Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3
Genunchii in varum
Genunchii, sunt considerati cea mai importanta articulatie cu rol deosebit in
sprijin. Genunchii in var (O), sau genu varum, reprezinta o deviatie a genunchilor in plan frontal, cu aspect de ,, picioare in paranteze", in care coapsa cu gamba fac un unghi intern deschis. Amplitudinea varusului, se apreciaza prin masurarea distantei dintre condilii femurali interni din pozitia stand (ortostatism), cu calcaiele lipite. Este o afectiune nedureroasa, insa care pune o importanta problema in timp, daca este netratata, in sensul ca, aceasta poate evolua spre o artroza a genunchiului, cum este gonartroza, datorita unui exces de presiune pe punctele supuse in mod normal unor presiuni scazute. La copil, genu varum este considerat obisnuit, pana la varsta de 18 luni, insa la copiii trecuti de aceasta varsta, genu varum, poate fi consecinta unei boli osoase (rahitism). Acest termen, de genu varum, derivat din limba latina, se poate adresa atat situatiei fiziologice cat si situatiei patologice. Pana la varsta de 18 luni, aceasta ,,problema" se poate rezolva spontan, fara tratament ca urmare a cresterii normale (situatia fiziologica). Uneori, aceasta situatie fiziologica, poate persista in timp, devenind patologica, datorita unor cauze genetice, ereditare sau afectiuni osoase metabolice. Cel mai bine, aceasta afectiune, poate fi observata atunci cand copilul incepe sa mearga. In cazul adultului, genu varum, poate fi consecinta unui genu varum infantil netratat sau a unei sechele de fractura. In mod consecutiv, biomecanica articulatiei este compromisa, inclusiv mersul este compromis. Se presupune existenta unei legaturi cu diverse alte afectiuni, precum anomalii congenitale, boala Paget, cazurile grave de osteoartrita la nivelul genunchiului. Genu varum se poate prezenta in forma unilaterala, cu o discrepanta in ceea ce priveste lungimea membrelor inferioare, sau in forma bilaterala. Referat Kinesiologie
USH-Kineto
Marin Elena-Catalina, IFR.
Tratamentul recuperator al acestei afectiuni poate fi realizat prin
kinetoterapie, fizioterapie, masaj medical. In unele situatii, este necesar tratamentul ortopedic, iar in cazul formelor grave de genu varum, este necesar tratamentul chirurgical, prin osteotomie (sectionarea osoasa), urmata de o corectie a axei si de o fixare a osului in cauza. Acest act chirurgical nu este obligatoriu sa fie urmat de o imobilizare in aparat gipsat, insa kinetoterapia este absolut esentiala. Tratamentul de kinetoterapie, are drept scop mobilizarea metodica bazata pe tonifierea in regim de intindere a musculaturii interne a copaselor si tonifierea in regim de scurtare a musculaturii externe a coapselor. Mobilizarea treptata a genunchilor este cea mai mare parte a tratamentului. Kinetoterapia utilizeaza exercitii pentru consolidarea musculaturii membrelor inferioare, pentru muschii cvadriceps, pentru muschii fesieri, etc. Totodata, terapia prin miscare are rolul de instrui pacientul in ceea ce priveste acest act fiziologic - mersul - de-a invata pacientul care este pozitia corecta a membrelor inferioare atat in timpul mersului, cat si in timpul pozitiei stand, in ortostatism, precum si situatiile de echilibrare in timpul mersului, privind transferul de greutate de pe un membru pe altul. Fizioterapia utilizeaza electroterapia, sau procedurile terapeutice care genereaza caldura - termoterapie - in scopul alinarii durerilor.. Recuperarea medicala in cazul genu varum se poate face atat prin kinetoterapie si fizioterapie, cat si prin masaj medical. Sedintele de kinetoterapie ce trebuie sa fie realizate numai sub indrumarea si cu ajutorul unui specialist, au ca obiectiv principal tonifierea musculaturii gambelor si a coapselor persoanelor diagnosticate cu genu varum. Tratamentul include o serie de exercitii specifice de tonifiere in regim de intindere a musculaturii interne a coapselor, in paralel cu tonifierea in regim de scurtare a musculaturii externe a coapselor. In plus, kinetoterapeutul are in vedere, prin tehnici specifice, mobilizarea treptata a genunchilor, pentru o recuperare cat mai buna.
Referat Kinesiologie
USH-Kineto
Marin Elena-Catalina, IFR.
Pe langa acestea, in timpul sedintelor de kinetoterapie se realizeaza si
diverse exercitii ce au rolul de a consolida musculatura de la nivelul membrelor inferioare, cu muschii cvadriceps si muschii fesieri. Intarirea musculaturii la nivelul membrelor inferioare va mari considerabil si stabilitatea la nivelul articulatiilor, in acelasi timp fiind dezvoltata si flexibilitatea musculara. De asemenea, pacientii diagnosticati cu genu varum care se recupereaza prin kinetoterapie sunt invatati si obisnuiti cu pozitia corecta a membrelor inferioare, atat in pozitia de repaus cat si in timpul mersului. Pe langa aceasta ei deprind si echilibrul corect in timpul mersului, corectand transferul greutatii de pe un picior pe celalalt, pe perioada deplasarii.