Bilant de mediu nivel I

Depozitul ecologic de deeuri menajere i

industriale
asimilabile
celor menajere Cristian Sibiu

1.Identificarea amplasamentului si
localizare
1.1

Localizare si topografie

Depozitul este situat in partea de nord-est a comunei Cristian, pe partea dreapta a

DN1 Sibiu Cristian, intersectia cu DJ 106 B Sibiu Ocna Sibiului, intersectia DC 66
Rusciori Mag, intersectia DE 308.
Distantele fata de principalele localitati si alte obiective din zona
sunt:
- 2 km vest fata de municipiul Sibiu;
- 2 km nord-est fata de localitatea Cristian;
- 3 km sud-est fata de localitatea Sura Mica;
- 2,5 km vest fata de aeroportul civil Sibiu.
Distanta minima fata de DJ 106 B, Sibiu Ocna Sibiului este de
900 m pe directia est, iar fata de DN1 este de 1.200 m pe directia sud.
Amplasat in limitele administrative ale comunei Cristian, terenul
prevazut pentru depozit are o suprafata totala de 24 ha.
Terenurile arabile n suprafa total de 89.800 m 2, din care 21.500 m2 arabil i
68.300 m2 pune, situate n extravilanul comunei Cristian i introduse n intravilan prin
Obiectivul este amplasat la sud de paralela 45 0 50 si la est de
meridianul 240 00, iar conform retelei hrii topografice L-35-73-C-a, n
caroiajul delimitat de verticalele 71-72 i orizontalele 78-79.
Amplasamentul depozitului este situat la o distan mai mare de 2 km fa de
localitile nvecinate: municipiul Sibiu la est, comuna Cristian la sud-vest i comuna ura
Mica la nord-vest, pe o vale cu deschiderea de 200 500 m, pe curba de nivel 451,00 m, are
o lungime de 600 m pe o direcie descendent sud-nord, cu cota de talveg ntre 436,00 i
433,00.
Din punct de vedere topografic amplasamentul depozitului ecologic este o vale,
spat n formaiunile terasei superioare a rului Cibin, la contactul cu zona colinar
nvecinat la vest.
Scurgerea apelor de infiltraie i pluviale se face n aval de depozit n Valea Slciilor.

1.2

Geologie si hidrogeologie

a. Geologie
Spat n formaiunile terasei superioare a rului Cibin, la contactul cu zona colinar
nvecinat la vest, valea n care este amplasat depozitul s-a format ca efect al fenomenului de
eroziune exercitat de apele de iroire asupra structurii reliefului existent, constituit din
nisipuri prfoase argiloase, uneori cu pietriuri la diferite nivele intercalate de argile, argileprafoase-nisipoase cu lentile de pietriuri, de culoare maronie-glbuie. Versanii vii (care n
lateral prezint cteva ravene) sunt n general aezai stabil, cu pante ondulate de 35 - 45 0 mai
atenuate ctre fundul acesteia.
Subsolul zonei amplasamentului este caracterizat prin depozite cuaternare
(nedifereniate) de vrste holocene, alctuite din alternane de argile prfoase-nisipoase,
pietriuri i nisipuri.
In zona amplasamentului Depozitului ecologic, structura terenului este pus n
eviden de cele 7 foraje geotehnice executate (de ctre S.C. PROIECT S.A Sibiu) la
adncimea de 7,0 m: 4 foraje pe fundul gropii i 3 foraje pe versani i amplasamentul
sediului.
Pe fundul vii se ntlnete un complex de argile , argile prfoase - nisipoase
uneori cu intercalaii de pietriuri maronii galbene, nisipuri argiloase, nisipuri argiloase cu
pietri, prafuri argiloase, nisipoase, galbene-maronii, cu o rspndire neuniform, umede
consistente, avnd un coeficient de permeabilitate K1 cuprins intre 10-3 10-7 l/s.
Versanii prezint o structur diferit astfel;
Versantul drept este constituit predominant din nisipuri argiloase-prfoase maroniugalbene cu rar pietri, acoperite cu o ptur de argile, argile-prfoase nisipoase cu
intercalaii de pietriuri maronii galbene vrtoase la partea superioar a versantului.
Pentru versant dreapta stratificaia terenului se prezint astfel:
- strat de pmnt vegetal negru, n grosime de 0,80 m
- strat de argile nisipoase - prfoase, galbene maronii, vrtoase cu rar
pietri, n grosime de 3,70 m pn la 4,50 m
- strat de nisipuri argiloase galbene cu pietri n grosime de 2,50 m
pn la adncimea de 7,00 m.
Versantul stng este constituit predominant din argile nisipoase, negre, ruginii, vinete,
vrtoase, cu intercalaii de nisipuri argiloase cu pietri, cenuii-ruginii. Coeficientul de
permeabilitate a celor doi versani este cuprins ntre K1 = 10 -3 - zona cu nisipuri prfoase,
argiloase i K1 = 10-5 zona cu argile nisipoase.
Pentru versant stnga stratificaia terenului se prezint astfel:
- strat de pmnt vegetal negru, n grosime de 0,90 m

strat de argile nisipoase cu intercalaii, negre, ruginii, vinete

vrtoase n grosime de 3,80 m pn la 4,70 m
- nisipuri argiloase cenuii- ruginii cu pietri, argile cenuii vrtoase n
grosime de 1,20m
- strat de nisipuri argiloase galbene ruginii n grosime de 1,10 m pn
la adncimea de 7,00 m.
La baza celor doi versani este prezent o zon mai groas (1,0 1,60 m) de deluvii
de pant, alctuite din amestecul formaiunilor primare, avnd n general o umiditate mai
pronunat.
In urma ncercrilor fizico-mecanice efectuate s-au evideniat urmtoarele:
Pentru versani
- granulometria
- argila = 5 52%
- praf = 8 38%
- nisip = 12 87%
- pietri = 0 7%
- umiditatea natural Wn = 11,3 21,4
- greutatea volumetric aparent a = 18 20,1 KN
- porozitatea n = 31 42
- indicele porilor e = 0,47 0,70
- indicele de consistent Ic = 0,77 0,93
- indicile de plasticitate Ip = 15,9 - 25
Se constat o variaie mare a indicilor geotehnici att pe vertical ct i pe orizontal.
In lungul vii, succesiunea straturilor este urmtoarea:
- pmnt vegetal nisipos negru;
- argila cu foarte rar pietri (cota fa de C.T.N. = 0,50 m;
grosimea stratului = 0,50 m);
- argile prfoase nisipoase cu foarte rar pietri, galben maronie vrtoas (cota fa de
C.T.N. = 0,50 m; grosimea stratului = 0,50 m);
- nisipuri argiloase cu intercalaii de argile prfoase galbene (cota fa de C.T.N. = 3,00 m;
grosimea stratului = 2,50 m)
Primul strat acvifer din zona amplasamentului apare la adncimea de 5,50 m fa de
cota terenului natural, n forajul F1 executat de-a lungul vii. Direcia de scurgere a pnzei
freatice este de la SV spre NE.
Granulometria este foarte variat pe orizontal i vertical, fr
limite de separare intraformaiuni:
-

argila = 4 50%;
praf = 11 46%;
nisip = 15 85%;
pietris = 0 7%

umiditatea naturala Wn = 20,1 38%;

greutatea volumetrica aparenta a = 18,6 20,4 KN;
porozitatea n = 36,4 47,1;
indicele porilor e = 0,57 0,89
indicele de consistenta Ic = 0,42 0,91
indicile de plasticitate Ip = 13,2 36,4
Valorile sunt foarte variate, umiditatea mai ridicata in adancime
iar indicii de consistenta sunt slabi (plastic moale vartos).
b. Hidrogeologie
In urma executiei forajului pentru alimentarea cu apa a unitatii sa intocmit urmatoarea fisa hidrogeologica:
-

0,0 3,00 m argila galbuie oxidanta, fin nisipoasa

3,0 12,0 m nisip fin spre mediu silicios subangular cu urme de
pietris
12,0 25,0 m 20% nisip silicios cuartitic grosier
- 80% pietris cuartitic
25,0 28,0 m 20% argila galbuie
- 80% nisip cuartitic cu bob mediu
28,0 30,50 m 60% nisip cuartitic cu bob mediu la grosier
- 30% pietris cuartic
- 10% marna cenusie deschisa
30,5 50,0 m marna cenusie deschisa compacta
50,0 52,0 m 90% marna cenusie deschisa compacta
- 10% nisip silicios fin
52,0 65,0 m marna cenusie deschisa compacta
65,0 69,0 m 60% nisip cuartitic
- 40% argila galbuie
69,0 75,0 m 65% marna cenusie
35% nisip cuartitic

75,0 78,50 m
60% nisip cuartitic
- 10% pietris rulat
- 30% marna cenusie deschisa
Straturile acvifere s-au interceptat la 18,50 23,50 m si la 28,50
30,30m, straturi care au fost captate.
Parametri hidrogeologici au urmatoarele valori:
Q = 0,1 l/s = 8,64 m3/zi debit;

Nst = 18,0 m nivel hidrostatic;

Nd = 34,0 nivel hidrodinamic;
S = 16,0 m denivelare;
M = 7,0 m grosime acvifer
gspe = 0,006 l/sm = 0,54 m3
Considerand granulozitatea straturilor care cantoneaza acviferul ca
fiind medie, s-au obtinut urmatoarele valori pentru parametri
hidrogeologici:
K = 0,114 m/zi coeficient de permeabilitate;
T = 2,920 m2/zi transmisivitate;
R = 112,50 m raza de influenta a forajului
In concluzie, acviferul deschis de foraj prezinta un potential redus de
debitare.

1.2.1

Clima si directia vantului

Zona Ocna Sibiului se incadreaza in climatul temperat continental

de deal si podis cu altitudini de 400-600 m , avand unele nuante locale, in
concordanta cu variatiile mici ale elementelor meteorologice, constituind
un climat de trecere intre Podisul Secaselor si Depresiunea Sibiului.
Particularitatie climatice constituie un mijloc important de prevenire si
tratament al unor boli.
Temperatura medie anuala este de +8,9` C.
Cantitatea medie a precipitaiilor totalizeaz 638 mm/an. Cea mai
redus cantitate de precipitaii se nregistreaz n februarie (27,2 mm), iar
cea mai ridicat n luna iunie (101,2 mm).
Viteza medie anual a vnturilor este de 24 m/s, mai ridicat
primvara, datorit intensificrii activitii ciclonice. Frecvena vnturilor
pe direcii este mai mare din nord-vest n iulie, i din sud-vest sau sud-est
toamna. Iarna, predomin calmul, datorit aezrii adpostite a localitii.
Privit n ansamblu, climatul localitii i mai ales topoclimatul
bazinului depresionar dolinar prezint un caracter de cruare, favoriznd

tratamentul balnear. Elementul cel mai reprezentativ din acest punct de

vedere l constituie insolaia puternic (aproximativ 118 zile senine ntr-un
an, n special perioada mai septembrie), cumulat i cu calmul destul de
frecvent.

2. Istoricul amplasamentului si dezvoltari

viitoare
2.1. Istoricul amplasamentului
Terenul din zona amplasamentului depozitului ecologic a fost
destinat utilizarii n scop agricol i punat. Datorit condiiilor de relief,
terenul este folosit mai ales ca pune nentreinut. Aceeai utilizare a
avut-o i nainte i dup anul 1990.
Terenul este proprietatea comunei Cristian, redobndit prin
Legea 18/1991, anexa 16. Conform Certificat de urbanism nr. 26/III
B2/19.04.2000 emis de Consiliul Judeean .
Sibiu, prin hotrrea nr.
29/1999 n data de 19.02.2000 s-a ncheiat contract de asociere n
participaiune ntre Primria Cristian i S.C. TRACON S.R.L. Brila privind
realizarea unei rampe ecologice pentru deeuri.
Suprafaa total a terenului pentru depozit este 24 ha. Pentru
prima etap s-a folosit o suprafa de 9,8 ha pe care S.C. TRACON S.R.L
a construit primele dou dintre cele trei celule de depozitare (fiecare
proiectat a avea 2,5 ha) i platforma tehnologic cu facilitile aferente
unei astfel de activiti.
Autoutilitarele care transport deeuri se deplaseaz pe un drum de
acces piatr spart de 5,5 m lime i dou benzi de circulaie pn la
intrarea n depozit, apoi pe un drum betonat n zona de descrcare a
deeurilor, pe platforma betonat care are o suprafa de 500 m2

2.2 Dezvoltari viitoare

Lucrrile pentru amenajarea Depozitului ecologic Cristian Sibiu se ncadreaz n
clasa de importan V, categoria 4, potrivit STAS 4273/83.

Toate construciile sunt relativ noi (6 -7 ani vechime) i se afl n perfect stare de
funcionare. Staia de epurare cu funcionare pe principiul osmozei inverse a fost pus n
funciune n 2006.
Celula 1 are un dig de nchidere aval executat din argil, cu o
lungime de 250 m i cu nlimi ntre 10,0 16,0 m. Limea la baza
digului este cuprins ntre 10,0 24,0 m. Cota coronamentului este la
451,00 mdM, iar limea acestuia este de 3,0 m. Celelalte 2 taluzuri
(versani naturali) reprezint: zona de descrcare a deeurilor i n partea
opus zona de nchidere a depozitului.
Panta taluzurilor interioare este de 1:1,5 iar a celor exterioare este
de 1:1,75. Spre celula 2 este executat un dig de compartimentare, care
are naltimi ntre 8,0 12,0 m, lungimea de 180 m i limea la
coronament de 5 m.
Patul depozitului s-a executat dintr-un strat de argil compactat (grosime 0,5 m),
profilat cu pante spre cminul de captare a levigatului (cu cea mai joas cot). Peste stratul de
argil compactat i peste taluzul interior al digului de nchidere s-a aternut un strat de
impermeabilizare realizat cu o geomembran tip PEHD (grosime 2 mm).

3. Activitati desfasurate in cadrul

obiectivului
Activitatile si procesele (tehnologice si naturale) care au loc in
depozit sunt urmatoarele:
1.
2.
3.
4.
5.

Controlul intrarii deseurilor/zilnic

Transport deseuri in incinta depozitului de la cantar la celula/zilnic
Depunerea deseurilor in celula/zilnic
Acoperirea stratului de deseuri depuse zilnic/periodic
Dezinfectia rotilor mijloacelor de transport deseuri care parasesc
incinta depozitului / zilnic
6. Descompunerea anaeroba a deseurilor / permanent
7. Producerea agentului termic pentru incalzirea pavilionului
administrativ / iarna si a apei calde menajere / in tot timpul
anului
8. Colectarea apelor uzate menajere de la pavilionul administrativ si de
la garaj/intretinere / permanent
9. Vidanjarea apei uzate menajere / periodic
10.
Colectarea levigatului prin sistemul de drenaj si pomparea
acestuia in bazinul de levigat/periodic

11.
Tratarea levigatului in statie de epurare cu osmoza inversa/
permanent
12.
Vidanjarea permeatului si transportarea lui la statia de
epurare a orasului Constanta /periodic
13.
Colectarea namolului din bazinul de colectare levigat /
periodic
14.
Ridicarea puturilor de colectare biogaz odata cu cresterea
stratului de deseuri depuse/ cand e cazul
15.
Alimentarea cu apa / permanent
16.
Evacuarea apelor meteorice / cand e cazul
Terenul, n suprafa de 24 ha, este utilizat pentru amenajarea depozitului ecologic
propriu-zis de deeuri menajere i industriale asimilabile celor menajere.
Punerea n funciune a depozitului se face etapizat:
Cele 8 celule de depozitare se realizeaz succesiv, pe msur ce capacitatea de
depozitare a precedentei va fi aproape epuizat.
Pn n prezent celula 1 este executat i pus n funciune, iar celula 2 este executat
n proporie de 80 %.
Pe teren este amenajat i platforma administrativ care este compus din:
-

pavilion administrativ
cabina cntar + 2 poduri bascul
hala pentru garaj, ntreinere, revizii i reparaii
bazin de levigat
bazin dezinfecie autovehicule
staie de epurare
rezervor incendiu
Unitatea beneficiaza de urmtoarele faciliti

alimentare cu ap din sursa proprie subteran: pu forat;

canalizare i fosa septic vidanjabil
instalatii electrice post de transformare propriu echipat cu o unitate trafo i cutie de
distribuie
centrala termic
drumuri rutiere i de acces.
Procesele operaionale ale depozitului se succed astfel:

Controlul vizual al deeurilor, verificarea documentelor privind caracteristicile

deseurilor, originea si natura acestora,
Cntrirea deeurilor, nregistrarea volumului dup tipul vehiculelor de transport;
Descrcarea deeurilor n zona indicat de personalul depozitului;

Recntarirea autogunoierelor;
Nivelarea i compactarea deeurilor cu ajutorul buldozerului i a compactorului;
Acoperirea periodic cu material inert: pmnt, deeuri din construcii sau deeuri
industriale.

Zonarea terenului conform proceselor tehnologice este urmtoarea:

Zona de depozitare a deeurilor, n care se produce i colectarea levigatului i

evacuarea gazelor de depozit;
Bazinul de colectare a levigatului, care este epurat n staia PALL cu osmoz invers;
Platforma tehnologic unde au loc urmtoarele activiti: activitate de birou,
cntrirea deeurilor, ntreinerea autovehiculelor, colectarea apelor uzate menajere i
decantarea acestora n fos septic, dezinfecia autogunoierelor care prsesc
depozitul, colectarea i evacuarea apelor meteorice n canalul perimetral.

3.1 Materiale de constructii

Lucrrile pentru amenajarea Depozitului ecologic Cristian Sibiu se ncadreaz n
clasa de importan V, categoria 4, potrivit STAS 4273/83.
Toate construciile sunt relativ noi (6 -7 ani vechime) i se afl n perfect stare de
funcionare. Staia de epurare cu funcionare pe principiul osmozei inverse a fost pus n
funciune n 2006.
Celula 1 are un dig de nchidere aval executat din argil, cu o
lungime de 250 m i cu nlimi ntre 10,0 16,0 m. Limea la baza
digului este cuprins ntre 10,0 24,0 m. Cota coronamentului este la
451,00 mdM, iar limea acestuia este de 3,0 m. Celelalte 2 taluzuri
(versani naturali) reprezint: zona de descrcare a deeurilor i n partea
opus zona de nchidere a depozitului.
Panta taluzurilor interioare este de 1:1,5 iar a celor exterioare este
de 1:1,75. Spre celula 2 este executat un dig de compartimentare, care
are naltimi ntre 8,0 12,0 m, lungimea de 180 m i limea la
coronament de 5 m.
Patul depozitului s-a executat dintr-un strat de argil compactat (grosime 0,5
m), profilat cu pante spre cminul de captare a levigatului (cu cea mai joas cot). Peste
stratul de argil compactat i peste taluzul interior al digului de nchidere s-a aternut un
strat de impermeabilizare realizat cu o geomembran tip PEHD (grosime 2 mm).
Ultimele straturi aplicate au fost:
-

o membran din geotextil de protecie avnd grosimea de 16 mm;

un strat mineral filtrant din pietri de ru, splat, sortat, cu diametre 16-30 mm, avnd o
grosime de 0,40 m n jurul tuburilor de drenaj.
Instalaiile de drenaj i de evacuare a levigatului sunt formate dintr-o reea de drenaje,
realizate din tuburi de polietilen de nalt densitate, riflate, cu diametre de 250 - 300 mm,
amplasate pe platforma depozitului.
Lungimea total a drenurilor dintr-o celul variaz funcie de suprafaa celulei i poate
fi ntre 500 - 800 m. Conductele de drenaj sunt pozate ntr-un strat de pietri de ru (16-30
mm), cu o grosime de 40 cm. Sistemul de drenaj este prevzut cu cmine de colectare.
Cminele prefabricate aferente sistemului de drenaj al gazului de depozit se ridic
concomitent cu umplerea celulei. Fundaia fiecrui cmin este format dintr-o dal de
beton (sub care este asigurat continuitatea foliei din PEHD) de 2 x 2 m, peste care s-au
montat elementele prefabricate, cu seciunea ptrat sau circular i nlimea de 1m.
Cminele au n perei goluri de 60 mm pentru a asigura captarea i evacuarea controlat
a gazelor de fermentaie.
Pentru evacuarea gazelor de fermentare din depozit s-a folosit soluia de ventilaie
pasiv, prin crearea unor zone de depresiune in masa deeurilor (gazele formate trecnd prin
golurile din pereii cminelor prefabricate) care conduc la evacuarea liber n atmosfer.
n cadrul primei celule sunt montate 11 cmine pentru colectarea gazelor de depozit. In
celula doi se vor monta 10 cmine. Numrul cminelor variaz funcie de numrul nodurilor
din reeaua de drenaj, deci n funcie de suprafaa celulei.
n faza de acoperire final a celulei, ultimele dou tuburi se vor executa i monta fr
goluri, astfel nct penultimul tub s fie montat n straturi de acoperire cu argil i pmnt
vegetal, iar ultimul tub va depi cota final cu 1,0 m.
Pe acest tub se va monta un arztor (tip tor) cu care se va arde gazul de fermentare
colectat de fiecare pu de evacuare.
Levigatul strns n cminul aflat la cota cea mai mic a celulelor este pompat printr-o
conduct PEHD cu Dn 110 mm, n dou bazine de stocare, care au un volum de 300 mc, unde
are loc o decantare a particulelor grosiere.
De aici, levigatul - faza lichid - este pompat n influentul staiei de epurare proprie
PALL.
Nmolul rezultat este depozitat pe depozit.
Depozitul ecologic este protejat mpotriva infiltraiilor cu ape pluviale din zonele
limitrofe nconjurtoare, prin anurile perimetrale de gard de la baza taluzelor cu panta spre
zona exterioar a depozitului.
Pentru stabilirea calitii lucrrilor s-au efectuat ncercri de ctre Laboratorul
Geotehnic de ncercri Proiect SA i SC C.C.H. SA Constana, unde s-au determinat:
- natura materialului compactat, respectiv granulozitatea;
- gradul de compactare;
- coeficientul de permeabilitate (k).

Pentru respectarea legislaiei n vigoare (HG 349/2005 i Ord

757/2004), la execuia celulelor se vor respecta prevederile acestor 2
normative.
n final, se poate concluziona c lucrrile la cldiri i construcii au
fost executate conform proiectelor de execuie, cu respectarea legislaiei
n vigoare, iar materialele utilizate corespund calitativ scopului propus.

3.2 Utilizare chimic

Se utilizeaz urmtoarele tipuri de produse chimice:

Vopsea lavabil pentru cldiri i vopsea ulei + grund pentru structuri

metalice - utilizate pentru ntreinerea cldirilor, mprejmuirii i altor
structuri, etc.;
Materiale dezinfectante (cloramina) utilizate pentru dezinfecia roilor
mijloacelor de transport deeuri n baa de curare.
Acestea sunt n cantiti mici i prin folosirea corect nu se produce o
contaminare a solului.
Acid sulfuric - folosit la epurarea levigatului pentru corecia de pH (va fi
100% nglobat n levigat);
Cleaner A - agent de curare/splare pentru membranele staiei de
tratare (nglobat 100% n levigat);
Cleaner C - soluie de curare, pe baz de acid citric 30% pentru staia
de tratare levigat (nglobat 100% n permeat);
Soda caustic leie 33% corecie final de pH (nglobat 100% n
permeat).

Ponderea acestora este de 100% nglobate n levigatul tratat

3.3 Codificarea deseurilor

20

DESEURI

MUNICIPALE

SI

ASIMILABILE

DIN

INDUSTRIE, INSTITUTII, INCLUSIV

FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT
20 01

fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

20 01 01

hrtie si carton

COMERT,

20 01 02

Sticla

20 01 08

deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

20 01 10

mbracaminte

20 01 11

Textile

20 01 13*

Solvent

20 01 14*

Acizi

20 01 15*

Baze

20 01 17*

substante chimice fotografice

20 01 19*

Pesticide

20 01 21*

tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23*

echipamente

abandonate

cu

continut

de

CFC

(clorofluorocarburi)
20 01 25

uleiuri si grasimi comestibile

20 01 26*

uleiuri si grasimi, altele dect cele specificate la 20 01 25

20 01 27*

vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continnd substante

periculoase

20 01 28

vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele dect cele

specificate la 20 01 27

20 01 29*

detergenti cu continut de substante periculoase

20 01 30

detergenti, altii dect cei specificati la 20 01 29

20 01 31*

medicamente citotoxice si citostatice

20 01 32

medicamente, altele dect cele mentionate la 20 01 31

20 01 33*

baterii si acumulatori inclusi n 16 06 01, 16 06 02 sau 16

06 03 si baterii si acumulatori nesortati continnd aceste

baterii
20 01 34

baterii si acumulatori, altele dect cele specificate la 20

01 33

20 01 35*

echipamente electrice si electronice casate, altele dect

cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de
componenti periculosi 6
6

Componentele

periculoase

de

la

echipamentele

electrice si electronice pot include acumulatorii si bateriile

mentionate

la

16

06

si

notate

ca

periculoase;

comutatoare cu mercur; sticla de la tuburile catodice sau

alta sticla activate
20 01 39

materiale plastic

20 01 40

Metale

20 01 41

deseuri de la curatatul cosurilor

20 01 99

alte fractii, nespecificate

20 02

deseuri din gradini si parcuri (incluznd deseuri din

cimitire)

20 02 01

deseuri biodegradabile

20 02 02

pamnt si pietre

20 02 03

alte deseuri nebiodegradabile

20 03

alte deseuri municipal

20 03 01

deseuri municipale amestecate

20 03 02

deseuri din piete

20 03 03

deseuri stradale

20 03 04

namoluri din fosele septic

20 03 06

deseuri de la curatarea canalizarii

17

DESEURI

DIN

CONSTRUCTII

SI

DEMOLARI

(INCLUSIV

PAMNT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 04 05

fier si otel

19 8 05

nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti

3.4 Emisii in atmosfera

Avand in vedere microclimatul specific depozitelor de deseuri
controlate nu este necesara o monitorizare ambientala in cadrul careia sa
se efectueze masuratori de noxe fizice si chimice la locurile de munca si
sa se compare cu valorile limita admise la locurile de munca conform
NGPM privind:
-calitatea aerului (microclimat)
-noxe specifice locului de munca: pulberi,
Factorii de risc ce apar in indeplinirea sarcinilor de serviciu si gradul
de protectie al echipamentelor care trebuie purtate n diferite zone ale
amplasamentului sunt prezentati in tabelul urmator:
Nr.
Crt
.
1.

Denumirea
poluantului

Factori de risc in
indeplinirea sarcinilor de
serviciu; Periculozitate la
manipulari

Levigat

2.

H2 SO4

3.

Soda caustica

Toxicitate prin:
- ingerare
- inhalare
- atingere
coroziv
iritant
-

coroziv

Echipament individual de
protectie care se acorda

DAC NU:

manusi antiacide
salopeta de
protectie
bocanci speciali
cizme speciale
sort antiacid
salopeta
vizeta
manusi antiacide
manusi
salopeta
cizme

Acreditarea
Eroare
Metod deinut de
a de
e i
prelevatorii de
Metoda
msura
Frecvena de
Este
interva probe i de
Punct
re i
Parame
de
monitori echipame eroare le de laboratoare sau
de
tru
monitoriz zare
ntul
corecta detalii despre
emisie
a
are
calibrat?
re a
personalul
global
calibr folosit i
care
rii
instruire/compe
rezult
tene
CH4
Puturil Semestri SR EN Da
(mg/m3) e de al
13528colect
(conf.
1/2003
are
Autorizati
biogaz
a de
mediu)

Rompetrol
Quality Control
(RQC)

CO2
Puturil Semestri SR EN
(mg/m3) e de al (conf.
13528colect Autorizati
1/2003
are
a de
biogaz mediu)

Da

Rompetrol
Quality Control
(RQC)

H2S
Puturil Semestri STAS
Da
(mg/m3) e de al (conf. 10814/1
colect Autorizati 976
are
a de
biogaz mediu)

Rompetrol
Quality Control
(RQC)

Compui Puturil Semestri SR EN

organici e de al (conf.
volatili colect Autorizati 13528(mg/m3)
1/2003
are
a de
biogaz mediu)

Rompetrol
Quality Control
(RQC)

Da

Emisii in Aer
Deoarece emisiile de la centrala termica sunt extrem de mici, singura sursa
semnificativa de emisii dirijate in aer o constituie cosurile de colectare a gaz de depozit.
Producerea de biogaz nu se poate preveni, dar controlul poluarii mediului se realizeaza prin
arderea gazului la flacara. Emisiile fugitive in aer pot proveni de la fosa septica, bazinul de
colectare a levigatului, functionarea utilajelor. Emisiile reziduale sunt nesemnificative
datorita masurilor luate de acoperire a surselor de emisie acolo unde este posibil, si ca urmare
a folosirii de utilaje cu emisii in limite normale

3.5

Evacuarea apelor uzate

Levigatul este colectat prin drenuri n puul colector de unde este pompat mai nti
ntr-un bazin de stocaj cu dou compartimente (Sc=80,4 mp; capacitate 300 mc) i apoi faza
lichid este pompat la staia de tratare, tip PALL, care funcioneaz pe principiul osmozei
inverse.
Apele uzate menajere sunt evacuate ntr-o fos septic, avnd o structur de beton,
care se vidanjeaz periodic.
Volume de ape uzate menajere evacuate:
- Qumed.zi = 0,6 mc/zi
-Qumax.zi = 0,69 mc/zi
-Vu anual = 219 mc
Apele din baa de dezinfecie sunt completate cu ap i soluie, pe msur ce acestea
se evapor.
Apa uzat pluvial strns de pe spaiile betonate aflate n incinta
platformei administrative sunt direcionate prin intermediul anurilor de
scurgere dalate, spre zonele joase ale terenului (care pot prelua aceste
ape).
Evacuarea gazelor de descompunere:
Gazele de fermentaie se evacueaz din masa deeurilor prin intermediul
courilor/cminelor de evacuare amplasate conform proiectului.
n cadrul fiecrei celule deja construite sunt montate 9 -11 cmine pentru colectarea
gazelor de depozit. Numrul cminelor variaz funcie de suprafaa celulei.

3.6 Recuperarea deseurilor

Deseurile (eliminate sau recuperate) provenite din activitatea proprie
sunt urmatoarele:

- Ulei uzat
- Baterii de acumulatori
- Anvelope uzate
- Hartie carton
- Namol de la decantare particolelor grosiere din levigat si concentrat din prima etapa de
epurare

3.7 Zgomote si vibratii

Traficul rutier si activitatea utilajelor si electropompelor din incinta depozitului
constituie principalele surse de zgomote si vibratii, dar, intrucat amplasarea depozitului s-a
efectuat la distante mari fata de centrele locuite, impactul poluarii sonore asupra acestora este
diminuat in mod semnificativ (minimalizat).
Perdeaua vegetala, aflata in momentul de fata intr-o prima faza evolutiva, o data
ajunsa la maturitate, va contribui si ea la atenuarea zgomotelor propagate din zona de lucru a
depozitului.
Receptori. Receptorii situati in jurul perimetrului obiectivului sunt:
-

la nord si vest: pasune;

la sud si est: teren agricol;
Principalele localitati invecinate sunt:

municipiul Sibiu: la 2 km vest

localitatea Cristian: la 2 km nord-est
localitatea Sura Mica: la 3 km sud-est
aeroportul civil Sibiu: la 2,5 km vest

Receptorii din jurul Depozitului controlat de deseuri Sibiu nu sunt receptori sensibili. Nu a
fost solicitata monitorizare factorului de mediu zgomot de catre APM , avand in vedere ca
nu este semnificativ.

3.8 Prevenirea si stingerea incendiilor

Instalatia nu se incadreaza in categoriile de risc conform
prevederilor HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO. Substantele
periculose sunt in cantitate foarte mica, iar depozitarea se face
respectandu-se reglementarile in vigoare.
Depozitul este situat intr-o zona fara risc de inundatii. Riscul seismic
corespunde gradului 7 de intensitate seismica (conform STAS 11100/1/77).

Accidentele industriale pot fi de tipul: explozie la rezervorul de gaz

butan si avarii la instalatiile electrice urmate de incendii, avarii la
instalatiile hidro-edilitare urmate de deversari/scurgeri de ape uzate,
ruperea hidroizolatiei din baza depozitului urmata de poluarea subsolului
si a apei subterane. Prin masurile de prevenire luate, probabilitatea
producerii acestora este mica.

3.9 .Securitatea zonei

Depozitul nu este imprejmuit si nici iluminat pe timp de noapte.
Paza este asigurata non-stop.

3.10

Monotorizare

Monitoringul tehnologic, ca aciune distinct cuprinde:

a) Verificarea permanent a strii de funcionare a tuturor componentelor depozitului:
- starea drumului de acces i a drumurilor din incint;
- starea impermeabilizrii depozitului;
- funcionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deeuri
levigat;
- starea taluzurilor i a digurilor;
- funcionarea staiei de epurare a levigatului;
- funcionarea instalaiilor de evacuare a apelor pluviale;
- funcionarea instalaiilor de captare a gazelor de depozit;
- starea baei de dezinfecie a roilor mainilor de transport deeuri.

b) Urmrirea gradului de tasare i a stabilitaii depozitului:

-

comportarea taluzurilor i digurilor;

apariia unor tasri difereniate;
modul corect de depunere a straturilor de deseuri;

c) Controlul intrrilor de deeuri:

- verificarea documentelor care nsoesc transporturile de deeuri;
- verificarea calitii deeurilor n scopul stabilirii ncadrrii n condiiile prevzute de

autorizaia de mediu;
- prelevri de probe i analize fizico-chimice pentru verificarea conformitii cu
prevederile incluse n autorizaia de mediu i/sau cu documentele nsoitoare.
Controlul intrrii deeurilor se face prin procedura de
acceptare/recepie a deeurilor primite pe depozit, fiind prevzute n acest
scop echipamente i personal instruit (conform OM 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor i a OM
95/2005 privind criteriile de acceptare pe clase de depozit).
Monitoringul tehnologic asigur reducerea riscului de accidente care se pot
produce, avnd urmtoarele cauze:
autoaprinderea masei de deeuri care s genereze incendii i
explozii;
distrugerea integritii straturilor de impermeabilizare a
compartimentelor de depozitare;
colmatarea sistemelor de drenaj;
tasri inegale dup nchiderea depozitului;
fenomene de srturare prin stagnarea apei din precipitii n
zonele mai puternic tasate;

SC TRACON SRL BRILA a elaborat un Plan de prevenire i combatere a

polurilor accidentale.
n acelai timp exist o supraveghere efectuat de organele
abilitate i cu atribuii de control, precum i un automonitoring pentru
urmrirea emisiilor provenite din depozit i a calitii factorilor de mediu
din zon, prin intermediul unor laboratoare autorizate.

3.11

Monitorizarea emisiilor in apa

Permeatul din conducta de colectare se descarca in bazinul pentru permeat V=1mc in

interiorul containerului, de unde este evacuat in paraul Valea Salcii. El se incadreaza in NTPA
001/2002.
Emisii in Apa
Evacuarile punctiforme de ape uzate provin de la fosa septica (evacuate
prin vidanjare si transportate la statia de epurare a municipiului Sibiu).
Impermeabilizarea corecta a depozitului diminueaza posibilitatea de
poluare a apei subterane cu levigat.

4. Calitatea solului
Pana la inchiderea sa, depozitul de deseuri va fi un santier in
permanenta activitate. Ca orice santier, ar fi posibil ca pe durata
existentei sale depozitul sa afecteze calitatea solului din zonele
inconjuratoare. Prevederea unei imprejmuiri, precum si plantarea unei
perdele vegetale sunt masuri care vor limita efectele negative asupra
terenurilor invecinate. Aceste masuri vor fi cuplate cu intretinerea
drumului de acces si instituirea unei supravegheri continue a traseului
pana la depozit in scopul reducerii riscului de descarcare necontrolata a
deseurilor in alte zone decat cele amenajate in incinta de depozitare.

Cauze/cai teoretice

Situatia reala

Infestarea apei freatice din care se

alimenteaza fantanile locuitorilor
din zona

Nu sunt localitati in imediata vecinatate a

depozitului

Afectarea calitatii apelor de

suprafata in situatia in care apele
colectate de pe suprafata
depozitului nu sunt epurate sau
sunt epurate necorespunzator

Levigatul colectat este tratat in statia de

epurare. Eficienta ridicata a statiei de
epurare face ca efluentul sa fie epurat in
limitele NTPA 001/2005 astfel incat nu se
produce poluarea apelor de suprafata,
acesta descarcandu-se in canalul
perimetral si de aici in valea Salcii.

Afectarea calitatii aerului si

producerea de disconfort olfactiv

Vezi: Impactul asupra calitatii aerului

Inmultirea vectorilor de agenti

patogeni (muste, tantari);

Doar o suprafata redusa de depozit vine in

contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile
ceea ce face ca noxele precum si
antrenarea de suspensii, mirosuri
dezagreabile, riscul de aparitie a
incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor,
sa poata fi eliminate.

Modificarea peisajului in zona

Vezi: Impactul asupra peisajului.

Concluzii:
Poluarea cu metale grele este prezent pe zonele din jurul
amplasamentului cu valori puin mai mari dect cele normale;
Poluarea solului n zon nu este provocat de exploatarea
depozitului de deeuri deoarece apar depiri ale valorilor
normale la indicatori care nu sunt relevani pentru activitatea
obiectivului analizat, depiri care se datoreaz altor activiti
antropice din zon;
Aceast poluare poate fi considerat o poluare de fond a zonei
din cauza ngrmintelor chimice fosfatice folosite pe pune.

5. Bibliografie
1

Ordinul 184/1997

HG 856/2002

OU 78/200

Directiva deseurilor

Discutii cu personalul depozitului

http://www.mmediu.ro/departament_mediu/starea_mediului/eng/cap7/impact.h
tm

www.ocna-sibiu.ro