Alba Ca Zapada

ALBA CA ZAPADA
-povestitori
-Alba ca Zapada
-regele
-vanatorul
-piticii
-domnitele
-oglinda
-imparateasa
-printul
POVESTITORII:
A fost odata ca niciodata

Intr-o tara-ndepartata
Un palat ca in povesti,
Cu steaguri mari, imparatesti
Si domnite la feresti.
A fost o dulce-mparateasa
Ce, sprijinita la fereastra,
Broda cu firul si cu gandul,
Care-i inconjura pamantul;
Visa o fata intre fete
Cu negru de-abanos in plete
Cu pielea alba ca zapada
Cu buza roza ca pomada.
Si visul ei se-adeveri.
Cand anul fu de se-mplini
Si-asa, cum din povesti se stie,
E scurta orice bucurie.
Si jalea vine, nu se lasa,
Vine-n palat la-mparateasa...
Aceasta moare si-n palat
Un an de doliu s-a lasat.
Alba ca Zapada crestea,

Din visul mamei se-ntrupa:
Frumoasa fata-ntre craiese,
Cu nume mandru de printese
O lume-ntreaga ii spunea
Ca ea nu este nimenea.
Dar imparatul, ca-mparat,

Curand, din nou, s-a insurat.
Cu o frumoasa-mparateasa
Cu chip curat, cu strai ales,
Cu suflet negru, ne-nteles,
Cu inima de vrajitoare
Ce ar dori ca ea sub soare
Sa fie fara-asemanare.
Se deschide cortina; imparateasa sta pe tron iar domnitele danseaza

in jurul ei.
IMPARATEASA:
Din dans, domnite, va opriti,

Si chipul meu sa il priviti.
Imi dati si-oglinda fermecata
Ca sa privesc in ea indata.
Oglinda, oglinjoara,
Cine-i cea mai frumoasa din tara?
OGLINDA:
Regina mea, frumoasa esti

Ca soarele din zori de zi;
Dar Alba ca Zapada
Te-ntrece de mii si mii de ori.
IMPARATEASA- se ridica:
Minti, oglinda blestemata

Ca nu e in tara toata
Faptura mai minunata
Ca a ta imparateasa.
Spuneti, domnitele mele,

Cine-i mandra intre stele?
Cine e cea mai frumoasa,
Cine e cea mai aleasa?
DOMNITELE:
Stai si nu te supara,
Asculta si vorba mea,
Nimenea in lumea mare,
Mai frumoase maini nu are.
Parul tau e minunat

Cand e proaspat pieptanat.
Inima ti-e generoasa

Cum e tara mea frumoasa.
Chipul tau e maiestuos,

cum sa nu fie frumos?
Hai, nu mai sta suparata
Intra-n joc cu noi, indata!
IMPARATEASA:
Adevar graiti, domnite?

Voi juca si voi canta,
Dup-aceea pe oglinda
Iarasi o voi intreba:
Oglinda, oglinjoara
Cine-i cea mai frumoasa din tara?
OGLINDA:
Frumoasa esti regina mea,

Ca cea mai mandra floare,
Dar Alba ca Zapada
E mai incantatoare.
IMPARATEASA:
Ce spui? Dar e ingrozitor,

Sariti, sariti,
Simt c-am sa mor!
Dar bine, scumpa oglinjoara
Voi dovedi ca-n asta seara
Ca o stapana, poruncesc
Si toti sa faca cum doresc.
Si, ca dovada, va spun, iata
Sa vina vanatoru-ndata!
VANATORUL:
Care e porunca, fiinta luminata?
IMPARATEASA:
Porunca este ca indata,

In noaptea cea intunecata,
Pe Alba ca Zapada sa o duci
In mijlocul padurii vechi de nuci
Si s-o omori, ca sa fiu iara
Cea mai frumoasa-n asta tara!
VANATORUL:
Dar fie-ti mila, vitrega fiinta

Asa ceva e fara-ngaduinta!
IMPARATEASA:
Porunca mea sa fie

Dusa la-mplinire
Cu multa prisosinta.
Iara, ca dovada-ntreaga
De buna ta credinta,
Inima printesei
Adu-o-mparatesei!
Se lasa cortina si in fata ei apare vanatorul cu Alba ca Zapada.
VANATORUL:
Te du-n padure, fata mea,

Sa te ucid nu voi putea,
Mi-e mila de-al tau chip frumos
Si vreau sa-ti fiu de folos :
Mergi in padure, unde-i vrea,
Palatul nu-l mai cauta.
Ramai cu bine, fata mea,

Te du de-acuma, nu mai sta!
POVESTITOR :
Singura si parasita,
In padurea nesfarsita
Biata fata alerga
Adapost spre-a cauta.
Iata ca spre amurgit,
O casuta a zarit;
Chipul ei s-a luminat
Si spre casa s-a-ndreptat.
Se deschide cortina....
ALBA CA ZAPADA:
Ce mirare, ce-ntamplare,
Cine sta aicea oare?
In casuta cea curata
Din poiana minunata?
Este cineva aici?
Doamne cat sunt de micute

Aceste linguri si cescute!
Sapte sunt la numar toate,
N-am de cine ma ruga
Ca sa-mi dea cate ceva.
Din zori de zi am umblat
Dar mancare n-am aflat
Putin lapte o sa iau...
Apa din pahar sa iau...
Sa ma culc doar un picut
Pe acest frumos patut.
POVESTITOR :
Dormi usor, frumoasa fata...

Si asa cum e-n poveste
Inainte mult mai este...
Iata, vin, cantand in cor,
Dupa ziua cu mult spor
Sapte oameni, mititei,
Vin piticii voinicei!
Vin piticii cantand:
Venim, venim, spre casa ne grabim

Cu drag si spor noi am lucrat
Din zori pana-n serat!
PITIC 1: Pe-al meu scaun minunat

Cineva strain a stat!
PITIC 2: Si la farfuria mea

Parc-a umblat cineva!
PITIC 3: Painea cine mi-a imbucat?
PITIC 4: Marul cine mi-a muscat?
PITIC 5: Chiar si furculita mea,

Nu mai e la loc asa!
PITIC 6: Lapte nu mai e-n pahar...

E un hot pe-aici..... e clar!
PITIC 7: Chiar si cu cutitul meu

A umblat.... v-o spun drept eu!
TOTI PITICII:
Cineva ne-a vizitat

Cine oare? Cin’ sa fie?
Se duc langa pat:
PITIC 1:
Raspunsul la intrebare
Sa fie acesta oare?
PITIC 2:
E o fata minunata
Dulce si nevinovata!
Fata se ridica:
PITIC 3:
Cine esti, fata frumoasa?

Cum ai ajuns in asta casa?
ALBA CA ZAPADA:
Iertati-ma de v-am gresit

Dar soarta rea, ea m-a gonit...
Si vitrega regina, mama mea,
Ce- a vrut sa ma omoare, piaza rea,
Ea este tare manioasa
Ca sunt mult, cu mult mai frumoasa!
PITIC 4:
Te-am ruga, ramai la noi,

Fii a noastra surioara!
Maturi, speli si-arunci gunoi,
De cu ziua pana-n seara.
Noi, cu drag, in zori pornim
Muntii sa ii scormonim,
Tu ramai sa ne astepti
Mancare sa pregatesti.
PITIC 5:
Dar ai grija, te fereste

De strini, de oameni rai,
De urata vrajitoare,
Care vrea sa te omoare...
ALBA CA ZAPADA:
Ma-nvoiesc sa stau aici

In casuta cu pitici.
Piticii canta si danseaza in jujurul ei:

Aiho, aiho, suntem pitici misto
Avem si haine si papuci
Si nasul plin de muci!
POVESTITORI:
Departe-n vale, la palat,

Vitrega mama, piaza rea,
Priveste in oglinda sa.
Si vede ca se-ascunde-n munti
La piticii cei carunti,
Frumoasa Alba ca Zapada.
“Netrebnica! Sa moara!” spune ea

Si-ndata-n oala plamadi
Un mar frumos, cum nu era,
Un altul, dar il otrvi,
Si haine rele isi croi
De biata baba precupeata.
Si o porni de dimineata
Sa treaca peste 7 munti
La piticii cei carunti.
ALBA CA ZAPADA:
Buna ziua, precupeata,

Unde mergi de dimineata?
IMPARATEASA:
Merg cu mere dulci la piata

Nu vrei unul mai gustos
Uite, asta-i mai frumos!
ALBA CA ZAPADA:
Multumesc, dar nu primesc,

Mergi in pace iti doresc!
IMPARATEASA:
Dar nu-ti fie teama, fata,

Uite, maru-l tai indata,
O parte mie, una tie,
Doar de bine sa ne fie!
( taie marul in doua )
ALBA CA ZAPADA:
Bine baba-ti multumesc,

Bani eu nu am sa-ti platesc!
IMPARATEASA:
Bunatatea-ti rasplatesc
Marul cand iti daruiesc.
Alba ca Zapada musca din mar si cade jos.
IMPARATEASA:
HA, ha, ha, te-am pacalit!

Marul era otravit!
Cu tine s-a ispravit
Ha, ha, ha, am reusit!
Oglinda, oglinjoara,
Cine-i mai frumoasa-n tara?
OGLINDA:
Acum doar tu esti cea ramasa

Si-n tara esti cea mai frumoasa!
Imparateasa iese. Intra piticii cantand:
PITIC 1:
Se pare ca iubita floare

Rapusa e de vrajitoare,
S-o plangem fara de-ncetare.
Apare printul:
PRINTUL:
Suspin si plans am auzit

Spre vale cand eu am pornit.
As vrea cu drag sa va ajut.
PITICII:
Ajuta-ne de vei putea!
PRINTUL:
Piticilor, eu v-as ruga,

Sa nu fiti rai si tare-as vrea,
S-o duc pe fata-n tara mea!
O ridica pe Alba ca Zapada:
ALBA CA ZAPADA:
Doamne, ce mi s-a-ntamplat?
Un vis rau oare-am visat?
Din marul babei am muscat
Si-apoi, pe data-am lesinat.
PITICII :
Ce bine e ca te-ai trezit !
PRINTUL:
Frumusetea ta sub soare

Este fara asemanare,
Inima toata mi-a furat
Glasul tau cel minunat!
Te-as ruga , cu bucurie,
Ca sa fii a mea sotie;
La mine-n tara cea frumoasa
Sa fii mandra-mparateasa.
ALBA CA ZAPADA:
E minunat ce spui, iti multumesc,

Dar pe pitici nu pot sa-i parasesc!
PRINTUL:
Veniti si voi cu dansa-n tara mea
Si inima de bucurie-mi va canta!
PITICUL 2:
Ai dreptate, imparate,
Mergem cu tine departe
Si asa toti vom scapa
De regina asta rea.
Se incinge o hora cu toate personajele.
POVESTITORI:
Si-n vremea cand s-au cununat,

S-a-ntins poporul adunat
Sa joace-n drum dupa tilinci
Cu zurgalaii la opinci
Ca-n port de sat.
Iar la ospat un rau de vin,

Mai un hotar, tot a fost plin
De mese si de oaspeti rari
Tot crai si tot craiese mari,
Alaturea cu ghiverari
De neam strain.
A fost atata chin si cant,

Cum nu s-a pomenit cuvant
Si soarele mirat, sta-n loc,
Ca l-a ajuns si-acest noroc
Sa vada el atata joc
Pe-acest pamant.
Regina mea cand auzi,

De ciuda, asa se urati,
Si se-ndoi si se poci
Si-n lumea larga ea fugi.
POVESTEA SPUNE, DAR SPUN SI EU
CA “BINELE INVINGE ORICE RAU”

Alba Ca Zapada

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alba Ca Zapada

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alba Ca Zapada

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALBA CA ZAPADA

A fost odata ca niciodata

Alba ca Zapada crestea,

Dar imparatul, ca-mparat,

Se deschide cortina; imparateasa sta pe tron iar domnitele danseaza

Din dans, domnite, va opriti,

Regina mea, frumoasa esti

Minti, oglinda blestemata

Spuneti, domnitele mele,

Parul tau e minunat

Inima ti-e generoasa

Chipul tau e maiestuos,

Adevar graiti, domnite?

Frumoasa esti regina mea,

Ce spui? Dar e ingrozitor,

Care e porunca, fiinta luminata?

Porunca este ca indata,

Dar fie-ti mila, vitrega fiinta

Porunca mea sa fie

Se lasa cortina si in fata ei apare vanatorul cu Alba ca Zapada.

Te du-n padure, fata mea,

Ramai cu bine, fata mea,

Este cineva aici?

Doamne cat sunt de micute

Dormi usor, frumoasa fata...

Vin piticii cantand:

Venim, venim, spre casa ne grabim

PITIC 1: Pe-al meu scaun minunat

PITIC 2: Si la farfuria mea

PITIC 3: Painea cine mi-a imbucat?

PITIC 4: Marul cine mi-a muscat?

PITIC 5: Chiar si furculita mea,

PITIC 6: Lapte nu mai e-n pahar...

PITIC 7: Chiar si cu cutitul meu

Cineva ne-a vizitat

Se duc langa pat:

Cine esti, fata frumoasa?

Iertati-ma de v-am gresit

Te-am ruga, ramai la noi,

Dar ai grija, te fereste

Ma-nvoiesc sa stau aici

Piticii canta si danseaza in jujurul ei:

Departe-n vale, la palat,

“Netrebnica! Sa moara!” spune ea

Buna ziua, precupeata,

Merg cu mere dulci la piata

Multumesc, dar nu primesc,

Dar nu-ti fie teama, fata,

Bine baba-ti multumesc,

Alba ca Zapada musca din mar si cade jos.

HA, ha, ha, te-am pacalit!

Acum doar tu esti cea ramasa

Imparateasa iese. Intra piticii cantand:

Se pare ca iubita floare

Suspin si plans am auzit

Ajuta-ne de vei putea!

Piticilor, eu v-as ruga,

O ridica pe Alba ca Zapada:

Ce bine e ca te-ai trezit !