CIUPERCILE

Ciupercile (REGNUL FUNGI) constituie un grup aparte, diferit de plante deoarece, spre deosebire
de acestea din urma, el nu contine clorofila. Se hranesc cu organisme vii sau moarte, exact ca
animalele. Nu au nici radacina, nici tulpina, nici frunze si nici flori si se reproduc intr-un mod
specific. Exista peste 100.000 de specii de ciuperci.
Oriunde in lume unde viata este posibila, se gasesc ciuperci. Acestea traiesc pe animale vii sau
moarte, pe plante, in aer, pe sol si in apa, foarte multe dintre acestea fiind insa atat de mici incat nu
se pot observa cu ochiul liber. Din aceasta cauza ciupercile se impart in ciuperci superioare (buretii)
si ciuperci inferioare (mucegaiul, drojdia de bere). Pe langa aceasta impartire, ciupercile se
grupeaza in patru clase:
Arhimicete-ciuperci microscopice si parazite
Zigomicete-ciuperci de obicei saprofite
Ascomicete- ciuperci saprofite sau parazite
Bazidomicete-ciuperci superioare
Regnul fungi
Ciupercile sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, microscopice sau macroscopice.
Corpul este alcatuit din celule multinucleate, numite hife, care formeaza un miceliu. De asemenea,
ele prezinta un perete celular de natura chitinoasa, sau (rar) celuzoica, in citoplasma existand
glicogen si picaturi de ulei. Ciupercile nu au clorofila, din aceasta rezultand o nutritie heterotrofa,
fie saprofita, fie parazita.
ALCATUIRE
Ciupercile se impart, dupa cum am mai spus, in ciuperci superioare si ciuperci inferioare.
Manatarca (numita hrib sau pitarca)- Boletus edulis este o ciuperca superioara tipica. Este
alcatuita dintr-un picior si o palarie carnoasa. Sub aceasta palarie, lamele roz sau inchise la culoare
sunt dispuse in raze. Piciorul si palaria constituie un intreg, carpoforul, care este partea vizibila a
ciupercii. In afara de acesta, ciuperca desfasoara sub pamant o retea de filamente subtiri si fragilemiceliul.
Miceliul joaca rolul unei radacini: extrage din sol si din resturi vegetale apa si alimentele de care
ciuperca are nevoie pentru a se dezvolta. Miceliul este format din hife, niste structuri delicate cu
pereti subtiri, care contin protoplasma. Hifele cresc foarte repede in lemn, sol sau in orice suprafata
care asigura hrana ciupercilor.
Ciupercile inferioare sunt foarte diferite. Ele nu au carpofor, ci se compun numai din miceliu. Cele
mai cunoscute sunt ciupercile de mucegai, care se dezvolta pe mancare, si drojdia de bere, folosita
la fabricarea berii sau a painii.
HRANIRE
Deoarece ciupercile nu au clorofila in componenta lor, ele nu isi pot produce propria hrana. Din
aceasta cauza ele se hranesc cu ceea ce se numeste hrana organica, adica hrana ce a fost preparata in
prealabil de o planta sau un animal viu. Ciupercile folosesc enzime pentru a transforma hrana intrun lichid. Nutrientii lichizi sunt apoi absorbiti in ciuperca si folositi pentru a furniza energie.
Cipercile saprofite sunt cele care traiesc pe
plante si animale moarte. Ciupercile parazite sunt cele care se hranesc folosind plante sau animale
vii, ca Plasmopara viticola, care ataca via.

REPRODUCERE
Buretele de camp este un bun exempu pentru intelegerea reproducerii ciupercilor superioare, sau
bazidomicete. Ciupercile prezinta alternanta de generatii: gametofitica si sporofitica, din care
predomina faza diploida, adica generatia sporofitica. Carpoforul ciupercilor(piciorul si palaria)
constituie un fel de fruct; lamelele palariei produc nenumarate celule microscopice, sporii, granule
foarte fine, invizibile pentru ochiul liber. Acesti spori se desprind de palarie, cad pe sol, germineaza
si produc un nou miceliu.
Acesta creste putin cate putin; se asociaza cu un alt miceliu si formeaza un nou carpofor, adica o
noua ciuperca. Miceliul ciupercilor poate trai si se poate dezvolta timp indelungat, atingand uneori o
marime exagerata. Ciupercile inferioare, care nu au carpofor, isi au sporii direct pe miceliu.
Ciupercile au forme variate. Unele, cum sunt manatarcile, nu au lamele sub palarie, ci pe o
suprafata care seamana cu un burete, alcatuita din tuburi minuscule. Extremitatea acestor tuburi
prezinta mici orificii, numite pori; in aceste orificii se formeaza sporii necesari pentru reproducere.
Zbarciogii au forma foarte speciala; o palarie de forma ciudata, ciuruita de alveole. Daca unele
ciuperci, cum sunt manatarcile sunt delicioase la consum, altele sunt veninoase si toxice- ca
muscarita (Amanita muscaria)- sau chiar mortale, cum este ciuperca alba(Amanita phalloides).
IMPORTANTA
Multe ciuperci au un rol benefic in natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din
frunzele moarte si resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea si
dezagregarea acestor elemente vegetale care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile.
Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri
(pini, stejari, castani). Datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru crestere
si, in schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Dimpotriva, alte ciuperci sunt
daunatoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau taciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot
distruge campuri intregi de grau sau porumb. Alte ciuperci paraziteaza omul, producand maladii
numite micoze.
Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astazi exista micologisti in toate marile universitati.
Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar cresterea si viata sunt studiate. Dintr-o astfel de
cultura, de Penicillium, obisnuita ciuperca verde care creste pe fructe si pe gem, a fost descoperita
penicilina.
Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar oamenii s-au folosit
de ciuperci din timpuri stravechi pentru a face bauturi alcoolice si branza. Vechiul Testament
mentioneaza paine crescuta, adica paine careia i s-a adaugat drojdie de bere pentru a creste. In
industria berii si a vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zaharul in alcool, proces numit
fermentare.
Stiati ca.....
Reteaua de filamente subterane ale ciupercilor poate da nastere mai multor picioare si ca acestea
sunt de obicei dispuse sub forma unor cercuri regulate, numite cercuri ale vrajitoarelor?