Configuratia Externa A Regiunii Mamare
Configuratia Externa A Regiunii Mamare
Configuratia Externa A Regiunii Mamare
Structura
glandei mamare. Mijloacele de sustinere ale glandei. Implicatii clinice.
Regiunea mamara:
Este o regiune situata pe peretele anterior al toracelui si i se descriu urmatoarele limite:
- superior: coasta III (regiunea mamara se invecineaza superior cu regiunea infraclaviculara
si trigonul clavipectoral)
- inferior: coasta V sau coasta VII (regiunea mamara se invecineaza inferior cu regiunea
inframamara sau hipocondrul)
- lateral: linia axilara anterioara (catre lateral regiunea mamara se invecineaza cu regiunea
axilara)
- profund: fascia m. pectoral mare
De mentionat ca, marimea glandei si pozitia glandei prezinta variatii individuale, dupa starea
functionala prepubertar, in perioada de maturitate sexuala, gestatie, lactatie, dupa
menopauza si variatii de rasa.
areola mamara sunt de culoare roza si devin maronii pigmentate in sarcina, culoare care
dispare la sfarsitul gestatiei.
- tesut conjunctiv adipos: inconjoara glanda mamara atat anterior cat si posterior de
aceasta, grosimea acestui strat adipos fiind variabila in functie de tipul constitutional.
Acest tesut patrunde printre lobii glandei mamare, formand septuri. In grosimea tesutului
adipos se gasesc asa-numitele ligamente suspensoare ale sanului. Acestea au originea pe
clavicula si pe fascia m.pectoral mare si se insera in tegumentul regiunii cat si pe glanda
mamara in sine. Aceste ligamente confera stabilitate cat si mobilitate glandei mamare.
In grosimea tesutului adipos de la nivelul regiunii mamare se gasesc ramuri arteriale
provenite din aa. toracica laterala, toracica interna, toracoacromiala si intercostale, cat si
plexuri venoase si limfatice si ramuri nervoase.
- glanda mamara: este o glanda de tips acinos, de culoare cenusie-galbuie, avand o fata
posterioara plana si o fata anterioara convexa. Glanda mamara este formata in general dintro parte principala, putand prezenta si prelungiri (axilara, inferioara, mediala si superioara).
Glanda este formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjunctiv. La randul lor, lobii
glandei mamare sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandulari. Produsul de secretie
ajunge prin canaliculele lactifere la baza papilei mamare unde se deschid la exterior. Inainte
de a se deschide pe papila mamara, canalele lactifere prezinta dilatari fuziforme in care se
aduna laptele intre doua perioade de alaptare.
Vascularizatie si inervatie:
- arterele provin din aa. toracica interna, toracica laterala, toracoacromiala si din
intercostalele II-V. Venele au traiect invers.
- nervii provin din plexul cervical, plexul brahial si din nn. intercostali II-V.
Implicatii clinice:
Mastita este o inflamaie a esutului mamar, ce apare cel mai frecvent n cursul alptrii
(mai ales n primele 6 sptmni post-partum), asociat cu leziunea tisular, infecia sau
ambele.
Cel mai frecvent, este o infecie stafilococic, determinat de Staphylococcus aureus.
In timpul alptrii, mastita afecteaz, de obicei, un singur sn i debuteaz cu o zon
dureroas, cald i inroit.
Pot apare febra, frisoanele, nevralgiile i simptomele
pseudogripale (asemntoare gripei).
Abcesele mamare: Agravarea mastitei se manifest prin afectarea ganglionilor axilari, de
partea snului afectat, care sunt crescui n volum i dureroi, accelerarea pulsului i
agravarea simptomelor gripei. Mastita poate evolua spre abces mamar, care se prezint ca
o formaiune ferm i dureroas, unicentric sau multicentric, localizat subcutanat,
subareolar, interlobular, central, retromamar.