Coloristica

1.
2.
3.
4.

c
Sir Isaak Newton (1666).
Johannes Itten.
Cercul culorilor primare , secundare si tertiare. Prin amestecul culorilor (ex. Galben +
Rosu =Oranj )
5. Culorile primare care nu sunt obinute din niciun amestec pigmentar, cele definite
de spectrul cromatic ca primare: rou, galben i albastru.
Culorile binare sunt obinute din amestecul, n cantiti egale, a dou
culori fundamentale. Astfel, din rou amestecat cu galben rezult portocaliu, din
combinaia roului cu albastrul rezult violetul, iar albastru amestecat cu galben va
da culoarea verde.
Culorile tertiare se obtin prin combinatia dintre o culoare primara si una secundara
(verde + albastru = turcoaz).
6. Non Culorile - Pe scurt, cand vorbim despre nonculori, vorbim
despre ALB si NEGRU dar si despre combinatiile dintre ele, care rezulta in
nenumarate tonuri de GRI neutru.
Culorile cromatice - culorile care au pigment, cromus - culoare. Inseamna fara alb negru
si sururi.
7. Culorile complementare se afl situate diametral opus pe cercul cromatic. Combinaiile de
culori complementare formeaz cele mai reuite combinaii, culorile sunt reciproc evideniate,
creand un contrast puternic. (Oranj+Albastru)
8. Contrastul simultan si succesiv.
9. Galben luminoasa. Violet cea mai intunecata.
10. Johannes Itten. 12
11. Culoare
12. Acromat sau non-culorile
13. ?
14. In pictura sunt folosite tocmai pentru a pune in valoare culorile pure si au scop de
acompaniament. Un alt rol pe care il pot juca albul, negrul sau griurile neutre este acela de
pauza cromatica, ele neavand caracter cromatic propriu zis. Pot fi folosite pentru a tempera o
culoare pura, pentru a desparti culori ce nu creaza armonie sau cand se doreste
obtinerea contrastului simultan.
15. = 6
16. Tonurile unei culori sunt drumul pe care o culoare il poate parcurge catre alb sau negru.
Amestecind o culoare cu alb obtinem de un ton mai deschis, iar cu negru obtinem mai inchis.
17. ?
18.

Valorile luminii stabilite de Goethe sunt urmatoarele:

-Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.corespund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 .
19. Compozitie : deschisa (m.multe centre compozitionale), inchisa (1 singur centru compozitional),
statica (structura geometrica, cu scheme din linii di forme vert. si oriz.), dinamica (schema
asimetrica), ritm.
20. Gama cromatica este o succesiune de culori dispuse intr-o gradatie armonioasa; o
compozitie in care compunem coloristic 2 sau mai multe pete de culori in urma careia sa de-a
o expresie plina de caracter.
21. Centrul compositional orice forma, semn plastic dintr-o opera de arta, in dependent de
idee si viziunea autorului; zona spre care se indreapta privirea.
Metodele de accentuare a centrului compositional:
- aglomerare de detalii
- nod din mai multe intersectii
- culoare pura
- pata cea mai degradata\greizata
- contrastul cel mai accentuat(cald\rece)

22. ..
23. Etapele compozitie:
- Compunerea in spatiu (schema)
- Trasam linii orizontale(echilibru), vertical si diagonale(dinamica) sai spirala(integritate).
- Proportionarea
- Constructia
- Gama
- Finisarea
24. Dominanta reprezinta culoarea care are preponderenta cantitativa sau calitativa fata de
celelalte culori.
25. Da, atunci cind ambele sunt intr-o cantitate mare sau sunt cel mai tare evidentiate.
26. Monocromia - Procedeu de pictur sau de tipar care const n folosirea unei singure culori;
predominare a unei culori ntr-un tablou.
27. Contrastele :
- Contrastul clar-obscur: effect al luminazitatii in culori
- Contrastul culorii n sine: apare prin alturarea unor culori curate. De exemplu Rou lng
Albastru.
- Contrastul deschis-nchis: se obine prin alturarea unor culori cu luminoziti diferite.
Sugereaz i unele efecte impresive de aproape, de greu de culori nchise; de departe,
uor de culori deschise.
- Contrastul de cantitate: rezult din alturarea unor culori strlucitoare (saturate) i culori
tulburi (stinse) dar saturate. Contrastul este evident n funcie de gradul egal de saturaie.
- Contrastul de calitate: se obine prin alturarea unor culori care acoper suprafee de
mrimi diferite. Contrast de calitate numim raportul dintre culorile saturate, strlucitoare, fa
de culorile mate i tulburi.
- Contrastul complementar: rezult combinatia culorilor pe un fundal negru.
- Contrastul cald rece: apare atunci cnd se altur culorile calde cu cele reci; efectul lui
este maxim, de oc. Culorile calde sunt rou, oranj, galben, iar culorile reci: violet, albastru,
verde.
- Contrastul simultan i succesiv: se manifest atunci cnd o culoare curat reclam
fiziologic culoarea ei complementar. Aceasta se bazeaz pe legea complementaritii.
28. Elementele de mijloc plastic: punct, linie, pata, ton si culoare.
29. Triunghiul, cercul si patratul.
30. Cercul - Este simbolul universului, asa cum punctul reprezinta fiinta suprema care il sustine.
Triunghiul - Este un simbol al focului, al gandirii, al sentimentului.
Patratul - semnifica pamantul, stabilitatea. Cele patru laturi sunt ancorate in cele patru
puncte cardinale.
31. Forma plata este imaginea continuata intr-o suprafata plana si are doua dimensiuni :
lungime si latime.
volumetrica poseda volum si are 3 dimensiuni: inaltime, lungime si latime.(sculptura)
spontana - se poate realiza prin: fuzionare,curgere libera,stropire fortata,scurgere
aderenta,dirijarea jetului de aer,sfoara colorata,monotipia, etc.
simbolica forma in care poate fi cuprinsa o idee picturala, sculpturala, etc.
32. Tehnica monotipiei Acest procedeu face parte din tehnicile grafice, prin el obtinandu-se
anumite efecte. Tehnica are un caracter de unicat cu efecte coloristice si decorative
copmozitionale. Se metode de lucru:
- Acoperirea suportului cu cerneala tipografica, culori de ulei subtiate, tempera, pe care se
deseneaza, prin zgariere, cu un varf de bat, pasla, deget etc., imaginile propuse. Deasupra se
aseaza coala de hartie si apoi se preseaza cu ruloul intreaga suprafata. Se ridica cu grija hartia
care va avea imprimata pe verso compozitia cu linii deschise pe fond colorat.
Peste suportul acoperit cu cerneala tipografica cu ruloul, se pune usor coala de hartie peste
care se va transpune, cu un creion prin conturare.Se vor imprima numai zonele care au
fost presate cu creionul sau degetul. Ridicandu-se plansa de pe suport, aceasta va avea un
aspect grafic in culoarea cernelei de imprimare. Dupa uscare, se mai poate interveni cu
acuarela transparenta in zonele neimprimate pentru a mari expresivitatea ansamblului.
33. Complexul reprezinta un tot intreg, o unitate alcatuita din mai multe elemente cu trasaturi
commune.
Metode de obtinere prin decupare, prin adaugare, intersectare, alunecare, combinata.

34. Transformarea plastic distrugerea formei precedente si crearea conturului formei noi.
Metode de obtinere prin decupare, prin adaugare, intersectare, alunecare, combinata.
35. Activizarea un procedeu prin care sublinierea unei parti trece de la o forma la alta pasivaactiva.
36. Semnificatia culorii :
albastra infinit,senin, speranta, nostalgie, colaborare pasnica, iubire, calm, libertate,
statornicie, meditatie
verde liniste, tinerete, relaxare, conciliere, prospetime, natura, speranta, delicatete,
sanatate
violet alterare, deprimare, tragizm, mister, distrugere, batrinete, amenintare, etasare
37. Semnificatia culorii :
rosie caldura, revolutie, pericol, foc, sex, entuziasm, spirit de sacrificiu, aroganta,
dragoste, optimism, fericire
galben putere, miscare, lumina, stralucire, bogatie, dragoste excesiva
oranj echilibru,pericol, iubire, aroganta, tinerete, voinciune, foc, atentionare, veselie,
instabilitate, senzualitate, curatenie.
38. Alb intelegere, virtute, puritate, sinceritate, pace, prietenie
negru doliu, regret, intuneric, solemnitate, durere, moarte, eleganta, tristete, raul
gri - eleganta , respect , subordonare , subtilitate , stabilitate , intelepciune , varsta inaintata ,
anacronism , plictiseala , decadere, decrepitudine , obtuzitate , incurcatura , poluare ,
extindere urbana , emotii puternice , echilibru , neutralitate , doliu , formalitate
39. Albastru china : imortalitatea , culoarea traditionala a fetitelor; Indienii Cherokees:
infrangere , necazuri ; Iran: culoarea paradisului si a spiritualitatii; Israel : sfintenie.
galben - China: crestere , dezvoltare; Egipt , Burma : culoarea doliului; India: simbol al
negustorilor sau fermierilor; Japonia : curaj; Occident : speranta , pericol , lasitate
oranj - Irlanda: religia protestanta; Occident : Halloween (alaturi de negru),

creativitate , toamna. China : doliu.

rosu - China: noroc, adunare , celebrare , nunti; India: puritate , simbol al
razboinicului; Japonia : alaturi de alb , culoare auspicioasa (a norocului);
verde - China: palariile verzi sunt un semn ca sotia unui barbat il inseala, exorcism;
India: culoarea Islamului; Irlanda: simbolul tarii; Musulmani : culoarea sacra.
violet - Occident : regalitate; Tailanda : culoarea doliului (purtata de vaduve).
40. Alb - China : simbolul mortii; Japonia : garoafa alba simbolizeaza moartea ; alaturi
de rosu , culore auspicioasa (a norocului); Orient : funeralii; Occident: puritatea,
viata , miresele , ingerii , spitalele , doctorii , pacea, personajele positive.
negru - China: culoarea traditionala pentru baieti; Kenia, Tanzania : nori de ploaie,
simbolizand fertilitatea si viata; Occident: funeralii , moarte , Halloween (impreuna
cu portocaliu) , revolta , personajele negative.
41. Efectele fiziologice:
rosie creste presiunea sangvina, ridica tonusul muscular, respiratie active
oranj accentuaza pulsatile inimii, mentine presiunea sangvina, favorizeaza secretia gastrica
galben stimuleaza nervii optici, influenteaza functionarea normal a sistemului cardiovascular
42. Verde scade presiunea sangvinica, dilate vasele capilare
albastru scade tonusul muscular si sangvin, calmeaza respiratia, reduce frecventa pulsului
violet intensifica activitatea cardio-vasculara, accelereaza respiratia, influenteaza la
rezistenta cardiac si pulmonara.
43. Alb - contracia pupilei i a muchilor globilor oculari.
negru - repaus, reducerea activitii metabolice.
gri - devine valoros mai ales n prezena celorlalte culori, ale cror efecte le atenueaz.
44. Rosie excita, irita, provoaca, incita la actiune, stimuleaza intellectual, faciliteaza asociatii
mentale de idei
Oranj stimuleaza emotiv, pe suprafete mari pare iritant
Galben calmant al psiho-nervos, sporeste capacitatea de mobil si concentratie a atentiei,
predispune la comunicalitate

45. Verde faciliteaza deconectarea nervoasa, relaxare

Albastru favor dezvoltarea procesului de inhibatii si incetinarea a ritmului activ
Violet efecte condractitorii, atractie si respingere, optimism, nesiguranta
46. Alb - expansivitate, uurin, suavitate, robustee, puritate, rceal; este obositor prin
strlucirea ce o prezint datorit capacitii de reflexie total a luminii.
Negru - reinere, nelinite, depresie, introversie, nduioare; impresie de adncime, plintate
i greutate.

47. Dezvoltarea culorii si a luminii in lumea antica :

48. Dezvoltarea culorii si luminii in Evul Mediu : Lumina asociata cu D-zeu. Curcubeul era dat
de D-zeu ca un pod ce leaga cerul si pamintul. Culoarea si lumina puterea lui D-zeu. Culorile
sfinte : alb, auriu, rosu, verde, albastru.
49. Dezvoltarea culorii si luminii in Renastere : Renasterea descopera si rezolva problemele

50.
51.
52.

53.

54.

55.
56.

57.
58.
59.
60.

61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.

legate de lumina si iluminare, de raportul de lumina si umbra, precum si de rolul ei in

constructia si modelarea formelor sau in constructia spatiului, ca element de legatura dintre
planuri, pentru realizarea impresiei de adancime.
Creatia si tehnica de lucru a lui Leonardo da Vinci : Mona Lisa, Cina cea de taina,
Fecioara de pe stinci. Tehnica : Sfumato.
Dezvoltarea culorii si luminii in sec. 17-18 : Newton a facut spectrul solar, iar Ittern
cercul chromatic.
Dezvoltarea culorii si luminii in sec. 19-20 : cel mai bun professor al coloristicii ramine
Natura. Culorile si lumina se schimba in dependenta de anotimp : Primavara rosu(mac),
Vara zmeuriu, Toamna rosu-brun, Iarna alb si albastru.
Dezvoltarea culorii si luminii in Impresionism : Caracterizat in principal
prin incercarea de a reproduce obiectiv si cu acuratete realitatea vizuala, in functie de
efectele efemere ale luminii si culorilor. Reprezentanti : Claude Monet Impression, soleil
levant; Edouard Manet Olympia; Auguste Renoir sur la terasse; Camille Pissarro Le
verger.
Expresionismul : Este o revoluie pur estetic, caracterizat de culori iptoare, contrastante,
de linii frnte i curbe, de un ritm discontinuu. Reprezentanti : Ernst Ludwig Doua femei pe
strada; Franz Marc Vaca galbena ; Wassily Kandinsky Fuga.
Fovism : violena exploziei de culori, renuna ns repede la spaiul, lumina. Reprezentanti :
Kees van Dogen Femeia fatala; Henri Matisse Dans
Cubism : caracterizate prin prezenta culorilor primare, Culorile utilizate sunt mult mai
vibrante tocmai pentru a scoate in evidenta abstractul. Reprezentanti : Pablo Picasso
Domnisoarele din Avignon; Georges Braquie Femeie cu chitara
Suprarealism : Reprezentanti : Rene Magritte Marea familie ; Salvador Dali Autoportret
cu Gala; Andre Breton - Creier de copil.
Futurism : Reprezentanti : Umbertto Boccioni Dinamismul unui cyclist; Gino Severini Tren
blindat in actiune.
Abractionism Reprezentanti : Kazimir Malevici Suprematism; Wassily Kandinsky
Improvitii
Factorii pentru realizarea unui interior : pozitia geografica, dimensiuni, virsta si
componenta familiei, gustul fiecarei persoane, structura social-culturala si profesionala,
marimea si forma mobilierilor, tehnica de realizare si material, destinatia incaperii, aplicarea
culorii.
Camera de zi - galben-pai, alb cu accente roii, oranj, galben (nord); culorile alb, gri, bleu,
verde-pal, roz (sud).
Dormitor - galben deschis, alb, crem (nord); bleu, crem (est); gri, rou, galben-nchis,
albastru, verde-pal, roz (vest).
Antreu - culori deschise, cum sunt galben, alb glbui, bej i alb.
Baie - Verdele calmant i albastrul relaxant,lilieciu.
Bucatarie rosu, galben, portocaliu, verde, maro.
Camera pentru copii verde, albastru, roz, turcoaz, galben, portocaliu(cant.mici).
culori deschise, pastelate.
Culori deschise, pastelate. Oficii culorile care maresc dorinta de a munci. Verde, albastru.
Pentru spatiile mari si luminoase.
Spatiile mici, intunecate, cu putina lumina.
Nord galben palid, alb cu accente de rosu, portocaliu. Sud alb, griuri colorate, albastru,
verde-palid.
Est culorile pastelate, albastru crem. Vest nuante de gri,rosu, galben inchis, albastru.
Pentru a favoriza principiile urbanistice
Culorile in dependenta de principiile urbanistice
Ansamblu mai multe obiecte la un loc, cu aceeasi tema. Complex un tot intreg.
Principia urbanistice, toti sa fie la un nivel.
Goethe preocupat de influenta culorilor asupra starii omului. Isaak Newton experiment cu
prismele.

78. Cel mult doua

79. Renasterea : Michelangelo Buonarotti (pictor, s, arh); Leonardo da Vinci (pict,arh,s),
Bruneleschi (arh,s); Tizian (pict.); Veronese (pict.)
80. 90. Schite
91. Egipt in profil, culori. China ieroglife, etc.