Boli Infectioase ale

Animalelor de Companie
Note de Curs
anul 5

Dr. Dragos Cobzariu

Sef Lucrari, FMV Bucureti
e-mail: [email protected]
2014

Boli Infectioase ale Cainilor

Boala Carre-Distemper
1.2 Istoric, rspandire i importan
Boala este cunoscut de foarte mult timp datorit evoluiei grave care cuprinde
efectivele de caini de vanatoare. Inca din 1769 exista o descriere complet a tuturor
fenomenelor clinice sub care se poate prezenta aceasta afeciune.[4] Jenner (1809) a
descris aceast boal, nsa n 1906 Henri Carr precizeaz natura viral a bolii.
Laidlau i Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei. Robin i Vechiu
(1926), au dovedit c lichidul cefalo-rahidian este virulent atunci cand animalele
prezint simptome de encefalimielita acut. Ei au reuit in mod experimental, prin
inocularea lichidului cefalo-rahidian n spaiul atlanto-ocipital i intravenos, s
reproduc simptome nervoase grave, contractii, paralizii, epilepsii. Ulterior, n
Romnia, boala a fost studiat epidemiologic i clinic (Perianu i col., 1994),
imunologic i al prepararii unor produse biologice necesare prevenirii bolii (Edu i col.,
1971; Ptracu i col., 1983).[5]Boala este raspndit pe tot globul, fiind ntnlit cu o
incident variabil de la inuturile tropicale la cele polare, n ara noastr este mai
frecvent n centrele urbane mari.[3]La ora acual, datorit msurilor de
imunoprofilaxie aplicate sistematic, incidenta bolii s-a redus foarte mult n unele tari
europene dar nu i n Romnia. [2]Boala determin pierderi importante att n
crescatoriile de cani i vulpi ct i n cresctorii de canide ce nu sunt destinate
comerului, pierderi prin mortalitate, i prin deprecierea biologic a animalelor afectate
ce supravieuiesc. Este considerat ca cea mai periculoas dintre bolile carnasierelor,
datorit evoluiei insidioase cu morbiditate i mortalitate mare 80-90%, animalele care
supravieuiesc rmn tarate uneori incompatibile cu supravieuirea.[2]
1.3 Taxonomia, nomenclatura si epidemiologia virusului
Taxonomia virusului: virusul bolii Carr este ncadrat n familia Paramyxoviridare,
subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbilivirus. [2]Agentul etiologic: Canine distemper
virus (CDV) [5]
Nomenclatura bolii Carr: mai este cunoscut i sub numele de Jigodie, Febra
canin, Distemper (in engleza)[2] i pesta canin [5].
Epidemiologia virusului: n condiii naturale este afectat mai ales cainele dar i
celelalte canide ( dingo, vulpea, lupul, acalul, coiotul, cinele slbatic african ),
Mustelidele ( dihorul, vidra, nurca, nevstuica, hermina, jderul ), Procyonide (ratonul),
Hyaenidae (hienele) i felinele mari ( leul, leopardul, jaguarul, tigrul; pisica nu este
afectat de acest virus). Boala evolueaza endemic rar epidemic, apare n orice sezon
cu incidena mai mare la sfritul primverii i vara, cnd circulaia i contactele ntre
animale sunt mai intense i exista un numar mai mare de indivizi tineri, foarte
receptivi. Formele cele mai grave se ntanlesc toamna i primvara. Se raporteaz
existenta unor perioade, cu o durata de 2-3 ani, n care incidenta mbonlvirilor este
mare, urmat de o perioad de calm de 1-2 ani.

Feed-Back-student

Cerere-Oferta

Model de intrebari-Examen grila:

Oferta suportului de curs

Bibliografia-Etalonul de studiu
1. http://www.scribd.com/doc/131328088/Virusologie
Prof.Dr.Univ.Tudor PERIANU
2. http://www.cyf-medical-distribution.ro/
library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/Boli%20virotice%20si%20prionice%
20ale%20animalelor.pdf

Prof.Dr.Radu Moga Mnzat

3. http://www.virology.net/

4.

Boli Infectioase ale Animalelor de

Companie Note de Curs anul 5
//www.scribd.com

Boli infectioase ale Cainilor cu

Etiologie Virala

Boala Carre
Parvoviroza
Tusea de Canisa
Hepatita contagioasa
Encefalopatia transmisibila a nurcilor

BOALA CARRE-DISTEMPER
Descrisa in urma cu cca.200 de ani Edward Jenner(1809);
Introdusa din Asia; VIRUSUL descoperit dupa un secol (1906 Henri Carr)
Laidlau i Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei.

Etiologie:
Fam. Paramyxoviridae, gen Morbilivirus;
Virusul bolii Carre (VBC)
inrudit cu virusul Pojarului Uman si al Pestei Bovine;

Virus relativ mare (150-250 nm), ARN monocatenar,

simetrie helicoidala, anvelopa lipoproteica derivata din
membrana celulara;
Codifica proteine de integrare in membrana celulara
celulele infectate susceptibile la citoliza imunomediata
poate induce fuziunea celulara;
Diferente de patogenitate: exista tulpini deosebit de
virulente (Snyder Hill, R252) neurotropism accentuat;
Sensibilitate: foarte mare la UV, la temperatura si
uscaciune, rezista la umiditate crescuta asociata cu
temperaturi scazute; stabil la pH cuprins intre 4,5 si 9,0.

Etiologie:

EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: carnivore terestre (Canidae, Mustelidae, Procyonidae, Felidae)
severa clinic la Greyhound, Husky siberian, Weimarener, Samoyed si Malamut
de Alaska;
- experimental: intracerebral la soarece si hamster; rezistenti: iepurii si
sobolanii; infectii inaparente: pisica, maimuta, omul;
Porcii inoculati cu VBC bronhopneumonie (Appel, 1974)
Felidele salbatice (LEII) infectii SNC
Surse de infectie:A.bolnave,in p.incubatie, trecute prin boala,
sange,exudate,secretii, excretii, cutisul plantar si al mucoaselor
jetajul cailor respiratorii, secretii, urina, alte tesuturi;
- excretia virala: 60-90 zile p.i
- in LCR-20 de luni de la primele simptome
- mentinerea virusului prin contactul cu populatia susceptibila
Calea de contaminare aerogen prin inhalarea aerosolilor contaminanti;
Dinamica:
- EPIZOOTICA;
- rata infectiei > rata imbolnavirilor;
- 25 75% din caini infectie subclinica.

PATOGENEZA
INFECTIEI SISTEMICE
PRODUSA DE VBC

Replicarea virusului produce

limfocitoz i leucopenie
rezultand imunosupresie, flora
bacteriana de asociaie complica
procesele primare provocate de ctre virus,
agravand evoluia bolii.

Nivelurile Ac variaza invers proportional

cu gravitatea bolii;
Ac fata de determinantii anvelopei
apar in infectia persistenta a SNC;

Evolutia clinica dependenta direct de

Statusul imun umoral + LTc

PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

FACTORI (varsta, imunocompetenta, neurotropism, imunosupresie)

VIRUSUL

{ }

Liber, Asociat cel. prin endoteliul

vascular
in macrofage

SNC

LCR

meninge
plex
coroid

ventricolul IV

celule
ependimale

cortex, tractus optic, pedunculi, maduva

ENCEFALITA ACUTA
- la tineret sau imunosupresati: agresiune virala
directa subst.alba si cenusie;
- polioencefalomalacie;
- demielinizare;
- lipsa modif. inflamatorii;
ENCEFALITA CRONICA:
- Ac. antimielina interact. cu macrofagele SNC
infectate cu VBC eliberare de radicali O++

TABLOUL CLINIC

50-70% infectii subclinice;

Semnele generale:
- gravitatea formei(virulenta, conditii de mediu, varsta, reactivitate imuna);
- decubit, inapetenta, febra, catar al cailor respiratorii superioare;
- jetaj oculo-nazal bilateral seromucos purulent, tuse, dispnee
(~ tusea de canisa);

- cheratoconjunctivita uscata

anosmie - sechele
Forma severa - la cainii nevaccinati 12-16
saptamani
- la cainii imunosupresati
- febra;
- conjunctivita seroasa bilaterala
- tuse uscata umeda, productiva;
- modif. zgomote pulmonare
- depresie, anorexie, voma;
- diaree: fluida apoasa sanguinolenta

TABLOUL CLINIC

Complicatii oftalmice: afectarea nervului optic si a retinei

- orbire, dilatatie si imobilitate pupilara;
- leziuni ale fundului de ochi medalii de aur
- desprinderi de retina.
TABLOU LEZIONAL:
- la cateii tineri atrofie timica;
- pneumonie si enterita catarala in infectia sistemica;
- conjunctivita, rinita, traheobronsita;
- hipercheratoza trufei si plantara; HARD PAD DISEASE
- congestie meningeala, dilatatie ventriculara;

DIAGNOSTICUL
Suspiciunea Epidemiologica: 3-6 luni, caine nevaccinat;
Biochimic si hematologic:
- limfopenie;
- trombocitopenie;
- Incluzii :n celule foarte diverse ale epiteliul alveolar bronhic i nazal, n
amigdale, n mucoasa lingual, stomacal, intestinal, colorate
Wright-Leishman -3, unice, ovale; incluzii in eritrocit Lentz-Sinigalia

- hipoalbuminemie;
- hiperglobulinemie: si ;
- creste VSH;
- Hipocalcemie;
- radiologic: pneumonie interstitiala;
Examen LCR: + proteine> 25 mg/dl, celule > 10 cel./ l,
- Determinarea Titrului de IgG antiVBC

DIAGNOSTIC:
- Imunofluorescenta: amprenta conjunctivala, tonsile, epiteliul
respirator, SNCbuffy coat 2 9 zile p.i
conjunctiva genitala 5-21 zile p.i
epiteliul traheal si macrofage respiratorii
criosectiuni :splina,tonsile, lnn, stomac,pulmon, duoden, creier

Virusul persista in piele si SNC, mascat de anticorpii din sange!

- Inhibitia efectului sincitial de catre limfocitele
sensibilizate 8-10 sapt. p.i.
- teste ELISA Ag, IgM,IgG, Imunocromatografice Ag,
- izolarea virusului: pe dihor, adaptare pe ou embrionat,
pe culturi celulare de macrofage
Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii!

Boala Carr-Distemper
Caracteristici tehnice
Agentii patogeni decelati 1-Virusul Carr
Tipul(Ag-Ac)
Ag
Anticorpii monoclonali Specifici bolii Carre
Depozitare
18 - 25 C
Garantie
18 luni
Proba de analizat
Ser, secretii oculare,
nazale
Timpul de lucru15 minute inclusiv citirea
rezultatului
Specificitate 98,6%
Sensibilitate 98,6% comparativ cu PCR
100%

Virusul se transmite prin inhalare

directa de la animalul infectat,
inflamatia catarala a cailor respiratorii
digestive este urmata de manifestari
nervoase severe, pareze, paralizii,
moarteaanimalului.
Boala este confirmata in peste 50% din
suspiciunile clinice.
Imunitatea colostrala, postvaccinala,
interfera cu tehnicile de diagnostic
bazate pe detectia anticorpilor.
Diagnosticul Ag se poate face chiar de
la sfarsitul perioadei de incubatie(3-7
zile) cand sunt eliminate cantitati mici
de virus, si debuteaza simptomatologia
caracteristica peroadei de viremie,
hipertermia, inapetenta.

Teste ELISA pentru diagnosticul bolii Carre

Distemper IgG

Distemper IgM

Teste ELISA tip ImmunoComb pentru Ac-IgM si

IgG utilizate in diagnosticul boalii Carre

Ac-IgM si IgG

Modul de lucru schematizat

Teste tip ImmunoComb

Protocol de Lucru

Prelevare prob

Transferul pieptenului
20 min A
Citire rezultat
Depunere prob
2 min B
Sus: calibrare
n godeul A
20 min C
Jos: interpretare
2 min D
2 min E
10 min F
2 min - E

Protocolul de abordare a diagnosticului

in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Etapele diagnosticului
Diagnosticul de
suspiciune :
-Semnele clinice
(I,P,P,A,T)
-Epidemiologic
-Morfopatologic

Diagnosticul de
confirmare :
Identificarea Ag
Identificarea Ac

Protocolul de abordare a diagnosticului

in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Principiul diagnosticului de certitudine

Antigenii -(Ag)

corpuscular: bacterii, virusuri, parazii (denumii i

aglutinogeni)
molecular: secreii, toxine, flageli (denumii i
precipitinogeni)

Anticorpii -(Ac)(IgM,IgG,IgE,IgA) identificati n diferite

medii ale organismului, secreii i excreii ale acestuia:
serul sanguin, sngele, plasma
laptele, secreiile vaginale,
secreiile lacrimale, fecale

Anticorpii -(Ac)

Dupa origine anticorpii sunt :

Maternali (IgG)
Postinfectiosi(IgM,IgG)
Postvaccinali(IgM,IgG)

Imunoglobulina M-IgM

IgM sunt primele imunoglobuline

generate atunci cand organismul
interactioneaza cu un antigen.
Glicoproteina cu functie de anticorp
care caracterizeaza faza acuta a
bolii infectioase, apare in organism
dupa 7-14 zile de la infectie si are o
durata de viata dupa producerea ei
in organism de aproape 30-40 de
zile.

7
6
5
4
3
2
1
0

IgG

IgG

IgM
0

10

15

Ac maternali

20
Ig G

25

30
Ig M

35

40

45

Imunoglobulina G- IgG IgG

IgG se sintetizeaza in organismul
animal in contact cu antigenul,
urmeaza sintezei IgM.
IgG este singura imunoglobulina care
traverseaza placenta, asigurand
astfel protectia fetusului in primele
luni de viata.
IgG apare in organism dupa 10-14 zile
de la infectie/vaccinare, si are o
durata de viata de pana la 11-15
luni titrul sau reducandu-se
semnificativ dupa aceasta
perioada.
IgG IgG activeaza sistemul
complement, produce liza celulelor
bacteriene si a particulelor virale,
are rol opsonizant si de
neutralizarea a toxinelor
bacteriene.

7
6
5
4
3
2
1
0

IgG

IgG

IgM
0

10

15

Ac maternali

20
Ig G

25

30
Ig M

35

40

45

Prezena sau absena anticorpilor Ac in

probele analizate nu concluzioneaz
prezena sau absena bolii cercetate.
Trebuie facuta corelatia cu datele
clinice, anamnetice si epidemiologice ale
bolii incriminate, pentru a stabili tipul de
test ce trebuie folosit.
Rezultatul examenului serologic
trebuie s ia n calcul:

Prezenta Ac-lor materni( 7-9) saptamani

dupa fatare)

Prezenta Ag-nilor vaccinali pana la 30

de zile( reactii fals pozitive)

Momentul investigaiei fa de
momentul infeciei (dac a fost timp sa
se produca restructurri imunologice 721 de zile-IgM),

Vrsta animalului - maturizarea

sistemului imun asociata cu timpul
necesar formarii de anticorpi proprii.
Momentul infeciei: in unele cazuri
infectia n timpul perioadei de gestaie
generaza riscul apariiei de nou-nscui
cu toleran imunologic la antigenul ce
a produs infectia mamei, si aparitie
precoce a semnelor clinice.

7
6
5
4
3
2
1
0

IgG

IgG

IgM
0

10

15

Ac maternali

20
Ig G

25

30
Ig M

35

40

45

Valoarea diagnosticului de certitudine

Pentru a avea valoare de diagnostica un test trebuie s ntruneasca doi
parametri fara de care testul nu poate fi folosit:

SPecificitatea = capacitatea unui test de a furniza un rspuns

Pozitiv(+) la un individ infectat.

SeNsibilitatea = capacitatea unui test de a furniza un rspuns

Negativ(-) la un individ indemn.
In vitro reaciile serologice sunt influenate de o serie de factori:
temperatura de lucru, concentraia ionilor de hidrogen, pH, prezena electroliilor.
SPecificitatea SeNsibilitatea si REPETITIVITATEA stabilesc :

Valoarea diagnostica a unui test .

Pentru a compara doua metode de diagnostic serologic ( provenite de la 2
producatori), este esential sa le comparam rezultatele cu metode de referinta: IF,
PCR standard sau Real Time PCR

Profilaxia
INFLUENA NIVELULUI ANTICORPILOR ANTI-CDV
MATERNALI ASUPRA VRSTEI OPTIME DE IMUNIZARE A
CEILOR

Profilaxia

Diagnosticul Diferential al Bolii Carre

Terapia Bolii Carre

Terapia Specifica :
1. Vaccinoterapia virus vaccinal sau Newcastle( Avulavirus-Paramyxovirus1)
2. Transfuzia de sange integral sau plasma de la animale imunizate a caror grupe de
sange au fost determinate in prealabil si s-au determinat si titrurile de anticorpi-in
primele zile de la infectie
3. Administrarea de Imunoglobuline Ac sintetici( Stagloban D sau Canglob D)
4. Interferoni-fara actuine antivirala directa ei induc efect antiviral de scurta durata

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala

Etiologie:

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala

Etiologie:

Etiologie:

trei

Epidemiologie:

Patogeneza

Patogeneza

Patogeneza

Receptor de transferine

Tabloul CLINIC

Tabloul CLINIC

Tabloul LEZIONAL

Histopatologic

Distrugerea microvililor si a criptelor intestinale Depletia Placilor Payer

Diagnosticul Diferential

Depletia Placilor Payer

Diagnosticul
1.Decelarea Ag-nului in fecale

2. Determinarea titrului de Ac

Diagnosticul

Compararea sensibilitatii metodelor de diagnostic

Tratamentul

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae
-CAV1 structur icosaedral, o singur molecul ADN dublu catenar
-- distinct antigenic de CAV2 boala respiratorie

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae
- CAV1 structur icosaedral, o singur molecul ADN dublu catenar
-similar imunologic cu adenovirusul uman
-Prezinta efect incluziogen intranuclear cultivat /cel renale ,testiculare de canide si
embrioni de gaina

- distinct antigenic de CAV2 boala respiratorie

- rezistent la eter, acid, formol, cloroform
- 30 min la 3<pH<9, 3 -11 zile la temperatura camerei,
9 luni la 4 grade C, 6-8 luni in glicerina si vid

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

EPIDEMIOLOGIE
Receptivitate: caini, vulpi, alte canide
Surse de infectie:
- toate secretiile si tesuturile animalelor cu forme acute
- dupa 10-14 zile p.i virusul numai in rinichi
- excretie renala 6-9 luni

ectoparaziti

Cai de transmitere

oro-nazal
digestiv

Dinamica
Sporadico-enzootica
Factori favorizanti zooigiena, mediu

Patogeneza infectiei cu virusul hepatitei infectioase canine

4-8 zile

1:4

1:16

CID

1:500

6-9luni

Incluzii intranucleare
in hepatocit

TABLOUL CLINIC
Forma supraacuta
Moartea in cateva ore de la aparitia semnelor clinice (~ intoxicatii otraviri)

Forma acuta
5-7 zile - hipertermie 39,4-41,1 grade C;
-febra tranzitorie sau bifazica, la debutul bolii
- hipertrofia tonsilelor, faringelui, laringelui
- pneumonie, tuse
- limfadenopatie cervicala, edem s.c. al capului, gatului, trunchiului
- sensibilitate hepatica si hepatomegalie ascita sero-sangvinolenta
- echimoze, petesii, epistaxis
- icter numai in formele subacute
- tulburari SNC: depresie, dezorientare, crize coma
- remiterea tulburarilor oculare dupa 21 de zile

Complicatii:- pielonefrita
- CID: activare mecanisme de coagulare(creer, pulmon,organe parnechim)
- tulburari de hemostaza
- insuficienta hepatica hepatoencefalopatie coma
Hematologic:

leucopenie 2 zile p.i;

neutrofilie
limfocitoza

7 zile p.i

eritrocite nucleate (alterare endoteliului

capilarelor sinusoide )

TABLOUL LEZIONAL
Forma acuta
- edem si hemoragii lnn superficiali, tes.conj. sc;
- lichid in cavitatea abdominala (limpede roz);
- echimoze si petesii pe toate seroasele;
- hepatomegalie, culoare intunecata, exudat fibrinos pe capsula si spatiile interlobulare;
- vezica biliara ingrosata;
- splenomegalie;
- infarcte renale multifocale;
- zone de densitate pulmonara;
- opacifiere corneana;
Formele subacute-cronice:
- fibroza hepatica;
- focare necrotice in corticala renala;
- glaucom
Microscopic
- necroza centrolobulara si panlobulara;
- infiltrat neutrofilic si mononuclear;
- incluzii virale in glomerulii renali, endoteliul tubuli;
- iridociclita granulomatoasa, edem cornean;
- incluzii intranucleare hepatice.

Diagnosticul
Suspiciune: clinice, epidemiologic, anatomopatologic
Confirmare:
Izolarea virusului /culturi de celule - urin, snge, secreii nazale i esuturi
Detectarea antigenului in tesuturi - IF, PCR
Serologic- sero-neutralizare, ELISA, sau inhibarea hemaglutinarii
Anticorpii materni interfereaza cu imunizarea activ pn pana la
9-12 saptamani de varsta a piulor
Att vaccinurile cu virus inactivat i virus atenuat/modificat sunt folosite in
preventia infectiei cu CAV-1 . Se recomand revaccinarea anual.
Vaccinul cu virus viu atenuat/modificat poate produce postvaccinal prin
localizarea renala nefrit interstiial, cu semne clinice sterse dar eliminare
persistanta de virus - <1% din pui se poate dezvolta edem cornean.

Tulpinile vaccinale atenuate CAV-2 asigura protectie incrucisata

impotriva CAV-1

TRATAMENT

- fluidoterapie: fluide isotone poliionice (45 ml/kg);

(atentie corectare hipoNa, hipoK alcaloza amoniu SNC)
- prevenirea CID: plasma proaspata, sange integral + anticoagulante
- encefalita

- coma hipoglicemica: adm. i.v. 0,5 ml/kg, 50% glucoza, glucoza

hipertona 0,5-0,9 g/kg/ora
- acidifiere continut digestiv lactuloza

acidifiere urina acid ascorbic

- terapie corticoida - CONTRAINDICATA

TUSEA DE CANISA
Traheobronsita Infectioasa Canina

Tusea de canisa este in mare parte o boala

respiratorie autolimitativa-trecerea prin boala
imunizeaza durabil.
Etiologia CAV-2,
Canine parainfluenza 2,
Bordatella bronchiseptica,
Mycoplasma cynos
Patogeni asociati/coinfectanti includ CAV-1 si
Canine Morbillivirus (canine distemper)
Transmisterea inalt contagioasa via aerosoli
Semne Clinice incubatie scurta
Sindrom Respirator Divers in functie de
interactiunea patogenilor /rezistenta animalului
Semne clinice respiratorii usoare - laringita,
amigdalita, faringita, traheo-bronit
Accese de tuse neproductiv uscata, urmata de
senzaie de vom
Rinita seroasa-mucopurulenta+evacuri nazale

TUSEA DE CANISA
Traheobronsita Infectioasa Canina
De obicei, se remite in 2 saptamani
Diagnostic - similar cu CAV-1
Palparea traheei stimuleaza accesele
de tuse
Imunitate - CAV-2 vaccinarea-MLV este
ncorporat n mod obinuit n protocoalele
de vaccinuri recomandate pentru toi cinii

ADENOVIRUSURILE IN
Terapia genica ca si transportori de ADN

Encefalopatia Transmisibila a Nurcilor

- boala infectioasa, necontagioasa
- specifica nurcilor
- evolutie lenta
- tulburari nervoase cu sfarsit intotdeauna letal
- descrisa in SUA 1947 in Wisconsin
Etiologia- agentul etiologic un prion proteina (PrPSc),
asemanator cu cel al scrapiei si BSE rezistent la 100 grade C,
ultraviolete, formol, eter, si la enzime proteolitice

Proteina prionica exist n dou forme.

Proteine normale, inofensive (PrPc) ce isi
pot schimba forma in cele, cauzatoare de
boala duntoare (PrPSc). Conversia de
la PrPc la PrPSc se realizeaza printr-o
reacie n lan. Cnd s-au sintetizat
suficiente proteine PrPSc, acestea
formeaz agregate lungi filamentoase
care distrug treptat tesutul neuronal.

PrPc

PrPSc

EPIDEMIOLOGIE
-receptive nurcile de peste 1 an
- experimental a fost transmisa la dihor, capre, sconcs, raton,
pisici si soareci
- boala se transmite pe cale digestiva, prin consum de carne
provenita de la ovine bolnave
- prin canibalismul puilor de nurca
- calea transcutanata prin zgarieturi, muscaturi
- perioada de incubatie 1 2 ani
Dinamica sporadico-enzootica( numarul de animale expusehranite)

Tabloul Clinic
- schimbari minore de comportament animalele calca in picioare
furajele si le taseaza pe podeaua custii
- animalele sunt speriate, prezinta hipersensibilitate
- femelele isi neglijeaza puii
- tin coada arcuita pe spate
- ingrijirea corporala este abandonata
- automutilari si hemoragii ca urmare a muscarii cozii-canibalism
- moarte in 1 6 saptamani in 100% din cazuri
Tabloul Anatomopatologic
- la necropsie edem al encefalului
- microscopic leziuni asemanatoare celor din scrapie vacuolizari
neuronale mai putin severe decat in scrapie, neuronii prezinta
vacuole cu aspect de baloane de sapun, nucleul este dislocat,
deformat, picnotic

Vacuole

Tabloul Anatomopatologic
- la necropsie edem al encefalului
- microscopic leziuni asemanatoare celor
din scrapie vacuolizari neuronale

Diagnostic
- pe baza datelor epidemiologice si clinice
- confirmare prin examen de laborator histopatologic,
test imunoenzimatic, electroforeza capilara, analiza
imunohistochimica, infectia experimentala la soareci sau alte specii

Diagnostic Diferential
- boala Carre afecteaza si alte specii de animale, este contagioasa,
simptomatologia este polimorfa si are evolutie de scurta durata
- Boala lui Aujesky evolutie acuta, examenul de laborator este edificator
Prevenire
- evitarea hranirii nurcilor cu produse de carne de provenienta ovina,
se evita coabitarea cu alte carnivore
- evitarea introducerii in ferma a animalelor bolnave sau contaminate
- carantina profilactica 60 zile a animalelor importate
- supravegherea clinica si prin examene de laborator e exemplarelor
care prezinta modificari de comportament
Combatere
- in cazul confirmarii diagnosticului
se instituie masuri de carantina de grad II
- se lichideaza intregul efectiv
- se fac dezinfectii riguroase

Boli infectioase transmise de

insecte hematofage

Boala Lyme-Borelioza
Anaplasmoze/Ehrlichioza(Ricketsioze)
Babesioze
Filarioze

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii-Actiunea moleculelor
de saliva asupra raspunsului imun
REGULA CELOR 24 DE ORE

NU STRIVITI CAPUSA!

Boala Lyme-Borelioza

Boala Lyme denumita dupa regiunea Lyme din Anglia loc in care a fost
diagnosticata la copii in 1977 ca sursa a artritelor juvenile.
Sursa primara suspicionata a infectiei a fost diagnosticata a fi
artropodele.
Investigatii ulterioare au demonstrat originea bacteriana a bolii:
Borelia burgdorferi s.l.-spirocheta 8-20m

Borelia burgdorferi-microscopie in camp intunecat

Boala Lyme-Borelioza-Incidenta
Country

Austria
Bulgaria
Czech Republic
Estonia
Finland
France
Germany
Ireland
Latvia
Lithuania
Netherlands
Norway
Poland
Switzerland
Slovakia
Slovenia
Sweden (south)
United Kingdom

Average annual
incidence per
100,000
population
130.0
55.0
29.0
35.0
12.7
16.5
25.0
0.6
16.0
25.0
43.0
2.8
4.8
30.4
18.4
155.0
80.0
0.7

Average number
of cases per year

14,000
3,500
2,962
500
700
10,022
20,700
30
3,680
8,500
4,890
128
1,832
2,264
1,000
3,096
7,223
423

Diagnosticul bolii Lyme

Suspiciunea
examenului clinic in functie de faza evolutiva a bolii
existenta expunerii la infectie-categoriile profesionale
implicate
datelor epidemilologice zonale( existenta vectorilor )

Confirmarea
Microscopie in camp intunecat
Reactii serologice ce pun in evidenta raspunsul imun
anticorpii IgM,IgG:
Imunocromatografice, Imunofluorescenta-IFA
ELISA, Western immunoblot (WB)
Culturi bacteriene
Tehnici moleculare-PCR
Testul de transformare limfoblastic (LTT)

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea

Manifestari clinice
-STADIUL I(cateva zilesaptamani de la muscatura
capusei)
STADIUL II(cateva saptamani
luni de la muscatura capusei)

Detectie directa prin PCR

sau cultura

Detectie indirecta prin

anticorpi-Ac

EM Biopsie piele

Ser

EM diseminat Biopsie piele

Ser

Cardita Biopsie
endomiocard

Ser
Pereche ser/ LCR

Microscopie in
camp intunecat

STADIUL III(cateva luni- ani de

lamuscatura capusei)

Neuroborelioza LCR
Artrita Lichid sinovial

Ser

ACA Biopsie piele

Ser

Neuroborelioza cronica LCR

Pereche ser/ LCR

Imunofluorescenta-IFA
Chituri de diagnostic IFA-Agrolabo

Tehnici moleculare-PCR

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea

Teste Imunocromatografice
LYME IC este capabil s
identifice anticorpii specifi IgG
i IgM din snge, plasm sau
ser. Modul simplu de preparare
al probelor i modul de lucru
rapid fac din LYME IC un test de
ncredere n ceea ce privete
STADIUL BOLII SENSIBILITATE ANTICORPI
detecia boreliozei la caine n
clinicile veterinare, incepand cu
I
20-50 %
Predomina IgM
21 de zile de la infectie.
II
70-90 %
Prezente ambele
clase Ig M si Ig G
(www.cyf-medical-distribution.ro)
III

90-100 %

Frecvent doar IgG

Tratamentul bolii Lyme-adoptat si

recunoscut de EUCALB pentru Europa
Medicament

Cale
administrare

Dozaj

Durata zile

Erythema migrans* si limfocitom

Doxycycline

Oral

2 x 100 mg

Restrictii de varsta

14 (1021)

Amoxicillin

Oral

3 x 5001000mg

2550 mg/kg

14 (1021)

Cefuroxime axetil

Oral

2 x 500 mg

3040 mg/kg

14 (1021)

Penicillin V

Oral

3 x 1.01.5 Mio

01015 Mio/kg

14 (1021)

Azithromycin

Oral

2 x 500 mg
1 x 500 mg

20 mg/kg
10 mg/ kg

Prima zi
Urmatoarele 4 zile

Ceftriaxone

iv

2g

50100 mg/kg

14 (1030)

Penicillin G

iv

20 Mio

02505 Mio/kg

14 (1030)

Doxycycline

Oral

2 x 100 mg
or 200 mg

Restrictii de varsta

14 (1030)

Neuroborelioza

Artrite si afectiuni cardiace

Doxycycline

Oral

2 x100 mg

Restrictii de varsta

21 (1430)

Amoxicillin

Oral

3 x 5001000 mg

2550 mg/kg

21 (1430)

Ceftriaxone

iv

2g

50100 mg/kg

21 (1430)

Ceftriaxone

iv

2g

50100 mg/kg

21 (1430)

Doxycycline

Oral

2 x 100 mg

Restrictii de varsta

21 (1430)

Amoxicillin

Oral

3 x 5001000 mg

2550 mg/kg

21 (1430)

Dermatite cronice

Anaplasmoza/Ehrlichioza
Parazit intracelular aparinnd
genului Ricketsia
o Ehrlichia equi - in granulocite
o Ehrlichia ewingii - in granulocite
o Ehrlichia canis - in monocite
o Ehrlichia risticii (Febra de Potomac la cai)- in monocite.
o Ehrlichia platys sau Anaplasma - in trombocite

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Diagnostic de
Suspiciune si Confirmare
Clinic-suspiciunea:
Forma acuta: la 3 saptamani de la infectie, febra,limfadenita
Forma subclinica: trombocitopenie, globulinemie
Forma cronica: epistaxis, hemoptizie, urinare cu sange, anemie,
petesii cutanate, sindrom hemoragic, uneori artrite, semne
neurologice, uveite, glomerulonefrite , proteinurie, globulinemie,
pancitopenie, albuminopenie.

Ehrlichia IC-confirmareImunocromatografica
Test rapid imunocromatografic pentru
detectarea anticorpilor Ac anti-Ehrlichia canis

Imunofluorescenta directa

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Tratamentul

Babesioze

Ciclul biologic
Babesia canis

Babesia gibsoni

Etiologia
Agentii etiologici apartin genurilor Babesia si Nuttallia, din familia Babesidae.
rumegatoare: B.bovis, B.bigemina, B.divergens, B. major, B. ovata, B. occultans
cainii: B. canis (este de dimensiune mare 2-4 x 4-7m),
B. gibsoni (mica 1.1-2 x 1.2-4m)
pisiclei: B. felis (in majoritatea cazurilor), Babesia herpailuri.
B.bovis

Babesioze-Diagnostic
Clinic-suspiciunea:

Anemie - mucoase palide

Edem pulmonar-dispnee-tuse
Splenomegalie si hepatomegalie
Icter
Febra la caini nu si la pisici
Vasodilatatie si tahicardie
Hemoglobinurie
Semne nervoase
Acidoza si coagulopatie(CID)
Nefroza hemoglobinurica
Petesii si echimoze cutanate

Confirmarea:
-Imunofluorescenta IFA
-Frotiuri colorate Giemsa
-PCR

Babesioze-Tratament

Infectii Asociate Transmise de Vectori

Infectiile asociate explica rezultatele clinice reduse la terapia cu unele antibiotice.

Protocol de Diagnostic Diferential

Dirofilarioza Canina si Felina

Dirofilaria immitis face parte din:
CLASA: SECERNENTEA
SUBCLASA: SPIRURIA
ORDIN: SPIRURIDA
SUPRAFAMILIA: FILARIOIDEA
FAMILA: ONCHOCERCIDAE
Denumire stiintifica
Dirofilaria immitis
Nume comun Heartworm,
Viermi de inima,Dirofilarii

Femelele 25 - 30cm lungime

Masculii 12 -16 cm lungime cu coada spiralata

Nasc pui vii Microfilarii 218 la 329m lungime, cu cap si o coada lunga ascutite .

Nu toate microfilariile sunt Dirofilaria Immitis!

Caractere morfologice ale microfilariilor specifice cainelui si pisicii.

Specia
Dirofilaria immitis

Lungime-m
290-330

5-7

300-360

Dirofilaria repens

Acanthocheilonema
reconditum

Latime- m

260-283

Caracteristici
Fara invelis, capul cefalic Ascutit,
coada dreapta Ascutita

6-8
Fara invelis, cap cefalic obtuz,
coada ascutita si filiforma
4

Fara invelis, cap cefalic obtuz si

coada curba prezinta un carlig

4-6

Cu invelis, cap cefalic obtuz, capul

caudal ascutit si prelungit

12-25

Cu invelis, capul caudal usor curbat

Acantocheilonema
dracunculoides

Cercopithifilaria grassii

190-247
567

Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Toate aceste semne clinice trebuie sa va dea de gandit si va obliga sa efectuati diagnosticul de
certitudine prin 2 metode la caine(pe Lama-Microfilarii/Imunocromatografic Ag):

Clinic:
Hepatomegalia, Reducerea robei-pilozitatii
Hiperpnee, Ritm cardiac galopant la ascultatie,
Tahipnee, Hiperventilatie,
Radiografia abdominala toracica:
Murmur sistolic tricuspidian
Cardiomegalie-dilatatie cardiaca atrioEx. Hematologic:
ventriculara dreapta
Anemie
Principalul segment al arterei pulmonare
Bazofilia, Neutrofilia
dilatat
Eozinofilia, Limfopenia
Pneumonie lobara-lobulara, Hidrotorax,
Monocitoza
Chilotorax, Pneumotorax
Emfizem, Edem interstitial, Edem pulmonar
Urina si Sedimentul Urinar:
Ascita
Hemoglobinuria
Proteinuria, Albuminuria
Sediment urinar prezent,
Cristalurie

Suspiciunea Clinica-Paraclinica
Ecocardiografia
Permite vizualizarea atriilor/ventriculelor,
valvulelor si a vaselor cardiace.
Permite vizualizarea parazitilor in ventriculul
drept, vena cava, artera pulmonara sau in partea
proximala a arterelor pulmonare caudale, precum
si marirea in volum a cordului drept.
Dirofilaria immitis se observa ca doua linii
paralele plutitoare in ventriculul drept.

Electrocardiograma
Aritmie, Iregularitate Cardiaca, Fibrilatie Atriala.
Deviatie spre dreapta a axei
Inversarea undei T : apare in degradarea grava a cordului
drept-prea tarziu sa se mai poata face ceva

Confirmarea-Examen Necropsic
Identificarea parazitilor adulti la nivelul arterei
pulmonare si la nivel cardiac ventricule-atrii-dreapta.

Confirmarea-Examen de laborator
Examenul pe frotiu proaspat de sange diagnosticul Microfilariilor
Avantaje : rapida si iefitna
Dezavantaj : Sensibilitate scazuta, foarte frecvent rezultate fals negative (35% din cainii infectati cu
adulti cu semne clinice nu au microfilarii circulante), nediferentierea exacta a specilor de
microfilarii. Nu ne ajuta in cazul imbolnavirilor pisicilor.

Testul Knott modificat

Un ml de sange venos este amestecat cu aproximativ 10 ml formol tamponat
(buffered formalin) apoi se centrifugheaza la 1500 rpm timp de 3-5 minute.
Supernatantul este extras din tub si sedimentul este amestecat in parti egale cu
Albastru de Metilen 1:1000. Daca centrifugarea nu se realizeza in mod
corespunzator microfilariile pot fi pierdute in timpul decantarii supernatantului.
Sedimentul se aseaza pe o lama, se acopera cu o lamela si se examineaza la
microscop.
Avantanje: sensibila si specifica in cazul cainilor, putandu-se diferentia
specile de microfilarii(Repens de Immitis).
Dezavantaje: medicii veterinari trebuie sa cunoasca bine morfologia
specifica microfilariilor pentru a le diferentia, rabdare pentru a examina cu
atentie lama. Sensibilitate scazuta in diagnosticul bolii la pisici.

Confirmarea-Examen de laborator
Teste rapide Imunocromatografice HEARTWORM IC - Ag
HEARTWORM IC este un test rapid ce foloseste tehnica imunocromatografica de
tip sandwich, folosind anticorpi impotriva antigenului de Dirofilaria immitis.

Avantanje: simplu de efectuat, citirea rezultatului in maxim 15 minute de la recoltarea probei,

foarte specifice si sensibilie, practic rezultatul pozitiv in urma efectuarii unui test confirma clar
infectia cu D. Immits; testele rapide foarte ieftine; diagnostic atat la caine cat si la pisica
Dezavantaje: detecteaza numai infectiile cu D. Immitis

Preventia Filariozelor
Heartgard
pentru
Caini

Heartgard
Plus
Iverhart
Plus
Tri-Heart
Plus

Heartgard
pentru
Pisici

Interceptor Sentinel

ivermectina

ivermectin
a

ivermectin
a

milbemycin milbemycin
oxime
oxime

Controlul
altor Parazitiprodus

nu

pyrantel
pamoate

nu

Alte Tipuri de
Paraziti
Controlati

nu

Dirofilarii
Principiul
activ

nu

Ancylostom Ancylostom Ancylostom

a,
a
a Trichuris
Toxocara ,
V,
Toxascaris
Toxocara ,
Toxascaris

Stronghold

Advantage
Multi

selamectina

moxidectina

lufenuron

nu

imidacloprid

Ancylostom
a Toxocara ,
Toxascaris
Trichuris V.
Sterilizeaza
purecii

Caini:
pureci, capuse,
miceti auriculari,
raie sarcoptica
Pisici:
pureci,
miceti auriculari,
Ancylostoma,
Toxascaris

Caini:
pureci,
Ancylostoma
Trichuris V,
Toxocara ,
Toxascaris,
Pisici:
pureci,
miceti
auriculari,
Ancylostoma ,
Toxascaris

Protocolul de Supraveghere si Diagnostic- in Dirofilarioza

4 . Determinarea Dermatofitilor cutanati

la caini si pisici si -DERMAKIT

Deosebit de stabil-pana la 3 ani la temperatura

camerei
Contine nutrientii necesari dezvoltarii
dermatofitilor, antibioticeselective -conservanti
impotriva florei microbiene din mediu.
Contine un indicator de ph-ce semnaleaza
modificarea-alcalinizarea lui sub
actiunea:Tricophiton, Epidermophiton, in
majoritatea cazurilor aceasta se produce dupa
72 de ore.
Se pastreaza la temperatura camerei, se
incubeaza la temperatura camerei(20grade
Celsius), rezultatele fiin obtinute rapid .

5 . Determinarea grupelor sanguine la;

A.-caine -sistemul DEA1.1

Este acceptata international clasificarea grupelor

sanguine dupa sistemul DEA(Dog Eritrocite
Antigen) fiind identificate in acest fel 8 antigene pe
suprafata eritrocitelor.
Cainii tolereaza in general bine o prima transfuzie cu
o grupa sanguina incompatibila, insa dezvolta rapid
producerea de anticorpi anti-eritrocitari astfel ca o a
doua transfuzie poate produce moartea animalului
transfuzat.
RapidVet-H are la baza reactia de aglutinare care
apare cand un eritocit ce contine antigene DEA1.1 pe
suprafata sa interactioneaza cu anticorpii monoclonali
specifici cu care este impregnat cardul-suport al
reactiei.
Toate eritrocitele DEA1.1 pozitive reactioneaza cu
antiserul producand aglutinarea.
Antiserul nu reactioneaza cu eritrocitele DEA1.1
negative.
In practica este necesara Identificarea inca din
primele saptamani de viata a cateilor DEA1.1 pozitivi
sau negativi da indicatii despre posibilitatile de
transfuzare la nevoie:
infectia cu parvovirus, babesia, interventii
chirurgicale, traumatisme grave cu pierderi de
sange.

5 . Determinarea grupelor sanguine la;

-pisica -sistemul A,B, AB

Testul are la baza aglutinarea ce se produce

cand eritrocitul ce contine antigenele A, B, AB,
pe suprafata membranei interactioneaza cu
antiserul specific liofilizat.
Pisicile tip B au cantitati mari de anticorpi
specifici ai tipului A de sange. Rapid-Vet-H
foloseste anticorpii pentru recunoastrea tipului
a de sange. Anticorpii aglutineaza antigenul
specific al tipului A de sange. Pisicile tip A au
cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului B
de sange.
In ambele cazuri, antiserul liofilizat impregnat in
cardul suport este reconstituit si mixat cu
sangele integral al pacientului.
Eritrocitele tipurilor A,B,AB reactioneaza cu
antiserul specific producandu-se aglutinarea
lor, vizualizata la nivelul cardului de lucru .

6.Teste alergice la caini pisici Agroskin

Bolile alergice ale cinilor i pisicilor

Testul are la baza principiul eliberarii

mediatorilor chimici ai inflamatiei: histamina de
pe suprafata mastocitelor in urma cuplarii IgE cu
alergenul specific, aceasta va duce la indurarea
cutisului eritem ceea ce indica sensibilitatea
animalului la alergeni.
Cinii i pisicile, sufera de reactii alergice. Mai
mult de 50% din alergii nu sunt tratate
corspunzator.Simptomele se agraveaz toamna
i primvara, datorita concentraiei crescute de
micro-alergeni n aer n aceste anotimpuri.
Dup o examinare clinica si paraclinica
complet, medicul veterinar decide dac sunt
necesare testri pentru reactii alergice.
Clinic alergenii declaneaz reacii la contactul
cu pielea, inhalare sau ingestie, animalele
alergice poseda cantitati mari de anticorpi IgE
impotriva alergenilor specifici, anticorpi ce
determina la a doua intalnire cu alergenul reactii
severe de tipul: iritaie a pielii, insoite de prurit
i scrpinare, in special in zone cu piele fina,
eritem in zonele cu piele fina, umflaturi pe bot,
pavilioanele urechilor, abdomen, edem
pulmonar.

Tratamentul
Tratamentul consta in principal in evitarea
alergenilor, uneori insa este dificil de
realizat.
Antiinflamatoarele steroidiene se folosesc
frecvent pentru reducerea simptomelor,
dar utilizarea acestora pentru mult timp
are multiple efecte secundare.
Desensibilizarea este o alt alternativ,
executata cu ajutorul unui tratament
individualizat, special conceput pentru
pacientul canin sau felin pe baza
rezultatelor testrii.
Alergiile alimentare consecutive ingestiei
de alimente alergizante au ca baza de
tratament eliminarea alergenilor din
hrana, si hranirea cu produse exclusiv
fara alergeni.
Testarea
Alergenii sunt sub forma de baterii de
alergeni in solutie apoasa sterila. Sunt
prezente mai multe combinatii de alergeni
sub forma unor kituri, in functie de aria
geografica, fiind peste 50 de alergeni
disponibili pentru testarea animalelor:

Agroskin-Alergenii diagnosticabili

Agroskin-Alergeni

Agroskin este un test alergic

intradermic, contraindicat la pacientii in tratament cu
antihistaminice si corticosteroizi,
medicamente ce prin actiunea lor
determina reactii pseudoalergice
sau paraalergice.
Interpretarea testului se face pe o
scara de la +1-la +4 prin masurarea
diametrului reactiei la locul
inocularii.

Agroskin-Imunoterapia

Va multumesc !