Sem-Curs 4

Analiz cauzal
FA & SEM
Ambele metode au n comun ideea de a folosi variabile nemsurate/ latente
Analiza factorial > focus doar pe construirea acestor variabile latente
Analiz factorial exploratorie (EFA)var sunt fr eroare
Analiz factorial conrmatorie (CFA)ine cont de eroare, de var imperfecte.
SEM > focus pe relaiile cauzale dintre variabilele latentese face pe multe cazuri.
Variabile latente
Variabil latent = construct teoretic, neobservat, variabil nemsurat
Indicatorii = variabile observate, manifeste
Indicatori observai multipli pentru a msura o var latent
Cum am putea include ntr-un model variabile nemsurate?
Analiza factorial (FA) ofer un prim rspuns
FA construiete factori (variabile nemsurate) pe baza unei strategii:
alegerea unui set de variabile observate care sa msoare acelai construct teoretic
folosind informaia oferit de aceste variabile i relaiile dintre ele, FA extrage factori
Factorul extras poate luat i inclus ca variabil dependent sau independent ntr-un
model de regresie sau ntr-un model cauzal. Factorul e tratat ca i cum ar variabil
observat (scor factorial).
Analiz factorial confirmatorie (CFA)
Rspuns la problemele asociate n mod clasic cu EFA (problemele: lipsa modelului, lipsa
termenilor de eroare, )
Poate ine cont de erorile de msurare
Analiza veric dac structura datelor este consistent cu un model foarte bine denit i
controlat de cercettor (ci factori, ce variabile se ncarc pe ce factori, care sunt relaiile
ntre factori, care este structura de erori din model, )
Factorii pot inclui direct (ca variabile neobservate) ntr-un model cauzal (SEM), dar nu
ntr-un model de regresie
CFA Rezultate Raportate
Saturaii (loadings) > relaiile dintre indicatori i factori cu testele de semnica ie

statistic asociate
Corelaii ntre factori
Msuri de adecvare a modelelor
Teste de comparaie ntre modele cu structuri factoriale diferite
Cum am putea include ntr-un model variabile nemsurate?
Rspunsul CFA: Ca variabile latente (se include toat structura variabilei: variabila
neobservat, cu indicatorii ei i cu relaiile care leag variabila neobservat de indicatori,
exact aa cum arat ea n modelul CFA)
Regresie & SEM
Ambele metode au n comun ideea de a explora relaii ntre variabile, efectele unor
variabile independente asupra unor variabile dependente
Numrul de variabile dependente:
Regresie: 1
SEM: pot lucra cu mai multe variabile dependente, pot include variabile mediatoare
Varibile latente:
Regresie: nu pot folosit ca atare. Regresia nu are variabile latente
SEM: include variabile latente
Terminologie
Modele recursive, nonrecursive
Modele identicate, non-identicate
Variabile exogene(ind) , endogene (dep), mediatoare(sunt de interes in lantul cauzal)se
interpun intre var. Dep i ind.
Variabile msurate, nemsurate/ observate, latente
Efecte directe, indirecte, totale(are n plus)
Modele multi-grup
SEM Rezultate Raportate
Coecieni de regresie standardizai i nestandardizai (+ termeni liberi n unele analize)
> se interpreteaz la fel ca n cazul regresiei OLS
Efecte directe, indirecte, totale (standardizate i nestandardizate) > caracteristice pentru

SEM, dar cu interpretare asemntoare cu interpretarea efectelor n r. OLS
Semnicaia statistic a coecienilor (valorile p) > se interpreteaz la fel ca la toate
analizele anterioare discutate R2 > se interpreteaz la fel ca n cazul regresiei OLS
Msuri de adecvare a modelului; comparaii ntre modele
Sem= arat de ce apare o relatie intre variabili de ce var X determina var. Y( de ce
resursele din familie influeneaz performanele colare)
Var. Latent e msurat de variabila observat.(nu sunt intrebari din chestionar, e ceva
factual, fericirea, satisfactia, construct teoretic) legatura dintre ele este operationalizarea.
Erorile nu au sens
v.latenta i cea observat ====relaia e observat prin loodings
Articol: Ream, R. and G. Palardy (2008). Reexamining Social Class Differences in

the Availability and the Educational Utility of Parental Social Capital, American Educational
Research Journal, 45 (2): 238-273.
Cum ne ajut prinii la coal?
Capitalul social, prietenii sunt la fel de importanti n performanele colare ca i capitalul
financiar.
Autorii consider c nu toate relaiile pot fi utile n perf. colare
Au analizat date despre studeni i trecutul prinilor (status socio economic,compoziia
familiei, numrul prinilor n gospodrile i relaii acestora cu copii)
3 clase sociale: upper, middle and working, and lower classes., cei mai multi sunt la mijloc( n
= 15,822)
Au folosit dou rezultate educaionale: un construct latent de realizare academic i un
indicator al urmrii educaionale a studenilor. n mod evident, interaciunile directe ale
prinilor cu proprii lor copii pot facilita dezvoltarea aptitudinilor i capacitilor, avnd ca
rezultat rezultatele testelor mbuntite, dar prinii pot folosi, de asemenea, strategii
concertate, prin care acetia ncearc s influeneze personalul. n conformitate cu ipotezele
lor, fiecare dintre aceste masuri este influenat de activarea parental a capitalului social.. In
plus, au construit masura rezultatul de urmrire din patru variabile NELS care indic dac un
student a fost nscris n cursurila avansate de matematic, limba englez, sau tiin , studii
sociale. Studenii nscrii n dou sau mai multe astfel de cursuri au fost clasificai ca cei ami
importani pioni.
Exista in continuare o dezbatere cu privire la impactul capitalului social asupra rezultatelor

educaionale n funcie de clas social, ras i origine etnic, sau o combinaie a celor dou
Cu toate c acest studiu se concentreaz n principal pe diferenele de clas social, ncercm
s separm efectele de clas i de ras n efecte de control pentru rasa si originea etnica. In
plus, au controlat pentru structura de familie, astfel nct s se izoleze i mai mult gradul n
care clasa social afecteaz capacitatea prinilor de a transforma capitalul social n rezultate
educaionale.
Au dezvoltat 4 latente pentru capitalul social al prinilor:
Dac prinii i ajut copii (activiti scolare, lucrari la clasa, planificare)
Dac prinii viziteaza coala ( intalniri cu profii, participare la evenimente scolare)
Dac se implic ( sunt membrii)
Dac influenteaz scoala-programa (acetia lucreaz mpreun pentru a sprijini politica
colii
)
Au folosit Sem. A fost potrivit pt studiu deoarece a combinat componentele structurale intrun singur model. Estimeaz constructe latente ale capitalului social parental prin utilizarea
mai multor variabile observate i monitorizarea erorilor de msurare. Sem tinde s fie
superior fa de un scor factorial. Au permis efecte directe i indirecte n relaiile cauzale.
Modelul multi-grup a fost special conceput pentru a testa asocierile capitalului social estimat
pentru creterea copilului i rezultatele educaionale n grupe.
Consider c motivele sociologice de inegalitate n nvmnt nu sunt privite ca metode de
succes sau eec n rndul adolescenilor.
Capitalul social nu are utilitate educaional. Se dorea solidaritate n rndul prin ilor, dar n
afara scolii.

Sem-Curs 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sem-Curs 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sem-Curs 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiz cauzal

Saturaii (loadings) > relaiile dintre indicatori i factori cu testele de semnica ie

Efecte directe, indirecte, totale (standardizate i nestandardizate) > caracteristice pentru

Articol: Ream, R. and G. Palardy (2008). Reexamining Social Class Differences in

Exista in continuare o dezbatere cu privire la impactul capitalului social asupra rezultatelor

S-ar putea să vă placă și