele ingustarii bucolinguale cu 30 % a unei punti ?
Raspuns: pag 632
1 Se reduc fortele ocluzale si cele care actioneaza asupra dintilor stalpi
2 Nu se reduc fortele provocate de parafunctii precum bruxismul si interpunerea accidentala a
obiectelor dure
3 Pot sa nu ofere suport adecvat pentru muschii obrazului
Intrebarea 2
Enumerati tipurile de punti in functie de contactul cu tesuturile .
Raspuns: pag 626
1 Igienice ( fara contact mucosal)
2 In forma de sa
3 Punctiforme ( conica)
4 Tangentiale
5 Ovalate
CAPITOLUL 21
Intrebarea 1
Ce reprezinta lacaul pentru pinten si unde se plaseaza, cum se evita fracturarea PPM ?
Raspuns: pag 654
Reprezinta o cavitate preparata in dinte sau creata in proteza fixa unde urmeaza sa se fixeze pintenul
unei proteze mobile. Se poate localiza pe fata ocluzala, incizala, linguala sau pe cingulum. Tesutul dentar
trebuie sa fie sanatos. Jonctiunea dintre portiunea interna a lacasului si cu planul proximal trebuie sa fie
rotunjita pentru a reduce stresul asupra protezei scheletate si sansa de a se fractura la interfata
conectorului minor cu pintenul ocluzal.
Intrebarea 2
Ce este un pinten ocluzal si ce forma trebuie sa aiba ?
Raspuns: pag 654
Reprezinta o extensie rigida a protezei partiale mobile care face contact cu fata ocluzala a dintelui sau a
unei PPF. Trebuie sa aiba o forma de lingura pentru a reduce fortele directionate spre lateral, sa se fixeze
bine in lacasul preparat si sa ofere stabilitate. Sa fie evitata fracturarea lui prin modelarea adecvata a
suprafetei interioare a lacasului la intalnirea cu planul proximal.
CAPITOLUL 22
Intrebarea 1
De ce nu pot fi utilizate gipsurile simple pentru modelul unei piese metalo-ceramice ?
Raspuns:pag 691
Gipsul este instabil la temperaturi foarte inalte si poate avea loc o contaminare a aliajului cu sulfide
Intrebarea 2
Care sunt cauzele aparitiei nodulilor multipli pe suprafata componentei metalice a une proteze ?
Raspuns: pag 702
1 Vacuum insuficient in timpul turnarii aliajului
2 Tehnica de pensulare inadecvata
3 Deficit de surfactant
CAPITOLUL 23
Intrebarea 1
Enumerati 10 reguli care trebuiesc respectate in alegerea culorii .

Raspuns: pag 723

1 Peretii cabinetului dentar sa fie de culoare gri sau pastel
2 Culorea aprinsa a hainelor pacientului acoperita , rujul de buze va fi indepartat
3 Dintii dupa care s eva alege culoarea sa fie curati, petele existente indepartate prin metode
profilactice
4 Alegerea culorii s eface la inceputul visitei pacinetului, cand dintii nu sunt uscati dupa procedurile
clinice
5 Dintii pacientului la nivelul ochiului clinicanului la distanta de apr 25 cm
6 Clinicianul sa priveasca culoarea gri pentru a odihni ochiul imediat inainte de a compara mostra cu
dintele natural
7 Suprafata dintelui sa fie umeda
8 Mostra se plaseaza la nivelul dintelui
9 Culoarea este stabilita analizand mostra sub diferite surse de lumina
10 Se confirma la inca o vizita sau 2 in plus , si daca este posibil sa fie confirmata de alte persoane
din echipa medicala
Intrebarea 2
Din cate parti este compusa o mostra din cheia de culori ?
Raspuns: pag 718
1 Culoare pentru opac
2 Pt colet
3 De baza ( pt corpul dintelui )
4 Pt suprafata incizala
CAPITOLUL 25
Intrebarea 1
Care sunt metodele utilizate pentru a imbunatati rezistenta unei proteze total ceramice ?
Raspuns: pag 775
1 Ramforsarea cristalina
2 Consolidarea chimica
3 Transformarea prin inducere de stres ( stress-induced transformation )
Intrebarea 2
Prin ce caracteristici se apropia o piesa protetica total ceramica de naturaletea unui dinte ?
Raspuns: pag 774
1 Culoare
2 Textura de suprafata
3 Translucenta - !
CAPITOLUL 26
Intrebarea 1
Care sunt 5 avantaje ale unei proteze fixe agregate cu rasini ?
Raspuns: pag 812
1 Indepartare minima a tesutului dur dentar
2 Risc minim pentru trauma pulpei dentare
3 Anestezia locala nu este obligatorie
4 Preparatii supragingivale
5 Aprentarea usoara
Intrebarea 2
Care este scopul principal al protezelor partiale agregate cu rasini ?
Raspuns: pag 805
Inlocuirea dintilor lipsa si conservarea maxima de tesut dur dentar al dintilor stalpi.

CAPITOLUL 27
Intrebarea 1
Care sunt criteriile dupa care se imaprt protezele din material compozit ramforsat cu fibre ?
Raspuns: pag 832
1 Tipul de fibre
2 Orienatarea fibrelor
3 Imregnarea fibrelor in laborator de catre tehnician sau in cabinet de catre dentist
Intrebarea 2
Din ce materiale sunt fabricate fibrele pentru ramforsarea protezelor din rasina compozita si cum se
clasifica dupa modul de orientare ?
Raspuns: pag 832
Cele mai utilizate fibre pentru ramforsarea rasinilor compozite sunt cele din sticla, polietilen si carbon.
Orientarea fibrelor intro piese protetica poate sa fie unidirectionala( fibrele sunt paralele), impletite,
tesute.
CAPITOLUL 28
Intrebarea 1
Numiti tipurile de conectori .
Raspuns: pag 847
1 Conectori rigizi :
In forma de bucla
Sudati
Turnati
2 Nonrigizi
Intrebarea 2
Cand sunt utilizati conectorii in forma de bucla si din ce constau ?
Raspuns: pag 847
Conectorii in forma de bucla sunt utilizati foarte rar si anume in cazurile cand exista o diastema existenta
trebuie mentiunta dupa protezarea fixa. Ei constau dintro bucla pe fata linguala aprotezei care uneste
componentele unei punti sau a unor elemente de retentie adiacente.
CAPITOLUL 29
Intrebarea 1
Care este marimea spatiului necesar pentru ciment la fixarea unei proteze dentare ?
Raspuns: pag 871
25- 35 micromicroni, grosimea cimentului sa fie uniforma
Intrebarea 2
O adaptare buna in zona marginala interna a unei ptoteze fixe este obligatorie deoarece
Raspuns: pag 870
Defectele in aceasta zona pot educe in mod semnificativ longevitatea restauratiei. Pentru a minimiza
dizolvarea agentului de cimentare a protezei, se va lasa o banda cu o latime de 1 mm a piesei metalice
care sa fie adaptata foarte aproape de suprafata dentara incat sa se acumuleze in acest loc o cantitate cat
mai mica de ciment.
CAPITOLUL 30
Intrebarea 1
Ce se observa la evaluarea unei piese protetice in cavitatea orala inainte de glazurare ?
Raspuns: pag 905

1 Contactele proximale
2 Integritatea marginala
3 Stabilitatea
4 Ocluzia
Intrebarea 2
Cand cum se mimeaza o expunere de dentina pe suprafata incizala a unei piese protetice ?
Raspuns: pag 905
Este deobicei vizibila la incisivii mandibulari ai pacientilor in varsta si este produsa de abrazarea
smaltului dentar. Marginea incizala se va ,,toci,, prin utilizarea colorantilor , orange si maro, pentru a
reproduce jonctiunea smalt-dentina.
CAPITOLUL 31
Intrebarea 1
Ce se poate intreprinde la o cimentare a unei proteze provizorii cu scopul de a fi indepartata mai usor ?
Raspuns:pag 909
Cimentul utilizat de exemplu ZOE se poate amesteca cu o cantitate mica de petrolatum sau vaselina si se
aplica doar la nivelul marginilor restauratiei pentru a le sigila si totodata a usura indepartarea protezei.
Intrebarea 2
Ce pasi trebuie efectuati inainte de a incepe mixarea cimentului pentru fixarea unei proteze dentare ?
Raspuns: pag 917
Obligatoriu se va efectua izolarea , curatearea si uscarea dintelui de protezat. De evitat o uscare excesiva
care poate duce la sensibilitate dentara postoperativa
CAPITOLUL 32
Intrebarea 1
Care sunt urgentele pentru care se prezinta pacientul la cabinet dupa fixarea unei lucrari ?
Raspuns: pag 935
1 Durerea
2 Pierderea dsipozitivului de retentie de pe dintele stalp
3 Fracturarea conectorului
4 Fracturarea fatetei ceramice
Intrebarea 2
Cat de frecvent trebuie sa se prezinte la cabinet un pacient si ce se urmareste la examenun clinic ?
Raspuns: pag 929
Pacientul trebuie sa se prezinte la dentist cel putin o data la 6 luni. Daca nu se respecta acest program
pacientul poate sa prezinte un risc de a dezvolta carii secundare si boala parodontala. Pacientii cu proteze
dentara extinse sau cu boli parodontala vor vizita dentistul mai frecvent. La un examen clinic se va
evalua cu o deosebita atentie sanatatea tesuturilor moi pentru a descoperi de exemplu semne timpurii in
caz de cancer.

Capitolul 3
1 Care sunt partile componente ale unei punti dentare? ( notite curs)
Corp de punte, elemente de agregare, conectori.
2 Care sunt consecintele pierderii precoce a molarului de 6 ani neprotezate? (pag 89)
Supraocluzie de opozanti, inchiderea spatiului, pierderea contactelor proximale.
Capitolul 5
1 Care sunt zonele gingiei? (pag 145)
Marginea libera a gingiei, gingia atasata, papila interdentara.
2 Definiti fibrele Sharpey si enumerati principalele tipuri. (pag 146)
Fibrele Sharpey sunt fibre conjunctive ce apartin desmodontiului si fac legatura intre radacina
dintelui si osul alveolar avand rol de mentinere-sustinere al dintilor si amortizeaza presiunile
masticatorii.
Pot fi: fibre transeptale, orizontale, oblice , apicale si fibrele crestei alveolare.
Capitolul 6
1 Enumerati cazurile in care se contraindica o echilibrare ocluzala definitive. (pag 197)
a Bruxism ce nu poate fi controlat.
b Un plan de tratament ce prevede extractia mai multor dinti.
c Anomalii maxilo-faciale complexe.
d Cuspizi palatinali maxilari in contact cu cuspizii vestibulari .
e Ocluzie deschisa frontala.
f Abraziune excesiva.
g Inaintea unui tratament ortodontic sau ortognat.
h Pacienti cu afectiune acuta ATM.
i Pacienti cu deschiderea gurii limitata si acces dificil.
2 Cum poate fi efectuata o alungire coronara? (pag 190)
Chirurgical : Gingivoplastie si gingivoalveoloplastie
Ortodontic: Extruzie ortodontica.
Combinat: Ortodontic +Chirurgical.
Capitolul 7
1 Enumerati cateva avantaje ale pragului supragingival. (pag 217)
a Facilitate in timpul prepararii.
b Nu retentioneaza atat de multa placa.
c Pot fi usor inspectate la controlul periodic.
2 Cum poate fi conservata structura dintilor prin aderenta? (pag 214)
a Utilizarea unei coronae cu acoperire partiala decat cu acoperire totala.
b Prepararea dintilor cu un minim unghi de convergen (conic) intre pereii axiali
c Prepararea suprafeei ocluzale anatomic pentru a da o uniforma grosime restaurarii.
d Prepararea suprafeelor axiale cat mai conservativ, dac este necesar, dintii ar trebui sa fie
repozitionati ortodontic.
e Selectarea unei limite care ar respecta principiul conservativ, dar sa fie si compatibil cu
celelalte principii de pregatire a dintelui.
f Evitarea extensiva apicala inutil a prepararatiei.
Capitolul 13
1 Care sunt indicatiile pentru un implant la un pacient cu edentatie partial? (pag 381)

a Pacienti a caror dinti sau pacienti care prezinta proteza partiala mobila ce nu se abrazeaza.
b Nevoia unei proteze dentare fixe cu durata lunga la un prognostic discutabil, suspect.
c Un numar si o localizare nefavorabila a unor potentiale bonturi dentare naturale.
d Un singur dinte pierdut si necesitatea prepararii limitate a dintilor restanti.
2 Care sunt contraindicatiile plasarii unui implant dentar? (pag 383)
a Pacienti cu boala acuta.
b Pacienti cu boala in faza terminala.
c Graviditate.
d Boala metabolica necontrolabila.
e Iradiere tumoricida la locul implantarii.
f Asteptari nerealiste de la pacient.
g Motivatia pacientului necorespunzatoare.
h Lipsa experientei operatorului.
Capitolul 14
1 Enumerati cateva substante antisialoreice utilizate in vederea controlului salivar in stomatologie (pag
434)
Propantheline bromide
Glycopyrolate
Atropine sulfat
Dicyclomine HCl.
2

Numiti cateva substante astringente care pot fi utilizate pentru largirea santului gingival (pag 435)
Clorura de Al
Sulfat Fe
Sulfat dublu de K si Al
Epinefrina racemica 8%
Capitolul 15
1 Factorii ce trebuiesc luati in considerare la o proteza provizorie optima si cerintele acestora (467)
Biologic: protejarea pulpei, mentinerea sanatatii parodontale, asigurarea compatibilitatii ocluzale,
mentinerea pozitiei dintilor, protejarea impotriva fracturilor.
Mecanic: rezistenta la sarcinile oluzale, rezistenta la fortele de indepartare, mentinerea unei
alinieri ridicate intre bonturi.
Estetic: usor conturabile, compatibilitatea culorii , translucenta, stabilitate coloristica.
2 Care sunt indicatiile pentru o restaurare provizorie metalica (pag 469)
a O proteza dentara partiala fiza cu durata lunga localizata posterior.
b Durata prelungita a tratamentului.
c Incapacitatea pacientului de a evita fortele excesive de pe proteza.
d Contractia muschilor masticatori peste medie.
e Istoric de frecvente traumatisme.
Capitolul 16
4 Enumerai obligaiile medicului stomatolog fa de tehnicianul dentar cu care colaboreaz pentru
realizarea lucrrilor protetice fixe. (pag 509)
-instructiuni scrise si semnate ase lucrarii ce urmeaza sa fie facute si materialelor ce vor fi utilizate
-amprente, modele, inregistrari ale ocluziei cat mai precise
-trasarea marginilor, limitelor ale zonelor de gravare sau foliere, designul viitoarei proteze
-descrierea nuantei, fotografie, desen sau alte metode de transmitere a nuantelor
-acord verbal sau scris pt ca laboratorul sa inceapa productia sau pentru eventualele modificari
-sa pastreze copia instructiunilor scrise pt o perioada de timp

-sa respecte protocolul de control al infectiei

5
-

Enumerai informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze
pariale fixe.
Descrierea generala a restaurarii
Tipul de material ce va fi utilizat
Schema ocluzala
Forma conectorilor ce vor fi utilizati
Tipul de contact al corpului de punte cu creasta
Forma infrastructurii metalice pt metaloceramica
Informatii despre nuante pt restaurarile estetice
Designul protezelor scheletate
Data urmatoarei programari ale pacientului si faza de laborator la care sa fie gata lucrarea

Capitolul 17
1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le aiba un model. (pag 526)
a Sa reproduca atat suprafetele dintilor preparati cat si ale celor nepreparati.
b Lipsa de bule de aer sau goluri.
c Suprefetele dintilor care efectueaza ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor
nepreparati trebuie sa permita o articulatie precisa a unitatilor masticatorii opozante.
d La o coroana definitiva este necesara reproducerea tuturor tesuturilor moi relevante incluzand atat
spatiile edentate cat si conturul crestelor reziduale.
2 Enumerati patru sisteme de bonturi mobile. (pag 537)
1 Pindex
2 Di-Lok
3 DVA Model System
4 Zeiser
Capitolul 18
1 Enumerati cateva metode de marire a spatiului de cimentare.(pag 557)
a Cresterea temperaturii si accelerearea coeficientului de polimerizare a materialului de
cimentare
b Impregnarea cu un strat de ceara moale a modelului initial
c Utilizarea Die Spacer-ului
d Frezare electrochimica.
2 Clasificarea si indicatiile cerei conform ADA si ANSI (pag 560)
Tip 1 Ceara de consistenta medie folosita in special la metodele de machetare directa
Tip 2 Ceara de consistenta moale folosita in metoda indirecta.
Capitolul 19
6 Descrieti clasificarea aliajelor pentru realizarea protezelor fixe si compozitia procentuala in metale
nobile.
Clasificare in functie de continutul lor in metale nobile
s Inalt nobile>60%metale nobile, cu cel putin 40%aur
t Enumerai Nobile>25% metal nobil(fara cerinte pt aur)
u Nenobile<25% metale nobile.
7 Prezentai succint avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe.
Avantaje: a) biocompatibilitate excelenta.
b) rezistenta la coroziune datorita unui strat de TiO subtire, adherent

c) densitate<aur, platina, fapt pt care e si mai ieftin

Dezavantaje: probleme datorita punctului de topire foarte ridicat (1668C) si tendintei puternice de a
se oxida si reactiona cu alte metale.
Capitolul 20
1 Enumerati dupa forma clasificarea corpurilor de punte (pag 625)
Corpurile de punte pot fi:
in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovata, contact punctiform
igienice( fara contact cu mucoasa): suspendata si suspendata modificata.
2 Precizati succint caracteristicile corpului de punte in semisa. (pag 627)
a combina estetica( sa) cu o buna igienizare( suspendata)
b vestibular- dintele pare ca erupe din alveola, oral-dintele nu are contact cu creasta
c igienizarea optima se obtine doar daca marginea gingivala nu are depresiuni ; cu cat mai convexa
in sens M-D cu atat mai bine( igienizare mai usoara)
d cel mai folosit tip de corp de punte
Capitolul 21
7 Ce inseamna efect de reciprocitate la nivelul lucrarilor protetice fixe?(pag 656)
Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan
8 i descriei succint tipurile de sisteme prefabricate de meninere, sprijin i stabilizare care se pot
ataa la protezele fixe, n cadrul tratamentului protetic combinat (fix-mobilizabil). (pag 666)
Extracoronare-distribuie fortele nefavorabil si sunt dificil de curatat. Se folosesc rasinile cand cerintele
estetice sunt mari.
Intracoronare- cele mai des folosite sunt sistemele matrice-patrice, insertia lor fiind precisa, retentia
rezultand din frictiunea acestora
-ele nu se disloca, deoarece au un singur ax de insertie-dezinsertie
-cele mai precise sisteme sunt cele fabricate din Pt-Pd
-Sistemele speciale sunt atasate machetei din ceara, iar dupa turnare fac corp comun cu viitoarea proteza
-pe aceeasi proteza se pot pune mai multe sisteme speciale
-avantajul major: elimina utilizarea crosetelor vestibulare, insa dimensiunea sistemelor limiteaza aplicatia
acestora pe dintii vitali
-plasarea optima a sistemelor trebuie sa se faca in contururul dintelui
-mai pot fi utilizate bare, magneti.
Capitolul 22
1 Clasificarea principalelor aliaje in functie de tipul de lucrare pentru care sunt destinate (pag 689)
T1- inlay simplu
T2- inlay complex
T3- coroane si proteze dentare fixe
T4- proteze partiale mobilizabile si pinledge.
2 Clasificarea aliajelor dupa proprietatile fizice (pag 689)
Tip1-moale
Tip2- medium
Tip3- dure
Tip4-extradure
Capitolul 23

Care este proportia ideala din punct de vedere estetic intre latimea si inaltimea unui incisiv central
maxilar? (pag 729)
Latimea/inaltimea incisivului central maxilar trebuie sa fie intre 75% si 78%.
2 Ce inseamna metamerism cromatic? (pag 716)
Metamerism: un obiect poate avea culori diferite in conditii diferite de iluminare. Exemplu, doua
obiecte cu nuante identice de galben pot absorbi si reflecte lumina diferit.In mod normal un obiect
galben reflecta lumina galbena, dar altele absorb lumina galbena si o reflecta pe cea portocalie.
Atunci cand lumina este schimbata si obiectul isi schimba culoarea, iar aceasta problema, a
metamerismului se poate rezolva prin alegerea culorii si confirmarea acesteia sub diferite surse
luminoase(lumina zilei si lumia fluorescenta)
Capitolul 25
1 Numiti 4 sisteme comerciale pentru restaurri protetice fixe integral ceramice. (pag 778)
Dicor, Dentsply
Emperess Cosmo, Ivoclar
Finesse, Dentsplay
Cerinate, Dent-mat.
2 Descriei succint tehnologia Captek i aplicaiile acesteia.(pag 794)
-procesul e realizat cu ajutorul a 2 placi de ceara impregnate cu metal, care sunt adaptate pe
model si arse
-prima placa formeaza un strat de Au-Pt-Pd poros, care e impregnat 97% Au cand e arsa si a doua
placa
Avantaj: estetica excelenta si adaptare marginala buna.
Capitolul 26
1 Avantaje punti adezive. (pag 812)
Reducere minima a structurilor dentare
Posibilitatea traumei pulpare- redusa
Anestezia nu este necesara de obicei
Preparare supragingivala
Amprentarea facila
Nu se utilizeaza de obicei restaurari provizorii
Timpul redus
Pret de cost redus
Recimentare posibila
Capitolul 27
1 Contraindicatiile pentru o proteza fixa FRC. ( compozit cu fibre ramforsate)( pag 834)
a Incapacitatea de a mentine un control bun al fluidelor, Ex : pacient cu inflamatie gingivala
acuta sau cronica sau atunci cand marginile protezei vor fi plasate adanc in sant
b Proteza cu suprafata intinsa, adica doua sau mai multe corpuri de punte.
c Pacienti cu obiceiuri parafunctionale.
d Restaurari antagoniste din portelan neglazurat
e Pacienti care abuzeaza de substante alcoolice.
2 Indicatiile pentru o proteza fixa FRC (pag 834)
a Rezultat estetic optim
b Preparare marginala conservativa
c Uzura scazuta la dintii opozanti
d Utilizarea unei tehnici adezive de cimentare.
Capitolul 28
1 Tipuri de conectori ai unei punti dentare. (pag 847)

a) Conectori rigizi:
Conectori turnati
Conectori sudati
Conectori lipiti
b) Conectori non-rigizi
2. Cand sunt utilizati conectorii non-rigizi? (pag 848)
Conectorii non-rigizi : dintii stalpi nu sunt paraleli sau prognosticul acestora este rezervat; pe
principiul matrice- Patrice.
Capitolul 29
1 Enumerati zonele ce trebuie finisate la o restaurare turnata?(pag 870)
a Marginile interne
b Suprafeta interna
c Canal de evacuare
d Contacte proximale
e Suprafata ocluzala
f Peretii axiali
g Marginile externe
2 Care este obiectivul major al finisarii restaurarii turnate (pag 878)
O suprafata metalica extrem de lustruita, fara proeminente sau scarite la trecerea dintre restaurare
spre dintele nepreparat. Imposibilitatea de a realiza acest lucru duce la compromiterea controlului
placii.
Capitolul 30
1 Secventele de evaluare a unor piese protetice. (pag 888)
Contacte proximale
Integritatea marginala
Stabilitate
Ocluzia
Naturaletea si glazurarea
2 Enumerati cateva defecte artificiale care pot fi facute pentru a reda naturalete dintilor artificiali
(pag 904)
Zone de hipocalcemie
Zone de coloratie proximala
Fisuri in smalt
Zone de expunere a dentine
Capitolul 31
1 Enumerati tipurile de material utilizate in cimentarea finala (notite curs)
Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rasini
Cimentul compomer
Cimentul compozit
2 Caracteristici ale cimentului glas-ionomer (notite curs)
Adera la smalt si la dentina si are o buna compatibilitate
Elibereaza fluor
Sigilare buna
Adeziune chimica buna
Translucent
Solubilitate in mediul bucal (trebuie controlata umiditatea)

Capitolul 32
1 Indicatiile postoperatorii pentru pacient dupa plasarea si cimentarea unei proteze fixe pentru a
monitoriza sanatatea dentara a acestuia. (pag 928)
Sa aiba un control al placii meticulos
Sa identifice orice boala incipienta si sa introduca tratamentul curativ necesar inainte de a avea
loc vreo deteriorarea a restaurarii.
2 Factori care pot influenta negative evolutia favorabila a unei lucrari protetice. (pag 932)
a Igiena orala, dieta si saliva
b Caria dentara
c Boli parodontale
d Disfunctii ocluzale
ROLEA CATALIN NICOLAE , grupa 17
Cap 1
1) Cum trebuie inregistrat motivul principal pentru care pacientul se prezinta la medic (chief complaint)? (
R pag 4)
Acesta trebuie inregistrat folosind cuvintele pacientului.
2) Enumerati cauzele edentatiei partiale(notite curs)
Cauzele edentatiei partiale sunt:afectiuni ereditare/congenitale,anodontia/oligodontia/hipodontia,agenezia
mugurilor dentari,evolutia naturala,complicatii ale cariilor,extractiile terapeutice in scop
ortodontic,boala de focar parodontal,tumori maligne/benigne,traumatisme,fracturi,extractii de necesitate
socio-economica,iatrogeniile,extractiile terapeutice in nevralgiile trigeminale sau alte sindroame algice.
Cap 2
1) Ce material se foloseste cel mai frecvent in tehnica amprentarii pentru modelele diaqgnostice? (notite
curs)
Hidrocoloizi ireversibili ( alginat)
2) Care sunt etapele planului de tratament?(notite curs)
Etapele planului de tratament sunt:sistemic-urgente-preparator-restaurator-electiv-mentinere.Toate acestea
in raport cu doleantele pacientului
Cap 3
1) Cum putem proteza o edentatie unidentara? (notite curs)
-proteza partiala mobilizabila redusa Kemenny
-puntea colata Maryland
-proteza partiala fixa unidentara clasica
-coroana pe implant
2)In cadrul planului de tratament este inclusa si rezolvarea urgentelor.Care ar putea fi acestea?(notite curs)
Urgente pot fi considerate:durerea,afectiuni premaligne sau maligne,infectii,traumatisme,modificari
estetice acute.
Cap 5
1) Care este principala deosebire dintre gingivita si parodontita? ( R pag 150)
Atunci cand are loc o pierdere a tesutului conjunctiv de legatura( a parodontiului) leziunea se transforma
din gingivita in parodontita care este o boala ce are perioade de repaos si perioade de exacerbare.

2) Care sunt avantajele atei dentare fara ceara in controlul cariilor dentare?(R pag. 160)
Ata dentara are diametrul mai mic decat ata dentara care prezinta ceara,trece mai usor prin spatiile
interdentare la trecerea prin aceste spatii curatate cu ajutorul ei se poate distinge un sunet-ca semn al
folosirii corecte si al eficientei acesteia.
Cap 6
1) Care este distanta de la varful unui pivot radicular pana la apexul radacinii dentare corespunzatoare?
( R pag 186)
5mm ideal. In cazurile in care coroana este inalta si radacina dentara e scurta se accepta pana la 3 mm.
2) Tratamentul preparator include si controlul cariilor active.Ce include acest control al cariilor?(notite
curs)
Controlul cariilor active cuprinde:1. tratamentul proceselor carioase, 2.profilaxie esentiala ce
include:fluorizare,igiena buco-dentara,controlul placii microbiene,regimul alimentar,volumul si calitatea
secretiei salivare.
Cap 7
1) Cerintele biologice ale restaurarilor fixe : ( R pag 210)
-conservarea structurii dure dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale
-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturarii dintilor
2) Care sunt contraindicatiile slefuiriii selective?(R pag. 207)
Bruxism necontrolabil,indepartare prea multa de substanta dura dentara,cazurile clasa II,III-Angle,ocluzie
deschisa anterior,abraziune extinsa,inainte de tratament endodontic/ortodontic,inainte de terapie fizica
ocluzala.
Cap 13
1) Clasificarea implantelor dupa forma ( notite curs)
-implante radacina
-implante ac
-implante disc
-implante lama
-impante combinate lama-radacina
-implante transmandibulare
-implante transfixante
2) Care sunt contraindicatiile implantului dentar?(R pag.393)
Contraindicatiile:la pacientii cu boli incurabile in faza terminala,la femeile insarcinate,boli acute,boli
metabolice netinute sub control,asteptari nerealiste din partea pacientului experienta insuficienta din
partea operatorului.
Cap 14
1) Enumerati materialele elastice de amprentare. ( R pag 440)

- hidrocoloizii reversibili
-polisulfide
-siliconi de condensare
-siliconi de aditie
-polieteri
2) Care sunt avantajele sulfatului feric folosit pentru evictiunea gingivala?(notite curs)
Hemostaza excelenta,pierdere tisulara minima,deplasare tisulara moderata,timp de actiune lung.
Cap 15
1) Cerintele estetice ale unei proteze provizorii ( R pag467)
-usor conturabil
-compatibilitate coloristica
-stabilitate coloristica
-transluciditate
2) Care este importanta protezarii provizorii?De ce se realizeaza?(notite curs)
Se realizeaza din ratiuni estetice,pentru protectia vitalitatii dintilor,protectia mecanica a
preparatiilor,impiedicarea migrarii dintilor,protectia crestelor endentate si pentru a vizualiza o viitoare
situatie.
Cap 16
1) Ce semnifica CDT? ( R 508)
Tehnician dentar certificat.
Pentru a obtine certificarea sunt necesare:
-o diploma de studii in domeniul tehnicii dentare de 2 ani
-experienta in domeniu 5 ani
-absolvirea unui examen practic si scris.
Pentru a mentine certificarea sunte necesare 12 luni de pregatire in domeniu anual ce include si studii
despre controlul infectiilor.
2) Ce trebuie sa includa formularul pentru comunicarea cabinet-laborator tehnica dentara?(notite curs)
Formularul trebuie sa includa:descrierea generala a restaurarii,tipul materialelor folosite,schema ocluzala
ce va fi folosita pentru modelare,forma conectorilor,forma corpului de punte,forma componentei metalice
la coroanele metalo-ceramice,descriptorii cromatici pentru componenta fizionimica,proiectul protezei
partial mobilizabile,data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la
data respectiva.
Cap 17
1)Precizati tipurile de gips.( R pag 528)
-tip 1- gips pentru amprentare
-tip 2 - gips pentru modele
-tip 3 - gips dentar
-tip 4 - gips dentar cu duritate mare
-tip 5 gips dentar cu duritate si expansiune mare
2) Ce cunoasteti despre rasinile folosite pentru modele?(notite curs)

Sunt folosite ca alternative la gipsul dentar,modelul dentar este mai rezistent,sunt mai scump si nu sunt
compatibile cu hidrocoloizii.
Cap 18
1) Care este grosimea ideala a filmului de ciment? ( R pag 557)
Ideal 20-40 um pe fiecare perete asta inseamna ca o coroana totala trebuie sa aibe un diametru intern cu
40-80 um mai mare decat diametru dintelui preparat
2) Etapele modelarii in ceara a dintilor posteriori sunt?(R pag.573)
Modelare: suprafata interna,suprafete proximale,suprafete axiale,suprafete ocluzale,finisarea marginilor.
Cap 19
1) Clasificarea aliajelor dentare pentru turnare ( R pag 606)
-aliaje inalt nobile -contin >60% metale nobile( Au >40% Pd Pt)
-aliaje nobile -contin 25% metale nobile ( nu e obligatorie prezenta Au)
-aliaje nenobile contin <25% metale nobile( nu e obligatorie prezenta Au)
2) Cantitatea de metal folosita pentru o coroana pe un molar este de?(notite curs)
Formula:greutatea machetei de ceara x densitatea metal/densitatea cerii
Cantitate necesara:2,5-3 g aliaj nobil
Cap 20
1) Clasificarea defectelor de creasta ( dupa Siebert) ( R pag 618)
Clasa I- pierdere orizontala de tesut(vestibulolingual) cu inaltimea normala a crestei
Clasa II- reducerea inaltimii crestei cu pastrarea grosimii acesteia
Clasa III- pierdere de tesut in ambele dimensiuni :vertical si orizontal.
2) Pentru puntea metalo-ceramica ce trebuie luat in considerare cu atentie din punct de vedere mecanic?
(notite curs)
Grosime uniforma a ceramicii aproximativ 1mm,suprafata neteda lipsita de pori a componentei
metalice,unghiuri rotunjite ale componentei metalice,jonctiunea metalo-ceramica la aproximativ 1,5 mm
de contactele ocluzale.
Cap 21
1) Precizati 2 motive pentru care este necesara utilizarea paralelografului in realizarea unei proteze
dentare partiale mibilizabile. ( R pag 650)
-evalueaza alinierea in axul lung al dintilor care sustin proteza
- determina calea optima de insertie si dezinsertie
2) Ce materiale de amprenta folositi pentru o proteza partial mobilizabila?(R pag.670)
Materiale:cu elastomeri de sinteza,hidrocoloid reversibil pentru o fidelitate cat mai buna si redarea exacta
a elementelor necesare.
Cap 22
1) ) Proprietetile ideale ale unei mase de ambalat. ( R pag 691)
-expansiune controlabila pt a compensa cu precizie contractia aliajului la racire
-capacitatea de a produce piese turnate netede cu reproducerea exacta a suprafetelor , fara noduli.
-stabilitate chimica la temparaturi ridicate de turnare
-porozitate suficienta pentru a permite eliminarea de gaze

-recuperarea uoara a piesei turnate

2) De ce nu poate fi folosit in procesul de ambalare/turnare/obtinere tipar pentru restaurarile metaloceramice?(Rosenstiel pag.705)
Gipsul este instabil la temperaturile foarte inalte specifice acestor restaurari mixte si poate avea loc o
contaminare cu sulfati al aliajului folosit in restaurare.
Cap 23
1) Care sunt dimensiunile cele mai estetice ale incisivilor centrali maxilari? ( R pag 729)
Pentru un zambet cat mai estetic raportul inaltime/latime al incisivilor centrali maxilari este ideal a fi intre
75-78%.
2) Care sunt factorii care influenteaza perceperea culorii?(notite curs)
Factori fiziologici/patologici ai organului vizual,intensitatea iluminarii existente,culoarea mediului
inconjurator,timpul privirii unei culori,unghiul din care privim,factori psihologici
Cap 25
1) ) Enumerati 2-3 metode de a imbunatatii rezistenta si performantele clinice ale ceramicii ( R pag 775)
-armarea cristalina
-consolidarea chimica
-transformarea indusa de stres
2) Care sunt avantajele sistemelor integral ceramice?(notite curs)
Estetica excelenta,transluciditate optima,biocompatibilitate uneori superioara fata de metaloceramica(alergie la unele metale)
Cap 26
1) ) Enumerati 3 avantaje ale protezelor dentare fixe fixate adeziv ( R pag812)
- indepartare minima de structura dentara
-trauma pulpara minima
-margini supragingivale
2) Care sunt dezavantajele restaurarilor protetice fixe acrilice?
longevitate redusa a restaurarii
,necesita aliniere corecta a dintilor,
smaltul dintilor poate suferi modificari in timp,
estetica compromisa
Cap 27
1) Enumerati 3 indicatii ale protezelor fixe din rasina ranforsata cu fibra (Rpag 834)
-rezultate estetice optime
-fara metal
-preparatii conservative
-cand se foloseste o tehnica de cimentare adeziva
2) Cum sunt clasificate materialele utilizate in ramforsarea prin fibra de sticla?(R pag.842)
Se clasifica in functie de tipul fibrei,orientarea fibrei.Cele mai utilizate sunt cele din polietilena,carbon si
sticla.

Cap 28
1) Inaltimea recomandata a conectorilor metalici? ( R pag 847)
3-4 mm
2) .Ce tipuri de conectori cunoasteti?(notite curs)
Conectori ficsi/ rigizi-obtinuti prin sudare/lipire
Conectori mobilizabili-rigizi/non rigizi
Cap 29
1) Dati exemple de agenti de marcare utilizati pentru a observa interferentele dintre model si suprafata
interna a unei preoteze fixe. ( R pag872)
-agenti solubili in apa
-agenti pe baza de solventi
-agenti spray
-alternative:pasta de detectie elastomerica
2) Clasificati materialele de cimentare provizorie ale protezelor partiale fixe(notite curs)
Materiale pentru cimentare provizorie care fac priza:pe baza de hidroxid de calciu,oxid de zinc noneugenol,zinc oxid eugenol.
Materiale pentru cimentare provizorie care nu fac priza:au in componenta lor eugenol:permit mici miscari
adaptative ale dintilor stalpi,nu contraindicate la coroanele solo.
Cap 30
1) Cum se poate corecta un contact deficitar la nivelul unei restaurari metaloceramice dupa ce aceasta a
fost complet terminata ,cu individualizari si glant? ( R pag 889)
Se foloseste portelan de corectie care este o combinatie intre portelan si overglaze cu modificatori
suplimentari pentru a produce o temperatura de maturare de 850 C pentru ca riscul de modificari
dimensionale sa fie mai mic.
2) Care sunt caracteristicile unui ciment ideal?(notite curs)
Cimentul ideal:sa aiba timp de lucru lung,sa furnizeze o buna sigilare,sa nu fie toxic pentru pulpa,sa aiba
proprietati mecanice bune,sa fie tixotrop,sa aiba o solubilitate redusa,sa fie usor de manipulat,excesul sa
fie indepartat cu usurinta.
Cap 31
1) Dati exemple de cimenturi provizorii care fac priza (notite cuts)
-pe baza de hidroxid de calciu
-pe baza de oxid de zinc fara eugenol
-pe baza de ZOE
2) Care sunt cauzele de insertie partiala pieselor protetice si ce se poate face in acest caz?(notite curs)
Cauzele de insertie partiala pot fi:zone retentive pe bont,zone prea stranse de contact proximal. Aceste
zone se evidentiaza cu silicon fluid aplicat in interiorul coroanei sau cu hartie de articulatie(proximal)
zonele unde se sterge materialul de amprentare se corecteaza la nivelul bontului identic la nivelul
punctului de contact si in la nivelul coroanei pe fata externa.In cazul marginilor groase-necesita
corectare,in cazul marginilor scurte se reface lucrarea.

Cap 32
1) Afectarea parodontala data de o proteza fixa este cauzata de ? ( R pag
932)
-plasarea marginii cervicale a protezei mult subgingival
-supraconturarea restaurarii
2) Care ar putea fi complicatiile puntilor care ar putea duce la esecul acestora?(notite curs)
Complicatii biologice:carii secundare,complicatii endodontice,afectari parodontale,dureri si complicatii
mecanice:descimentare,fracture ale corpului de punte,componentei fizionomice.

ROSOGA TATIANA GRUPA 17 AN 4

CAP. 1
1) Cum trebuie inregistrat motivul principal pentru care pacientul se prezinta la medic (chief complaint)?
( R pag 4)
Acesta trebuie notat folosind cuvintele pacientului.
2) Motivul principal prezentarii la medic de obicei apartine unor categorii de simptome. Care sunt
acestea? ( R pag 4)
a) confort( durere, sensibilitate, deglutitie)
b) functii ( dificultati in masticatie sau in vorbire)
c) social ( gust sau miros neplacut)
d) estetic ( dinti fracturati, dinti sau restaurari cu aspect neplacut, discolorari)
CAP. 2
3) Realizarea unui model diagnostic-armamentarium. ( R pag 43)
-portamprenta
-materiale termoplastice
-bol
-spatula
-alginat
-benzi de tifon
-gips tip IV sau V
-vacuum malaxor
-dezinfectant
-dispozitiv umidificator
4) Ce fenomene sufera alginatul care determina distorsiuni ale amprentei? ( R pag 43)
Alginatul sufera fenomenele de imbibitie si sinereza ceea de determina turnarea imediata a amprentelor
din alginat.
CAP. 3
5) Precizati legea lui Ante? ( R pag 92)
In protezarea fixa suprafata radiculara a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare ca suprafata radiculara a
dintilor inlocuiti.

6) Solutii de tratament pentru edentatia unidentara? ( notite curs)

-proteza partiala mobilizabila redusa Kemenny
-puntea colata Maryland
-proteza partiala fixa unidentara clasica
-coroana pe implant
CAP 5
7) Care este principala deosebire dintre gingivita si parodontita? ( R pag 150)
Atunci cand are loc o pierdere a tesutului conjunctiv de legatura( a parodontiului) leziunea se transforma
din gingivita in parodontita care este o boala ce are perioade de repaos si perioade de exacerbare.
8) Contraindicatiile rezectiei radiculare: ( R pag 161)
-radacini strans apropiate sau condensate
-suport osos scazut semnificativ sau raport crescut coroana/radacina
-structura ramasa nu ofera suficienta rezistenta impotriva fortelor masticatorii
-incapacitatea de a fi tratat endodontic
-structura ramasa nu poate fi restaurata
CAP 6
9) Ce materiale putem utiliza pentru restaurarile de bonturi? ( R pag 180)
-amalgam
-CIS
-rasina compozita
-aur turnat
10) Care este distanta de la varful unui pivot radicular pana la apexul radacinii dentare corespunzatoare?
( R pag 186)
5mm ideal. In cazurile in care coroana este inalta si radacina dentara e scurta se accepta pana la 3 mm.
CAP 7
11) Cerintele biologice ale restaurarilor fixe : ( R pag 210)
-conservarea structurii dure dentare
-evitarea supraconturarii
-margini supragingivale
-ocluzie armonioasa
-protectie impotriva fracturarii dintilor
12) Cerintele estetice ale restaurarilor fixe: ( R pag 210)
-vizibilitate minima de metal
-grosime maxima de ceramica
-suprafata ocluzala de ceramica
-margini subgingivale

CAP 13
13) Clasificarea implantelor dupa raportul cu osul: ( notite curs)
-endoosoase
-juxtaosoase-subperiostale
-submucoase
14) Clasificarea implantelor dupa forma ( notite curs)
-implante radacina
-implante ac
-implante disc
-implante lama
-impante combinate lama-radacina
-implante transmandibulare
-implante transfixante
CAP 14
15) Enumerati materialele elastice de amprentare. ( R pag 440)
- hidrocoloizii reversibili
-polisulfide
-siliconi de condensare
-siliconi de aditie
-polieteri
16) Enumerati substantele folosite pentru dezinfectia amprentelor in functie de materialul de amprentare. (
R pag 461)
-pentru amprentele din polieteri , siliconi, polisulfide se folosesc: glutaraldehida 2%(10 min),
iodofori(1:213 dilutie), compusi clorurati(1:10 dilutie), compusi fenolici si glutaraldehida fenolica.
-pentru amprentele din hidrocoloizi reversibili folosim: iodofori, compusi clorurati si glutaraldehida
fenolica
-pentru amprentele din hidrocoloizi ireversibili folosim: iodofori si compusi clorurati
CAP 15
17) Cerintele biologice ale unei proteze provizorii ( R pag 467)
-protectie pulpara
- mentinerea sanatatii parodontiului
-protectie impotriva fracturarii
-compatibilitate ocluzala
-mentinerea pozitiei dintelui
18) Cerintele estetice ale unei proteze provizorii ( R pag467)
-usor conturabil
-compatibilitate coloristica
-stabilitate coloristica
-transluciditate

CAP 16
19) Ce semnifica CDT? ( R 508)
Tehnician dentar certificat.
Pentru a obtine certificarea sunt necesare:
-o diploma de studii in domeniul tehnicii dentare de 2 ani
-experienta in domeniu 5 ani
-absolvirea unui examen practic si scris.
Pentru a mentine certificarea sunte necesare 12 luni de pregatire in domeniu anual ce include si studii
despre controlul infectiilor.
20) Care este cheia realizarii unei bune proteze fixe? ( R pag 524)
Este data de o buna comunicare intre medic si tehnician.
CAP 17
21) Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model de lucru? ( R pag528)
- trebuie sa reproduca dintele preparat cu exactitate
- trebuie sa reproduca toate suprafetele dentare cu precizie fara goluri sau alte defecte.
- suprafata restanta nepreparata din vecinatatea limitei cervicale trebuie reprodusa, ideal 0,5-1mm.
- acces adecvat la marginile preparatiei
22) Precizati tipurile de gips.( R pag 528)
-tip 1- gips pentru amprentare
-tip 2 - gips pentru modele
-tip 3 - gips dentar
-tip 4 - gips dentar cu duritate mare
-tip 5 gips dentar cu duritate si expansiune mare
CAP 18
23) Care este grosimea ideala a filmului de ciment? ( R pag 557)
Ideal 20-40 um pe fiecare perete asta inseamna ca o coroana totala trebuie sa aibe un diametru intern cu
40-80 um mai mare decat diametru dintelui preparat
24) Ce este die spacer-ul ? ( R pag 558)
Este un material care se aplica pe bont pentru a creste spatiul pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui
preparat si restaurare. Este folosit pentru a mentine o grosime constanta a filmului de ciment. El nu
trebuie sa acopere intreaga preparatie ci trebuie lasat un spatiu liber de 1mm langa marginea preparatiei.
CAP 19
25) Clasificarea aliajelor dentare pentru turnare ( R pag 606)
-aliaje inalt nobile -contin >60% metale nobile( Au >40% Pd Pt)
-aliaje nobile -contin 25% metale nobile ( nu e obligatorie prezenta Au)
-aliaje nenobile contin <25% metale nobile( nu e obligatorie prezenta Au)
26) Proprietatile mecanice cu relevanta clinica majora ale aliajelor pentru restaurarile metalo-ceramice?
( R pag 599)

-modulul de elasticitate
-rezistenta-randament
-duritate
-fluajul si denaturarea la temperatura ridicata.
-rezistenta la rupere mai putin
CAP 20
27) Clasificarea corpurilor de punte in functie de raportul cu creasta ( R pag 625)
-cu contact mucozal- raport in sa
- raport in sa modificat
-oval
-conic
-fara contact mucozal- igienic (suspendat)
-igienic modificat (suspendat)
28) Clasificarea defectelor de creasta ( dupa Siebert) ( R pag 618)
Clasa I- pierdere orizontala de tesut(vestibulolingual) cu inaltimea normala a crestei
Clasa II- reducerea inaltimii crestei cu pastrarea grosimii acesteia
Clasa III- pierdere de tesut in ambele dimensiuni :vertical si orizontal.
CAP 21
29) Precizati 2 motive pentru care este necesara utilizarea paralelografului in realizarea unei proteze
dentare partiale mibilizabile. ( R pag 650)
-evalueaza alinierea in axul lung al dintilor care sustin proteza
- determina calea optima de insertie si dezinsertie.
30) Rolul crosetului si care este pozitia sa normala fata de gingie ? ( R pag 655)
Este un element care asigura mentinere sprijin si stabilitate si in pozitie normala el trebuie sa fie in situat
la cel putin 2 mm deasupra marginii gingivale libere pentru a nu leza parodontiul.
CAP 22
31) Clasificarea ADA a aliajelor in functie de duritatea lor: ( R pag 689)
-tip I- aliaje moi(cu duritate scazuta)
-tip II- aliaje cu duritate medie
-tip III- aliaje tari ( cu duritate mare asemanatoare aliajelor nobile)
-tip IV aliaje foarte tari( cu duritate foarte mare asemanatoare aliajelor comune, nenobile)
32) Proprietetile ideale ale unei mase de ambalat. ( R pag 691)
-expansiune controlabila pt a compensa cu precizie contractia aliajului la racire
-capacitatea de a produce piese turnate netede cu reproducerea exacta a suprafetelor , fara noduli.
-stabilitate chimica la temparaturi ridicate de turnare
-porozitate suficienta pentru a permite eliminarea de gaze
-recuperarea uoara a piesei turnate
CAP 23
33) Ce este proportia de aur? ( R pag 729)

Atunci cand o linie este impartita in doua de catre proportia de aur , raportul dintre sectiunea mai mica si
sectiunea mai mare este egal cu raporul dintre sectiunea mai mare si intreaga linie. In dentitia naturala
acest raport se poate gasi la nivelul incisivilor si al caninilor si poate fi utilizat in realizarea unei bune
proportii a dintilor la nivelul unei proteze.
34) Care sunt dimensiunile cele mai estetice ale incisivilor centrali maxilari? ( R pag 729)
Pentru un zambet cat mai estetic raportul inaltime/latime al incisivilor centrali maxilari este ideal a fi intre
75-78%.
CAP 25
35) De ce este necesara glazurarea ceramicii? ( R pag 776)
Este importanta pentru a consolida ceramica. Principiul este formarea unui strat de suprafata cu
expansiune redusa la o temperatura mare. Dupa racire expansiunea redusa a stratului de suprafata reduse
adancimea si grosimea defectelor de suprafata.
36) Enumerati 2-3 metode de a imbunatatii rezistenta si performantele clinice ale ceramicii ( R pag 775)
-armarea cristalina
-consolidarea chimica
-transformarea indusa de stres
CAP 26
37) Enumerati 3 avantaje ale protezelor dentare fixe fixate adeziv ( R pag812)
- indepartare minima de structura dentara
-trauma pulpara minima
-margini supragingivale
-amprentare usoara
-protezarea provizorie de obicei nu e necesara
-timp de lucru redus
-cheltuieli reduse ale pacientului
-rebonding posibil
38) Enumerati 3 dezavantaje ale protezelor dentare fixe fixate adeziv (R pag 812)
-rezistenta in timp redusa
-sunt necesare modificari ale smaltului
-este necesara o buna aliniere a dintilor stalpi
-estetica e compromisa pe dintii posteriori
CAP 27
39) Enumerati 3 indicatii ale protezelor fixe din rasina ranforsata cu fibra (Rpag 834)
-rezultate estetice optime
-fara metal
-preparatii conservative
-cand se foloseste o tehnica de cimentare adeziva
40) Enumerati 3 contraindicatii ale protezelor fixe din rasina ranforsata cu fibra (R pag 834)
-controlul fluidelor se mentine greu
-pacienti cu parafunctii

-pacienti cu portelan neglazurat la nivel antagonist

-pacienti alcoolici
CAP 28
41) Inaltimea recomandata a conectorilor metalici? ( R pag 847)
3-4 mm
42) Indicatiile conectorilor bucla (loop connectors) ( R pag 847)
Sunt indicate in edentatiile frontale atunci cand exista o diastema
CAP 29
43) Dati exemple de agenti de marcare utilizati pentru a observa interferentele dintre model si suprafata
interna a unei preoteze fixe. ( R pag872)
-agenti solubili in apa -Liqua-Mark
-agenti pe baza de solventi -AccuFilm IV
-agenti spray-Occlude
-alternative:pasta de detectie elastomerica, sau vopsea/ruj in terebentina
44) Care sunt zonele unei restaurari fixe metalice turnate ce necesita finisare ? ( R pag 871)
Zona 1-marginile cervicale interne
Zona 2-suprafata interna a restaurarii
Zona 3-gura de scurgere
Zona4 contactele proximale
Zona 5-suprafata ocluzala
Zona 6-peretii axiali
Zona 7-marginile cervicale externe
CAP 30
45) Mentionati care este secventa elementelor atunci cand evaluam o restaurare ( R pag 888)
-contactele proximale
-integritatea marginilor
-stabilitate
-ocluzie
-caracteristicile si glazura
46) Cum se poate corecta un contact deficitar la nivelul unei restaurari metaloceramice dupa ce aceasta a
fost complet terminata ,cu individualizari si glant? ( R pag 889)
Se foloseste portelan de corectie care este o combinatie intre portelan si overglaze cu modificatori
suplimentari pentru a produce o temperatura de maturare de 850 C pentru ca riscul de modificari
dimensionale sa fie mai mic.
CAP 31
47) Caracteristicile cimenturilor provizorii care fac priza. ( notite curs)
-sa permita indepartarea lucrarii fara afectarea preparatiilor
-sa fie sedativ cu plaga dentinara
-sa fie usor de curatat
-sa nu cauzeze iritatie pulpara
48) Dati exemple de cimenturi provizorii care fac priza (notite cuts)

-pe baza de hidroxid de calciu

-pe baza de oxid de zinc fara eugenol
-pe baza de ZOE
CAP 32
49) Afectarea parodontala data de o proteza fixa este cauzata de ? ( R pag
932)
-plasarea marginii cervicale a protezei mult subgingival
-supraconturarea restaurarii
50) Dati exemple de factori etiologici ai cariei de radacina ( R pag 932)
- igiena orala defectuoasa
-nivel crescut de streptococus mutans
-xerostomia
-nivel social redus
-dieta bogata in hidrocarbonate

1
2

Capitolul 3
Care sunt consecinele edentaiei neprotezate?
Consecinele tipice sunt: supracluzia dinilor antagonisti, nclinarea dinilor adiaceni i pierderea
contactelor proximale. Pagina 88
Legea lui Ante
Ante spunea c rdcina fiecrui dinte are un anumit procent, mpreun, toate rdcinile din ilor avnd
100%. Pentru ca o protezare s aib prognstic favorabil, suma procentelor corespunzatoare rdcinilor
dinilor absenti trebuie s fie mai mic sau egal cu suma procentelor corespunzatoare rdcinilor din ilor
stlpi. Pagina 92
Capitolul 5
Principalele tipuri de fibre ale ligamentului parodontal.
Exist cinci grupuri principale de fibre:
1. fibre transseptale , care se extind interproximal ntre dinii adiacenti.
2. fibrele crestei alveolare
3. fibre orizontale, care formeaz unghiuri drepte ntre cement i osul alveolar.
4. fibre oblice, care se extind ntr-o direcie oblic apical, leag cementul de osul alveolar.
5. fibre apicale, la vrful rdcinii. Pagina 146
Din ce este format placa dentar?
Placa dentar este format n principal din microorganisme, leucocite, enzime, resturi alimentare, celule
epiteliale i macrofage dispuse ntr-o matrice intracelular. Pe lng acestea, matricea intracelulara mai
conine carbohidrai, proteine i ioni de calciu si fosfat. Pagina 148
Capitolul 6
Avantaje, dazavantaje, indicaii i precauii ale cimentului glasionomer ca material de restaurare al
bontului.
Avantaje: priza rapid, adeziune, eliberare de fluor
Dezavantaje: rezistena sczut, uor sensibil la umiditate
Indicaii: leziuni de mici dimensiuni
Precauii: controlul umiditii. Pagina 180
Care sunt factorii care trebuie luai n considerare n cazul alungirii chirurgicale a conoanei dentare?
Estetica, lungimea rdcinii n os, efectul asupra dinilor adiaceni, expunerea furca iilor radiculare la
dinii posteriori, mobilitatea, ntinderea defectului, perforaia rdcinii, grosimea esutului moale. Pagina
191

Capitolul 7
Ce reprezint forma de retenie i de ce depinde?
Forma de retenie se opune ndeprtrii restaurrii de-a lungul axei de insertie a preparaiei dentare.
Retenia unei proteze fixe este condiionat de urmtorii factori :
1. Intensitatea forelor eliberate
2. Geometria dintelui preparat
3. Rugozitatea suprafeei interne a restaurrii i rugozitatea bontului.
4. Materiale de cimentare.
5. Grosimea stratului de agent de cimentare. Pagina 226
2. Recomandri pentru conservarea structurilor dure dentare n cursul prepararii bonturilor.
1. Se alege acel tip de restaurare care necesit o preparare cu un sacrificiu cat mai mic de substan dur dentar; ca regul
general: un dinte se prepar pentru o coroan de nveli numai atunci cnd coroana parial este contraindicat;
2. Peretii axiali ai bontului cu convergent ocluzal minim;
3. Prepararea uniform a suprafeelor axiale ale dintelui;
4. Prepararea anatomic a suprafeei ocluzale a bontului, urmrindu-se pantele cuspidiene;
5. Geometria zonei terminale a bontului se alege astfel nct s fie ct mai conservatoare;
6. Se va evita extinderea inutila a preparrii n sanul gingival. Pagina 216
Capitolul 13
Care sunt indicaiile implanturilor la pacientul edentat parial?
- Incapacitatea pacientului de a purta o protez parial mobil sau protez total
- Nevoia unei proteze dentare fixe de lungime mare cu prognostic discutabil
- Numrul i localizarea nefavorabil a potenialelor bonturi dentare naturale
- Pierderea unui singur dinte. Pagina 381
2. Contraindicaiile implanturilor.
Boal acut, boal n stadiul terminal, sarcina, boli metabolice necontrolate, a teptri nerealiste ale
pacientului, motivaie necorespunztoare a pacientului, lipsa de experien a operatorului, incapacitatea de
a restaura cu o protez. Pagina 383
Capitolul 14
Plasarea firului pentru eviciune gingival etape
-izolarea dintelui ce urmeaz a fi preparat cu rulouri de bumbac, aspirator de saliv i uscarea cu aer
-se taie o bucat de nur suficient de lung pentru a inconjura dintele
-se mbib cu soluie astringent; excesul este ndepartat pe un tifon
-se face o bucl n jurul dintelui i se mpinge nurul dinspre proximal, din aproape in aproape, cu ajutorul
unui instrument special; al doilea instrument este de asemenea util. Pagina 437
Ce trebuie sa cuprinda o amprent corect ?
O amprenta corecta trebuie s :
-cuprind toate elementele cmpului protetic (dinii preparai , dinii vecini, zona crestelor edentate , dinii
omologi, uneori i bolta palatin)
-nregistreze cu precizie maxim limita cervical a preparaiilor dinilor (s nu existe goluri, rupturi)
-nregistreze corect suprafeele ocluzale ale dinilor.
Notie curs
Capitolul 15
Caracteristicile un material pentru restaurrile provizorii fixe.
- Manipularea convenabil: timp de lucru adecvat, priz rapid ;
- biocompatibilitate: netoxic, nonalergenic, nonexotermic
- Stabilitate dimensional n timpul solidificrii
-rezisten adecvat i rezisten la abraziune
-stabilitate coloristic
- bun acceptabilitate a pacientului: neiritant, inodor
-Uor de reparat

1
2

1
2
1
2
3
4
5
1
2

1
2

-compatibilitate chimic cu ageni de cimentare provizorii

Cum se realizeaza cimentarea?
-suprafaa exterioar este vaselinat pentru a facilita ndeprtare cimentului
-se aplic agentul de cimentare n interiorul preparaiei
-restaurarea este aezat pe bont i se aplic presiune ferm i constant cu ajutorul degetului
-se ndeprteaz excesul de ciment; zonele interproximale sunt curate cu a dentar, dup care se irig
abundent cu seringa aer-ap
Capitolul 16
Care sunt responsabilitile medicului stomatolog?
Controlul infectiilor, prepararea dinilor, prepararea marginilor, articularea modelelor, autorizaia de
munca.
Ce cuprinde un formular de autorizaie de munca?
1. Descrierea general a restaurrii care trebuie fcut
2. Materialul dorit
3. Schema ocluzal
4. Proiectarea conectorilor pentru proteze dentare fixe
5. Proiectarea corpului de punte
6. Designul infrastructurii pentru restaurri metalo-ceramice.
7. Informaii privind selecia umbr pentru restaurri estetice.
8. Data urmtoarei sedine i stadiul de execuie necesar.
Capitolul 17
Cerinele modelului de lucru.
S reproduc suprafeele dinilor preparai, ct i ale dinilor nepreparai
Manevrare uoar, rezisten, fidelitate
Executarea de operaiuni i tehnici directe fr a se deteriora.
Pagina 528
Dai exemple de sisteme de realizare a modelului cu bont mobil.
Pindex
ACCU TRAC
DVA
Di-Lok
Zeiser
Pagina 537
Capitolul 18
Ce este curba lui Spee?
Curba lui Spee este o linie care unete vrfurile cuspizilor vestibulari, ncepnd cu caninul mandibular i
continundu-se cu premolarii si molarii.
Pagina 575
Ce reprezint die spacer-ul i pentru ce se folosete?
Die spacer-ul este un lac cu care se pensuleaza bonturile dentare n dou- trei straturi, pentru a asigura o
spaiere de 25 de microni a viitoarei coroane de bont, spaiu ce va fi ocupat de ciment.
Notite curs
Capitolul 19
Care sunt principalele proprieti ale aliajelor dentare?
Proprietile aliajelor sunt: modulul de elasticitate, duritatea, denaturarea la temperaturi ridicate,
rezistena la rupere.
Pagina 599
Clasificarea aliajelor dentare nobile.
Aliaje nobile se clasific n funcie de procentul de aur i de elementele predominante de aliere (Ag, Pd)
n:
a. aliaje nobile cu continut crescut de aur (> 60%);
b. aliaje nobile cu continut scazut de aur (< 60%);
c. aliaje pe baz de argint-paladiu;
d. aliaje pe baz de paladiu cu sau fr cupru.
Pagina 606
Capitolul 20

2
1
2
1
2

1
2
1

Cum se realizeaz igienizarea corpurilor de punte?

Corpurile de punte necesit o atenie deosebit: pentru acurateea igienizrii se folosete un tip special de
a dentar, numit superfloss. De asemenea, se recomand folosirea duului bucal i a periu ei
interdentare pentru spaiile dintre gingie i corpul de punte. Pagina 631
Din ce materiale putem realiza corpurile de punte?
Metal, metalo-ceramic, raini ramforsate, acrilat. Pagina 641
Capitolul 21
Evaluarea clinic a protezelor.
Aceasta ar trebui s aib o bun integritate marginal, contur axial corect i trebuie s fie stabil, cu
contacte ocluzale i proximale precise.
Pagina 665
Mijloace de fixare a protezelor pariale mobile realizate n laborator.
Bare,capse,magneti.
Pagina 669
Capitolul 22
Care este diametrul canalului de turnare?
2,5 mm pentru molari, 2 mm pentru premolari. Pagina 682
Care sunt cele mai frecvente cauze de eec a piesei turnate?
Rugozitatea piesei turnate, piesa incomplet turnat, supra- sau subdimensionarea piesei, microcavit i,
pori, defecte de turnare pozitive. Pagina 701
Capitolul 23
Cte variante ale liniei sursului cunoti? Care sunt acestea?
Exist 3 variante ale liniei sursului:
-Linia sursului nalt ntlnit la 11% din subieci sunt vizibili dinii frontali i 3-4 mm sau mai mult
din gingie.
-Linia sursului medie ntlnit la 69% din subieci; vizibilitate de 75-100% din dinii frontali maxilari
superiori i 1-2 mm de gingie.
-Linia sursului joas ntlnit la 20% din subieci -vizibilitate mai mic de 75% din dinii frontali
maxilari superiori.
Notie curs
2. Care sunt atributele culorii n sistemul Munsell?
Sunt 3 atribute ale culorii n acest sistem: nuana(hue), saturatia(chroma) si strlucirea sau luminozitatea
(value).
Pagina 710
Capitolul 25
Care sunt defectele de fabricaie ale coroanelor integral ceramice?
Defecte de fabricaie apar n timpul prelucrrii i constau din goluri sau incluziuni(prezen a particulelor)
generate n timpul arderii, poroziti i microfisuri.
Pagina 775
De ce trebuie s inem cont cnd recomandm o restaurare integral ceramic?
Estetic, rezistena la fractur i abrazivitatea.
Capitolul 26
Care sunt avantajele protezelor dentare fixe din rini adezive?
-conservarea structurillor dure dentare
-risc sczut de traum pulpar
-nu necesit anestezie
-preparaie supragingival
-uurina amprentrii
-restaurarea provizorie nu este absolut necesar
-timp de lucru redus
-costuri sczute
-relipirea posibil.
Pagina 812
2. Care sunt dezavantajele protezelor dentare fixe din rini adezive?
-scderea longivitii restaurrii
-sunt necesare modificri ale smalului

1
2
1
2

-mprirea spaiului dificil

-dinii stlpi trebuie s fie aliniai
-estetica compromis pe dinii posteriori. Pagina 812
Capitolul 27
Clasificarea materialelor compozite ramforsate.
Se clasific n funcie de:
-tipul de fibre,
-orientarea fibrelor
-cine face impregnarea fibrelor(medic/tehnician dentar/productor).
Cele mai frecvent utilizate fibrele n aplicaii dentare sunt de sticl, polietilen i carbon.
Pagina
832
Care sunt contraindicatiile protezelor dentare fixe pariale din compozite ramforsate?
-incapacitatea de a menine controlul fluidelor
-pacient cu obiceiuri nesntoase
-pacient consumator de alcool
-edentaie de lungime mare.
Pagina 834
Capitolul 28
Tipuri de conectori pentru proteza dentar parial fix.
Rigizi si nonrigizi. Pagina 844
Exemple de surse de cldur.
Lampa de lipit, cuptor de lipit, laser. Pagina 856
Capitolul 29
Care sunt zonele care trebuie finisate la o piesa turnat?
Marginile interne si externe, suprafaa intern, canalul de turnare, contactele proximale, suprafa a
ocluzal, pereii axiali.
Pagina 870
Instrumente pentru finisarea i lustruirea lucrrilor protetice.
Discuri abrazive, benzi abrazive, gume de cauciuc, pietre Arkansas, perii, gume, discuri de lustruit, paste
abrazive, etc. Pagina 878
Capitolul 30
Care sunt etapele verificrii i adaptrii lucrarii protetice n cavitatea bucal?
- Verificarea i adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dinii vecini
- Verificarea i adaptarea la nivel marginal
- Verificarea stabilitii puntii
- Verificarea i adaptarea ocluzal
- Caracterizare i glazurare.
Pagina 888
2. Ce este spaiul negativ?

Spaiul negativ este spaiul dintre ambrazurile dintre incisivii mandibulari i incisivii maxilari.
Capitolul 31
Tipuri de cimentare.
Cimentarea poate fi de mai multe feluri :
Cimentare provizorie
Cimentare definitiv tradiional
Colare (lipire).
Pagina 909
Clasificarea cimenturilor.
-Cimentul fosfat de zinc
-Cimentul policarboxilat
-Cimentul glas-ionomer
-Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
-Cimentul compomer
-Cimentul compozit. Pagina 917

Capitolul 32
Care sunt motivele programrilor de urgen?
-durerea
-pierderea reteniei dinilor stlpi
-fracturarea conectorilor
-fracturarea faetelor de porelan.
Pagina 935
2. Care sunt cauzele cariei radiculare?
Xerostomia, statutul economic al pacientului, dieta, igiena oral, apartenena etnic.

Pagina 932

Cap. 1
Importanta examenului radiologic (Rosenstiel)
Ofera informatii despre:
-particularitatile de structura a oaselor maxilare
-aspetul trabeculelor osoase in zona breselor edentate
-implantarea dd. stalpi
-directia radacinilor
-prezenta resturilor radiculare
-dd inclusi si chisturile reziduale in tesutul osos corespunzator breselor edentate
-pe ortopantomograma-prezenta dd supranumerari/inclusi, topografia
proceselor carioase, rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase etc
-filme mici endoorale-dispozitia spatiului periodontal, halistereza marginala, rezorbtie radiculara
-documente medco-legale
Ce modificari pot aparea in urma largirii spatiului periodontal? (Rosenstiel)
Largirea spatiului periodontal trebuie corelata cu evetualele contacte premature, interferente si/sau
prezenta traumelor ocluzale
Cap. 2
Care este importanta stopurilor ocluzale?(Rosenstiel)
-cuspizii de sprijin asigura stabilitatea ocluziei si a dimensiunii verticale
-stabilirea IM, contactele d-d in nr cel mai mare
-IM cea mai stabila pozitie functionala a ADM si incheie fiecare ciclu masticator
-in IM forta masticatorie este maxima
-importante in functionalitatea ADM respectiv triturarea si deglutitia alimentelor
-distribuirea egala a fortelor masticatorii
Ce inregistrari utilizeza un articulator total adaptabil? (curs)
-arcul facial, RC,propulsia, lateralitatea, distanta intecondiliana
Cap 3

De ce depinde stabilitatea dintilor pe arcada? (curs)

-fortele transmise la nivelul contactelor ocluzale si proximale
-suport parodontal
-fortele exercitate de partile moi
Cum se ia decizia de extractie a unui dinte? (Rosenstiel)
-se tine cont de gradul de distructie coronara
-sanatatea tesutului parodontal si modificar de pozitie
-gradul de mobilitate
-viitoarea proteza ce va inlocui bresa edentata
-consecintele edentatiei

-status medical, psiho-social, economic

Cap 5

Contraindicatiile rezectiei radiculare (Rosenstiel)

-existenta afectiunilor generale ce implica riscuri operatorii( afectiuni cardiace, leucemii
acute etc)
-vecinatatea imediata a unor elemente anatomice (sinus maxilar, orificiu mentonier, canal
dentar inferior)
Tratamentul pardontal in cadrul tratamentului preprotetic (Rosenstiel)
-eliminarea factorilor de iritatie parodontala
-interventii chirurgicale (chiuretaj subgingival, gingivectomie, gingivo-alveolo-plastie)
-imobilizarea dintilor eventual prin colaj cu rasini compozite
-devitalizarea dd parodontotici
-refacerea punctelor de contact interdentar prin microproteze, reconstituri coronare cu RC,
tratament ortodontic

Cap 6

Extruzia ortodontica accelerata-indicatii (Rosenstiel)

-se refera in principal la resturile radiculare ale monoradicularilor care au o implantare
osoasa suficienta dar ale caror tesuturi dendare se afla subgingival iar parodontiul lor
superficial se inscrie in linia armonioasa a coletului clinic al celorlalti dinti. Se obtine prin
tractiuni elastice aplicate asupra unui stift fixat in canalul radicular dupa sectionarea ligg
circular
Criteriile selectiei materialelor restaurative (Rosestiel)
-gradul de distructie coronara
-planul de tratament
-preferintele pacientului
-retentie/rezistenta
-zona dentara

Cap 7

Care sunt factorii care influenteaza retentia unei restauratii cimentate?(Rosenstiel)

-conicitatea bontului
-suprafata de cimentare
-tipul preparatiei
-grosimea cimentului
-tipul cimentului
-texura suprafetei
Avantaje prag supragingival (curs)
-usor de realizat
-exactitate in toate fazele de lucru
-conservarea tes dur dentare
-protectie parodontala si igienizare facila
-amprentarea usor de realizat
-plasare in smalt dur evaluat mai usor la controalele periodice

Cap 13

Elementele sistemului implantar (curs)

-corpul implantar
-surub de acoperre
-extensie permucozala
-stalpul implantar
-DTI, DTD

Cap 14

Cap 15

Cap 16

Cap 17

-cupa
-implantul analog
-surubul de fixare
Criterii pentru alegerea stalpilor implantari (curs)
-angulatia corpului implantar
-adancimea santului gingival
-estetica (vizibilitatea coleretei metalice )
-nevoia de dipozitiv antirotational
-accesul pt igiena
-nevoia de a realiza restaurtii demontabile
Cum se face controlul fluidelor dentare? (curs)
-cu rulouri, comprese, aspirator, svedopter, aspirator chirurgical
-medicatie antisialogoga-anticolinergice:atropina, diciclomina, clonidina
-diga
-fir de evictiune gingivala
Proprietatile materialelor de amprenta elastice(curs)
-capacitatea de umectare a materialelor
-vascozitatea
-rezistenta mecanica
-deformarea permanenta
-contractia de priza
-stabilitatea dimensionala
Rolul cimentarii provizorii (curs)
-pentru a obisnui pacientul cu lucrare
-pt evaluarea functionalitati, esteticii,retentiei, adaptarii marginale
-pt a nu migra dd vecini
Proprietatile materialelor provizorii (Rosenstiel)
-manevrabilitate
-biocompatibilitate
-stabilitate dimensionala
-usurinta de prelucrare si finisare
-rezistenta buna la fractura si abraziune
-proprietati estetica bune
-acceptabil pt pacient
-usor de adaugat si/sau reparat
-compatibil chimic cu cimenturile provizorii
Care sunt cele mai frecvente erori ale tehnicianului?(curs)
-adaptare ocluzala
-suprconturare cervicala
-forma deficitara a substructurii metalice
Imporanta dezinfectiei materialelor de amprenta?(Rosenstiel)
-controlul infectiilor in cabinetul dentar/tehnicianului
Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile (Rosenstiel)
-posibilitatea dezinserarii bonturilor din ansablul modelului, tehnicianul are acces facil pt

Cap 18

Cap 19

Cap 20

Cap 21

modelarea fetelor proximale

-vizibilitate optima, confort sporit
Utilizarea gipsului clasa a IIIa in stomatologie (curs)
-la soclu
-modele functionale pt pacienti ce urmeaza sa primeasca lucrari provizorii acrilice-pt a nu
se rupe proteza la demulare
-la modelele de studiu in ortodontie
Caracteristicile materialelor pentru machete (Rosenstiel)
-sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant
-plasticitate
-dupa priza prelucrare prin frezare (RAS)/sculptare(ceara)
-tolerate fizico-chimic (metoda directa)
-sa arda fara reziduuri
-s nu se contracte/ sa nu se dilate
C are sunt cele mai indicate materiale pt machetare si de ce? (Rosenstiel)
-RDC deoarece au coeficient de contractie mic, timp de lucru mare, timp de priza mic,
dupa priza adaptarea se face prin prelucrare, eliminata din tipar prin ardere la 650-700 C
fara a fisura tiparul
Cum se face analiza ocluzala a restauratiilor metalo-ceramice? (Rosenstiel)
-se identifica stopurile ocluzale ce trebuie sa fie plasate la distanta de cel putin 1,5 mm de
interfata metal-ceramica pt a nu duce la fracturarea componentei fizionomice
Proprietatile mecanice ale aliajelor (Rosenstiel)
-cele mai importante sunt duritatea si modulul de elasticitate
-cu cat modulul de elasticitate este mai mare cu atat componenta metalica poate fi
confectionata mai subtire
-duritatea aliajului determina posibilitate corectarii rapoartelor ocluzale, finisarea
marginilor si ablatia lucrarii
Clasificarea corpurilor de punte dupa forma(curs)
-masiv (metalic, ceramic,acrilic, rasini compozite armate)
-caseta cu fateta
-semicaseta cu fateta
-cupa cu material fizionomic
-semi-cupa cu material fizionomic
-bara cu bonturi si coroane fizionomice
-metalo-ceramic
Pregatirea preprotetica a osului crestei edentate (Rosenstiel)
-indepartarea dd, resturilor radiculare, granuloamelor reziduale cu incluzie osoasa la
nivelul crestei edentate
-regularizare creasta
-creare de spatiu protetic vertical pt corpul de punte
-refacrea reliefului osos cu ajutorul hidroxiapatitei, os liofilizat
-repozitionare canal mandibular, lift sinus (pt implante)
Ce tipuri de sisteme speciale cunosteti?(Rosenstiel)
-capse, magneti, balama, telescoape

Cap 22

Tipuri de balamale( Rosenstiel)

-ANCORVIS=balamale +culisa
-STRINI=lipide de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune
-KORTE=matrice sub forma de U
-STERN=balama+culisa

Caracteristicile maselor de ambalat (Rosenstiel)

-rezistatenta la socul termo-mecanic
-instabilitate volumetrica pt a facilita fenomenul de contractie 1,2-1,4% pt aliaje nobile
-gradul de porozitate pt evacuarea gazelor
Cu ce se face sablarea lucrarilor
-jet de particule
-cuart (oxid de siliciu) pt nenobile
-PMA pt nobile

Cap 23

Cap 25

Cap 26

Cap 27

Caracteristicile dentitiei pt dntii feminini (curs)

-forma arcadei rotunjita
-marginile incizale rotunjite
-incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali
-incisivii laterali si caninii mici
-caninii ascutiti
Etapele analizei estetiec in protetica fixa(curs)
-analiza faciala, dentara, gingivala, labiala, dento-gingivo-labiala (a zambetului)
Procedee de obtinere a glazurarii ceramicii (Rosenstiel)
-prin aplicare masa pt glazurare (strat filiform)
-autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane mixte cu un grad mare de
fizionomie, biocompatibilitate si rezistenta mecanica
Dezavantajele ceramicii presate (curs)
-distributia culorii greu de obtinut
-amprenta optica de multe ori nu este cea mai buna
-pret mare de cost
-aparatura scumpa
Cu ce se face gravarea acida a coroanelor ceramice?(curs)
-cu acid fluorhidric
Cand se realizeaza adaptarea componentei fizionomice? (curs)
-dupa ce se face cimentarea altfel componenta fizionomica risca sa se fractureze
Clasificarea FRC( fiber reinforced composite)(Rosenstiel)
-in functie de tipul de fibra de sticla
-orientarea fibrelor
-impregnarea fibrelor a fost realizata de producator, dentist sau tehnician
Indicatii benzi fibra de sticla ramforsata cu rasini (Rosenstiel)
-imobilizari
-ramforsari restaurari
-punti
-pivoti anatomici

-ramforsare provizorie
-retainer ortodontic
-space mentainer ortodontic
-ramforsare fatetari
Cap 28

Cand se folosesc loop conectorii? (Rosenstiel)

-cand se doreste pastrarea unei diasteme in cursul planului de
Avantajele sudarii laser (laser welding) (Rosenstiel)
-creste rezistenta
-scade coroziunea
-ideala pt componentele din titan

tratament fix

Cap 29

Cum se verifica suprafata ocluzala a machetelor? (Rosenstiel)

-pe modelul de lucru cu hartie de articulatie in raport cu antagonistii, daca ocluzia nu este
buna macheta va fi readaptata
Cu ce se realizeaza finisarea componentei metalice? (Rosenstiel)
-cu oxid de aluminiu prin sablare iar lustruirea cu gume si pufuri spaciale pt metal

Cap 30

Cum se realizeaza verificarea punctelor de contact interdentare? (curs)

-cu ata interdentara, daca intra cu dificultate=> tensiune, daca intra cu usurinta=>
acumulare alimente
-se utilizeaza marker pe lucrarea, unde se sterge markerul mai trebuie slefuit
Cum se verifica stabilitatea lucrarii? (curs)
-nu trebuie sa basculeze
-se ia amprenta, unde amprenta este perforata=> punt de basculare
-taierea lucrarii, refixarea ei cu ceara , se trimite la tehnician care o va lipi in noua pozitie
stabilita

Cap 31

Dezavantajele cimenturilor FOZ (curs)

-sensibilitate potential pulpara
-solubilitate orala ridicata
-sigilare deficitara
-nu elibereaza fluor
Avantajele CIMR (curs)
-rapid de folosit, usor de folosit si preparat
-adeziune chimica ridicata
-solubilitate orala redusa
-eliberare fluor

Cap 32

La cat timp se face in mod normal dispensarizarea pacientului? (Rosenstiel)

-la 6 luni
Care este cea mai frecventa cauza a esuarii tratamentelor protetice?(Rosenstiel)
-aparitia cariilor, identificarea lor fiind dificila la restaurarile ce acopera intreaga coroana
dentara
-plasarea pragului subgingival duce frecvent la parodontite

Saabna bahaa Gr-18 seria 2

capitol 1
1)care sunt sigmentele anatomice examinate in etapa examinare extra orale?
Atm,muschii masticator si buzele. Paj 9.
2)care sunt metode de testare ale vitalitate a dintilor?
Percutie,teste termice,teste electrice. Paj 20.
Capitol 2
1)care este compozita si caractersticele hidroclozilor ereversibile?
-Au in compozitia lor minerale ,sodium
-sunt hidrosulubile reactiuneaza cu sulfat de calciu si produc calci alginate insolubil.
caracteristicele dup ace reactionat compnente chimice se formeaza un gel,clincianul contruleaza
tempratura apei si ritmul mixare in boli de caucic si trebuie turnt imediat.paj 43.
2)desrieti tehnica de aplicare la pacient a unei arc facial de transfer?
-Se aplica materialul thermoplastic pe furculita arcului facial
-se introduce furcultia in co a pacientului si se a,prenteaza cuspizii maxilari amprenta poate fi completata
cu un material de compozitie fluida pentru o fidelitate si o rigidate sporita.
Asmblam componentele arcului facial,le atasam de furculita si pozitionam tijele cu capetele rotunjite in
conductele auditive externe (pt asigurarea sprijinului posterior)pt a stabilizafurculita pe arcada maxilara a
pacientului,acesta este pus sa muste pe rulouri de vata. Paj 53.
Capito 3
1)cand se ia decizie de extractive in invederea protezarii cu o punte fixa?
Decizia de extractive unei dinte este partea tratamentului si se realizeaza dupa comparare avantajelor si
dejavantage asociate cu retenta dintului respective,catodata este posibil se reto un dinte cu success
folosind tehnice special sau complexe in alte situatie extractia unei dinte este tratament care allege
pacientul impreuna cu doctor si dintele extras trebuie inlocuit cat mai repede.
2)in ce situatie este frecvent recomandata tratamentul cu punte dentare fixe?
In carie multible si carii prezinti in dinti invicinat si refacerea de estetica dentara si in anumite cazuri de
parodonte marginale si se examineaza osul alveolar si mobilitatea dintului.paj 100.
Capitol 5
1)avantajele de folosit atei(flossing)?
Depinde de situatie in care se gaseste placa dentara pe subrafata dintilor parodontice-in situatie ca placa
dentara intre doua dintii paodontice este mica atunci ata dentara poate patronde interproximal.
in situatie in care placa formata este ca un nivel mediu atunci ata dentara nu patrunde in toata suprafata
proximala. Paj 151.
2)care sunt metode de imobilizare ale unei dinte parodontopatic?
Restaurarea profizorie sau tehnici de imblizare cu rasina compozita trebuie comfectionate cu grija ca sa
nu se adapte pe fetele pe care trebuie controlata placa la pacinti parodopatice si doctor decide daca dintele
parodontopat trebuie pastrat sau nu.paj 153.
Capitol 6
1)avantaje si dejavantaje glasinomerele?
Avantaje se aplica usor
- are in compozita lui flor
-si se adapteaza usor cu alte strucuri
dezavantaje
-rezistenta scazuta
-si este sinsibil la umezitate
2)ciment glasinomer modificat ci rasini?
Sunt indicate pt obturatie lezunilor carioase mici se floseste sistemul adeziv si se creaza o cavitate
retentive atepica in care se aplica materiaului de obturatie este un material radipac si mai radiopac decat
dentina sanatoasa si elibereaza flor.
Paj 153.
Capitol 7

1)dimensiunle recomandate pt coroa mc la un dinte lateral?

Vestibular 0,3 mm metal +1,2 mm ceramic pe panta vestibulara a cuspidului vestibular,1.3-1.7 mm
metal+ceramic.
palatinal 0,6 mm metal cuspidul lingual 1,3-1,7 mm metal in dreptul fosei 0,8-1-2 mm metal. Paj 244.
2)care este cantitate de tesuturi dure dentare indepartate prin preparare pt coroana metalica?
-dimensuni cervical si ocluzal- 0.5 mm cervical 1,5 mm cusizi de cuspizi de sprijin -1mm cuspizi de
ghigaj paj 214.
Capitol 13
1)enumerate elemente sistemului implantar?
A)corpul implantor b)sorub de acoperire c)sorub de fixare d)d.t.i e)d.t.d f)cape si implant analog.
Paj400.
2)contraindicatie plasari implanturilor?
-boli acute
-boli terminale
-sarcina
-boli metabolice necontrulate
paj 383.
Capitol 14
1)silicon de condensare avantaje si dejavantaje?
Avantaje-timp de prize scurt
-elasticitate foarte buna
-rezistenta la rubere
-dezavantaje- stabilitate deminsunala scazuta
paj 442
capitol 15
1)propritatile ediale materialului pentru restaurarlor temporale?
-stabilitate demensiunale in timp
-rezistenta la abraziune
-biocombatabilitate(sa nu fie toxic)
-estetica buna
-usor de reparat
2) caracteristici unei coroanei depinde estetica iei?
-contur,coloare,stlavucitate,textura paj503.
Capitol 16
1)enumerate substanele pt dezinfectie ambrentelor?
-dglotradihida 2% - 10 min pentru ambrente silicon de condensare .paj 510
capitol 17
1)system de bontur pindex mobil avantaje si dezavantaje si indicatie?
Universal,calitate excelenta daca echipamentul este bine intertinut-avantaje,bontur mobilizabile
-dezavantaje,echipament special necesar. Paj 537.
2)DL-LOK avantaje bontur mobilizabile?
-sistem prin care gibsul turnat in ambrenta este sodirit de un soclu special mai ieftena fecat pintex
-dezavantaje-necesita atente la reasamblare
-greu demontat in unele articulatoare. Paj 537.
Capitol 18
1_DIE-SPACER enumerate etapele realizari unei machete de ceara pt unei dinte lateral?
-suprafata interna
-indepartam ceara care este in exces si evaluam
-suprafata proximala
-suprafata axiala
-suprafata ocluzala

-finisarea marginala
paj564
capitol 23
1)definti metamerizmul?
-schimbarie unei colori unei obiect privit in lumine deferite. Paj716
2)care sunt metode a mascurare de coloare dintilor?
-metoda clasica cu chie de colore
-spectofotometrie
-metoda moderna si exacta care poate da coloarea unei dinte pe diferite segmente a lui se rezulta un aspect
esthetic a proteze. Paj725.
Capitol 24
1)care sunt segmentele pe o proteza mc care se pune porolina-opaca?
-incizal se pune o cantitate mai mica de porcilan pt effect de stralocire
-corpul porciln unde nu ne interseaza atat de mult stralocitate si aces segment contin mai mult com
metalica a protezei.
Capitol 25
1)descriti sucint tehnica captek si aplicatie acestei?
-pima placa formeaza un strat de au-pt-pd care este pregnant cu 97% cand e arsa si a 2- placa.
procesul se mai poate face prin electrodepuneri,prin depunerea de aur pe model de poliuntan ca sap care
contine ag.
Capitol 26
1)care sunt aplicatile practice ale aliazilor de lipire in afara soridalizare elemenelor component unei pungi
dentare?
-reparare defecte de turnare lipire post si precmica connecter regoze si a dizlipire. Paj 818
Capitol 29
1)ordinea de finisare unei coroanei?
Zona 1-interna marginala
zona2-suprafata interna
zona 3-cuspizi
zona 4-zona proximale de contact
zona5-zona ocluzala
zona 6-pereti axiale
zona 7- zona externa
paj870
2)zona interna marginala obiective finisare?
-pentru minenalizare spiculilor
-pt buna adabtare marginala cu dinte naural slefuit paj870
capito30
1)care este spatula negativ?
-cand sursul se transforma in raz se formeaza un spatula intre dint maxilar si mondibular importanta
apraziune incizale.
Capitol 31
1)care sunt tipuri de agentilor de cimentare?
Adeziv rasini
-compozit rasini
-glasinomer
-reinforrst
rasini ionomer
-fosfat de zinc
-polixaboxilat de zinc paj916
2)care sunt propritati ediale agentlor de cimentare?
-biocompatabile

-testate in laborator
-desponibile in mai multe color. Paj922
capitol 32
1)definite xerostomie si implicatilei iei in protezare?
Xerostomie este reducere secretie salivare care poate fii cauzata de medicamnte sau de radiate unor
trarament si este cauza principal de aparita carilor.paj932
2)care sunt migiloacele de curatare unei punti partale fixe?
-ata dentara
-periuta interdentara
-tifoane
-benzi
-periaj bun.
Cap.1 :
1 Descrieti statusul normal al gingiei in cadrul examenului intra-oral.
Culoare roz, aspect punctat (coaja de portocala), atasata ferm de tesutul conjunctiv subiacent,
marginea libera gingivala in muchie de cutit, si papilele interdentare cu varf ascutit umpland
spatiul proximal interdentar sub punctul de contact. -Rosenstiel (ed.4) pag 12.
2

Numiti un instrument folosit in parodontometrie in cadrul examenului intra-oral si cat e adancimea

normala la nivelul santului gingival.
Sonda gradata. In medie este de 1.8mm.. se considera ca limita de adancime fiziologica este de
3mm Notite de curs.

Cap.2:
1 Descrieti avntajul Articulatorului tip ARCON fata de cel NON-ARCON.
panta condiliana solidara cu modelul maxilar, ceea ce inseamna ca unghiul relativ nu se schimba,
oricare ar fi pozitia maxilarului.Aceasta duce la programarea unei pante condiliene egale cu cea
reala, chiar daca inregistrarea de propulsie se face fara contacte d-d; -Notite de curs.
2

Cand se recomanda folosirea deprogramatorului anterior de ocluzie(jigul lucia)?

La pacientii unde relatia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima si apare
rezistenta(reflexa) la conducerea mandibulei in relatia centrica. Rosenstiel(ed.4) pag56.

Cap.3:
1 Enumerati meterialele folosite la restaurarea unui dinte afectat(coroana).
-total metalic.
-metalo-ceramic.
-rasini.
-rasini ramforsate cu fibre.
-total ceramic. Rosenstiel(ed.4) pag83-86.
2

Indicatii pt proteza partiala mobilizabila.

-unde suportul vertical asigurat de creasta adentata este necesar.
-unde resistenta la miscariile laterale trebuie asigurata de dintii si tes. Moi din partea contralaterala.
-piredere osoasa considerabila in zona anterioara vizibila si protezele fixe dentare nu asigura o
estetica acceptabila. Rosenstiel(ed.4) pag99.

Cap.5:
1

Definiti Periodontita.
Este pierderea atasarii tesutului conjuctiv care transforma leziunea din gingivita in
periodontita. Rosenstiel(ed.4) pag150.

Gingivectomia.
Este procedura de indepartare a gingiei hipertrofiata sau afectata.. consta in rezectia doar a
gingiei kertatinizata. Rosenstiel(ed.4) pag153.

Cap.6:
1 Care sunt avantajele utilizarii a amalgamului ca material de restaurare?
-proprietati mecanice supariore.
-sunt restaurari intermediare ca durata(pana la 1 an)
-rezistnta crescuta fata de cimenturile ionomere de sticla. Rosenstiel(ed.4) pag180.
2

Care sunt dezavantajele utilizarii a amalgamului ca material de restaurare?

-preparare indelungata.
-condensare.
-coroziune.
-nu adera chmic (preparare autoretentiva a cavitatii). Rosenstiel(ed.4) pag180.

Cap.7:
1 Care sunt factorii care influenteaza retentia restauratiei protetice?
-puterea fortelor de dislocare.
-geometria preparatiei dentare.
-materialele de cimentare si ce vor fi cimentate.
-grosimea agentului de cimentare.
-aspritatea suprafetei ce va fi restaurata. Rosenstiel(ed.4) pag226.
2

Protejarea tesuturilor moi in timpul prepararitiilor dentare.

Leziunile iatrogene la nivelul limbii si a buzelor poate fi prevenita cu indepartarea prudenta cu
varful asperatorului de saliva sau cu oglinda dentara.. atentie sporita la protejarea limbii in timpul
preparatiilor la nivelul suprafetelor linguale ai dintiilor mandibulari. -Rosenstiel(ed.4) pag210.

Cap.13:
1 Care sunt structurile anatomice maxilare la care trebuie sa tinem cont la aplicarea implatelor
dentare?
-gaura incisiva in zona anterioara maxilara.
-podeaua cavitatii nazale deasemenea in zona anterioara maxilara( minim un 1.0mm de os pana in
podea)
-sinusul maxilar in zona laterala maxilara(1.0mm intre impant si podeaua sinusului).
-Rosenstiel(ed.4) pag387.
2

Care sunt strucurile anatomice mandibulare la care trebuie sa tinem cont la aplicarea implantelor
dentare?
-nervul alveolar inferior in zona mandibulara anterioara.. trebuie lasata o distanta de cel putin 5.0
mm anterior de gaura mentala.
-nervul alveolar inferior in zona mandibulara posterioara.. trebuie lasata o distanta de minim
2.0mm intre apexul implanului si peretele canalului mandibular. -Rosenstiel(ed.4) pag388.

Cap.14:
1 Enumerati substante astringente folosite la evictiunea gingivala.
-clorura de alomuniu.
-sulfatul feric.

-sulfatul dublu de potasiu si aluminiu.

-epinefrina racemica 8%. Notite de curs.
2

Dezavantajele utilizarii clorurei de aluminiu ca substanta astringent.

-pierdere tisulara moderata.
-distructie locala tisulara daca se folosesc concentratii mai mari de 10%.
-gust extreme de neplacut. Notite de curs.
Cap.15:
1 Cand este contra idnicat folosirea ZOE ca material pt cimentarea lucrarii provizorie?
-bonturi dentare vitale(iritant pulpar).
-pre-planificare spre utilizarea rasinilor pt cimentarea lucrarii finale(eugenolul inhiba
polimerizarea rasinii). Notite de curs.
2

Enumerati 5 proprietati ideale pt un material de restaurare provizorie.

-timp de lucru adecvat, modelare usoara.
-biocompatibilitate: non toxic,non allergen, non exotermic.
-stabilitate dimensionala in timpul prizei.
-finisare si lustruire usoara.
-fizionomia. Rosenstiel(ed.4) pag477-478.

Cap.16:
1 Importanta prepararii marginala in relatia medic-tehnician.
Marginea trebuie sa fie vizibila cu usurinta si accesibila pe mulajele prezentate tehnicianului.
Dentistii trebuie sa inteleaga importanta designului marginal si a geometriei. marginea trebuie sa
fie bine definite si ed grosime corespunzatoare ca tehnicianul sa nu supra contureze l amodelarea
machete. Rosenstiel(ed.4)pag 512.
2 Descrieti instructiunile de lucru cu privire la protezele fixe in relatia medic-tehnician.
-descrierea generala a restaurarii.
-tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate.
-schema ocluzala ce va fi folosita pt modelare.
-forma conectorilor.
-forma corpului de punte,inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentate.
-forma componentei metalicea coroanelor metalo-ceramice.
-descriptorii cromatici pentru component fizionomica.
-proiectul protezei partiale mobilizabile.
Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data
respective. Notite de curs.

Cap.17:
1 Bonturile electrodepuse : avntaje si dezavantaje.
-avntaj: rezistenta crescuta la abraziune fata de gips.
-dezavantaje: pot aparea distorsiuni, durata lunga, greu de obtinut la amprente siliconice,necesita
gips cls IV sau rasina, la placarea cu argint exista pericol deoarece baia este o solutie de cianura cu
toxicitate extrema. Rosenstiel(ed.4) pag529.
2

Cum evitam defectele in minus(bule de aer) la turnarea modelului?

-folosirea mesei vibratorie.

-uunghiul de contact intre gipsul care se toarna si amprenta. Notite de curs.
Cap.18:
1 Enumerati factorii care contribuie la cresterea spatiului destinat agentului de cimentare.
-contractia crescuta termica sau in timpul prizei a amprentei.
-utilizarea modelului cu bonturi individuale.
-folosirea unui tip de ceara soft initial la modelarea machetei.
-folosirea Die-spacer.
-dilatarea crescuta a tiparului.
-indepartare din metal din suprafata de contact cu bontul prin abrazare cu freze special, sablare cu
particule sau gravare chmica. Rosenstiel(ed.4) pag557.
2

Ce este Die-spacer-ul?
Este un material aplicat la nivelul bontului pt a creste spatiul intre peretii axiali ai dintelui preparat
si restauratie ..spatiu ce va fi ocupat de agentul de cimentare. Rosenstiel(ed.4)pag 558.
Cap.19:
1 Referitor la restaurari metalo-ceramice, unde se poate face stopul ocluzal,si de ce ?
-stopurile ocluzale pot fi plasate pe portelan sau pe metal, dar trebuie sa se afle la cel putin 1.5mm
distanta fata de jonctiunea intre cele 2 pt a prevenii fractura portelanului consecutive deformarii
metalului. Rosenstiel(ed.4) pag591.
2

Referitor la restaurari metalo-ceramice, de ce este recomandat ca componenta fizionomica sa fie

cea in contact cu tesuturile orale?
-pentru ca portelanul glazurat ars in vid este usor de mentinut curat. Rosenstiel(ed.4) pag598.
Cap.20:
1 Clasificarea deformarile cu resorbtia crestei edntate dupa Siebert.(enumerare)
-cls I defecte cu resorbtie in sens vestibule- oral cu inaltime verticala ne afectata.
-cls II defecte cu resorbtie in sens vertical , cu latime pastarata normal.
-cls III defecte cu resorbtie combinata in ambele sensuri , vertical si vestibule-oral.
Rosenstiel(ed.4) pag618.
2

Clasificarea puntiilor.
-Cu contact mucozal: in sa, in semi-sa, tangent, punctiform.
-fara contact mucosal(suspendate): igienica, si igienica modificata. Rosenstiel(ed.4) pag625.
Cap.21:
1 Cand un pacient si-a pierdut dintii anteriori, care este pozitia de amplasare a unei proteze dentare
partiala mobilazabila?
-trebuie sa fie situate parallel cu fetele proximale ale dintiilor stalpi adiacenti acestui spatiu
edentate. Rosenstiel(ed.4) pag652.
2 Ce reprezinta restul ocluzal al protezei partial mobilizabile?
-reprezinta extensia rigida a protezei partial mob care ia contact cu suprafata ocluzala a unui dinte
sau a unei restaurari. Restul ocluzal al protezei trebuie sa se potriveasca perfect in spatiul
corespunzator de pe dipozitivele de fixare. Rosensteil(ed.4) pag654.
Cap.22:
1 Proprietatiile ideale pt materialele de ambalare.
-dilatare controlata ca sa compenseze coeficientul de contarctie a metaluilui la racier.
-sa produca turnaturi netede cu suprafete exacte fara defecte.
-stabilitate chimica la temperaturi inalte.

-duritate adecvata la fortele de turnare.

-porozitate suficienta pt evacuarea gazelor.
-dezambalare usoara. Rosenstiel(ed.4) pag691.
2

De ce este recomandat folosirea unui mixer cu vid la procesul de ambalare?

-pt rezulatate consistente la turnare.
-minimalizeaza defectele de suprafata turnarii, in special la mase de ambalat fosfatice.
Rosenstiel(ed.4) pag692.
Cap.23:
1 Enumerati factorii ce influnteaza perceperea culorii.
-factori fiziologici si patologici ai organului visual.
-intensitatea iluminarii existente.
-compozitia spectrala a luminii care actioneaza.
-culoarea mediului inconjuratot(contrastul spatial).
-timpul privirii unei culori.
-culori percepute imediat inainte(contrast temporal).
-structura formei si suprafetei obiectului.
-factori psihologici.
-unghiul din care privem. Notite de curs.
2

La ce distanta si plan se face alegerea culorii la pacient?

-inregistrarea culorii se va face de la o distanta cat mai mare(aprox o lungime de brat).
-cav buc a pacientului sa fie la acelasi nivel cu ochii medicului , astfel incat sa fie folosita foveea
centralis a retinei. Notite de curs.
Cap.24:
1 Dimensiunea minima indepartata de pe fata V a unui dinte- pt o coroana MC.
- 0,3 mm metale nobile
}+ 1,2 mm ceramica
0,2 mm metale nenobile
-Notite de curs.
2

Dimensiunea minima indepartata de pe marginea incizala a unui dinte- pt o coroana MC.

- 0,3 mm metalele nobile
}+ 1,5 mm ceramica
0,2 metale nenobile
-Notite de curs.
Cap.25:
1 Definiti coroziunea de stress.
-duritatea ceramicelor este alterata in conditii de mediu umed, aceasta este cauzata de interactiunea
chmica dintre apa si ceramica exact in locul puterii de control al fisurii avand ca rezultat cresterea
acestei fisuri. Rosentiel(ed.4) pag776.
2

Care este principalul avantaj in alegerea unei coronae tip ceramic? Dar principalul dezavantaj?
-avntajul este estetica excelenta.
-dezavantajul este ca exista riscul fracturarii si o inferioritate in adaptarea marginala comparativ cu
o coroana metalo ceramic. Rosenstiel(ed.4) pag796.
Cap.26:
1 Principalele avntaje ale protezelor partiale fixe cimentate cu rasini.
-este necesara o inadaptare partial a structurii dentare (preparare conservatoire).
-potential scazut de traumatizare a pulpei dentare.

-nu este necesara anestezia.

-proteza poate fi sustinuta in intregime supragingival iar acest lucru duce la minimizarea iritatiei
parodontiului.
-costul scazut si economisire de timp. Rosenstiel(ed.4) pag811.
2

Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe.

-inlocuirea dintiilor frontali lipsa ai copiilor si adolescentiilor.
-bonturi nerestaurate.
-interval scurt.
-inlocuirea unui singur dinte lipsa posterior . Rosenstiel(ed.4) pag812.
Cap.27:
1 Referitor la restaurarile metalo-ceramice, care sunt dezavantajele utilizarii cermamicii?
-portelanul este un material care se poate fractura, cea ce determina cauza principal a esecurile la
aceasta restauratie.
-ceramica abrazeaza smaltul dintiilor antagonisti care poate duce la leziuni severe ale dintiileor ne
rastaurati.
-abraziunea dintiilor antagonisti poate fi diminuata prin glazurarea ceramicii si polisare corect
efectuata. Rosenstiel(ed.4) pag831.
2

Indicatiile utilizarii protezelor partiale fixe ramforsate cu fibre.

-rezultat estetic optim.
-fara metal.
-preparatie conservativa a dintiilor stalpi.
-abraziune diminuata asupra dintiilor antagonisti.
-utilizarea a metodei cimentarii adezive. Rosenstiel(ed.4) pag834.
Cap.28:
1 Cand sunt indicati conectorii non-rigizi in PDF patiale?
-atunci cand nu e posibila prepararea a 2 dinti stalpi pt o PDF partial. Rosenstiel(ed.4) pag845.
2

Cum trebuie sa fie designul conectorilor?

-conectorii trebuie sa fie destul de mari pt a prevenii posibile fracture si distorsiuni in timpul
functiilor dar si in acelasi timp sa nu fie prea mari pt a nu interfera cu controlul placii bacteriene
care in timp poate duce la afectarea periodontala. trebuie sa avem un acces bun pt controlul
igienic. Rosenstiel(ed.4) pag845.
Cap.29:
1 Referitor la finisarea componentei metalice, cum trebuie sa fie inchiderea marginala?
-o banda de cel putin 1.0mm de metal bine adaptata la suprafata dentara pt a prevenii dizolvarea
agentului de cimentare. Rosenstiel(ed.4) pg870.
2

Pentru ce se folosesc agentii de marcare? si cateva exemple.

-agentii de marcare sunt disponibili commercial pentru a facilita identificarea interfetei deintre
model si bont . pot fi m pe baza de solvent, sau sub forma de pulbere. Rosenstiel(ed.4) pag872.
Cap.30:
1 Referitor la evaluarea intra-orala a restauratiei, care este secventa recomandata ?
-contactele proximale.
-adaptarea marginala.
-stabilitatea.
-ocluzia. Rosenstiel(ed.4) pag888.

Referitor la evaluarea intra-orala a restauratiei, cum se evalueaza stabilitatea?

-restauratia trebuie sa fie stabile pe dintele preparat, nu trebuie sa basculeze sau sa se roteasca la
aplicarea fortelor.. orice instabilitate va duce f posibil la un esec la functiune..daca se observa ca
instabilitatea este cauzata de un mic nodul pozitiv, acesta poate fi indepartat si corectat..iar daca
instabilitatea este cauzata e distorsiune, turnarea trebuie refacuta. Rosenstiel(ed.4) pag892.

Cap.31:
1 Carecteristici ale cimentului fosfat de zinc.
-fosfatul de zinc este un ciment care continua sa fie folosit.
-prezinta o rezistanta adecvata,grosimea filmului de ciment este de 25uM.
-prezinta de asemenea un timp de lucru rezonabil.
-prezinta efecte nocive scazute asupra pupei atat timp car sunt bine luate masuri de precautie.
Rosentiel(ed.4) pag910.
2

Proprietati ideale ale cimentului.

-timp delucru indelungat.
-adera atat de structura dentara cat si de coroana.
-nontoxic pt pulpa.
-are rezistanta adecvata.
-are vazcozitate si solubilitate mica.
-escesul sa fie usor de indepartat. Rosenstiel(ed.4) pag914.
Cap.32:
1 Care este cea mai frecventa leziune observata la controlul periodic al protezelor fixe?
-boala periodontala este frecvent intalnita la controalele periodice ale protezelor fixe. In special
unde pragul este plasat sub gingival sau cand proteza este supra conturata. Inflamatia e si mai
severa cand puntea nu se potriveste adecvat, dar chiar si inchiderile marginale perfecte asociaza
periodontite. Rosenstiel(ed.4) pag932.
2

Care este cea mai frecventa cauza care duce la esecul protezelor fixe dentare?
-Caria dentara, detecarea poate fi foarte dificila acolo unde sa face acoperire totala.
Rosenstiel(ed.4) pag931.

Capitolul 3
1 La ce se refer legea lui Ante?
La suma suprafeelor radiculare ale dinilor stlpi, care trebuie s fie mai mare ca suma
suprafeelor radiculare ale dinilor ce necesit nlocuire. (pag 95, Rosenstiel)
2 Care pot fi efectele unei puni dentare prea lungi, care nlocuiete prea muli dini lips?
Flexare datorit forelor ocluzale, fractura ceramicii, ruptura conectorului, scderea reteniei sau
un rspuns gingival nefavorabil. (pag 96, Rosenstiel)
Capitolul 5
1 Care este etiologia majoritii problemelor gingivale i parodontale?
Placa microbian, tartru, palicula dobndit, materia alb i resturile alimentare. (pag 147,
Rosenstiel)
2 Exemple de restaurare a unui dinte dup o rezecie radicular.
Coroan individual, dinte stlp pentru o lucrare fix sau mobil, premolarizare sau doar tratament
minim cu obturaie. (pag 162, Rosenstiel)
Capitolul 6

De ce s-ar opta pentru restaurarea dintelui naintea unei lefuiri protetice i cu ce materiale s-ar
putea realiza?
Pentru a crea un contur ideal, astfel nct reduciile ocluzale i axiale s fie precise, iar preparaiile
s fie echilibrate. Se poate utiliza amalgam, CIS, compozit sau un RCR. (pag 178, Rosenstiel)
n ce situaii se recomand lungirea coroanei dentare i prin ce metode?
Atunci cnd se dorete mbuntirea aspectului unui dinte frontal sau atunci cnd coroana clinic
este prea scurt pentru retenia unei lucrri protetice. Se realizeaz prin gingivectomie, combinat
sau nu cu tratament ortodontic-periodontic. (pag 190, Rosenstiel)

Capitolul 7
1 Dou (2) avantaje ale pragului supragingival.
Uor de preparat, fr traum gingival.
Igiena se pstreaz mai uor.
Amprentele se realizeaz mai uor. Etc (pag 217, Rosenstiel)
2 De ce este coroana total o soluie potrivit pentru a evita fractura dintelui?
Coroana cuprinde toi cuspizii i mparte forele uniform, comparativ, spre exemplu, cu inlay-ul,
care transmite forele ctre pereii opui. (pag 226, Rosenstiel)
Capitolul 13
1 Cum se procedeaz cu pacienii candidai pentru un plan de tratament cu implant(uri), dar care au
o igien oral nefavorabil?
Suspiciunea c igiena deficitar va persista, exclude tratamentul prin implant(uri). Pacienii trebuie
motivai i educai n legtur cu tehnicile de igien oral ca parte preparatoare pentru viitoarele
implanturi. Celor cu afeciuni motorii sau cu probleme psihice li se contraindic implanturile, cu
excepia cazurilor n care acetia pot fi ajutai de alte persoane. (pag 381,383, Rosenstiel)
2 Ce elemente anatomice maxilare pot pune probleme n cazul inseriei unui implant?
Cavitatea nazal, canalul incisiv, sinusul maxilar. De asemenea, osul maxilar posterior este mai
puin dens, cu o cortical mai subire. (pag 387, Rosenstiel)
Capitolul 14
1 Cum se evalueaz i cum trebuie sa arate preparaia dup inserarea firului de retracie?
Privit dinspre ocluzal, clinicianul ar trebui sa vad marginea circumferenial a preparaiei i
aa nentrerupt, fr gingie care s o acopere i avnd contact cu dintele. (pag 437, Rosenstiel)
2 O amprent cu alginat luat n portamprent individual este mai fidel. De ce?
Se folosete mai puin material i astfel se reduce stresul la desinserie i contracia termic.
(pag 446, Rosenstiel)
Capitolul 15
1 Un avantaj i un dezavantaj al coroanei provizorii prefabricate.
Av : mai puin timp consumat, dup modificrile de adaptare poate oferi un rezultat superior
Dezav : necesit modificri de adaptare ocluzal, relief, reconturare (pag 473, Rosenstiel)
2 Dou deosebiri ntre metoda indirect i metoda direct de obinere a coroanei provizorii.
- Poteniala trauma a esutului dentar i gingival din metoda direct se elimin n metoda
indirect
- Coroana provizorie din metoda indirect este perfect adaptat marginal, lucru greu de atins
prin metoda direct
- Timpul de lucru , etc (pag 476-477, Rosenstiel)
Capitolul 16
1 La ce va conduce o coroan protetic cu pereii axiali supraconturai?

Inflamaie gingival i eec al lucrrii protetice. (pag 511, Rosenstiel)

Prin ce metode poate transmite clinicianul date ocluzale tehnicianului?
Machet din cear pe model, ablon de cear echilibrat intraoral, arc facial cu ocluzia de la
lucrrile vechi (dac s-a dovedit a fi potrivit) (pag 519,520, Rosenstiel)

Capitolul 17
1 Cum se evit formarea bulelor de aer la turnarea gipsului n amprent? Cum se procedeaz
dac modelul are defecte negative?
Se las gipsul s curg pe pereii amprentei, rotind uor amprenta i dirijnd gipsul cu un
instrument. Dac gipsul face bule, nu se va mai folosi vechea amprent, ci este necesar una
nou. (pag 539,540, Rosenstiel)
2 Ce mare avantaj ofer modelul cu bont(uri) mobilizabil(e)?
Pot fi manevrate uor i faciliteaz accesul. (pag 530, Rosenstiel)
Capitolul 18
1 Ce elemente cresc spaiul dintre bont i coroan, pentru ciment? (2)
- strat subire de cear naintea modelului de cear, folosire de die spacer, coeficient ridicat de
contracie al materialului de amprent, etc (pag 557, Rosenstiel)
2 Pe lng morfologie si contacte ocluzale, de ce trebuie s se mai in cont la realizarea machetei de
cear?
Puncte de contact, ambrazuri, curba lui Spee, curba lui Wilson, s nu se supracontureze coroana.
(pag 570 & 576, Rosenstiel)
Capitolul 19
1 Ce se ntmpl dac macheta de cear a componentei metalice se realizeaz prin introducere n
baia de cear i care sunt consecinele?
Componenta metalica va avea grosime uniform, dar stratul de ceramic ce va fi aplicat peste va fi
iregulat ca grosime, ceea ce poate conduce la fracturi ale acesteia. (pag 590, Rosenstiel)
2 Unde NU ar trebui poziionat jonciunea metal ceramic?
n zone cu stres ocluzal, cum ar fi sub cuspizi de sprijin sau la contacte proximale. (pag 594, 596,
Rosenstiel)
Capitolul 20
1 Care este clasificarea punilor cu contact mucozal?
a, semia, punctiform, tangenial. (pag 625, Rosenstiel)
2 Ce obiceiuri de igien dentar trebuie s dezvolte pacienii cu puni?
Utilizarea periuelor interdentare, a dentar sau super floss. (pag 631, Rosenstiel)
Capitolul 21
1 De ce este esenial utilizarea paralelografului la realizarea unei proteze pariale?
Pentru a evalua axul lung al dintelui, pentru a determina modalitatea optim de plasare a croetelor
i pentru a evalua starea retraciei gingivale. (pag 650, Rosenstiel)
2 De ce se indic coroane la dinii stlpi dintr-o protez parial?
Pentru a putea contura pereii axiali n funcie de viitoarele croete, pentru o mai bun adaptare.
(pag 659, Rosenstiel)
Capitolul 22
1 Cum pot fi tijate dou sau mai multe machete n etapa de ambalare?
Pot avea tij principal comun sau pot fi tijate separat. (pag 687, Rosenstiel)

Care este cauza pentru care pot aprea dup turnare noduli pe suprafaa metalului?
Aer prins ntre modelul de cear i materialul de ambalare. (pag 701, Rosenstiel)

Capitolul 23
1 Ce forme ale dinilor maxilari fac distincia ntre sexe?
Forma arcadei sau a dinilor curb la femei i ptrat la brbai. (curs, pag 43)
2 Cnd se pot observa ambrazurile incizale?
Cnd sursul se transform n rs se formeaz un spaiu ntunecat ntre dinii maxilari i
mandibulari denumit spaiu negativ. Avnd ca fundal acest spaiu negativ, ambrazurile incizale
devin foarte vizibile, determinnd n mare msur percepia atractivitii zmbetului. (curs, pag
54)
Capitolul 25
1 Care este cea mai nou tehnologie n materie de fabricare a coroanelor total ceramice i care ar fi
dou avantaje ale acestei metode?
CAD-CAM, printre avantaje numrndu-se : rezisten foarte mare la presiune i fractur, adaptare
marginal bun. (pag 790, Rosenstiel)
2 Ce risc exist, n special la pacienii cu parafuncii, n cazul unei coroane total ceramice avnd ca
antagonist un dinte natural i ce se recomand?
Exist riscul abraziunii smalului i se recomand un material cu coeficient de abraziune mic. (pag
796, Rosenstiel)
Capitolul 26
1 Care este principalul scop al punilor cu elemente de agregare adezive?
S nlocuiasc dintele lips i conservarea maxim a esutului dur dentar. (pag 805, Rosenstiel)
2 Ce ageni de cimentare se folosesc n cazul punilor cu elemente de agregare adezive?
Cimenturi speciale, care ader att pe metalul punii, ct i pe dinte. (pag 824, Rosenstiel)
Capitolul 27
1 Ce dezavantaje ale punii metalo-ceramice elimin puntea de compozit ntrit cu fibr de sticl? (1
pt metal, 1 pt ceramic)
Metalul : coroziune, reacii alergice, inestetic
Ceramica : fragil la fractur, abraziv pentru smal (pag 831, Rosenstiel)
2 n ce cazuri este util realizarea unei puni de compozit ntrit cu fibr de sticl prin metoda
direct, n cabinet?
Dup inserarea unui implant n zona frontal pentru nlocuirea spaiului lips pn la ncrcarea
implantului, dup extracie, dup avulsii, pentru meninerea spaiului. (pag 837, Rosensiel)
Capitolul 28
1 Cnd se recomand conectori non rigizi pentru puni i de ce?
Atunci cnd puntea este extins i complex, pentru a limita stresul forelor, pentru o mai bun
modificare, reparare sau nlocuire pe viitor. (pag 845, Rosenstiel)
2 Care este avantajul atarii conectorilor punii nainte de sudur?
Piesa metalica poate fi probat intraoral i eventualele modificri se vor putea face n
ceramic. (pag 855, Rosenstiel)
Capitolul 29
1 Ce procedur poate identifica cu uurin prezena nodulilor n interiorul componentei metalice
dup dezambalare?
Ageni de marcare colorai ce se aplic n interiorul componentei metalice. (pag 873, Rosenstiel)

Cum se secioneaz tija de pe componenta metalic?

Se taie circumferenial cu un disc i se rupe nvrtind-o. (pag 873, Rosenstiel)

Capitolul 30
1 Care este ordinea evalurii la proba intraoral a piesei protetice?
Contactele proximale, adaptarea marginal, stabilitatea, ocluzia, caracteristicile i luciul. (pag 888,
Rosenstiel)
2 Cum se poate verifica adaptarea marginal a piesei protetice?
Cu sonda, la nivel marginal. (pag 892, Rosenstiel)
Capitolul 31
1 Ce ciment tradiional continu s fie popular i de ce?
Cimentul fosfat de zinc, ntruct are rezisten, grosime rezonabil de 25 microni i un timp
suficient de lucru, iar excesul de material se ndeprteaz cu uurin. (pag 910, Rosenstiel)
2 Cum se procedeaz naintea cimentrii unei lucrri protetice?
Dintele trebuie curat cu grij de ap, saliv sau snge i apoi uscat, dar nu desecat, apoi se
izoleaz zona. (pag 917, Rosenstiel)
Capitolul 32
1 Ct de des trebuie s revin la control pacienii cu restaurri protetice?
La 6 luni sau mai puin, dac au risc crescut de carie sau de boli parodontale. (pag 929, Rosenstiel)
2 Cu ce urgene ar putea reveni la cabinet pacienii cu restaurri protetice?
Durere, slbirea stabilitii coroanei pe bont, conector fracturat sau fractura faetei ceramice de pe
metal. (pag 935, 936, 941, Rosenstiel)

Capitolul 3:
1.Ce implica decizia de a extrage un dinte in cadrul planului de tratament?
Decizia de a extrage un dinte este luata dupa evaluarea avantajelor si dezavantajelor asociate cu retentia
dintelui.Cateodata e posibil sa pastram un dinte cu un prognostic bun folosind tehnici complexe.In alte
cazuri,extractia dintelui este tratamentul indicat de ales.Decizia de a inlocui dintele lipsa trebuie luata la
momentul extragerii si nu la diferenta de luni sau ani de la momentul acesta.
2.Se poate alege ca stalp pentru o proteza fixa dentara un dinte tratat endodontic?
Daca un dinte este tratat endodontic adecvat,poate fi folosit ca dinte stalp.Erorile apar totusi la dintii cu
canale scurte sau cu structura dentara coronara insuficient restanta.Cateodata este recomandata
indepartarea unui dinte mult distrus decat sa incercam sa-l tratam endodontic.(pag 91,Rosenstiel)
Capitolul 5
1.Ce este periodontita?
Gingivita se transforma in periodontita atunci cand apare o pierdere a tesutului de legatura.Este o
afectiune ce poate fi caracterizata prin alternanta episoadelor de liniste cu cele de exacerbare.Mai tarziu,in
caz de tratament protetic restaurator pe dintele respectiv,prognosticul va fi rezervat.(pag 150,Rosenstiel)
2.Cum putem stabiliza un dinte mobil?
Mobilitatea dentara apara cand un dinte este suspus unor forte excesive,in special cand suportul osos este
slab.Nu este prezent neaparat un semn de afectiune si nu necesita neaparat tratament corector.Atunci cand
produce discomfort,se trateaza prin reducerea fortelor anormale dupa analiza ocluzala.Dintele mai poate fi

acoperit cu restaurari provizorii in corelatie cu ajustarea ocluzala.(pag 153,Rosenstiel)

Capitolul 6
1.Dezavantaje ale rasinii compozite si indicatii pentru restaurari.
Dezavantaje:dilatare termica,contractie la priza,dilatare intarziata,necesita 2 sedinte de tratament,nevesita
restaurari provizorii.
Indicatii:leziuni mici,dinti anteriori(pag 180,Rosenstiel)
2.Cum se testeaza vitalitatea dintilor?
Vitalitatea dintilor poate fi testata cu un dispozitiv pe baza de curent electric,cu cu creion racit,spray cu
aerosoli sau gutaperca incalzita pentru a determina aparitia sensibilitatii..Cand exista dubii in stabilirea
diagnosticului endodontic,se examineaza radiografia in corelatie cu rezultatele testelor de percutie si
vitalitate.(pag 186,Rosenstiel)
Capitolul 7
1.Principii de conservare a substantei dure dentare in etapa de preparare a dintelui in vederea restaurarii
protetice.
Metode de conservare:alegerea coroanelor partiale in detrimentul celor totale,prepararea bontului cu unghi
de convergenta minima a peretilor axiali,slefuire anatoforma a suprafetei ocluzale,slefuirea suprafetelor
axiale astfel incat sa ramana suficienta substanta dura restanta care sa inconjoare tesutul pulpar,praguri
gingivale conservatoare,evitarea extensiei apicale care nu este necesara(pag 214-215,Rosenstiel)
2.Avantaje prag supragingival.
Este usor de preparat,putin traumatizant pt tesutul moale,localizare strict in smalt,permite controlul usor al
placii,amprenta usor de inregistrat,evaluare periodica facila.(pag 217,Rosenstiel)
Capitolul 13
1.Indicatii implant dentar la edentatul partial.
Indicatii:inabilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila,numar si locatie nefavorabila a dintilor
stalpi naturali,pierderea unui singur dinte ce necesita restaurare minim invaziva a edentatiei.(pag
381,Rosenstiel)
2.Contraindicatii implant dentar:
Contraindicatii:boli acute,boli terminale,sarcina,boala metabolica necontrolata,iradierea zonei
implantare,asteptari prea mari ale pacientului,pacient nemotivat,lipsa experientei
operatorului,imposibilitatea restaurarii cu o proteza dentara.(pag 383,Rosenstiel)
Capitolul 14
1.De ce efectuam evictiune gingivala?Enumerati modurile prin care se poate realiza aceasta.
Evictiunea gingivala este de obicei necesara pentru a obtine un acces adecvat la dintele preparat,pentru a
expune toate suprafetele necesare preparate si nepreparate.Poate fi efectuata mecanic,chimic si
chirurgical.Cel mai frecvent se realizeaza mecanic cu snur de retractie gingivala.(pag 434,Rosenstiel)
2.Avantaje si dezavantaje siliconi de condensare.
Avantaje: timp de priz scurt, inodor, poate avea orice culoare, elasticitate foarte bun, rezisten
la rupere bun, reproducere excelent a detaliilor cmpului protetic, gust neutru
Dezavantaje: capacitate de umectare a suprafeelor sczut, extrem de hidrofob, stabilitate
dimensional sczut,modelele trebuie turnate n prima or .(Notite curs)
Capitolul 15
1.Indicatii coroane metalice pentru restaurari provizorii.

Indicatii:tratamente prelungite in timp,istoric de distrugere a altor restaurari,forta muschi masticatori peste

medie.(pag 469,Rosenstiel)
2.Proprietati si caracteristici ideale ale unui material de restaurare provizorie.
Timp de lucru adecvat,usor de modelat,timp de priza scurt
Sa nu fie toxic,alergic sau cu priza exoterma
Stabilitate dimensionala
Rezistenta adecvata la abraziune
Translucid,stabilitate coloristica
Inodor,neiritant
Compatibil chimic cu sistemul adeziv (pag 477-478,Rosenstiel)
Capitolul 16
1.Care sunt responsabilitatile generale ale medicului dentist in comunicarea cu laboratorul de tehnica
dentara?
O buna comunicare a medicului cu laboratorul de tehnica dentara este cheia succesului in tratamentul
protetic.Medicul poate obtine acest lucru prin a fi pregatit sa isi asume responsabilitatile,prin ascultarea
atenta a sfaturilor tehnicianului si prin participarea activa la deciziile luate de laboratorul de tehnica
dentara,toate aceste lucruri miscorand aparatia erorilor.(pag 508,Rosenstiel)
2.Cum trebuie sa fie pragurile unei preparatii inainte de a trimite amprenta la tehnician?
Pragurile trebuie sa fie vizibila,clare,usor accesibile tehnicianului.Dintele trebuie sa fie corect preparat,iar
amprenta bine inregistrata pentru a nu aparea erori.Daca medicul comunica cu tehnicianul,nu ar mai
trebuie sa existe dubii cu privire la extinderea preparatiei.(pag 512,Rosenstiel)
Capitolul 17
1.Avantaje si dezavantaje ghips pentru model clasa a IV-a.
Avantaje:stabilitate dimensionala,tehnica simpla,pret scazut
Dezavantaje:distrugere daca nu e manevrat cu grija(pag 531,Rosenstiel)
2.Avantaje si dezavantaje procedeu Pindex pentru bonturi mobilizabile.
Avantaje:bonturi mobile,nu necesita turnarea imediata a modelului
Dezavantaje:echipament special necesar,atentie la detalii(pag 537,Rosenstiel)
Capitolul 18
1.Cum trebuie modelate in ceara suprafetele proximale ale viitoarei lucrari protetice?
Suprafetele proximale ale dintelui natural nu sunt convexe.Au tendinta de a fi plane sau putin concave de
la punctul de contact la jonctiunea smalt-cement si orice restaurare trebuie sa reproduca aceasta

forma.Supraconturarea face dificila mentinerea sanatatii periodontale.Concavitatea excesiva sau

infraconturarea fac de asemenea ieficienta folosirea atei dentare si trebuie evitate.(pag 566,Rosenstiel)
2.Factori care reduc spatiul pentru ciment.
Reducerea contractiei termice de polimerizare a materialului de amprenta
Folosirea rasinilor
Folosirea aliajelor cu punct ridicat de topire(pag 558,Rosenstiel)
Capitolul 19
1.Cum trebuie sa fie coeficientul de dilatare si contractie termica al unui material pentru o viitoare
restaurare metalo-ceramica?
Un coeficient stabil de dilatare si contractie termica este o proprietate esentiala pentru un aliaj care va fi
lipit de ceramica.Coeficientul de dilatare termica ar trebui sa fie egal cu cel de contractie;pentru metal ar
trebui sa fie usor mai mare.(pag 605,Rosenstiel)
2.Cate tipuri de aliaje nobile exista si din ce sunt formate?
Aliajele nobile contin minim 60% din greutate elemente nobile,din care 40% este aur.Sunt 3 feluri de
aliaje nobile:Au-Ag-Pd,Au-Pt-Pd,Au-Pd.(pag 606,Rosenstiel)
Capitolul 20
1.Avantaje si dezavantaje punti metalo-ceramice:
Avantaje:estetice,biocompatibile
Dezavantaje:dificultate daca dintele stalp nu e tot din ceramica,inferioare puntilor integral metalice(pag
641,Rosenstiel)
2.Care este principala cauza a iritarii crestei edentate in cazul protezarii cu o punte?
Principala cauza a iritarii crestei edentate sunt toxinele eliberate de placa microbiana care se acumuleaza
intre suprafata gingivala a puntii si creasta,cauzand inflamatia tesutului si formarea de tartru.
Capitolul 21
1.Ce este reciprocitatea?
Reciprocitatea este mecanismul prin care fortele laterale generate de crosetul retentiv sunt echilibrate de
crosetul opozant(pag 656,Rosenstiel)
2.Cum se realizeaza amprenta pentru modelul de studiu al unei proteze partiale mobilizabile?
Amprenta pentru modelul de studiu se realizeaza din hidrocoloid ireversibil si ar trebui inregistrata dupa
ce preparatiile au fost terminate.Modelul rezultat trebuie analizat si sunt determinate nevoile pentru
modificarile ulterioare.Acest model poate fi folosit si pentru realizarea protezarii provizorii.(pag
660,Rosenstiel)

Capitolul 22
1.Care este cauza aparitiei erorilor pozitive mari in etapa de turnare a piesei metalice?
Cauza este reprezentata de retinerea aerului de-a lungul procedurii.(pag 702,Rosenstiel)
2.Care este cauza aparitiei erorilor pozitive pe suprafata ocluzala in etapa de turnare a piesei metalice?
Vibrare excesiva(pag 702,Rosenstiel)
Capitolul 23
1.Cate tipuri de biotipuri gingivale exista sid e ce sunt important de identificat?
Exista doua biotipuri gingivale principale:gros si subtire.Identificarea corecta este foarte importanta in
implantologie si protetica din punct de vedere al esteticii.(Notite curs)
2.Modificari de culoare determinate de fluoroza.
Apar daca in primii ani de viata copilul ingera o cantitate mai mare de 1mg/l de fluor.Smaltul este
marmorat,pestrit,aspect mancat de molii din cauza interferarii fluorului in procesul de calcifiere a
matricei smaltului dintilor permanenti.Smaltul este incomplet maturat,poros si opac.(Notite curs)
Capitolul 25
1.De ce sunt contraindicate restaurarile protetice integral ceramice la pacientii cu parafunctii?
O problema cu restaurarile integral ceramice este potentia abraziune a smaltului dintilor antagonisti,lucru
de luat in seama mai ales la pacientii cu parafunctii ocluzale.(pag 796,Rosenstiel)
2.De ce recomandam restaurari protetice integral ceramice si de ce trebuie sa tinem cont?
Principalul scop in recomandarea unei restaurari integral ceramice este obtinerea unui rezultat cat mai
estetic.Aceasta reduce insa longevitatea restaurarii din cauza posibilei fracturi a materialului,iar
restauratia poate avea o adaptare marginala deficitara fata de restaurarile metalo-ceramice de exemplu.
(pag 795,Rosenstiel)
Capitolul 26
1.Dezavantaje punti adezive.
Longevitate restaurare redusa
Modificari ale smaltului
Corectarea spatiului deficitara
Necesita o aliniere buna a dintilor stalpi
Estetica compromisa la dintii posteriori (pag 812,Rosenstiel)
2.Indicatii punti adezive.
Inlocuirea unui dinte anterior pierdut in copilarie sau adolescenta
Restaurare de scurta durata
Dinti stalpi nerestaurati
Un singur dinte posterior de inlocuit

Lungime semnificativa a coroanei

Control excelent al umiditatii (pag 812,Rosenstiel)
Capitolul 27
1.Indicatii proteze fixe dentare din compozit ramforsat cu fibre
Rezultat estetic
Nu contin metal
Preparare conservatoare dinte stalp
Permite folosirea unei tehnici adezive (pag 834)
2.Contraindicatii proteze fixe dentare din compozit ramforsat cu fibre.
Imposibilitatea controlarii fluidelor
Pacienti cu parafunctii ocluzale
Pacienti alcoolici
Dinti antagonisti restaurati cu ceramica (pag 834,Rosenstiel)
Capitolul 28
1.Cum trebuie sa fie dimensiunea conectorilor unei proteze partiale fixe?
Conectorii trebuie sa fie suficient de mari pentru a preveni distorsiunea sau fracturarea de-a lungul
functiilor,dar nu prea mari.Altfel,ei interfera cu controlul eficient al placii si contribuie la afectari
periodontale in timp.Trebuie sa existe acces facil pentru igienizare.(pag 845,Rosenstiel)
2.Care sunt sursele de caldura folosite pentru tehnica de lipire?
Flacara gaz-aer,flacara gaz-oxigen,cuptorul de ardere si laserul.(pag 867,Rosenstiel)

Capitolul 29
1.Cat spatiu trebuie sa existe intre dinte si restaurarea protetica metalica pentru agentul de lipire si de ce?
Pentru a reduce orice dizolvare a agentului de lipire,un spatiu de 1mm intre dinte si metal este necesar
pentru a fi intim adaptat.O eroare in acestt sens poate afecta longevitatea piesei protetice.(pag
870,Rosenstiel)
2.Cum se elimina un nodul-greseala de turnare-de pe suprafata interna a unei lucrari protetica metalice?
Acesta se elimina intr-un singur pas.Trebuie redusa o cantitate mai mare de metal din zona respectiva ,nu
numai defectu,pentru a asigura o stabilitate adecvata restaurarii.(pag872,Rosenstiel)
Capitolul 30
1.Ce evaluam la o piesa protetica inainte de cimentare?
Contactele proximale
Integritatea marginala

Stabilitatea
Ocluzia
Luciul (pag 888,Rosenstiel)
2.Cum evaluam stabilitatea piesei protetice?
Restaurarea protetica trebuie evaluata din punct de vedere al stabilitatii pe dintele preparat.Nu trebuie sa
se roteasca sau sa balanseze cand este aplicata forta pe ea.Orice grad de instabilitate este predispus sa
produca esecuri.Daca instabilitatea este cauzata de o mica eroare pozitiva a piesei protetice,ea se poate
corecta.Altfel,daca e cauzata de o deformare,trebuie refacuta piesa protetica.(pag 891,Rosenstiel)
Capitolul 31
1.Caracteristicile cimentului ideal
6
7
8
9
10
11
12
13

S aib timp de lucru lung

S furnizeze o bun sigilare
S nu fie toxic pentru pulp
S aib proprieti mecanice bune
S fie tixotrop
S aib o solubilitate redus
S fie uor de manipulat
Excesul sa fie ndeprtat cu uurin (Notite curs)

2.Cu ce cimenturi se poate face cimentarea definitive?

Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
Cimentul compomer
Cimentul compozit (Notite curs)
Capitolul 32
1.De ce apar afectiuni periodontale dupa protezarea cu proteze dentare fixe?
Afectiunile periodontale apar frecvent dupa protezarea cu proteze denatre fixe mai ales daca pragul a fost
plasat subgingival sau piesa protetica este supraconturata,ceea ce favorizeaza depunerea tartrului si
aparitia afectiunii periodontale.(pag 932,Rosenstiel)
2.La cat timp eeste recomandat controlul periodic la pacientii cu restaurari protetice si de ce?
Pacientii cu restaurari protetice trebuie sa revina la control la 6 luni.Controalele mai rare pot conduce la
omiterea aparitiei cariilor recurente sau evolutia afectiunii periodontale.(pag 929,Rosenstiel)

(Rosenstiel pag 51)

Capitolul 3
1 Enuntati Legea lui Ante. La ce este utila?
Suprafata radiculara a dintilor restanti tebuie sa egaleze sau chiar sa depasesca suprafata radiculara a
dintilor ce trebuie inlocuiti.
Este folosita pentru determinarea prognosticului protezelor partiale fixe.
(Rosenstiel pag 95)
2 Cand este indicata o proteza mobilizabila in detrimental unui tratament prin punti dentare?
- Cand este necesar suportul vertical al crestei edentate
- Cand este necesara rezisteta la miscarile de lateralitate
- Cand avem pierdere masiva de os in regiunea anterioara iar o punte dentara ar oferi un aspect
necorespunzator
(Rosenstiel pag 99)
Capitolul 5
1 Care este adancimea santului dento-gingival?
Adancimea medie este de 1.8mm, dar se considera acceptata o adancime de pana la 3mm.
(Rosenstiel pag 147)
2 Definiti hemisectia.
Procedura prin care un dinte pluriradicular este taiat in doua urmata fie de indepartarea unei radacini si
tratarea celeilalte fie de tratarea celor 2 jumatati de dinte.
(Rosenstiel pag 161)
Capitolul 6
1 Care sunt indicatiile lungirii coroanei clinice?
- Estetica imbunatatita adintilor anteriori
- In cazul coroanelor clinice prea scurte care nu ofera retentie suficienta
(Rosenstiel pag 190)
2 Care este secventa tratamentului unui pacient care necesita reabilitare complexa?
Evaluare primara, tratamentul urgentelor, chirurgie orala,controlul cariilor si al restaurarilor preexistente,
tratament endodontic, tratament definitiv parodontal, tratament orthodontic tratament definitive ocluzal,
proteze fixe, proteze mobilizabile, ingrijire post operative.
(Rosenstiel pag 175)
Capitolul 7
1 Care este intervalul critic care determina leziuni pulpare ireversibile in timpul prepararii dintelui?
Si care sunt instrumentele care pot determina aceste leziuni?
Intrval critic 6-10 grade C peste temperatura mediului intern.
Turbina si piesele cu numar de rotatii mici, fara apa, pot produce aceste leziuni.
(Rosenstiel pag 213)
2 Avantajele pragului supragingival:
- Usor de preparat si finisat fara traumatzarea tesutului moale
- Poate fi situat in smalt
- Usor de curatat
- Usor de amprentat
- Usor de evaluat ulterior
(Rosenstiel pag 217)
Capitolul 13
1 Indicatiile inserarii unui implant:
- Edentatia unidentara
- Edentatia terminal
- Entatia totala (in special mandibulara)

- Bresa edentata lunga

(Notite curs)
2 Limitele anomice ale plasarii implantelor si distanta la care trebuie plasate fata de aceste repere.
Fosele nazale (1mm), sinusul maxilar (1mm), gaura mentala (5mm), canalul n. alveolar inferior (2mm),
lig. Periodontal ale dintilor naturali adiacenti (1mm)
(Rosenstiel pag 387-388)
Capitolul 14
1 De ce depinde deformarea permaneta a materialului de amprenta?
Gradul de retentivitate a campului protetic, grosimea materialului de amprenta, timpul in care se face
dezinsertia amprentei si calitatea legaturii dintre materialul de amprenta si portamprenta.
(Note curs)
2 Enumerati metodele de dezinfectie a amprentelor in functie de originea lor
Materialele de amprenta hidrofile (Hidrocoloid reversibil, polieter) trebuie pulverizate cu dezinfectant si
introduce intr-o punga de plastic inchise etans timp de 10 minute.
Materialele de amprenta hidrofobe (silicon de aditie si condensare, polieter) sunt dezinfectate prin imersia
in substante dezinfectante.
(Rosenstiel pag 461 + note curs)
Capitolul 15
1 Folosind metoda indirecta, indicati tehnicile de fabricare a unei coronae provizorii si materialele
care pot fi utilizate:
Coroane individuale folii termoplastice (acetat de celuloza, polipropilena)
Cape prefabricate acetat de celuloza, policarbonat, Al, Sn-Ar, Ni-Cr
(Rosenstiel pag 470-473)
2 Care sunt avantajele si dezavantajele procedurii direct-indirecte de fabricare a protezelor
provizorii?
Avantaje: timp de lucru clinic redus, reactia exoterma redusa, contact redus intre monomerul rasinic si
tesuturile moi in comparatie cu procedura directa
Dezavantje: sunt frecvent necesare mici ajustari pentru adaptarea preparatiei pe dinte
(Rosenstiel pag 477)
Capitolul 16
1 Ce ar trebui sa cuprinda instructiunile scrise date de catre medic laboratorului de tehnica dentara?
- Descrerea generala a restaurarii
- Materialele dorite
- Schema ocluzala dorita
- Design-ul puntii si al conectorilor
- Design-ul infrastructurii metalice in cazul coroanei metalo-ceramice
- Informatii despre nuanta selectata
- Daca I se recomanda proteza mobilizabila
- Stadiul lucrarii pana la urmatoarea programare a pacientului
(Rosenstiel pag 512-519)
2 Ce trebuie sa faca medical dentist in cazul in care limita cervical a preparatiei nu este evident?
Medicul dentist ar trebui sa contureze limita preparatiei cu un creion pe modelul de lucru.
(Rosenstiel pag 512)
Capitolul 17
1 Ce conditii ar trebui sa indeplineasca bontul de pe modelul turna pentru o restaurare protetica fixa?
- Trebuie sa reproduca dintele preparat cu exactitate
- Toate suprafetele sa fie reproduce cu acuratete fara bule sau goluri
- Portiunea ramasa nepreparata, situata distal de limita cervicala ar trebui sa fie usor decelabila

Acces adecvat asupra marginii preparatiei

(Rosenstiel pag 528)

2 Ce indicatii si precautii au ranile epoxy pentru modele?

Indicatii: coroane integral cermice
Precautii: nu este compatibil cu hidrocoloizii si polisulfidele
(Rosenstiel pag 531)
Capitolul 18
1 Definiti profilul de emergenta.
Reprezinta acea portiune din suprafata axiala a unui dinte, care se intinde de la baza santului gingival,
trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal.
(Rosenstiel pag 569)
2 Indicatiile raportului cuspid-fund fosa atunci cand facem o reconstructie ocluzala?
- Prevenirea impactului alimentelor
- Fortele centrice sunt mai apropiate de axul lung al dintelui
- Stabilitate crescuta datorita contactelor tripodice
(Rosenstiel pag 572)
Capitolul 19
1 Care este grosimea stratului de ceramica pentru o coroana metalo-ceramica?
Pentru a preveni fracturarea nu trebuie sa depaseasca o grosime de 2mm, iar pentru o estetica
corespunzatoare sa aiba minim 1mm.
(Rosenstiel pag 590)
2 Care este design-ul unei coroane metalo-ceramice maxilare si mandibare atunci cand antagonistul
este o coroana integral metalica?
- Maxilar: cuspidul functional este cel palatinal, iar cel vestibular poate fi acoperit cu ceramic
- Mandibula: cuspidul finctional este cel vestibular, iar jonctiunea metal-ceramica trebuie plasata
mai jos de contactul cu antagonistul
(Rosenstiel pag 594)
Capitolul 20
1 Cum trebuie sa fie contactul dintre creasta edentate si corpul de punte?
Contactul ar trebui sa fie pasiv exclusive pe tesut keratinizat nicioata pe mucoasa pentru a nu produce
ulceratii.
(Rosenstiel pag 630)
2 In cazul corpului de punte ovat care sunt factorii de care depinde succesul acestuia?
Pastrarea alveolei osul care inconjoara alveola, extractia dintelui trebuie sa fie atraumatica, pastrarea
tabliei vestibulare
Protezarea provizorie
(Rosenstiel pag 623)
Capitolul 21
1 Ce sunt conectorii minori ai unei proteze mobilizabile?
Sunt portiunea de legatura dintre conectorul major sau baza protezei si celelalte unitati ale protezei (brat
active, brat opozant)
(Rosenstiel pag 655)
2 Care este functia principal a bratului opozant?
Previne fortele daunatoare de lateralitate date de bratul active din timpul inserarii si dezinserarii protezei
mobilizabile.

(Rosenstiel pag 656)

Capitolul 22
1 Unde trebuie plasat in mod corect canalul principal de turnare?
Trebuie plasat pe cuspidul neunctional pentru a permite aliajului sa ajuga in toate partile matritei.
(Rosenstiel pag 683)
2 Care este distanta ce trebuie lasata intre machete si inelul conformatorului de turnare?
O distanta de minim 6mm.
(Rosenstiel pag 686)
Capitolul 23
1 Pentru o acuratete cat mai buna, ce ar trebui sa faca medicul stomatolog inaintea alegerii culorii
restaurarii?
Medicul ar trebui sa isi odihneasc ochii focusandu-si vederea pe o suprafata neutral de culoare gri doarece
acest lucru previne oboseala celulelor cu con retiniene.
(Rosenstiel pag 724)
2 Care este poziti clinicianului (raportat la privirea lui) in momentul alegerii culorii resturarii?
Cavitatea orala a pacientului sa fie la nivelul ochilor clinicianului pentru a folosi cea mai sensibila parte a
retinei si la o distanta de 25 cm.
(Rosenstiel pag 724)
Capitolul 25
1 Care sunt sistemele CAD-CAM folosite in tehnologia integral ceramica?
- CEREC system
- Procera AllCeram system
- Lava system
(Rosenstiel pag 790-793)
2

Care este grosimea medie a defectelor frecvente ale ceramicii?

- 20-50 microni
Capitolul 26
1 Enumerati dezavantajele protezelor partiale fixe colate.
- longevitate redusa
- e necesara buna aliniere a dintilor stalpi
- estetica compromisa la dintii posteriori
- modiicarea smaltului este necesara
- corectarea spatiului dintre dintii stalpi este dificila

(Rosenstiel pag 775)

(Rosenstiel pag 812)

2
-

Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe colate.

edentatii scurte
restaurari unidentare frontale la copii si adolescenti
restaurari unidentare posterioare
controlul fluidelor este bun
lungime coronara mare
(Rosenstiel pag 812)

Capitolul 27
1 Contraindicatiile puntilor din compozite ramforsate cu fibra de sticla.

- imposibilitatea mentinerii unui control aat al fluidelor

- multi dinti lipsa
- pacient cu parafunctii
- pacient alcoholic
- restaurari ceramice ale dintilor opozanti neglazurate
(Rosenstiel pag 834)
2 Ce permite transluciditatea compozite ramforsate cu fibra de sticla?
Permite influentarea nuantei finale a restaurarii in functie de nuanta cimentului.
(Rosenstiel pag 840)
Capitolul 28
1 Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca conectorii?
Sa fie usor de curatat, rezistenti si satisfacatori din punct de vedere esthetic.
(Rosenstiel pag 846)
2
-

Enumerati variantele de conectori.

Conectori rigizi: Conectori turnati , Conectori lipiti , Conectori sudati , Conectori in bucla
Conectori non-rigizi
(Rosenstiel pag 843)

Capitolul 29
1 Care sunt etapele parcurse la finisarea unei restauratii metalice?
-

marginile interne
suprafata interna
gura de scurgere
contacte proximale
suprafetele ocluzale
fetele axiale
margini externe
(Rosenstiel pag 870-878)

2
-

Obiectivele finisarii marginilor interne.

Pentru a minimiza disolutia cimentului trebuie o obtii o adaptare perfecta pe o zona cu latimea de
1mm, circular, de jur-imprejurul coroana (de aceea pe aceasta zona a bontului nu se da cu Die
Spacer)
(Rosenstiel pag 870)
Capitolul 30
1 Cand este preferabil sa descoperim daca exista contacte proximale deficitare? Si cum le putem
corecta?
Este preferabila sa le descoperim in faza de biscuite, dar daca ceramica a fost glazurata si finisata se poate
corecta prin adaugarea suplimentara de masa de ceramica urmata de o noua ardere.
(Rosenstiel pag 889)
2 Prezentati cele 3 cazuri referitoare la integritatea marginala a lucrarii:
- Daca este supraconturata: poate fi ajustata prin modificarea dimensiunilor coroanelor
- Daca este infraconturata: poate fi acceptat dar creste riscul cariilor recurente
- Daca marginile coroanei nu se potrivesc perfect cu marginile preparatiei :atunci lucrarea trebuie
refacuta
(Rosenstiel pag 892)

Capitolul 31
1 Ce consecinte are neacordarea atentiei necesare etapei de cimentare?
- Neadaptare marginala
- Neadaptare ocluzala
- Pot duce la Indepartarea restaurarii si efectuarea uneia noi
(Rosenstiel pag 909)
2 Care este marimea hiatusului dentoprotetic recomandata de ADA?
40-50 microni
(Notite curs)
Capitolul 32
1 Care este perioada la care un pacient ar trebui rechemat pentru control postoperator?
Pacientii cu restaurari coroare simple vor veni la cel putin 6 luni, iar cei cu tratamente complexe mai
frecvent (in special cei boli parodontale).
(Rosenstiel pag 929)
2 Care sunt cauzele pierderii retentiei unei proteze?
-prepararea inadecvata a dintelui
- cimentarea defectuoasa
- prezenta cariilor
(Rosenstiel pag 936)

Capitolul 3
Intrebarea 1: Care sunt consecintele neprotezarii unei edentatii in timp?
Pagina 88-89
Raspuns 1:
Consecintele sunt:
cresterea fortelor ocluzale pe dintii vecini ce poate cauta trauma ocluzala la nivel lor,
migrarea dintilor vecini si antagonisti prin mezializari,lingualizari si extruzii sau egresiuni pentru a
inchide spatiul edentate
pierderea punctelor de contact interdentare
necesitatea unui tratament mai complex, orthodontic si protetic pentru restaurarea planului de ocluzie.
Intrebarea 2: Care sunt indicatiile unei proteze partiale acrilice?
Pagina 99
Raspuns 2:
1 Unde este nevoie de suport vertical pentru proteza prin creasta alveolara,cum ar fi in cazul absentei unui
dinte de ancorare distal.
2 Unde avem nevoie de rezistenta impotriva miscarilor laterale ale proteze, datorita dintilor de pe
hemiarcada opusa si tesuturilor moi.
3 Cand resorbtia crestei este accentuata iar o proteza fixa nu ar avea stabilitate.
Capitolul 5
Intrebarea 1: Cum mentinem un bun control al placii bacteriene?
Pagina 151
Raspuns 1: Pentru un bun rezultat al tratamentelor parodontale si restaurative se recomanda controlul

igienei bucale si deci a placii bacteriene. Aceasta se poate realiza prin mai multe metode:
Periuta dentara: se recomanda periutele cu peri soft pentru o buna curatire a santului gingival si spatiului
interdentar fara a leza gingia
Tehnica de periaj : se recomanda tehnica Bass pentru pacientii cu proteze dentare fixe, pentru ca asigura o
buna curatire a santului gingival,acolo unde este marginea restaurarii
Ata dentara: poate fi cerata sau necerata, pentru a a curata placa interdentar. Se verifica miros,culoare si
daca s-a agatat.
Alte mijloace: apa de gura,dus bucal,periute interdentare,super floss,etc
Intrebarea 2: Care este prognosticul tratamentelor periodontale?
Pagina 168
Raspuns 2: Prognosticul unui tratament periodontal este influentat in mare parte de atitudinea pacientului.
Daca pacientul nu are grija de igiena bucala tratamentul va esua,iar daca este atent la igina tratamentul va
fi unul reusit. In general tratamentul este mai eficient la persoane in varsta cu un anumit grad de resorbtie
decat la un pacient tanar. Factori care influentea rezultatul tratamentului periodontal sunt : contitea de os
ramasa,numarul si starea dintilor prezenti mobilitatea dentara si stare ocluzala generala a pacientului. De
acesemea se recomanda oprirea fumatului,acesta avand o influenta negative asupra rezultatului
tratamentului.
Capitolul 6
Intrebarea 1: Care sunt indicatiile tratamentelor endodontice, preprotetice?
Pagina 186
Raspuns 1: In general dintele este preferat vital inaintea acoperirii acesteia cu o coroana. Daca totusi este
nevoie de tratament endodontic este preferat tratament conventional decat cel chirurgical,cel chirurgical
poate produce leziuni ale parodontiului ce poate afecta suportul parodontal al dintelui de protezat.
Intrebarea 2: Care sunt indicatiile tratamentelor ortodontice,preprotetice?
Pagina 195
Raspuns 2: Miscari ortodontice minore pot creste prognosticul unui tratament protetic. Repozitionarea
unui dinte aflat in malpozitie poate imbunatatii atat traiectul fortelor ocluzare la nivelul coroanei cat si o
adaptare ocluzala mai buna. Este recomandat ca acest tratament sa se faca cu ajutorul unui medic de
specialitate. Tratamentul orthodontic poate fi folosit pentru a produce o extruzie, pentru
mezializari,distalizari, sau pentru a corecta o diastema sau pentru a impartial egal spatiul diastemei la toti
dintii anteriori pentru un rezultat esthetic mai bun.
Capitolul 7
Intrebarea 1: Cum se realizeaza conservarea structurilor dure dentare in etapa de preparare a dintelui?
Pagina 214
Raspuns 1: Unul din obiectivele unei restaurari protetice este conservarea a cat mai mult tesut dur dentar.
Acest proces reduce efectele negative asupra pulpei a diferitelor tehnici si material folosite. Raspunsul
pulpar este invers proportional cu cantitatea de dentina restanta si preparatii care ajung apoape de pulpa
trebuie evitate.
Conservarea tesuturilor dure dentare se poate realiza prin:
1..Utilizarea coroanelor partiale in detrimental celor totale
2. Prepartia sa prezinta o convergenta minima intre peretii axiali
3. Preparatie anatoforma la nivel ocluzal
4. Peretii axiali preparati in asa fel incat sa ramana o cantitate suficienta de dentina,de jur imprejurul
preparatiei.
5. Selectarea unui prag conservator dar in acelasi timp compatibil cu celelalte principia protetice
6. Evitarea extensiei apicale a preparatiei

Intreabarea 2: Care sunt avantajele pragului supragingival?

Pagina 217
Raspuns 2:
1 Poate fi realizat fara a leza tesuturile moi adiacente.
2 Igiena mai buna
3 Mai usor de amprentat,fara riscul de a leza tesuturile moi
4 Inchiderea marginala a restaurarii poate fi evaluata mai usor in momentul cimentarii sau la
controale ulterioare
Capitolul 13
Intrabarea 1: Care sunt indicatiile implantelor dentare la pacientul edentat partial?
Pagina 381
Raspuns 1:
1 Imposibilitatea de a purta o proteza partial acrilica sau o proteza scheletata.
2 Lipsa unui singur dinte ce ar necesita prepararea dintilor adiacenti in vederea tratamentului.
3 In vederea realizarii unui plan de tratament protetic lung cu un prognostic nesigur.
4 Numar sau locatie nefavorabila a dintilor stalpi.
Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile implantelor dentare?
Pagina 383
Raspuns 2:
1. Boli acute
2. Boli terminale
3. Gravide
4. Boli metabolice decompensate
5. Radioterapie in urma unui cancer in zona viitorului implant
6. Asteptari nerealistice ale pacientului
7. Motivatie necospunzatoare a pacientului
8. Medic neexperimentat
9. Imposibilitatea realizarii unui tratament cu proteza
Capitolul 14
Intrebarea 1: Care sunt etapele evictiunii gingivale?
Pagina 436-437
Raspuns 1:
1 Izolate cu rulouri , aspirator si uscare
2 Taierea firului de evictiune,o lungime suficient de mare ca sa inconjoare dintele.
3 Impregnarea firului cu solutia de evictiune si eliminarea excesului aplicand o compresa. In cazul
firelor deja impregnate se recomanda umezirea acestuia dupa introducere pentru a evita lezarea
mucoase in momentul indepartarii firului.
4 Daca folositit un fir neimpletit,rasucitil usor pentru a facilitata introducerea
5 Infasurati dintele cu firul si introducetil bland in santul gingival cu un instrument adecvat.
Intrebarea 2: Care sunt etapele realizarii unei portamprente individuale din acrilat autopolimerizabil?
Pagina 447-450
Raspunsul 2:
1 Marcarea pe model cu ajutorul unui creion chimic a unei portiuni sub marginea gingivala de
aproximativ 5mm.

2
3
4
5
6
7
8
9
10

Aplicarea a cererii pe model cu o grosime de 2.5 mm

Inmuierea cerii la foc sau in apa calda
Taiarea cerii pana la conturul desenat cu creionul si crearea stopurilor ocluzale
Aplicarea unei folii de staniol peste cea de ceara
Pregatirea materialului in functie de specificatiile producatorului
Asteptati pan ace acrilatul are o consistenta mai crescuta si aduceti-l la o grosime constanta
Adaptati rasina pe model,peste staniol
Scoateti de pe model si recreati stopurile ocluzale
Inspectati portamprenta si eventual reparati unele defecte.

Capitolul 15
Intrebarea 1: Care sunt cerintele biologice ale unei proteze provizorii?
Pagina 466-468
Raspuns 1: Cerintele biologice ale unei proteze provizorii sunt :
-protectie pulpara
-protecie parodontala
-adaptare ocluzala si prevenirea miscarilor bonturilor
-prevenirea fracurilor de smalt la nivelul pragului
Intrebarea 2: Care sunt proprietatile ideale ale unui material pentru o restaurare provizorie
Pagina 477-478
Raspuns 2:
-timp de lucru bun,timp de priza buna,usor de utilizat
-stabilitate dimensionala in timpul prizei
-usor de finisat
-rezistent la abraziune si rezistanta buna
-estetic
-neiritant,stabil coloristic
-usor de reparat
-comtibil cu cimenturile provizorii
Capitolul 16
Intrebarea 1: Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa le dea laboratorului de tehnica dentara?
Pagina 509
Raspuns 1:
1 Medicul trebuie sa ii prezinte tehnicianului instructiuni scrise, in legatura cu ce lucrare trebuie
efectuata si cu ce material. Ele trebuie scrise ligibil si inteligibil. Medicul trebuie sa pastreze si el o
copie,dpdv legal.
2 Medicul trebuie sa trimita laboratorului amprente,modele,inregistrari ocluzale exacte si cu
identificarea materialelor folosite.
3 Medicul trebuie sa traseze pe model marginile preparative, indinderea palatinala al ppa sau orice
alte zone relevante
4 Medicul trebuie trebuie sa furnizeze informatii cu privire la material dorite pentru
restaurare,culoare si dintele sau dintii care vor fi protezati
5 Medicul trebuie sa isi dea acordul,fie oral fie scris,in legatura cu orice modificari ale tratamentului
aparute in laborator.
6 Medicul trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate obiectele primite de la laborator comform
normelor de sanatate actuale. De asemenea trebuie sa se asigura ca materiale trimise de el in

laborator sunt corespunzator ambalate.

Medicul trebuie sa returneze laboratorului lucrarile effectuate incorrect,altfel decat specificatiile
lui.

Intrebarea 2: Cum trebuie pregatite marginile preparatiei pe model inainte de a fi trimise in laborator?
Pagina 512
Raspuns 2: Marginile preparatiei trebuie sa fie usor decelabile si accesibile pe model. Medicul poate
folosi un creion chimic pentru a trasa marginile preparatiei. Daca amprenta si modelul au fost bine
exacutate,marginile preparatiei sunt evidente si nu trebuie colorate,dar exista cazuri cand aceste
lucruri nu se intampla si este recomandat ca medicul sa le traseze,pentru a se asigura de realizarea
corecta a protezei in laborator.
Capitolul 17
Intrebarea 1: Care sunt elemtele principale pe care trebuie sa le prezinte modelul de lucru?
Pagina 526
Raspuns 1:
1 Trebuie sa prezinte atat dintele preparat cat si ceilalti dinti prezenti pe arcada.
2 Dintii integri de langa cel preparat trebuie sa fie bine reprezentati?
3 Trebuie sa prezinte toate dintilor implicati in ghidaj anterior si toate suprafetele ocluzale al
dintilor nepreparati pentru a permite o articulare buna cu modelul antagonist.
4 Trebuie sa prezinte toate zonele de tesut moale,mai ales cele interesate in proteze sau punti.
Intrebarea 2:
Pagina
Raspuns 2:
Capitolul 18
Intrebarea 1: Care sunt factorii care cresc spatiul de cimentare la o coroana totala?
Pagina 557
Raspuns 1:
1 O contractie de priza termica si de polimerizare mai mare a materialului de amprenta.
2 Folosilea unui model cu bonturi mobile
3 Folosirea unui strat de ceara intern in momentul realizarii machetei.
4 Folosirea die spacer.
5 Expensiune mai crescuta a materialului de ambalat
6 Sablare interna a coroanei.
Intrebarea 2: Care sunt factorii care miscoreaza spatiul de cimentare la o coroana totala?
Pagina 558
Raspuns 2:
1 Contractie de prize si polimerizare scazuta a materialului de amprenta.
2 Folosirea bonturilor acrilie sau electrodepuse
3 Folosirea aliajelor cu o temperatura de topire ridicata
4 Expansiune scazuta a materialului de ambalat.

Capitolul 19
Intrebarea 1: Cum trebuie sa fie coeficientul de expansiune/contractie termica a metalului la o coroana
metalo ceramica?
Pagina 605
Raspuns 1: Coeficientul de contractie al metalului este esential pentru o coroana metaloceramica pentru ca
cele doua componente sa fie se fie bine unite. Coeficientul de contractie al metalului trebuie sa fie putin
mai mare decat cel al ceramicii pentru ca atunci cand are loc gluzararea ceramicii contractie metalului sa
nu aiba loc,pentru ca poate fractura componenta estetica.
Intrebarea 2: Care sunt metalele nobile utilizate pentru componenta metalica a coroanelor metaloceramice?
Pagina 607
Raspuns 2: Metalele nobile fac parte din 3 clase: Ag-Pd, Pd-Cu-Ga si Pd-Ga. Aurul nu este in mod normal
recomandat, dar o contitate de aur la acesta alije un produce diferente semnificative. Prezenta Ag si Pd
asigura o rezistenta la coroziune superioara acestor coronae.
Capitolul 20
Intrebarea 1: Care pot fi raporturile corpurilor de punte cu creasta alveolara?
Pagina 625-626
Raspuns 1:
1 Suspendat
2 Sa/Semisa
3 Punctifor
4 Tangential
5 Ovalar
Intrebarea 2: Care sunt caracteristicile contacului punctiform,al corpului de punte cu creasta alveolara?
Pagina 628
Raspuns 2:
Este foarte igientic, igiena fiind principala recomandare al acestui corp de punte.
Este recomandat pentru dintii posteriori mandibulari unde estetica primeaza mai putin
Este dependent de grosimea crestei alveolare,nu se recomanda pe creste late,doarecere creaza zone
retentive.
Capitolul 21
Intrebarea 1: Ce trebuie sa verificam la proba unei proteze mobilizabile?
Pagina 665
Raspuns 1: Proteza trebuie sa aiba inchidere marginala buna,sa fie stabile pe campul protetic,cu puncte de
contact interdentar si adaptate ocluzal.
Intrebarea 2: Ce trebuie sa respecte designul crosetelor protezelor mobilizabile?
Pagina 652
Raspuns 2: Designul trebuie sa permita ca fortele exercitate in timpul miscarilor masticatorii si in timpul
insertiei si dezinsertiei protetei sa se transmita in axul dintilor fara a produce leziuni. Designul trebuie ales
inca de la inceputul planului de tratament. De asemenea trebuie sa indeplineasca toate cerintele
pacientului,cu privire la functionalitate si estetica si sa permita autocuratirea.
Capitolul 22
Intrebarea 1: Care sunt caracteristicile materialor de ambalat de tip gips?
Pagina 667-668
Raspuns 1:

Gipsul nu este stabil chimic la temperaturi ridicate (peste 650 grade C)

Se poate folosi pentru aliaje nobile,inclusive aur.
Are o exapansiune hidroscopica crescuta.
Are o expansiune termica crescuta ce poate produce distorsionari ale coroanei.
Intrebarea 2: Care sunt proprietatile ideale ale unui material de ambalat?
Pagina 691
Raspunsul 2:
1 Coeficientul de exapansiune sa compenseze coeficientul de contractie al metalului
2 Sa nu produca defecte la turnare
3 Stabilitate chimica la temperaturi mari
4 Rezistenta crescuta pentru a rezista fortelor de turnare
5 Porozitate suficienta pentru a permite gazelor sa scape din tipar
6 O recuperare usoare a coroanei dupa turnare.
Capitolul 23
Intrebarea 1: Care sunt critieriile de alegere a culorii in sistemul Munsell?
Pagina 709
Raspuns 1: Cele trei criteria de alegere a culorii in sistemul Munsell sunt : nuanta,luminozitate si saturatie.
Intrebarea 2: Care sunt caracteristicile sistemului Vitapan 3D-Master de alegere a culorii?
Pagina 721
Raspuns 2: Sistemul 3D-MASTER include 5 grupuri de luminoziti cu distane egale n spectrul
coloristic al dinilor. Aceleai mostre ale unui grup au valoare egala a luminozitii dar difer saturaia i
nuanta. Acest aranjament spaial ofer baza procedurii determinrii culorii dinillor.
Capitolul 25
Intrebarea 1: Care sunt slabiciunile sistemului Cerec pentru coronae total ceramice?
Pagina 790
Raspuns 1: Slabiciunile sistemului Cerec sunt : inchiderea marginala a coroanelor si crearea unui relief
ocluzal sters.
Intrebarea 2: Care este dezavantajul abrazivitatii crescute a coroanelor total ceramice?
Pagina 796
Raspuns 2: Coroanele total ceramice pot produce abraziuni ale dintilor antagonisti mai ales la pacienti cu
parafunctii ocluzale. La acesti pacienti sunt recomandate coroane din materiale mai putin abrazive.
Capitolul 26
Intrebarea 1: Care sunt avantajele protezelor fixe cimentate cu rasini?
Pagina 811
Raspuns 1:
Conservative cu tesuturile dure
Potential de afectare pulpara minima
Anestezie nu este necesara in timpul prepararii dintilor
Iritatie parodontala minima datorita localizarii supragingivale
Intrebarea 2: Care sunt dezavantajele protezelor fixe cu cimentare cu rasini?
Pagina 812
Raspuns 2:
Longevitate mai mica in cavitatea bucala decat alte restaurari
Risc de decimentare crescut
Se pot deforma datorita fortelor ocluzale
In cazul unui tratament nereusit dintii pe care se ancoreaza ,cel mai probabil, vor necesita coroane

Capitolul 27
Intreabarea 1: Care sunt indicatiile protezelor intarite cu fibra de sticla?
Pagina 832-833
Raspuns 1:
1 Necesitatea unor proteze care prezinta ca antagonisti proteze totale sau proteza partiale
mobilizabile.
2 Pentru a riscul abraziunii dintilor antagonisti
3 Folosirea unui tratament coronar conservative pe dintii stalpi
4 La pacientii alergici la metal pentru a realiza o proteza fara metal si fara ceramica
5 Ca element tranzitor in cazul unei dinte lipsa,pana la alta lucrare.
Intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile protezelor intarite cu fibra de sticla?
Pagina 834
Raspuns 2:
1 Cand nu se poate realiza un control al fluidelor bun sau la pacienti cu gingivita acuta sau cronica
sau cand marginile se plaseaza adanc subgingival
2 Cand este nevoie de o proteza care sa reziste mult timp in cavitatea bucala
3 Pacienti cu parafunctii ocluzale
4 Pacienti ce prezinta antagonist de lucrare lucrari cu portelan neglazurat sau proteze partiale
metalice
5 Alcoolism
Capitolul 28
Intrebarea 1: Ce caracteristici trebuie sa respecte conectorii protezelor?
Pagina 845
Raspuns 1: Dimensiunea,forma si pozitia conectorilor influenteaza rezoltatul protezei. Conectorii trebuie
sa fie suficient de mari ca sa previna distorsiunea si fractura in timpul functiilor masticatorii,dar nici prea
mari pentru ca sunt retentive pentru placa dentara si pot provoca probleme parodontale. Trebuie asigurat
un acces potrivit pentru autocuratire. O forma nepotrivita poate transparea si poate strica estetica
restaurarii.
Intrebarea 2: Descrieti conectorii non-rigizi
Pagina 848
Raspuns 2 Conectorii non rigizi sunt alcatuiti din doua bucati,tip mama/tata, o parte pozitiva,tata, si o
parte negative tip mama. Partea negative se afla pe dintele stalp,pe care se ancoreaza proteza,iar partea
pozitiva se afla pe proteza. Cele doua componente trebuie sa fie paralele pentru o buna insertie.
Capitolul 29
Intrebarea 1: Care sunt obiectivele inchederii marginale ale unei proteze?
Pagina 870
Raspuns 1: O buna inchidere marginala nu lasa sa dizolve cimentul de sub restauratie. O buna inchidere
marginala prelungeste succesul unei restaurari protetice. O buna inchidere marginala se obtine prin o
amprenta reusita si un model de lucru excellent.
Intrebarea 2: Care sunt obiectivele marginii externe a unei restaurari protetice?
Pagina 879
Raspuns 2: Marginile restaurarii perfect realizate sunt importante pentru succesul tratamentului protetic.
Ele trebuie netezite,sa nu fie ascutite,pentru a nu retentiona placa bacteriana si pentru a nu leza insertia
epiteliala. Lezarea insertiei epiteliale poate duce la retractie gingivala importanta.
Capitolul 30
Intrebarea 1: Care ce trebuie verificat la proba intraorala a unei lucrari ceramice/metalo-ceramice?
Pagina 888

Raspuns 1:
1 Verificarea contactelor proximale
2 Verificarea inchiderii marginale
3 Verificarea stabilitatii
4 Adaptarea ocluzala
5 Gluzararea ceramicii in laborator
Intrebarea 2: Ce se poate face in cazul in care culoare ceramicii nu este in concordanta cu culoarea dintilor
din cavitatea bucala?
Pagina 902
Raspuns 2: De multe ori este greu sa se realizeze culoarea dorita a unei lucari protetica fara
prezenta pacientului in laboratorul de tehnica dentara si la proba coroanei in cavitatea bucala pot
aparea discrepante estetice. Pentru asta se recomanda proba in cavitatea bucala inainte de
glazurarea finala a ceramicii. Unele probleme coloristice se pot rezolva in aceasta ultima etapa de
glazurare.
Capitolul 31
Intrebarea 1: Care sunt cimenturile folosite pentru cimentare definitiva?
Pagina 911-912
Raspuns 1: Cimenturile pentru cimentare definitiva sunt:
ZOE
Cimenturi Policarboxilat
CIS
CIS modificate cu rasini
Cimenturi composite
Cimenturi compomere
Intrebarea 2: Care sunt etapele cimentarii unei lucrari total ceramic?
Pagina 921
Raspuns 2:
1 Se graveaza ceramica cu acid flourhidric
2 Se apilca agentul de bsilanizare pe ceramica
3 Se graveaza preparatia cu acid fosforic
4 Se apica agentul de bonding pe preparative
5 Se prepara cimentul si in coroana si pe preparative
Capitolul 32
Intreabarea 1: Ce presupune controlul postcimentare?
Pagina: 928
Raspuns 1: Medicul trebuie sa verifice calitatea cimentarii precum , coroana si daca pacientul a deprins un
o tehnica buna de control al placii bateriene. Controlul ar trebuii facut dupa aprox. 10 zile dupa cimentare.
Trebuie verificata inchiderea marginala si daca a ramas material de cimentare in santul gingival precum si
adaptarea ocluzala,care se poate fi modificat in cazul unei migrari minime ale dintelui.
Intrebarea 2: Care sunt cele mai comune cauze la unui tratament protetic reseusit?
Pagina 931-934
Raspuns 2 : Cele mai comune cauze ale esecului unui tratament protetic sunt:
Lipsa unei igiene riguroasa
Cariile dentare
Afectiuni parodontale
Disfunctie ocluzala
Afectiuni pulpare si periapicale

(Rosenstiel pag 20)

(Rosenstiel pag 49)
Capitolul 3
1 Care sunt consecintele pierderii unui dinte fara a fi inlocuit?
- Migreaza dintii antagonisti
- Basculeaza dintii vecini
- Se muta/ dispar punctele de contact
- Semne de trauma ocluzala
- Se rezoarbe procesul alveolar
- Se rezoarbe osul din jurul dintilor care migreaza
(Rosenstiel pag89 + notite curs)
2 Care este secventa planului de tratament?
Tratmentul simptomelor acute, tratamentul urgent al problemelor nonacute, tratamentul cariei dentare,
tratamentul periodontal, tratamentul de lunga durata (chirurgie orala, parodontologie, endodontie,
ortodontie, proteze fixe).
(Rosenstiel pag 99-102)
Capitolul 5
1 Cate clase de implicare a furcatiei radiculare exista si care este distanta dintre creasta osoasa si
jonctiunea smalt-cement?
Exista 4 clase de furcatii radiculare, iar distanta normala creasta osoasa-JSC este de 1.5mm.
(Rosenstiel pag 158)
2 Ce inseamna tunelizare?
Indepartarea completa a structurii osoase de la nivelul furcatiei, ceea ce transforma un defect clasa II/III
intr-un defect clasa a IV-a pentru a facilita patunderea instrumentelor de curatare.
(Rosenstiel pag 160)
Capitolul 6
1 Care sunt materialele de reconstructie a bontului?
Amalgam, glassionomeri modificat cu rasini, rasini composite si aliaje metalice.
(Rosenstiel pag 180)
2 Indicatiile alungirii coroanei clinice si care sunt tipurile de interventie?
Estetica imbunatatita a dintilor anteriori, in cazul coroanelor clinice prea scurte care nu ofera retentie
suficienta.
Tehnica chirurgicala sau ortodontica.
(Rosenstiel pag 190)
Capitolul 7
1 Care sunt principiile pe care o preparare trebuie sa le respecte?
Din punct de vedere: - biologic: conservarea structurii dentare, evitarea supraconturarii, margini
supragingivale, ocluzie armonioasa, protectie impotriva fracturii
- mecanic: forma de retentie, de rezistenta si deformarea
- estetic: sa se vada cat mai putin metalul, grosime cat mai mica a ceramicii,
margini subgingivale
(Rosenstiel pag
210)
2 Care este valoarea adaptarii marginala acceptata in cazul unei corone metalice si a unei coronea
ceramice?
In cazul coroanei metalice 10microni, iar ceramice 50microni in cazul in care dintele este bine preparat.
(Rosenstiel pag 219)
Capitolul 13
1 Care este latimea crestei edentate necesara inserarii a trei implante cu diametrul de 4 mm?

Distanta implant dinte trebuie sa fie de 1.5mm iar intre implante 3mm =>
1.5 + 4 + 3 + 4 + 1.5= 14mm
(Rosenstiel pag 385 + Notite curs)
2 Contraindicatiile plasarii implantelor.
- Boli acute
- Boli in faza terminale
- Graviditate
- Boli metabolice necontrolate
- Iradiere in zona cap gat
- Lipsa de experienta a practicianului
- Inabilitatea de a restaura edentatia printr-o proteza
- Lipsa de motivare sau astepta nerealistice ale pacientului
(Rosenstiel pag 383)
Capitolul 14
1 Care sunt materialele pentru amprentarea definitiva in protezarea fixa si spuneti care sunt hidrofile
si care sunt hidrofobe?
Hidfili: Hidrocoloid reversib (agar-agar), polietri
Hidrofobi: polisulfuri, siliconi de aditie si de condensare
(Rosenstiel pag 442)
2 Ce elemente trebuie sa cuprinda o amprenta de arcada?
- dintii stalpi
- suprfetele crestelor edentate
- suprafetele dintilor vecini
- suprafetele dintilor omologi
(Note curs)
Capitolul 15
1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o restaurare provizorie?
Din punct de vedere - biologic: protectie pulpara, mentinerea sanatatii periodontal, compatibilitate
ocluzala, mentinerea pozitiei dintelui si protctie impotriva fracturilor
- mecanic: rezistenta la fortele masticatorii si la cele de dislocare a preparatei,
mentinerea distantei intre dintii stalpi
- estetic: bine conturate, compatibilitate si stabilitate coloristica, transluciditate
(Rosesnstiel pag 467)
2 Care sunt materialele de cimentare provizorie? Precizati gradul de dificultate la descimentarea de
catre medical stomatolog.
Oxid de zinc eugenol, fosfat de zinc, policarboxilat de zinc si ciment glassionomer.
Oxidul de zinc eugenol este cel mai usor de indepartat, in timp ce celelalte o rezistenta mai mare si se
indeparteaza mai greu.
(Rosenstiel pag 498)
Capitolul 16
1 Care sunt contactele dentare ideale in relatia de ocluzie?
- cuspid-fosa
- cuspid-creasta marginala
(Rosenstiel pag 519)
2 Ce system de inregistrare a culorii ar trebui sa foloseasca medical raportat la laboratorul cu care
lucreaza?
Medical ar trebui sa foloseasca un ghid ce corespunde sistemului ceramic folosit de technician.
(Rosenstiel pag 520)

Capitolul 17
1 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model.
- Sa reproduca suprafetele dentare preparate si nepreparate
- Dintii nepreparati vecini sa nu prezinte goluri
- Toate suprafetele implicate in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permita o articulare precisa
- Toate tesuturile moi relevante ar trebui sa fie reproduce pe model
(Rosenstiel pag 527)
2

La taierea bontului mobilizabil ce ar trebui sa faca tehnicianul pentru a nu supracontura restaurarea

finala?
Tehnicianul trebuie sa pastreze conturul original al dintelui dedesubtul limitei cervical a preparatiei.
(Rosenstiel pag 546)
Capitolul 18
1 La ce este folosit Die spacer-ul si unde nu trebuie aplicat?
Este folosit pentru a menaja un spatiu pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui preparat si restaurare.
Nu trebuie aplicat circular 1mm imediat deasupra pragului.
(Rosenstiel pag 558)
2 Ce principii trebuie luate in considerare plasarea conectorilor din zona anterioara?
Din punct de vedere mecanic: cat mai mari posibili pentru rezistenta
- biologic: cat mai mic posibil, cat mai departe de tesutul gingival
- esthetic: cat mai lingual posibil
(Rosenstiel pag 585)
Capitolul 19
1 Unde trebuie plasata jonctiunea metal-ceramica si ce grosime trebuie sa aibe ceramica la acesti
nivel?
Jonctiunea metal-ceramica trebuie plasata la cel putin 1.5mm de stopurile ocluzale, iar ceramica trebuie sa
aibe minim 0.5 mm in aceasta zone.
(Rosenstiel pag 591)
2 Ce clase de metale se folosesc pentru coroana metalo-ceramica?
Aliaje inalt nobile : Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
Aliaje nobile: Pd-Ag,Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
Aliaje nenobile: Ni-Cr, Co-Cr
Aliaje pe baza de Titan
(Rosenstiel pag 606-609)
Capitolul 20
1 Ce dimensiuni ale crestei edentate ar trebui urmarite?
Latime mezio-distala, distanta ocluzo- cervicala, distant buco-linguala si locatia crestei edentate.
(Rosenstiel pag 616)
2 Enumerate desi-urile puntilor dentare:
Igienica, igienica modificata, in sa, in semi-sa, conica, ovata
(Rosenstiel pag 626)
Capitolul 21
1 Definiti ecuatorul protetic.

Este o linie trasata pe model care uneste convexitatile maxime in raport cu axa stabilita de insertie a
protzei mobilizabile.
(Rosenstiel pag 655)
2 Care este functia principal a bratului opozant?
Previne fortele daunatoare de lateralitate date de bratul active din timpul inserarii si dezinserarii protezei
mobilizabile.
(Rosenstiel pag 656)
Capitolul 22
1 Cum trebuie plasat canalul principal de turnare in raport cu machete?
Trebuie plasat cel mai bine intr-un unghi de 45 grade in zona cea mai groasa a machetei.
(Rosenstiel pag 683)
2 Care sunt defectele de turnare?
- Suprafete rugoase
- Suprafete nodular
- Aripioare
- Lipsuri
- Goluri sau porozitati
- Discrepante marginale
- Deformari dimensionale
(Rosenstiel pag 702-703)
Capitolul 23
1 Este lumina naturala indicate la alegerea culorii? Argumentati raspunsul.
Nu este recomandata alegerea culorii la lumina naturala deoarece cloarea si intensitatea sunt inconstante
de la un moment la altul al zilei (de la rosu-portocaliu la apus la albastru cand cerul este senin).
(Rosenstiel pag 713)
2 Definiti coridorul bucal.
Coridorul bucal este spatiul dintre obraz si dinti atunci cand zambesti si este corelat cu latimea dentitiei
si cu latimea gurii in timpul zambetului.
(Rosenstiel pag 727)
Capitolul 25
3 Care este principalul efect negativ al lucrarilor total ceramice asupra smaltului?
Abraziunea la pacientii cu parafunctii
(Rosenstiel pag 796)
4 Care sunt sistemele CAD-CAM folosite in tehnologia integral ceramica?
- CEREC system
- Procera AllCeram system
- Lava system
(Rosenstiel pag 790-793)
Capitolul 26
1 Enumerati avantajele protezelor partiale fixe colate.
- Preparare conservatoare
- Trauma pulpara minima
- Anestezia nu este neaparat necesara
- Preparare supragingivala
- Usor de amprentat

Restaurarea provizorie nu este necesara

Se poate recimenta

2
-

Enumerati contraindicatiile protezelor partiale fixe colate.

Parafunctii
Edentatii mari
Dinti stalpi restaurati
Smalt cmpromis
Alergie la Ni

(Rosenstiel pag 812)

(Rosenstiel pag 812)

Capitolul 27
1 In functie de ce sunt clasificate compozitele ramforsate cu fibra de sticla?
- Tipul fibrei
- Orientarea fibriei
- Daca sunt preimpregnate de clinician/laborant sau industrial
(Rosenstiel pag 832)
2
-

Indicatiile puntilor din compozite ramforsate cu fibra de sticla.

Aspect estetic corespunzator
Prepararea conservatoare a dintilor stalpi
Nu abrazeaza dintii antagonisti
Permite folosirea unei tehnici adezive
(Rosenstiel pag 834)

Capitolul 28
1 De cate tipuri sunt conectorii?
Rigizi si nonrigizi
(Rosenstiel pag 847)
2 Care sunt indicatiile conectorilor nonrigizi?
Sunt indicate cand nu este posibila preparares a doi dinti stalpi pentru o punte dentara cu un ax de insertie
comun.
(Rosenstiel pag 845)
Capitolul 29
3 Care sunt etapele parcurse la finisarea unei restauratii metalice?
-

marginile interne
suprafata interna
gura de scurgere
contacte proximale
suprafetele ocluzale
fetele axiale
margini externe
(Rosenstiel pag 870-878)

4
-

Obiectivele finisarii suprafetei ocluzale.

Contactele ocluzale sunt stabilite in relatie statica si dinamica cu arcada opusa
Structura ocluzala trebuie sa asigure opozitie stabile si sa satisfaca toate functiile cerute

(Rosenstiel pag 874)

Capitolul 30
1 Care este secventa de evaluare recomandata?
- Contacte proximale
- Integritate marginala
- Stabilitate
- Ocluzie
- Caracterizare si glazurare
2
-

(Rosenstiel pag 888)

Cum se finiseaza marginile unei restaurari ceramic?
Marginile subgingivale se finiseaza pe bontul mobil deoarece verificarea este dificila
Marginile supragingivale se finiseaza pe dinte dupa cimentare
(Rosenstiel pag 891)

Capitolul 31
1 Care sunt materialele pentru cimentarea definitiva?
- fosfat oxid zinc
- policarboxilat de zinc
- glassionomer
- glassionomer modificat cu rasini
- zinc oxid eugenol
- ciment rasinic
(Rosenstiel pag 910-913)
Cu ce se pot contamina materialele de cimentare in cavitatea bucala si cum putem preveni acest
fenomen?
Se poate contamina cu apa, sange sau saliva si pentru a preveni, inaintea cimentarii trebuie sa izolam
zona, sa curatam si sa uscam bine dintele
(Rosenstiel pag 915-917)
2

Capitolul 32
1 In cazul prezentarii unui pacient cu dureri dupa un tratament protetic ce-l vom intreba?
Localizarea, caracterul, severitatea, durata si factorii declansatori ai durerii.
(Rosenstiel pag 935)
2 In cazul descimentarii unei lucrari protetice, de ce se prezinta pacientul in cabinetul stomatologic?
Pacientul realizeaza foarte greu ca lucrea se misca,principalele motive de nemultumire fiind mirosul si
gustul neplacut.
(Rosenstiel pag 936)
CAPITOL 3
1. Consecintele edentatiei molarului 1 care nu a fost inlocuit cu o proteza dentara fixa:
-inclinarea dintilor adiacenti (mezioversiune+lingoversiune M2,M3; distoversiune PM2)
-migrarea verticala a antagonistilor
-disparitia contactelor proximale
Rosenstiel p 89
2.Lipsa carui dinte necesita realizarea unei proteze fixe dentare cu mai mult de 3 elemente?
-edentatia unidentara a caninului maxilar/mandibular puntea se va extinde sip e incisivul central
Rosenstiel p89

CAPITOL 5
1.La cat este pozitionata normal creasta osoasa fata de Jonciunea Smalt-Cement?
R: Creasta osoasa este pozitionata la ~ 1,5 mm apical de JSC
Rosenstiel p 158
2.Ce inseamna hemisectia?
R: Hemisectia = taierea unui dinte in jumatate; in cazul M mandibular hemisectia este urmata de
reabilitarea unei radacini si indepartarea celeilalte sau de restaurarea fiecarei jumatati (premolarizare)
Rosenstiel p 161
CAPITOL 6
1.Care sunt materialele de rastaurare coronara?
Amalgam, Glass-ionomer modificat cu rasini, Compozit, Incrustatii din material nobi-Aur
Rosenstiel p 180
2.Asezati in ordine urmatoarele etape care fac parte din etapele de pragatire orala in vederea realizarii
unei lucrari protetice:
A.Chirurgie Orala, B.Tratament de urgent, C.Tratament ocluzal, D. Controlul cariilor si inlocuirea
obturatiilor existente, E.Tratament endodontic, F.Tratament parodontal, G.Tratament ortodontic,
H.Ingrijire postoperatorie, I. Protezare fixa, J. Protezare mobila
1.B, 2.A, 3.D, 4.E, 5.F, 6.G, 7.C, 8.I, 9.J, 10.H
Rosenstiel p 174-175
CAPITOL 7
1.Care este convergenta recomandata pentru peretilor laterali a unei preparatii ?
Convergenta recomandata 6 grade
Rosenstiel 229
2.Cauze de afectare pulpare in timpul preparatiei:
-temperatura crescuta(generate de frictiune intre instrumentul rotativ si suprafata care este
preparata)
-actiunea chimica (baza, rasina, solvent, ciment)
-actiune bacteriana (microorganisme)
Rosenstiel 214
CAPITOL 13
1.Indicatiile implantelor
Edentatia totala, edentatia partiala terminala, bresa edentate lunga, edentatia unidentara
Notite curs
2.Care este distanta minima recomandata intre 2 implante si intre dinte natural-implant?
2 implante - 3 mm
Dinte natural-implant - 1 mm
Rosenstiel p 387
CAPITOL 14
1.Enumerati 3 substante astringent folosite pentru evictiunea gingivala.
Clorura de aluminiu, Sulfat de fier, Epinefrina
Notite curs
2.Care este procedura de dezinfectare pentru amprentele din hidrocoloizi ireversibili si alginate?
Hidrocoloizi ireversibili: Solutia de dezinfectare aplicata prin pulverizare pe suprafata amprentei ,
apoi este introdusa intr-un sac de plastic ermetic inchis timp de 10 minute
Alginat: scufundare in solutie de dezinfectare timp de aproximativ 10 minute
CAPITOL 15
1.Enumerati 3 indicatii ale coroanelor provizorii metalice
-Restaurare intinsa posterioara
-Timp de mentinere in cavitatea bucala lung
-Incapacitatea pacientului de a evita fortele excesive pe proteze

-Forta mare a muschilor masticatori

-Ruperi frecvente de coroane in antecedente
Rosenstiel p 469
2.Enumerati materialele folosite in protezarea provizorie
Poli Metil Metacrilat
Poli R Metacrilat
Poli Uretan Metacrilat
Rasini composite
Rosenstiel p 478
CAPITOL 16
1.Care sunt principalele 4 erori observate de technician la o preparatie a medicului?
-preparatie incorecta
-limita cervicala imprecisa
-inregistrari de ocluzie incorecte
-comunicarea cromatica improprie
Notite curs
2.Care sunt descriptorii culorii utilizati de medic pentru a transmiterea culoarea viitoarei lucrari protetice
in laboratorul de tehnica dentara?
Descriptorii culorii:
- Reprezentare grafica,
-Trimiterea in laborator a unui element din cheia de culori, individualizat cu rasini composite
-Instrumental (colorimetre, spectrofotometre, sisteme foto digidale)
Notite curs
CAPITOL 17
1. Care sunt materialele folosite pentru modelul functional?
Gips tip IV, Gips tip V, Rasini epoxi, Galvanizare
Rosenstiel p 531
2. Eumenrati caracteristicile gipsului clasa a IV-A:
-fidelitate
-cost redus
-tehinca simpla
-se deterioreaza daca nu e manevrat cu grija
-rezistenta la abraziune scazuta
Notite curs
CAPITOL 18
1.Care este dimensiunea care trebuie sa existe intre dinte preparat si coroana dentara (grosimea filmului
de ciment)?
20-40 microni pentru fiecare perete =>o coroana totala trebuie sa aiba un diametru cu 40-80
microni mai mare decat diametrul dintelui preparat=bontului
Rosenstiel p 557
2.Curba lui Spee
Curba antero-posterioara obtiunuta prin unirea printr-o linie continua trasata de la nivelul
caninului inferior de-a lungul cuspizilor vestibulari ai PM si M, pana la ramul mandubulei.
Rosenstiel p 575
CAPITOL 19
1. Care este grosimea maxima si minima recomandata pentru partea ceramic a unei coroane metalo
ceramice? De ce?
Grosimea maxima nu trebuie sa depaseasca 2 mm risc de fractura
Grosimea minima nu mai putin de 1 mm estetica
Rosenstiel p 590

2. In ce consta criteriul ocluzal de care trebuie sa tina cont o restaurare metalo ceramica?
Stopurile ocluzale sa fie localizate fie pe metal fie pe ceramica, la cel putin 1,5 mm de jonciune,
niciodata la jonctiunea metal ceramic, risc fractura.
Contactele ocluzale trebuie sa se realizeze pe acelasi materiel : metal cu metal si ceramica cu
ceramica.
Rosenstiel p 591
CAPITOL 20
1.Clasificati corpurile de punte in functie de raportul cu creasta edentata.
Corpurile de punte pot fi:
-in contact cu mucoasa: sa, semisa, ovate, contact punctiform
-fara contact cu mucoasa (igienice): suspendata si suspendata modificata
Rosenstiel p 625
2.Enumerati materialele din care pot fi realizate corpurile de punte.
-metalo- ceramice
-integral metalice
-integral ceramice armate cu fibre
Rosenstiel p 641
CAPITOL 21
1. Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?(565)
Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
Rosenstiel p 656
2. Enumerai i descriei succint tipurile de sisteme prefabricate de meninere, sprijin i stabilizare
care se pot ataa la protezele fixe, n cadrul tratamentului protetic combinat (fix-mobilizabil).
Extracoronare-pozitionate in exterioul coroanei , rar folosite, dezavantaj: distribuie fortele nefavorabil
si sunt dificil de curatat. s e folosesc rasinile cand cerintele estetice sunt mari
Intracoronare-Cele mai des folosite sunt sistemele matrice-patrice,Avantaj: insertia lor fiind precisa,
retentia rezultand din frictiunea acestora
Rosenstiel p 666
CAPITOL 23
1.Enumerati varientele liniei surasului
1)Linia surasului inalta (dintii frontali maxilari superiori si >3-4mm gingie)
2)Linia surasului medie (75-100% dintii frontali maxilari superiori si 1-2 mm gingie)
3)Linia surasului joasa (<75% dintii frontali maxilari superiori )
Notite curs
2.Definiti coridorul bucal.
Coridorul bucal = spatial intunecat, care se formeaza intre supravetele vestibulare ale dintilor
maxilari si obraz incepand de la nivelul comisurii bucale in timpul zambetului.
Notite curs
CAPITOL 25
1.Care este grosimea medie a defectelor frecvente ale ceramicii?
20-50 microni
Rosenstiel p 765
2.Care este principalul dezavantaj pe care il au coroanele ceramice asupra smaltului?
Abraziunea- in special la pacientii cu parafunctii
Rosenstiel p 796
CAPITOL 26
1.Enumerati 4 dezavantaje ale protezelor partiale fixe colate (adezive)?
-longevitate redusa
-necesara buna aliniere a dintilor stalpi

-estetica compromisa la dintii posteriori

-gravare acid pretentioasa, decimentari frecvente
-risc mare de supraconturare
-nu poate fi utilizate in brese mari
Rosenstiel p 812
2.Enumerati 4 indicatii ale protezelor partiale fixe colate (adezive)?
-edentatii scurte
-restaurari unidentare frontale copii si adolescent
-restaurari unidentare posterioare
-controlul fluidelor este bun
Rosenstiel p 812
CAPITOL 27
1.Care sunt indicatiile folosirii protezelor partiale fixe armate cu fibre?
-estetica
-lipsa metalului
-preparatie conservatoire a dintilor stalpi
-uzura scazuta a dintilor antagonisti
-inlocuirea rapida a unui dinte lipsa cu o proteza fiza
-potentialul de lipire al bondingului pe dintii stalpi
Rosenstiel p 832-833
2.Care sunt avantajele utilizarii compozitului armat cu fibre la fabricarea protezelor fixe sprijinite pe
implante ?
-buna flexibilitate
-economia de timp ca urmare a lipsei de turnare
-legatura chimica buna intre compozit si implant
Rosenstiel p 838
CAPITOL 28
1.Enumerati variantele de conectori
Conectori RIGIZI: Conectori turnati , Conectori lipiti , Conectori sudati , Conectori in bucla
Conectori NON RIGIZI
Rosenstiel p 847-848
2. Enumerati 4 calitati pe care trebuie sa le aiba un aliaj de lipire pentru puntile dentare?
-trebuie sa curga usor in lacasul preformat
-rezistenta la coroziune
-rezistenta mecanica
-compatibilitate coloristica
-lipsa porozitatilor
Rosenstiel p 850-851
CAPITOL 29
1.Care este scopul finisarii suprafetei ocluzale?
Contactele ocluzale sunt stabilite in relatie static si dinamica . Structura ocluzala trebuie sa asigure
stabilitate pozitionala si sa satisfaca toate cerintele functionale.
Rosenstiel 874
2.Care este procedura pentru finisarea unui conector punte?
Este foarte importanta lustruirea conectorilor pentru a preveni afectarea parodontala. Mezio-distal
un conector are configuratie parabolica. Se vor folosi instrumente rotative cu aspect de roata din cauciuc
pentru a permite accesul. In caz de proximitatea radacinii intre dintii adiacenti se va face finisarea
preliminara cu roata din cauciuc si ulterior cu o bucata de sfoara se va oferi aspectul final.
Rosenstiel p 874
CAPITOL 30

1.Enumerati etapele verificarii si adaptarii lucrarii protetice in cavitatea bucala

-Verificarea si adaptarea la nivelul punctelor de contact
-Verificarea si adaptarea la nivel marginal
-Verificarea stabilitatii puntii
-Verificarea si adaptarea ocluzala
Notite curs
2.De unde ne dam seama daca lucrarea e inalta sau nu?
-pe partea opusa a lucrarii protetice folosim folie super fina
1)daca iese lucrarea e inalta
2)daca nu iese lucrarea e buna, nu e inalta
Notite curs
CAPITOL 31
1.Enumerati motivele pentru care se recomanda fixarea temporara a lucrarilor protetice
-evaluarea: masticatiei , esteticii, retentiei, adaptarii marginale, fonatiei
Notite curs
2.Enumerati 4 caracteristici ale cimentului ideal
1)sa aiba timp de lucru lung
2)sa furnizeze o buna sigilare
3)sa nu fie toxic pentru pulpa
4)sa aiba propietati mecanice bune
5)sa fie toxicotrop
6)sa aiba o solubilitate redusa
7)sa fie usor de manipulate
8)excesul sa fie indepartat cu usurinta
Notite curs
CAPITOL 32
1.Principalele 2 cauze de afectare parodontala dupa cimentarea unei proteze fixe?
-plasarea marginii coronare subgingival
-coroane supraconturate
Rosenstiel p 932
2.Descrieti o tehnica de indepartare a lucrarilor protetice:
R1: Tehnica Richwill
-se foloseste o tableta din rasina adeziva incalzita in apa fierbinte timo de 1-2 minute dupa care pacientul
este instruit sa inchida gura, o deschidere brusca ar trebui sa elimine coroana
Caracteristici: e sigura pe dinti, necesita antagonisti dinti sanatosi, poate fi folosita pe lucrari protetice fixe
cimentate provizoriu si definitive, indicata pentru coroane solo in special
Rosenstiel p 939
R2: Tehnica de sectionare
-se folosesc freze speciale, se sectioneaza fata vestibulara si incizala/ocluzal, scopul este sa se sectioneze
ceramica si metalul sa se ajunga la nivelul cimentului, folosirea de instrumente pentru separarea coroanei
sectionate: spatula de ciment, pensa
Rosenstiel p 940
cap 1:
-Ce puncte vor fi atinse la examinarea extraorala(pag.9)
Simetria fetei
Palparea nodulilor limfatici cervicali
ATM

Muschii masticatori

-Ce prezinta edentatia minim compromisa?(pag.22)

orice spatiu maxilar anterior care nu depaseste 2 incisivi lipsa
orice spatiu mandibular anterior care nu depaseste 4 incisivi lipsa
orice spatiu posterior maxilar sau mandibular care nu depaseste 2 PM sau 1 PM si 1M
cap 2:
-Dupa etapa de amprentare ce se va urmari la dintii stalpi: (curs amprenta)
suprafetele preparatiilor
limita cervicala
zonele ramase nepreparate
forma parodontiului gingival
-Care este diferenta dintre un articulator Arcon si non-Arcon?(pag46)
Arcon-condilii sunt atasati bratului inferior, fosa glenoida-brat superior
Non-Arcon-condilii sunt atasati bratului superior
cap 3
-Legea lui Ante(pag.95)
Suprafata radiculara a dintilor stalpi ai viitoarei lucrari protetice sa fie mai mare decat cea a dintilor lipsa
-In cazul unui singur dinte lipsa se va realiza o punte din 3 elemente, cu o exceptie. Care este exceptia?
(pag89)
Absenta caninului maxilar/mandibular-puntea se va extinde si pe incisivul central
cap 5
-Care este metoda de periaj dentar cea mai utilizata pentru protezele fixe si cum se va tine periuta?
(pag.151)
Tehnica Bass, periuta se va tine la 45 grade cu perii spre apical
-Clasificarea furcatiilor radiculare in functie de pierderea osoasa(pag.158)
clasa l: pierdere verticala<3 mm
clasa ll: pierdere verticala>3 mm
clasa lll: permite pasajul instrumentelor dinspre bucal spre lingual/palatinal, acoperit de gingie
clasa lV: permite pasajul, nu e acoperit de gingie
cap 6
-Precizati 3 factori de care depinde conservarea/reconstructia papilei dentare(pag.192)
1 cat de mare este pierderea de tesut atasat
2 vascularizatia
3 distanta de la punctul de contact interdentar la osul din spatiul interproximal
-Ocluzia protejata mutual(pag.199)
In miscarea de propulsie dintii posteriori dezoclud, vor exista contacte in zona anterioara
In miscarea de lateralitate frontalii dezoclud, contacte posterioare pe partea lucratoare
cap 7
-Indicatii prag subgingival (pag.217)

1
2
3
4
5

Carii, eroziuni subgingivale

Sensibilitate la colet
Contact proximal deplasat spre apical
Retentie si rezistenta suplimentara- coroane scurte
Estetica

-Conicitatea optima a bontului este de: (pag.228)

6 grade
cap 13
-Precizati 3 indicatii ale implantului in cazul edentatului partial (pag.381)
imposibilitatea purtarii unei proteze partiale mobilizabile
numarul si locatia nefavorabila a dintilor stalpi pentru o viitoare punte
absenta unui singur dinte, in acest caz ar trebui preparati alti 2 dinti pentru o punte
-Precizati 5 contraindicatii ale implanturilor (pag.383)
1 boala acuta
2 boala in stadiu terminal
3 sarcina
4 boala metabolica netinuta sub control medical
5 asteptari nerealiste ale pacientului
(+ motivatie neadecvata a pacientului
lipsa de experienta a operatorului)
cap 14
-Enumerati cu ce se poate realiza controlul fluidelor bucale (curs)
rulouri de vata
aspirator de saliva
spuma Expassyl
medicatie antisialagoga
-Metode de realizare a evictiunii gingivale (curs)
Mecanic
Mecano-chimic
Chiuretaj gingival rotativ
Electrochirurgical
laser
cap 15
-Factori care contribuie la mortificarea pulpei (pag.467)
1 preparatie traumatica
2 expunere microbiana
3 desicare
4 expunere chimica, termica
-Motivele cimentarii provizorii (curs)
evaluarea
1 masticatiei

2
3
4
5

esteticii
retentiei
adaptarii marginale
fonatiei

cap 16
-Care sunt contactele dentare ideale in relatia de ocluzie?(pag.519)
cuspid-fosa
cuspid-creasta marginala
-Cele mai frecvete greseli ale unei lucrari trimise din laboratorul de tehnica dentara: (525)
Adaptare marginala deficitara
Adaptare ocluzala deficitara
Supraconturare axiala
Modelare deficitara
cap 17
-Factori de care depinde alegerea materialului pentru model (pag.530)
1 rezistenta
2 usor de sectionat
3 compatibil cu agentul de separare (ceara sa nu se lipeasca)
4 reproducere fidela a detaliilor
5 culoare care sa fie in contrast cu ceara-vizibile marginile preparatiei
6 compatibil cu materialul de amprenta
-Cerinte in realizarea modelului (pag.529)
1 sa reproduca suprafetele preparate si nepreparate ale dintelui
2 sa nu existe goluri
3 suprafetele dintilor implicati in ghidaj anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati sa
permita ocluderea cu modelul antagonist
4 reproducerea crestelor edentate ce vor fi implicate in viitoarea lucrare protetica
cap 18
-Curba lui Spee (pag.575)
Curba antero-posterioara obtinuta prin unirea printr-o linie continua trasata de la nivelul caninului inferior
de-a lungul cuspizilor vestibulari ai PM si M, pana la ramul mandibulei
(cuspizii mandibulari devin mai inalti spre posterior, iar cei maxilari devin mai scurti)
-Curba Wilson (pag.576)
Curba in sens transversal care uneste cuspizii bucal+oral ai M drept cu cuspizii omologi ai M stang, cu
concavitatea care priveste superior la mandibula, inferior la maxilar.
cap 19
-Cum trebuie sa fie contactele dento-dentare la o coroana Weisser si precizati distanta in milimetri
(pag.596)
Contacte doar pe componenta fizionomica sau doar pe metal, la 1,5 mm de jonctiunea celor doua
materiale.
-Care este grosimea minima a stratului de ceramica pentru a evita fracturarea acesteia?(pag.590)

Maxim 2 mm si minim 1 mm pentru asigurarea esteticii

cap 20
-Care forma de corp de punte este cea mai estetica si de ce (pag.628)
Corpul de punte ovat- forma convergenta localizat intr-o depresiune a crestei edentate, pare ca emerge din
gingie
-Consideratii biologice- enumerare (pag.630)
1 Contactul corpului de punte cu creasta
2 igiena orala
3 materialul din care e realizat corpul de punte
4 forte ocluzale
cap 21
-Avantajul utilizarii stifturilor si magnetilor (pag.669)
Suporta forte ocluzale crescute
-Ce este un conector minor?(pag.655)
Face legatura intre un conector major si baza unei proteze partial mobilizabile
cap 22
-Care e temperatura de topire a ceramicii? (pag.688)
1.400 grade Celsius
-Proprietatile ideale ale materialului de turnare a coroanei (pag.691)
1 expansiune controlabila
2 realizarea unei piese protetice netede, fara defecte de turnare
3 stabilitate chimica la temperaturi ridicate
4 rezistenta
5 porozitate pentru a permite evacuarea gazului
6 reproducere exacta
cap23
-Ce sunt triunghiurile negre (curs)
Triunghiurile negre apar atunci cand papila dentara nu completeaza spatiul interdentar.
-Ce este spatiul negativ (curs)
Spatiul negativ- cand surasul se transforma in ras se formeaza un spatiu intunecat intre dintii maxilari si
mandibulari, ambrazurile incizale devin foarte vizibile, vor determina in mare parte perceptia atractivitatii
zambetului
cap 25
-Care este principalul criteriu de alegere a realizarii unei lucrari total ceramice, care sunt principalele
riscuri ale aestei restaurari? (pag.795)
Criteriu principal: estetic
Riscuri:
longevitate
potential de fractura a ceramicii

adaptare marginala inferioara coroanei metalo-ceramice

-Care este principalul efect negativ al lucrarilor total ceramice asupra smaltului?(pag.796)
Abraziunea (pacienti cu parafunctii)
cap 26
-4 avantaje lucrari protetice fixate cu rasini (pag.812)
1 timp redus
2 costuri reduse
3 economie de tesut dentar inlaturat
4 potential de trauma pulpara redus
(+preparatie supragingivala
posibilitati de recimentare)
-4 contraindicatii ale protezelor fixate cu rasini (pag.812)
1 parafunctii
2 spatii edentate largi
3 dinti stalpi cu restauratii
4 smalt compromis al dintilor stalpi
(+alergie la nichel
latimea crestei inconstanta)
cap 27
-Indicatii ale lucrarilor protetice fixe din compozit armat cu fibre (pag.834)
1 estetica
2 fara metal
3 preparatie conservatoare a dintilor stalpi
4 uzura redusa a antagonistilor
5 tehnica de cimentare adeziva
-Contraindicatii ale lucrarilor protetice fixe din compozit armat cu fibre (pag.834)
1 controlul fluidelor dificil
2 spatiu edentat mare
3 parafunctii
4 alcoolici
cap 28
-De cate tipuri sunt conectorii?(pag.847)
Rigizi, nonrigizi
-Caracteristicile conectorului optim: (pag.846)
Rezistenta
Igienizare facila
Estetica
cap 29
-Enumerati etapele parcurse la finisarea unei restauratii metalice (pag.871)
1 marginile interne
2 suprafata interna

3
4
5
6
7

gura de scurgere
contacte proximale
suprafetele ocluzale
fetele axiale
margini externe

-Obiectivele finisarii marginilor externe ale preparatiilor (pag.878)

longevitatea lucrarii
controlul placii
cap 30
-Enumerati materialele cu care se poate realiza verificarea si adaptarea la nivel marginal a lucrarii
protetice (curs)
amestec rosu de paris si cloroform
sprayuri ocluzale
ceara
siliconi fluizi
-Tehnica de adaptare la nivel marginal a lucrarii protetice cu ajutorul materialului siliconic (curs)
1 izolare
2 uscare
3 preparare material siliconic, umplerea coroanei
4 inserare in cavitatea bucala
5 priza
6 indepartarea lucrarii, inspectare intrados
7 marcare cu creion rosu in zona perforata a siliconului
8 indepartare silicon din lucrare
9 slefuirea zonelor marcate cu creion rosu
cap 31
-5 caracteristici ale cimentului ideal (curs)
1 timp de lucru lung
2 buna sigilare
3 nu e toxic pentru pulpa
4 proprietati mecanice bune
5 tixotrop
(+solubilitate scazuta
usor de manipulat
excesul e indepartat usor)
-Factorii implicati in alegerea cimentului (curs)
1 starea pulpei dintilor stalpi
2 retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi
3 marimea fortelor care vor tinde sa desprinda lucrarea
4 materialul din care e confectionata lucrarea
cap 32
-Care este intervalul la care trebuie chemat la control pacientul dupa cimentarea definitiva a unei coroane?
Ce se intampla cel mai frecvent in cazul nerespectarii acestei indicatii? (pag. 929)

6 luni, pot aparea carii, boala parodontala

-Metode de tratament ale cariilor radiculare (pag.932)
Schimbarea stilului alimentar
Fluor
Restauratii cervicale cu CIS/amalgam

Capitolul 02 DIAGNOSTIC CASTS AND RELATED PROCEDURES

1 Cum se aleg portamprentele?
Pentru hidrocoloizi ireversibili se alege cea mai mare portamprenta care se potriveste confortabil in gura
pacientului. O cantitate mai mare de material produce o amprenta mai exacta. In schimb, materialele
elastomerice se potrivesc bine cu portamprentele mai strimte in care intra un strat uniform si subtire de
material, care produce cea mai exacta amprenta. Distorsiunile hidrocoloizilor ireversibili pot aparea in
cazul in care o parte din amprenta nu este sustinuta de portamprenta sau daca exista miscari in timpul
amprentarii. Din aceste cauze, portamprenta trebuie extinsa cu material de modelare. (pag 43)
2 Cum se clasifica metodele de amprentare in raport cu intinderea si elementele pe care le
inregistreaza?
-amprenta unitara, pentru un singur dinte, de obicei pt o microproteza
-amprenta sectoriala, pt un sector de arcada (frontal/lateral)
-amprenta de hemiarcada
-amprenta globala (maxilara/mandibulara) (note de curs)
Capitolul 03 TREATMENT PLANNING
1 Materiale plastice de restaurare.
Materialele plastice (amalgam, rasini compozite etc.) sunt cele mai utilizate in restaurari dentare. Permit
restaurari conservative si simple ale dintilor afectati. Totusi, proprietatile lor mecanice sunt inferioare fata
de metalele turnate si de restaurarile metalo-ceramice. Proprietatile lor depend si de integritatea si
rezistenta structurilor dentare pe care acestea se integreaza. Restaurarile mari din materiale plastice au si
dezavantajele de a oferi o ocluzie nesatisfacatoare si morfologia inexacta.(pag 83)
2 Legea lui Ante.
Suprafata radiculara a dintilor stalpi trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu suprafata radiculara a
dintilor inlocuiti printr-o proteza partiala fixa.(pag 95)
Capitolul 05 PERIODONTAL CONSIDERATIONS
1 Alcatuirea gingiei.
-marginea gingivala libera este portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare ale gingiei si
corespunde peretelui extern al santului gingival
-Papila interdentara ocupa spatiul interdentar (ambrazura gingivala vestibulo-orala), fiind situata imediat
sub punctul de contact
-Gingia fixa adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent si se intinde de la baza marginii gingivale
libere pana la mucoasa alveolara. (pag 146)
2. Gingivectomia.
Gingivectomia este indepartarea gingiei bolnave sau hiperplazice. Este practic rezectia chirurgicala doar
a gingiei keratinizate si poate fi aplicata la pungile parodontale supraalveolare si la gingia fibroasa si
marita. Este contraindicata la defectele infraalveolare. Gingivectomia inseamna indepartarea peretelui

moale al pungilor parodontale, fapt care permite accesul direct la tesuturile infectate si desfintarea
posibilitatii de retentie a placii microbiene. (pag 153)
Capitolul 06 MOUTH PREPARATION
1 Cimenturile ionomere de sticla modificate cu rasini.
Sunt o alegere potrivita pentru o leziune mica. Manopera este rapida si permite prepararea coroanei fara
intarzieri. Cand este plasat corect, realizeaza o adeziune la dentina, desi este necesara prepararea
cavitatii retentive suplimentar. E important ca materialul sa aiba o radioopacitate satisfacatoare. Prezenta
fluorului in cimenturile ionomere de sticla poate ajuta la prevenirea cariilor recurente. Marele dezavantaj
este rezistenta mecanica mica, in comparatie cu amalgamele sau cu rasinile compozite.(pag 179)
2 Alungirea coroanei dentare.
Este indicata pentru a imbunatati fizionomia unui dinte anterior sau pentru situatia cand coroana clinica
a unui dinte este prea mica pentru a oferi o retentie adecvata. Alungirea creste raportul coroana/radacina.
Poate fi realizata chirurgical sau prin tehnici combinate de ortodontie si parodontologie.
Capitolul 07 PRINCIPLES OF TOOTH PREPARATION
1 Cauze ce produc leziuni pulpare.
-temperatura mare degajata de instrumentarul rotativ
-durerea
-factori chimici
-factori bacterieni
-amprentarea: cand se utilizeaza materiale termoplastice
-protezarea provizorie
-proba si adaptarea protezei
-fixarea finala: cand se utilizeaza tehnici adezive sau in absenta echilibrarii ocluzale corecte
2. Avantajele si dezavantajele pragului supragingival.
-avantaje: usurinta si exactitate in toate fazele de lucru, conserva structura dentara, se poate face
controlul vitalitatii dupa protezare, parodontiul este protejat, igienizare facila
-dezavantaje: nefizionomic, risc de carie marginala, scade forma de retentie
Capitolul 13 IMPLANT SUPPORTED FIXED PROSTHESES
1 Clasificarea implantelor.
-dupa raportul cu osul: endoosoase, juxtaosoase(subperiostale, submucoase)
-dupa momentul aplicarii: imediate, imediat-tardive, tardive
-dupa modalitatea aplicarii: intr-un timp chirurgical sau in doi timpi
-dupa forma: radacina, lama, ac, disc, combinatie radacina-lama, transmandibulare, transfixante (note de
curs)
2. Elementele sistemului implantar.
-corpul implantar
-surub de acoperire
-extensie permucozala
-stalpul implantar
-DTI,DTD
-capa
-implantul analog
-surubul de fixare (note de curs)
Capitolul 14 TISSUE MANAGEMENT AND IMPRESSION MAKING
1 Scopul evictiunii gingivale.
-pentru a obtine un bun acces al materialului de amprenta subgingival
-deplaseaza lateral tesutul moale pentru a intra o cantitate adecvata a materialului de amprenta

-deplaseaza vertical tesutul moale pentru a expune zona dentara neslefuita dincolo de limita preparatiei
2. Avantajele si dezavantajele hidrocoloizilor reversibili.
-avantaje:hidrofili, timp de lucru mare, ieftini, nu este necesara lingura individuala
-dezavantaje: lipsa stabilitatii dimensionale,rezistenta scazuta la rupere, echipament special necesar
Capitolul 15 INTERIM FIXED RESTORATIONS
1 Care sunt avantajele biologice si morfologice ale protezarii provizorii?
-protectia vitalitatii
-mentinerea parodontala
-protectia mecanica a preparatiilor
-protectia crestelor edentate
-impiedicarea migrarii(note de curs)
2. Care sunt proprietatile ideale ale materialelor folosite pentru protezarea provizorie?
-manipulare facila: timp adecvat de lucru, modelare usoara, timp rapid de priza
-biocompatibilitate: netoxic, nealergenic, fara reactie de priza exoterma
-stabilitate dimensionala in timpul reactiei de priza
-usurinta in conturare si finisare
-rezistenta mecanica adecvata
-estetica buna: translucenta, culoarea controlabila si stabila
-buna acceptare de catre pacient: neiritant, fara miros
-usurinta la reparare
-compatibilitate chimica cu materialele de cimentare provizorie (pag 477)
Capitolul 16 COMMUNICATING WITH THE DENTAL LABORATORY
1 Care sunt responsabilitatile medicului in comunicarea cu laboratorul dentar?
-instructiuni scrise cu privire la lucrare si la materiale
-amprente, modele, inregistrari ocluzale de buna calitate
-identificarea marginilor, limitelor, zonelor de gravare/foliere, proiectul protezei
-aproba modificarile propuse de laborator
-in cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze toate modelele, piesele intermediare si
piesele protetice
-respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigura
transportul acestora asigurandu-le integritatea
2. Care sunt responsabilitatile tehnicianului in comunicarea cu medicul stomatolog?
-trebuie sa realizeze lucrarile protetice urmarind instructiunile comunicate de catre medic
-trebuie sa trimita lucrarea dentistului pentru o evaluare initiala a exactitatii piesei
-trebuie sa realizeze piesa protetica la culoarea descrisa in instructiunile initiale
-trebuie sa anunte medicul in maxim 2 zile lucratoare, dupa primirea instructiunilor, daca exista un
motiv pentru care nu poate continua cu realizarea piesei protetice
-dupa acceptarea instructiunilor, tehnicianul trebuie sa realizeze si sa trimita medicului lucrarea intr-un
timp adecvat si convenit impreuna cu acesta
-trebuie sa comunice medicului despre materialele prezente in acest caz si sa sugereze anumite metode
despre cum sa le foloseasca cat mai eficient
-trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate obiectele primite de la medic (modele, amprente, inregistrari
de ocluzie, proteze etc)
Capitolul 17 DEFINITIVE CASTS AND DIES
1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul definitiv?
-trebuie sa reproduca atat preparatia cat si suprafetele nepreparate
-dintii vecini preparatiei trebuie sa fie lipsiti de goluri

-toate suprafetele dintilor implicati in ghidaj anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permite o articulare precisa ale modelelor intre ele
-toate tesuturile moi relevante trebuie reproduse, incluzand toate crestele edentate si suprafetele
implicate in protezarea fixa
2. Care sunt proprietatile unui material adecvat pentru un model definitiv?
-sa aiba stabilitate dimensionala si sa fie rezistent la abraziune
-sa fie usor de sectionat
-sa fie compatibil cu substanta izolatoare pt a evita lipirea machetei de ceara de model
-sa reproduca detaliile cu acuratete
-sa fie compatibil cu materialul de amprenta
Capitolul 18 WAX PATTERNS
1 Care este secventa recomandata in realizarea machetei de ceara pentru un dinte posterior?
-suprafata interna
-indepartarea acesteia dupa plastifiere si evaluarea ei
-suprafetele proximale
-suprafetele axiale
-suprafetele ocluzale
-finisarea marginala(pag 564)
2. De ce sunt recomandate contactele ocluzale cuspid-fosa in locul celor cuspid-creasta marginala, in
machetarea cu ceara ?
-retentia alimentara este prevenita
-fortele ocluzale in relatie centrica sunt in axele lungi ale dintilor
-stabilitate crescuta datorita contactelor tripodice
Capitolul 19 FRAMEWORK DESIGN AND METAL SELECTION FOR METAL-CERAMIC
1 Tipuri de aliaje
-inalt nobile (aur, platina, paladiu) >60%, cu cel putin 40% aur: AuPtPd, AuPdAg, AuPd
-nobile, >25% metal nobil: PdAg, Pd
-nenobile, <25% metale nobile: NiCr, NiCrBe, CoCr
2. Plasarea contactelor ocluzale si proximale:
-jonctiunea metalo-ceramica la 1.5mm de contactele ocluzale, realizate metal-metal sau metal-dinte
-daca nu este posibil (ocluzie adanca) contactele ocluzale se realizeaza integral pe ceramica la 1.5mm
de jonctiune
-jonctiunea metalo-ceramica va fi plasata in afara pantelor de ghidaj pentru miscarile excentrice ale
mandibulei
Capitolul 20 PONTIC DESIGN
1 Care sunt principiile biologice la realizarea unei punti dentare?
-suprafata tesuturilor sa poate fi curatata
-acces posibil la dintii stalpi
-sa nu existe presiune pe creasta edentata (pag 617)
2. Tipurile de raporturi pe care corpul de punte le poate avea cu creasta edentata.
-intra-alveolar, intra-mucos
-sa
-semisa
-tangent la mijlocul crestei edentate
-punctiform (conic, ovoidal, in forma de inima)
-suspendat (igienic, igienic modificat)
Capitolul 21 RETAINERS FOR PARTIAL REMOVABLE DENTAL PROSTHESES

1 Sisteme speciale de mentinere pt protezele mobilizabile.

-sistemele speciale de mentinere sunt cele tip cal-calaret, magneti, bara. Sunt incorporate in modelele
definitie si ofera avantajul ca permit forte ocluzale mai mari. Pentru a avea dimensiunea necesara
pentru toate componentele, un spatiu vertical minim de 7-9 mm este recomandat. Bara poate fi foarte
stabila fiind atasata la dintii stalpi si trebuie sa nu interfereze cu igiena orala si nu trebuie sa aiba
contact cu creasta edentata.
2. Evaluarea si cimentarea.
Evaluarea clinica este la fel ca si pt alte tipuri de restaurari. Ar trebui sa aiba integritate marginala
buna, contur axial adecvat si ar trebui sa fie stabila cu contacte ocluzale si proximale precise.
Cand aceste criterii sunt indeplinite, se face precimentarea cu un hidrocoloid ireversibil pe un model.
Orice schimbare a formei este foarte usor detectata in aceasta etapa.
Cimentarea parcurge aceleasi etape ca si pt restaurarile conventionale. Cand exsta multiple restaurari
cu atasamente prefabricate pentru cimentat, se amana cimentarea pana la finalizarea protezei
mobilizabile.
Capitolul 22 INVESTING AND CASTING
1 Tipuri de materiale pentru mase de ambalat.
Materialele pt ambalare sunt de obicei constituite dintr-un material refractar(de obicei silicat) si un
material de legare, care determina rezistenta. Clasificarea se face in 3 tipuri: cele de gips, cele de
fosfat si cele de silicat.
Cele de gips sunt folosite pt aliajele de aur tipul II, tipul II si tipul IV.
Cele de fosfat sunt folosite pt metalo-ceramica.
Cele de silicat sunt folosite pt aliajele metalice cu temperatura inalta de topire, dar au o utilizare
redusa in protetica fixa.(pag 687)
2 Dilatarea totala a gipsului.
-dilatarea de priza: liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului, celelalte
componente fiind neutre fata de fenomenul de priza
-dilatarea higroscopica: in cotact cu apa provenita din orice sursa in momentul prizei. Ambele dilatari
au loc in cam acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice avand valori de 2-4 ori mai mari fata de
cea de priza
-dilatarea termica: are loc la preincalzire si la incalzire in intervalul 250-700C.
Capitolul 23 DESCRIPTION OF COLOR, COLORREPLICATION PROCESS, AND ESTHETICS
1 Ce este luminozitatea?
-Reprezinta gradul relativ de alb sau negru al unui obiect. O fotografie alb negru este redare
unidimensionala a unor obiecte tridimensionale.Nuanta si saturatia lipsesc, doar luminozitatea fiind
prezenta. Deoarece ochiul uman poate fi foarte sensibil la modificarile de stralucire, stralucirea unei
restaurari poate fi mai importanta decat nuanta sau decat saturatia.
2. Ce este transluciditatea?
-Poate fi definita ca avand valori diferite intre transparent si opac. Daca se creste transluciditatea unei
restaurari protetice, se scade cantitatea de lumina care se intoarce la privitor, aceasta fiind absorbita de
materialul in care a patruns. Atunci cand lumina patrunde in smalt, este dispersata pe intreaga
suprafata. In mod normal daca se creste opacitatea sau reflectivitatea, se creste luminozitatea. Cu
ajutorul stratului de smalt translucent, o restaurarea capata proprietatea de adancime a culorii si de
dinte natural vital.
Capitolul 25 ALL CERAMIC RESTORATIONS
1 Defectele de fabricatie ale ceramicii.
Defectele de fabricatie sunt create in timpul procesarii si constau in anumite goluri sau incluziuni
generate in etapa de sinterizare. Condensarea manuala a ceramicii inainte de sinterizare poate produce

porozitati. Sinterizarea in vacuum reduce porozitatea in ceramica de la 5.6 la 0.56 procente de volum.
Porozitatea pe suprafata interna a restaurarilor de ceramica a fost dovedita ca fiind locul de initiere al
fracturilor. Totusi, microfracturi se dezvolta in timpul racirii si sunt cauzate de contratiile termice
diferite ale cristalelor si ale matricii de sticla.
2 Ceramica cu nucleu de oxid de aluminiu.
-este un nucleu cu o rezistenta mecanica inalta, compus din oxid de aluminiu (alumina) sub forma de
cristale care sunt inglobate intr-o matrice de sticla. Alumina are o rezistenta mare la fractura si o
duritate mare. Tehnica implica folosirea unui nucleu opac de ceramica care contine 50% alumina.
Aceasta masa opac este acoperita de ceramici estetice si de smalt cu 15%, respectiv 5% alumina care
au coeficienti de contractie potriviti. Restaurarile realizate cu aceasta tehnica aveau o rezistenta cu
40% mai mare decat cele realizate cu ceramica feldspatica.
Capitolul 26 RESIN BONDED FIXED DENTAL PROSTHESES
1 Avantajele puntilor colate.
-prepararea dintilor stalpi este foarte conservatoare, indepartandu-se o cantitate minima de tesuturi
dure dentare
-riscul de traumatizare a pulpei dentare este foarte mult diminuat
-nu este necesara anestezie
-pragul poate fi in totalitate supragingival si iritarea parodontala mult diminuata
-amprentarea este usurata datorita pragurilor supragingivale
-nu este necesara protezarea provizorie (pag 811)
2. Dezavantajele puntilor colate.
-longevitatea pe arcada este redusa fata de puntile conventionale
-retentia este scazuta
-preparatie necesita modificari in smalt pentru realizarea retentiei realizate cu o mare precizie si
atentie la detalii
-estetica este compromisa la dintii posteriori, deoarece componenta metalica trebuie extinsa si pe
suprafata ocluzala
Capitolul 27 FIBER REINFORCED FIXED PROSTHESES
1 Indicatiile puntilor ramforsate cu fibre.
-nevoia unei restaurari cu estetica excelenta care are ca antagonisti dintii unei punti sau o dantura
completa
-nevoia de a minimaliza abraziunea dintilor naturali antagonisti
-prepararea conservativa intracoronara a dintilor stalpi
-nevoia unei punti fara metal si fara ceramica (pentru indivizii cu alergii la metale) (pag 833)
2. Contraindicatiile puntilor ramforsate cu fibre.
-inabilitatea de a controla fluidele bucale
-nevoia de longevitate a protezei
-pacienti cu parafunctii
-antagonisti de ceramica care nu au glant
-pacienti alcoolici
Capitolul 28 CONNECTORS FOR PARTIAL FIXED DENTAL PROSTHESES
1 Conectorii rigizi.
-conectorii rigizi de metal pot fi realizati prin turnare, sudare sau lipire
-conectorii turnati sunt realizati initial din ceara. Sunt usor de fabricat si reduc numarul de etape
implicate.
-conectorii lipiti necesita un aliaj intermediar care are punctul de topire mai mic decat cel al metalului
folosit initial. Au dezavantajul ca lipirea poate fi impiedicata de praful sau oxizii de suprafata de pe

conectori.
-conectorii sudati sunt realizati prin topirea si lipirea a 2 parti adiacente, cu aceeasi temperatura de
topire, cu ajutorul caldurii si presiunii
2. Sursele de caldura pentru lipirea conectorilor.
-flacara oxigaz este folosita pt a topi metalul de topit. Oxidarea este prevenita prin folosirea partii
corecte a flacarii si prin aplicarea unui flux potrivit. Pentru a preveni fracturile provocate de
distribuirea inegala a caldurii, flacara nu este tinuta constant in acelasi punct, dar este tinuta in
miscare.
-topirea in cuptor este realizata in vacuum sau in aer. O bucata de metal de topit este pusa in portiunea
care trebuie lipita si componentele sunt incalzite simultan. Rezulta niste legaturi cu o rezistenta
similara sau mai mare decat a metalului initial.
-topirea cu ajutorul laserului este folosita in stomatologie din anii 1970 si realizeaza piese protetice cu
rezistenta mecanica mai mare si coroziune mai redusa
Capitolul 29 FINISHING THE CAST RESTORATION
1 Suprafata interna a piesei protetice.
-niciun contact nu ar trebui sa existe intre piesa si bontul modelului, fiind necesar un spatiu de 25-35.
Orice contact trebuie identificat si indepartat cu atentie.
-in conditii normale suprafata interna nu necesita prelucrare finale. Trebuie totusi examinata pt noduli,
in acest sens fiind de ajutor un microscop binocular sau o lupa de inalta calitate. Nodulii pot afecta
inchiderea marginala a piesei protetice.
2. Suprafata ocluzala a piesei protetice.
-Contactele ocluzale sunt restabilite in repaus dar si in miscarile arcadei fata de arcada antagonista. Nu
sunt necesare suprafete ocluzale lustruite pt a obtine contacte exacte si stabile.
-Contactele ocluzale sunt verificate cu hartie de articulatie, pentru a ne asigura ca ele se potrivesc cu
cele stabilite la machetarea in ceara. Daca nu sunt exacte, pot fi modificate prin pietre diamantate
flacara.
-Dupa verificare, contactele ocluzale nu trebuie modificate la o lustruire exagerata.
-Se obtine o surpafata mata printr-un proces de sablare. Aceasta tehnica implica aplicarea unui jet de
aer cu particule abrazive de oxid de aluminiu.
Capitolul 30 EVALUATION CHARACTERIZATION AND GLAZING
1 Evaluarea contactelor proximale
-pozitia, marimea si duritatea contactelor proximale ale unei piese protetice ar trebui sa fie
asemanatoare cu cele ale dintilor naturali. Acest fapt se evalueaza corect daca ata dentara necerata care
trece relativ usor de contactele proximale. Contactele prea stranse pot fi remarcate si de catre pacient,
care explica ca are senzatia de a avea ceva intre dinti.
2. Integritatea marginala.
-O restaurare ar trebuie sa fie asezata pe locul ei fara sa loveasca cu suprafetele interne peretii axiali ai
preparatiei. Cea mai buna adaptare trebuie sa fie la margini. Nu ar trebui sa existe o diferenta intre
potrivirea restaurarii pe bontul modelului si cea de pe dintele preparat. Pentru a obtine o evaluare cat
mai corecta, cele mai multe avantaje le are pasta elastomerica, care este similara materialului de
amprenta pe baza de silicon, deoarece are vascozitatea apropiata materialelor de cimentare definitiva.
Capitolul 31 LUTING AGENTS AND CEMENTATION PROCEDURES
1 Factorii implicati in alegerea cimentului.
-Starea pulpei dintilor stalpi. Se evita cimenturile cu toxicitate crescuta in cazul in care pulpa este
apropiata (FOZ, CIS) si se alege cimentul policarboxilat.
-Retentia biomecanica a coroanei. Daca retentia nu este adecvata se foloseste cel mai bun ciment (CC
sau GIMR)

-Marimea fortelor care vor tinde sa dizloce lucrarea. In cazul pacientilor cu bruxism sau epilepsie se
aleg cimenturile CC sau GIMR.
-Materialul din care este confectionata lucrarea. Coroanele metalice, metaloacrilice, metaloceramice,
metalocompozite se pot cimenta cu oricare ciment, in schimb cele ceramice se indica sa se cimenteze
cu CC. Puntile adezive clasice se cimenteaza obligatoriu cu CC autopolimerizabile. Cele din zirconiu
se pot cimenta cu CC sau GIMR.
2. Avantajele si dezavantajele cimenturilor compozite.
-avantaje: adeziune chimica ridicata, sigilare buna, solubilitate orala redusa, rezistenta de adeziune
ridicata
-dezavantaje: dificil de folosit, fara eliberare de fluor, costisitor in timp si materiale, adaptare
marginala deficitara, control necesar al umiditatii
Capitolul 32 POSTOPERATIVE CARE
1 Examinarea postcimentare.
-Pentru a permite dentistului sa monitorizeze functia si confortul protezei si pentru a verifica controlul
placii dentare, o examinare trebuie realizate la 7-10 zile dupa cimentarea finala. Dentistul ar trebui sa
analizeze atent ca santul gingival sa nu contina ciment rezidual care sa fi fost neobservat anterior si
daca toate aspectele ocluzale sunt satisfacatorii. Daca a aparut o schimbare minora in pozitia dintelui,
o reechilibrare ocluzala poate fi necesara. Daca nu, pacientul trebuie programat si peste inca o
saptamana pentru ca dentistul sa se asigure ca nu este necesara o alta corectare.
2. Cariile dentare.
-Cariile sunt cea mai intalnita cauza a esecului restaurarilor protetice. Detectarea lor poate fi foarte
dificila, mai ales unde este o acoperire totala. La fiecare programare, dintii ar trebui uscati foarte bine
si inspectati vizual. Sonda trebuie folosita foarte atent cand sunt detectate leziuni precoce in smalt,
deoarece o examinare neatenta poate deteriora matricea demineralizata a smaltului. Un smalt cu o
matrice intacta este necesar pt procedurile care au ca scop remineralizarea.
-Tratarea conservativa a cariilor la marginea cavosuprafata este problematica. Leziunea se dezvolta
rapid, mai ales daca restaurarea are o inchidere marginala deficitara. Corectarea cariei cu amalgam,
compozit sau CIS este uneori posibla.

Capitolul 3
1.Indicatiile protezei partiale mobile.
R: -cand avem nevoie de suport vertical pentru o creasta edentata.
-pentru a evita migrarile laterale a dintelui contralateral
-cand este o pierdere considerabila de os in zona anterioara vizibila si o proteza fixa dentara partiala
nu ar fi acceptabila vizibil.(pag.99)
2.Enuntati legea lu Ante.
R: Acesta afirma ca nu este corect sa folosim o proteza fixa provizorie cand suprafata radiculara a
dintelui de sprijin este mai mica decat suprafata radiculara a dintelui ce urmeaza a fi inlocuit.(pag.95)
Capitolul 4
1.Enumerati obiectivele tratamentului ocluzal.
-sa directionam fortele ocluzale in axul lung al dintelui
-sa obtinem contacte simultane in relatie centrica
-sa eliminam orice contact ocluzal in planurile inclinate pentru a amplifica stabilitatea pozitionala a
dintelui

-relatia centrica sa coincide cu intercuspidarea maxima

-sa ajungem la schema ocluzala stabilita pentru pacient(pag.128)
2.Definiti bruxismul si dati exemple de teorii etiologice ale acestuia.
R: Bruxismul este un obicei oral ce consta in actiuni involuntare de scrasnit, macinare sau inclestare a
dintilor altele decat miscari de mestecare ale mandibulei.
Etiologia bruxismului este deseori neclara dar sunt teorii care raporteaza bruxismul la malocluzie,
disturbari neuromusculare, raspunsuri la destresarea emotionala ori o combinatie a acestora.(pag.122)
Capitolul 5
1.Care sunt componentele gingiei?
R:-gingia libera care se extinde de la aspectul coronar al gingiei pana la insertia epiteliala pe dinte
-gingia atasata care se extinde de la insertia epiteliala la jonctiunea dintre gingie si mucoasa alveolara
-papila interdentara care este o proiectie triunghiulara a gingiei ce completeaza spatiul dintre
dinti(pag145)
2.Etiologia bolii parodontale.
R:Cele mai multe boli parodontale si gingivale rezulta din placa microbiana care cauzeaza inflamatia si
consecutiv procesul patologic. Alti contribuitori la inflamatie includ tartrul,pelicula dobandita,materia
alba si resturile alimentare.(pag.147)
Capitolul 6
1.Precizati avantajele si dezavantajele restaurarii cu glass ionomer.
R: avantaje-priza rapida
-adeziune buna
-eliberare fluor
Dezavantaje-rezistenta mecanica scazuta
-sensibilitate la umezeala(pag.180)
2.Precizati rolul bazei si dati un exemplu de baza.
Baza este necesara pentru a preveni iritatia termica daca preparatia se extinde aproape de pulpa. Un
material cu bune proprietati fizica este glassionomerul sau fosfatul de zinc.(pag.182)
Capitolul 7
1.Avantajele pragului supragingival.
R:-pot fi usor finisate fara trauma tesutului moale.
-controlul placii bacteriene este mai usor de facut
-amprentele se iau mai usor fara posibil tesut moale afectat
-proteza poate fi usor evaluata la momentul fixarii(pag.217)
2.Factorii luati in considerare la creare formei de retentie.
R:-magnitudinea fortelor de dislocare
-geometria preparatiei
-rugozitatea suprafetei de fixare a restauratiei
-materialul ce urmeaza a fi cimentat
-grosimea stratului de ciment (pag.226)
Capitolul 13
1.Indicatiile folosirii implantului in edentatiile partiale
R:- imposibilitatea de a purta proteza partiala mobila sau proteza totala
-numar de dinti de sprijin si locatie nefavorabila
-pierderea unui singur dinte ce ar necesita o minima prepare a dintelui (pag.381)

2.Cu ce se asociaza pierderea osoasa in cazul complicatiilor aparute dupa un implant.Dati 5 exemple.
R:-marime si forma necorespunzatoare ale implantului
-numar inadecvat de implante sau pozitionare incorecta a implantului
-calitatea sau cantitatea osoasa slabe
-instabilitatea initiala a implantului
-forte ocluzale excesive(pag.425)
Capitolul 14
1.Avantajele si dezavantajele siliconului de aditie.
R:-avantaje:-stabilitate dimensionala
-priza rapida
-usurinta in folosire
-dezavantaje:-hidrofob
-amestecare slaba
-unele materiale degaja H2(pag.442)
2.Precizati o metoda de evictiune gingivala.
O evictiune gingivala buna poate fi obtinuta cu un fir impregnat cu substanta chimicala sau scufundat in
substanta astringenta.Aceste fire contin in interior tija de aluminiu sau fier si cauzeaza ischemie
tranzitorie indepartand si tesutul gingival.(pag.435)
Capitolul 15
1.Indicatiile restaurarilor intermediare realizate din metal.
R:-o deschidere posterioara lunga
-tratament indelungat
-imposibilitatea pacientului de a evita forte excesive in proteza
-forta musculara masticatorie peste medie
-istoric frecvent de ruptura/macinare(pag.469)
2.Proprietatile ideale ale materialelor de restaurare provizorie
R:-biocompatibilitate,non-toxic,non-alergic,non-exotermic
-confectionare usoara,timp redus de lucru
-stabilitate dimensionala buna pe timpul solidificarii
-usurinta in polisare
-rezistenta mecanica si de abraziune bune
-fizionomice:translucide,culoare controlabila,stabila
-buna acceptare de catre pacient:neiritanta
-usurinta in reparare
-compatibilitate chimica buna cu cimentul provizoriu(pag.477)
Capitolul 16
1.Ce greseala comuna fac tehnicienii nexeperimentati in realizarea unei coroane metalo-acrilice pentru un
dinte vital tratat parodontotic anterior?
R: La un dinte vital tratat parodontotic anterior,in treimea cervicala nu putem obtinem prin slefuire 1,2-1,5
mm fara sa lezam pulpa. Nici chiar tehnicienii experimentati nu obtin reultate fizionomice bune. Cei
neexperimentati din dorinta de a scoate o coroana fizionomica ajung la supraconturare.(pag.510)
2.Ce trebuie sa faca dentistul daca nu obtine o amprenta buna a marginii gingivale?
Daca acesta nu obitne o amprenta buna a designului marginii gingivale, acesta trebuie sa o traseze cu
creionul dar putini dentisti fac asta.(pag.512)

Capitolul 17
1.Care sunt cerintele unui model?
R:-acesta reproduce atat dintele preparat,cat si cei nepreparati
-dintele vecin nu trebuie sa aiba goluri
-sa aiba toate suprafetele unui dinte implicat in ghidaj anterior si suprafetele ocluzale a tuturor dintilor
nepreparati trebuie sa permita o articulatie precisa a arcadei celeleilalte
-teusuturile moi relevante trebuie reproduse.(pag.526)
2.Avantajele si dezavantajele modelului Pindex.
R:-avantaj:bont detasabil si turnare usoara
-dezavantaj: solicita tehnologie avansata(pag.537)
Capitolul 18
1.Care este dimensiunea ideala a filmului de ciment intr-o cimentare?
R:-grosimea stratului ciment trebuie sa fie de la 20 la 40 m(pag557)
2.Cum se aplica die spacer-ul?
R:Acesta se aplica pe peretii dintelui preparat pentru a crea spatiu pentru ciment.Trebuie lasata o banda de
1 mm in apropierea marginii preparatiei care sa nu fie lacuita.(pag.558)
Capitolul 19
1.Care trebuie sa fie grosimea stratului de ceramica a unei proteze metalo-ceramice?De ce?
R: Stratul de ceramica trebuie sa fie de 1,5 mm altfel se fractureaza ceramica.(pag.591)
2.Plasarea contactelor proximale.
R:Contactele proximale nu trebuie plasate la jonctiunea dintre metal si ceramica. Pentru un bun rezultat
estetic,contactele proximale se plaseaza in ceramica.Pentru zona laterala este acceptat si contactul
interproximal in metal.{principiul conservarii) (pag. 596)
Capitolul 20
1.Clasificarea puntilor in functie de contactul cu creasta.
R:-Cu contact mucozal-sa
-sa modificat
-conic
-oval
-Fara contact mucozal-igienic
-igienic modificat(pag.625)
2.Cum putem corecta spatial dintre corpul de punte si creasta alveolara aparut in urma resorbtiei osoase?
Dati un exemplu.
Daca avem resorbie osoasa si exista un spatiu intre corp de punte si creasta alveolara putem folosi
ceramica roz pentru a simula tesuturile moi.(pag.636)
Capitolul 21
1.Dati un exemplu cand este util paralelograful.
R: Ne ajuta sa ne dam seama de paralelismul bonturilor(pag.650)
2.Ce reprezinta conectorii secundari?
R:Reprezinta element de legatura intre conectorul principal sau baza cu pintenii ocluzali sau cu crosetele.
(pag.655)
Capitolul 22
1.Expansiunea fosfatului.
R:Fosfatul are o buna flexibilitate in controlarea expansiunii.Raportul pulbere/lichid stabileste

expansiunea.Mai mult lichid rezulta o expansiune mai mare.(pag.688)

2.Curba de ardere a tiparului/eliminarea cerii.
R:-se ridica temperatura la 200 grade celsius si se mentine 30 de minute
-se ridica temperatura la 650 de grade celsius si se mentine 45 de minute(pag.694)
Capitolul 23
1.Ce reprezinta nuanta?
R:este definita ca varietatea particulara a unei culori.Nuanta unui obiect poate fi rosu,verde,galben si asa
mai departe si este determinata de lungimea de unda a luminii reflectate.(pag.710)
2.Adaptarea culorii.
R:Viziunea despre o culoare descreste rapid pe masura ce o persoana priveste acel obiect.Ea este din ce in
ce mai putin saturata si apare aproape gri.(pag.716)
Capitolul 25
1.Glazurarea.
R:Aditia unei suprafete de glazura poate fi folosita pentru a creste rezistenta ceramicii.Principiul este
formarea unui strat fara expansiune la o temperatura ridicata.(pag.776)
2.Abrazivitatea ceramicii.
R: O grija in ceea ce priveste restaurarea cu ceramica este potentiala abraziune a smaltului opus,in special
la pacientii cu parafunctii.(pag.796)
Capitolul 26
1.Precizati 3 dezavantaje ale coroanei din rasini acrilice.
R:-longevitate redusa
-corectarea spatiului dificila
-estetica este compromisa in zona posterioara(pag.812)
2.Care sunt principiile fundamentale in realizarea unei proteze fixe din rasini?
R: -alegerea adecvata a pacientului
-modificari de smal corecte
-designul modelului
Capitolul 27
1.Indicatiile protezelor fixe partiale din compozit ramforsate.
R:-estetica
-evitarea metalului
-preparatia bontului conservative
-folosirea tehnicii adezive(pag.834)
2.Cele mai comune fibre in stomatologie.
R-sticla
-polietilenul
-carbonul(pag.832)
Capitolul 28
1.Cand sunt indicati conectorii nerigizi?
R:-cand nu este posibil sa preparam doi dinti stalpi pentru o proteza fixa partiala cu o directie comuna de
inserare(pag.845)
2.Designul conectorului.
R:-marimea,forma si pozitia conectorului influenteaza succesul protezarii;acesta nu trebuie sa fie nici prea
subtire(se poate fractura),nici prea gros(impiedica controlul igienic)(pag.845)

Capitolul 29
1.Finisarea contactelor proximale.
R:Zonele de contact proximal sunt ajustate in laborator,deci vor fi corectate cand va fi facuta proba in
cavitatea pacientului.Trebuie sa avem grija daca marimea dintelui este mai mica,contactele vor fi mai
evidente.(pag.873)
2.Obiectivele finisarii peretilor axiali.
R:Cand peretele axial este finisat complet,peretii trebuie sa fie conturati fin si foarte bine polisati dandu-i
posibilitatea pacientului sa aiba un control bun asupra placii bacteriene(oag,877)

Capitolul 30
1.Secventialitatea evaluarii unei proteze.
R:1.Contacte proximale
2.Integritatea marginala
3.Stabilitatea
4.Ocluzia
5.Caracterizare si glazurare(pag.888)
2.Stabilitatea protezei.
R:-restauratia trebuie sa aiba o stabilitate buna,aceasta nu trebuie sa se incline sau sa se roteasca cnad
fortele sunt aplicate
-orice grad de instabilitate este probabil sa cauzeze esecul protezei(pag.891)
Capitolul 31
1.Alegerea materialului pentru cimentare
R:Un material de cimentare ideal are o lunga perioada de folosire, adera bine la dinte si
proteza,etanseizeaza bine, este netoxic pentru pulpa,este compresibil in strat subtire,are vascozitate
scazuta si solubilitate scazuta.excesul poate fi usor indepartat.(pag.914)
2.ZOE ca material de cimentare-avantaje si dezavantaje
R-avantaje-biocompatibilitate
-etanseizare buna
-dezavantaje-proprietati fizice slabe(pag.913)
Capitolul 32
1.Boala parodontala aparuta in urma protezarii.
R-boala parodontala apare des dupa plasarea unei proteze fixe mai ales cand marginea protezei este
plasata subgingival sau proteza este supraconturata.
-cand rechemam pacientul,trebuie sa urmarim hemoragia surculara,implicarea furcatiei si formarea de
tartru(pag. 932)
2.Cum verificam vitalitatea pulpara a unui dinte stalp?
R-testul electric-daca dintele stalp este acoperit de o proteza partiala
-control termic
-asocierea cu datele extrase de la pacient(pag.933)
1.Cum se face palparea principalilor muschi masticatori? pag. 10
Muschii maseteri si temporali sunt principalii muschi masticatori si se palpeaza bilateral si simultan
pentru a putea permite pacientului sa identifice diferentele dintre partea dreapta si cea stanga. Palparea se
face usor si se roaga pacientul , in cazul in care exista disconfort, sa il identifice ca usor, moderat sau
sever. Palparea se poate repeta la perioade determinate de timp pentru a vedea daca durerile dispar sau nu
in urma unui tratament ce vizeaza aceste dureri.

2. In cadrul clasificarii DPI al edentatiilor de ce criterii se tine seama pentru incadrarea

clasa?-pag. 22
Criteriile sunt:-localizarea si intinderea zonelor edentate
-starea dintilor stalpi
-raporturile ocluzale
-starea crestei edentate

in fiecare

3.Care sunt pasii de urmat pentru inregistrarea pozitiei maxilarului in raport cu ABT cu ajutorul arcului
facial?-pag. 53
a)aplicare compound pe fata superioara a furculitei
b)realizarea impresiunilor date de marginile incizale ale frontalilor si cuspizii lateralilor
prin plasarea furculitei intraoral
c)indepartarea si verificarea furculitei, iar dupa reamplasare se verifica stabilitatea
d) stabilizarea furculitei intraoral prin muscarea pe rulouri
e)introducerea arcului intraauricular si fixarea furculitei in pozitia corecta
f) strangerea suruburilor in pozitia finala
g)inregistrarea distantei intercondilare, daca este posibil
4.Care este diferenta dintre articulatorul arcon si cel nonarcon?- pag.46
Cel arcon are atasat condilii la nivelul componentei inferioare, iar fosele de partea superioara, spre
deosebire de cel nonarcon unde este invers.
5.Cum se face evaluarea unui dinte ce urmeaza sa fie protezat?-pag. 91
Pe langa examinarea dintelui in cavitatea orala a pacientului sunt necesare radiografii si teste termice si
electrice pentru evaluarea starii organului pulpar. Daca exista tratamente protetice, carii secundare acestea
se indeparteaza, verificand daca pulpa este expusa. In cazul in care pulpa este afectata este necesar
tratament endodontic.
6.Ce presupune legea lui Ante si ce confera respectarea acesteia?-pag. 93
Legea lui Ante presupune alegerea unor dinti stalpi cu suprafata radiculara mai mare in comparatie cu
dintii ce sunt inlocuiti prin intermediul corpului de punte pentru a conferi o rezistenta si durabilitate
sporita acestui tip de protezare.

7. Din cate parti este alcatuita gingia si care sunt acestea?-pag. 145
Gingia este alcatuita din 3 parti: a) gingia marginala libera, reprezentand partea cea
mai coronara a
gingiei (ascunde santul gingival)
b)gingia atasata, ce continua spre apical gingia libera
c) papila interdentala-formatiune triunghiulara ce ocupa spatiul dintre
doi dinti vecini
8.Ce reprezinta planarea radiculara si cat de eficienta este?-pag. 152
Este un procedeu de indepartare a tesuturilor moarte sau inflamate de la nivelul suprafetei radiculare cu
ajutorul unui chiurete, care, in cele mai mule cazuri, necesita anestezie locala. Metoda este foarte
eficienta, fiind demonstrat faptul ca dupa planare radiculara sansa de pierdere a dintilor respectiv scade,
mai ales daca se asociaza si o igiena orala satisfacatoare.

9. In ce situatii se utilieaza lineri pe baza de hidroxid de calciu si de ce?-pag.182

Acesti lineri se utilieaza in general doar in cavitatile profunde unde se suspecteaza o deschizatura
microscopica a camerei pulpare. Utilizarea lor este limitata datorita faptul ca nu au o rezistenta mare si nu
rezista foarte bine impotriva fortelor de condensare.
10.De ce factori depinde succesul reconstructiei papilei interdentare ?-pag. 192
Factorii sunt :-intinderea ariei unde s-a pierdut atasarea
-aportul sanguin disponibil pentru viitoarea papila
-distanta de la punctul de contact la creasta osoasa

11.Care sunt principiile ce trebuiesc respectate atunci cand se prepara un dinte?-pag. 209
Exista 3 categorii: a)pricipiul biologic-protectia tesuturilor din cavitatea orala
b)principul mecanic-confera rezistenta si durabilitatea restaurii
c)principiul estetic-aspectul fizionomic al restauraii
12.Temperatura din timpul frezajului poate determina afectare pulpara. Cum se poate preveni acest
lucru?-pag. 211
Presiunea asupra instrumentul de frezat trebuie sa fie redusa, viteza de rotatie nu trebuie sa fie excesiva
si in concordanta cu duritatea teusutului, iar freza trebuie sa fie potrivita ca marime si forma si totodata
trebuie sa fie activa. Se indica utilizarea sistemului de racire si efectuarea unor pauze in timpul prepararii.
13.Care sunt indicatiile implantelor?-pag. 381
Indicatii:-atunci cand se refuza proteza partiala sau totala mobila
-punti intinse cand prognosticul este redus
-numar redus de dinti stalpi sau localizare nefavorabila
-dinte unic lipsa
14.Care sunt dimensiunile din jurul implantului in raport cu osul si spatiul dintre 2 implante care confera o
crestere a ratei de succes al acestui tip de tratament?-pag.384
Ideal, ar trebui ca pacientul sa dispuna de 10mm de os in sens vertical si 6mm in sens orizantal, acest
spatiu conferind minim 1mm de os de partea vestibulara si orala a implantului. Distanta minima
recomandata dintre 2 implante este de 3 mm.

15.Din ce parte se incepe plasarea snurului de evictiune si care este tehnica?-pag. 437
Snurul se introduce din zona interdentara (proximala) deoarece se insera mai usor din aceasta zona,
capetele snurului fiind plasate pe fata orala a dintelui. Instrumentul cu care se face inserarea se mentine
inclinat spre partea unde snurul a fost deja inserat si din aproape in aproape se insera tot snurul. Uneori se
poate folosi un al doilea instrument pentru a mentine partea deja insera a snurului.
16.Care sunt avantajele folosirii unei portamprente individuale?-pag. 446
Portamprenta individuala creste calitatea amprentelor cu elastomeri prin faptul ca volumul
materialului de amprenta este scazut si astfel se reduc 2 erori: deformarea determinita de eliminarea

amprentei din cavitatea orala a pacientului si contractia termica. Stratul de material fiind uniform
contractia materialului va fi uniforma spre deosebire de amprenta in lingura standard.
17.Din ce motive proteza provizorie trebuie sa asigure contacte ferme cu dintii vecini si cu cei
antagonisti?-pag. 467
Unul din rolurile protezarii provizorii este de a impiedica bascularea dintilor vecini spre edentatie si de
a preveni migrarea verticala a dintelui antagonist. Acest lucru asigura contacte optime si pentru lucrarea
protetica finala, nefiind nevoie de alte adaptari.
18.Care sunt rolurile cimentului cu care se fixeaza lucrarile provizorii?-pag. 498
Rolurile:-sa previna infiltrarea marginala
-sa asigure sigilarea bontului
-sa previna iritatia pulpei

19. Cum poate decela tehnicianul marginile preparatiei unui dinte?-pag. 512
Marginile preparatiei trebuie sa fie evidente pe modelul trimis tehnicianului, iar acest lucru se poate
face prin evidentierea marginilor cu ajutorul unui creion de catre medic. Daca preparatia este corecta si
amprenta este exacta se poate sari peste acest pas.
20.Care este avantajul trimiterii catre tehnician o inregistrare a ghidajului anterior?
-pag.519
In cazul in care medicul a restaurat un ghidaj anterior corect prin intermediul protezarii provizorii si
pacientul s-a simtit confortabil acesta poate fi folosit si pentru protezarea finala.

21.Care sunt cerintele pe care trebuie sa le implineasca un bont mobil?-pag. 528

Bontul mobil trebuie sa reproduca cu exactitate dintele preparat, fara a prezenta bule de aer sau alte
goluri. Portiunea nepraparata a dintelui (0,5-1mm cervical) trebuie sa fie vizibila si usor de decelat,
asigurandu-se accesul adecvat la marginea preparatiei.
22.La ce trebuie avut grija in momentul sectionarii viitorului bont mobil?-pag. 545
Trebuie avut grija ca liniile de sectionare sa fie paralele intre ele sau usor convergente spre baza
modelului. Nerespectarea acestui lucru sau o sectionare divergenta spre baza duce la imposibilitatea
dezinserarii bontului mobil de pe model.

23. Care este spatiul necesar stratului de ciment si ce implica modificarile acestuia?-pag.557
Spatiul idel dintre preparatie si coroana este de 20-40m. Daca spatiul este mai mic sigilarea nu se face
optim datorita faptului ca surplusul nu avea cum sa reflueze printre coroana si dinte, iar daca este prea
mare coroana va fi larga pe preparatie, nu se va putea cimenta in pozitia corecta, iar rezistenta lucrarii
protetice va fi afectata.
24.Prezentati succint metoda de determinare a inaltimii si a localizarii viitorilor cuspizi ai unei machete.pag 574
Acest lucru se face cu ajutorul unor conuri mici din ceara, ce pot fi modificate rapid in caz de nevoie.
Se aplica conurile in dreptul fiecarui viitor cuspid incat sa coincida cu fosa dintelui antagonist pentru

montarea corecta.

25. Unde trebuiesc plasate contactele cu dinti antagonisti ale unei restaurari metalo-ceramice?-pag. 591
Punctul de contact se poate plasa fie pe metal, fie pe ceramica, insa trebuie situat la minim 1.5mm de
jonctiune pentru a preveni fractura ceramicii. Ideal este sa se reduca cat de mult posibil miscarile ce
afecteaza jonctiunea dintre metal si ceramica.
26.In ce zona se plaseaza ideal contactele interproximale la nivelul unei restaurari metalo-ceramice si de
ce? pag. 596
Punctele de contact interdentare nu se vor plasa niciodata la nivelul jonctiunii dintre cele 2 materiale
deoarece acumularea de placa bacteriana poate afecta dintii vecini restaurarii. De cele mai multe, zona de
contact se gaseste la nivelul ceramicii atat pentru igienizare facila, cat si pentru un aspect estetic sporit. La
dintii posteriori, unde cerintele fizionomice nu sunt mari, pentru a conserva tesut dur sanatos, contactele
se pot situa la nivelul metalului.

27.Ce presupune tehnica de rulare pentru rezolvarea defectelelor cls I Siebert ale crestei restante?-pag.
619
Tehnica presupune decolarea mucoasei de la nivelul marginii superioare (mandibula) sau inferioare
(maxilar) si introducerea ei pe sub mucoasa vestibulara pentru a mari grosimea mucoasei de la acest nivel.
28.De ce este de evitat raportul in sa a corpului de punte cu creasta edentata?-pag. 627
Acest tip de raport presupune o concavitate la nivelul corpului de punte care acopera bresa edentata.
Acest lucru aduce imposibilitatea igienizarii cu ajutorul atei dentare sau superfloss-ului ceea ce duce la
acumulare de placa bacteriana si inflamatia tesuturilor.

29.Unde se realizeaza locasurile pentru pintenii ocluzali?-pag. 661

Ele se realizeaza la nivelul zonelor crestelor marginale de pe suprafata ocluzala a dintelui stalp. De
preferat, in cazul in care dintele stalp are o corana metalo-ceramica este ca locasul sa fie in metal, la 1mm
distanta de jonctiunea cu ceramica.
30.Care sunt avantajele si dezavantajele sistemelor intracoronare de fixare?-pag. 669
Cel mai mare avantaj este acela ca se elima crosetele metalice inestetice, insa utilizarea lor este
limitata datorita dimensiunilor mari, mai ales la nivelul dintilor vitali.

31. Ce caracteristici trebuie sa indeplineasca canalul de curgere a metalului?-pag. 682

Caracteristici:-sa permita cerii topite sa curga din tipar
-sa permita metalului topit sa se scurga in tipar cu cat mai putine turbulente
-sa asigure rol de rezervor prin pastrarea metalului usor topit mai mult timp decat cel a
patruns deja in tipar

32.Care pot fi cauzele aparitiei golurilor sau porozitatilor?-pag. 703

Aceste defecte pot aparea datorita unor resturi prezente in tipar dupa eliminarea cerii sau daca metalul
din canalul de curgere se solidifica inaintea celui din tipar, situatie intalnita in cazul unui canal prea
ingust, prea lung sau incorect aplicat. O alta cauza poate fi lipsa canalului de eliminare a gazelor.

33.Care sunt cele 3 dimensiuni ale sistemului de culori Munsell si ce reprezinta?-pag. 710
Cele 3 dim sunt: -nuanta (hue) se refera la numele unei familii de culoare (rosu, albastru, etc)
-saturatia (chroma)-intensitatea culorii
-luminozitatea (value)-gradul de alb sau negru al unui obiect
34. Ce reprezinta coridorul bucal?-pag.727
Reprezinta spatiul intunecat ce se formeaza intre fata vestibulara a dintilor si obraji atunci cand
pacientul zambeste. Marimea acestuia depinde de amplitudinea zambetului si forma dintilor.
35.Ce confera introducerea aluminei (oxid de aluminiu) in compozitia coroanelor ceramic?-pag. 780
Introducerea aluminei a crescut cu aproximativ 40% rezistenta coronelor comparative cu cele clasice,
feldspatice.
36.Care este urmarea ce poate aparea asupra dintilor naturali in cazul folosirii coroanelor ceramic?pag.796
Datorita abrazivitatii mari a ceramicii, dintii antagonisti se pot abraza in timp, mai ales daca pacientul
prezinti parafunctii ocluzale. De accea, daca este posibil, se recomanda folosirea un material cu proprietati
abrazive mai reduse.
37.Ce avantaje importante prezinta folosirea coroanelor cimentate cu rasini?-pag.812
Avantaje:-conservare tesut dur
-risc minim de afectare pulpare
-protectie prin preparatia cu prag supragingival
-amprenta usor de efectuat
-refixarea este posibila
38.Care sunt indicatiile protezelor fixe cimentate cu rasini?-pag.812
Indicatii:-dintii anteriori la copii si adolescent
-spatii edentate reduse
-dinti stalpi integri
-dinte posterior unic
39.Care sunt caracteristicile de care se tine cont in clasificarea materialelor pentru protezele compozite
intarite cu fibre de sticla?-pag. 832
Cristerii:-tipul de fibre folosite
-orientarea fibrelor
-tipul impregnarii (din fabrica sau realizata de doctor/tehnician)
40.Care sunt indicatiile folosirii protezelor compozite intarite cu fibra de sticla?-pag. 832
Indicatii:-nevoia de proteza fizionomica in cazul in care pacientul prezinta pe arcada antagonista
proteza partiala mobile sau proteza totala
-limitarea abraziunii dintilor antagonisti naturali
-la pacientii cu alergii la metale
-ca proteza fixa temporara

41.Care este este indicatia majora a conectorilor nonrigizi?-pag. 845

Conectorii rigizi se folosesc in cazul in care prognosticul protezarii este incert si confera posibilitatea,
ca in cazul unui esec, sa fie inlocuita doar o parte a protezei.
42. In ce situatie , la nivelul mandibulei, se impune folosirea conectorilor nonrogiizi?-pag. 845
In cazul protezarii segmentelor anterioare si posterioare ale mandibulei se prefer folosirea acestor
conectori deoarece in cadrul miscarii de deschidere a gurii mandibula isi modifica forma in sens mediolateral. Conectorii nonrigizi permit aceasta modificare a mandibulei, scazand riscul de afectare a
protezarii.
43.Care sunt obiectivele realizarii unui relief ocluzal corect?-pag. 874
Contactele ocluzale sunt refacute atat in pozitia static, cat si in relatiile dinamice cu arcada antagonista.
Relieful ocluzal trebuie sa asigure stabilitate intre cele 2 arcade si sa satisfaca toata cerintele functionale.
44.De ce este importanta finisarea marginilor unei proteze fixe?-pag. 878
Finisarea marginilor necesita o atentie sporita deoarece este foarte importanta pentru durata de viata a
lucrarii protetice. Obiectivul finisarii este de a obtine margini metalice lucioase fara trepte sau intre
coroana si partea nepreparata a dintelui. In cazul in care apar greseli conduce la acumularea placii
bacteriene si in timp la esecul lucrarii.
45. In cadrul probei intraorale ce aspecte verifica?-pag. 888
Se verifica:-contactele proximale
-adaptarea marginala
-stabilitatea
-adaptarea ocluzala
-glazurarea ceramicii
46. Cum se verifica contactele interproximale si ce implica diferitele situatii ce pot fi intalnite in urma
verificarii?-pag. 888
Verificarea se face cu ajutorul atei dentare sau a benzilor Mylar. Contactul de la nivelul lucrarii se
compara cu rezultate obtinute la nivelul dintilor naturali ai pacientul si situatia favorabila implica
depasirea punctului de contact relative usor. Daca ata dentara nu poate trece, contactul este excesiv, iar
daca trece prea usor contactul este larg si poate aparea impact alimentar cu efecte nefavorabile asupra
papilei interdentare.
47. Ce avantaj major prezinta cimenturi CIS?-pag. 911
Principalul avantaj al cimenturilor CIS este acela ca elibereaza fluor, ceea ce ii il face sa fie si
anticariogen.
48.Care sunt proprietatii cimentului ideal?-pag.915
a)grosimea stratului sa fie cat mai mica
b)timp de lucru lung
c)timp de preparare scurt
d)rezistenta mare
e)modul de elasticitate apropiat cu cel al tesuturilor dure
f)sa nu irite pulpa
g)excesul sa poata fi indepartat usor
h)ca confere retentie crescuta

i)solubilitate foarte mica

49.Care sunt cauzele frecvente ce duc la esecul tratamentului cu proteze fixe?-pag 931
Cauzele cele mai des intalnite sunt: lipsa unei igiene favorabile, procesele carioase, afectiunile
parodontale, afectiunile pulpare/periapicale si disfunctia ocluzala.
50.Ce avantaj major prezinta preparatia supragingivala in ceea ce priveste pulpa dentara?-pag. 933
Pulpa dintilor ce sunt acoperiti cu proteze fixe supragingivale poate fi verificata la diferite perioade de
timp cu ajutorul testelor electrice de vitalitate. Daca sunt inregistrate modificari trebuie intervenit si luate
masuri de corectare.

Capitolul 3. Treatment planning

1
-

Prin ce tip de restaurare tratam bresele edentate

Punti dentare
Proteze partial mobilizabile
Proteze totale
Supraproteze
Restaurari protetice agregate pe implante
(note de curs)

2
-

Care sunt etapele de realizare a planului de tratament

Tratarea simptomelor
Stabilizarea agravarii situatiei
Terapia definitiva
Programul de ingrijire care trebuie urmat
(Rosenstiel, pag. 99)

Capitolul 5. Periodontal considerations

3
-

4
-

Cum clasificam afectarea furcatiei radiculare?

Clasa I pierderea verticala a tesutului parodontal este mai mica de 3 mm apical de jonctiunea
smalt cement, nu e vizibila pierderea osoasa pe radiografii
Clasa II pierderea verticala a tesutului parodontal mai mare de 3 mm fara implicarea latimii
totale orizontala, se observa o usoara pierdere osoasa pe radiografii
Clasa III o leziune orizontala care este astupata de gingie dar perimite trecerea
instrumentului dinspre vetibular spre oral
Clasa IV gradul de pierdere osoasa este foarte evident pe radiografii si apare o leziune
orizontala care nu este acoperita de gingie.
(Rosenstiel, pag. 158)
Care sunt etapele care trebuie respectate in terapia parodontala initiala?
Controlul placii bacteriene prin tehnica Bass, folosirea atei interdentare
Detartraj si periaj profesional
Corectarea restaurarilor supraconturate

Palnarea radiculara
Extractia dintilor irecuperabili
Imobilizarea dintilor mobili
Redresari ortodontice minore
(Rosenstiel, pag. 150)

Capitolul 6. Mouth preparation

5
-

Care sunt contraindicatiile pentru ajustarea ocluzala definitiva?

Bruxism
Diagnostic de corectie care indica indepartarea in cantitate mare din structura unui dinte
O relatie spatiala complexa
Cuspizii linguali maxilari in contact cu cei vestibulari madibulari
Ocluzia anterioara deschisa
Uzura extinsa
Inaintea tratamentului ortodontic sau ortocnatic
Dureri ale articulatiei temporo-mandibulare
Pacient ale carui miscari sunt limitate
(Rosenstiel, pag.197)

6
-

Care sunt criteriile de selectie ale materialului?

Gradul de distrugere al dintelui
Preferintele operatorului asupra planului de tratament
(Rosenstiel, pag 178)

Capitolul 7. Pricipless of tooth preparation

7
-

Care sunt avantajele pragului supragingival

Sunt usor de realizat, fara a produce traume tesutului moale
Igienizare buna
Amprentarea se realizeaza mult mai usor cu un risc mai scazut de afectare a tesutului moale
Restaurarile se evalueaza mai eficient in timpul plasarii restaurarii cat si la controalele
periodice
(Rosenstiel, pag.217)

Ce tip de prag trebuie realizat pentru o restaurare protetica integral metalica si cu ce tip de
piatra se realizeaza
Cel mai indicat prag la o coroana integral metalica este pragul chamfer si se realizeaza cu o
piatra diamantata cu varf rotunjit
(Rosenstiel, pag. 220)

Capitolul 13. Implant supported fixed prostheses

9
-

Cand se indica aplicarea implantelor lama?

Creste edentate inguste (4-6 mm)
Proximitatea canalului mandibular
Proximitatea sinusului maxilar

(note de curs)
10 Care este avantajul implantului radacina si din ce material este realizat?
- Se poate amplasa in mai multe zone intraorale si este fabricat din titan sau cu aliaje din titan
care au o buna biocompatibilitate
(Rosenstiel, pag.380)
Capitolul 14. Amprente
11 Avantajele si dezavantajele siliconilor de condensare.
- Avantaje: timp scurt de priza, inodor, poate avea orice culoare, elasticitate foarte buna,
rezistenta la rupere buna, reproducerea excelenta a detaliilor campului protetic, gust neutru
- Dezavantaje: capacitatea de umectare a suprafetelor scazuta,hidrofob, stabilitatea dimensionala
scazuta
(note de curs)
12 Etapele amprentarii finale pentru realizarea protezelor conjuncte
- Stabilirea obiectivelor pe care amprenta trebuie sa le atinga si alegerea materialelor de
amprenta, a port amprentei si a tehnicii de amprentare
- Pregatirea pacientului in vederea amprentarii si realizarea evictiunii gingivale
- Amprenta propriu-zisa
- Controlul calitativ al amprentei
- Dezinfectia si conservarea amprentei
- Pregatirea amprentei in vederea turnarii modelului
(note de curs)
Capitolul 15. Interim fixed restorations
13
-

Care sunt avantajele protezarii provizorii

Efect benefic asupra psihicului pacientului
Mentine statusul biologic, morfologic, functional
Determinare sau testare pentru elementele morfologice sau functionale
Sprijinirea unor etape ulterioare ale tratamentului restaurator
Posibilitatea amanarii protezarii finale
(note de curs)

14
-

Care sunt materialele din care sunt fabricate coroanele provizorii preformate
Policarbonat
Acetat de celuloza
Aluminiu
Nichel-crom
Argint-staniu
(Rosenstiel, pag.474)

Capitolul 16. Communicating with the dental laboratory

15 Ce trebuie sa includa instructiunile de lucru cu privirile la protezele fixe?
- Descrierea generala a restaurarii

Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate

Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
Forma conectorilor
Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata
Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica
Proiectul protezei partiale mobilizabile
Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data
respenctiva.
(Rosenstiel, pag.512, 519)

16
-

Responsabilitatile mutuale ale medicului

Instructiunile scrise cu privire la lucrare si materiale
Amprente, modele, inregistrari ocluzare de buna calitate
Identificarea marginilor sau limitelor, zonelor de gravare sau foliere
Descriptorii cromatici sau echivalente
Aproba modificarile produse de laborator sau clarifica instructiunile initiale
In cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze toate modelele, piesele
intermediare si protetice
Respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise si asigura
transportul lor in conditii optime

Capitolul 17. Definitive casts and dies

17 Bonturile din materiale elastice pentru ce sunt folosite si care sunt avantajele si dezavantajele
lor:
- Materialele folosite sunt similare cu siliconul chitos si polieterii
- Sunt folosite pentru a fabrica coroane provizorii
- Avantaje: inserare si dezinserare facila a coroanei fabricate
- Dezavantaje: rezistenta mecanica mai mica, putine materiale compatibile
(Rosenstiel, pag.530)
18
-

Cate tipuri de gipsuri sunt dupa ADA si la ce sunt folosite?

Tipul I gips pentru amprentare
Tipul II gips pentru model
Tipul III gips dentar
Tipul IV gips dentar cu duritate mare
Tipul V gips dentar cu duritate si rata de expansiune mare

Capitolul 18. Wax patterns

19 La ce se foloseste die spacer ?
- Acest materialel se aplica pe bont pentru a crea spatiul necesar pentru ciment intre peretii
axiali ai dintelui preparat si restaurare.
(Rosenstiel, pag.558)
20 Cum se realizeaza macheta de ceara pe suprafetele proximale?

Aplicam macheta de ceara pe model sau pe bontul mobilizabil. La folosirea unui sistem de
bonturi mobilizabile trebuie sa ne asiguram ca nu exista resturi de cearasau de alte detritusuri
la nivelul bontului sau soclului care sa poata sa impiedice repozitionarea bontului
Pozitionarea machetei trebuie sa fie la o distanta considerabila fata de suprafata ocluzala a
dintelui antagonist
Suprafetele de contact sunt acoperite cu ceara pana ajung la dimensiunea potrivita
Modelarea corecta a suprafetelor proximale la nivel gingival folosind dintele vecin ca model
(Rosenstiel, pag.567-568)

Capitolul 19. Framework design and metal selection for metal-ceramic restaurations
21 Cum ar trebui realizata o coroana metalo-ceramica dupa principiile estetice si mecanice?
- Componenta ceramica ar trebui sa se extinda destul de departe in special in sectiunea cervicala
a unei restaurari pentru a evita sa se vada componenta metalica din considerente estetice
- Ori de cate ori este posibil suprafetele ocluzale functionale ar trebui sa fie din metal din
considerente mecanice.
22 Unde trebuie plasate stopurile ocluzale la o restaurare metalo-ceramica?
- Stopurile ocluzale trebuie situate la cel putin 1.5 mm distanta de jonctiunea metalo-ceramica
pentru a prevenii fracturarea ceramicii
(Rosenstiel, pag.591)
Capitolul 20. Pontic design
23
-

Corpul de punte in sa.

Suprafata de ajustare e concava
Se suprapune peste creasta edentata, este estetic
Nu se poate efectua curatirea cu dental-floss ceea ce duce la acumularea placii si la inflamare
gingivala, nu este igienic
(Rosenstiel, pag.627)

24
-

Care sunt caracteristicile dupa care alegem materialul corpului de punte?

Estetica
Biocompatibilitate
Rigiditate si rezistenta
Durabilitate
Igienizare
(Rosenstiel, pag.631)

Capitolul 21. Retainers for partial removable dental prostheses

25 Care sunt avantajele si dezavantajele elementelor prefabricate extracoronare pentru suport si
retentie la protezele dentare parital mobilizabile
- Avantajele: estetice care depasesc dezavantajele biologine si mecanice, cresc retentia
- Dezavantaje: produc stress pentru bontul dentar, igiena orala dificila
(Rosenstiel, pag.666)
26 Care sunt avantajele folosirii dispozitivelor intracoronare comparativ cu clemele la protezele

dentare partial mobilizabile?

Dispozitivele intracoronare sunt mai estetice decat clemele
(Rosenstiel, pag.669)

Capitolul 22. Investing and casting

27
-

Descrieti succint tehnica vaccum ?

In bol incorporam pulberea in lichid cu spatula
Atasam creuzetul in pozitie si inelul la bol
Atasam furtunul de aspiratie si se amesteca respectand recomandarile producatorului
Intoarcem bolul si inelul este umplut prin vibrare
Indepartam furtunul inainte ca mixerul sa fie oprit
Indepartam inelul umplut si creuzetul
Bolul, paletele de mixat sunt curatate imediat sub jet de apa
(Rosenstiel, pag.694)

28
-

Prezentati succint tehnica de turnare a aliajului.

Preincalzim creuzetul
Topim aliajul
Il turnam in creuzet
Folosim clestele pentru a pune in contact creuzetul cu inelul marginii de turnare
Orificiul creuzetului se aliniaza cu canalul de evacuare
Incalzirea continua cateva secunde pentru ca topirea sa fie completa
Forta centrifuga impinge aliajul topit in cavitate
Masina de turnat incetineste pana cand paote fi oprita cu mana si inelul este indepartat cu
clestele de topit
(Rosenstiel, pag.698-699)

Capitolul 23. Description of color, colorreplication process, and estetics

29
-

Care sunt factorii de care trebuie sa tinem cont in evaluarea estetica a zambetului?
Buzele
Linia surasului
Spatiul negativ
Gradul de vizibilitate al dintilor
Linia interincisiva
Caracteristicile zambetului perfect
(note de curs)

30 Care sunt principiile generale in alegerea culorii?

- Coloritul ambiant trebuie sa fie cat mai neutru
- Inregistrarea culorii se va face de la o distanta cat mai mare si cavitatea bucala a pacientului sa
fie la acelasi nivel cu ochii medicului
- Evaluarea fara ochelari fara lentile colorate
- Determinarea se face la inceputul sedintei pentru ca ochii medicului sa fie odihniti
(note de curs)

Capitolul 24. Metal-ceramic restorations

31 Care este dimensiunea minima indepartata de pe fata vestibulara a unui dinte pentru o coroana
metalo-ceramica?
- 0.3 mm pentru metalele nobile
- 0.2 mm pentru metalele nenobile
- 1.2 mm pentru ceramica
- Se slefuieste pe fata vestibulara 1.4-1.5 mm (metal + ceramica)
(Rosenstiel, pag.741)
32 De ce apicam stratul de opac pe suprafata metalica a restaurarii unei coroane metalo-ceramice
si in ce cantitate se aplica ?
- Pentru o legatura mecanica adecvata si actiune chimica la interfata
- Stratul de opac este sursa principala de culoare si trebuie sa mascheze culoarea metalului
- Stratul de opac nu trebuie sa depasesca 0.1 mm
(Rosenstiel, pag.752)
Capitolul 25. All ceramic restorations
33
-

Procedura de fabricare a ceramicii pentru sistemul CEREC.

Pregatirea dintilor urmeaza aceleasi etape ca la toate restaurarile ceramice
Ungem preparatul cu pulbere opaca
Realizarea unei imagini cu scanerul optic si depozitarea in calculator
Identificarea si marcarea marginilor si contururilor de pe ecranul calculatorului. Acest pas este
realizat de software-ul calculatorului.
Introducem umbra adecvata blocului ceramic in masina de frezat. Timpul este de 20 min.
- probram restaurarea intraoral

34 Unde sunt indicate restaurarile protetice ceramice si de ce ?

- Sunt indicate sa fie folosite pe intii anteriori pentru ca fortele ocluzale sunt mai reduse si nu se
fractureaza, in timp ce pe dintii laterali exista mai multe posibilitati de fracturare
(Rosenstiel, pag.795)
Capitolul 26. Resin bonded fixed dental prostheses
35
-

Care sunt avantajele protezelor partiale fixate adeziv.

Indepartarea minima a structurii dintelui
Potential minim de traumatism pulpar
Preparare supragingivala
Anestezia nu este necesara deobicei
Amprenta usor de realizat
Timp redus de lucru
Cost redus
Recimentare posibila
(Rosenstiel, pag.811-812)

36 Care sunt indicatiile protezelor partiale fixate adeziv?

Inlocuirea dintilor anteriori lipsa la copii si adolescenti

Inlocuirea unui dinte posterior
Coroana clinica cu lungime semnificativa
Controlul umiditatii excelent
(Rosenstiel, pag.812)

Capitolul 27. Fiber reinforced fixed prostheses

37
38
-

Contraindicatiile protezelor fixe din rasini compozite ranforsate cu fibre.

Incapacitatea de a mentine un cotrol bun al fluidelor
Durata lunga
Pacienti cu parafunctii
Pacienti cu ceramica fara stratul de glant sau cu proteze ce contin componente care se opun
restaurarii
Pacienti care abuzeaza de substante alcoolice
(Rosenstiel, pag.834)
Indicatiile protezelor fixe din rasini compozite ramforsate cu fibra
Rezultat estetic optim
Fara metal
Conservarea bontului si a preparatiei
Foloseste cimentarea adeziva
Uzura scazuta a dintilor omologi
(Rosenstiel, pag.834)

Capitolul 28. Connectors for partial fixed dental prostheses

39 Tipuri de conectori
- Conectori rigizi: conectori turnati, conectori solidarizati sau lipiti si conectori bucla
- Conectori non-rigizi
(Rosenstiel, pag.847-848)
40
-

Care sunt caracteristicile care trebuie sa le indeplineasca conectorii

Marimea
Forma
Pozitia
Conectorii trebuie sa fie suficient de mari pentru a preveni distorsionearea sau fracturea, dar nu
prea mari deoarece interfera cu un control eficient al placii. Ei ai trebui sa ocupe zonele
normale normal anatomice pentru a facilita controlul placii.
(Rosenstiel, pag.845, 866)

Capitolul 29. Finishing the cast restorations

41
-

Finisarea marginii interne prezentare succinta

Orice defect al marginii interne trebuie remediat
Examinarea atenta sub lupe ajuta la identificarea interferentelor
Nodulii mici pot fi indepartati si sub microscopul binocular cu prudenta exceptionala cu o
freza rotunda de dimensiuni mici. Cu toate acestea trebuie atentie mare pentru a nu deteriora

marginile.
42 Finisarea peretilor axiali prezentare succinta
- Scopul finisarii este ca suprafetele sa fie lin conturate si lustruite pentru a permite controlul
optim al placii
- Defectele de suprafata se indeparteaza prin frecare cu pietre abrazive, cu discuri de hartie,
gume sau cu paste abrazive si cu mecanisme rotative.
- Se face cu nisipuri grosiere
- Se lustruieste cu perii sau roti la viteze rotative mult mai mari decat cele anterioare
(Rosenstiel, pag.877-878)
Capitolul 30. Evaluation characterizathion and glazing
43
-

Ce etape trebuie urmarite pentru realizarea controlului unei piese metalo ceramice?
Puncte de contact
Adaptare marginala
Stabilitate
Ocluzia
Glantul ceramicii
(Rosenstiel)

44
-

Cum se realizeaza controlul adaptarii marginale?

Prin inspectie viziuala daca pragul este supragingival
Cu sonda daca pragul este subgingival
Daca coroana nu ajunge pana la capat la limita cervicala a preparatiei se depisteaza cu ajutorul
siliconilor fluizi speciali, spray-uri de ocluzie, ceara, amestec de rosu de Paris si cloroform
(note de curs)

Capitolul 31. Luting agents and cementations procedures

45 Avantajele si dezavantajele cimeturilor fosfat de zinc
- Avantaje: rezistenta la compresiune buna, film de ciment subtire, timp de lucru suficient,
traditie
- Dezavantaje: sensibilitate potentiala pulpara, solubilitate orala ridicata, sigilare deficitara,
retentie doar mecanica, nu elibereaza fluor
(note de curs)
46
-

Care sunt factorii implicati in alegerea cimentului

Starea pulpei dintilor stalpi
Retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi
Marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
Materialul din care este confectionata lucrarea
(note de curs)

Capitolul 32. Postoperative care

47 Ce trebuie un pacient cu punte dentara pentru a controla placa bacteriana
- Daca puntea este realizata corect o ata dentara in forma de bucla poate fi trasa prin spatiul

abrazat pe fiecare parte si poate fi stransa bine pe suprafata convexa a corpului de punte. O
miscare de alunecare este apoi folosita pentru a indeparta placa. Daca placa nu este indepartata
de pe suprafata puntii poate genera diferite grade de inflamatie
(Rosenstiel, pag.928)
48 Cand rechemam pacientul la control sesizam ca ceramica unei restaurari metalo ceramice
este fracturata. Ce trebuie facut?
- Cand ceramica nu lipseste si fortele sunt usoare sau lipsesc de pe zona de fractura, se poate lipi
ceramica pe pozitie printr-un sistem de reparare a ceramicii, insa beneficiile sunt temporare
- Este de preferat sa demontam restaurarea si sa o reface
- In alte cauze se poate repara zona de fractura cu rasini compozite
(RCapitolul 3.
1
-

Cand se ia decizia de a extrage un dinte ?

Decizia de a extrage un dinte se ia dupa ce se face evaluarea acestuia (avantaje si
dezavantaje ) si face parte dintr-un proces de tratare si planificare a planului de tratament.
Uneori se pot pastra dintii, care aparent sunt fara speranta dar cu ajutorul tehnicilor complexe
pentru indepartarea dintelui este tratamentul de electie si se recomanda, indepartarea lui la timp
(Rosenstiel, pag.88)

Care sunt conditile de tratament pentru stabilizarea situatiei dentare?

- A doua faza a tratamentului implica stabilizarea conditiilor care au dus la carile dentare sau
inlocuirea restaurarilor defectelor parodontale.
- eliminearea leziunilor carioase
- remodelare de coroane
- instruire realizata pentru realizarea in mod corespunzator al igienei orale, acasa
(Rosenstiel, pag.100)

Capitolul 5.
3
-

Care este agentul etologic de producer e a inflamatiei parodontale?

Agentul etrologic este placa dentara care este formata in principal de microorganisme,
leucocite, enzime, resturi alimentare si epiteriale , celule si macrofage intr-o matrice
intracelulara. Bacteriile alcatuiesc 70% din partea solida restul fiind o matrice intracelulara
formata din carbonati, proteine, calciu, ioni si fosfati.
(Rosenstiel, pag.148)

4
-

Ce este pelicula dobandita si dobandita si la ce ne ajuta ea?

Pelicula dobandita este un film subtire maro sau gri de proteine salivare, care se dezvolta pe
suprafetele dentare dupa ce au fost curatate. Formeaza frecvent interfata dintre suprafata
dentara si depozitele dentare.
(Rosenstiel, pag.147)

Capitolul 6.
5
-

Cand este contraindicata ajustarea ocluzala ?

In cazul unui bruxoman
In cazul unui diagnostic care indica faptul ca prea multa substanta dura dentara va fi eliminata

O relatie spatiala complexa (Angle cls. 2/3)

Cuspizii palatinali maxilari sunt in contact cu cuspizii mandibulari vestibulari
O relatie ocluzala anterior deschisa
O uzura excesiva
Inainte de tratamentul ortodontic
Un pacient cu dureri articulare temporo-mandibulare
Un pacient a carei miscare mandibulara nu poate fi efectuata cu usurinta
(Rosenstiel, pag.197)

6
-

Care este marimea recomandata a gingiei pentru o restaurare cu extindere in santul gingival?
Este recomandat ca dintele ce va fi restaurat, sa aibe 5 mm de gingie cheratinizata dintre care 3
mm sa fie gingia atasata
(Rosenstiel, pag.187)

Capitolul 7.
7
-

Ce efecte poate avea asupra sanatatii dentare o preparare necorespunzatoare a dintilor?

Prepararea necorespunzatoare a unui dinte poate avea efecte nocive asupra sanatatii dentare pe
termen lung. Ex: reducerea insuficienta axiala duce la supraconturarea dintelui care va
impiedica controlul placii. Acest lucru poate cauza boala parodontala.
(Rosenstiel, pag.215)

Care sunt factorii care trebuie luati in considerare pentru o retentie adecvata la o restaurare
fixa?
Amploarea eliberarii fortelor
Gometria dintelui preparat
Rugozitatea suprafetei de montare a restaurarii
Materiale de cimentare
Grosimea stratului agentului de cimentare
(Rosenstiel, pag.226)

Capitolul 13.
9
-

Care sunt elementele sistemului implantat ?

Corpul implantar
Surub de acoperire
Extensie permucozala
Stalpul implantar
Dispozitiv de transfer indirect si direct
Capa
Implatul analog
Surub de fixare
(note de curs)

10 Care sunt criterile pentru alegerea stalpilor implantari?

- Angulatia corpului implantar
- Adancimea santului gingivar

Estetica (vizibilitatea coleretei metalice)

Nevoia de dispozitiv antirotational
Accesul pentru igiena
Nevoia de a realiza restauratii demontabile
(note de curs)

Capitolul 14.
11
12
-

Care sunt obiectivele unei amprente?

Sa reproduca exact forma, detaliile si dimensiunile dintilor preparati
Sa redea cat mai fidel limitele cervicale ale preparatiilor
Sa redea cel putin 0.5 mm de structura dentara neslefuita dincolo de limita cervicala a
preparatiei
Sa inregistreze exact rapoartele preparatiilor cu dintii vecini
Sa reproduca precis ceilalti dinti de pe arcada si crestele edentate
(note de curs)
Care sunt substantele astrigente folosite la evictiunea gingivala?
Clorura de aluminiu
Sulfatul feeric
Sulfatul dublu de aluminiu
Epinefrina racemica 8%
(note de curs)

Capitolul 15.
13
-

Care sunt avantajele procedurii indirect-directa a restaurarilor provizorii fixe?

Timpul in cabinet este redus
Caldura generata in cavitatea orala este mai mica
Volumul rasinii folosit in timpul captuselii este relativ mic
Contactul dintre monomerul rasinii si tesuturi este redus la minim fata de procedura directa
Mai putine reactii alergice
((Rosenstiel, pag. 477)

14
-

Care sunt proprietatile ideale ale unui material pentru restaurare provizorie fixa?
Manipularea convenabila: timp de lucru adecvat, usor de turnat, cu priza rapida
Biocompatibilitate: netoxic, nonalergenic, nonexotermic
Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
Usor de finisat si lustruit
Rezistent la abraziune
Aspect: translucid, stabilitate coloristica
Neiritant si inodor
Usor de adaugat sau reparat
Compatibilitate chimica cu agentii de cimentarea provizorii
(Rosenstiel, pag.477)

Capitolul 16.

15
-

Ce trebuie sa includa instructiunile pentru tehnicianul dentar cu privire la protezele fixe ?

Descrierea generala a restaurarii
Timpul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
Forma conectorilor
Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata
Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica
Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea data
respectiva
(note de curs)

16
-

Care sunt responsabilitatile mutuale intre medicul dentist si laborator?

Instructiuni scrise cu privire la lucrare si materiale
Amprente, modele, inregistrari interocluzale de buna calitate
Identificarea marginilor / limitelor, zonelor de gravare / foliere, proiectul protezei
Descriptorii cromatici sau echivalente
Respectarea protocolului antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigurarea
transportului acestora in conditii care sa le asigure integritatea
(note de curs)

Capitolul 17.
17
18
-

Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca modelul pentru restaurarea fixa?
Trebuie sa reproduca exact dintele preparat
Toate suprafetele sa fie duplicate exact si sa nu apara bule sau goluri
Structura dentara ramasa nepregatita cervicala, trebuie sa fie usor perceptibila, in mod ideal 0.5
1 mm pentru a ajuta tehnicianul sa stabilieasca corect conturul cervical al restaurarii
Accesul facil la toate suprafetele bontului
(Rosenstiel, pag.582)
Criterii de selectie a materialului pentru modelele cu bonturi?
Materialul sa fie rezistent la abraziune
Sa fie usor de sectionat si amestecat cu echipamentul standard din dotare
Sa fie compatibil cu agentul de separare folosit pentru ca ceara sa nu se lipeasca
Ar trebui sa reproduca toate detaliile de suprafata exacta
Sa fie disponibil intr-o culoare care contrasteaza cu ceara utilizata pentru modelaj
Sa fie compatibil cu materialul pentru amprenta
Timpul de restaurare trebuie luat in considerare
(Rosenstiel, pag.530)

Capitolul 18.
19 Ce factori reduc spatiul de ciment?
- Reducerea contractiei termice si polimerizarii materialului de amprenta
- Utilizarea de rasina sau amprenta electrodepusa

Utilizarea de aliaje cu un interval de topire mai mare

(Rosenstiel, pag.558)

20 Cum se realizeaza macheta de ceara pe suprafetele axiale?

- Stabilirea locatiei, pozitiei si conturul exterior, folosind dintii adiacenti sau contralaterali ca
model
- Aplicarea de ceara de jur imprejurul santului gingival, pentru realizarea unei suprafete plate si
fine
- Modelarea treimii mijlocii de la nivelul fetelor axiale folosind dinte vecin ca model
- Aplicarea de ceara pentru realizarea trecerii dintre fetele proximale si cele axiale tinand cont de
forma unghiurilor de tranzitie, distale si meziale folosind ca model dintele omolog.
(Rosenstiel, pag.570)
Capitolul 19.
21 Care sunt propietatile fizice de care trebuie sa tinem cont pentru alegerea aliajului pentru o
restaurare metalo-ceramica?
- Propietati mecanice bune
- Elasticitate
- Duritate
- Rezistenta
- Fluaj
(Rosenstiel, pag.599)
22 Care este distanta la care trebuie sa fie amplasate stopurile ocluzale pentru o restaurare metaloceramica si se pot plasa pe ceramica ?
- Stopurile ocluzale pot fi plasate atat pe metal cat si pe ceramica, insa ele trebuie sa fie la 1.5
mm de jonctiunea metalo-ceramica, pentru a preveni fracturarea ceramicii sau deformarea
metalului
(Rosenstiel, pag.591)
Capitolul 20.
23 Corpul de punte in semi sa?
- Combina caracteristicile corpului de punte in sa cu cele alea corpului de punte igienic, deci
estetica cu o curatare usoara
- Creasta in semi sa se suprapune celei reziduale dar ramane clara creasta pe partea linguala
- Pentru a avea un control optim al placii suprafata gingivala nu trebuie sa aibe nici o depresiune
sau goluri
- Creasta in semi sa este cea mai folosita in zonele vizibile ale cavitatii bucale in timpul
functionarii
(Rosenstiel, pag.627)
24 Care sunt corpurile de punte cu contact mucozal, dar cele fara contact?
- Cu contact mucozal: corpul de punte in sa, in semi sa, ovate, conic
- Fara contact mucozal: copul de punte sanitar (igienic), sanitar modificat
(Rosenstiel, pag.625)

Capitolul 21.
25 Cand este necesara utilizarea unui model dentar?
- Pentru a ajuta la evaluarea si alinierea relativa pe termen lung a axelor dintilor care sustin o
proteza dentara partiala
- Pentru a determina calea optima de plasare si indepartare
- Pentru a ajuta la evaluarea tesuturilor si influenta lor pe proteza dentara partiala
(Rosenstiel, pag.650)
26 De ce sunt folosite barile si magnetii in proteza partiala?
- Sunt folosite pentru a pastra supraprotezele. Acestea sunt incorporate in bonturi turnate sau
implaturi si ofera avantajul ca permit cresterea fortei ocluzale
- Aceasta necesita un spatiu de 7-9 mm
(Rosenstiel, pag.669)
Capitolul 22.
27
-

Care sunt cele 3 cerinte de baza ale canalelor de scurgere?

Trebuie sa permita cerii topite sa iasa din tipar
Trebuie sa permita metalului topit sa curga in tipar cu cat mai putine turbulente
Metalul trebuie sa ramana usor topit in el, aceasta ofera un rezervor pentru a compensa
contractia care apare in timpul solidificarii piesei turnate din aliaj
(Rosenstiel, pag.682)

28 Ce rol are gipsul si cine este responsabil de dilatarea termica in timpul eliminarii cerii?
- Gipsul are rol de liant, dar impreuna cu cristobalitul si cuartul ca material refractant formeaza
tiparul.
- Cristobalitul si cuartul sunt responsabile de dilatarea termica, in timpul eliminarii cerii din
tipar
(Rosenstiel, pag.687)
Capitolul 23.
29
-

Ce caracteristici prezinta dintii feminini din punct de vedere estetic?

Forma arcadei rotunjita
Margini incizale rotunjite
Incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali
Incisivii laterali si caninii sunt mai mici
Caninii ascutiti
(note de curs)

30
-

Care sunt caracteristicile biotipului gingival gros?

Tesutul gingival este fibros, dens
Bioforma gingivala este plata
Exista o banda lata de gingie fixa
Tesutul osos subiacent este gros
Reactioneaza la boala parodontala cu formarea de pungi

(note de curs)
Capitolul 25.
31 Care este procedura sistemului CAD/CAM?
- Pregatirea dintilor urmeaza aceleasi etape ca la toate restaurarile ceramice
- Modelul de confectionat in metoda conventionala, iar bontul este lasat neatins pentru a facilita
identificarea marginii in timpul scanarii
- Bontul este duplicat prin folosirea unui scanner de contact
- Forma dintelui preparat este transferata la ecranul computerului
- Proiectarea restaurarii este transferata la producator
- Procesul de productie incepe cu frezarea unei machete marite pentru a compensa contractia de
sinterizare
- Un cub de aluminiu este macinat: se micsoreaza la forma dorita dupa sinterizare
- Este trimis in laborator unde se va aplica portelanul
(Rosenstiel, pag.790)
32 Pentru ce este folosit glantul pe suprafata ceramicii?
- Acesta este folosit pentru a consolida ceramica. Principiul este de formare a unui strat de
suprafata cu expansiune redusa format la o temperatura mare.
- Dupa racire, glantul supus la compresiune reduce adancimea si latimea de defecte de suprafata
(Rosenstiel, pag.776)
Capitolul 26.
33 Care sunt avantajele protezelor fixe adezive?
- Avantaje: indepartarea minima de structura dentara, potentialul minim de suferinta pulpara,
anestezia nu este necesara fiindca preparatul este deobicei supragingival, restaurarea
intermediara nu este necesara, pretul de cost mic, timpul de lucru redus, relipire posibila
(Rosenstiel, pag.812)
34
-

Cand sunt contraindicate rasinile in tehnica protezelor fixe adeziva?

Parafunctii
Edentatii mari
Bonturi restaurare sau deteriorate
Smalt compromis
Alergie la nichel
Suprapunerea verticala cu adancimea
(Rosenstiel, pag.812)

Capitolul 27.
35 Care sunt avantajele folosirii protezelor fixe din rasini compozite ranforsate cu fibre sprijinite
pe implante?
- Includ propietati bune de flexie, economisesc timp ca urmare a lipsei de turnare si lipire, si
formeaza o legatura chimica a rasinii cu scheletul
(Rosenstiel, pag. 838)

36
-

Care sunt contraindicatiile protezei fixe din rasini compozite ranforsate cu fibre?
Incapacitatea de a mentine un control bun al lichidului bucal
Lungimea mare (2 sau mai multe corpuri de punte)
Pacientii cu parafunctii
Pacienti cu ceramica fara glant sau metal partilal
Pacientii care abuzeaza de alcool
(Rosenstiel, pag.834)

Capitolul 28.
37
-

Cum sunt obtinuti conectorii rigizi si ce implica sudati?

Turnare
Lipire
Sudare. Sudarea conectorilor este o metoda de imbinare a pieselor rigide metalice. Conexiunea
este creata prin topirea suprafetelor adiacente cu caldura sau presiune. Se adauga metal, la
aprox aceeasi temperatura cu cea a metalului de baza.
(Rosenstiel, pag.843)

38 Care sunt etapele in cuptorul de lipit?

- Se prepara o bucata de aliaj de lipit prin scufundare intr-un flux de lichid si apoi topirea ei intro flacara Bunsen pentru a forma o bila. Dimensiunea bilea va determina dimensiunea
conectorului si a spatiului comun.
- Se lasa o coada scurta, atasata la bila, pentru a putea fi pozitionata in spatiu comun
- Se pune ansamblul in cuptorul de lipit si se creste treptat temperatura aliajului
- Nu este necesar un vid pentru ca la suprafata ceramicii, datorita gazelor acumulate se pot
forma umflaturi
(Rosenstiel, pag.863)
Capitolul 29.
39 Care este distanta dintre suprafata interna a restaurarii si bont si pentru ce este necesara?
- Spatiul este de 25-35 m, si este necesar pentru ca agentul de cimentare sa se raspandeasca
uniform
(Rosenstiel, pag. 871)
40 Care sunt pasii implicati in finisarea restaurarii si care trebuie urmariti?
- Marginea interna trebuie sa fie verificata si adaptarea este intima la suprafetele adiacente
- Suprafata interna este inspectata si ajustata daca este necesar, daca este necesar cu mici pietre
si freze din carbura
- Restaurarea trebuie sa se aseze complet, fara forta si sa nu prezinte oscilare vizibila sau
instabilitate
- Canalul de scurgere este eliminat
- Zona de fixare a canalului de fixare este remodelata
- Contactele proximale ale zonei sunt ajustate
- Contractele proximale pot fi lasate usor stranse inainte de evaluarea clinica
- Suprafetele ocluzale sunt verificate si ajustate sa nu prezinte interferente
- Finisarea suprafetelor axiale si lustruirea

Restaurearea finala este curatata cu aburi sau ultrasunete

(Rosenstiel, pag.880)

Capitolul 30.
41 Cum se verifica adaptarea la nivelul punctelor de contact?
- Un contact proximal normal trebuie sa permita trecerea unei ate dentare necerate, cu o usoara
dificultate. Verificarea se poate face si cu ajutorul benzilor Mylar sau cu hartie de articulatie cu
grosime de 12 microni.
(note de curs)
42
-

Care este tehnica de adaptare cu ajutorul materialului siliconic a lucrarii protetice?

Se izoleaza cu rulouri de vata zona lucrarii protetice
Se usuca bonturile dintilor stalpi si lucrarea protetica
Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate
Se insera lucrarea in cavitatea bucala pe bonturile dentare
Se asteapta priza materialului siliconic
Dupa priza se indeparteaza lucrarea si se inspecteaza intradosul coroanei
Se marcheaza cu un creion rosu zonele in care siliconul este perforat
Se indeparteaza siliconul din lucrare
Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor
Se probeaza lucrarea din
(note de curs)

Capitolul 31.
43 Care sunt avantajele si dezavantajele cimentului policarboxilat?
- Avantaje: toxicitate redusa, adeziune la smalt si dentina si film de ciment subtire
- Dezavantaje: rezistenta la compresiune scazuta, solubilitate in fluide acide, deformare plastica
(note de curs)
44
-

Care sunt etapele cimentarii?

Pregatirea instrumentarului
Pregatirea lucrarii protetice
Pregatirea campului protetic
Prepararea cimentului
Cimentarea propriu-zisa
Indepartarea excesului de ciment
Controlul ocluzal
Indicatii pentru pacient
(note de curs)

Capitolul 32.
45 De ce este necesara o noua programare la 10 zile dupa cimentarea protezei fixe finale?
- Medicul stomatolog trebuie sa verifice santul gingival, daca este curat, daca nu au ramas
resturi de ciment, care au fost trecute cu vederea in prealabil

Aspectele legate de ocluzie sunt satisfacatoare

(Rosenstiel, pag.929)

46 Care sunt consecintele neglijarii igienei in cazul unor pacienti cu proteze fixe, extinse si ce
implica un nou tratament?
- Daca o proteza fixa extinsa a fost neglijata, viitorul tratament va fi mai dificil si va implica
proceduri lungi si solicitante. Tratamentul va include controlul mobilitatii dintilor stalpi,
imbunatatirea suportului pentru zonele edentate
(Rosenstiel, pag.943)
Intrebari curs edenatii:
1 Reguli Applegate in clasificarea Kennedy:
-- Pentru a evita confuziile, Applegate(5) a stabilit ulterior cteva reguli de aplicare a clasificrii
Kennedy:
1. Dinii irecuperabili, cu indicaie de extracie, nu se iau n considerare pentru clasificare (sunt
tratai ca abseni).
2. Dinii abseni i care nu vor fi protezai, nu se iau n considerare pentru clasificare; situaia
aceasta include ntotdeauna molarii 3 i uneori, molarii 2. Ca un corolar al acestei observaii,
dinii abseni deja protezai prin puni corect concepute i realizate i care, prin urmare, nu vor
fi nlocuite nu se iau nici ei n considerar pentru clasificare.
3. Numele clasei de edentaie este dat de brea cea mai posterioar (distal).
4. Clasificarea include numrul modificrilor (breelor suplimentare).
5. ntinderea i/sau localizarea modificrilor nu este enunat n diagnosticul de edentaie; de
exemplu mod.2 indic prezena a dou bree suplimentare fa de clasa Kennedy
2 Al treilea criteriu i enumerai categoriile clasificrii ACP a edentaiilor pariale.
Criteriul 3 Raporturile ocluzale
Clasa 1 Raporturi ocluzale ideale sau minim afectate
Clasa a 2-a Raporturi ocluzale moderat afectate
Clasa a 3-a Raporturi ocluzale substanial afectate
Clasa a 4-a Raporturi ocluzale sever afectate
Intrebari examinarea pacient/modele mandib-maxi
2 n ce const examenul parodontal detaliat?
Examinare detaliat
Mobilitate
Pungi parodontale i retracii gingivale
Afectare furcal
Probleme mucogingivale
3 Care sunt obiectivele ciclului III de examinare dento-parodontal?
Urmareste suprafetele interdentare de contact
In acest scop se foloseste in mod obisnuit ata dentara, apreciindu-se dificultatea cu care ea
reuseste sa invinga rezistenta opusa de contactele proximale
contactele interproximale deschise se marcheaz n status prin dou linii paralele
Intrebari din articulatoare/Rap interocluzal
1.Tehnica de aplicare la pacient a arcului facial de transfer cu montare rapida:
a.) se aplica materialul termoplastic pe furculita arcului facial;

b.)se iontroduce furculita in cavitatea orala a pac. si se amprenteaza arcada maxilara (cuspizii);
c.)amprenta obtinuta poate fi spalata cu un material cu fidelitate mai mare si rigiditate sporita (ZOE,
polieteri, siliconi speciali pt. inregistrarea ocluziei);
d.)asamblam componentele arcului facial (montarea furculitei) si pozitionarea tijelor cu capete
rotunjite in conductele auditive externe, pt asigurarea sprijinului posterior. Pt. a stabiliza furculita pe
arcada maxilara a pac., acesta este pus sa muste pe rulouri de vata.
Arcurile cu montare rapida aprox. axa balama-terminala (ABT), deoarece axa tijelor auriculare nu
coincid cu ABT, aseazata in medie la 13 mm antero-post de prima. Articulatoarele cu astfel de arcuri
faciale sunt pevazute cu un reper de ABT plasat la 13mm postero-inferior de ABT a condililor.
e.)se fixeaza furculita cu ajutorul suruburilor si se masoara distanta intercondiliana.
2. Prezentati succint tehnica bimanuala de pozitionare a mandibulei in RC.
Pacientul asezat in fotoliu dentar culcat la orizontal. Medicul se afla pe sacun in spatele fotoliului. Policele de la
ambele maini sunt aplicate in zona dintre buza inferioara si menton, celelalte degete de la ambele maini cuprinzand
ramura orizontala a mandibulei.
Prin miscari de deschidere/inchidere, la un moment dat se simte un salt spre posterior si spre superior de
pozitionare a mandibulei in RC.

Intrebari din tratament preparator

3 1. Enumerai care sunt factorii care influeneaz decizia de extracie, n cadrul tratamentului
preparator.
Factori locali (viitorul pe termen scurt)
distrucia coronar,
implantarea parodontal,
modificrile de poziie (primare sau secundare)
Factori regionali (strategici) modul n care va fi rezolvat terapeutic brea aprut
Factori generali status medical, psiho-social, economic
Consecinele absenei protezrii
stabilitatea dinilor pe arcade este dependent de:
forele transmise la nivelul contactelor ocluzale i proximale
suportul parodontal
forele exercitate de prile moi (obraji, buze, limb)
2. Metodele prin care se face, n cadrul tratametului preparator, stabilizarea dinilor cu mobilitate
patologic?
Mobilitatea dintilor apare atunci cand acestia sunt supusi unor forte excesive, mai ales cand si
suportul osos lipseste. Nu este neaparat un semn de boala pentru ca poate fi un raspuns la fortele anormale
si nu este neaparat necesar un tratament corectiv. Oricum, este o cauza de disconfort pt pacient si in aceste
cazuri trebuie tratati prin reducerea fortelor anormale dupa o evaluare ocluzala. Depinzand de nevoile
pacientului, dintii pot fi "armati" cu restaurari provizorii sau prin tehnica cu rasina adeziva, coroborate cu
ajustarea ocluzala. Asemenea restaurari ar trebui astfel concepute incat sa nu impiedice controlul placii
bacteriene sau viitoarele tratamente periodontale.
Intrebari din conceperea planului de tratam, alegerea d stalpi
1.Prezentai care sunt criteriile de alegere a dinilor stlpi de punte?
Alegerea dinilor stlpi
Esenial evaluarea diagnostic riguroas:
Parodontal (clinic i radiologic)
Dup ndeprtarea n totalitate a dentinei cariate:
Gradul de distrucie coronar
Starea pulpei dentare (teste de vitalitate) sau a tratamentului endodontic
Atitudinea fa de dinii integri
reprezint dinii stlpi ideali

utilizarea or ca dini stlpi poate etermina rezisten din partea acientului se evalueaza
starea generala de sanatate dentara
Atitudinea fata de molarii secunzi basculati (mezial)
preparaii atipice
elemente de agregare atipice
conectori atipici
redresare ortodontic
Folosirea nejustificat a mai multor dini stlpi, a conectorilor non-rigizi, a dinilor stlpi
intercalai ntre bree edentate complic procedurile tehnice i conduce
frecvent la erori
4

Care este atitudinea fa de molarii secunzi basculai mezial, ce urmeaz a fi utilizai ca dini stlpi de
punte?
Pierderea primului molar permanent adduce dupa sine o serie de probleme. Daca spatial edentat
astfel format este ignorat, molarul al doilea poate bascule spre mezial mai ales in cazul in care al treilea
molar este present pe arcada. In aceasta situatie protezarea cu ajutorul unei proteze dentare fixe este
dificila sau chiar imposibila deoarece pozitia molarului doi nu mai permite insertia paralela cu axul a
elementelor de agregare fara a leza substanta dura dentara a dintilor vecini. In circumstante de acest gen, o
proteza partiala fixa este realizata uneori cu modificarea design-ului preparatiilor (se obtine o preparatie
care nu respecta principiul conservarii substantei dure dentare) sau se foloseste un conector non-rigid. De
asemenea se poate lua in considerare si solutia ortodontica de a redresa aceasta problema folosind un
dispozitiv ortodontic fix. Cu toate acestea se poate evita astfel de incidente prin aplicarea imediat dupa
pierderea primului molar a unui dispozitiv de mentinere a spatiului.
Preparatii atipice
Elemente de agregare atipice
Conectori atipici
Redresare ortodontica
Intrebari din corelatia dinti-parodontiu
1.
2.
Intrebari din principii funcionale i estetice de concepere a protezelor dentare fixe:
3 Ce este faa aparent a unui dinte frontal i ce importan practic are aceasta?
Acea zona a suprafetei vestibulare care este delimitata de liniile de tranzitie.Conform legii fetei, pt ca
dintii diferiti (dizarmonici) sa para la fel , fetele aparente trebuie sa fie egale. Zonele din afara lor pot
fi diferite deoarece vor fi in umbra, fiind retrase in raport cu fata care va reflecta lumina si va
proemina. Umbrele de diferentiere a supraf V a dintilor incep la liniile de tranzitie si demarcheaza
limitele fetei
2.Ce este principiul liniei i care este aplicaia practic pentru realizarea restaurrilor protetice ale
dinilor frontali?
O linie orizontala va face un obiect sa para mai lat. O linie verticala va face un obiect sa para mai
inalt.principiul liniei se aplica atat in vestimentatie cat si in machiaj.
Intrebari din principii generale ale preparrii dinilor stlpi pentru protezareaparialfix
2 Dimensiunile prii active si utilitatea pietrelor diamantate folosite pentru prepararea unor coroane
total metalice
Instrumentar:
pietre diamantate de turbin
de diferite forme: Cilindric

cilindro-conic cu vrf rotunjit

efilat
Granulaie - standard,
Medie
Fin - finisat
Dimensiuni: diametrul prii active: 0,8-1,2-1,5 mm
piatr diamantat cilindroconic rotunjit la vrf, de 0,8-1,2mm pt prepararea ocluzala
reducerea ocluzala respectand morfologia anatomica
piatr diamantat cilindric/cilindro-conic rotunjit la vrf, de 0,8-1,2mm pt prepararea
fetelor vestibulara, orala si a fetelor proximale deretentivizare in sens cervico-ocluzal
Piatr diamantat de turbin, efilat, lung/scurt pt separarea proximala, tehnica slice-cut
Piatra diamantata cilindrica cu varf rotunjit ~ 1mm realizarea pragului
Piatra diamantata par, roat sau minge de football pt realizarea morfologiei anatomice a
fetei linguale in cazul preparatiei unor frontali
Pietre cu granulatie ultrafina pt finisare
Infundator pentru prag
3 Enumerai dou substane astringente i concentraiile n care se utilizeaz pentru lrgirea anului
gingivo-dentar.
Astringent sulfat feric 15.5%
Clorura de aluminiu 25%
Epinefrina racemica 8%
Intrebari din amprentrare
1. Enumerai obiectivele pe care trebuie s le ndeplineasc o amprent pentru o protez parial fix.
Sa aiba capacitatea de a reda detaliile forma si dimensiunea dintilor preparati
Sa aiba stabilitate post amprentare
Sa ofere posibilitate de conservare si astfel obtinerea mai multor modele
Materialele amprentelor trebuie sa fie compatibile cu alte materiale folosite in cabinetul
stomatologic
Grad ridicat de elasticitate
Sa reproduca cat mai fidel limita cervicala a preparatiei
Sa redea cel putin 0,5 mm de structura dentara neslefuita dincolo de limita cervicala a preparatiei
Sa inregistreze exact rapoartele preparatiilor cu dintii vecini
Sa reproduca precis ceilalti dinti de pe arcada si crestele edentate
2. Enumerai tipurile de materiale de amprentare elastice folosite n protezarea fix.
Hidrocoloizi reversibili
Polisulfuri
Siliconi de condensare
Polieteri
Siliconi de aditie
Intrebari din protezare provizorie
1 Tipurile de materiale folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe i calitatile
acestora.
Calitatile materialelor:
Manevrabilitate
Biocompatibilitate

 Stabilitate dimensionala
Usurinta de prelucrare si finisare
Rezistenta buna la fractura si abraziune
Proprietati estetice bune
Acceptabil pentru pacient
Usor de adaugat si/sau reparat
Compatibil chimic cu cimenturile provizorii
Materiale:
Poli Metil Metacrilat
Poli R Metacrilat
Poli Uretan Metacrilat
Rasini compozite
Aluminiu
Nichel-crom
1 Caracteristici ale restaurrilor provizorii care utilizeaz coroane prefabricate din policarbonat.
Coroanele prefabricate din policarbonat au aspectul cel mai natural. Cand sunt alese in mod corect
acestea tind sa se asemene extrem de mult cu restaurarile bine realizate din portelan. Desi sunt
disponibile intr-o singura gama de culori acest lucru poate fi oarecum modificat prin adaugarea linerului pe baza de rasina.
Intrebari din proteze colate
1 Avantajele i dezavantajele protezelor pariale fixe colate n raport cu ppf clasice.
Avantaje:
Reducere conservativa a structurii dentare
Risc scazut de afectare pulpara
Nu necesita anestezie
Nu necesita protezare provizorie
Timp scazut
Cost scazut
Posibilitate de recimentare
Amprentari usoare

Dezavantaje:
Scade longevitatea restaurarii
Necesita modificari la nivel S
Corectarea operatiei este dificila
Necesita aliniere corecta a dintilor stalpi
Estetica e compromisa la dintii posteriori
Pot determina discromii la nivelul dintilor stalpi
In general prezinta retentie scazuta
2 Indicaiile protezelor pariale fixe colate
Indicatii:
Refac DF la copii si la adolescenti
Dinti stalpi nerestaurati
Acoperire mica

1 dinte posterior
coroana cu lungime mare
control bun al fluidelor orale
Intrebari din comunicare medic lab
3 Obligaiile medicului stomatolog fa de tehnicianul dentar cu care colaboreaz pentru realizarea
lucrrilor protetice fixe.
Cunoasterea limitelor acestuia
Asumarea responsabilitatilor personale
Atentie acordata sfaturilor tehnice
Participare activa la deciziile tehnice
Instructiuni scrise cu privire la lucrare si materiale/ pastreaza o copie a acestor instructiuni
Amprente, modele, inregistrari interocluzale de buna calitate
Identificarea marginilor/ limitelor, zonelor de gravare/ foliere, proiectul protezei
Descrieri cromatice
Aproba modificarile propuse de laborator
In cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze in laborator toate modelele,
piesele intermediare si piesele protetice
Respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si
asigura transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea.
4 Informaiile scrise care trebuie transmise n laborator, pentru realizarea unei proteze pariale fixe.
Descrierea generala a restaurarii
Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
Forma conectorilor
Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta
edentata
Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica
Proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)
Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data
respectiva
Intrebari din Particulariti ale etapelor tehnice de realizare a punilor dentare:
1. Cum se controleaz corectitudinea montrii n ocluzie a modelelor de lucru pentru realizarea unei
proteze fixe?
Este esentiala verificarea acuratetii montarii in articulator a modelelor de lucru inainte de a
inaintea etapele de lucru spre laborator. Aceasta se poate realize foarte usor prin simpla comparative a
pozitionarii stopurilor ocluzale la nivelul cavitatii bucale a pacientului cu cele relizate la nivelul
modelelor de lucru. Atat hartia cat si ceara de articulatie sunt foarte folositoare in aceasta etapa. Pentru
o mai mare sigurantza se recomanda o inregistrare ulterioara a ocluziei, pentru a fi comparata cu
prima, folosind tehnica de montare in articulator cu ajutorul santurilor de reper.
2. Enumerai i prezentai caracteristicile bonturi mobile tip Dowel, Pindex
Bonturi tip Dowel - Sunt cele mai frecvent utilizate
- nu necesita echipament special pt realizare
- bonturile mobilizabile faciliteaza modelarea cu ceara si cu
portelan
Bonturile Pindex bonturi mobilizabile

o
o
o
o
o
o

necesita echipament tehnic special

recomandari excelente in cazul in care echipamentul folosit la realizare
este atent manevrat
- se recomanda atentie speciala la detalii
Intrebari din puntea metalo cermica:
1. Clasificarea corpurilor de punte, dup form.
1. masiv (metalic, ceramic, acrilic, rini compozite armate)
2. caset cu faet
3. semi-caset cu faet
4. cup cu material fizionomic (acrilat)
5. semi-cup cu material fizionomic (acrilat)
6. bar cu bonturi i coroane fizionomice
7. metalo-ceramic
2. Care trebuie s fie grosimea componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice n diferite zone
funcionale ale acestora?
Daca metalul folosit este nobil, grosimea scheletului metalic este de 0,3 mm
In functie de proprietatile fizice ale aliajului grosimea va fi de 0,2-0,4mm la nivelul fetelor
linguala si proximale, iar la nivelul fetei ocluzale in cazul cuspizilor activi 1,5mm iar in
cazul celor inactivi 1mm
Intrebari din sist integral ceramice pt punti
1.Instrumentar si descrierea partilor active a pietrelor diamantate folosite pentru prepararea unor coroane
integral ceramice;
Instrumentar
Pietre diamantate freze conice rotunjite 0,8-1-1,2-1,5mm
Pietre diamantate fine conice 1-1,2mm
Piatra diamantata ovoidala
Piatra diamantata de finisare
Sonda parodontala
Toporisti dalti, bizotatoare
2.Tehnologiile ce pot fi utilizate pentru realizarea unor proteze pariale fixe integral ceramice
CAD/CAM; Empress 2; InCeram Zirconia
Intrebari din proteza fixa pe implante
1. Care este distana minim dintre dou implanturi alturate, dar ntre un implant i un dinte natural?
Distanta minima dintre doua implanturi alaturate este 3 mm
Distanta minima dintre un implant si un dinte natural este 1mm
2. Ce sunt i cum se folosesc analogii, la protezarea pe implanturi?
Analogii sunt fabricati pentru a reprezenta cat mai exact partea de sus a stalpilor sau corpurilor
implantari la nivelul modelelor de laborator. Prin urmare ei pot fi clasificati in analogi ai stalpilor
implantari si analogi ai corpilor implantari. Ambele tipuri se insurubeaza direct la nivelul amprentei cand
aceasta este scoasa din cavitatea bucala. Amprenta finala va trebui sa fie turnata in ghips dentar pentru
realizarea modelului de laborator. Tesuturile gingivale pot fi reproduse prin injectarea unui elastomer
pentru a reproduce cat mai fidel tesuturile moi din jurul analogului. Aceasta procedura va facilita si
inlaturarea amprentei de la nivelul modelului de lucru fara aproduce fisuri la nivelul acestuia
Intrebari din proba/adaptarea/fixarea PF
1. Controlul piesei protetice pe model
Se verific urmtoarele elemente:
Corectitudinea montrii n articulator a modelelor
Integritatea modelelor si relaia de intercuspidare maxim.

Relieful ocluzal al lucrrii

nscrierea lucrrii n morfologia arcadei dentare
Raportul cu creasta edentat a corpului de punte
Adaptarea marginal i absena basculrilor

2. Tehnica de adaptare cu ajutorul materialului siliconic este urmtoarea:

Se izoleaz cu rulouri de vat zona lucrrii protetice
Se usuc bonturile dinilor stlpi si lucrarea protetic
Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
Se inser lucrarea n cavitatea bucal pe bonturile dentare
Se asteapta priza materialului siliconic.
Dup priza se ndeprteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor
Se marcheaza cu un creion rosu zonele n care siliconul este perforat
Se ndeprteaz siliconul din lucrare
Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou lucrarea.

Intrebari din conectori punti

1. Care sunt variantele de conectori ai unei puni dentare?
Alegerea conectorilor (jonciunea elemente de agregare corp de punte)
puntea prin turnare unic (conectorii sunt realizai concomitent cu elementele
de agregare i corpul de punte)
punte obinut din elemente separate:
conectori fici, rigizi (prin sudare i / sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi)
2. Care sunt calitile pe care trebuie s le ndeplineasc un aliaj de lipire pentru puni dentare?
Rezistenta la coroziune
Interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
Absenta porilor
Rezistenta mecanica
Curgere libera
Compatibilitate coloristica
Intrebari din Conceperea si stadializareaplanului de tratament in cazuri complexe
1. Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe?
Efectul de reciprocitate este mecanismul prin care fortele laterale generate de catre crosetele
retentive care trec peste un contur mai inalt sunt contrabalansate. Acest lucru este realizat in mod
obisnuit de catre crosetul reciproc care trece de-a lungul planului de ghidaj reciproc. Crosetele
reciproce au doua functii: ele ghideaza proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor stalpi
impotriva fortelor orizontale exercitate de catre bratele retentive flexibile. Bratele retentive ar trebui
mai degraba sa fie capabile sa se indoaie decat sa impinga dintii stalpi spre lateral. Planurile de ghidaj
sunt necesare la nivelul coroanelor pentru a permite reciprocitatea. Acestea ar trebui sa se extinda de
la planul de ghidaj proximal la o zona situata exact in partea opusa partii terminale a bratului retentiv.
Bratele reciproce trebuie sa vina in contact cu planul de ghidaj inainte ca bratele retentive sa inceapa
sa se curbeze astfel incat periodontiul sa fie protejat impotriva incarcarii laterale excesive.
2.Sisteme prefabricate de meninere, sprijin i stabilizare care se pot ataa la protezele fixe, n cadrul
tratamentului protetic combinat
Cu actiune directa :
Crosete turnate
Rigiditate mai mare;
Contact in suprafata ;

 Retentia (ancorare) mai mare;

Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de
maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
Concepere paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele
din sarma (flexibile);
Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.
Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de
crosetele mixte) ;
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea
dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie,
metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;
Sisteme speciale
Cu actiune indirecta- opritori de basculare
.Intrebari din supraproteze
1.Alternative terapeutice in cazul restaurarilor pe implante
-Puntea cimentata
-Puntea demontabila (SUPRAPROTEZA CONJUNCTA)
SUPRAPROTEZA MOBILIZABILA
2.Clasificarea supraprotezelor:
Proteze Totale
Proteze Partiale Mobilizabile
Punti Dentare
Solutii Combinate
IMEDIATE
TRANZITORII
DEFINITIVE
Cu baza ACRILICA
Cu baza METALICA
Cu baza ACRILICA ARMATA

Intrebari din intretinere,igiena orala,dispensarizare,erori..

1. Cnd se realizeaz i ce se urmrete n edina post-cimentare final?
Dupa 10 zile de la cimentarea protezei partiale fixe, pacientul este reprogramat. Medicul trebuie sa
verifice sulcusul gingival si se asigura ca toate aspectele ocluziei sunt satisfacatoare. Cimenturile
radiotransparente trebuie evitate , pentru ca sunt vizibile radiologic si nu poate fi observat pragul.
Daca un dinte prezinta o mica schimbare de pozitie sunt necesare ajustari ocluzale. In acest caz in
urmatoare saptamana este reprogramat pentru fi siguri ca alte corectari nu mai trebuie facute.
2.AtitudinEA terapeutica fata de cariile cervicale nou aparute, la dinii care au fost acoperii cu proteze
dentare fixe
Aparitia cariilor radiculare creste o data cu varsta. Aparitia lor este asociata indicele de placa al
individului si numarul mare de streprococci mutans prezenti in saliva. Prevenirea lor se face prin

o
o
o
o
o

tratament cu flor si consilierea in ceea ce priveste dieta pacientului. Tratamentul necesita plasarea unei
obturatii mari de amalgam sau CIS la nivel cervical in jurul periferiei restauratiei cimentate anterior.
Asemenea obturatii sunt greu de plasat.
Intrebari din fixarea restaurari protetice
1.Avantaje-Dezav CIS
Avantaje:
Adeziune chimica buna
Rezistenta de adeziune buna
Sigilare buna
Eliberare de fluor ridicata
Deformare plastica scazuta
Dezavantaje:
Controlul umiditatii necesar
Iritant pulpar
Solubil in fluide acide
2. Descriei fenomentul de filtrare, care apare n timpul cimentrii.
In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei
ocluzale si numai partea lichidiana va reflua. Particulele vor forma o masa ce permite trecerea
lichidului subtire, cauzand separarea si filtrarea cimentului si in acelasi timp cresterea grosimii
filmului de ciment de la 60-435 microni. Acest lucru poate fi solutionat prin vibrarea sau cu ajutorul
canalelor de refluare.

Capitolul 3
1.Definiti notiunea de profil de emergenta si enuntati succint importanta acestuia in tratamentul prin
restaurari protetice fixe.(note de curs)
-reprezinta conturul unui dinte sau a unei restaurari (o coroana pe un dinte natural sau pe un implant),
raportat la tesuturile adiacente
-in cazul realizarii unei coroane acest contur trebuie reprodus asemanator
-se foloseste in etapa de amprentare
2.Enumerati metodele prin care se face, in cadrul tratametului preparator, stabilizarea dintilor cu
mobilitate patologica?(pag 302)
Mobilitatea dintilor apare atunci cand acestia sunt supusi unor forte excesive, mai ales cand si suportul
osos lipseste. Nu este neaparat un semn de boala pentru ca poate fi un raspuns la fortele anormale si nu
este neaparat necesar un tratament corectiv. Oricum, este o cauza de disconfort pt pacient si in aceste
cazuri trebuie tratati prin reducerea fortelor anormale dupa o evaluare ocluzala. Depinzand de nevoile
pacientului, dintii pot fi "armati" cu restaurari provizorii sau prin tehnica cu rasina adeziva, coroborate cu
ajustarea ocluzala. Asemenea restaurari ar trebui astfel concepute incat sa nu impiedice controlul placii
bacteriene sau viitoarele tratamente periodontale.
Capitolul 5
1.Care sunt principalele contraindicatii ale gingivectomiei?(pag. 155)
Obtinerea tesutului keatinizat adiacent.
Procedura trebuie inchisa cu regiuni de tesut keratinizat pentru a preveni expunerea marginilor gingivale
ce reprezinta mucoasa alveolara(care nu e pregatita sa reziste traumei masticatorii).
2.Care sunt obiectivele rezectiei apicale osoase?(pag. 156)
-sa curete osul dandu-I un contur regulat;

Acesta se obtine niveland leziunile proximale, reducand noul contur dat de leziunile osoase care sunt prea
largi sau prea superficiale. Se urmareste nivelarea defectelor osoase.
Rezultatul dorit este un os curat pentru atasarea gingiei; eliminarea pungilor si a adancimii sulculare
excessive. Studiile arata ca pe termen lung chiar daca in urma interventiei chirurgicale se pierde os si
rezulta retractile gingivala este cea mai eficienta terapie pentru micsorarea adancimii pungilor.
Capitolul 6
1.Cand luam in considerare ca solutie de tratament extruzia ortodontica-periodontala?(pag. 192)
Oricand o fractura sau o leziune carioasa s-a extins spre apical spre marginea libera a gingiei. Este
indicata cand ne intereseaza fizionomia.
2.Care este rolul matricilor si care sunt cele mai indicate?(pag. 182)
O matrice bine conturata, rigida permite amalgamului sa se condenseze ferm si faciliteaza un modelaj
optim.Dar poate intampina greutati cand intalneste prea mult tesut dentar lipsa.
Matricile conventionale(Tofflemire) sunt instabile daca ambii pereti vestibular si lingual lipsesc.Matricile
circumferentiale(AutoMatrix Retainless Matrix System) sunt utile in restaurarile extinse. Ca alternative se
pot folosi benzi de cupru/ bezni ortodontice.
Capitolul 7
1.Cum se face protectia tesuturilor moi?(pag 210)
Prin indepartarea limbii si a obrajilor cu aspiratorul, cu oglinda dentara sau cu rulouri de vata. Este foarte
importanta indepartarea limbii cand se prepara fata limguala a dintilor mandibulari.
2.Cum interfera agentii chimici cu pulpa dentara?(pag 214)
Agentii chimici din materialele dentare(baze, rasini, agenti de lipire) pot cauza afectare pulpara in special
cand sunt aplicate pe leziunea dentinara. Varnishul sau bondingul actioneaza in sensul protejarii leziunii
dentinare in schimb efectul retentiv este discutabil. Adeseori agenti chimici sunt folositi la dezinfectia sau
curatarea suprafetelor dentare. S a constatat ca irita pula dentara.
Capitolul 13
1.Care este distana minima dintre doua implanturi alaturate, dar intre un implant i un dinte natural? (nota
de curs)
Distanta minima dintre doua implanturi alaturate este 3 mm.
Distanta minima dintre un implant si un dinte natural este 1mm.
2. Enumerati tipurile de bonturi pentru realizarea restaurarilor protetice fixe ancorate pe implanturi.(pag
402)
Standard (surub)
Fix (cimentat)
In unghi (cimentat / insurubat)
Nesegmentat (UCLA)
Tapered (surub)
Capitolul 14
1.Cum se face controlul hemoragiei utilizand seringa cu injectie?(pag 438)
-umplerea seringii cu solutie de suflat ferric si atasarea capatului tip;
- se plimba inainte si inapoi capatul pentru aproximativ 30 secunde in zona hemoragica aplicand usor
Solutia;
-iriga zona cu apa si apoi se usuca usor cu aer;
Urmeaza inspectia pentru a verifica daca a incetat hemoragia. Se repeta de cateva ori daca este necesar si
se aplica firul.
-inaintea indepartarii firului se imbiba usor cu apa pentru a minimize riscul de aparitie al unei noi
hemoragii. Se usuca usor tesutul si se trece la amprentarea propriu-zisa.
2.Care sunt materiale elastrice de amprentare?(pag.442)

In ordinea descoperirii acestora:

-hidrocoloizi reversibili;
-polimeri polisulfurici;
-siliconi de condensare;
-polieteri;
-siliconi de aditie(pentru stabilitate de lunga durata)
Hidrocoloizi ireversibili nu sunt sufficient de fideli.
Capitolul 15
1.Enumerati tipurile de materiale folosite pentru realizarea protezelor fixe provizorii directe(pag 470)
-Poli Metil Metacrilat
-Poli R Metacrilat
-Poli Uretan Metacrilat
-Rasini compozite
-Aluminiu Nichel-crom
2. Prezentati principalele caracteristici ale restaurarilor provizorii care utilizeaza coroane prefabricate din
policarbonat.(pag 474)
Coroanele prefabricate din policarbonat au aspectul cel mai natural. Cand sunt alese in mod corect
acestea tind sa se asemene extrem de mult cu restaurarile bine realizate din portelan. Desi sunt disponibile
intr-o singura gama de culori acest lucru poate fi oarecum modificat prin adaugarea liner-ului pe baza de
rasina.
Capitolul 16
1. Enumerati informatiile scrise care trebuie transmise in laborator, pentru realizarea unei proteze partiale
fixe(pag 521).
-Descrierea generala a restaurarii
-Tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
-Schema ocluzala ce va fi folosita pentru modelare
-Forma conectorilor
-Forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentata
-Forma componentei metalice a coroanelor metalo-ceramice
-Descriptorii cromatici pentru componenta fizionomica
-Proiectul protezei partiale mobilizabile(unde este cazul)
-Data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respectiva
2. Enumerati obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar cu care colaboreaza pentru
-realizarea lucrarilor protetice fixe.(pag 509)
-Cunoasterea limitelor acestuia
-Asumarea responsabilitatilor personale
-Atentie acordata sfaturilor tehnice
-Participare activa la deciziile tehnice
-Instructiuni scrise cu privire la lucrare si materiale/ pastreaza o copie a acestor instructiuni
-Amprente, modele, inregistrari interocluzale de buna calitate
-Identificarea marginilor/ limitelor, zonelor de gravare/ foliere, proiectul protezei
-Descrieri cromatice
-Aproba modificarile propuse de laborator
In cazul unor lucrari necorespunzatoare, trebuie sa returneze in laborator toate modelele, piesele
intermediare si piesele protetice
Respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in laborator si asigura
transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea.
Capitolul 17

1.Prezentati succinct caracteristicile bonturilor Pindex- bonturi mobilizabile(pag 544)

-necesita echipament tehnic special
-recomandari excelente in cazul in care echipamentul folosit la realizare este atent manevrat
-se recomanda atentie speciala la detalii
2.Prezentati succint caracteristicile bonturilor pentru model tip Zeiser(pag 543)
-bonturi mobilizabile
-necesita echipament special
-prognostic excellent in cazul in care sunt corect realizate
Capitolul 18
1.Care sunt factorii care duc la reducerea spatiului pentru ciment?(pag.558)
-reducerea termica si contractia in urma polimerizarii a meterialului de amprentare;
-utilizarea de rasini
-utilizarea aliajelor la un nivel ridicat de temperature
-reducerea expansiunii materialelor de ambalare.
2.Descrieti succinct caracteristicile materialului Die Spacer.(pag 558)
Acest material este aplicat pentru a crea un spatiu pentru ciment intre peretii axiali ai dintelui preparat si
piesa protetica/macheta. Isi mentine grosimea constanta in timpul modelajului. Nu trebuie acoperita
intreaga preparative cu Die Spacer. Pentru adaptarea marginala adecvata, un spatiu de 1 mm la marginea
preparatiei trebuie lasat neacoperit.
Capitolul 19
1. Prezentati succint avantajele si dezavantajele beriliului in aliajele pentru proteze fixe.(pag 608)
-reduce intervalul de topire
-reduce vascozitatea aliajului topit
-scade rezistenta alijaleor = creste casabilitatea
-afecteaza grosimea stratului de oxid
-agent carcinogenetic
2. Prezentati succint avantajele si dezavantajele nichelului in aliajele pentru proteze fixe.(pag 608)
-Rezistenta la deformare
-Duritate crescuta
-Modul de elasticitate scazut
-Usor prelucrabil influenteaza ductibilitatea
-Determina cancer pulmonary si afecteaza sensibilitatea pielii putand determina eczema cornice
Capitolul 20
1.Clasificarea corpurilor de punte, dupa forma.(pag 625)
1. masiv (metalic, ceramic, acrilic, rasini compozite armate)
2. caseta cu fateta
3. semi-caseta cu fateta
4. cupa cu material fizionomic (acrilat)
5. semi-cupa cu material fizionomic (acrilat)
6. bara cu bonturi si coroane fizionomice
7. metalo-ceramic
2. Prezentati succint tehnica cut-back.(pag 643)
Se foloseste un explorator ascutit pentru a sublinia zona care va fi acoperita cu portelan. Jonctiunea dintre
metal si ceramica trebuie sa fie plasata suficient inspre lingual pentru a asigura estetica.
Este o tehnica ce se foloseste pentru a asigura o grosime mai mare a portelanului la nivel cervical (in
cazul coroanei metalo-ceramice) ca sa nu transpara metalul printr-un strat prea subtiere de ceramica
asigurand astfel atat o rezistenta mai buna cat si o estetica superioara

Capitolul 21
1. Ce inseamna efect de reciprocitate la nivelul lucrarilor protetice fixe?(pag 656)
Efectul de reciprocitate este mecanismul prin care fortele laterale generate de catre crosetele retentive
care trec peste un contur mai inalt sunt contrabalansate. Acest lucru este realizat in mod obisnuit de catre
crosetul reciproc care trece de-a lungul planului de ghidaj reciproc. Crosetele reciproce au doua functii:
ele ghideaza proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor stalpi impotriva fortelor orizontale
exercitate de catre bratele retentive flexibile. Bratele retentive ar trebui mai degraba sa fie capabile sa se
indoaie decat sa impinga dintii stalpi spre lateral. Bratele reciproce trebuie sa vina in contact cu planul de
ghidaj inainte ca bratele retentive sa inceapa sa se curbeze astfel incat periodontiul sa fie protejat
impotriva incarcarii laterale excesive.
2.Caracteristicile inregistrarii cu ceara de ocluzie.(note de curs)
-Se utilizeaza in asociere cu creionul de ocluzie.
-Grosime redusa( 0,3mm)
-2 fete: una lucioasa si una lipicioasa
-Bucoplastica(se deformeaza dar nu se topeste)
-Metoda de inregistrare precisa dar costisitoare.
-Echilibrare ocluzala finala
Capitolul 22
1.Care sunt proprietatile ideale ale unui material de ambalare?(pag 691)
-expansiune controlabila pentru a compensa exact contractia aliajului in timpul racirii;
-capacitatea de a rezulta o turnatura cu suprafete netede si precise;
-stabilitate chimica la temperaturi inalte;
-rezistenta adecvata pentru a rezista la fortele de spargere;
-suficient de poros pentru a favoriza eliminarea gazelor;
-recuperarea usoara a turnaturii.
2.Care sunt factorii ce duc la cresterea expansiunii materialelor de ambalare?(pag 691)
-utilizarea masurii cu varf;
-timpul de spatulare prelungit;
-pastrarea materialului in umiditate;
-putina apa in compozitie;
-utilizarea unui ciment umed;
-tehnica higroscopica cu modelul in partea superioara a inelului.
Capitolul 23
1. Ce este principiul liniei si care este aplicatia practica pentru realizarea restaurarilor protetice ale
dintilor frontali?(note de curs)
O linie orizontala va face un obiect sa para mai lat. O linie verticala va face un obiect sa para mai
inalt.principiul liniei se aplica atat in vestimentatie cat si in machiaj.
2.Cauzele de aparitie ale triunghiurilor negre.(note de curs)
-Retractii gingivale
-Forma triunghiulara a dintilor
-Aparitita parodontitei in antecedente
Capitolul 25
1.Descrieti succinct Lova System(pag 793)
In Lova System un CAD/CAM e folosit la fabricarea capei de zirconium a restauratiilor integral
ceramic.Preparatia e scanata si capa este apoi scluptata dintr-un bloc de zirconium.Marimea capei este
crescuta pentru a permite contractiei ce apare dupa sinterizare. Odata sinterizata capa, este acoperita cu
portelan esthetic prin aceeasi tehnica ca la metalo-ceramica.

2.Descrieti pe scurt dezavantajele materialelor de restaurare ceramic si implicatiile acestora.(pag 800)

Dezavantaje fata de cele metalo-ceramice:
Proprietati mecanice inferioare si dificultatea crescuta in tehnica realizarii inchiderii marginale.
Portelanul laminat este conservative si ideal esthetic.Inlay ceramic si onlay pot constitui o alternative in
locul coroanelor din rasini composite fara pierdere suplimentara de tesut dentar.
Capitolul 26
1.Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe colate in raport cu ppf clasice.(pag 813)
-Refac DF la copii si la adolescenti
-Dinti stalpi nerestaurati
-Acoperire mica
-1 dinte posterior
-coroana cu lungime mare
-control bun al fluidelor orale
2. Enumerati avantajele protezelor partiale fixe colate in raport cu ppf clasice.(pag 811)
-Reducere conservativa a structurii dentare
-Risc scazut de afectare pulpara
-Nu necesita anestezie
-Nu necesita protezare provizorie
-Timp scazut
-Cost scazut
-Posibilitate de recimentare
-Amprentari usoare
Capitolul 27
1.Care sunt contraindicatiile unei proteze fixe cu fibre armate?(pag.834)
-incapacitatea de mentinerea a controlului fluidelor;
-nevoia de deschidere mare;
-pacienti cu obiceiuri ce duc la parafunctie;
-pacienti alcoolici;
-pacienti cu lucrari fixe pe dintii antagonisti din alte materiale decat ceramic.
2.Care sunt indicatiile unei proteze fixe cu fibre armate?(pag 834)
-rezultate bune estetice;
-fara metal;
-preparatii conservatoire;
-utilizarea tehnicii cu ciment adeziv;
-pentru micsorarea uzurii dintilor antagonisti.
Capitolul 28
1. Care sunt calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca un aliaj de lipire pentru punti dentare?(note de
curs)
-Rezistenta la coroziune
-Interval de topire mai redus decat al partilor de lipit
-Absenta porilor
-Rezistenta mecanica
-Curgere libera
-Compatibilitate coloristica
2. Care sunt aplicatiile practice ale aliajelor de lipire, inafara solidarizarii elementelor componente ale
unei punti dentare?(note de curs)
-Lipirea componentelor puntii
-Remodelare proximala
-Repararea defectelor de turnare

-Dezlipirea
-Lipirea preceramica si postceramica
Capitolul 29
1.Care sunt obiectivele finisarii suprafetei ocluzale ?(pag. 874)
Contactele ocluzale sa fie restabilite in pozitia static si in relatiile dinamice cu contactul dintilor
antagonisti.
Obtinerea unor contacte stabile si exacte nu necesita slefuirea exagerata a suprafetelor ocluzale. Structura
ocluzala trebuie sa asigure stabilitate sis a asigure toate nevoile functionale.
2.Care sunt zonele ce trebuiesc finisate la o lucrare protetica fixa?(pag. 871)
-marginea interna;
-suprafata interna;
-canalul de scurgere indepartat;
-zonele cu contact proximal;
-suprafata ocluzala;
-peretii axiali;
-marginile externe.
Capitolul 30
1.Care este secventa de evaluare a greselilor unei restaurari dentare?(pag 888)
a. contactul proximal;
b. integritatea marginala;
c. stabilitatea;
d. ocluzia;
e. detaliile si finisarea.
2.Descrieti succinct finisarea marginala subgingivala si pe cea supragingivala.(pag 891)
Marginile subgingivale nu sunt accesibile finisarii in cavitatea orala. Acestea trebuie terminate de finisat
pe model. O cimentare provizorie urmata de examenul radiologic poate fi de ajutor.
Marginile supragingivale sunt in general finisate cu lucrarea aplicata pe dinte. Cu pietre albe si cu discuri
roata se vor finisa marginile supragingivale dinspre restaurare spre tesutul dentar. Daca aceasta este
adaptata corespunzator nu va fi detectata la palparea cu sonda.
Capitolul 31
1.Avantajele si dezavantajele FOZ(pag 910)
Avantaje:
-Rezistenta la compresiune buna
-Film de ciment subtire
-Timp de lucru suficient
-Traditie
Dezavantaje:
-Sensibilitate potentiala pulpara
-Solubilitate orala
-Sigilare deficitara
-Retentie mecanica
-Nu elibereaza fluor
2. Descrieti fenomentul de filtrare, care apare in timpul cimentarii.
In momentul cimentarii particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul fetei ocluzale si
numai partea lichidiana va reflua. Particulele vor forma o masa ce permite trecerea lichidului subtire,
cauzand separarea si filtrarea cimentului si in acelasi timp cresterea grosimii filmului de ciment de la 60435 microni. Acest lucru poate fi solutionat prin vibrarea sau cu ajutorul canalelor de refluare.

Capitolul 32
1. Care este atitudinea terapeutica fata de cariile cervicale nou aparute, la dintii care au fost acoperiti cu
proteze dentare fixe(pag 932)
Aparitia cariilor radiculare creste o data cu varsta. Aparitia lor este asociata indicele de placa al
individului si numarul mare de streprococci mutans prezenti in saliva. Prevenirea lor se face prin
tratament cu flor si consilierea in ceea ce priveste dieta pacientului. Tratamentul necesita plasarea unei
obturatii mari de amalgam sau CIS la nivel cervical in jurul periferiei restauratiei cimentate anterior.
Asemenea obturatii sunt greu de plasat.
2.Prezentati o metoda de decimentare a unei proteze fixe(pag 940)
Se creeaza acces la metal pe dintele stalp prin ceramica cu o piatra diamantata. Este mai usor de abordat
in zona frontala si pe suprafetele vestibulare. Metalul este penetrat cu o freza nr. 1 pentru a crea un canal
pe dintele stalp. Gaurile realizate trebuie sa penetreze metalul pana cand este vizibil cimentul . O spatula
de ciment este infiletata in ambele coroane distrugand prin rotatie usoara sigilarea cu ciment. PPF-ul este
indepartat, iar daca dintii stalpi sunt in stare buna proteza poate fi recimentata.
Capitolul 2
Intrebarea 1: Ce tip de articulator este recomandat pentru fabricarea unei proteze fixe si de ce?
Raspuns 1: Articulatorul semi-adaptabil este practic (montarea lui nu este foarte mare consumatoare de
timp) si scade timpul necesar adaptarii intra-orale a lucrarii protetice.
(pg 46)
Intrebarea 2: Ce dispozitiv se poate folosi pentru a pozitiona mandibula pacientului in RC si din ce
material poate fi acesta confectionat in cabinet?
Raspuns 2: Se poate folosi deprogramatorul anterior (jig-ul lui Lucia), confectionat din rasina acrilica
autopolimerizabila sau din material termoplastic.
(pg 56-58)
Capitolul 3
Intrebarea 1: Indepartarea placii bacteriene, esentiala pentru a trata afectarea parodontala, este posibila
doar daca suprafetele dentare sunt netede si este posibil accesul in santul gingival. Ce proceduri sunt
necesare in acest sens?
Raspuns 1: Inlocuirea restaurarilor defectuoase, tratamentul cariilor, reconturarea coroanelor
supraconturate (mai ales in zona furcatiilor) si educarea pacientului cu privire la igiena orala.
(pg 101)
Intrebarea 2: Ce este legea lui Ante?
Raspuns 2: Suprafata radiculara totala a dintilor stalpi ai unei PF trebuie sa fie mai mare sau cel putin
egala cu suma suprafetelor radiculare a dintilor lipsa ce urmeaza a fi inlocuiti.
(pg 104)
Capitolul 5
Intrebarea 1: Dupa cate zile apare leziunea initiala in boala parodontala?
Raspuns 1: Dupa 2-4 zile, in conditiile in care placa dentara nu este indepartata.
(pg 148)
Intrebarea 2: Descrieti o furcatie radiculara clasa a III-a.
Raspuns 2: Furcatia este acoperita de gingie, insa sonda parodontala poate trece orizontal dintr-o parte in
cealalta.
(pg 158)
Capitolul 6

Intrebarea 1: Cu ce materiale se pot realiza reconstructii de bonturi?

Raspuns 1: Amalgam, glassionomer (modificat cu rasini), rasini compozite pentu reconstructii de bonturi
sau metal turnat (indirect).
(pg 180)
Intrebarea 2: Dati exemple de situatii clinice in care ar fi indicata alungirea coroanei unui dinte.
Raspuns 2: Pentru a imbunatati fizionomia unui dinte anterior, cand coroana clinica este prea scurta si nu
asigura retentie suficienta sau cand un dinte are o leziune carioasa subgingivala extinsa.
(pg 190)
Capitolul 7
Intrebarea 1: Care este convergenta peretilor axiali recomandata la prepararea unui bont pentru o coroana
de acoperire?
Raspuns 1: O convergenta de 6 grade asigura retentie optima.
(pg 229)
Intrebarea 2: Care este grosimea minima a ceramicii pentru o coroana de acoperire total ceramica si ce
limitari rezulta din aceasta cauza?
Raspuns 2: Ceramica trebuie sa aiba o grosime minima de 1-1,2mm nu e indicata pe dintii cu diametru
vestibulo-oral mic sau pe cei cu camera pulpare voluminoase (tineri).
(pg 244)
Capitolul 13
Intrebarea 1: Care este distanta minima recomandata intre 2 implanturi?
Raspuns 1: 3 mm.
(pg 385)
Intrebarea 2: Ce metoda de amprenta se foloseste cand implanturile sunt f divergente?
Raspuns 2: Se foloseste amprenta cu lingura individuala deschisa, cu dispozitive de transfer direct.
(pg 407-409 + notite curs)
Capitolul 14
Intrebarea 1: Ce metode pot fi folosite pentru a realiza retractie gingivala in vederea amprentarii?
Raspuns 1: Snur de retractie gingivala impregnat/neimpregnat, solutie astringenta (Sulfat feric) aplicata cu
seringa, pasta Expa-syl, electrocauterul, laserul.
(pg 438-440)
Intrebarea 2: Din ce materiale poate fi confectionata lingura individuala?
Raspuns 2: Rasina acrilia autopolimerizabila, rasina termoplastica si rasini fotopolimerizabile.
(pg 446)
Capitolul 15
Intrebarea 1: Care sunt dezavantajele rasinilor acrilice folosite pt restaurarile provizorii?
Raspuns 1: Se contracta la polimerizare neadaptare marginala
Au reactie de priza exoterma biocompatibilitate deficitara (nu pot fi folosite pe dinti vitali)
(pg 478)
Intrebarea 2: Ce cimenturi pot fi folosite pentru a cimenta o lucrare provizorie?
Raspuns 2: Cimenturi ZOE, ZOE armate si cimenturi pe baza de oxid de zinc non-eugenol.
(pg 498)
Capitolul 16
Intrebarea 1: Atunci cand la prepararea unui bont pt o coroana metalo-ceramica reducerea in treimea
cervicala nu este suficienta, ce greseala fac de obicei tehnicienii in incercarea de a obtine o estetica
satisfacatoare? Ce repercursiuni are aceasta?

Raspuns 1: Tehnicienii pot supracontura coroana in zona cervicala, pt a avea o grosime suficienta a
ceramicii, ceea ce duce la afectare periodontala (apare inflamarea gingiilor)
(pg 510)
Intrebarea 2: Cum se transmit informatiile legate de marginile preparatiilor laboratorului de tehnica
dentara?
Raspuns 2: Marginile preparatiilor trebuie sa fie usor decelabile si accesibile pe model (aceasta se
intampla daca preparatiile sunt corecte si amprenta este fidela). Daca exista indoieli, medicul dentist poate
sa contureze marginile cu un creion pe bonturile mobile.
(pg 512)
Capitolul 17
Intrebarea 1: Dezavantajul principal al gipsului pentru modelele de lucru este rezistenta mica la abraziuni.
Ce alte materiale pot fi folosite pentru a combate aceasta problema?
Raspuns 1: Pot fi folosite rasini pentru modele (rasini epoxi sau poliuretan) sau se pot confectiona modele
prin electrodepunere.
(pg 529)
Intrebarea 2: Ce detalii trebuie sa contina inregistrarea de ocluzie?
Raspuns 2: Inregistrarea de ocluzie trebuie sa contina doar varfurile cuspizilor, altfel exista riscul ca
modelele sa nu fie asezate corect inaltarea ocluziei.
(pg 547)
Capitolul 18
Intrebarea 1: Care este dimensiunea ideala a filmului de ciment?
Raspuns 1: 20-40 de microni
(pg 557)
Intrebarea 2: Care sunt avantajele contactelor ocluzale de tip cuspid-fosa?
Raspuns 2: 1. Impactul alimentar este redus
2. Fortele exercitate in RC sunt mai apropiate de axul lung al dintilor
3. Stabilitate mai buna datorita contactului tripodic
(pg 572)
Capitolul 19
Intrebarea 1: Care este metoda recomandata pt a face macheta componentei metalice a unei PF metaloceramice, astfel incat ceramica sa aiba o grosime suficienta si uniforma?
Raspuns 1: Se modeleaza macheta la conturul anatomic final si apoi se reduce din grosimea cerii pentru a
crea spatiu suficient pt componenta estetica.
(pg 591)
Intrebarea 2: Unde trebuie plasate stopurile ocluzale la o PF metalo-ceramica?
Raspuns 2: Acestea pot fi plasate fie pe metal, fie pe ceramica, la o distanta de min 1,5mm de jonctiunea
metal-ceramica.
(pg 591)
Capitolul 20
Intrebarea 1: Care este principalul avantaj al corpurilor de punte suspendate si in ce zona pot fi ele
folosite?
Raspuns 1: Corpul de punte suspendat permite un f bun acces pt masurile de igiena orala, insa din cauza
faptului ca nu este estetic, poate fi folosit in zona posterioara a mandibulei.
(pg 626)
Intrebarea 2: Care este corpul de punte cu cea mai buna estetica?
Raspuns 2: Corpul de punte ovat.

(pg 629)
Capitolul 21
Intrebarea 1: Pe ce material poate fi plasat pintenul ocluzal?
Raspuns 1: Trebuie sa fie plasat fie pe smalt sanatos, fie pe metal turnat. Daca este plasat pe materiale mai
putin rezistente amalgam, compozit, ceramica entara exista riscul de fractura sau de deformare.
(pg 654)
Intrebarea 2: La cati milimetri de gingie trebuie plasat un croset al unei PPM?
Raspuns 2: La min 2 mm ocluzal de marginea gingivala.
(pg 655)
Capitolul 22
Intrebarea 1: La nivelul carei parti a machetei trebuie plasat canalul de turnare?
Raspuns 1: De obicei, canalul de turnare se plaseaza in dreptul celui mai mare cuspid nefunctional.
(pg 682)
Intrebarea 2: Ce tip de masa de ambalat este potrivit pt turnarea aliajelor pt metalo-ceramica?
Raspuns 2: Mase de ambalat pe baza de fosfati.
(pg 688)
Capitolul 23
Intrebarea 1: Ce este metamerismul si cum pot fi evitate efectele acestuia cand alegem culoarea pentru
ceramica?
Raspuns 1: Metamerismul este fenomenul prin care 2 culori par a fi la el intr-o anumita lumina, desi
reflecta lungimile de unda ale luminii intr-un mod diferit. Pentru a evita aceasta problema, culoarea
ceramicii trebuie aleasa si verificata in mai multe conditii de iluminare (lumina din cabinet, lumina
naturala).
(pg 716)
Intrebarea 2: Care este raportul inaltime/latime preferat in cazul incisivilor maxilari?
Raspuns 2: Intr-un studiu in care au trebuit sa aleaga cel mai atractiv zambet, mai multi dentisti au ales
fotografiile in care raportul inaltime/latime era apropiat de intervalul 75-78%.
(pg 729)
Capitolul 24
Intrebarea 1: Care este grosimea minima a metalului pt o restaurare metalo-ceramica?
Raspuns 1: Pentru a preveni deformarea in timpul arderii ceramicii, grosimea metalului trebuie sa fie de
minim 0,3mm pt aliajele nobile si de min 0,2mm pentru nenobile.
(pg 741)
Intrebarea 2: Care este rolul opacului?
Raspuns 2: - mascheaza culoarea metalului
- legatura metalo-ceramica
(pg 747)
Capitolul 25
Intrebarea 1: Care erau dezavantajele primelor sisteme CEREC?
Raspuns 1: Restaurarile facute cu ajutorul primelor sisteme CEREC aveau inchidere marginala si modelaj
ocluzal nesatisfacatoare.
(pg 790)
Intrebarea 2: Cu ce se conditioneaza intradosul unei restaurari total ceramice?
Raspuns 2: Conditionarea se face prin demineraizare cu un gel special (de obicei cu acid fluorhidric) si
prin silanizare (creaza legatura intre cimentul pe baza de rasina si ceramica).

(pg 799)
Capitolul 26
Intrebarea 1: Enumerati avantajele puntilor adezive.
Raspuns 1:
- sacrificiu minim de tesut dentar sanatos
- Risc minim de afectare pulpara
- De obicei nu este necesara anestezie se poate monitoriza apropierea de jonctiunea smalt-dentina
- Preparare supragingivala afectare periodontala minima si amprentare mai usoara
- De obicei nu este nevoie de o restaurare provizorie, deoarece contactele proximale alea dintilor
stalpi raman neafectate
- Timp de lucru mai mic, costuri mai mici
- Poate fi recimentata
(pg 811)
Intrebarea 2: Cand sunt indicate puntile adezive?
Raspuns 2:
- Pentru a inlocui dinti frontali (la copii si adolescenti)
- Bresa edentata de dimensiuni reduse (1-2 dinti frontali)
- Dinti stalpi integri
- Pentru a inlocui un singur dinte lateral
- Cand inaltimea coronara este suficienta
- Cand se poate asigura un cohtrol f bun al umiditatii
(pg 812-814)
Capitolul 27
Intrebarea 1: Care sunt dezavantajele restaurarilor metalo-ceramice care au condus la aparitia unor solutii
alternative, precum puntile din compozit ranforsat?
Raspuns 1: - aliajele metalice folosite pot cauza alergii si se pot coroda
- Metalul este inestetic si poate transpare
- Ceramica se poate fractura
- Ceramica poate abraza smaltul antagonistilor
(pg 831)
Intrebarea 2: Cu ce tip de fibre poate fi armat compozitul puntilor din compozit ranforsat?
Raspuns 2: Fibre de sticla, de polietilena sau de carbon.
(pg 832)
Capitolul 28
Intrebarea 1: In ce situatie clinica sunt indicati de obicei conectorii non-rigizi?
Raspuns 1: Indicatia principala a acestora este atunci cand nu este posibila prepararea dintilor stalpi cu
acelasi ax de insertie. Acestia mai pot fi folositi cand prognosticul unui dinte stalp este incert (daca
acesta va trebui extras, doar o portiune a restaurarii va trebui refacuta) sau in cazul unei punti
complete mandibulare, care se extinde atat in zona frontala cat si in cea laterala.
(pg 845)
Intrebarea 2: Cand se utilizeaza un conector in forma de bucla?
Raspuns 2: Se utilizeaza rar, insa sunt uneori necesari, pentru a mentine o diastema preexistenta atunci
cand pacientul doreste acest lucru.

(pg 847)
Capitolul 29
Intrebarea 1: Cum se verifica pe model adaptarea proximala a unei restaurari?
Raspuns 1: Adaptarea proximala se poate verifica punand o hartie de articulatie f subtire intre restaurare si
bontul vecin. Restaurarea va fi apoi adaptata acolo unde contactul este prea strans.
(pg 873)
Intrebarea 2: Ce precautie trebuie luata inainte de a adapta ocluzal o restaurare protetica?
Raspuns 2: Trebuie sa fie masurata grosimea metalului cu un grosimetru - se va slefui numai daca acesta
are o grosime suficienta.
(pg 876)
Capitolul 30
Intrebarea 1: Cum se poate verifica inchiderea marginala?
Raspuns 1: Se trece o sonda dinspre restaurare inspre dinte si invers. Daca agata in ambele directii,
atunci exista un spatiu intre restaurare si dinte si aceasta trebuie rafacuta.
(pg 891)
Intrebarea 2: Cum se verifica intraoral adaptarea fetei interne a restaurarii?
Raspuns 2: Cu un material elastomeric special. Contactul prea strans/interferenta se vede ca o perforatie in
filmul de material; acesta se marcheaza cu un creion colorat pt a putea adapta restaurarea.
(pg 892)
Capitolul 31
Intrebarea 1: Care sunt avantajele cimentului pe baza de glassionomer?
Raspuns 1: - adeziune la smalt si dentina
- Biocompatibilitate
- Efect anticarios (elibereaza F)
- Este relativ translucent
- Proprietati mecanice bune
(pg 911-912)
Intrebarea 2: Care sunt pasii pentru o cimentare adeziva a unei rastaurari ceramice?
Raspuns 2: - demineralizarea suprafetei interne a restaurarii (cu acid fluorhidric)
- Silanizarea suprafetei interne a restaurarii
- Demineralizarea smaltului (cu acid fosforic)
- Aplicare bonding si silan
- Cimentare cu ciment pe baza de rasini compozite
(pg 921)
Capitolul 32
Intrebarea 1: La ce intervale de timp trebuie sa se prezinte un pacient care are restaurari protetice fixe la
cabinet pentru controlul periodic?
Raspuns 1: Controlul periodic la acesti pacienti se face cel putin o data la 6 luni.
(pg 929)
Intrebarea 2: Care sunt motivele pentru care un pacient cu restaurari proterice fixe se poate prezenta la
cabinet in urgenta?
Raspuns 2: - durere
- Mobilitatea la nivelul dintelui stalp
- Fractura la nivelul conectorului
- Fractura componentei fizionomice

(pg 935-941)

VASILESCU OCTAVIAN
GR.23 SERIA II
Capitolul 2
1.Ceara de ocluzie.
Ceara se prezinta sub forma de banda de culoare inchisa de aproximativ 1 cm latime si 3 4 cm lungime, si
este deformabila la temperatura cavitatii bucale, fara insa sa se topeasca.Grosimea benzii este de aprox 0.3
mm.Una din fetele benzii este lipicioasa iar cealalta este acoperita de o folie subtire si lucioasa din
material plastic transparent.Utiliziarea foliei de ceara se face numai in asociere cu un creion, pt a putea
marca pe suprafetele lucioase metalice,ceramice sau de smalt.
2.Cum se pastreaza amprenta de alginat pana la turnarea modelului si in cat timp se toarna amprenta.
(notite curs)
Dupa dezinsertia de pe campul protetic, amprenta se dezinfecteaza cu glutaraldehida 2%, dupa care se
pastreaza in mediu umed (se infasoara intr-un servetel umed), pentru ca alginatul sufera fenomenele de
imbibitie si sinereza. Modelul de va turna in 8-30 min.
Capitolul 3
1.In functie de ce decidem sa extragem un dinte? (pag 88, cap 3 Rosenstiel)
Decizia de a extrage un dinte este parte a planului de tratament, si se ia dupa evaluarea avantajelor si
dezavantajelor asociate. Uneori este posibil sa salvezi un dinte cu un prognostiv rezervat, folosind tehnici
complexe si inalt specializate. In alta ordine de idei, extractia unui dinte este alegerea medicului tinand
cont de nevoile pacientului, iar inlocuirea lui ar trebui facuta cat mai repede, nu dupa luni sau ani de la
extractie.
2.Prezentati succint boala parodontala. (pag 101 cap 3 Rosenstiel)
Parodontita cronica cu pierdere continua si ireversibila de tesut osos ar trebui tratata cat de repede posibil
prin controlul eficient al placii dentare. Indepartarea corecta a placii e posibila numai daca suprafetele
dentare sunt netede si contururile dintilor permit accesul liber in santul gingival. Prin urmare sunt
esentiale urmatoarele proceduri:
- Inlocuire restaurarilor incorecte
- Indepartarea leziunilor carioase
- Remodelarea coroanelor supraconturate (in special la nivelul furcatiilor)
- Implementarea tehnicii corecte de periaj dentar efectuat acasa
Capitolul 5
1.Ce este parodontiul apical?
Parodontiul apical este un tesut care ancoreaza dintele in procesul alveolar, si ofera acestuia suport,
nutrititie, resorbtie si mecanoreceptie. Elemental principal al parodontiului este ligamentul periodontal
constituit din fibre de colagen ancorate in os si cement, oferind dintelui suport.
2.Ce este placa bacteriana?
Placa bacteriana dentara este o masa densa si lipicioasa de microorganisme intr-o matrice intermicrobiana,
care contine de asemenea microorganisme din saliva, mancare, etc. Este principalul factor care initiaza
bolile gingivale si parodontale.
CAPITOLUL 6:

1.In ce situatii se recomanda alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte? (pag 190)
Alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte se face pentru a imbunatati aspectul unui dinte anterior sau
cand coroana clinica este prea scurta pentru a asigura retentie adecvata. Alungirea coroanei clinice se
poate face fie chirurgical(ex:gingivectomie) sau ortodontic( extruzie).
2.Obiectivele slefuirii selective a suprafetelor ocluzale (pag197)
-redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor pe planurile inclinate si
crearea unor contacte de tip cuspid-fosa
-eliminarea contactelor dentare defectuoase( relatia centrica=IM)
-imbunatatirea anatomiei ocluzale
-corectarea extruziilor dentare
-corectarea alinierii defectuoase a dintilor
CAPITOLUL 7:
1.Enumerati cateva tehnici de conservare a tesuturilor dentare (pag 214)
-alegerea coroanelor de acoperire partiale in detrimentul celor totale
-pastrarea unei convergente minime a peretilor axiali
-prepararea anatoforma a suprafetei ocluzale
-prepararea minima a peretilor axiali
-alegerea unui tip de prag cat mai conservator
-evitarea extinderii apicale a preparatiei acolo unde nu este cazul
2. Avantajele pragurilor supragingivale (pag 217)
-pot fi finisate corespunzator fara a leza tesuturile moi
-pot fi curatate mai usor de placa microbiana
-se amprenteaza mai usor
-pot fi evaluate mai usor la controalele ulterioare
Capitolul 13
In ce situatii este contraindicata inserarea unui implant? (pag 383)
- Boli acute
- Boli in stadii terminale
- Femei gravide
- Boli metabolice grave
- Iradiere tumorala la locul de implantare
- Asteptari nerealistice ale pacientului
- Motivetie necorespunzatoare a pacientului
- Lipsa de experienta a operatorului
- Imposibilitatea unei restaurari protetice
2.Care sunt limitele anatomice pentru un implant in zona anterioara a maxilarului? (pag 387)
Intre apexul implantului si vestibulul nazal trebuie sa ramana 1 mm mimim. Datorita resorbtiei osoase din
zona anterioara a maxilarului, gaura incisiva trebuie sa fie localizata langa creasta reziduala in special la
pacientii la care edentatia maxilara a permis functionarea dentiniei naturale anterioare mandibulare.
Implanturile din zona anterioara maxilara trebuie amplasate pe linia mediana, de-o parte si de alta a gaurii
incisive.
Capitolul 14

1.Maateriale elastice pentru amprentare :

Hidrocolizi reversibili, siliconi de condensare, polieteri, siliconi de aditie.
2.Cum se dezinfecteaza amprenta?
Dupa indepartarea amprentei din cavitatea bucala a pacientului, este pusa imediat sub jet de apa si apoi
uscata cu o seringa cu aer. Pentru dezinfectare sunt folosite anumite produse chimice cum ar fi solutiile cu
glutaraldehida sau spary-urile cu iodoform.
Capitolul 15
1.Pentru ce sunt fol in principal coroanele din Ni-Cr? Pg475
Pt tratarea copiilor cu afectiuni dentare extinse la dentitia primara
2.Enumerati factorii de care trebuie sa tinem cont in realizarea unei proteze partiale fixe? Pg 466
Factorul biologic,factorul mechanic,factorul esthetic
CAPITOLUL 16:
1.Care sunt indatoririle medicului stomatolog in relatia medic-tehnician? (pag 509)
-sa ii dea instructiuni scrise tehnicianului si sa pastreze o copie a acestora
-sa ii trimita tehnicianului amprente, modele si inregistrari ocluzale corect efectuate
-sa ii dea tehnicianului instructiuni clare privind materialele, culoarea viitoarelor proteze
-trebuie sa curete si sa dezinfecteze tot ce trimite catre laborator conform standardelor in vigoare
-in caz ca o proteza nu se potriveste sau daca culoarea nu este adecvata trebuie sa ii trimita tehnicianului
inapoi o data cu proteza toate modelele si inregistrarile
2.Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa i le transfere in scris tehnicianului in fisa de lucru?
(pagina 512)
-descrierea generala a restaurarii
-materiale utilizate
-schema ocluzala
-designul conectorilor
-designul corpului de punte
-designul infrastructurii(pentru metalo ceramica)
-nuantele de culoare
-data viitoarei programari a pacientului si stadiul in care trebuie sa fie restaurarea pana atunci
Capitolul 17
1.In functie de ce alegem materialul pentru fabricarea modelului de lucru? (pag530)
- sa fie rezistent la abraziune
- usor de sectionat si de manevrat
- compatibil cu agentul de separare
- disponibil in diferite culori pentru a fi in contrast cu ceara folosita sa marcheze marginile
preparatiei
- compatibil cu materialul de amprenta folosit
- trebuie tinut cont si de tipul de restaurare deoarece unele din ele necesita un suport mai
rezistent decat altele
2. Care sunt materialele necesare pentru realizarea unui model? (pag 535)
- Amprenta
- Perie din par natural
- Ghips de tipul IV sau V
- Apa
- Surfactant

- Dispozitiv de retentie
- Bol
- Vacuum malaxor
- Spatula
- Vibrator
- Fierastrau
- Creion
- Dibluri
Capitolul18
1.Curba lui Spee:?= curba antero-posterioara
= curba obtinuta prin unirea cu o linie continua trasata de la nivelul varfului caninului inferior de-a lungul
cuspizilor lingual ai premolarilor si molarilor naturali, pana la ramul mandibulei.
2.De ce conectorii trebuiesc confectionati din ceara?
Conectorii trebuie facuti din ceara cu scopul de a controla cat mai precis marimea, pozitia si configuratia
lor.
Capitolul 19
1.De ce depinde succesul unei coronae metalo- ceramice?
Depinde de selectia unei combinatii compatibile metalo-ceramica care sa ofere rezultate previzibile, in
functie de nevoile particulare ale pacientului.
2.Ce este un metal nobil?
Este un metal rezistent oxidarii, tarnish-ului si coroziunii in timpul prelucrarii
Capitolul 20
1.Prezentati succint corpul de punte de forma conica. (pag628)
- De obicei asemanata cu forma unui ou.
- Usor pentru pacient sa isi mentina igiena corespunzatoare
- Trebuie facuta cat se poate de convexa, cu un singur punct de contact cu creasta reziduala, si
anume centrul acesteia)
- Recomandata pentru dintii mandibulari posteriori, unde principiul estetic nu este atat de
important
- Nu este compatibila cu o creasta lata
2. Clasificarea puntilor in functie de contactul cu creasta edentata. (pag 625)
- Cu contact mucozal: sa, sa modificata, ovala, conica
- Fara contact mucozal: igienica, igienica modificata
Capitolul 21
1.Prezentati succint baza unei proteze. (pag 654)
Suprafetele bazei unei proteze sunt configurate astfel incat sa evite interferenta cu marginea protezei in
timpul inserarii si dezinserarii acesteia. Prin urmare, proteza fixa determina configuratia bazei protezei
decat invers.
2.Conectorii: bara stift si magnet. (pag 669 cap)
Stifturile si magnetii sunt uneori utilizati ca si conectori pentru proteze. Ei sunt incorporati in piesele
turnate si ofera avatajul de a creste rezistenta ocluzala. Se recomanda un spatiu vertical minim de 7-9 mm
pentru a putea atasa conectorii. Conectorii bara sunt foarte stabili. Ei trebuie atasati astfel incat sa nu
interfere cu procedurile de igienizare orala. Bara nu trebuie plasata in contact cu suprafata edentata.

Pentru rezultate cat mai bune bara trebuie sa aiba o lungime considerabila.
Capitolul 22
Cand apare expansiunea termica a tiparului? Pg 688
In momentul in care tiparul este incalzit pt eliminarea machete
2.Avantajele maselor de ambalat ? pg 691
-stabilitate mai mare la temp ridicate fata de cele de gips
-De electie pt turnarea aliajelor metalo ceramic
-Se extind,dilata repede, iar extend poate fi controlata si precisa
Capitolul 23
1 Din punct de vedere estetic, la ce se refera angulatia incizala? (pag 730)
Angulatia meziala si distala a incisivilor maxilari poate avea un efect dramatic asupra esteticii. In general,
o usoara angulatie meziala este acceptata dar cea distala trebuie evitata.
2. Ce este coridorul bucal? (pag 727)
Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraji si dinti ce apare in timpul unui zambet. Acesta depinde de
latimea dentitiei si cea a gurii din timpul zambetului.
Capitolul 25
1. Prezentati succint tehnica de glazurare a ceramicii. (pag 776 cap 25 Rosenstiel)
Adaugarea unui strat de glazura la suprafata ceramicii este un procedeu de consolidare a acesteia.
Principiul consta in formarea unui strat de suprafata cu expansiune redusa ce are loc la o temperatura
inalta. Dupa racire, se reduc adancimea si latimea defectelor de suprafata, datorita compresiunii.
2.Ce preocupari avem atunci cand vine vorba de restaurari ceramice?-numiti una si explicati. (pag 796 cap
25 Rosenstiel)
O preocupare avand in vedere restaurarile ceramice, e reprezentata de potentialul de abraziune dat de
smaltul dintilor antagonisti, mai ales la pacientii cu parafunctii.
Capitolul 26
1.Congraindicatiile protezelor fixe cu rasini. (pag 812)
- Parafunctii
- Edentatii mari
- Bonturi distruse sau reconstruite
- Smalt compromis
- Discrepanta semnificativa a latimii puntii
- Alergie la Ni
2. Avantajele protezelor fixe cu rasini. (pag 812)
- Sacrificiu minim de structura dura dentara
- Potential minim de trauma pulpara
- Nu e nevoie neaparat de anestezie
- Prag supragingival
- Timp de lucru redus
- Costuri reduse
- Posibilitatea readaptarii
- Usurinta in etapele de lucru.
Capitolul 27
1.Indicatii proteze fixe intarite cu fibre. (pag 834 cap 27 Rosenstiel)

Rezultat estetic optim

Nu contine metal
Preparatia bontului conservatoare
Utimizarea cimentului adeziv

2. Contraindicatii proteze fixe intarite cu fibre. (pag 834 cap 27 Rosenstiel)

- Dificultatea controlului fluidelor
- Cale larga de acces
- Pacienti cu parafunctii
- Portelan neglazurat pe dintii antagonisti
- Pacientii alcoolici
Capitolul 28
1.Cum sunt obtinuti conectorii rigizi?
Sunt obtinuti prin turnare unica sau solidarizarea ulterioara(sudare, lipire, imbinare cu suruburi) a partilor
component ale puntii.
2.Ce conectorul subocluzal?
Este un conector non-rigid interproximal, pozitionat apical, in comunicare sau nu cu planul ocluzal.
Capitolul 29
1.Ce avantaje au coroanele partiale in comparative cu cele totale ? pg 878
R:Permit un acces mai bun pentru finisare si permit un control mai bun al placii
2.Care este prima parte care se finiseaza la o rest metalica? Pg 870
R:marginea interna
Capitolul 30
1.Unde se intalneste dentina expusa la nivel incizal?
Se intalneste de obicei la nivelul incisivilor mandibulari la pacientii in varsta si se datoreaza uzurii
smaltului.
2.Coloratia intrinseca:
Se refera la colorarea dinspre interior, la incorporarea unui colorant in materialul folosit la confectionarea
protezei.
Capitolul 31
1.Da-ti 5 exemple de materiale cu care se poate face cimentarea definitiva.
Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
Cimentul compomer
2.Enumerati avantajele si dezavantajele cimenturilor composite
. Avantajele cimenturilor compozite sunt:
Adeziune chimic ridicat
Sigilare bun
Solubilitate oral redus
Rezisten de adeziune ridicat
iar dezavantajele sunt:
Dificil de folosit
Fr eliberare de fluor

 Costisitor n timp i materiale

Adaptare marginal deficitar
Control necesar al umiditii
Capitolul 32
1. Instructiuni postoperatorii control periodic. ( pag 929)
Pacientii cu restaurari protetice ar trebui sa vina la control macar o data la 6 luni, pentru a evita aparitia bolii parodontale
sau chiar aparitia cariilor secundare. Pacientilor cu proteze fixe cu extensie, le este necesar un control cat mai des, in
special daca boala parodontala era deja prezenta.
2.Instructiuni postoperatorii igiena dentara, dieta, saliva. (pag 930 cap 32 Rosenstiel)
Pacientii tind sa devina mai neglijenti cu igiena dentara dupa ce faza activa a tratamentului restaurator s-a incheiat.
Medicul dentist trebuie sa se uite atent dupa orice semn de deteriorare a igienei orale si sa evalueze de fiecare data indicele
de placa bacteriana. Carentele trebuie corectate din timp si imediat inceputa o terapie de corectare. Medicul dentist trebuie
sa tina cont si de dieta pac si de schimbarile care au avut sau nu loc in legatura cu aceasata. Scaderea sau luarea in greutate
trebuie de asemenea investigate. De exemplu, un pacient care s.a lasat de fumat va consuma mai multe dulciuri, care vor
creste riscul aparitiei cariilor. Saliva joaca si ea un rol important in aparitia cariilor. De rxemplu un pacient cu xerostomie
va dezvolta mai usor carii.

Velciov Bogdan-Ioan
Grupa 20
Capitolul 2:
1.Diferenta dintre un Articulator Arcon si Non-Arcon
R: ARCON -suprafata de ghidaj (tuberculul articular) este solidara cu modelul maxilar (bratul sueprior
al articulat.), iar condilii articulari solidari cu modelul mandibular (bratul inferior al articulatorului) fata
de NON ARCON care este invers.
Rosenstiel pg. 47
2.Ce sunt Hidrocoloizii Ireversibili?
R:Materiale de amprentare , cunoscuti si sub numele de alginate,sunt saruri de sodium si potasiu ale
acidului alginic fiind hidrosolubile. Reactioneaza chimic cu sulfatul de calciu pentru a produce alginatul
de calciu insolubil.
Rosenstiel pg. 43
Capitolul 3:
1.Exemple de materiale plastice utilizate in restaurari dentare si proprietati mecanice.

R: Amalgamul de argint si rasine composite sunt cele mai utilizate material plastice in restaurarile
dentare . Dar proprietatile mecanice sunt inferioare coroanelor metalice si metalo-ceramice.Utilizare lor in
continuare depinde de rezistenta si integritatea structurii dintelui ramas.
Rosenstiel pg .83
2.Care sunt consecintele extragerii unui dinte fara ca acesta sa fie inlocuit de o PPF?
R:Supraocluzia dintelui antagonist, migrari (mezializari si distalizari) ale dintilor adiacenti zonei edentate
si pierderea contactului proximal ale acestor dinti.
Rosenstiel pg. 89
Capitolul 5:
1.Din ce este alcatuita gingia?
R: Gingia este alcatuita din 3 parti: Marginea gingivala libera- portiunea coronara a gingiei care cuprinde,
dintele,ca o manseta care nu este fixata de dinte.
Gingia fixa, care se intinde de la nivelul marginii gingivale libere pina la jonctiunea mucogingivala.
Papila interdentara, ocupa spatial interdentar sub punctual de contact
Gingia cuprinde fibre dense de colagen.
Rosenstiel pg. 146-147
2.Etiologia bolilor parodontale.
R:Majoritatea bolilor gingivale si parodontale sunt datorate placii microbiene care cauzeaza inflamatia si
restul proceselor patologice ulterioare.De asemenea si tartrul ,materia alba ,pelicula dobandita si resturi de
mancare pot determina aceasta inflamatie.
Rosenstiel pg. 147
Capitolul 6:
1.Care sunt avantajele, dezavantajele amalgamului?
R: Avantaje: Proprietati mecanice bune, rezistenta superioara cimenturilor ionomere de sticla , sunt
restaurari intermediare (pana la 1 an)
.
Rosenstiel pg.18
2.Care sunt dezavantajele amalgamului?
R: Dezavantaje:Preparare indelungata,Condensare,Coroziune,nu are bonding (adeziune chimica ,trebuie
sa avem cavitati autoretentive)
Rosenstiel pg.180

Capitolul 7:
1.Ce factori trebuie luati in considerare cand dentistul decide daca retentia este necesara pentru o anumita
restaurare protetica?
R:Puterea fortelor de dislocare, Geometri prepararii dintelui, materialele care trebuie cimentate,grosimea
filmului al agentului de cimentare si cat de aspra este suprafata care trebuie restaurata.
Rosenstiel pg.226
2.Din punct de vedere estetic care sunt cele mai bune restaurari si care este grosimea minima necesara
pentru a avea proprietati estetice bune?
R:Restaurarile integral ceramice ,grosimea minima necesara este de 1 1.2mm
Rosenstiel pg.244

Capitolul 13:
1.Indicatiile implantelor pentru edentatul partial
R:Inabilitatea de a purta o proteza partiala detasabila sau o proteza totala
Numarul si locatia nefavorabila ale dintilor de suport naturali
Edentatia unui singur dinte
Rosenstiel pg.381
2.Care sunt distantele minime recomandate intre implanturi si intre implanturi si tintii naturali?
R:Distante intre implanturi minima este de 3mm iar intre un implant si un dinte natural minim de 1 mm.
Rosenstiel pg. 387
Capitolul 14:
1.Cum se realizeaza controlul salivar al campului operator?
R:In functie de localizarea prepararatiei se pot utiliza mai multe tehnici pentru a mentine campul operator
uscat.In zone in care numai marginea supragingivala este prezenta , diga este recomandata.Cand din
diferite motive nu putem folosi diga adesea se vor folosi rulouri din bumbac pentru a mentine uscat
campul operator.La Arcada maxilara este sufficient un singur rulou situate adiacent vesibular de preparatie
si un aspirator bucal pus lingual pentru aspiratie.Cand trebuie lucrat la molarul 2 sau 3 maxilar de obicei
mai multe rulouri de bumbac sunt necesare puse vestibular de preparatie si putin anterior pentru a bloca
dulctul parotidian.
Rosenstiel pg.432
2.Enumerati materiale elastice pentru amprentare.
R:Hidrocoloizi reversibili,siliconi de condensare ,polieteri,siliconi de aditie
Rosenstiel pg.440
Capitolul 15:
1.Factori care contribuie la mortea pulpei dentare?
R:carii , bruxism ,chirurgie periodontala,trauma in timpul preparatiei, expunere micribiana,expunere
termala si chimica.
Rosenstiel pg.467
2.Care sunt proprietatile ideale ale unui material folosit pentru o proteza partiala fixa dentara?
R:Biocompatibil-nontoxic nonalergic
Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
Rezistenta la abraziune
Estetica buna- translucida ,controlabila color,stabilitate coloristica
Compatibil chimic cu agentul de fixare.
Rosenstiel pg. 478
Capitolul 16:
1.Enumerati 3 responsabilitatile ale dentistului in lucrul cu tehnicianul.
R:1.Dentistul trebuie sa trimita tehnicianului intructiuni scrise , care trebuie sa cuprinda detaliile necesare
pentru lucrare ,materialul folosit .O copie a acestor instructiuni trebuie pastrata .

2.Dentistul trebuie sa trimita tehnicianului amprente fiabile precise,modele,inregistrari de ocluzie.

3.Dentistul trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate materialele conform standardelor de control inainte
sa le trimita tehnicianului.
Rosenstiel pg.509
2.Importanta prepararii marginala in relatia dentist-tehnician
R:Marginea trebuie sa fie vizibila cu usurinta si accesibila pe mulajele prezentate tehnicianului
Dentistii trebuie sa inteleaga importanta designului marginal si a geometriei,marginea trebuie sa fie bine
definite si ed grosime corezpunzatoare a tehnicianul sa nu supracontureze la modelarea machete
Rosenstiel pg.512
Capitolul 17:
1.Reactia de priza a gipsului?
R: CaSO4 1/2H2O + 11/2H2O CaSO4 2H2O
Rosenstiel pg. 528
2.Avantajele rasinilor epoxidice ca bont si indicatii.
R:Proprietati mecanice buna ,rezistenta la coroziune buna
Indicatii :Coroane total ceramice
.Rosenstiel pg.531
Capitolul 18:
1.Ce este Die-spacer-ul?
R:Este un material aplicat la nivelul bontului pentru a creste spatial intre peretii axiali ai dintelui preparat
si restauratie spatiu ce va fi ocupat de agentul de cimentare
Rosenstiel pg.558
2.Enumerati factorii care contribuie la cresterea spatiului de cimentare.
R:contractia crescuta termina sau in timpul prizei a amprentei
Ultilizarea modelului cu bonturi individuale
Folosirea unui tip de ceara soft initial la modelarea machete
Folosirea die-spacer
Dilatarea crescuta a tiparului
Rosenstiel pg.558
Capitolul 19:
1.Referitor la restaurarile metalo-ceramice , unde se poate face stopul ocluzal si de ce?
R:Stopurile ocluzale pot fi plasate pe portelan sau pe metal , dar trebuie sa se afle la cel putin 1.5 mm
distant fata de jonctiunea intre cele 2 pentru a prevenii fractura portelanului consecutive deformarii
metalului
Rosenstiel pg.591
2.Referitor la restaurari metalo-ceramice, de ce este recomandat ca componenta fizionomica sa fie cea in
contact cu tesuturile orale?
R:pentru ca portelanul glazurat ars in vid este usor de mentinut curat
Rosenstiel pg.598

Capitolul 20:
1.Avantajele , dezavantajele si indicatiile puntilor total metalice.
R:Avantaje:Proprietati mecanice bune (rezistenta mecanica),procedura rapida de lucru
Dezavantaje:Inestetice
Indicatii:Molarii mandibulari in special cei sub presiune ocluzala mare.
Rosenstiel pg.641
2.Care sunt tipurile de punti care nu au contact cu mucoasa?
R:Puntile sanitare si modificare sanitare (igienice)
Rosenstiel pg.625

Capitolul 21:
1.Cand un pacient si-a pierdut dintii anteriori care este zona de amplasare a unei proteze dentare partiala
mobila?
R:Trebuie sa fie situata paralel fetelor proximale ale dintilor stalpi adiacent acestui spatiu.
Rosenstiel pg.652
2.De ce este necesar un paralelograf pentru planificarea tratamentului?
Pentru a determina alinierea relative a axelor lungi ale dintilor care sustin proteza partiala mobila
Pentru a determina calea optima de asezare si indepartare
Pentru a evalua tesuturile adiacente si influenta acestora asupra aspectului protezei partiale
Rosenstiel pg.650
Capitolul 22:
1.Clasificarea alijalor in functie de proprietatile fizice.
R:Clasa 1-moi
Clasa 2 medii
Clasa 3- dure
Clasa 4 extradure
Rosenstiel pg.689
2.De ce este recomandat folosirea unui mixec cu vid la procesul de ambalare?
R:Pentru rezultate consistente la turnare
Minimalizeaza defectele de suprafata turnarii , in special la mase de ambalat fosfatice
Rosenstiel pg. 692
Capitolul 23:
1.Care este lungimea de unda pe care ochiul uman il poate perce in conditii normale?
R:380-750 nm
Rosenstiel pg.713
2.Ce reprezinta coridorul bucal ?

R:Reprezinta cantitatea de spatiu dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si este direct proportionala cu
inaltimea dentitieti si a zambetului.
Rosenstiel pg.727
Capitolul 25:
1.Definiti coroziunea de stress.
R:Duritatea ceramicelor este alterata in conditii de mediu umed.Aceasta este cauzata de interactiunea
chimica dintre apa si ceramic exact in locul puterii de control al fisurii avand ca rezultat cresterea acestei
fusuri.
Rosenstiel pg .776
2.Care este principalul avantaj in alegerea unei corane tip ceramic ? Dar principalul dezavantaj?
R: Principalul avantaj este estetica excelenta
Dezavantajul este ca exista riscul fracturarii si o inferioritate in adaptarea marginala comparative cu o
coroana metalo-ceramica
Rosenstiel pg 796
Capitolul 26:
1.Principalele avantaje ale protezelor partiale fixe cimentate cu rasini?
R:este necesara o indepartare partiala a structurii dentare (preparare conservatoire )
Potential scazut de traumatizare a pulpei dentare
Nu este necesara aneztezia
Proteza poate fi sustinuta in intregime supragingival iar acest lucru duce la minimizarea iritatiei
parodontiului .Costul scazut si economisire de timp.
Rosenstiel pg .811
2.Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe
R:Inlocuirea dintilor frontali lipsa ai copiilor si adolescentilor , bonturi nerestaurate,interval
scurt,inlocuirea unui singur dinte edentat posterior,lungime coronara clinic semnificativ.
Rosenstiel pg .812
Capitolul 27:
1.Indicatiile protezelor polimerice reintarite cu fibre.
R:nevoia de restaurare cu un aspect excellent
Nevoia de a reduce uzura dentitiei naturala antagoniste
Utila in cazul pacientilor alergici la metale
Preparatii conservatoare.
Rosenstiel pg .833
2.Contraindicatiile protezelor polimerice reintarite cu fibre.
R:Inabilitatea de a mentine controlul fluidelor , pacienti cu parafunctii , pacientii alcoolici,nevoia unei
proteze cu o viata mai mare.
Rosenstiel pg 834
Capitolul 28:
1.Cand sunt indicati conectorii non rigizi?

R:Conectorii non rigizi sunt indicati cand nu este posibila prepararea a doua bonturi pentru o proteza
partiala fixa cu o zona comuna de amplasare.
Rosenstiel pg.845
2.Cum trebuie sa fie designul conectorilor?
R:Conectorii trebuie sa fie destul de mari pentru a prevenii posibile fracturi si distorsiuni in timpul
functiilor dar in acelasi timp sa nu fie prea mari pentru a nu interfera cu controlul placii bacteriene care in
timp poate duce la afectarea periodontala.Trebuie sa avem un acces bun pentru controlul igienic.
Rosenstiel pg.845
Capitolul 29:
1.Care sunt principalele obiective pentru finisare unei coroane in zona ocluzala?
R:Contactele ocluzale trebuie sa fie restabilite in relatie dinamica si statica.Pentru obtinerea unor contacte
stabile si precise nu este nevoie de o lustruire a metalului Structurile ocluzale trebuie sa asigure
stabilitatea positionala si sa satisfaca toate functiile .
Rosenstiel pg .874
2.Care este spatiul minim necesar intre coroana si bont pentru ca agentul de fixare sa se intinda uniform ?
R:intre 25 si 35 de microni.
Rosenstiel pg.871
Capitolul 30:
1. Care sunt etapele de evaluare ce trebuie urmarite inainte de a efectua o procedura? De ce sunt
importante?
-stabilirea contactelor proximale;
-testarea integritatii marginale;
-verificarea stabilitatii;
-verificarea ocluziei;
-lustruire.
Sunt importante in vederea evitarii potentialelor greseli.
Rosenstiel pg.888
2.Care este alternativa pentru acoperirea in ceramica a restaurarii facute si de ce este mai avantajoasa?
Alternativa este reprezentata de catre lustruirea suprafetei si este preferata intrucat ofera un control
superior asupra distributiei suprafetei si a luciului acesteia.
Rosenstiel pg.901
Capitolul 31:
1.Care sunt avantajele CIS pentru restaurari coronare directe?
R:Adera chimic de smalt si dentina , este biocompatibil , elibereaza fluor care are efect cario
profilactic,rezistenta la compresiune superioara cimenturilor fosfat,stabilitate coloristica superioara
cimenturilor silicat .
Rosenstiel pg.911
2.Enumerati proprietatile ideala ale unui ciment de fixare.
R:Timpul de fixare lung ,sa adere bine si la structura dentara si la aliajul coroanei, etansizare buna

,nontoxic pulpei dentare,compresibil ,vazcozitate si solubilitate mica ,orice excess a fie usor de
indeparatat.
Rosenstiel pg.914
Capitolul 32:
1.Care este perioada de timp in care trebuie rechemat un pacient cu o restaurare coronara si de ce ?
R:Perioada este de cel putin 6 luni deoarece putem observa aparitia cariilor recurente si dezvoltarea
posibilelor boli parodontale . Pacientii care au avut multiple proteze fixe dentare trebuie rechemati mult
mai des mai ales in cazul prezentei bolilor parodontale avansate.
Rosenstiel pg.929
2.Pentru un pacient care se prezinta cu durere postinterventionala, care sunt intrebarile adresate in
vedrea stabilirii diagnosticului si care sunt cele mai frecvente cauze?
-unde este localizata?
-ce caracter are?
-severitatea
-momentele aparitiei
-ce amelioreaza durerea?
-ce determina/agraveaza durerea?
Cauze frecvente: afecare pulpara si fracturarea radacinii.
Rosenstiel pg 935
PROPUNERE INTREBARI EXAMEN PROTETICA-SESIUNEA DE IARNA
Student: Velicu Diana-Beatrix
Seria II, Grupa 26
Cap. 1, intrebarea 1: Ce urmarim la examenul extraoral? (prin inspectie-palpare-percutie si auscultatie)
Aspectul general al capului si gatului
Caracterul mimicii
Simetria faciala
Proportionalitatea etajelor fetei
Profil, treapta labiala
Ochi
Tegumente (aspect, culoare, leziuni)
Reliefuri osoase
Puncte de emergenta trigeminale
Puncte sinusale
Glandele parotide
Ganglioni limfatici
Volumul si tonusul muscular
Fanta labiala (marime, aspect in repaus, rosul buzelor, leziuni)
Tipul respiratiei (nazala sau orala)
A.T.M.
Muschii implicati in mobilizarea mandibulei

*note de curs prof. dr. Alexandru Petre

Cap. 1, intrebarea 2: Inspectia A.T.M.
Se vor observa prin inspectie:
Asimetrii: -de relief
-de motilitate
Cicatrici: -post traumatice
-post chirurgicale
*note de curs prof. dr. Alexandru Petre
Cap. 2, intrebarea 1: Instrumente si materiale necesare pentru obtinerea unui model de studiu:
Linguri standard
Compound (Stents, Kerr)
Bol de cauciuc
Spatula de amestecat
Comprese din tifon
Alginat
Ghips cls IV sau V (conform ADA)
Vacuum malaxor
Umidificator
Dezinfectant
*Rosenstiel, Diagnostic casts and related procedures, pag. 43
Cap. 2, intrebarea 2: Pentru ce sunt utilizate arcurile faciale?
Arcul facial este folosit pentru inregistrarea pozitiei antero-posterioare si medio-laterale a suprafetelor
ocluzale maxilare, fata de axa balama terminala a pacientului, cu scopul de a realiza proteze de inalta
calitate, economisind timp.
* Rosenstiel, Diagnostic casts and related procedures, pag. 49
Cap. 3, intrebarea 1: Definiti legea lui Ante, pentru protezele fixe:
Marimile suprafetelor radiculare ale dintilor stalpi trebuie sa fie egale sau mai mari decat marimile
suprafetelor radiculare ale dintilor lipsa.
*Rosenstiel, Treatment planning, pag.104
Cap. 3, intrebarea 2: Secventa de tratament pentru PF:
1 Tratamentul simptomelor- tratamente urgente ale problemelor non-acute
2 Stabilizarea conditiilor deteriorare ale cav. bucale- tratamentul cariilor si a bolii parodontale
3 Tratamentul definitiv: -chirurgical
-parodontal
-endodontic
-ortodontic
-protetic:
ajustare ocluzala
restaurari in zona anterioara
restaurari in zona posterioara
restaurari protetice complexe
*Rosenstiel, Treatment planning, pag. 99

Cap. 5, intrebarea 1: Partile componente ale gingiei:

1 gingia libera- de la marginea coronara a gingiei pana la nivelul insertiei epiteliale
2 gingia atasata- de la insertia epiteliala pana la jonctiunea muco-gingivala
3 papila interdentara- proiectii triunghiulare ale gingiei care completeaza spatiul papilar
*Rosenstiel, Periodontal considerations, pag. 145
Cap. 5, intrebarea 2: Ce variante restauratorii pentru dintii cu rezectie apicala cunoasteti?
1 Dintele restaurat cu o coroana solo
2 Dintele poate folosit ca element de agregare pentru PF sau PPM
3 Premolarizare: radacinile individuale ale molarilor, restaurati cu morfologie premolara
4 Tratament minim: cu amalgam, urmat de echilibrare ocluzala
*Rosenstiel, Periodontal considerations, pag. 162
Cap. 6, intrebarea 1: Ce factori trebuie luati in considerare, inainte de a apela la gingivectomie in scopul
elongarii coronare a unui dinte?
1 estetica
2 lungimea radacinii fara os
3 efectul asupra dintilor adiacenti
4 expunerea furcatiei radiculare a dintilor din zona posterioara
5 mobilitatea
6 extinderea defectului
7 perforatia radiculara
8 grosimea tesutului moale
*Rosenstiel, Mouth preparation, pag. 190
Cap. 6, intrebarea 2: Definiti extruzia si egresiunea
Extruzia: deplasarea dintelui in sens vertical, fara proces alveolar
Egresiunea: deplasarea dintelui in sens vertical, impreuna cu procesul alveolar
*Rosenstiel, Mouth preparation, pag. 201

Cap. 7, intrebarea 1: Care sunt consideratiile biologice, mecanice si estetice in prepararea optima a unui
dinte?
Consideratii biologice:
conservarea structurilor dure dentare
evitarea supraconturarii
marginile preparatiei plasate supragingival
ocluzie armonioasa
protectie impotriva fracturilor dentare
Consideratii mecanice:
forma de retentie
forma de rezistenta
prevenirea deformarii
Consideratii estetice:
vizibilitate minima a metalului
grosime maxima a ceramicii

 ceramica pe suprafetele ocluzale

marginile preparatiei plasate subgingival
*Rosenstiel, Principles of tooth preparation, pag. 210
Cap. 7, intrebarea 2: Avantajele pragului supragingival:
Usurinta, exactitate in toate fazele de lucru
Conservarea structurii dentare
Controlul vitalitatii dintelui dupa protezare
Protectia parodontala
Igienizare facila
*Rosenstiel, Principles of tooth prepatation, pag. 217
Cap. 13, intrebarea 1: Indicatiile inserarii de implant unui pacient cu edentatie partiala:
1 imposibilitatea purtarii unei proteze partiale mobilizabile sau a unei proteze totale
2 necesitatea unei proteze fixe prea lungi, cu pronostic rezervat
3 numarul si localizarea nefavorabila a dintilor stalpi naturali
4 edentatia unidentara
*Rosenstiel, Implant-supported fixed protheses, pag. 381
Cap. 13, intrebarea 2: Contraindicatiile inserarii de implant dentar:
1 boli acute
2 boli terminale
3 sarcina
4 boli metabolice necontrolate
5 iradieri in zona plasarii implantului
6 doleante ireale ale pacientului
7 pacient necooperant, nemotivat
8 experienta clinicianului deficitara
9 inabilitatea acoperirii implantului cu o proteza fixa
*Rosenstiel, Implant-supported fixed protheses, pag. 383
Cap. 14, intrebarea 1: Clasificarea metodelor de amprentare in raport cu intinderea si elementele pe care le
inregistreaza:
Intinderea amprentelor este variabila, dependenta de necesitatile clinice si de tehnica adoptata:
amprenta unitara, pentru un singur dinte de obicei preparat pentru o microproteza;
amprenta sectoriala, pentru un sector de arcada (frontal sau lateral);
amprenta de hemiarcada;
amprenta globala (maxilara / mandibulara), pentru o arcada intreaga;
Amprentele sectoriale, de hemiarcada si chiar cele globale pot cuprinde, in cazuri exceptionale,
atat dintii maxilari cat si cei mandibulari; vorbim, in aceste situatii despre, amprente bimaxilare.
Amprentele bimaxilare pot inregistra, in afara morfologiei dintilor de la nivelul ambelor arcade, si relatiile
de ocluzie; din aceasta cauza, amprentele bimaxilare mai sunt numite i amprente in ocluzie.
*Note de curs, dr. Sergiu Drafta
Cap 14, intrebarea 2: Ideal, ce elemente se transmit n laboratorul de tehnic dentar n etapa de
amprentare?
1 Dinii stlpi:
Suprafeele preparaiilor;

Limita cervical a preparaiilor;

Zonele rmase nepreparate de la nivelul dinilor stlpi (0,5 mm. dincolo de limita
preparaiei, zon important pentru obinerea unui profil de emergen gingival corect al
viitoarei coroane);
Forma parodoniului marginal;
2 Suprafeele crestelor edentate;
3 Suprafeele dinilor vecini ai viitoarelor restaurri protetice;
4 Suprafeele dinilor omologi ai viitoarelor restaurri;
5 Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate;
6 Relaiile mandibulo-maxilare de ocluzie; nregistrrile interocluzale fac obiectul unei tratri
distincte, ns din punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei n cadrul etapei de amprentare.
*Note de curs, dr. Sergiu Drafta
Cap. 15, intrebarea 1: Care sunt criteriile estetice in realizarea unei proteze partiale fixe?
1 usor de conturat
2 compatibilitate coloristica
3 transluciditate
4 stabilitate coloristica
*Rosenstiel, Interim fixed restorations, pag. 467
Cap. 15, intrebarea 2: Care sunt proprietatile ideale alea materialelor folosite in confectionarea protezelor
partiale fixe?
1 manevrare usoara: timp de lucru suficient, modelare usoara, etc
2 biocompatibilitate: non-toxic, non-alergic, non-exotermic
3 stabilitate dimensionala in timpul prizei
4 conturare si finisare usoare
5 duritate si rezistenta la abraziune
6 estetic: transluciditate, controlul culorii, stabilitate coloristica
7 acceptabilitate buna a pacientului: non-iritativ, inodor
8 usor de modificat, reparat
9 compatibilitate chimica cu agentii de fixare a PF
*Rosenstiel, Interim fixed restorations, pag. 477
Cap. 16, intrebarea 1: Ce trebuie sa contina autorizatia de lucru pentru laboratorul dentar?
1 descrierea generala a viitoarei restaurari
2 materialul din care se confectioneaza restaurarea
3 schema ocluzala dorita
4 designul conectorilor
5 designul puntii, incluzand raportul cu creasta edentata
6 substructura designului pentru restaurari metalo-ceramice
7 informatii privind culoarea si forma pentru restaurarile estetice
8 propunere de design pentru proteza partiala fixa (daca este necesar)
9 data programarii pacientului si dorintele medicului pentru acea sedinta de tratament
*Rosenstiel, Communicating with the dental laboratory, pag. 512
Cap. 16, intrebarea 2: Care sunt responsabilitatile medicului dentist in colaborarea cu laboratorul dentar?
Controlul infectiilor
Prepararea dintilor
Pregatirea corecta a marginilor preparatiei

 Dintii antagonisti modalitatea de articulare cu acestia

Autorizatia de lucru cu laboratorul
*Rosenstiel, Communicating with the dental laboratory, pag. 510
Cap. 17, intrebarea 1: Care sunt cerintele necesare pentru un bont in restaurarile cu PF?
1 sa reproduca in detaliu preparatia dintelui
2 toate suprafetele sa fie perfect duplicate, fara bule sau alte defecte
3 preparatia cervicala a dintelui trebuie sa fie usor vizibila (0.5 sau 1 mm)
4 accesul adecvat la nivelul marginii preparatiei
*Rosenstiel, Definitive casts and dies, pag. 528
Cap. 17, intrebarea 2: Care sunt cerintele necesare pentru un model in restaurarile cu PF?
1 sa reproduca atat preparatia dintelui, cat si portiunile nepreparate
2 sa reproduca perfect dintii adiacenti nepreparati
3 toate suprafetele dintilor implicati in ghidajul anterior si in relatiile ocluzale ale dintilor
nepreparati trebuie sa permita articularea precisa cu modelele antagoniste
4 toate tesuturile moi relevante ar trebui sa fie reproduse pe model
*Rosenstiel, Definitive casts and dies, pag. 526
Cap. 18, intrebarea 1: Definiti curba lui Spee:
Curba lui Spee este o curba anatomica imaginara stabilita de alinierea ocluzala a dintilor, proiectate in
planul median, care uneste varful caninului mandibular cu varfurile cuspizilor vestibulari ale premolarilor
si molarilor mandibulari.
*Rosenstiel, Wax patterns, pag. 575
Cap. 18, intrebarea 2: Care sunt consideratiile plasarii conectorilor in zona anterioara?
1 Mecanic- cat de mari posibili
2 Biologic- cat de mici posibili si cat de departe de tesutul gingival
3 Estetic- cat de lingual posibil
*Rosenstiel, Wax patterns, pag. 585
Cap. 19, intrebarea 1: Care sunt materialele folosite pentru confectionarea piesei metalice in vederea
realizarii unei coroane metalo-ceramice?
1 Aliaje inalt nobile: Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
2 Aliaje nobile: Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
3 Aliaje cu baza predominant metalica: Ni-Cr, Beriliu, Nichel, Co-Cr, Titan
*Rosenstiel, Framework design and metal selection for metal-ceramic restorations, pag. 605
Cap. 19, intrebarea 2: Definiti elasticitatea
Proprietatea unui material de a reveni la forma initiala, dupa incetarea aplicarii unei forte externe.
*Rosenstiel, Framework design and metal selection for metal-ceramic restorations, pag. 612
Cap. 20, intrebarea 1: Care sunt criteriile mecanice considerate de succes in realizarea unei punti dentare?
1 rigiditatea-sa reziste deformarilor
2 conectori rigizi- pentru prevenirea fracturilor
3 forma metalului in puntile metalo-ceramice- pentru evitarea fracturii ceramicii
*Rosenstiel, Pontic Design, pag. 617
Cap. 20, intrebarea 2: Tipuri de rapoarte ale puntii cu creasta edentata
in sa

 in semisa
tangential liniar- max si mand
tangential punctiform la mijlocul crestei
suspendat (sanitar)
*Rosenstiel, Pontic design, pag. 626
Cap. 21, intrebarea 1: Care sunt componentele PPS?
Conector principal
Conector secundar
Brat retentiv
Brat opozant
Pinten ocluzal
Baza protezei
*Rosenstiel, Retainers for partial removable dental protheses, pag. 654
Cap. 21, intrebarea 2: Clasificarea edentatiilor dupa Kennedy:
Clasa I- biterminala
Clasa II- uniterminala
Clasa III- laterala
Clasa IV- frontala
alte edentatii, in afara celora care dau clasa, au fost denumite modificari
*Rosenstiel, for partial removable dental protheses, pag. 678
Cap. 22, intrebarea 1: Defecte de turnare ale pieselor protetice
1 piesa rugoasa
2 sfere mari
3 sfere mici si numeroase
4 sfere pe suprafetele ocluzale
5 ace
6 bule
*Rosenstiel, Investing and casting, pag. 702
Cap. 22, intrebarea 2: Ce sunt metalele nobile?
Metalele nobile sunt elemente metalice care rezista coroziunii, oxidarii si tarnish-ului in timpul incalzirii,
turnarii si utilizarii intraorale. Ex: Aur, Platina
*Rosenstiel, Investing and casting, pag. 706

Cap. 23, intrebarea 1: Ce reprezinta fenomenul de metamerism?

Doua culori care par sa semene sub aceeasi sursa de lumina, dar au reflexie spectrala diferita, se numesc
metamere, iar fenomenul este cunoscut sub numele de metamerism.
*Rosenstiel, Description of color, color-replication process, and esthetics, pag. 716
Cap. 23, intrebarea 2: Ce este saturatia culorii?
Saturaia (chroma) poate fi definit ca intensitatea, puritatea sau concentraia culorii. Culorile pale,
pastelate au o saturaie sczut, iar culorile intense au o saturaie crescut.
*Note de curs, dr. Sergiu Drafta

Cap. 25, intrebarea 1: Gravarea acida si silanizarea restaurarii integral ceramice

1 pozitionarea restaurarii in ceara moale, cu intradosul restaurarii pozitionat in sus
2 aplicati 1 mm de acid autogravant pe intradosul restaurarii
3 timpul de gravare acida depinde de ceramica-pentru ceramica Feldspatica este de 5 minute
4 spalati cu grija acidul cu apa la presiune scazuta; acidul este caustic- evitati contactul cu pielea sau
cu ochii
5 continuati sa spalati pana la indepartarea completa a acidului
6 uscati ceramica cu aer
7 aplicati silan in conformitate cu instructiunile fabricantului
*Rosenstiel, All-ceramic restorations, pag. 799
Cap. 25, intrebarea 2: Descrieti succint procesul de fabricare a restaurarii integral ceramice prin sistemul
Cerec
1 preparati dintele conform protocolului restaurarilor ceramice
2 aplicati pudra opaca pe preparatie
3 scanati preparatia cu scannerul optic
4 identificati marginile preparatiei si conturul pe computer
5 inserati un bloc de ceramica de dimensiuni necesare; coroana este gata in aprox 20 de min
6 faceti proba restaurarii in cavitatea orala, gravati acid, silanizati si apoi fixati PFU
*Rosenstiel, All-ceramic restorations, pag. 790
Cap. 26, intrebarea 1: Care sunt dezavantajele protezelor fixe adezive?
Reduce longevitatea restaurarii
Survin modificari la nivelul smaltului
Corectarea PFA este dificila
Necesita aliniere buna a dintilor stalpi
Estetica este compromisa in zona posterioara
*Rosenstiel, Resin-Bonded Fixed Dental Protheses, pag. 812
Cap. 26, intrebarea 2: Care sunt contraindicatiile protezelor fixe adezive?
Parafunctii
Brese mari
Dinti stalpi nefunctionali
Smalt compromis
Supraacoperire in sens vertical
Alergii la Nichel
Discrepante semnificative ale latimii puntii
*Rosenstiel, Resin-Bonded Fixed Dental Protheses, pag. 812

Cap. 27, intrebarea 1: Care sunt indicatiile protezelor fixe compozite ramforsate cu fibra de sticla?
Estetica optima
Fara metal
Preparatie conservatoare a dintilor stalpi
Dinti antagonisti naturali inlocuiti

 Utilizarea unui sistem de fixare adeziv

*Rosenstiel, Fiber-reinforced composite fixed protheses, pag. 834
Cap. 27, intrebarea 2: Care sunt materialele utilizare in tehnologia protezelor compozite ramforsate cu
fibra de sticla?
Materialele utilizate sunt impartite in urmatoarele categorii in functie de caracteristici:
Tipul fibrei de sticla
Orientarea fibrelor
In cazul in care rasina compozita este impregnata cu fibra de catre medicul dentist/laborator dentar
sau de catre fabricant
*Rosenstiel, Fiber-reinforced composite fixed protheses, pag. 832
Cap. 28, intrebarea 1: Care sunt variantele de conectori ai unei punti dentare?
1 puntea prin turnare unica (conectorii sunt realizati concomitent cu elementele de agregare si corpul
de punte)
2 punte obtinuta din elemente separate:
conectori ficsi, rigizi (prin sudare si/ sau lipire)
conectori mobilizabili (rigizi sau non-rigizi).
*Rosenstiel, Connectors for partial fixed dental prostheses, pag. 843
Cap. 28, intrebarea 2: Care sunt calitatile care trebuie sa le indeplineasca un aliaj de lipire?
rezistenta la coroziune
absenta porilor
rezistenta mecanica
curgerea libera
compatibilitatea coloristica
*Rosenstiel, Connectors for partial fixed dental prostheses, pag. 855
Cap. 29, intrebarea 1: Care sunt obiectivele finisarii peretilor axiali ale unei restaurari?
Cand finisarea peretilor axiali este realizata, peretii ar trebui sa fie fin conturari si perfect lustruiti,
permitand pacientului sa realizeze o curatire optima si un control bun al placii dentare in zona respectiva.
*Rosenstiel, Finishing the cast restoration, pag. 877
Cap. 29, intrebarea 2: Care sunt zonele care trebuie finisate ale unei restaurari?
Zona 1: marginile interioare ale restaurarii
Zona 2: suprafata interna a restaurarii
Zona 3: zona tijei de turnare
Zona 4: contactele proximale
Zona 5: suprafetele ocuzale
Zona 6: peretii axiali
Zona 7: marginile exterioare ale restaurarii
* Rosenstiel, Finishing the cast restoration, pag. 871

Cap. 30, intrebarea 1: Care este secventa de evaluare a unei restaurari?

1 contactele proximale

2 integritatea marginilor restaurarii

3 stabilitatea
4 relatia de ocluzie
5 caracteristici si glazurare
*Rosenstiel, Evaluation, characterization, and glazing, pag. 888
Cap. 30, intrebarea 2: Materiale si instrumentar necesar verificarii ocluzale a unei restaurari?
Hemostatice
Pensa Miller
Medii de marcaj
Banda Mylar (folie)
Instrumentar rotativ diamantat
Pietre albe
*Rosenstiel, Evaluation, characterization, and glazing, pag. 892
Cap. 31, intrebarea 1: Care sunt etapele cimentarii ale unei restaurari?
Etapele cimentrii sunt urmtoarele:
1 Pregtirea instrumentarului.
2 Pregtirea lucrrii protetice
3 Pregtirea cmpului protetic
4 Prepararea cimentului
5 Cimentarea propriu-zis
6 ndeprtarea excesului de ciment
7 Controlul ocluzal
8 Indicaii pentru pacient
*Note de curs, dr. Sergiu Drafta
Cap. 31, intrebarea 2: Care sunt avantajele cimenturilor compozite?

Adeziune chimic ridicat

Sigilare bun
Solubilitate oral redus
Rezisten de adeziune ridicat

*Note de curs, dr. Sergiu Drafta

Cap. 32, intrebarea 1: Care sunt motivele urgente de prezentare a pacientului purtator de PF, la medicul
stomatolog?
1 durere
2 descimentarea lucrarii protetice de pe dintii stalpi
3 fracturarea conectorilor
4 fracturarea fatetelor ceramice
*Rosenstiel, Postoperative care, pag. 935
Cap. 32, intrebarea 2: Care sunt motivele pentru care pacientul este chemat la control periodic dupa
restaurarea dintilor cu PF?
examinare generala a cavitatii orale
igiena orala, dieta si saliva
Si pentru prevenirea:
1 cariilor dentare

2 bolii parodontale
3 disfunctiilor ocluzale
4 imbolnavirii pulpei dentare
*Rosenstiel, Postoperative care, pag. 930

Velciov Bogdan-Ioan
Grupa 20

Capitolul 2:
1.Diferenta dintre un Articulator Arcon si Non-Arcon
R: ARCON -suprafata de ghidaj (tuberculul articular) este solidara cu modelul maxilar (bratul sueprior
al articulat.), iar condilii articulari solidari cu modelul mandibular (bratul inferior al articulatorului) fata
de NON ARCON care este invers.
Rosenstiel pg. 47
2.Ce sunt Hidrocoloizii Ireversibili?
R:Materiale de amprentare , cunoscuti si sub numele de alginate,sunt saruri de sodium si potasiu ale
acidului alginic fiind hidrosolubile. Reactioneaza chimic cu sulfatul de calciu pentru a produce alginatul
de calciu insolubil.
Rosenstiel pg. 43
Capitolul 3:
1.Exemple de materiale plastice utilizate in restaurari dentare si proprietati mecanice.
R: Amalgamul de argint si rasine composite sunt cele mai utilizate material plastice in restaurarile
dentare . Dar proprietatile mecanice sunt inferioare coroanelor metalice si metalo-ceramice.Utilizare lor in
continuare depinde de rezistenta si integritatea structurii dintelui ramas.
Rosenstiel pg .83
2.Care sunt consecintele extragerii unui dinte fara ca acesta sa fie inlocuit de o PPF?
R:Supraocluzia dintelui antagonist, migrari (mezializari si distalizari) ale dintilor adiacenti zonei edentate
si pierderea contactului proximal ale acestor dinti.
Rosenstiel pg. 89
Capitolul 5:
1.Din ce este alcatuita gingia?
R: Gingia este alcatuita din 3 parti: Marginea gingivala libera- portiunea coronara a gingiei care cuprinde,
dintele,ca o manseta care nu este fixata de dinte.
Gingia fixa, care se intinde de la nivelul marginii gingivale libere pina la jonctiunea mucogingivala.
Papila interdentara, ocupa spatial interdentar sub punctual de contact
Gingia cuprinde fibre dense de colagen.
Rosenstiel pg. 146-147
2.Etiologia bolilor parodontale.
R:Majoritatea bolilor gingivale si parodontale sunt datorate placii microbiene care cauzeaza inflamatia si
restul proceselor patologice ulterioare.De asemenea si tartrul ,materia alba ,pelicula dobandita si resturi de
mancare pot determina aceasta inflamatie.

Rosenstiel pg. 147

Capitolul 6:
1.Care sunt avantajele, dezavantajele amalgamului?
R: Avantaje: Proprietati mecanice bune, rezistenta superioara cimenturilor ionomere de sticla , sunt
restaurari intermediare (pana la 1 an)
.
Rosenstiel pg.18
2.Care sunt dezavantajele amalgamului?
R: Dezavantaje:Preparare indelungata,Condensare,Coroziune,nu are bonding (adeziune chimica ,trebuie
sa avem cavitati autoretentive)
Rosenstiel pg.180

Capitolul 7:
1.Ce factori trebuie luati in considerare cand dentistul decide daca retentia este necesara pentru o anumita
restaurare protetica?
R:Puterea fortelor de dislocare, Geometri prepararii dintelui, materialele care trebuie cimentate,grosimea
filmului al agentului de cimentare si cat de aspra este suprafata care trebuie restaurata.
Rosenstiel pg.226
2.Din punct de vedere estetic care sunt cele mai bune restaurari si care este grosimea minima necesara
pentru a avea proprietati estetice bune?
R:Restaurarile integral ceramice ,grosimea minima necesara este de 1 1.2mm
Rosenstiel pg.244

Capitolul 13:
1.Indicatiile implantelor pentru edentatul partial
R:Inabilitatea de a purta o proteza partiala detasabila sau o proteza totala
Numarul si locatia nefavorabila ale dintilor de suport naturali
Edentatia unui singur dinte
Rosenstiel pg.381
2.Care sunt distantele minime recomandate intre implanturi si intre implanturi si tintii naturali?
R:Distante intre implanturi minima este de 3mm iar intre un implant si un dinte natural minim de 1 mm.
Rosenstiel pg. 387
Capitolul 14:
1.Cum se realizeaza controlul salivar al campului operator?
R:In functie de localizarea prepararatiei se pot utiliza mai multe tehnici pentru a mentine campul operator
uscat.In zone in care numai marginea supragingivala este prezenta , diga este recomandata.Cand din
diferite motive nu putem folosi diga adesea se vor folosi rulouri din bumbac pentru a mentine uscat
campul operator.La Arcada maxilara este sufficient un singur rulou situate adiacent vesibular de preparatie
si un aspirator bucal pus lingual pentru aspiratie.Cand trebuie lucrat la molarul 2 sau 3 maxilar de obicei
mai multe rulouri de bumbac sunt necesare puse vestibular de preparatie si putin anterior pentru a bloca

dulctul parotidian.
Rosenstiel pg.432
2.Enumerati materiale elastice pentru amprentare.
R:Hidrocoloizi reversibili,siliconi de condensare ,polieteri,siliconi de aditie
Rosenstiel pg.440
Capitolul 15:
1.Factori care contribuie la mortea pulpei dentare?
R:carii , bruxism ,chirurgie periodontala,trauma in timpul preparatiei, expunere micribiana,expunere
termala si chimica.
Rosenstiel pg.467
2.Care sunt proprietatile ideale ale unui material folosit pentru o proteza partiala fixa dentara?
R:Biocompatibil-nontoxic nonalergic
Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
Rezistenta la abraziune
Estetica buna- translucida ,controlabila color,stabilitate coloristica
Compatibil chimic cu agentul de fixare.
Rosenstiel pg. 478
Capitolul 16:
1.Enumerati 3 responsabilitatile ale dentistului in lucrul cu tehnicianul.
R:1.Dentistul trebuie sa trimita tehnicianului intructiuni scrise , care trebuie sa cuprinda detaliile necesare
pentru lucrare ,materialul folosit .O copie a acestor instructiuni trebuie pastrata .
2.Dentistul trebuie sa trimita tehnicianului amprente fiabile precise,modele,inregistrari de ocluzie.
3.Dentistul trebuie sa curete si sa dezinfecteze toate materialele conform standardelor de control inainte
sa le trimita tehnicianului.
Rosenstiel pg.509
2.Importanta prepararii marginala in relatia dentist-tehnician
R:Marginea trebuie sa fie vizibila cu usurinta si accesibila pe mulajele prezentate tehnicianului
Dentistii trebuie sa inteleaga importanta designului marginal si a geometriei,marginea trebuie sa fie bine
definite si ed grosime corezpunzatoare a tehnicianul sa nu supracontureze la modelarea machete
Rosenstiel pg.512
Capitolul 17:
1.Reactia de priza a gipsului?
R: CaSO4 1/2H2O + 11/2H2O CaSO4 2H2O
Rosenstiel pg. 528
2.Avantajele rasinilor epoxidice ca bont si indicatii.
R:Proprietati mecanice buna ,rezistenta la coroziune buna
Indicatii :Coroane total ceramice
.Rosenstiel pg.531
Capitolul 18:

1.Ce este Die-spacer-ul?

R:Este un material aplicat la nivelul bontului pentru a creste spatial intre peretii axiali ai dintelui preparat
si restauratie spatiu ce va fi ocupat de agentul de cimentare
Rosenstiel pg.558
2.Enumerati factorii care contribuie la cresterea spatiului de cimentare.
R:contractia crescuta termina sau in timpul prizei a amprentei
Ultilizarea modelului cu bonturi individuale
Folosirea unui tip de ceara soft initial la modelarea machete
Folosirea die-spacer
Dilatarea crescuta a tiparului
Rosenstiel pg.558
Capitolul 19:
1.Referitor la restaurarile metalo-ceramice , unde se poate face stopul ocluzal si de ce?
R:Stopurile ocluzale pot fi plasate pe portelan sau pe metal , dar trebuie sa se afle la cel putin 1.5 mm
distant fata de jonctiunea intre cele 2 pentru a prevenii fractura portelanului consecutive deformarii
metalului
Rosenstiel pg.591
2.Referitor la restaurari metalo-ceramice, de ce este recomandat ca componenta fizionomica sa fie cea in
contact cu tesuturile orale?
R:pentru ca portelanul glazurat ars in vid este usor de mentinut curat
Rosenstiel pg.598
Capitolul 20:
1.Avantajele , dezavantajele si indicatiile puntilor total metalice.
R:Avantaje:Proprietati mecanice bune (rezistenta mecanica),procedura rapida de lucru
Dezavantaje:Inestetice
Indicatii:Molarii mandibulari in special cei sub presiune ocluzala mare.
Rosenstiel pg.641
2.Care sunt tipurile de punti care nu au contact cu mucoasa?
R:Puntile sanitare si modificare sanitare (igienice)
Rosenstiel pg.625

Capitolul 21:
1.Cand un pacient si-a pierdut dintii anteriori care este zona de amplasare a unei proteze dentare partiala
mobila?
R:Trebuie sa fie situata paralel fetelor proximale ale dintilor stalpi adiacent acestui spatiu.
Rosenstiel pg.652
2.De ce este necesar un paralelograf pentru planificarea tratamentului?

Pentru a determina alinierea relative a axelor lungi ale dintilor care sustin proteza partiala mobila
Pentru a determina calea optima de asezare si indepartare
Pentru a evalua tesuturile adiacente si influenta acestora asupra aspectului protezei partiale
Rosenstiel pg.650
Capitolul 22:
1.Clasificarea alijalor in functie de proprietatile fizice.
R:Clasa 1-moi
Clasa 2 medii
Clasa 3- dure
Clasa 4 extradure
Rosenstiel pg.689
2.De ce este recomandat folosirea unui mixec cu vid la procesul de ambalare?
R:Pentru rezultate consistente la turnare
Minimalizeaza defectele de suprafata turnarii , in special la mase de ambalat fosfatice
Rosenstiel pg. 692
Capitolul 23:
1.Care este lungimea de unda pe care ochiul uman il poate perce in conditii normale?
R:380-750 nm
Rosenstiel pg.713
2.Ce reprezinta coridorul bucal ?
R:Reprezinta cantitatea de spatiu dintre obraji si dinti in timpul unui zambet si este direct proportionala cu
inaltimea dentitieti si a zambetului.
Rosenstiel pg.727
Capitolul 25:
1.Definiti coroziunea de stress.
R:Duritatea ceramicelor este alterata in conditii de mediu umed.Aceasta este cauzata de interactiunea
chimica dintre apa si ceramic exact in locul puterii de control al fisurii avand ca rezultat cresterea acestei
fusuri.
Rosenstiel pg .776
2.Care este principalul avantaj in alegerea unei corane tip ceramic ? Dar principalul dezavantaj?
R: Principalul avantaj este estetica excelenta
Dezavantajul este ca exista riscul fracturarii si o inferioritate in adaptarea marginala comparative cu o
coroana metalo-ceramica
Rosenstiel pg 796
Capitolul 26:
1.Principalele avantaje ale protezelor partiale fixe cimentate cu rasini?
R:este necesara o indepartare partiala a structurii dentare (preparare conservatoire )

Potential scazut de traumatizare a pulpei dentare

Nu este necesara aneztezia
Proteza poate fi sustinuta in intregime supragingival iar acest lucru duce la minimizarea iritatiei
parodontiului .Costul scazut si economisire de timp.
Rosenstiel pg .811
2.Enumerati indicatiile protezelor partiale fixe
R:Inlocuirea dintilor frontali lipsa ai copiilor si adolescentilor , bonturi nerestaurate,interval
scurt,inlocuirea unui singur dinte edentat posterior,lungime coronara clinic semnificativ.
Rosenstiel pg .812
Capitolul 27:
1.Indicatiile protezelor polimerice reintarite cu fibre.
R:nevoia de restaurare cu un aspect excellent
Nevoia de a reduce uzura dentitiei naturala antagoniste
Utila in cazul pacientilor alergici la metale
Preparatii conservatoare.
Rosenstiel pg .833
2.Contraindicatiile protezelor polimerice reintarite cu fibre.
R:Inabilitatea de a mentine controlul fluidelor , pacienti cu parafunctii , pacientii alcoolici,nevoia unei
proteze cu o viata mai mare.
Rosenstiel pg 834
Capitolul 28:
1.Cand sunt indicati conectorii non rigizi?
R:Conectorii non rigizi sunt indicati cand nu este posibila prepararea a doua bonturi pentru o proteza
partiala fixa cu o zona comuna de amplasare.
Rosenstiel pg.845
2.Cum trebuie sa fie designul conectorilor?
R:Conectorii trebuie sa fie destul de mari pentru a prevenii posibile fracturi si distorsiuni in timpul
functiilor dar in acelasi timp sa nu fie prea mari pentru a nu interfera cu controlul placii bacteriene care in
timp poate duce la afectarea periodontala.Trebuie sa avem un acces bun pentru controlul igienic.
Rosenstiel pg.845
Capitolul 29:
1.Care sunt principalele obiective pentru finisare unei coroane in zona ocluzala?
R:Contactele ocluzale trebuie sa fie restabilite in relatie dinamica si statica.Pentru obtinerea unor contacte
stabile si precise nu este nevoie de o lustruire a metalului Structurile ocluzale trebuie sa asigure
stabilitatea positionala si sa satisfaca toate functiile .
Rosenstiel pg .874
2.Care este spatiul minim necesar intre coroana si bont pentru ca agentul de fixare sa se intinda uniform ?
R:intre 25 si 35 de microni.
Rosenstiel pg.871

Capitolul 30:
1. Care sunt etapele de evaluare ce trebuie urmarite inainte de a efectua o procedura? De ce sunt
importante?
-stabilirea contactelor proximale;
-testarea integritatii marginale;
-verificarea stabilitatii;
-verificarea ocluziei;
-lustruire.
Sunt importante in vederea evitarii potentialelor greseli.
Rosenstiel pg.888
2.Care este alternativa pentru acoperirea in ceramica a restaurarii facute si de ce este mai avantajoasa?
Alternativa este reprezentata de catre lustruirea suprafetei si este preferata intrucat ofera un control
superior asupra distributiei suprafetei si a luciului acesteia.
Rosenstiel pg.901
Capitolul 31:
1.Care sunt avantajele CIS pentru restaurari coronare directe?
R:Adera chimic de smalt si dentina , este biocompatibil , elibereaza fluor care are efect cario
profilactic,rezistenta la compresiune superioara cimenturilor fosfat,stabilitate coloristica superioara
cimenturilor silicat .
Rosenstiel pg.911
2.Enumerati proprietatile ideala ale unui ciment de fixare.
R:Timpul de fixare lung ,sa adere bine si la structura dentara si la aliajul coroanei, etansizare buna
,nontoxic pulpei dentare,compresibil ,vazcozitate si solubilitate mica ,orice excess a fie usor de
indeparatat.
Rosenstiel pg.914
Capitolul 32:
1.Care este perioada de timp in care trebuie rechemat un pacient cu o restaurare coronara si de ce ?
R:Perioada este de cel putin 6 luni deoarece putem observa aparitia cariilor recurente si dezvoltarea
posibilelor boli parodontale . Pacientii care au avut multiple proteze fixe dentare trebuie rechemati mult
mai des mai ales in cazul prezentei bolilor parodontale avansate.
Rosenstiel pg.929
2.Pentru un pacient care se prezinta cu durere postinterventionala, care sunt intrebarile adresate in
vedrea stabilirii diagnosticului si care sunt cele mai frecvente cauze?
-unde este localizata?
-ce caracter are?
-severitatea
-momentele aparitiei
-ce amelioreaza durerea?
-ce determina/agraveaza durerea?
Cauze frecvente: afecare pulpara si fracturarea radacinii.

Rosenstiel pg 935
Subiecte protetica dentara
Visan Larisa-Mihaela-seria II-Gr. 26
Capitol 2 Rosenstiel
1

Tehnica de aplicare a arcului facial- pg.53

-se aplica materialul termoplastic pe furculita arcului facial
-se introduce furculita in cavitatea bucala si se amprenteaza cuspizii dintilor maxilari-amprenta
trebuie sa fie suficient de adanca incat sa permita repozitionarea dupa ce a fost indepartata din
cavitatea orala
-se indeparteaza furculita-se verifica si se reintroduce
-se asambleaza componentele arcului facial, se introduc olivele in conductul auditiv extern pentru a
asigura sprijin posterior
-pentru a stabiliza furculita pacientul e pus sa muste pe rulori de vata
-se fixeaza furculita cu ajutorul suruburilor si se masoara distanta intercondiliana

Metoda bimanuala Dawson de pozitionare a mandibulei in RC- pg.56

-pacientul e culcat la orizontala
-medicul se afla in spatele pacientului
-policele de la ambele maini sunt aplicate pe menton, iar celelalte degete cuprind ramura orizontala
a mandibulei
-se fac miscari usoare repetate de inchidere si deschidere a gurii
-degetele de la baza mandibulei ridica iar policele preseaza mentonul in jos si inapoi
-se repeta aceste miscari pana se simte un salt spre posterior si superior de pozitionare a
mandibulei in RC

Capitolul 3 Rosenstiel
1

Consecintele extractiei fara protezare- pg.88

-suprasolicitari ocluzale in zona restanta
-supraocluzia dintilor antagonisti
-basculari ale dintilor vecini, migrari, pierderea punctului de contact
-lipsa tratametului restaurator trebuie compensata prin: tratament ortodontic sau coroane de
acoperire

Tratement periodontal- pg.101

-controlul placii: posibil daca avem acces catre sansul gingival
-in caz contrar se face:
a. inlocuirea restaurarilor defectuoase
b. indepartarea leziunilor carioase
c. reconturarea coroanelor supraconturate
d. igiena adecvata

Capitol 5 Rosenstiel
1

Tipuri de fibre ale ligamentului periodontal- pg.146

Fibrele lui Sharpey:

-fibre transeptale-leaga interproximal 2 dinti vecini
-fibre ale crestei aleveolare- se intind de la cement la creasta alveolara
-fibre orizontale- perpendicular pe axul longitudinal al dintelui
-fibre oblice- leaga cementul de osul alveolar
-fibre apicale- se opun miscarii de scoatere si rotire a dintelui
2

Etiologia bolii parodontale- pg.147

-placa microbiana ce genereaza inflamatie parodontala
-alti factori: tartru, pelicula dobandita, materie alba si resturi alimentare

Capitol 6 Rosenstiel
1

Secventa de tratament in vederea protezarii fixe- pg. 174

-ameliorarea simptomelor
-indepartarea factorilor etiologici
-repararea distructiilor dentare
-mentinerea igienei orale

Principalul dezavantaj al cimenturilor glass ionomere- pg. 179

-rezistenta scazuta spre deosebire de amalgam sau rasina compozita pentru restaurari pe termen
lung a leziunilor extinse

Capitol 7 Rosenstiel
1

Factorii care influenteaza retentia- pg. 226

-fortele care tind sa instabilizeze restaurarea
-geometria bontului
-rugozitatea bontului si a intradusului restaurarii
-materiale de fixare/realizare a restaurarii
-grosimea stratului agentului de lipire

Avantajele pragului supragingival- pg. 217

-conservarea tesuturilor dure dentare
-igienizare facila si protectie parodontala
-amprentarea se realizeaza usor cu risc minim e lezare a tesuturilor moi
-usurinta/exactitate in toate fazele de lucru
-controlul vitalitatii dintilor
-sunt plasate in smalt si pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice

Capitol 13 Rosenstiel
1

Indicatiile implantelor in edentatia partiala- pg. 381

-imposibilitatea realizarii unei proteze partial mobilizabila
-pentru realizarea protezelor fixe la pacient cu brese edentate intinse
-numarul si localizarea nefavorabila a dintilor stalpi
-edentatie unidentara

Contraindicatii implante- pg. 383

-boli acute
-boli terminale
-gravide
-boli metabolice necontrolate
-iradiere tumorala la locul implantarii
-asteptari nerealistice ale pacientului
-lipsa de experienta a operatorului
-imposibilitatea restaurarii cu proteze
-motivatie neadecvata a pacientului

Capitol 14 Rosenstiel
1

Medicatie antisialagoga- pg. 434

-atropina sulfat 0,4 mg
-dicyclomine 10-20 mg
-propantheline bromide 7,5-15 mg
-se utilizeaza cu grija la cardiaci

Tipuri de material de amprenta utilizate in protezarea fixa- pg. 440

-hidrocoloizi reversbili
-polisulfuri
-polieteri
-siliconi de aditie
-siliconi de condensare
Capitol 15 Rosenstiel
1

Proprietatile materialelor pentru protezare provizorie- pg. 477

-manevrare usoara
-biocompatibilitate: sa nu fie toxic, alergic
-stabilitate dimensionala
-usurinta de prelucrare si finisare
-reistenta la abraziune
-proprietati estetice bune
-acceptabilitate pentru pacient
-usor de reparat
-compatibile chimic cu cimentul provizoriu

Materiale pentru cimentare provizorie- pg. 498

-cimenturi pe baza de hidroxid de calciu: Provicol-VOCO
-cimenturi pe baza de oxid de zinc fara eugenol: TempBond NE- Kerr, Fregenol-GC
-cimenturi pe baza de oxid de zinc Eugenol: Repin- Spofa, TempBond- Kerr

Capitol 16 Rosenstiel
1

Enumerati obligatiile medicului stomatolog fata de tehnicianul dentar cu care colaboreaza- pg. 509
-sa-i ofere informatii scrise despre ceea ce urmeaza sa faca, material

-sa-i ofere amprente, modele, inregistrari ocluzale corespunzatoare

-identificarea marginilor coroanei, zonelor de gravare, proiectul protezei
-descrieri coloristice
-aprobarea modificarilor propuse de tehnician
-dezinfectia si curatarea materialelor trimise catre laborator
-sa returneze laboratorului toate modelele, piesele, intermediare si protetice in cazul unei lucrari
necorespunzatoare
2

Enumerati informatiile trimise catre laborator- pg. 512

-descrierea generala a restaurarii ce urmeaza a fi realizata
-specificarea materialelor
-schema ocluzala
-forma conectorilor
-forma corpului de punte si materialul ce vine in contact cu creasta edentata
-forma componentei metalice a coroanei MC
-descrieri cromatice pentru componenta estetica
-daca e cazul proiectul protezei partial mobilizabile
-data urmatoarei sedinte de tratament si faza tehnica care e necesara la data respectiva

Capitol 17 Rosenstiel
1

Caracteristicile modelelor cu bonturi mobilizabile Pindex- pg. 537

-se recomanda atentie speciala la detalii
-necesita echipament tehnic special
-recomandari excelente daca echipamentul folosit la realizare e atent manevrat

Proprietatile materialelor pentru modele- pg. 530

-rezistenta la abraziune
-sa poata fii sectionate cu usurinta
-sa fie compatibile cu agentul de separare pentru ca ceara sa nu se lipeasca
-sa reproduca detaliile suprafetei
-sa fie disponibile in culori care sa fie in contrast cu ceara
-sa fie cu usurinta acoperite de ceara
-se tine cont de tipul restaurarii

Capitolul 18 Rosenstiel
1

Tipuri de ceara folosite pentru realizarea machetelor- pg. 560

-tipul 1: ceara medie-dura: pentru tehnica directa de realizare a machete in cavitatea orala
-tipul 2: ceara moale: pentru realizarea indirect pe model

Ce este Die Spacer?- pg. 558

-este un material utilizat pentru a crea spatiu suficient agentului de lipire intre peretii axiali ai
preparatiei si restaurare
-pentru o buna adaptare marginala o banda de 1 mm grosime adiacent marginii preparatiei trebuie
nepensulata cu Die Spacer

Capitol 19 Rosenstiel
1

Clasificarea aliajelor pentru componenta metalica a coroanei MC- pg. 606

-materiale inalt nobile: 60% (>40% aur): Au-Pt-Pd, Au-Pd-Ag, Au-Pd
-materiale nobile: 25% (nu necesita aur): Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
-predominant metale de baza: <25% (nu necesita aur): Ni-Cr, Co-Cr

Caracteristici Nichel- pg. 609

-rezitenta la deformare
-duritate crescuta
-modul de elasticitate scazut
-usor prelucrabil-influenteaza ductibilitatea
-determina cancer pulmonar
-afecteaza pielea-eczeme cronice

Capitol 20 Rosenstiel
1

Considerente biologice, estetice si mecanice pentru realizarea unei punti ideale- pg. 617
Biologic:
-igienizare facila
-accesibilitatea dintilor stalpi
-sa nu existe presiune la nivelul corpului de punte
Mecanic:
-rigiditate
-conectori puternici-prevenirea fracturii
-invelis metalo ceramic
Estetic:
-sa reproduca dintele natural
-spatiu suficient pentru ceramic

Caracteristicile corpului de punte in semi sa- pg. 627

-asigura o buna fizionomie
-igienizare facila
-contraindicat in zonele in care nu primeaza fizionimia
-se recomanda la nivelul zonei frontale-primeaza fizionomia
-realizare din metalo ceramica, rasini sau integral ceramic

Capitol 21 Rosenstiel
1

Definiti termenul de reciprocitate la nivelul lucrarii protetice fixe- pg.656

-mecanismul prin care fortele laterale generate de crosetele retentive care trec peste un contur mai
inalt sunt contrabalansate
-acest lucru e realizat de crosetul reciproc care trece de-a lungul planului de ghidaj reciproc
-crosetele reciproce au 2 functii: ghideaza proteza spre locul de insertie si ajuta la suportul dintilor
stalpi impotriva fortelor orizontale exercitate de bratele retentive flexibile

Evaluarea clinica a protezelor partial mobilizabile in vederea cimentarii- pg. 665

-trebuie sa aiba integritate marginala excelenta
-contur axial adecvat
-stabilitate axiala
-contur proximal stabil

Capitol 22 Rosenstiel
1

Caracteristicile unui tipar- pg. 682

-tiparul trebuie sa permita evacuarea cerii din amestec
-trebuie sa permita metalului topit sa curga cat mai lin posibil
-metalul trebuie sa ramana topit mai mult timp decat masa de ambalat in vederea compensarii
frictiunii ce apare in timpul solidificarii aliajului

Diametrul tiparelor- pg. 682

-2,5 mm pentru molari si coroana metalo-ceramica
-2 mm pentru premolari si majoritatea coroanelor partiale

Capitol 23 Rosenstiel
1

Ce este metamerismul?- pg. 716

Doua culori ce par sa semene sub aceeasi sursa de lumina dar au reflexie spectrala diferita se
numesc metameri iar fenomenul se numeste metamerism.

Metode de determinare a culorii-pg. 712

-vizual: compararea dintilor pacientului cu mostrele cheilor de culori
-spectrofotometria
-calorimetria

Capitol 25 Rosenstiel
1

Sistemul Cerec-etape-pg. 790

-prepararea dintelui
-se aplica pudra opaca pe preparatie
-se scaneaza preparatia
-identificarea si marcarea marginilor si conturului pe calculator
-se insera blocul de ceramica adecvat in masina de topit
-dureaza cam 20 de min
-se probeaza coroana intraoral

Gravarea acida si silanizarea restaurarii integral ceramic-pg. 799

-se aplica un strat de 1 mm de gel acid pe suprafata restaurarii
-timpul variaza in functie de tipul de ceramica-pentru Feldspat 5 min

-se indeparteaza gelul cu grija sub apa

-se usuca ceramica cu aer
-se aplica silan conform indicatiilor producatorului
Capitol 26 Rosenstiel
1

Indicatii proteze partiale fixe colate- pg. 812

-inlocuirea dintilor anteriori la copii si adolescent
-brese edentate scurte
-dinti stalpi nerestaurati
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-coroane inalte
-bun control al fluidelor orale

Avantaje proteze partiale fixe colate- pg. 812

-conservator
-risc minim de lezare a pulpei
-nu necesita anestezie de obicei
-preparatie supragingivala
-amprenta se ia usor
-nu necesita coroana provizorie de obicei
-timp de lucru redus
-costuri mici
-relipirea posibila

Capitol 27 Rosenstiel
1

Contraindicatiile protezelor din compozit ramforsat cu fibra de sticla- pg. 834

-imposibilitatea controlului fluidelor orale
-brese edentate intinse
-pacient cu parafuntii ocluzale
-pacient cu ceramica neglazurata sau pacient cu proteza partial mobilizabila a carei infrastructura
ar afecta restaurarea
-pacienti care abuzeaza de alcool

Indicatii proteze din compozit ramforsat cu fibra de sticla-pg. 832

-fizionomie
-utilizarea restaurarilor conservatoare pe dintii stalpi
-dorinta de a avea o proteza fara metal, nonceramica
-inlocuire rapida a unui dinte lipsa ca o proteza fixa tranzitionala

Capitol 28 Rosenstiel
1

Tipuri de conectori ai unei punti dentare- pg. 843

-conectori rigizi: prin turnare sau solidarizare ulterioara (sudare, lipire, imbinare cu suruburi)
-conectori non-rigizi: culise, capse
2

Avantajele lipirii preceramice a componentelor unei proteze partial fixe- pg. 855
-permite realizare probei la biscuit a puntii
-orice modificare poate fi facuta ceramicii mai ales cand dintii au aspect nenatural din cauza
contactului proximal

Capitol 29 Rosenstiel
1

Verificarea si adaptarea la nivelul punctelor de contact- pg. 873

- Un contact proximal normal trebuie s permit trecerea unei ae dentare necerate (unwaxed
dental floss) cu uoar dificultate . Verificarea punctului de contact se poate face si cu ajutorul
benzilor Mylar sau cu o hartie de articulaie cu o grosime de 12 de microni.
- Un contact proximal prea strns face imposibil introducerea aei dentare , iar pacientii deseori
acuz o tensiune n dinii vecini .
- Un contact proximal prea slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei interdentare ,
traumatizarea acesteia i resorbtia osoas subiacenta i trebuie neaprat corectat

Verificarea si adaptarea ocluzala- pg. 874

-se verifica pozitia in RC, IM, propulsie si lateralitate
-se realizeaza cu banda Mylar, punand pacientul sa ocluda in absenta lucrarii
-daca exista stopuri ocluzale banda nu poate fi indepartata prin tractiune
-apoi se insera lucrarea si se repeta, daca banda iese inseamna ca lucrarea e inalta si trebuie
adaptata ocluzal.

Capitol 30 Rosenstiel
1

Secventa de evaluare a componentei metalice anterior aplicarii componentei fizionomice-pg. 888

-contacte proximale
-integritatea marginala
-stabilitate
-ocluzia
-glazurarea

Adaptarea la nivel marginal-pg. 889

- lucrarea protetic trebuie sa ajung pna la capt, la limita cervical a preparaiei.Controlul se face prin inspectie
vizual, daca pragul este supragingival sau cu ajutorul unei sonde dac pragul este situat subgingival. Se recomand
efectuarea palprii cu sonda dinspre restaurare spre dinte si dinspre dinte spre restaurare, pentru a depista calitatea
adaptrii. Prezena unui an ntre pragul cervicalsi marginea restaurarii nu este acceptabil clinic si trebuie
remediat fie prin adaptarea lucrrii fie prin refacerea acesteia (se ia o nou amprent).
- dac coroana este prea lung, fapt intlnit n cazul preparaiilor fr prag si atunci cnd tehnicianul graveaz
modelul , medicul va observa albirea gingiei datorat ischemiei tesutului gingival. Adaptarea devine dificil n
aceste cazuri deoarece este virtual imposibil decelarea limitei preparatiei fara prag subgingival. Dac coroana este
prea scurt se impune refacerea acesteia.
- dac lucrarea protetic nu ajunge pn la capt la limita cervical a preparaiei se pot depista eventualele contacte
dintre intradosul coroanelor si bonturi folosind diferite material: rosu de Paris, spray uri ocluzale, ceara, siliconi
fluizi speciali.

Capitol 31 Rosenstiel

Materiale folosite pentru cimentarea definitive-pg. 910

-ciment fosfat oxid de zinc
policarboxilat
ionomer
ionomer modificat cu rasini
compomer

-ciment
-ciment glass
-ciment glass
-ciment
-ciment compozit

Selectarea agentilor de lipire cu rasini- pg. 921

-pentru lipirea straturilor ceramicii-rasini adezive fotopolimerizabile
-pentru inlay-rasini adezive cu priza chimica

Capitol 32 Rosenstiel

Dispensarizarea pacientului- pg. 929

-la 6 luni
poate duce la aparitia de carii secundare sau afectare parondontala

-nerespectarea

Cand un pacient prezinta postoperator durere ce trebuie facut?- pg. 935

-trebuie identificat sediul, caracterul, gradul si durata durerii
-de
asemenea se analizeaza factorii care calmeaza sau exacerbaza durerea
-in
cazul unui pacient cu multi dinti tratati endodontic si restaurari cu RCR se ia in calcul posibilitatea fracturii
radiculare

ZAINEA IOANA, GRUPA 22, SERIA II

CAPITOLUL 2:
1.Selectarea lingurii de amprenta pentru alginat( notite curs)
In momentul selectarii lingurii de amprenta trebuie sa tinem cont de urmatoarele criterii:
-prezenta de retentii( in cazul in care lingura nu are retentii se pot face- ex:prin lipirea de banda adeziva)
-dimensiunea lingurii
lungime :sa acopere intregul camp protetic, pana la ultimul molar ( in caz ca lingura este prea scurta se
poate lungi cu material termoplastic; daca e prea lunga se alege alta lingura )
-latime : sa lase un spatiu de 5 mm pentru materialul de amprenta (daca nu e suficient de lata se poate
crampona spre exterior)

2.Cum se pastreaza amprenta de alginat pana la turnarea modelului si in cat timp se toarna amprenta.
(notite curs)
Dupa dezinsertia de pe campul protetic, amprenta se dezinfecteaza cu glutaraldehida 2%, dupa care se
pastreaza in mediu umed (se infasoara intr-un servetel umed), pentru ca alginatul sufera fenomenele de
imbibitie si sinereza. Modelul de va turna in 8-30 min.
CAPITOLUL 3:
1.Legea lui Ante(pag 95)
Legea lui Ante este importanta pentru determinarea prognosticului unei PDF. Suma suprafetelor dintilor
stalpi trebuie sa fie mai mare sau egala cu suma suprafetelor radacinilor dintilor de inlocuit. De exemplu,
daca lipsesc M1 si PM2, proteza dentara fixa are un prognostic bun deoarele suma suprafetelor radacinilor
acestor dinti este mai mica decat suma suprafetelor dintilor stalpi (m2 si pm1). In cazul in care lipseste si
pm1, prognosticul unei punti dentare avand dinti stalpi caninul si m2 este nefavorabil.
2.Cand luam decizia de extractie a unui dinte in cadrul planului de tratament? (pag 88)
Decizia de extractie face parte din planul de tratament. Se face dupa evaluarea avantajelor si
dezavantajelor pastrarii dintilor. Uneori se pot pastra dinti cu prognostic negativ, utilizandu-se tehnici
specializate.Este recomandat ca inlocuirea dintilor lipsa sa se faca imediat, deoarece neinlocuirea lor duce
la forte excesive asupra dentitiei ramase.
CAPITOLUL 5:
1.Care sunt gradele de afectare furcala(pag 158)
-normal: creasta osoasa este la 1.5 mm apical fata de JSC
-gr I : intre 1.5 mm si 3 mm intre JSC si creasta osoasa
-gr II : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa, sonda patrunde la nivelul furcatiei fara sa o poata
traversa
-gr III : mai mult de 3 mm intre JSC si creasta osoasa , sonda patrunde la acest nivel si poate traversa
furcatia radiculara
2.Indicatiile amputarii radiculare(pag 160)
-pierdere verticala severa de os ce implica o radacina a unui molar mandibular sau una sau mai multe
radacini ale unui molar maxilar
-afectari furcale ce nu pot fi tratate prin osteoplastie
-fracturi orizontale sau verticale ca rezultat al traumelor sau tratamentelor endodontice
-carii severe
-resorbtie interna sau externa-.incapacitatea de efectuare corespunzatoare a tratamentului de canal
-dehiscenta sau sensibilitate crescuta a unei radacini
-indepartarea strategica a unei radacini pentru a imbunatatiprognosticul unui dinte alaturat
CAPITOLUL 6:
1.Cand se recomanda alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte? (pag 190)
Alungirea coroanei chirurgicale a unui dinte se face pentru a imbunatati aspectul unui dinte anterior sau
cand coroana clinica este prea scurta pentru a asigura retentie adecvata. Alungirea coroanei clinice se
poate face fie chirurgical(ex:gingivectomie) sau ortodontic( extruzie).
2.Care sunt obiectivele slefuirii selective a suprafetelor ocluzale? (pag197)
-redistribuirea fortelor paralel cu axul lung al dintilor prin eliminarea contactelor pe planurile inclinate si
crearea unor contacte de tip cuspid-fosa
-eliminarea contactelor dentare defectuoase( relatia centrica=IM)

-imbunatatirea anatomiei ocluzale

-corectarea extruziilor dentare
-corectarea alinierii defectuoase a dintilor
CAPITOLUL 7:
1.Enumerati cateva tehnici de conservare a tesuturilor dentare (pag 214)
-alegerea coroanelor de acoperire partiale in detrimentul celor totale
-pastrarea unei convergente minime a peretilor axiali
-prepararea anatoforma a suprafetei ocluzale
-prepararea minima a peretilor axiali
-alegerea unui tip de prag cat mai conservator
-evitarea extinderii apicale a preparatiei acolo unde nu este cazul
2. Enumerati avantajele pragurilor supragingivale (pag 217)
-pot fi finisate corespunzator fara a leza tesuturile moi
-pot fi curatate mai usor de placa microbiana
-se amprenteaza mai usor
-pot fi evaluate mai usor la controalele ulterioare
CAPITOLUL 13:
1.Indicatii la implanturi (pag 381)
-incapacitatea pacientului de a purta o proteza partiala sau totala
-numar si amplasare nefavorabila a potentialilor dinti stalpi
-lipsa unui singur dinte , pentru a nu prepara dintii alaturati in vederea confectionarii unei punti dentare
2.Contraindicatiile plasarii unui implant (pag 383)
-boala acuta
-boala terminala
-sarcina
-boli metabolice necontrolabile
-iradierea anterioare a zonei in care urmeaza a fi plasat implantul
-expectatii nerealistice ale pacientului
-motivarea insuficienta a pacientului
-lipsa de experienta a clinicianului
3.Care sunt distantele recomandate intre 2 implanturi? Dar intre implanturi si dintii naturali? (pag 387)
Intre doua implanturi distanta minima este de 3 mm, iar intre un implant si dintele vecin distanta minima
acceptata este de 1 mm.

CAPITOLUL 14:
1.Sfaturi privind utilizarea electrochirurgiei pentru largirea santului gingival in vederea amprentarii ( pag
439)
- contraindicata la pacienti cu dispozitive medicale electrice(ex:pacemaker, pompa de insulina)
-zone cu gingie atasata subtire( ex caninii maxilari)
-nu se foloseste impreuna cu metale-poate cauza soc electric
-nu se foloseste fara anestezie in prealabil

-electrodulse va trece rapid peste tesuturi si va fi tot timpul in miscare

-pe electrod sa nu se gaseasca urme de tesut dentar
-electrodul nu trebuie sa atinga restaurari metalice prezente in cavitatea bucala-poate determina leziuni
pulpare ireversibile
-santul sulcular sa fie irigat anterior cu peroxid de hidrogen
2.Avantaje si dezavantaje a siliconilor de aditie ca materiale de amprenta (pag 442)
Avantaje:
-stabilitate dimensionala,
-manevrare usoara
-timp de priza scurt
-exista automix
Dezavantaje:
-materiale hidrofobe
-capacitate de umectare scazuta
-unele materiale elibereaza H2
-priza e inhibata de unele marci de manusi
CAPITOLUL 15:
1. Indicatiile unei coroane de acoperire provizorii metalice?(pag 470)
-timp de tratament prelungit
-incapacitatea pacientului de a evita aplicarea fortelor excesive asupra protezei
-forta peste normal a muschilor masticatori
-istoric de distrugere a protezelor partiale
2.Enumerati proprietatile unui material ideal pentru o proteza provizorie? (pag 477)
-manevrare usoara (timp de lucru, priza adecvate)
-biocompatibilitate (netoxic, nealergenic, non-exotermic)
-stabilitate dimensionala
-adaptare usoara
-rezistenta adecvata la abraziune
-aspect : transluciditate, stabilitate coloristica
-neiritant
-fara miros
-sa se repare usor
-sa fie compatibil chimic cu cimenturile provizorii
CAPITOLUL 16:
1.Care sunt indatoririle medicului stomatolog in relatia medic-tehnician? (pag 509)
-sa ii dea instructiuni scrise tehnicianului si sa pastreze o copie a acestora
-sa ii trimita tehnicianului amprente, modele si inregistrari ocluzale corect efectuate
-sa ii dea tehnicianului instructiuni clare privind materialele, culoarea viitoarelor proteze
-trebuie sa curete si sa dezinfecteze tot ce trimite catre laborator conform standardelor in vigoare
-in caz ca o proteza nu se potriveste sau daca culoarea nu este adecvata trebuie sa ii trimita tehnicianului
inapoi o data cu proteza toate modelele si inregistrarile
2.Care sunt informatiile pe care medicul trebuie sa i le transfere in scris tehnicianului in fisa de lucru?
(pagina 512)
-descrierea generala a restaurarii
-materiale utilizate

-schema ocluzala
-designul conectorilor
-designul corpului de punte
-designul infrastructurii(pentru metalo ceramica)
-nuantele de culoare
-data viitoarei programari a pacientului si stadiul in care trebuie sa fie restaurarea pana atunci
CAPITOLUL 17:
1.
Care sunt tipurile de ghips folosite pentru modele de lucru n protetica fix (Pag. 530)
Clasificare: dupa ADA- 5 clase:
clsI: gips moale pt amprente, model preliminar
cls a IIa: gips pt model preliminar
cls a IIIa: gips dur pt model de lucru
cls a Iva: gips extradur
cls a Va: gips superdur, sintetic
2.
Criterii pentru alegerea modelului de lucru (pag 530)
sa fie rezistent la abraziune
usor de sectionat si de manevrat
compatibil cu agentul de separare
disponibil in diferite culori pentru a fi in contrast cu ceara folosita sa marcheze marginile
preparatiei
compatibil cu materialul de amprenta folosit
trebuie tinut cont si de tipul de restaurare deoarece unele din ele necesita un suport mai rezistent
decat altele
CAPITOLUL 18
1.Clasificarea cerurilor pentru machete dupa ADA (pag 559)
tipul I : ceara de consistenta medie utilizata in general in tehnica directa
tipul II : ceara mai moale- utilizata in tehnica indirecta de fabricare a machetelor
2.Ce este profilul de emergenta? (Pag. 558):
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui sau a restaurarii care se
intinde de la baza santului gingival, trece de gingia libera si se extinde proximal pana la nivelul ariei de
contact.
CAPITOLUL 19:
1.
Clasificarea aliajelor pentru restaurari metalo-ceramice. (pag 606)
Inalt nobile : 60% metale nobile (>40% aur)
Nobile: 25% metale nobile (nu necesita aur)
Predominant baza de metal: <25% (nu necesita aur)
2. Prezentai avantajele i dezavantajele titanului folosit pentru realizarea protezelor fixe (Pag. 607):
Avantaje: - biocompatibilitate excelenta
Rezistenta la coroziune
Densitate<aur, platina, fapt pentru care e si mai ieftin
Dezavantaje: - probleme datorita punctului de topire f ridicat(1668C) si tendintei puternice de a se
oxida si reactiona cu alte metale

CAPITOLUL 20
1.Corpul de punte igienic (pag 626)
-este un corp de punte suspendat
-se recomanda in partea laterala, la mandibula
-ca si avantaj prezinta igienizarea usoara
-sunt inestetice, de aceea sunt indicate in zona posterioara unde nu se vad, contraindicate in zone vizibile
-pot fi fonfectionate din orice metal
2.Puntea conica (Pag. 628)
Adeseori denumita sub forma de ou, glont, inima, puntea conica este usor de mentinut curata.Ar trebui
facuta cat mai convex posibil cu un singur punct de contact in centrul marginii restante.Designul este
recomandat pentru inlocuirea dintilor posteriori mandibulari,unde estetica nu este la fel de
importanta.Contururile faciale si linguale sunt dependente de latimea crestelor reziduale;o creasta In
muchie de cutit necesita contur mai neted cu un tesut de contact ingust.Acest tip de design poate fi
impropriu pentru crestele pronuntate, deoarece profilul de emergent asociat cu punctual de contact mic
poate crea spatii de patrundere a alimentelor.Puntea sanitara sau igienica este designul preferat in aceste
situatii clinice.
CAPITOLUL 21
1.
Ce nseamn efect de reciprocitate la nivelul lucrrilor protetice fixe? (Pag.656)
Mecanismul prin care fortele laterale generate de un croset retentiv si propagate pe suprafata sunt
contrabalansate de un croset reciproc plasat in acelasi plan.
2. Dezavantajele crosetelor turnate (Pag.668)
Erodeaza smaltul
Bratul activ se fractureaza relative repede la crosetele circulare
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dentare prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti cu
coroane de invelis
CAPITOLUL 22
1.
-

Proprietetile unui aliaj ideal (pag 691 )

Coeficient de deformare minim
Capacitatea de a produce piese turnate netede si fara defecte
Stabilitate chimica la temperaturi inalte in timpul turnarii
Rezistenta mare pentru a putea rezista la fortele de turnare
Porozitate suficienta pentru a permite eliminarea gazului
Recuperare usoara a piersei turnate

2.
mare
-

Cauze uzuale de esec al turnarii (pag 702 )

Duritate crescuta: exces de surfactant, raport apa/pulbere neadecvat, temperatura de ardere prea
Macroporozitati: exces de aer ce a patruns in timpul procedurii
Porozitati multiple [e suprafata ocluzala : vibrare insuficienta
Turnare incompleta

CAPITOLUL 23
1. Conditiile ce trebuiesc indeplinite de linia interincisiva

Reperul liniei interincisive mediane este papilla interdentara interincisiva. Linia interincisiva nu trebuie
neaparat sa corespunda cu linia mediana faciala, ci este obligatoriu sa fie dreapta.
2. Ce este coridorul bucal? (pag 727)
Coridorul bucal se refera la spatiul dintre obraji si dinti ce apare in timpul unui zambet. Acesta depinde de
latimea dentitiei si cea a gurii din timpul zambetului.
CAPITOLUL 25
1. Tehnica de glazurare a ceramicii.- prezentare sumara (pag 776 )
Adaugarea unui strat de glazura la suprafata ceramicii este un procedeu de consolidare a acesteia.
Principiul consta in formarea unui strat de suprafata cu expansiune redusa ce are loc la o temperatura
inalta. Dupa racire, se reduc adancimea si latimea defectelor de suprafata, datorita compresiunii.
2. Sistemul Cerec-prezentare succinta: (Pag. 790):
Prepararea dintelui se realizeaza dupa criterile obisnuite, apoi se aplica o masa de opac, se foloseste
camera intraorala si scannerul optic si astfel slefuirea este asistata de acesta. Se insera blocul de ceramic si
se asteapta circa 20 de minute pana este gata, apoi se probeaza in cavitatea bucala si se cimenteaza.
CAPITOLUL 26
1.Proteze partiale fixate adeziv indicatii (pag 812)
-inlocuirea dintilor anteriori lipsa la copii si adolescenti
-dinti stalpi nerestaurati
-inlocuirea unui singur dinte posterior
-coroana clinica de lungime adecvata
-posibilitatea de control a umiditatii
2.Proteze partiale fixate adeziv-avantaje (pag 812)
-reducere minima de tesut dentar
-risc minim de trauma pulpara
-nu este nevoie de anestezie
-preparatii supragingivale
-amprentare usoara
-nu este nevoie de obicei de protezare provizorie
-timp de lucru redus
-cost redus
-se pot lipi la loc in caz de desprindere
CAPITOLUL 27
1.Proteze partiale ramforsate cu fibra- indicatii (pag 834)
-rezultat estetic optim
-fara metal
-preparatii conservatoare ale dintilor stalpi
-alterare minima a dintilor antagonisti
-utilizarea unei tehnici adezive de cimentare
2. Proteze partiale ramforsate cu fibra- contraindicatii (pag 834)
-incapacitatea de a face controlul fluidelor
-edentatie extinsa
-pacienti cu parafunctii
-ceramica neglazurata pe dintii antagonisti

-pacienti consumatori de alcool

CAPITOLUL 28
1.Designul conectorilor- marimea (pag 845)
Conectorii trebuie sa fie suficient de mari astfel incat sa se previna deformarea sau fractura piesei
protetice, insa nu prea mari pentru ca pot interfera cu controlul placii dentare.
2.Cand se foloseste un conector cu bucla? (pag 847)
Conectorii cu bucla se folosesc rar, in situatia in care exista o diastema care se doreste a fi pastrata dupa
protezare.
CAPITOLUL 29
1.Finisarea suprafetei interne a unei coroane( pag 871)
Intre bont si suprafata interna a coroane trebuie lasat un spatiu de 25-35 microni pentru ciment. In mod
normal suprafata interna nu se finiseaza, insa trebuie examinata pentru eventuali noduli si daca acestia
exista trebuie corectati.
2.Finisarea marginilor externe a unei piese protetice (pagina 878)
Finisarea marginilor lucrarii este cruciala pentru longevitatea lucrarii si de aceea are nevoie de atentie
speciala..Trebuie sa fie extrem de bine finisate altfel poate compromite controlul placii dentare.
CAPITOLUL 30
1.Cum se indeparteaza proteza provizorie? (pag 888)
Se roteste coroana in directe bucolinguala cu ajutorul unui cleste special pentru a se rupe sigilarea produsa
de cimentul provizoriu. Majoritatea cimentului ramane pe coroana provizorie. Orice urma de ciment
trebuie indepartata de pe bont.
2.De ce este important sa personalizam o lucrare protetica ? dati cateva exemple. (pag 905)
Personalizarea lucrarilor protetice este arta de a reproduce defecte naturale si prin aceasta se poate face o
coroana sa se adapteze estetic printre dintii naturali. Se pot mima defecte naturale precum zone
hipocalcificate, crapaturi in smalt etc.
CAPITOLUL 31
1.Cimentul FOZ- dezavantaje (curs Dr Drafta)
Sensibilitate potenial pulpar
Solubilitate oral ridicat
Sigilare deficitar
Retenii doar mecanice
Nu elibereaz fluor
2.Ciment glass- ionomer avantaje (curs Dr Drafta)
Adeziune chimic bun
Rezisten de adeziune ridicat
Sigilare bun
Eliberare de fluor ridicat
Deformare plastic sczut
CAPITOLUL 32
1.Cum se depisteaza ca un conector s-a fracturat? (pagina 936)
Un conector fabricat necorespunzator se poate fractura in urma suprasolicitarii functionale.Clinic, daca

dintii stalpi sunt foarte bine implantati un conector rupt este foarte greu de depistat. In functie de
localizarea puntii pacientul poate acuza diverse grade de durere.
2.Care este perioada la care chemam un pacient la control dupa dispensarizare? (pag 929)
Pacientii cu coroane dentare ar trebui chemati la control la fiecare 6 luni.O frecventa mai mica a
controalelor poate conduce la carii recurente sau la dezvoltarea de boala parodontala.

Capitolul 2
1 Materiale necesare n vederea amprentrii cu hidrocoloizi ireversibili:
R: Hidrocoloid ireversibil, bol i spatul pentru mixare, portamprent, vacuum malaxor, bucati
tifon, umidificator, dezinfectant. (pg. 43, Rosenstiel)
2 La ce folosete deprogramatorul anterior?
R: Deprogramatorul anterior faciliteaz manipularea mandibulei n scopul nregistrrii relaiei
centrice(atunci cnd RC nu corespunde cu IM). (pg. 59, Rosenstiel)
Capitolul 3
1 Care sunt consecinele neprotezrii unei bree edentate n zona posterioar?
R: Depirea planului ocluzal de ctre antagoniti; Migrarea dinilor vecini cu ngustarea spaiului
edentat; Pierderea contactelor proximale ntre dinii de pe arcada cu edentaia cu afectarea
esuturilor de suport i modificarea ocluziei. (pg. 89, Rosenstiel)
2 Se poate reface o edentaie de canin printr-o protez fix de trei elemente? Argumentai.
R: Nu, la o protez att de scurt n zona canin exist riscul ca forele laterale s determine
migrarea dinilor stlpi. Se recomand o protez fix de la PM1 pn la IC. (pg.89, Rosenstiel)
Capitolul 5
1 Tipurile gingiei dup localizare.
R: Gingia liber: de la marginea gingiei la nivelul atarii de dinte.
Gingia ataat: de la zona de inserie pn la jonciunea gingie-mucoas alveolar
Papila interdentar: proiecii ale gingiei situate interdentar. (pg. 146, Rosenstiel)
2 Avantajele aei dentare necerate.
R: Diametrul mai mic faciliteaz trecerea la nivelul punctelor de contact
Se lrgete la tensiune iar astfel fiecare fir acoper o suprafa mai mare
Produce un sunet ascuit la contactul cu suprafee curate. (pg. 151, Rosenstiel)

Capitolul 6
1 Enumerai cinci factori de evaluat n scopul mririi chirurgicale a lungimii coronare.
R: 1)estetica 2)lungimea rdcinii clinice 3)posibilitatea expunerii furcaiei radiculare
4)mobilitatea 5)grosimea esutului moale ce urmeaz s fie eliminat(pg. 191, Rosenstiel)

Enumerai cinci situaii n care este contraindicat ajustarea ocluzal definitiv.

R: 1) un bruxoman care nu poate fi controlat
2) cnd ajustarea implic pierderea unei mari cantiti de esut dentar
3) cnd exist ocluzie deschis anterioar
4) naintea tratamentului ortodontic
5) cnd cuspizii linguali maxilari sunt n contact cu cei bucali mandibulari (pg.197, R)

Capitolul 7
1 Enumerai trei factori de luat n considerare pentru alegerea pragului unei preparaii.
R: 1) prepararea facil fr extindere excesiv
2) nivelul de igien oral al pacientului
3) defecte/afeciuni la colet (pg. 219, Rosenstiel)
2 Avantaje, dezavantaje i indicaii ale pragului Chamfer.
R: Avantaje: margine care se distinge uor; permite o grosime adecvat a materialelor; uor de
controlat.
Dezavantaje: necesit atenie sporit pentru a nu lsa smal nesusinut
Indicaii: la coroana turnat i marginea lingual a coroanelor metalo-ceramice (pg. 220,
Rosenstiel)
Capitolul 13
1 Enumerai patru criterii de succes ale implantelor.
R: absene ale: durerii, mobilitii, infeciei periimplantare, sngerrii la palpare (curs)
2 Caracteristicile ablonului chirurgical. Ce roluri are acesta?
R: ablonul chirurgical trebuie s fie rigid, transparent i s permit reflectarea lamboului mucoperiostal. ablonul are rolul de a limita devierile M-D i V-O ale chirurgului i de a dicta plasarea
implantelor n zona optim pentru suport, estetic i igienizare (curs)
Capitolul 14
1 Descriei cum se realizeaz eviciunea gingival cu benzile de retracie Merocel.
R: Benzile se inser la nivelul anului gingivo-dentar i se menin sub presiune ocluzal cu
ajutorul unor coroane provizorii timp de 10-15 minute. Dup indeprtarea lor anul este lrgit si
uscat astfel nct amprentarea se poate face n condiii optime. (curs)
2 Enumerai patru cauze ale ruperii amprentelor:
R: 1)lipsa deretentivizrii zonelor retentive
2)injectarea prematur a materialului fluid
3)amprentarea dinilor cu pungi parodontale adnci
4)lipsa uscrii amprentei cu material chitos naintea aplicrii celui fluid n tehnica washtechnic. (curs)
Capitolul 15
1 Care sunt cerintele estetice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie (Rosenstiel, pg 467)
-usor de conturat
-compatibilitate coloristica
-translucenta
-stabilitate coloristica
2 Care sunt indicatiile pentru o proteza provizorie din metal? (Rosenstiel, pg 469)
-o proteza partial fixa cu intindere mare in zona posterioara
-timp de tratament indelungat
-incapacitatea pacientului de a evita forte excesive asupra protezei
-forta masticatorie excesiva
-ruperea protezei in antecedente

Capitolul 16
1 Dati exemplu de 4 indatoriri ale medicului catre technician(Rosenstiel, pg 509)
-sa trimita instructiuni scrise privind ceea ce are de facut
-sa trimita amprente bune, modele, inregistrari ocluzale si/sau modele montate in articulator
-sa identifice marginile coroanelor, limita posterioara a palatului dur, marginile protezelor,zone ce trebuie
indepartate, design-ul protezelor mobilizabile
-sa furnizeze informatii privind materialele dorite, culoarea, si/sau descrierea dintilor
-sa trimita aprobare verbal/scrisa pentru a incepe procedura sau pt a face unele modificari necesare
-sa curate si sa dezinfecteze conform standardelor toate materialele trimise
-sa inapoieze modele, inregistrari, proteze daca acestea nu se potrivesc sau alegerea culorii este incorecta
2 Ce contin instructiunile scrise de medic catre technician(work authorization)?(Rosenstiel, pg 512)
-descrierea generala a restaurarii ce urmeaza a fi realizata
-materialele folosite
-schema ocluzala dorita
Capitolul 17
1 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model(cast) ? ( Rosenstiel, pg 526)
-sa reproduca atat dintii preparati cat si suprafetele dintilor nepreparati
-dintii nepreparati adiacenti preparatiei nu trebuie sa aiba goluri
-toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permita articularea precisa a modelelor
-sa reproduca tesuturile moi incluzand spatiile edentate si contururile crestelor edentate ce vor fi protezate
prin proteze fixe
2 Care sunt avantajele si dezavantajele bonturilor(dies) realizate prin electrodepunere? (Rosenstiel,pg 531)
-av: rezistenta crescuta(high strength), rezistenta buna la abraziune
-dezav: tehnica cronofaga, necesita echipament special
Capitolul 18
1 Care sunt factorii care contribuie la cresterea spatiului pt ciment? (Rosenstiel pg 557)
-contractia termica si de polimerizare a materialului de amprenta crescuta
-model cu bonturi mobile
-folosirea unui strat intern de ceara moale pe machete
-folosirea de die spacer
-expansiune crescuta a masei de ambalat
-indepartarea metalului residual de pe fata interna a coroanei prin abraziune cu microparticule cu aer,
gravare cu aqua regia,, frezare electrochimica, grinding
2 Ce tipuri de ceara cunoasteti? (Rosenstiel pg 560)
-tipul 1: duritate medie, folosita in general la realizarea machete directe in cavitatea bucala
-tipul 2:moale, folosita la realizarea indirecta a coroanelor(castings)
Capitolul 19
1 Care sunt aliajele nobile folosite la realizarea protezelor metalo-ceramice? (Rosenstiel pg 607)
-au un continut de minim 25% aliaj nobil, nu contin Aur
-3 sisteme: Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
2 Grosimea ideala a unei fatete ceramice.
-cel putin 1mm pentru a asigura estetica
-sa nu depaseasca 2 mm pentru a nu se fractura

Capitolul 20
1 Avantaje i dezavantaje ale corpului de punte suspendat.
R: Avantaje: autocurire foarte bun
Dezavantaje: estetic nesatisfctoare (pg. 626, , Rosenstiel)

Avantaje i dezavantaje ale corpului de punte cu suprafaa inferioar de form oval

R: Avantaje: estetic superioar; igienizare facil; retenie alimentar neglijabil
Dezavantaje: necesit preparaie chirurgical; (pg. 626, Rosenstiel)

Capitolul 21
1 Care este forma ideal n prepararea unui lca pentru un element de susinere la nivelul
cingulumului? De ce?
R: Spaiul trebuie s fie convex meziodistal i in form de V labiolingual. Aceast form previne
desprinderea unui element de meninere i direcioneaz forele n axul lung al dinilor. (pg. 654,
Rosenstiel)
2 Ce este reciprocitatea croetelor? Cum se obine?
R: Reciprocitatea este mecanismul prin care forele laterale generate de trecerea unui coret peste
partea cea mai convex a preparaiei sunt contrabalansate. Se obine prin plasarea unui
contracroet pe partea opusa. Acesta pe lang neutralizarea forelor orizontale ajut la ghidarea
inserrii protezei. (pg. 666, Rosenstiel)
Capitolul 22
1 Care sunt caracteristicile optime ale canalului principal de turnare?
R: 1) trebuie s permit eliminarea cerii topite din tipar
2) trebuie s permit curgerea metalului topit cu ct mai puine turbulene
3) metalul trebuie s rmn topit in canal mai mult dect aliajul care a umplut tiparul pentru a
combate contracia de priz a aliajului.(pg. 628, Rosenstiel)
2 Enumerai trei cauze ale apariiei defectelor lamelare pe restaurri:
R: 1)creterea raportului ap/pudr
2)nclzirea prematur
3)nclzirea rapid
modelul situat prea aproape de marginile masei de ambalat.
Capitolul 23
1 Cinci factori care influeneaz perceperea culorii.
R: 1)contrastul spaial
2)contrastul temporal
3)timpul privirii unei culori
4)unghiul din care privim
5)intensitatea iluminrii existente
factori fiziologici/patologici ai organului visual
structura formei/suprafetei obiectului
factori psihologici.(curs)
2 Cauze ale triunghiurilor negre.
R: retracie gingival, forma triunghiular a dinilor, operaii parodontale n antecedente, fren
labial inserat n zona papilei interdentare.(curs)
Capitolul 25
1 De ce se recomanda sinterizarea in vid a ceramicii? (Rosenstiel pg. 775)
Deoarece aceasta reduce riscul de aparitie al porozitatii fata de metoda manuala de condensare.
2 Ce reprezinta si la ce ajuta glazurarea ceramicii? (Rosenstiel pg. 776)
Depunerea unui strat subtire pentru a rezolva defectele de suprafata ale coroanelor ceramice si
pentru a creste rezistenta.

Capitolul 26
1 Cinci avantaje ale punilor adezive:
R: reducere minim a esuturilor dentare, potenial minim de afectare a pulpei, preparaie
supragingival, costuri reduse, timp redus, posibilitatea recimentrii (pg. 812, Rosenstiel)
2 Contraindicaii ale punilor adezive:
R: parafuncii, edentaii ntinse, smal compromis, acoperire verticala adnc, alergie la Nichel
(pg. 812, Rosenstiel)
Capitolul 27
1 Tipuri de pacieni la care se contraindic restaurrile protetice fixe din fibr de sticl.
R: cu parafuncii, alcoolici, cu ceramic neglazurat pe antagonisti, n edentaii extinse. , (pg. 834,
Rosenstiel)
2 Avantaje restaurri protetice fixe din fibr de sticl
R: rezultate estetice bune, far metal, preparaii conservative. (pg. 834, Rosenstiel)
Capitolul 28
1 Care este diferenta dintre lipire(brazing) si sudare(soldering)? (pg 847, Rosenstiel)
Lipirea se face cu aliaj cu punct de topire de peste 450 de grade C
Sudarea se face cu aliaj cu punct de topire sub 450 de grade C
2 Cat trebuie sa fie inaltimea coroanei clinice pentru a permite realizarea unui conector nonrigid?
(pg. 845, Rosenstiel)
Majoritatea fabricantilor recomanda 3-4 mm.
Capitolul 29
1 Ordinea finisrii unei coroane turnate.
R: marginea intern, suprafaa intern, zona tijei, zona contactelor proximale, zona ocluzal,
pereii axiali, marginile externe (pg. 871, Rosenstiel)
2 Cum se elimina plusurile de pe faa intern a unei coroane turnate? Argumentai.
R: se recomand elimiarea unei pari mai mari din aliaj de la nivelul defectului pentru a asigura
etaneizarea completa a coroanei. (pg. 827, Rosenstiel)
Capitolul 30
1 Diferena dintre finisarea marginii unei coroane turnate n funcie de raportul acesteia cu gingia.
R: supragingival: se finiseaz intraoral datorit accesului facil.
subgingival: se finiseaz pe model. (pg. 891, Rosenstiel)
2 Ordinea verificrii unei coroane la proba intraoral.
R: contactele proximale, integritatea marginal, stabilitate, ocluzia (pg. 905, Rosenstiel)
Capitolul 31
1 De ce se realizeaz cimentare provizorie?
R: pentru evaluarea urmtoarelor: masticaia, estetica, retenia, adaptarea maginal, fonaia (curs)
2 Caracteristicile cimentului ideal.
R: Timp de lucru lung; Sigilare bun; S nu fie toxic pentru pulp; S aib proprieti mecanice
bune; S fie tixotrop, uor de manipulat, cu o solubilitate redus; excesul s fie indeprtat cu
uurin.(curs)

Capitolul 32
1 Semne ce apar dup protezare ce indic afectare parodontal.

R: sngerare la nivel sulcular, formarea de tartru la nivelul marginii restaurarii, retracii cu

expunerea furcaiei radiculare. (pg. 932, Rosenstiel)
Ce poate sugera bascularea unei proteze fixe?
R: preparaie neadecvat a dinilor stlpi, cimentare incorect sau apariia unor carii sub restaurare.
(pg. 936, Rosenstiel)

Capitolul 2
3 Materiale necesare n vederea amprentrii cu hidrocoloizi ireversibili:
R: Hidrocoloid ireversibil, bol i spatul pentru mixare, portamprent, vacuum malaxor, bucati
tifon, umidificator, dezinfectant. (pg. 43, Rosenstiel)
4 La ce folosete deprogramatorul anterior?
R: Deprogramatorul anterior faciliteaz manipularea mandibulei n scopul nregistrrii relaiei
centrice(atunci cnd RC nu corespunde cu IM). (pg. 59, Rosenstiel)
Capitolul 3
3 Care sunt consecinele neprotezrii unei bree edentate n zona posterioar?
R: Depirea planului ocluzal de ctre antagoniti; Migrarea dinilor vecini cu ngustarea spaiului
edentat; Pierderea contactelor proximale ntre dinii de pe arcada cu edentaia cu afectarea
esuturilor de suport i modificarea ocluziei. (pg. 89, Rosenstiel)
4 Se poate reface o edentaie de canin printr-o protez fix de trei elemente? Argumentai.
R: Nu, la o protez att de scurt n zona canin exist riscul ca forele laterale s determine
migrarea dinilor stlpi. Se recomand o protez fix de la PM1 pn la IC. (pg.89, Rosenstiel)
Capitolul 5
3 Tipurile gingiei dup localizare.
R: Gingia liber: de la marginea gingiei la nivelul atarii de dinte.
Gingia ataat: de la zona de inserie pn la jonciunea gingie-mucoas alveolar
Papila interdentar: proiecii ale gingiei situate interdentar. (pg. 146, Rosenstiel)
4 Avantajele aei dentare necerate.
R: Diametrul mai mic faciliteaz trecerea la nivelul punctelor de contact
Se lrgete la tensiune iar astfel fiecare fir acoper o suprafa mai mare
Produce un sunet ascuit la contactul cu suprafee curate. (pg. 151, Rosenstiel)

Capitolul 6
3 Enumerai cinci factori de evaluat n scopul mririi chirurgicale a lungimii coronare.
R: 1)estetica 2)lungimea rdcinii clinice 3)posibilitatea expunerii furcaiei radiculare
4)mobilitatea 5)grosimea esutului moale ce urmeaz s fie eliminat(pg. 191, Rosenstiel)
4 Enumerai cinci situaii n care este contraindicat ajustarea ocluzal definitiv.
R: 1) un bruxoman care nu poate fi controlat
2) cnd ajustarea implic pierderea unei mari cantiti de esut dentar
3) cnd exist ocluzie deschis anterioar

4) naintea tratamentului ortodontic

5) cnd cuspizii linguali maxilari sunt n contact cu cei bucali mandibulari (pg.197, R)
Capitolul 7
3 Enumerai trei factori de luat n considerare pentru alegerea pragului unei preparaii.
R: 1) prepararea facil fr extindere excesiv
2) nivelul de igien oral al pacientului
3) defecte/afeciuni la colet (pg. 219, Rosenstiel)
4 Avantaje, dezavantaje i indicaii ale pragului Chamfer.
R: Avantaje: margine care se distinge uor; permite o grosime adecvat a materialelor; uor de
controlat.
Dezavantaje: necesit atenie sporit pentru a nu lsa smal nesusinut
Indicaii: la coroana turnat i marginea lingual a coroanelor metalo-ceramice (pg. 220,
Rosenstiel)
Capitolul 13
3 Enumerai patru criterii de succes ale implantelor.
R: absene ale: durerii, mobilitii, infeciei periimplantare, sngerrii la palpare (curs)
4 Caracteristicile ablonului chirurgical. Ce roluri are acesta?
R: ablonul chirurgical trebuie s fie rigid, transparent i s permit reflectarea lamboului mucoperiostal. ablonul are rolul de a limita devierile M-D i V-O ale chirurgului i de a dicta plasarea
implantelor n zona optim pentru suport, estetic i igienizare (curs)
Capitolul 14
3 Descriei cum se realizeaz eviciunea gingival cu benzile de retracie Merocel.
R: Benzile se inser la nivelul anului gingivo-dentar i se menin sub presiune ocluzal cu
ajutorul unor coroane provizorii timp de 10-15 minute. Dup indeprtarea lor anul este lrgit si
uscat astfel nct amprentarea se poate face n condiii optime. (curs)
4 Enumerai patru cauze ale ruperii amprentelor:
R: 1)lipsa deretentivizrii zonelor retentive
2)injectarea prematur a materialului fluid
3)amprentarea dinilor cu pungi parodontale adnci
4)lipsa uscrii amprentei cu material chitos naintea aplicrii celui fluid n tehnica washtechnic. (curs)
Capitolul 15
3 Care sunt cerintele estetice pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza provizorie (Rosenstiel, pg 467)
-usor de conturat
-compatibilitate coloristica
-translucenta
-stabilitate coloristica
4 Care sunt indicatiile pentru o proteza provizorie din metal? (Rosenstiel, pg 469)
-o proteza partial fixa cu intindere mare in zona posterioara
-timp de tratament indelungat
-incapacitatea pacientului de a evita forte excesive asupra protezei
-forta masticatorie excesiva
-ruperea protezei in antecedente
Capitolul 16
3 Dati exemplu de 4 indatoriri ale medicului catre technician(Rosenstiel, pg 509)
-sa trimita instructiuni scrise privind ceea ce are de facut
-sa trimita amprente bune, modele, inregistrari ocluzale si/sau modele montate in articulator

-sa identifice marginile coroanelor, limita posterioara a palatului dur, marginile protezelor,zone ce trebuie
indepartate, design-ul protezelor mobilizabile
-sa furnizeze informatii privind materialele dorite, culoarea, si/sau descrierea dintilor
-sa trimita aprobare verbal/scrisa pentru a incepe procedura sau pt a face unele modificari necesare
-sa curate si sa dezinfecteze conform standardelor toate materialele trimise
-sa inapoieze modele, inregistrari, proteze daca acestea nu se potrivesc sau alegerea culorii este incorecta
Ce contin instructiunile scrise de medic catre technician(work authorization)?(Rosenstiel, pg 512)
-descrierea generala a restaurarii ce urmeaza a fi realizata
-materialele folosite
-schema ocluzala dorita

Capitolul 17
3 Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un model(cast) ? ( Rosenstiel, pg 526)
-sa reproduca atat dintii preparati cat si suprafetele dintilor nepreparati
-dintii nepreparati adiacenti preparatiei nu trebuie sa aiba goluri
-toate suprafetele dintilor implicate in ghidajul anterior si suprafetele ocluzale ale dintilor nepreparati
trebuie sa permita articularea precisa a modelelor
-sa reproduca tesuturile moi incluzand spatiile edentate si contururile crestelor edentate ce vor fi protezate
prin proteze fixe
4 Care sunt avantajele si dezavantajele bonturilor(dies) realizate prin electrodepunere? (Rosenstiel,pg 531)
-av: rezistenta crescuta(high strength), rezistenta buna la abraziune
-dezav: tehnica cronofaga, necesita echipament special
Capitolul 18
3 Care sunt factorii care contribuie la cresterea spatiului pt ciment? (Rosenstiel pg 557)
-contractia termica si de polimerizare a materialului de amprenta crescuta
-model cu bonturi mobile
-folosirea unui strat intern de ceara moale pe machete
-folosirea de die spacer
-expansiune crescuta a masei de ambalat
-indepartarea metalului residual de pe fata interna a coroanei prin abraziune cu microparticule cu aer,
gravare cu aqua regia,, frezare electrochimica, grinding
4 Ce tipuri de ceara cunoasteti? (Rosenstiel pg 560)
-tipul 1: duritate medie, folosita in general la realizarea machete directe in cavitatea bucala
-tipul 2:moale, folosita la realizarea indirecta a coroanelor(castings)
Capitolul 19
3 Care sunt aliajele nobile folosite la realizarea protezelor metalo-ceramice? (Rosenstiel pg 607)
-au un continut de minim 25% aliaj nobil, nu contin Aur
-3 sisteme: Pd-Ag, Pd-Cu-Ga, Pd-Ga
4 Grosimea ideala a unei fatete ceramice.
-cel putin 1mm pentru a asigura estetica
-sa nu depaseasca 2 mm pentru a nu se fractura

Capitolul 20
3 Avantaje i dezavantaje ale corpului de punte suspendat.
R: Avantaje: autocurire foarte bun
Dezavantaje: estetic nesatisfctoare (pg. 626, , Rosenstiel)
4 Avantaje i dezavantaje ale corpului de punte cu suprafaa inferioar de form oval
R: Avantaje: estetic superioar; igienizare facil; retenie alimentar neglijabil
Dezavantaje: necesit preparaie chirurgical; (pg. 626, Rosenstiel)

Capitolul 21
3 Care este forma ideal n prepararea unui lca pentru un element de susinere la nivelul
cingulumului? De ce?
R: Spaiul trebuie s fie convex meziodistal i in form de V labiolingual. Aceast form previne
desprinderea unui element de meninere i direcioneaz forele n axul lung al dinilor. (pg. 654,
Rosenstiel)
4 Ce este reciprocitatea croetelor? Cum se obine?
R: Reciprocitatea este mecanismul prin care forele laterale generate de trecerea unui coret peste
partea cea mai convex a preparaiei sunt contrabalansate. Se obine prin plasarea unui
contracroet pe partea opusa. Acesta pe lang neutralizarea forelor orizontale ajut la ghidarea
inserrii protezei. (pg. 666, Rosenstiel)
Capitolul 22
3 Care sunt caracteristicile optime ale canalului principal de turnare?
R: 1) trebuie s permit eliminarea cerii topite din tipar
2) trebuie s permit curgerea metalului topit cu ct mai puine turbulene
3) metalul trebuie s rmn topit in canal mai mult dect aliajul care a umplut tiparul pentru a
combate contracia de priz a aliajului.(pg. 628, Rosenstiel)
4 Enumerai trei cauze ale apariiei defectelor lamelare pe restaurri:
R: 1)creterea raportului ap/pudr
2)nclzirea prematur
3)nclzirea rapid
modelul situat prea aproape de marginile masei de ambalat.
Capitolul 23
3 Cinci factori care influeneaz perceperea culorii.
R: 1)contrastul spaial
2)contrastul temporal
3)timpul privirii unei culori
4)unghiul din care privim
5)intensitatea iluminrii existente
factori fiziologici/patologici ai organului visual
structura formei/suprafetei obiectului
factori psihologici.(curs)
4 Cauze ale triunghiurilor negre.
R: retracie gingival, forma triunghiular a dinilor, operaii parodontale n antecedente, fren
labial inserat n zona papilei interdentare.(curs)
Capitolul 25
3 De ce se recomanda sinterizarea in vid a ceramicii? (Rosenstiel pg. 775)
Deoarece aceasta reduce riscul de aparitie al porozitatii fata de metoda manuala de condensare.
4 Ce reprezinta si la ce ajuta glazurarea ceramicii? (Rosenstiel pg. 776)
Depunerea unui strat subtire pentru a rezolva defectele de suprafata ale coroanelor ceramice si
pentru a creste rezistenta.
Capitolul 26
3 Cinci avantaje ale punilor adezive:
R: reducere minim a esuturilor dentare, potenial minim de afectare a pulpei, preparaie
supragingival, costuri reduse, timp redus, posibilitatea recimentrii (pg. 812, Rosenstiel)

Contraindicaii ale punilor adezive:

R: parafuncii, edentaii ntinse, smal compromis, acoperire verticala adnc, alergie la Nichel
(pg. 812, Rosenstiel)

Capitolul 27
3 Tipuri de pacieni la care se contraindic restaurrile protetice fixe din fibr de sticl.
R: cu parafuncii, alcoolici, cu ceramic neglazurat pe antagonisti, n edentaii extinse. , (pg. 834,
Rosenstiel)
4 Avantaje restaurri protetice fixe din fibr de sticl
R: rezultate estetice bune, far metal, preparaii conservative. (pg. 834, Rosenstiel)
Capitolul 28
3 Care este diferenta dintre lipire(brazing) si sudare(soldering)? (pg 847, Rosenstiel)
Lipirea se face cu aliaj cu punct de topire de peste 450 de grade C
Sudarea se face cu aliaj cu punct de topire sub 450 de grade C
4 Cat trebuie sa fie inaltimea coroanei clinice pentru a permite realizarea unui conector nonrigid?
(pg. 845, Rosenstiel)
Majoritatea fabricantilor recomanda 3-4 mm.
Capitolul 29
3 Ordinea finisrii unei coroane turnate.
R: marginea intern, suprafaa intern, zona tijei, zona contactelor proximale, zona ocluzal,
pereii axiali, marginile externe (pg. 871, Rosenstiel)
4 Cum se elimina plusurile de pe faa intern a unei coroane turnate? Argumentai.
R: se recomand elimiarea unei pari mai mari din aliaj de la nivelul defectului pentru a asigura
etaneizarea completa a coroanei. (pg. 827, Rosenstiel)
Capitolul 30
3 Diferena dintre finisarea marginii unei coroane turnate n funcie de raportul acesteia cu gingia.
R: supragingival: se finiseaz intraoral datorit accesului facil.
subgingival: se finiseaz pe model. (pg. 891, Rosenstiel)
4 Ordinea verificrii unei coroane la proba intraoral.
R: contactele proximale, integritatea marginal, stabilitate, ocluzia (pg. 905, Rosenstiel)
Capitolul 31
3 De ce se realizeaz cimentare provizorie?
R: pentru evaluarea urmtoarelor: masticaia, estetica, retenia, adaptarea maginal, fonaia (curs)
4 Caracteristicile cimentului ideal.
R: Timp de lucru lung; Sigilare bun; S nu fie toxic pentru pulp; S aib proprieti mecanice
bune; S fie tixotrop, uor de manipulat, cu o solubilitate redus; excesul s fie indeprtat cu
uurin.(curs)

Capitolul 32
3 Semne ce apar dup protezare ce indic afectare parodontal.
R: sngerare la nivel sulcular, formarea de tartru la nivelul marginii restaurarii, retracii cu
expunerea furcaiei radiculare. (pg. 932, Rosenstiel)
4 Ce poate sugera bascularea unei proteze fixe?
R: preparaie neadecvat a dinilor stlpi, cimentare incorect sau apariia unor carii sub restaurare.

(pg. 936, Rosenstiel)

SUBIECTE PROTETICA
Capitol 1
1.Ce informatii ne ofera o examinare parodontala?pg 12
O examinare parodontala ne ofera informatii despre:
acumularea placii bacteriene
starea tesuturilor invecinate
gradul de leziuni reversibile si ireversibile.
2.Obiectivele examenului de ocluzie?pg 15
Determina in ce masura ocluzia pacientului difera fata de ideal
Cat de bine pacientul se adapteaza la aceasta diferenta.
Capitol 2
3.Ce trebuie facut inaintea luarii unei amprente de alginat?pg 44
Dintii trebuie curatati
Gura sa fie clatita
Necesita o uscare a suprafetelor dentare dar nu excesiva pentru ca materialul de amprentare sa
adere la nivelul a acestora.
4.Definiti relatia centrica.pg 55
Relatia centrica e raportul mandibulo-maxilar in care condilii se articuleaza cu portiunea cea mai subtire,
avasculara a discurilor respectivi cu complexul condil-disc in pozitia antero-superioara impotriva
eminentei articulare.

Capitol 3
5.Care e scopul protezei partiale mobilizabile?pg 87
De a inlocui dintii lipsa si structurile lor de sustinere.
6.Care sunt consecintele unei edentatii care nu a fost protezata?pg 89
Supraocluzia dintilor antagonisti
Inclinarea dintilor adiacenti
Pierderea contactului proximal.
Capitol 5
7.Ce e gingivectomia?pg 153
Indepartarea gingiei bolnave si hipertrofiate.Consta in indepartarea numai a gingiei keratinizate.
8.Contraindicatia unei gingivectomii?pg 154
Contraindicatia majora a unei gingivectomii este absenta a tesutului keratinizat.
Capitol 6
9.Care este secventa tipica a tratamentului unui pacient cu afectiuni dentare extinse, inclusiv
lipsa, radacini retinute, carii si restaurari defecte?pg 174
Evaluarea preliminara
Tratament de urgenta a simptomelor prezente
Chirurgie orala

dintii

 Controlul cariilor si inlocuirea a restaurarilor preexistente

Tratament endodontic.
10.Extruzia ortodontica.pg 192
Se considera ca o fractura sau o leziune carioasa extinsa apical la marginea libera a gingiei.
Marginea a fracturii sau a leziunii se muta din creasta alveolara ortodontic si gingia trebuie
repozitionata chirurgical cand terapia ortodontica e completata.
Capitol 7
11.Principiile de preparare a unui dinte se imparte in trei categorii. Care sunt acestea?pg 209
1 Principiul biologic care implica sanatatea a tesuturilor orale
2 Principiul mecanic care implica integritatea si durabilitatea a unei restaurari
3 Principiul estetic care implica aparitia pacientului.
12.Care este grosimea materialului minim necesar la o restaurare integral ceramica pentru o estetica
optima?pg 244
1-1.2mm
Capitol 13
13.Care sunt cele trei subgrupe de implante dentare?pg 379
Subperiostal
Transosos
Endoosos
14.Factori care vor limita insertia unui implant?pg 383
Tesut in exces
Cresterea osoasa
Formatiuni osoase subiacente ascutite
Unghiuri de degajare care vor limita insertia implantului.
Capitol 14
15.De ce este necesara evictiunea gingivala?pg 434
Pentru a avea un acces adecvat la dintele preparat pentru a expune toate suprafetele necesare, atat
preparate cat si nepreparate.
16.Cu ce solutii trebuie dezinfectata o amprenta?pg 461
Dupa ce amprenta a fost indepartata din cavitatea bucala, spalata sub jet de apa si uscata cu spray-ul de
aer se dezinfecteaza cu solutie de glutaraldehida sau spray de iodofor.
Capitol 15
17.Cum trebuie sa fie o protezare provizorie pentru a fi usor de igienizat?pg 467
Adapatare marginala buna
Cu contur adecvat
Si suprafata neteda
18.Care sunt caracteristicile a unui material de protezare provizorie ideal?pg 477-478
Manipulare usoara:timp de lucru suficient, turnare usoara, timp de priza rapid
Biocompatibilitatea:nontoxic, nonalergic, nonexotermic
Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
Usor de modelat si finisat

Rezistenta adecvata si rezistent la abraziune

Aspect bun:translucid, stabilitate coloristica
Acceptabil din partea pacientului:nonirritant, inodor
Usor de adaugat sau reparat

Capitol 16
19.Ce trebuie sa specifice o autorizatie?pg 520
Trebuie sa specifice daca conturul anatomic al machetei din ceara va fi returnata pentru evaluare si
posibile modificari.
20.Ce trebuie sa decida un medic in cadrul tratarii unui pacient cu proteze dentare fixe si coroane metaloceramice?pg 522-523
Daca restaurarea ar trebuie sa fie finalizata prin portelan in laborator
Daca o programare pentru proba de metal este necesar.
Capitol 17
21.Ce cerinte trebuie sa indeplineasca un model a unei restaurari fixe?pg 528
Trebuie sa reproduca cu exactitate dintele preparat
Toate suprafetele trebuie sa fie duplicate in exactitate, fara bule de aer sau goluri
Structura dintelui ramas nepreparat la nivel cervical trebuie sa fie usor detectat pe model , ideal
0,5-1 mm
Acces adecvat la margini este necesar.
22.Care sunt avantajele si dezavantajele a rasinii epoxidice?pg 531
Avantaje:rezistenta crescuta si rezistenta buna la abraziune
Dezavantaje:contractie de polimerizare, consuma timp si procedura complexa
Capitol 18
23.Care sunt factorii care reduc spatiul necesar pentru cement?pg 558
Reducerea de contractie termica si de polimerizare a materialului de amprenta
folosirea aliajelor cu grad mare de topire
Reducerea dilatarii materialului de ambalare
24.Care cunt consecintele suprafetelor de contact proximal mari?pg 567
Control dificil al placii bacteriene
Boala parodontala
Capitol 19
25.Care sunt proprietatile mecanice cu relevanta clinica majora a aliajelor ceramice?pg 599
Modul de elasticitate
Curgerea
Duritatea
Distorsiunea la temperature ridicate
26.Ce este densitatea?pg 605
Densitatea reprezinta raportul dintre masa si volum.

Capitol 20
27.Care sunt consideratiile mecanice pe care trebuie sa indeplineasca o punte?pg 617

 Sa fie rigida:sa rezista la deformare

Conectori cu duribilitate mare:sa previna fracturile
Sa rezista la fractura
28.Cu ce material se poate face o punte?pg 641
Metalo-ceramica
Total metalica
Fatetare
Fibre ramforsate cu rasina
Capitol 21
29.Ce inseamna zona de sprijin ?pg 654
Zona de sprijin este lacasul pregatit intr-un dinte sau o restaurare creat pentru a primi sprijinul ocluzal,
incizal, cingulumului sau lingual.
30.Ce trebuie sa constatam la evaluarea clinica a unei proteze?pg 665
Adaptare marginala buna
Contur axial corect
Ocluzie si contacte proximale corecte
Capitol 22
31.Care sunt posibile cauze a defectului de turnare sub forma de noduli largi?pg 702
Patrunderea de aer in timpul procedurii.
32.Care sunt posibile cauze a defectului de turnare sub forma de noduli multiple?pg 702
Procedura de mixare la vacuum inadecvat in timpul procedurii
Tehnica pensularii necorespunzatoare
Lipsa de surfactant.
Capitol 23
33.Definiti metamerismul.pg 716
Doua culorii care par a fi o combinatie in conditii de iluminare date, dar au reflexive spectrale diferite se
numesc metamere si fenomenul metamerism.
34.Definiti luminozitatea (value).pg 710
Valoarea este definite ca luminozitatea relative sau innegrirea a unei culori sau luminozitatea unui obiect.
Capitol 25
35.Defectele de turnare la o restaurare total ceramica?pg 775
Porozitate=fractura
Microfisuri.
36.Care este temperature arderii a ceramicii?pg 787
1165oC
Capitol 26
37.Care sunt dezavantajele protezelor dentare fixate cu rasini?pg 812
Reduce longevitatea restaurarii
Sunt necesare modificari de smalt
Corectarea spatiului este dificila
Este nevoie alinierea corecta a dintilor de sprijin
Estetica este compromisa la dintii posteriori.

38.Cati milimetri sunt redusi de pe suprafetele axiale proximale si linguale la prepararea unui dinte
posterior la restaurari fixate cu rasini?pg 818
1 mm
Capitol 27
39.Indicatiile protezelor fixe cu compozit armat cu fibra de sticla?pg 834
Estetica optima
Fara metal
Prepararea in mod conservativ a dintilor stalpi
Uzura dintilor antagonisti mai mica
Folosirea unei tehnici de cimentare adezive
40.Contraindicatiile protezelor fixe cu compozit armat cu fibra de sticla?pg 834
Incapacitate de a controla fluidele
Necesita timp de lucru lung
La pacient cu obiceiuri parafunctionale
La pacienti alcoolici
Ceramica de pe dinti antagonisti neglazurata
Capitol 28
41.De cate feluri sunt conectorii rigizi?pg843
1 Conectori rigizi turnati
2 Conectori rigizi lipiti
42.Cand sunt indicati conectori nonrigizi?pg 845
Conectori nonrigizi sunt indicati atunci cand nu este posibila prepararea a doua elemente de agragare
pentru o proteza dentara fixa care au ax de insertie comun.
Capitol 29
43.Ce semnifica un defect la Zona 1:margini interne la finisarea unei restaurari turnate?pg 870
Reduce longevitatea restaurarii.
44.Ce trebuie facut pentru a restabili stuctura coronara adecvata si functionala la finisarea a restaurarilor
turnate?pg 873
Canalul de turnare trebuie sa fie sectionat si reconturat in zona respectiva.
Capitol 30
45.Care este secventa logica in timpul unei procedure de evaluare pentru a evita greseli?pg 888
Contacte proximale
Integritatea marginala
Stabilitatea
Ocluzia
Caracterizare si glazurare
46.Cand se face finisarea marginilor subgingivale la o preparatie?pg 891
Marginile subgingivale nu sunt accesibile la nivelul cavitatii bucale.Ele trebuie finisate cand sunt inca pe
model.
Capitol 31
47.Enumerati cimenturile dentare care cauzeaza iritatie pulpara?pg 915
Cis
Rasina adeziva

 Rasina compozita
48.Care dintre cimenturile dentare are o retentie scazuta/moderata?pg 915
Cimentul policarboxilat
Capitol 32
49.Care este cauza frecventa de esec clinic al restaurarilor turnate?pg 930
Caria dentara.
50.Care este principala cauza a cariilor radiculare?pg 932
Indice de placa individual si numarul crescut la nivelul salivei al Streptococului mutans.
Zlavog Ioana-Catrinel, grupa 18
Capitol 1
1. Care sunt motivele principale de prezentare la medicul dentist?
Confortul (durere, sensibilitate, inflamatie)
Functionalitatea (dificultati la masticatie sau la vorbire)
Sociale (miros sau gust neplacut)
Estetica (dinti sau restaurari ce prezinta fracturi, discolorari, neatractivi), pg. 4
2. Care sunt criteriile de clasificare a edentatiilor conform American College of Prosthodontics?
1. Intinderea si topografia breselor edentate
2. Starea dintilor stalpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate, pg. 22
Capitol 2
1. Cand este utilizata inregistrarea relatiei centrice pentru montarea in articulator?
Inregistrarea relatiei centrice va fi folosita atunci cand:
Ocluzia este instabila (instabilitate geometrica)
Pacientul are parafunctii
In scopul realizarii analizei diagnostice, notite curs
2. Pentru ce este folosit deprogramatorul anterior (jig-ul lui Lucia)?
Pentru o mai usoara manipulare a mandibulei in relatia centrica (impiedica contactele dentodentare si ajuta la uitarea reflexelor neuro-musculare de protectie), pg. 56
Pentru relaxarea muschilor propulsori ai mandibulei (pterigoidienii laterali) si tratatarea
spasmelor musculare, notite curs
Capitol 3
1. In ce caz poate fi realizata, prin exceptie, protezarea fixa cu extensie de pe un singur dinte stalp?
In edentatia de incisiv lateral maxilar, se poate realiza o punte cu extensie avand drept dinte stalp
caninul, preferandu-se a se lasa intact incisivul central, pg. 90
2. Care este principiul legii lui Ante?
Suma suprafetei procentuale a radacinilor potentialilor dinti stalpi trebuie sa fie mai mare decat
cea a dintilor ce urmeaza a fi inlocuiti, pg. 95
Capitol 5
1. Clasificarea gradului de implicare a furcatiilor radiculare.
Gradul I pierdere verticala de suport parodontal mai mica de 3 mm;
Orizontal, furcatia poate fi palpata cu sonda pana la 1 mm
Gradul II pierdere verticala mai mare de 3 mm

Orizontal, sonda nu trece prin furcatie

Grad III furcatia este acoperita de gingie, dar permite trecerea sondei dinspre vestibular sau oral.
Grad IV furcatia nu este acoperita de gingie si permite trecerea sondei, pg. 158
2. Ce este latimea biologica?
Reprezinta latimea insumata a tesutului conjunctiv cu cea a jonctiunii epiteliale ce se formeaza
adiacent dintelui si superior crestei alveolare, pg. 169
Capitol 6
1. Care sunt metodele de alungire coronara pe care le cunoasteti?
Chirurgical (gingivectomie, excizia gingiei sau electrochirurgie) sau prin tehnici ortodontice si
periodontale combinate, pg. 190
2. Contraindicatiile slefuirii selective:
Bruxoman al carui obicei nu poate fi controlat
Atunci cand slefuirea diagnostica indica o prea mare indepartare de substanta dura dentara
Relatii ocluzale complexe ( clasa II Angle sau clasa III scheletala)
Cuspizii linguali maxilari ating cuspizii vestibulari mandibulari
Ocluzie deschisa anterior
Abraziune excesiva
Inaintea tratamentelor ortodontice sau ortognatice
Inaintea tratamentului cu dispozitive ocluzale
Durere temporo-mandibulara
Pacineti a caror mandibula este greu de manipulat, pg. 197
Capitol 7
1. Care sunt avantajele pragului supragingival?
Usor de preparat si finisat fara a traumatiza tesuturile moi
Este plasate la nivelul smaltului, pe tesut dentar dur
Usor de igienizat
Amprentarea este facila
Restaurarile pot fi evaluate cu usurinta, pg. 217
2. Care sunt factorii ce influenteaza retentia lucrarilor protetice fixe?
1. Amplitudinea fortelor ce tind sa disloce restaurarea
2. Geometria preparatiei
3. Rugozitatea intradosului restaurarii
4. Materialul din care este realizata lucrarea
5. Grosimea stratului de ciment, pg. 226
Capitol 13
1. Care sunt indicatiile de folosire a implanturilor in cazul pacientului partial edentat?
Imposibilitatea de a purta o proteza partiala mobilizabila sau o proteza totala
Necesitatea restaurarii unei brese edentate extinse cu o proteza partiala fixa ce ar avea un
prognostic rezervat
Localizarea si numarul potentialilor dinti stalpi nefavorabile
Lipsa unui singur dinte ce ar impune slefuirea unor dinti indemni pentru realizarea unei proteze
partiale fixe, pg. 381
2. Care sunt obiectivele utilizarii unui sablon chirurgical in scopul implantarii?
Pentru schitarea ambrazurilor

Pentru a amplasa implantul in interiorul conturului restaurarii

Pentru alinierea implantului cu axul lung al restaurarii
Pentru identificarea nivelului jonctiunii smalt-dentina sau a profilului de emergenta din tesutul
moale, pg. 393

Capitol 14
1. Pentru ce este utila evictiunea gingivala?
Evictiunea gingivala este folosita pentru a expune toate suprafetele necesare ale dintelui, atat pe
cele preparate cat si pe cele nepreparate, in scopul amprentarii. Amprenta subgingivala ofera
tehnicianului informatii despre profilul de emergenta al dintelui si ajuta la evitarea supraconturarii, pg.
434+notite curs
2. Prezentati succint avantajele si dezavantajele siliconilor de aditie.
Avantaje:
- Stabilitate dimensionala
- Usor de utilizat
- Timp de priza scurt
- Are automix
Dezavantaje:
- Hidrofob
- Capacitate de umectare scazuta
- Unele materiale elibereaza H
- Formulele hidrofile prezinta fenomenul de imbibitie, pg. 442
Capitol 15
1. Care sunt avantajele tehnicii direct-indirecte de restaurare provizorie?
Timpul de lucru in cabinet este redus
Mai putina caldura este generata in cavitatea bucala; cantitatea de rasina utilizata in timpul
cimentarii este mai mica, in comparatie cu tehica directa
Contactul dintre monomerul rasinic si tesuturile moi este minimizat, in comparatie cu tehnica
directa; risc redus de producere a unei reactii alergice, pg. 477
2. Enumerati cerintele biologice ce trebuie asigurate de o restaurare provizorie.
Protectie pulpara
Mentinerea sanatatii tesutului periodontal
Asigurarea compatibilitatii ocluzale
Mentinerea pozitiei dintelui
Protectie impotriva fracturilor, pg. 467
Capitol 16
1. Cui ii revine responsabilitatea montarii in articulator a modelelor?
Medicului stomatolog, pg. 512
2. Care sunt cele mai frecvente greseli pe care le vede medicul stomatolog la evaluarea lucrarilor
protetice ce vin din laborator? Dar cele pe care le vede tehnicianul dentar?
Medicul stomatolog se confrunta cu erorile: adaptare marginala deficitara, contururi axiale
nereusite (supraconturare in treimea gingivala), design-ul si corpul de punte realizate aleatoriu;
tehnicianul dentar observa: slefuirea inadecvata, praguri imprecis delimitate, montarea nepotivita in
articulator si comunicarea neclara a culorii, pg. 524
Capitol 17

1. Ce conditii trebuie sa implineasca modelul ce va fi utilizat la obtinerea restaurarilor protetice fixe?

Trebuie sa reproduca cu exactitate dintele preparat
Toate suprafetele trebuie redate cu precizie, nu pot fi acceptate bule sau goluri.
Suprafata dentara nepreparata, aflata apical de marginea preparatiei trebuie sa fie lizibila pe model,
ideal pe o grosime de 0,5-1mm.
Accesul adecvat la marginile preparatiei, pg. 528
2. Cum verificam daca modelele au fost montate corect in articulator pentru lucrarile protetice fixe mai
putin complexe?
Se vor compara contactele ocluzale intraoral cu cele realizate de catre modele cu ajutorul benzii
Mylar sau a cerii de ocluzie, pg. 549
Capitol 18
1. In etapa de realizare a machetei, cum reducem spatiul necesar filmului de ciment?
1. Utilizam un material de amprenta ce are contractie termica si de priza redusa
2. Utilizam ca material pentru model rasini electrodepuse
3. Alegem un aliaj cu punct de topire crescut
4. Materialul de ambalare sa aiba dilatare redusa, pg. 558
2. Ce reprezinta curba lui Spee?
Curba anatomica stabilita de alinierea suprafetelor ocluzale a dintilor in plan sagital, ce incepe de
la varful caninului mandibular si urmareste cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor, continuand
spre marginea anterioara a ramului mandibular si terminandu-se la nivelul portiunii anterioare a condilului
mandibular, pg. 575
Capitol 19
1. Cum vor fi gandite stopurile ocluzale centrice in cazul restaurarii prin lucrari metalo-ceramice?
Acestea pot fi pozitionate fie pe metal, fie pe ceramica, dar trebuie sa se afle la cel putin 1,5 mm
departare de jonctiunea metalo-ceramica pentru a preveni fracturarea ceramicii, drept consecinta a
deformarii metalului, pg. 591
2. Ce criterii sunt urmarite atunci cand este evaluata macheta metalului pentru o lucrare metalo-ceramica?
1. Sa aiba o forma normala din punct de vedere anatomic. Stopurile centrice sa fie localizate la cel
putin 1,5 mm departare de jonctiunea metalo-ceramica.
2. Unghiurile dintre suprafata ce urmeaza a fi fatetata si infrastructura metalica sa fie de 90 de
grade.
3. Suprafetele interne ale zonelor ce vor fi fatetate sa fie netede si rotunjite.
4. Inaltimea pentru colereta metalica ar trebui sa fie de aproximativ 0,5 mm atunci cand folosim
conectorii potriviti, dar aceasta nu ar trebui sa incalce tesuturile moi din zonele interproximale
5. Design-ul trebuie sa fie neted, astfel incat procedurile de finisare a metalului sa fie in numar cat
mai mic, pg. 598
Capitol 20
1. Clasificati puntile dentare in functie de tipul de raport pe care il care corpul de punte cu creasta
edentata.
CONTACT MUCOZAL
Sa
Semisa (sa modificata)
Ovat
Conic

FARA CONTACT MUCOZAL

Sanitar (igienic)
Sanitar modificat (igienic), pg. 625
2. Care sunt caracteristicile corpului de punte in forma de semisa?
Acesta combina cele mai bune caracteristici ale corpului de punte igienic cu cele ale corpului de
punte in forma de sa, combinand astfel estetica cu igienizarea facila. Corpul de punte acopera creasta
edentata pe portiunea vestibulara (pentru a da impresia ca dintele emerge din gingie), dar nu atinge
creasta in portiunea linguala. Este cel mai des utilizat design pentru corp de punte in zone vizibile in
timpul realizarii functiilor (dintii frontali mandibulari si maxilari si premolarii si molarii 1 maxilari), pg.
627
Capitol 21
1. Unde trebuie plasate zonele de sprijin ocluzal pe o coroana metalo-ceramica in cazul unei proteze
partiale mobilizabile?
Zonele de sprijin ocluzal sunt plasate la nivelul crestelor marginale. In cazul elementelor de
agregare metalo-ceramice, zonele de sprijin vor fi plasate cel putin la 1 mm distanta de jonctiunea metaloceramica, in metal, pg. 661
2. Care sunt motivele pentru care este folosit paralelograful ?
Pentru evaluarea alinierii relative a axelor dintilor ce vor sustine proteza partiala mobilizabila
Pentru a determina axul optim de insertie a lucrarii
Pentru a evalua zonele in care tesuturile moi prezinta neregularitati si a evalua influenta acestui
lucru asupra protezei partiale mobilizabile, pg. 650
Capitol 22
1. Enumerati tipurile de dilatare pe care le sufera gipsul ca material de ambalare.
Dilatare de priza
Dilatare higroscopica
Dilatare termica, pg. 688
2. Care este clasificarea aliajelor metalice folosite la turnarea restaurarilor, in functie de lucrarea pe care
intentionam s-o realizam?
Tipul I: inaly-uri simple
Tip II: inaly-uri complexe
Tip III: coroane si proteze partiale fixe
Tip IV: proteze partiale mobilizabile si pinledge-uri
Pentru ceramica: aliaje pentru metalo-ceramica, pg. 689
Capitol 23
1. Definiti notiunea de coridor bucal?
Notiunea de coridor bucal este atribuita spatiului dintre obraji si dinti in timpul unui zambet; este
asociat cu latimea dentitiei si cu latimea gurii in timpul zambetului, pg. 727
2. Care este ordinea de determinare a culorii cu ajutorul cheii de culori Vitapan 3D-Master?
Stralucirea (luminozitatea, value) , saturatia(chroma) si la final nuanta (hue), pg. 722
Capitol 24
1. Care sunt avantajele si dezavantajele utilizarii unei restaurari metalo-ceramice fara colereta metalica?
Avantaje:
- Imbunatatirea esteticii
- Igienizare facila

Dezavantaje:
- Adaptare marginala inferioara restaurarilor metalice
- Marginea nesustinuta a ceramicii se poate fractura in timpul cimentarii sau a evaluarii
- Consuma mai mult timp
- Pret de cost ridicat, pg. 762
2. Care sunt motivele obisnuite pentru esecul clinic al restaurarilor metalo-ceramice?
Design-ul scheletului metalic incorect
Stopurile ocluzale prea aproape de interfata metalo-ceramica
Prepararea neadecvata a metalului, pg. 767

Capitol 25
1. Care materiale ceramice au capacitatea de abraziune a dintilor antagonisti scazuta? Cand vor fi acestea
utilizate?
IPS Empress 2 (tabel 25-1, pg. 778); se prefera folosirea unui material ceramic ce are capacitatea
de abraziune a smaltului dintilor antagonisti redusa oricand este posibil. O atentie speciala va fi acordata
pacientilor cu obiceiuri parafunctionale, pg. 796
2. In ce consta principiul procesului de glazurare a ceramicii ?
Principiul glazurarii consta in formarea unui strat cu expansiune redusa la o temperatura inalta la
suprafata ceramicii; in timpul racirii, stratul de glazura mentine suprafata ceramicii in compresiune si
reduce adancimea si latimea defectelor de suprafata, pg. 776
Capitol 26
1. Indicatiile puntilor adezive
Restaurarea dintilor lipsa de la nivelul zonei frontale la adolescenti sau copii
Restaurarea unei edentatii reduse ca intindere
Dinte stalp integru
Inlocuirea unui singur dinte lipsa la nivelul zonei laterale
Coroana clinica a dintilor stalpi sa aiba o inaltime considerabila
Controlul fluidelor poate fi realizat optim, pg. 812
2. Avantajele puntilor adezive
Sacrificiu minim al tesuturilor dure dentare
Potentiale traume ale pulpei dentare sunt reduse la minim
Nu este necesara anestezia, de regula
Preparare supragingivala
Usor de amprentat
Nu este necesara protezarea provizorie, de regula
Timp de lucru redus in cabinet
Pret de cost redus
Refixarea este posibila, pg. 812
Capitol 27
1. Care sunt indicatiile folosirii protezelor partiale fixe armate cu fibra de sticla?
Necesitatea de a realiza o restaurare estetica
Necsitatea de a reduce uzura dintilor antagonisti naturali
Slefuirea conservatoare a dintelui stalp
Pontetial de a cimenta adeziv elementele de agregare pe dintii stalpi
Dorinta de a avea o restaurare non-metalica, non-ceramica (in special in cazul alergiilor la
metale)
Posibilitate de inlocuirea rapida a unui dinte lipsa, in cabinet, pg. 832
2. Care sunt contraindicatiile folosirii protezelor partiale fixe armate cu fibra de sticla?
Imposibilitatea realizarii izolarii
Necesitatea de a restaura o edentatie extinsa
Pacient cu parafunctii
Dinti antagonisti restaurati din ceramica neglazurata, metal
Pacienti ce fac abuz de alcool, pg. 843

Capitol 28
1. Ce tipuri de conectori cunoasteti?
- Rigizi: realizati prin turnare, prin solidarizare, conectori bucla
- Non-rigizi, pg. 874
2. Care sunt componentele conectorilor non-rigizi?
Design-ul conectorilor non-rigizi consta intr-o matrice, preparata la nivelul dintelui stalp si dintr-o
patrice atasata la nivelul puntii, pg. 848
Capitol 29
1. Cum vor fi evaluate contactele ocluzale in laborator?
Cu ajutorul unei benzi Mylar, tehnicianul se asigura ca relatiile de ocluzie corespund celor
concepute in stadiul de machetare, pg. 874
2. La verificarea restaurarii protetice in laborator, nu ar trebui sa existe niciun spatiu intre aceasta si model
(intaglio). Care este spatiul necesar cimentului?
Un spatiu uniform de 25-35 m este necesar pentru a asigura grosimea filmului de ciment, pg. 871
Capitol 30
1. Care este ordinea de evaluare intraorala a lucrarilor protetice fixe?
1. Contactele proximale
2. Adaptarea marginala
3. Stabilitatea
4. Relatiile de ocluzie
5. Functionalitatea (masticatie, fonatie, estetica), pg. 888
2. Ce reprezinta procesul de personalizare a lucrarilor ceramice?
Reprezinta arta de reproducere a defectelor naturale si este folosita pentru a face ca lucrarile
protetice sa se asorteze cu dintii naturali, pg. 904
Capitol 31
1. Care sunt avantajele utilizarii cimenturilor ionomere de sticla pentru cimentarea lucrarilor protetice
fixe?
Au solubilitate redusa in mediul bucal, adeziune si microinfiltrare redusa. Reducerea sensibilitatii
post-cimentare nu a fost confirmata de studiile clinice, pg. 914
2. Pentru ce tipuri de lucrari protetice sunt indicate cimenturile compozite?
Cimenturile compozite vor fi folosite in cazul: lucrarilor protetice metalice, metalo-ceramice,
coroanelor realizate din ceramica presata, alumino-ceramica, inlay-urilor ceramice, fatetelor ceramice,
reconstituirilor corono-radiculare turnate, puntilor adezive, pg. 916
Capitol 32
1. Cand va fi programata vizita post-cimentare? Ce urmarim in aceasta sedinta?
Pacientul va fi examinat de catre medic in 7-10 zile de la cimentarea lucrarii protetice fixe. Ne
asiguram ca la nivelul sulcusului gingival nu au ramas urme de ciment si ca raporturile de ocluzie au
ramas satisfacatoare. Prezenta fremitusului sau a fatetelor de uzura lustruite pe suprafetele ocluzale ale
restaurarilor ne indruma catre reevaluarea si corectarea relatiilor de ocluzie. Daca s-a produs orice
schimbare minora a pozitiei dintilor, va fi necesara corectarea ocluzala, pg. 928
2. Cum vor fi tratare cariile de la nivel radicular?
Cu ajutorul restaurarilor din ciment ionomer de sticla sau amalgam infasurate in jurul periferiei
resaurarilor plasate anterior, pg. 932