Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 4K vizualizări

    Cantec de Adormit Mitzura

    Încărcat de

    Mihaela
    Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt, al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele,vrăbii, lăstuni, etc) şi patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din toată această poezie (,,Cântec de adormit Mitzura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”, ,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”, ,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare, în orice caz statornice, decât în lumea gravă a oamenilor.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Cantec de Adormit Mitzura

    Încărcat de

    Mihaela
    4K vizualizări3 pagini
    Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt, al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele,vrăbii, lăstuni, etc) şi patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din toată această poezie (,,Cântec de adormit Mitzura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”, ,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”, ,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare, în orice caz statornice, decât în lumea gravă a oamenilor.

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt, al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele,vrăbii, lăstuni, etc) şi patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din toată această poezie (,,Cântec de adormit Mitzura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”, ,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”, ,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare, în orice caz statornice, decât în lumea gravă a oamenilor.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    4K vizualizări3 pagini

    Cantec de Adormit Mitzura

    Încărcat de

    Mihaela
    Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt, al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele,vrăbii, lăstuni, etc) şi patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din toată această poezie (,,Cântec de adormit Mitzura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”, ,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”, ,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare, în orice caz statornice, decât în lumea gravă a oamenilor.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    din 3

    CNTEC DE ADORMIT MITZURA

    de Tudor Arghezi
    Tudor Arghezi continu tradiia lui Emil Grleanu i a lui George Toprceanu n descrierea
    universului mrunt, al vieuitoarelor fr cuvnt. Nicieri ca pn la el lumea vieuitoarelor fr cuvnt,
    de la gzele minuscule, la felurimea psrilor (cocoi, rndunele,vrbii, lstuni, etc) i patrupedelor
    casnice (vaci,mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc) n-a cpatat un contur mai unitar i mai complex
    zeitatea uman, n cele mai felurite ipostaze, de la copil pna la matur. Poetul se coboar pn
    la dimensiunea ludic a vieii. Din toat aceast poezie (,,Cntec de adormit Miura, ,,Versuri de sear,
    ,,Buruieni, ,,Mrioare, ,,Cartea cu jucrii, ,,Copilreti, ,,Prisaca), reiese gingie, inocen,
    prospeime si delicatee. Universul e mrunt, atitudinea e de joc, dar mesteugul poetului e nentrecut i
    metafora se insiuneaz firesc n text pentru a sublinia c esenele cele mari ale vieii exist i n lumea
    mrunt de cele mai multe ori adevrate i mai convingtoare, n orice caz statornice, dect n lumea
    grav a oamenilor.
    Primul volum de versuri ,,Cuvinte potrivite este selecionat dintr-o perioada de trei decenii i
    cuprinde poezii pe teme diferite. Scrie chiar de la nceputul carierei sale o serie de pamflete n care a
    criticat i denunat aspecte din viaa social, politic i cultural a epocii n care a trit. Poetul
    ,,Cuvintelor potrivite se aeaz imediat n primul rang." G. Clinescu l socotete pe d. Tudor Arghezi
    drept cel mai mare poet contemporan al nostru". Nimeni astzi scrie criticul -nu mbin ntr-o
    sintez mai desvrit inspiraia larg, profund, elementar, cu nuan mrunta i nestatornic i, mai
    ales, nimeni nu poate fi mai trivial cu atta suavitate i mai elevat cu mijloace att de materiale." Se
    recunoate, n aceste elogii, un antiardelenism subiacent, orientat mpotriva lui Blaga (n plenitudinea
    forelor sale de creaie) i a expresionismului vizionar, mitic, pus n contrapartid cu dinamica
    blasfematorie a imprecaiei turnate n forme incomode, lexical inedite. Obsesia critic a perioadei i,
    totodat, o bun poart de intrare n substana de profunzime a liricii argheziene o reprezint
    materialitatea" volumului. Astfel scrie G. Clinescu volumul impune O elevaie stncoas i
    trudnic de paradis terestru, o nepsare mndr de pisc strlucind rece de zpad, deasupra norilor."
    Poezia ,,Cntec de adormit Mitzura" este aezat n primul volum publicat de poet n 1927,
    devenit semnificativ ,,Cuvinte potrivite - a doua poezie dup Testament. Invocarea ctre Divinitate,
    pentru a-i face bordei n soare, ginga, potrivit pentru vise i bucurii. Cntec de adormit Mitzura este una
    din cele mai frumoase poezii ale lui Tudor Arghezi, dedicat fiicei sale - artist.
    1

    Poezia ,,Cntec de adormit Mitzura" de Tudor Arghezi este o poezie clasic ce ne amintete de
    copilrie. n prima strof ncepe cererea eului liric ctre Dumnezeu i i cere s fac un ,,bordei n
    soare", versurile reprezint modestia eului liric deoarece nu i dorete ceva mre pentru Mitzura i se
    construiete o cas ntr-o lume feeric.
    ,,Doamne, f-i bordei n soare,
    ntr-un col de ar veche,
    Nu mai nalt dect o floare
    i ngust ct o ureche.

    i-n pridvor, un ochi de ap


    Cu o luntre ct chibritul,
    C-n crmpeiul lui s-ncap
    Cerul tu i nesfritul.
    n a treia strof apar elementele lumii: fluturele reprezentnd libertatea fiinei umane iar broasca
    reprezint puritatea sau o transformare. Aceste vieti i vor deveni fetei prieteni de care ea are nevoie ca
    s nu fie singur.
    ,,D-i un fluture blajin
    i o broasc de smarald.
    i-n pdurea de pelin,
    F s-i stea bordeiul cald.
    Prevznd parc destinul Mitzurei acela de artist, cere lui Dumnezeu s-i dea uneltele de pictur
    ca s-l slveasc pe acesta.
    ,,i mai d-i, Doamne, vopsele
    i hrtie chinezeasc,
    Pentru c, mnjind cu ele,
    Slava ta s-o zmngleasc.
    Ultima strofa constituie finalul poeziei. Cnd casa va fi gata se va muta i tata la ea. n poezie se
    exprim sentimente de dragoste pentru copilul Mitzura.
    i cnd totul va fi gata
    S-o muta la ea i tata.

    ,,Cntec de adormit Miura de Tudor Arghezi este o poezie clasic ce ne reamintete de anii
    copilriei i de somnul linitit al fiecrui copila ce adoarme n braele prinilor si.
    Arghezi afirm despre poezie c ,,se afl peste tot i n toate, n cele umile ca i n cele nalte, ca
    un fel de suflet strvechi i pur al tuturor existenelor. Folosindu-se n determinarea poeticului nu de
    definiii pendant-conceptuale, ci de metafore i figuri, Arghezi prefer s le extrag pe acestea din
    registrul imaginilor firii. El este obsedat n toat creaia sa de vrsta infantil care este un fel de a ine
    legtura deschis cu sursa originar a poeticului. ,,Poezia e copilul care rmne n sufletul
    adolescentului, al omului matur i al btrnilor, peste durere, dezamgire i suferin.
    Mihai Ralea spune despre Arghezi c ,,e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu
    ncoace, ,,Imaginaia sa se aprinde ca o flacar orbitoare de lumin, dar fr cldur. E din familia
    vracilor, a cuttorilor de esene ultime, de elixiruri i filtre, dar nu din aceea a poeilor, a sfinilor i a
    apostolilor. n Evul Mediu, d. T. Arghezi ar fi fost ars de viu.
    Arghezi era un ,,Suflet faustian, n care nu slluiesc numai ,,dou suflete, ci se ciocnesc
    principiile contradictorii ale omului modern (obseva E. Lovinescu).

    BIBLIOGRAFIE:
    * Mihai Ralea, ,,Tudor Arghezi, n revista ,,Viaa romneasc nr.6-7, 1927;
    * Tudor Arghezi, ,,Ce e poezia n revista ,,Arge, nr. 6, noiembrie 1966;
    * George Clinescu, ,,Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, Editura Minerva,
    Bucureti, 1982;
    * Eugen Lovinescu, ,,Istoria Literaturii Romne Contemporane, Editura Litera, Chiinu, 1998.

    S-ar putea să vă placă și