Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 136 vizualizări

    Biografia Lui Grigore Gafencu

    Încărcat de

    bejandavid04
    Sper sa va ajute acest informatii si sa va bucuratii de ele.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Biografia Lui Grigore Gafencu

    Încărcat de

    bejandavid04
    136 vizualizări2 pagini
    Sper sa va ajute acest informatii si sa va bucuratii de ele.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Sper sa va ajute acest informatii si sa va bucuratii de ele.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    136 vizualizări2 pagini

    Biografia Lui Grigore Gafencu

    Încărcat de

    bejandavid04
    Sper sa va ajute acest informatii si sa va bucuratii de ele.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    GRIGORE GAFENCU

    PENTRU O EUROP UNIT


    La sfritul lui septembrie 1952, dup 4 ani petrecui n S.U.A., Grigore Gafencu revenea n
    Europa.
    Exilaii din Europa de Est fuseser acceptai n calitate de observatori, ns ei doreau s li se
    recunoasc statutul de delegai cu drepturi depline.
    Grigore Gafencu, dup o ntlnire cu Randolph Churchill i cu Duncan Sandys,a rezolvat ca
    delegai cu drepturi depline.
    La 15 mai 1948, civa romni ( Constantin Antoniade, Raoul Bossy, Brutus Coste, G.I.
    Duca, Mircea Eliade .a.) au pus bazele organizaiei Gruparea Romneasc pentru Europa
    Unit, al crui preedinte a fost ales Grigore Gafencu.
    Gruparea Romneasc a fost admis n Uniunea European a Federalitilor, iar la sfritul
    lunii mai 1948 Gafencu a devenit membru al Comitetului Executiv Central al acesteia.
    FIN OBSERVATOR AL EVOLUIEI VIEII POLITICE INTERNAIONALE
    n numeroasele intervenii ale sale la postul de Radio Europa Liber, a pledat pentru
    necesitatea unitii Occidentului. El nu credea deloc n sinceritatea iniiativelor Moscovei n
    ceea ce privea coexistena panic.
    Gafencu trgea un semnal de alarm vis-a vis de pericolul narmrii nucleare.
    NTRE ASPIRAIE I REALITATE

    n concepia lui Gafencu, pentru a scpa de distrugerea complet omenirea trebuia s se


    ndrepte spre o Europ unit.
    n lupta pentru combaterea bolevismului sovietic, lumea liber trebuia s acioneze n
    deplin unitate.
    Imediat dup rzboi, nencrederea i chia teama de fotii inamici, n special fa de
    Germania, era nc vie.
    Rzboiul Rece, declanat n 1946-1947, aducea n prim-plan necesitatea ntririi
    capacitii de aprare a Occidentului, inclusiv prin integrarea Republicii Federale Germane n
    cadrul NATO, proiect susinut de S.U.A.
    Dup dezbateri ntre rile europene occidentale i n cadrul NATO, s-a ajuns la un proiect
    comun privind crearea Comunitii Defensive Europene, pe care Adunarea Naional Francez
    l-a respins n august 1954.

    La rndul lor, SUA au declarat c nu recunosc legitimitatea dominaiei sovietice exercitate


    asupra rilor din Est prin ocupaie militar i impunerea unor regimuri autoritare i obediente.
    Acesta era i punctul de vedere al lui Gafencu, care respingea optimismul exagerat al
    englezilor i francezilor n ceea ce privea presupusa destindere Est- Vest.
    Instituirea Cortinei de Fier, crearea Organizaiei Tratatului de la Varovia, n 1955, acerba
    curs a narmrilor, numeroasele crize politico-militare din timpul Rzboiului Rece au
    reprezentat serioase obstacole n realizarea proiectului Europei unite, pentru care Grigore
    Gafencu milita cu atta ardoare.
    Visul lui Grigore Gafencu avea s prind contur odat cu prbuirea regimurilor de tip
    sovietic i ncetarea Rzboiului Rece.

    FI DE LUCRU
    Om politic, frunta al Partidului Naional rnesc. A studiat Dreptul la Genava, i-a luat
    doctoratul la Paris n 1914. n Primul Rzboi Mondial a participat la luptele din 1916-1917
    n cadrul escadrilei de aviaie romno- franceze de observaie Farman VII. A participat la
    luptele de la Mrti i Mreti.
    Dup Marea Unire din 1918, a activat ca ziarist. Intrnd n politic, a fost mai nti
    secretar general la Ministerul de Externe, n 1928.
    n guvernrile naional - rniste a fost: subsecretar la Lucrri Publice ( 1929- 1930);
    subsecretar la Externe ( iunie- octombrie 1932), subsecretar la Industrie i Comer (iunienoiembrie 1933).
    A fost ministru de externe din 23 decembrie 1938 pn la 30 mai 1940, n guvernele Miron
    Cristea, Armand Clinescu, Gh. Argeanu, C. Argetoianu, Gh. Ttrescu.

    S-ar putea să vă placă și