Pluralismul o Garantie A Democratiei in Romania
Pluralismul o Garantie A Democratiei in Romania
Pluralismul o Garantie A Democratiei in Romania
ro
unitar si coerent si tind s transpun aceast voint politic n norme de drept, msuri si
acte administrative, n decizie politic .
Partidele politice sunt, ns , tinute s respecte suvernaitatea teritorial, ordinea de drept
si principiile democratiei .
Sindicatele, ca si partide politice, sunt corpuri intermediare care definesc exprim si
reprezint anumite segmente ale populatiei n raporturile acestora cu factorii de guvernare
:Parlement, Guvern, Presedintele chiar si instantele judectoresti.
Potrivit Constitutiei, sindicatele contribuie la aprarea drepturilor si la
promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor . Acceptarea
ideii de diversitate a factorilor de configurare a existentei umane-material si spiritual nu
nseamn nicidecum c diversitatrea este un fetis, o mistic a existentei sociale care nu
poate fi controlat sau influientat n sensul dorit de colectivitate . Este adevrat c,
diversitatea, n sesnul ei cel mai general, difer de subiectivitatea fiecrui individ si are o
pozitie subordonat fat de aceasta . Dac nu ar fi asa, civilizatia uman nu ar fi progresat
nici un pas la stagiul primitiv, cel mai rudimentar, cand libertatea si interesele individuale
era contradictorii, antagoniste, cand libertatea liberului arbitru genera conflicte sociale
ireconciliabile.
Nu este mai putin adevrat c diversitatea n sine sau aspectul extrem de larg sub
care se manifest aceasta n plan social-uman diver din subiectivitatea indivizilor, din
interesele si convingerile acestora, chiar n starea lor divergent, evident, fr ca
diversitatea s fie suma artimetic a subiectivitti exprimate diferit si specific de ctre
fiecare individ luat n parte . Distinctia ntre subiectivitate si diversitate const n
caracterul legitim al diversittii, generat de caractrul obiectiv al existentei sociale, al vieti
n comun,n timp ce subiectivitatea tine mai mult de liberu arbitru si de antagonismele
existente n mod natural ntre orice individ si semeni si, generate de lipsa unor interese
ce ar uni indivizi ntre ei .
Se poate afirma c n aceast faz a civilizatiei umane nu se poate vorbi de o divirsitate n
sine, ca o categorie aparte . Nimeni n msura n care subiectivittile individuale ajung la
consens asupra unei conceptii indiferent ce natur ar avea aceasta, a unui anumit interes
care s corespund asteptrilor unui grup, aparte mai clar conturat nssi ideea de
diversitate care contine ca componenta originar deschiderea spre conflict n vederea
suprematiei diveristtii cu ponderea sau influienta cea mai mare ntr-un anumit grup
social.
Conflictul ntre indivizii purttori ai unor diverasitti de interese n primul rand
economia, este un aspect inevitabil al comunittii umane, indiferent care ar fi gradul de
dezvoltare al institutiilor publice ale cror rol ar consta n solutionarea pasnic a
conflictelor pe care le genereaz conventuirea n comunitate .
Diversitatea este si trebuie s rman ca ostare a societtii umane, lipsa diversitatii
acceptat si valorificat de Guvern echivaland cu reintoarcerea comunittii umane la
starea sa social primitiv .n societatea modern, diversitatea este exprimat ntr-un
spectru foarte larg care cuprinde clase si grupuri sociale, cateorii socio-profesionale,
concepte politice si ideologii, tipuri comportamentale, modele de culturi, culte etc.
n societatea modern diversitatea exclude ns conflictul grav ntre comportamentele
acestuia, dar nu si componenta acestuia, dar nu si componenta acestora manifestat ns
prin metode si instrumente pasnice, democratice prin pacea social .
nssi cerintele traiului comun, prezenta liberttii si interesele tuturor, fr a leza
libertatea si interesele individuale ale altora, au impus pe cale rational si n trepte
succesive ale dezvoltari umanittii armonizarea diversittii si aparitia idei de consens n
ceea ce priveste toleranta unui spectru larg de interese, conceptii si valori existente la un
moment dat n societate, n msura n care antagonismul dintre acestea nu antrena
conflicte grave deschise pentru anihilarea conceptiilor si valorilr precum si factorilor
institutionali ce le exprimau . Consensul social, diferit ca ansamblu de interese,
convingeri,credinte asupra crora si exprim acordul segmentelor importante si
predominante din societate si acceptarea diversittii ca stare natural a comunittii au
pornit n primul rand cu acceptarea ideii de diversittii ca stare natural si abandonarea
trepatat a ideii c specificul individului, subiectivitatea sa ar cpta o pozitie
subordonat subiectivittii semenului su . Prin acest mecanism a crui ntelegere si
acceptare general a durat extrem de mult n istoria civilizatiei umane sa ajuns la ideea de
pluralism, care din punct de vedere conceptul desemneaz tocmai diversitatea privit n
unitatea sa .
n conceptia sustintorilor pluralismul, statul nu poate fi unicul agent al deciziei
politice, un rol esential cel putin n influienta procesului de adaptare a acestuia avandu-l
Bibliografie:
1. Tratat de drept constitutional contemporan . Autor:Cristian Ionescu, Editura C.H.
Beck, Bucuresti 2008 ;
2. Principii fundamentale ale democratiei contitutionale . Autor: Cristian Ionescu
.Editura Lumina Lex, Bucuresti 1997;
3. Regimul politic n Romania .Autor :Cristian Ionescu, Editura All Beck,
Bucuresti,2001 ;
4. Sisteme constitutionale contemporane . Autor : Cristian Ionescu . Editura: Casa de
Editur si Pres Sansa SRLL,Bucuresti, 1994;
5. Dezvoltarea constitutional a Romaniei . Autor Cristian Ionescu, Editura :Lumina
Lex, Bucuresti 1998 .
6. http://www.referat.ro/referate/download/Pluralismul_o_garantie_a_democratiei_i
n_Romania_f39ac.html