Configuratia Externa A Regiunii Mamare

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare.
Structura
glandei mamare. Mijloacele de sustinere ale glandei. Implicatii clinice.
Regiunea mamara:
Este o regiune situata pe peretele anterior al toracelui si i se descriu urmatoarele limite:
- superior: coasta III (regiunea mamara se invecineaza superior cu regiunea infraclaviculara
si trigonul clavipectoral)
- inferior: coasta V sau coasta VII (regiunea mamara se invecineaza inferior cu regiunea
inframamara sau hipocondrul)
- lateral: linia axilara anterioara (catre lateral regiunea mamara se invecineaza cu regiunea
axilara)
- profund: fascia m. pectoral mare
De mentionat ca, marimea glandei si pozitia glandei prezinta variatii individuale, dupa starea
functionala prepubertar, in perioada de maturitate sexuala, gestatie, lactatie, dupa
menopauza si variatii de rasa.
Dezvoltarea glandei mamare:

Filogenetic: mamela constituie un important caracter filogenetic, atribut al mamiferelor
(prezena sa separ vertebratele inferioare de cele superioare, respectiv mamiferele).
La om, glanda mamar este un organ pereche i simetric, anexat aparatului de reproducere
i destinat secreiei laptelui.
Ontogenetic: glanda mamar este un derivat ectodermal. Dezvoltarea glandelor mamare
ncepe precoce n viaa embrionar, prin apariia crestelor mamare, ngrori ectodermale
situate simetric pe faa ventral a embrionului, de la rdcina mugurelui membrului superior
(viitoarea regiune axilar), pn la faa medial a mugurelui membrului inferior (viitoarele
regiuni inghinal i pubian) linia laptelui .
Crestele mamare prezint de-a lungul lor 5-7 noduli care cresc i se rotunjesc, iar prile
intermediare ale crestelor se atrofiaza. Aceti noduli vor constitui punctul de plecare al
viitoarelor glande mamare, care persist sau dispar n numar variabil, dup numarul de
mamele caracteristic speciei.
n mod normal, la embrionul uman persist numai cte un singur nodul, n regiunea toracal
a fiecrei creste - mugurele mamar primitiv, formndu-se astfel primordiul unei singure
perechi de glande mamare.
Mugurele mamar primitiv se dezvolt i se nfund la vrf, formndu-se astfel depresiunea
lactat. Fundul depresiunii este format de o proliferare epidermic, placa Langer, iar marginile
sunt determinate de o ngroare a dermului.
n luna a II-a de via intrauterin depresiunea se accentueaz, formand o pung mamar,
iar n luna a III-a ncepe s apar elementul glandular. Din placa Langer se desprind 15-20
muguri epiteliali care ptrund n esutul conjunctiv subcutanat. La nceput, aceti muguri sunt
plini, apoi, n lunile a V-Vl, apare un lumen central, se ramific i emite muguri secundari,
formndu-se astfel canalele galactofore.Spre sfritul lunii a VII-a se formeaz acinii
glandulari.
La barbat, glanda mamara ramane rudimentara tot timpul vietii. In cazuri patologice ea
poate creste in volum, afectiunea purtand numele de ginecomastie, cum se intampla uneori
in sindromul Klinefelter, boala cu formula cromozomiala XXY.
Stratigrafia regiunii mamare:

- tegumentul: este tegument normal, asemanator celui de pe celelalte parti ale regiunii
antero-laterale ale toracelui. In partea centrala a regiunii mamare se gaseste papila mamara,
o proeminenta cilindrica de 10-12 mm la nivelul careia se gasesc 20-30 orificii numite pori
galactofori. Papila mamara este inconjurata de o zona pigmentata denumita areola mamara.
Pe suprafata areolei mamare se gasesc proeminente determinate de glande hipertrofiate
(tuberculii Morgagny) sau de glande mamare accesorii (tuberculii Montgomery). Papila si
areola mamara sunt de culoare roza si devin maronii pigmentate in sarcina, culoare care
dispare la sfarsitul gestatiei.
- tesut conjunctiv adipos: inconjoara glanda mamara atat anterior cat si posterior de
aceasta, grosimea acestui strat adipos fiind variabila in functie de tipul constitutional.
Acest tesut patrunde printre lobii glandei mamare, formand septuri. In grosimea tesutului
adipos se gasesc asa-numitele ligamente suspensoare ale sanului. Acestea au originea pe
clavicula si pe fascia m.pectoral mare si se insera in tegumentul regiunii cat si pe glanda
mamara in sine. Aceste ligamente confera stabilitate cat si mobilitate glandei mamare.
In grosimea tesutului adipos de la nivelul regiunii mamare se gasesc ramuri arteriale
provenite din aa. toracica laterala, toracica interna, toracoacromiala si intercostale, cat si
plexuri venoase si limfatice si ramuri nervoase.
- glanda mamara: este o glanda de tips acinos, de culoare cenusie-galbuie, avand o fata
posterioara plana si o fata anterioara convexa. Glanda mamara este formata in general dintro parte principala, putand prezenta si prelungiri (axilara, inferioara, mediala si superioara).
Glanda este formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjunctiv. La randul lor, lobii
glandei mamare sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandulari. Produsul de secretie
ajunge prin canaliculele lactifere la baza papilei mamare unde se deschid la exterior. Inainte
de a se deschide pe papila mamara, canalele lactifere prezinta dilatari fuziforme in care se
aduna laptele intre doua perioade de alaptare.
Vascularizatie si inervatie:
- arterele provin din aa. toracica interna, toracica laterala, toracoacromiala si din
intercostalele II-V. Venele au traiect invers.
- nervii provin din plexul cervical, plexul brahial si din nn. intercostali II-V.
Drenajul limfatic al regiunii mamare:

Limfa de la nivelul regiunii mamare dreneaza in vase limfatice organizate intr-un sistem
limfatic superficial si unul profund.
Sistemul limfatic superficial este reprezentat de un plex papilar si un plex subdermal,
fiecare avand cate o componenta centrala si una periferica.
Plexul papilar:
- partea centrala a sa, corespunzatoare areolei este reprezentata de plexul areolar;
- partea sa periferica este reprezentata de plexul superficial cutanat;
Limfa din plexul areolar se varsa apoi in plexul superficial cutanat.
Plexul subdermal:
- partea sa centrala este reprezentata de plexul subareolar
- partea sa periferica este reprezentata de plexul circumareolar, continuarea catre periferie a
plexului subareolar;
Limfa acestor plexuri este drenata catre plexul subareolar, iar din acesta dreneaza mai
departe catre grupurile ganglionare subclavicular, toracic intern, axilar.
Sistemul limfatic profund dreneaza limfa prin doua tipuri de cai: principala si secundara.
Calea principala (subpectorala): dreneaza limfa catre grupul ganglionar central al axilei,
ocolind marginea inferioara a m.pectoral mare.
Caile secundare dreneaza limfa din sistemul limfatic profund al regiunii mamare. Pentru
sistematizarea acestor cai, se imparte regiunea mamara in 4 cadrane prin doua
perpendiculare trecute prin papila mamara. Dupa aceasta impartire, vor rezulta urmatoarele
cai secundare de drenaj:
- limfa din cadranele supero-lateral si infero-lateral va merge catre grupurile ganglionare
pectoral si central ale axilei
- limfa provenita din cadranul superomedial va fi drenata catre ganglionii supraclaviculari si
sternali
- limfa din cadranul inferomedial va fi drenata catre ganglionii frenici si in limfaticele
subperitoneale dinapoia partii superioare a liniei albe
Implicatii clinice:
Mastita este o inflamaie a esutului mamar, ce apare cel mai frecvent n cursul alptrii
(mai ales n primele 6 sptmni post-partum), asociat cu leziunea tisular, infecia sau
ambele.
Cel mai frecvent, este o infecie stafilococic, determinat de Staphylococcus aureus.
In timpul alptrii, mastita afecteaz, de obicei, un singur sn i debuteaz cu o zon
dureroas, cald i inroit.
Pot apare febra, frisoanele, nevralgiile i simptomele
pseudogripale (asemntoare gripei).
Abcesele mamare: Agravarea mastitei se manifest prin afectarea ganglionilor axilari, de
partea snului afectat, care sunt crescui n volum i dureroi, accelerarea pulsului i
agravarea simptomelor gripei. Mastita poate evolua spre abces mamar, care se prezint ca
o formaiune ferm i dureroas, unicentric sau multicentric, localizat subcutanat,
subareolar, interlobular, central, retromamar.

Configuratia Externa A Regiunii Mamare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Configuratia Externa A Regiunii Mamare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Configuratia Externa A Regiunii Mamare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare.

Dezvoltarea glandei mamare:

Stratigrafia regiunii mamare:

Drenajul limfatic al regiunii mamare:

S-ar putea să vă placă și