ASISTENTA PRIMAR A OMULUI SANATOS

Conceptul de medicina omului sntos (M.O.S.) a fost elaborat n 1944 de DELORE care a conturat valoarea
medical si social-economic a preocuprilor pentru ngrijirea snttii.
Acest concept a fost preluat cu interes de specialisti din variate domenii si a dus la echilibrarea celor dou
compartimente ale medicinei; cel preventional (M.O.S.) si cel reparator-recuperator (medicina omului bolnav;
M.O.B.). Conceptul s-a impus n scurt timp ca o doctrin medical, social si chiar politic. A fost
redimensionat*conceptia c "Sntatea este o component fundamental a conditiei umane" n programul OMS
elaborat n 1975 si definit la conferinta de la Alma-Ata ca "Sntate pentru toti n anul 2000".
DEFINITIE: M.O.S. este definit ca fiind compartimentul medicinei care are ca obiectiv fundamentarea,
cunoasterea si promovarea activ a factorilor sanogeni concomitent cu depistarea si neutralizarea factorilor
nesanogeni.
Definitia precizeaz:
Caracterul preventional de larg cuprindere spatial si temporal cu efecte sigure pe
termen lung si la costuri accesibile.
Abordarea multidisciplinar a omului sntos de pe pozitii eco-,socio-, epidemiologice si chiar politice, aceasta fiind
singura cale de a cunoaste, nltura si diminua efectele factorilor nesanogeni si a conserva si utiliza eficient factorii
sanogeni.
In medicina general, M.O.S. se concretizeaz n profilaxia primar si secundar.
Implic individul si colectivitatea n asumarea rspunderii snttii personale si colective.
Economicitatea doctrinei: e mai usor si mai ieftin s previi dect s tratezi.
Desi am accentuat multidisciplinaritatea doctrinei, M.O.S. FACE PARTE DIN DOMENIUL PROPRIU AL
MEDICINEI GENERALE prin cele trei atribute ale practicii de medicin general:
1. ASISTENTA MEDICALA PRIMARA- cu aplicarea n practic a celor trei trepte de preventie: primar, secundar
si tertiar.
2. ASISTENTA MEDICAL INTEGRATIVA - medicina general realizeaz sinteza la nivelul omului total integrat n
mediul ambiant geografic si social a aspectelor preventional, curativ si recuperator.
3. ASISTENTA MEDICAL CONTINU - medicina general permite:
a) diagnosticul snttii individuale si colective
b) prognozarea si planificarea msurilor de luat
c) supravegherea strii de sntate individuale si colective
d) evaluarea activittii depuse.
"Medicina general este medicina verticalittii care abordeaz omul ca o fiint biologic, social si creatoare,
omul activ, omul membru al familiei si colectivittii." (G.BUSOI)
Este important ca medicul practician si viitorul practician s fie constienti c:
1. M.O.S. este partea cea mai economicoas dar si cea mai laborioas din activitatea medicului de familie, dar e
singura eficient n perspectiva timpului.
2. Redefinirea MG ca medic de familie presupune cunoasterea si implicarea total n promovarea M.O.S. la nivel de
individ, familie si colectivitate.
3. M.O.S. nu este opus M.O.B. ci dimpotriv este vorba de aceeasi activitate pe planuri diferite ale aceluiasi obiectiv.
4. Desi foarte multe discipline medicale si nemedicale se ocup de O.S. (ecologia, sociologia, igiena, medicina
social, medicina muncii, epidemiologia, biologia, statistica sanitar etc), MG/MF si are rolul ei bine definit si foarte
important de a sintetiza si aplica toate cunostintele la nivel de individ (bolnav sau sntos) si de colectivitate n scop
preventiv, curativ si recuperator.
Obiectivele urmrite n abordarea acestei teme sunt cognitive si practice:
Cognitive:
Criteriile de diagnostic a snttii si de evaluare a snttii
Factorii implicati n determinarea bolii
Necesittile specifice de preventie pe grupe de vrst
Legislatia n vigoare privind M.O.S.
Practice:
Imprimarea unei conduite permanente n termeni de "depistare si preventie" mai curnd
dect cea de "tratare si recuperare"
Insusirea abilittii necesare pentru a efectua actiuni de evaluare si supraveghere activ a populatiei

Aprecierea corect a factorilor de risc la nivel de individ si colectivitate si combaterea lor

Cunoasterea nevoilor de preventie la nivel de individ si colectivitate.
DEFINIREA SANATATII
Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de identificat separat si de
cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri intermediare.SNTATEA este starea natural de bine,
dinamic, ce tinde s pstreze echilibrul functional al organismului n mediul su biologic, natural si social.
Aprecierea strii de "sntate" nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit dect
diagnosticul de boal. Sntatea este un proces dinamic ntr-o continu remaniere si nu o situatie static, e o curb nu
doar un singur punct care se poate aprecia la un moment dat dup criterii pozitive, negative sau statistice.
Sntatea este conditionat de o serie de factori:
individuali: zestrea genetic, factori comportamentali, conduit sanogen;
exogeni: mediu, familie, microcolectivitate;
sociali,
profesionali.
Sntatea este rezultatul adaptrii optime a organismului la mediul su cotidian de viat.
CRITERII DE APRECIERE A SANATATII
CRITERII POZITIVE
1. BUNSTAREA FIZIC:
exprimat de integritatea si armonia corpului nsotit de o deplin capacitate functional.Este msurabil prin:
a) parametrii antropometrici pentru care exist standarde si valori medii corelate cu sexul si vrsta pentru aceeasi
regiune geografic
b) parametrii functionali: respiratori, cardiovasculari, digestivi, renali etc. care de asemenea sunt corelati cu sexul,
vrsta, profesiunea etc dup standarde si valori medii.
Acesti parametri fizici si functionali sunt interpretati statistic, comparati cu valorile standard, n timp, pentru acelasi
individ si numai tinnd cont de datele obtinute din examenul clinic.Se pot efectua:
la indicatia clinicianului, n studii populationale sau ca etap initial a examinrii individului;
n repaus, n activitate sau standard (teste de ncrcare, de provocare etc)
2. BUNSTAREA MINTAL:
dezvoltarea optim a capacittilor individului care s-l fac capabil s depun o munc util si s convietuiasc
armonios n familie si colectivitate. Aceasta nu e o constant static, nu e suficient constatarea la un moment dat.
3. BUNSTAREA SOCIAL:
realizarea de ctre individ a nevoilor fundamentale de trai, educatie si cultur.
CRITERII NEGATIVE
Absenta oricror semne de boal, deficiente senzoriale sau infirmitti.
Absenta deficientelor n ancorarea familial, profesional si social.
CRITERII STATISTICE
Evaluarea diferitilor parametri si rezultate n functie si n limitele normativelor n vigoare.
ABORDAREA SANATATII
In abordarea snttii MG se foloseste de:A. Examenul complet al pacientului dup modelul:
subiectiv
obiectiv
date de laborator
diagnosticul strii functionale a organelor si aparatelor
ancorarea n realitatea cotidian -finalizate n diagnosticul omului total.
In aceast formul anamneza si examenul general al pacientului se afl la paritate ca important: numai printr-o
anamnez amnuntit putndu-se depista factori ascunsi potential patogeni si numai prin examenul atent se pot depista
stri prepatologice. Toate acestea se efectueaz n contextul homeostaziei morfologice si metabolice, a echilibrului
relational si comportamental al subiectului si ancorarea lui social.Parte integrant din examenul complet este
evaluarea mostenirii genetice si social culturale a individului si familiei ajungnd la: cunoasterea patologiei cu
transmitere genetic, terenului reactiv predispozant, modele comportamentale nsusite familial si statusului socioeconomic mostenit.
Anamneza amnuntit nu numai asupra simptomelor de boal, dar mai ales asupra :
depistrii factorilor nocivi n mediul ambiant
factori nocivi familiali (obiceiuri alimentare, fumatul pasiv, disfunctii familiale, viata
sexual)

anamneza profesional si ruta profesional

obiceiuri nocive, sedentarismul
conditii epidemiologice, imunizri anterioare
In abordarea omului sntos acestea (antecedente heredo-colaterale, personale, anamneza de mediu, familial,
profesional etc) aduc mai multe date dect examenul obiectiv, mai ales n depistarea tulburrilor psiho-somatice care
nc nu se valideaz n boli si asupra crora actul preventional este cel mai eficient.
Examenul obiectiv: trebuie s aib n vedere depistarea proceselor si patologiei ascunse care nu se manifest clinic
ca boal bine conturat. Este important s fie complet, s nu se omit zonele de sintez (fata, ochii, cavitatea bucal,
piciorul), s nu fie uitate examenul genital si tuseul rectal.
Examinrile de laborator:
Este greu s selectionezi din multitudinea de examinri necesare. Se aleg baterii de teste n functie de factorii de
risc depistati la fiecare individ, fr a uita priorittile stabilite prin programe nationale: combaterea tuberculozei,
diabetului, cancerului, bolile cu transmitere sexual. S nu uitm c unele examinri sunt foarte scumpe, altele sunt
iatrogene.Diagnosticul strii functionale a aparatelor si sistemelor: Se apreciaz prin corelarea datelor de laborator n
contextul clinic actual si cu datele anterioare despre pacient.
Medicul de familie are avantajul fat de alti specialisti de a avea viziunea ntregii curbe a vietii pacientilor si
numai puncte pe aceast curb.Impreun cu datele sociale, profesionale se poate stabili diagnosticul de sntate a
omului total care va cuprinde:
sntatea anamnestic
sntatea actual
sntatea anticipativ (predictia pentru viitor)
MODALITTI PRACTICE IN ABORDAREA OMULUI SNTOS IN MEDICINA GENERALA Medicul
generalist/medicul de familie este pus frecvent n situatia de a stabili diagnosticul de sntate sau boal, este implicat
n toate etapele diagnosticului si rspunde de sntatea familiei si colectivittilor. Este solicitat n aprecierea snttii
n mai multe ocazii:
1. Controlul aniversrilor jalon =efectuarea unui examen complet al strii de sntate:
-transversal pentru indivizii de aceeasi vrst;
-longitudinal pentru acelasi individ la anumite intervale legate de perioadele de vrst nodale:0, 1, 6, 14, 30, 40, 50,
60, 75 ani.
Este un examen de bilant finalizat n diagnostic si preventie primar; diagnostic, tratament si preventie secundar,
msuri care privesc individul si/sau familia, colectivitatea. Important nu e numai efectuarea corect si amnuntit a
examinrilor (si nu formal), ci si corelarea pentru acelasi individ a examinrilor anterioare, evaluarea eficientei
msurilor luate anterior si predictia pentru viitor.
2. Controlul strii de sntatea personalului angajat (legiferat prin ordinul 15/1982)care include: examenul medical la
angajare, controlul periodic al angajatilor care lucreaz n conditii deosebite de munc si care finalizeaz diagnosticul
strii de sntate cu concluzia "apt pentru a desfsura munca n meseria de...". Normele de medicina muncii
reactualizate n 1995 trebuie cunoscute si de medicul de familie, care este pus n decursul timpului s stabileasc dac
persoana asistat este capabil s depun o anumit activitate si dac aceasta nu i influenteaz negativ starea de
sntate.
3. Examenul si supravegherea activ a gravidei: cu metodologie bine definit ce se refer la gravida cu risc crescut si
starea de graviditate normal.
4. Consultatia premarital, sfatul genetic, planningul familial: medicul generalist avnd competenta s efectueze toate
aceste activitti care se adreseaz individului si familiei.
5. Examenul medical la recrutare care se efectueaz dup normele elaborate de MAN.
6. Examene medicale tintite: examinarea periodic pentru conductorii auto, controlul persoanelor care lucreaz n
sectorul alimentar, n nvtmnt, farmacii, spitale etc., finalizarea controlului fiind: "apt de a desfsura activitatea n
aceste sectoare".
7. Consultatia stomatologic preventiv.
8. Combaterea tuberculozei prin efectuarea RMN cu ocazia examinrilor preventive de mai sus.
9. Combaterea bolilor cu transmitere sexual prin efectuarea VDRL la grupe largi de populatie si efectuarea testului
HIV la gravide.
10. Alte modalitti de examinare care se adreseaz omului sntos sunt: screening populational la care medicul
generalist particip sau pe care le initiaz care se efectueaz pentru depistarea precoce a semnelor de boal sau/si a
factorilor de risc pentru studiul incidentei n populatia general sau un grup bine definit de populatie a lor. Ex.:
controlul TA pentru depistarea precoce a HTA, controlul glicemiei si a parametrilor antropometrici pentru depistarea

factorilor de risc n diabetul zaharat, controlul frotiului cervical pentru depistarea cancerului de col uterin, ex. clinicmamografia pentru depistarea cancerului mamar, depistarea strilor precanceroase etc. Acestea sunt studii ample care
se efectueaz cu echipe de specialisti n care medicul generalist este (sau ar trebui s fie) cel care ofer date
importante despre pacienti si care, in ultima instanta, finalizeaz, aplica in teren datele studiului, masurile care se
impun.
11. Alte examinri tintite: controlul contactilor sntosi in focarele infectioase, chimioprofilaxia, imunizrile.
12. Examenul medical profilactic la cererea persoanelor asistate.
EVALUAREA SANATATII
Starea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de factori obiectivi: fizici,
biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi: capacitatea de munc, confortul, mplinirea, satisfactia. De
la sntate la boal sunt o multime de trepte imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este
de obicei lent dar si brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali.
a) Sntate deplin = absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal; absenta factorilor de risc; ncadrarea n
limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical: control medical preventiv la trei ani.
b) Sntate = stadiu de susceptibilitate cnd exist factori de risc dar fr date obiective patologice iar examinrile de
laborator sunt normale. Conduita medical: combaterea factorilor de risc, controlul anual profilactic.
c) Stare de bine = stadiu preclinic cnd exist factori de risc si teste de ncrcare pozitive. Conduita medical:
combaterea factorilor de risc, msuri medicale(preventie primar), control anual.
d) Stare de boal minor = stadiul clinic incipient de boal, unde exist factori de risc si date obiective si pot sau nu s
existe date subiective si modificri ale ex. de laborator.
Conduita medical: tratament specific, dispensarizare activ.
e) Stare de boal major = stadiul clinic manifest, existnd date obiective si de laborator certe.
Conduita medical: tratament specific: tratament recuperator.
f) Boala grav = stadiul clinic decompensat al bolilor.
Conduita medical: tratament specific, tratament recuperator.
Evaluarea poate fi fcut si n functie de sistemul de referint adoptat. Deci putem spune:
Sntate mintal
Sntate fizic.
Sntatea strilor fiziologice: starea de graviditate, btrnetea etc.
Starea profesional (apt pentru a desfsura o anumit profesiune, apt de a conduce
autovehicule etc.
Sntos protejat (cu ochelari, cu sustintoare plantare)
Diagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de la sntate la boal si
pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu si factorii biomedicali care intervin n
procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de
vrst realiznd nevoi specifice de preventie diferite la fiecare grup de vrst n raport cu riscul de mbolnvire
diferit.Dac ereditatea si vrsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei activitti
de preventie prin msuri sanogenice specifice.Preventia nu se adreseaz doar prevenirii degradrii strii de sntate ci
gsirii unor modele individuale de promovare a snttii, mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui
elemente sunt cuprinse n asa numitul "Decalog al snttii":
Disciplina muncii
Stiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de relaxare
Alimentatia cumptat si echilibrat
Clirea organismului prin factori naturali si de miscare
Locuint igienic si familie nchegat
Comportament social si constiint ecologic
Receptivitate si consecvent moral
Cultura sanitar si evitarea factorilor de risc
Control medical preventiv si respectarea prescriptiilor
Cunoasterea de sine si autoeducatia.

Declaraia de la Alma-Ata
Conferinta Internationala de Asisten Medical Primar, Alma-Ata, URSS, 6-12
Septembrie 1978
Conferina internaional privind asistenei medicale primare, reuniunea de la Alma-Ata acest dousprezecea
zile din septembrie n anul Nousprezece sute aptezeci i opt, care exprim necesitatea de
pentru o aciune urgent de ctre toate guvernele, toate de sntate i de asisten pentru dezvoltare, i n lume
comunitii de a proteja i promova sntatea tuturor oamenilor din lume, se face
urmtor
Declaraia de la:
Eu
Conferina i reafirm cu trie c de sntate, care este o stare de complet bunstare fizic,
bunstarea psihic i social, i nu doar absena bolii sau a infirmitii, este o
drept fundamental al omului i c realizarea la cel mai nalt nivel posibil de sntate este de
o lume cel mai important obiectiv la nivel social a crui realizare necesit o aciune de multe
alte sectoare economice i sociale, n plus fa de sectorul de sntate.
II
Inegalitii existente brut n starea de sntate a oamenilor n special ntre
rile dezvoltate i rile n curs de dezvoltare, precum i n rile n curs este punct de vedere politic, social i
punct de vedere economic inacceptabil i este, prin urmare, de interes comun pentru toate rile.
III
Dezvoltarea economic i social, bazat pe un Nou Ordin Economic International, este de o
importan de baz n cea mai mare realizarea de sntate pentru toi i pentru reducerea diferenei de
ntre starea de sntate a n curs de dezvoltare i rile dezvoltate. De promovare i de
de protecie a sntii oamenilor este esenial pentru economic susinut i sociale
de dezvoltare i contribuie la o mai bun calitate a vieii i a pcii n lume. IV de oameni
au dreptul i datoria de a participa n mod individual i colectiv n planificarea i
punerea n aplicare a sntii lor.
V
Guvernele au o responsabilitate pentru starea de sntate a oamenilor lor, care pot fi ndeplinite
doar prin furnizarea de sntate adecvate i a msurilor sociale. Un obiectiv principal sociale ale
guverne, organizaii internaionale i ntreaga comunitate lume n urmtorii
decenii, ar trebui s fie realizarea de ctre toate popoarele din lume pn n anul 2000 a unui nivel de
de sanatate pe care le va permite de a duce o via social i economic productiv.
Asistena medical primar este cheia pentru atingerea acestui obiectiv, ca parte a dezvoltrii n spiritul
de justiie social.
VI
Asistena medical primar este esenial de ngrijire a sntii bazate pe practic, fundamentate tiinific i
punct de vedere social metode acceptabile i tehnologia puse universal accesibile persoanelor fizice
i familii din comunitate, prin participarea lor deplin i la un cost pe care
comunitii i ar i pot permite s se menin la fiecare etap a dezvoltrii lor n
spirit de selfreliance i de auto-determinare. Acesta este o parte integrant att a rii
sistemul de sntate, din care este funcia central i concentreaz n principal, precum i a social global
i dezvoltarea economic a comunitii. Acesta este primul nivel de contact ale persoanelor fizice,
familia i comunitatea cu sistemul naional de sntate aducerea de ngrijire a sntii, ct mai aproape
posibil n cazul n care oamenii triesc i lucreaz, i constituie primul element al unui continu
Procesul de ngrijire a sntii.
VII
Asistena medical primar:
1. reflect i evolueaz de la condiiile economice i socio-culturale i politice
caracteristici ale tarii si comunitatilor ei i se bazeaz pe cererea
a rezultatelor relevante ale sociale, biomedicale i de cercetare n domeniul sntii i servicii
experien de sntate public;
2. abordeaz principalele probleme de sntate n comunitate, oferind PROMOTIVE,
serviciilor de prevenire, curative i de reabilitare n consecin;

3. include cel puin: de nvmnt n vigoare cu privire la problemele de sntate i a

metodele de prevenire i control a acestora; promovarea aprovizionrii cu produse alimentare i corespunztoare
nutriie; o ofert adecvat de ap i canalizare n condiii de siguran de baz; materne i a
ngrijire a copilului, de sntate, inclusiv de planificare familial; imunizare mpotriva majore
bolile infecioase; prevenire i control al bolilor endemice pe plan local;
tratamentul adecvat al bolilor comune i vtmri, precum i furnizarea de eseniale
de droguri;
4. implic, n plus fa de sectorul de sntate, toate sectoarele conexe, precum i aspecte ale naional
i de dezvoltare comunitar, n special agricultura, zootehnie, produse alimentare,
industrie, educaie, locuine, lucrri publice, comunicaii i alte sectoare;
i solicit eforturi coordonate de toate aceste sectoare;
5. necesit i promoveaz comunitate maxime individuale i de auto-ncredere i de
participarea la planificarea, organizarea, funcionarea i controlul primar
de ngrijire a sntii, ceea ce face cea mai mare utilizare a locale, naionale i alte resurse disponibile;
i n acest scop, se dezvolt prin educaie corespunztoare capacitii comunitilor
de a participa;
6. ar trebui s fie susinut de sesizare integrate, funcionale i se sprijin reciproc
sisteme, conducnd la mbuntirea progresiv a ngrijire cuprinztoare n domeniul sntii pentru
de toate, i acordnd prioritate pentru majoritatea celor care au nevoie;
7. se bazeaz, la nivel local i de sesizare, pe lucrtori n domeniul sntii, inclusiv medici, asistente medicale,
moae, auxiliare i a lucrtorilor din Comunitate, dup caz, precum i tradiionale
practicieni dup cum este necesar, corespunztor instruit de vedere social i tehnic, pentru a lucra ca o
echipa de sntate i de a rspunde la nevoile exprimate de sntate ale comunitii.
VIII
Toate guvernele ar trebui s formuleze politicile naionale, strategii i planuri de aciune pentru a
de lansare i s susin asistena medical primar, ca parte a unui sistem comprehensiv naional de sntate
i n coordonare cu alte sectoare. n acest scop, va fi necesar s-i exercite
voin politic, de a mobiliza resursele rii i de a utiliza resurse externe disponibile
raional.
IX
Toate rile ar trebui s coopereze ntr-un spirit de parteneriat i de servicii pentru a se asigura primar
de ngrijire a sntii pentru toi oamenii, deoarece realizarea de sntate de ctre persoanele n orice ar o
vizeaz n mod direct i beneficii orice alt ar. n acest context, n comun
OMS / raport UNICEF pentru asistenta medicala primara constituie o baz solid pentru mai mult
dezvoltarea i operarea a asistentei medicale primare n ntreaga lume.
X
Un nivel acceptabil de sntate pentru toi oamenii din lume, pn n anul 2000 pot fi
obinut printr-o utilizare mai complet i o mai bun a resurselor din lume, o parte considerabil din
, care este acum cheltuite pentru armamente i de conflicte militare. O politic real a
independen, pace, destindere i dezarmare ar putea i ar trebui s elibereze suplimentare
resurse care ar putea fi de bine dedicate obiectivele panic i, n special, la accelerarea
de dezvoltare social i economic din care asistena medical primar, ca o parte esenial,
ar trebui s fie alocat cota sa corect.
Conferina internaional privind asistenei medicale primare pentru apeluri de urgen i eficiente
de aciune naionale i internaionale, s dezvolte i s pun n aplicare asistena medical primar
n ntreaga lume, n special n rile n curs de dezvoltare ntr-un spirit de tehnic
de cooperare i n conformitate cu o noi ordini economice internaionale. Aceasta solicit
guverne, OMS i UNICEF, precum i alte organizaii internaionale, precum i a
ageniilor multilaterale i bilaterale, organizatii neguvernamentale, agenii de finanare, toate
lucrtori n domeniul sntii i ntreaga comunitate lume pentru a sprijini naionale i internaionale
angajamentul de a asistenei medicale primare i de a canal a crescut tehnice i financiare
sprijin pentru aceasta, n special n rile n curs de dezvoltare. Conferina invit toate
menionate mai sus pentru a colabora n introducerea, dezvoltarea i meninerea medicale primare
de ngrijire, n conformitate cu spiritul i coninutul acestei declaraii.

SANATATE PENTRU TOTI SI INGRIJIRILE DE SANATATE PRIMARE

OBIECTIVE EDUCATIONALE:
-descrierea componentelor ingrijirilor de sanatate primare;
-descrierea obiectivelor strategiei europene
Sanatate pentru toti pina in anul 2000
OMS este o organizatie specializata, infiintata in perioada 1947-1949 prin aderarea statelor membre ale ONU.
Conform statutului OMS, admiterea unui stat se face la cererea si cu acordul celorlalte parti. Apartenenta la OMS nu
este conditionata de apartenenta la ONU. Hotaririle OMS au caracter de recomandare, deci nu este o organizatie
suprastatala care sa ia masuri, sa controleze, etc. Sprijina statele membre in scopul promovarii sanatatii prin
dobindirea cunostintelor si practicilor medicale. Intr-un fel, este un organism international ce apara in mod obiectiv
interesele celor 3 principali actori dintr-un sistem sanitar:
1.producatorii de servicii de sanatate;
2.consumatorul (utilizatorul) acestor servicii;
3.administratia de sanatate:

-tertul platitor;

4. -organizatiile pentru mediere intre 1 si 2.

Intre 1, 2 si 3 apar conflicte de interese a caror rezolvare nu se poate face mereu in mod obiectiv. De fapt, toate
fenomenele economice au o evolutie oscilatorie. De exemplu, in Germania (fosta RDG) existau centre in fiecare
localitate si raion, si bolnavilor li se dadea tratament gratuit. Actualmente aceste centre au fost desfiintate.
Toate sistemele sociale creeaza grupe sociale avantajate si dezavantajate.
Pentru echilibrarea balantei cerere-oferta se fac 3 demersuri:
-stabilirea prioritatilor;
-evaluarea serviciilor si a activitatilor;
-planificarea.
Sistemul ocrotirii sanatatii nu se poate dezvolta in dizarmonie cu sistemul social-economic.
STRATEGIA SANATATII PENTRU TOTI PINA IN ANUL 2000
Istoric
1977 Adunarea generala OMS a stabilit ca in perioada urmatoare scopul principal pina in anul 2000 este ca toti
oamenii lumii sa aiba o stare de sanatate care sa le permita sa beneficieze de o viata productiva din punct de vedere
social si economic.
1978 Consfatuirea de la Alma-Ata. S-au formulat un numar de ipoteze pentru sanatate.
1981 Adunarea generala OMS. Strategia Sanatatii pentru toti pentru fiecare din cele 6 regiuni (Romania este
inclusa in regiunea Europa).

Socializarea starii de sanatate (Canada): comunitatea te obliga sa platesti pentru asigurari de sanatate.
1984 Fiecare regiune si-a stabilit un numar de obiective: 38 de obiective pentru Europa.
1991 Lisabona, s-au revizuit obiectivele.
In anul 1975, Directorul general al OMS, Dr.Halfdan Mahler, care, cu un an inaite subliniase ca starea de
sanatate a populatiei influenteaza dezvoltarea economica si este influentata la rindul ei de catre aceasta, este in sine un
element de conditionare a dezvoltarii, a lansat conceptul Sanatatea pentru toti pina in anul 2000, propunind:
O actiune urgenta pentru a realiza in cei 25 ani ai unei generatii, ceea ce nu s-a realizat deloc pina acum.
In acelasi an, dupa publicarea cartii Solutii alternative in satisfacerea nevoilor de sanatate de baza
(Djukonovic si Mach, 1975), s-a adoptat prima rezolutie referitoare la ingrijirile primare de sanatate, ele reprezentind
o strategie pentru atingerea obiectivului sanatatii pentru toti pina in anul 2000.
Diferitele activitati desfasurate in aceasta directie au culminat cu organizarea unei intilniri internationale de catre
UNICEF si OMS la Alma-Ata, in 12 sept. 1978, la care au participat reprezentanti a134 guverne si 67 organizatii
internationale. Documentul fundamental al conferintei a fost Declaratia de la Alma-Ata.
DECLARATIA DE LA ALMA-ATA
Conferinta internationala asupra ingrijirilor primare de sanatate, tinuta la Alma-Ata la 12sept.1978, exprima
necesitatea unei actiuni urgente din partea tuturor guvernelor, a tuturor lucratorilor din domeniul sanitar si al
dezvoltarii si a comunitatii mondiale pentru promovarea sanatatii tuturor popoarelor lumii; face urmatoarea declaratie:
I
Conferinta afirma ca sanatatea, care este o stare de completa bunastare fizica, mentala si sociala si nu numai
absenta bolii sau infirmitatii, este un drept fundamental al omului si ca atingerea celui mai inalt nivel posibil al
sanatatii este unul dintre cele mai importante obiective sociale pe plan mondial, a carui realizare necesita actiunea mai
multor sectoare economice si sociale in afara sectorului sanitar.
II
Inegalitatile flagrante existente in starea de sanatate a populatiei din tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare
precum si din cadrul aceleiasi tari sunt inacceptabile din punct de vedere politic, social si economic, si deci reprezinta
o grija comuna pentru toate tarile.
III
Dezvoltarea economica si sociala bazata pe noua ordine economica internationala, are o importanta esentiala in
atingerea pe deplin a sanatatii pentruotit si in reducerea prapastiei fata de starea de sanatate din tarile dezvoltate.
Promovarea si protejarea sanatatii populatiei este esentiala pentru dezvoltare economica si sociala sustinuta si
contribuie la o mai buna calitate a vietii si a pacii mondiale.
IV
Oamenii au dreptul si datoria sa participe atit individual cit si colectiv la planificarea si implementarea ingrijirilor
de sanatate.
V
Guvernul poarta responsabilitatea sanatatii poporului, care poate fi implinita numai prin pastrarea unei stari de
sanatate adecvata si prin masuri sociale. Un obiectiv social principal al guvernelor, organizatiilor internationale si al
intregii comunitati mondiale in viitoarele decenii ar fi atingerea de catre toti oamenii lumii, pina in anul 2000, a unui

nivel al sanatatii care sa le permita sa duca o viata productiva din punct de vedere social si economic. Ingrijirile
primare de sanatate reprezinta cheia atingerii acestui obiectiv, ca parte a dezvoltarii, in spiritul dreptatii sociale.
VI
Ingrijirile primare de sanatate sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si tehnologii practice, pertinente
din punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social, facute sa fie accesibile in mod universal
indivizilor si familiilor din comunitate, prin totala lor participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi
permita sa il mentina in fiecare stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderii in sine si al autodeterminarii. Formeaza o
parte integranta a sistemului de sanatate al tarii, pentru care reprezinta atit functia centrala cit si problema principala,
dar si a dezvoltarii globale sociale si economice a comunitatii. Reprezinta primul nivel al contactului dintre indivizi,
familie si comunitate cu sistemul de sanatate national, incercind sa apropie pe cit mai mult posibil, activitatea din
domeniul sanatatii de mediul de viata si de munca al oamenilor, constituind primul element al unui proces continuu de
ingrijire a sanatatii.
VII
Ingrijirile de sanatate primare:
1.reflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale si politice ale tarii si
comunitatilor sale si se bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de cercetare sociala, biomedicala si
sanitara si pe experienta din domeniul sanatatii publice;
2.cuprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii, furnizind servicii de promovare,
preventive, curative si de recuperare corespunzatoare;
3.include cel putin: educatia privind problemele de sanatate predominante si metodele de prevenire si control a
lor; promovarea unei alimentatii corecte; asigurarea cu apa potabila printr-o cantitate adecvata si o sanitatie de baza;
ingrijirile acordate mamei si copilului, inclusiv planning familial; imunizarea impotriva bolilor infectioase majore;
prevenirea si controlul bolilor endemice cu caracter zonal; tratamentul adecvat pentru bolile curente si vatamari;
asigurarea cu medicamente esentiale;
4.implica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si aspecte ale dezvoltarii nationale si
comunitare, in special agricultura, zootehnia, industria, educatia, constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile
si alte sectoare si cer un efort coordonat din partea tuturor acestor sectoare;
5.cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare la planificarea,
organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizind la maximum resursele locale nationale,
precum si alte resurse disponibile; in acest scop dezvolta printr-o educatie corespunzatoare capacitatea de participare a
comunitatilor;
6.ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind la o imbunatatire progresiva a
unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare, dind prioritate celor ce au cea mai mare nevoie;
7.se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere, moase, personal
auxiliar, dar este nevoie si de practicieni traditionali, pregatiti in mod adecvat din punct de vedere tehnic si social
pentru a lucra in echipa si pentru a raspunde nevoilor de sanatate exprimate de catre comunitate.
VIII
Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a organiza si sustine
ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare.
In acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a
resurselor externe disponibile.

IX
Toate tarile ar trebui sa coopereze in spiritul parteneriatului cu scopul de a asigura ingrijirile de sanatate primare
pentru toti oamenii, deoarece obtinerea starii de sanatate de catre oamenii dintr-o tara priveste in mod direct si este
benefica pentru orice tara. In acest context, raportul OMS / UNICEF asupra ingrijirilor primare de sanatate constituie
o baza sociala pentru functionarea si dezvoltarea in continuare a ingrijirilor primare de sanatate in lume.
X
Pina in anul 2000 se poate obtine un nivel acceptabil al sanatatii pentru toti oamenii printr-o utilizare mai
completa si mai buna a resurselor mondiale, din care o parte considerabila este cheltuita acum cu armamentul si
conflicte militare. O politica reala de independenta, pace, destindere si dezarmare ar trebui sa elibereze resursele
suplimentare, care ar putea fi destinate unor scopuri pasnice si in special accelerarii dezvoltarii sociale si economice,
din care ingrijirile primare de sanatate reprezinta o parte esentiala, trebuind sa li se repartizeze un volum
corespunzator.
Rezultatul acestei intilniri l-a constituit, de asemenea, formularea a 22 recomandari care se bazau pe definirea
ingrijirilor primare de sanatate din declaratia conferintei.
Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost:
-modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi intre sanatate si alte sectoare,
subliniind necesitatea echitatii accesului si furnizarii serviciilor de sanatate;
-problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea dezvoltarii serviciilor destinate
mamei si copilului;
-noua abordare tehnologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in considerare aspectele sociale,
economice si politice ale vietii;
-succesele inregistrate in domeniul sanitar in unele tari, in special China, ca urmare a implicarii comunitatii in
actiunile medicale.
Din aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept politic mult mai cuprinzator decit
descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de sanatate, sustinind serviciile de prim contact in cadrul a 5 principii de
baza:
1.Distributia echitabila: tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor accesul la servicii.
2.Implicarea comunitatii: implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri este esentiala pentru viitoarea
bunastare a comunitatii.
3.Concentrarea asupra activitatii de prevenire: dobindirea unor cunostinte prin educatie pentru sanatate si / sau
mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul comunitatii in luarea deciziilor legate de alocarea resurselor spre
prioritatile sanitare. Deoarece prevenirea este vitala pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen lung dar nu
este intotdeauna raspunsul la probleme individuale, serviciile preventive trebuie sa existe impreuna cu cele curative.
4.Tehnologie corespunzatoare: ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct de vedere al costului, ieftina si
disponibila pe plan local.
5.Abordarea multisectoriala: starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si negativ de o serie de factori cum
sunt: conditiile de locuit, tranportul, productia de alimente, irigatiile si rezerva de apa. Toate acestea tin de diferite
sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta bunastarea globala a comunitatii.
In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate sunt:

1.Educatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.

2.Promovarea unei alimentatii corecte.
3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.
4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.
5.Imunizarea impotriva bolilor infectioase majore.
6.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal.
7.Tratamentul adecvat al bolilor curente si vatamarilor.
8.Asigurarea cu medicamente esentiale.
Furnizarea acestor servicii de catre lucratorii auxiliari din domeniul sanitar, cu nivel de pregatire diferit si
integrarea practicienilor traditionali in serviciile de sanatate reprezinta o problema de baza a ingrijirilor primare de
sanatate.
STRATEGIA SANATATE PENTRU TOTI PINA IN ANUL 2000 PENTRU REGIUNEA EUROPEI
Strategia europeana pentru realizarea sanatatii pentru toti a fost aprobata de reprezentantii statelor membre ale
regiunii cu ocazia celei de-a 13-a sesiuni a Comitetului Regional ce a avut loc la Fez in 1980.
2 elemente de baza au definit cadrul acestei strategii:
1.Nivelul sanatatii populatiei europene mai scazut decit ar fi trebuit, tinind cont de resursele financiare destinate
serviciului sanitar si de dezvoltare a unor noi medicamente si tehnologii medicale din ultimii 30 ani.
2.Existenta de inechitati in domeniul sanitar, in ciuda unui nivel general inalt de dezvoltare in regiune, precum si a
nivelului stiintific, economic si educational al celor mai multe tari.
Strategia regionala a delimitat 4 mari domenii de activitate:
-modul de viata si sanatatea;
-factorii de risc ce afecteaza sanatatea si mediul;
-reorientarea sistemului de ingrijiri sanitare;
-factorii de sustinere politici, manageriali, tehnologici, umani si de cercetare, necesari realizarii schimbarilor in
primele 3 domenii.
Obiectivele regionale sunt destinate sa ajute statele membre sa-si stabileasca in cadrul politicii nationale propriile
obiective, obiective care sa reflecte nevoi specifice, prioritati si valori. In acest spirit, obiectivele strategiei europene
urmaresc:
-sa propuna imbunatatiri in starea de sanatate a oamenilor, pentru a realiza snatatea pentru toti pina in anul 2000;
-sa indice momentul in care este nevoie de actiune, extinderea efortului colectiv corect si directiile spre care
trebuie orientat;
-sa furnizeze un instrument pentru tari si pentru regiune pentru a controla progresul spre obiectiv si pentru
revizuirea cursului actiunii acolo unde este necesar.

Obiectivele stabilesc un minim de progres pe care tarile europene trebuie sa-l faca in domeniul ameliorarii
sanatatii si a problemelor legate de sanatate pina in anul 2000. Pentru a face posibile controlul si evaluarea progresului
inregistrat de catre fiecare stat membru si de intreaga regiune, s-a stabilit un set de indicatori care vor fi folositi de
fiecare tara la raportarea din 2 in 2 ani, catre OMS a progreselor facute. S-a elaborat si un plan de actiune, cuprinzind
etapele majore prin care trebuie sa treaca statele membre si OMS pentru a realiza aceste schimbari.
Principiile strategiei europene ale sanatatii pentru toti.
1.Sanatatea pentru toti implica echitate. Aceasta inseamna ca trebuie reduse pe cit posibil inechitatile ce apar in
domeniul sanatatii intre tari si in cadrul aceleiasi tari.
2.Telul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sanatatii astfel incit ei sa-si poata folosi la maximum capacitatile lor
fizice, mentale si emotionale. Accentul principal ar trebui sa se puna pe promovarea sanatatii si pe prevenirea bolilor.
3.Sanatatea pentru toti va fi realizata de catre oameni. O comunitate bine informata, bine motivata si care participa in
mod activ, reprezinta un element cheie in atingerea obiectivului comun.
4.Sanatatea pentru toti necesita o actiune coordonata din partea tuturor sectoarelor implicate. Autoritatile sanitare pot
rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectoriala reprezinta singurul mod de asigurare a premizelor
pentru starea de sanatate, prin promovarea unor politici sanitare si reducerea riscurilor ce apar in mediile fizic,
economic si social.
5.Sistemul de sanatate trebuie sa-si concentreze atentia asupra ingrijirilor primare de sanatate acoperind nevoile de
sanatate de baza ale fiecarei comunitati, furnizind servicii la locul de munca si de viata al oamenilor, accesibile pentru
toti si bazate pe o deplina participare a comunitatii.
6.Problemele legate de sanatate depasesc frontierele nationale. Poluarea si comertul cu produse daunatoare sanatatii
reprezinta exemple de probleme a caror solutionare necesita o cooperare internationala.
OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPENE
I.Starea de sanatate
1. diferentele actuale in starea de sanatate care exista intre tari, intre grupurile din cadrul aceleiasi tari, vor trebui
sa fie reduse cu cel putin 25% prin imbunatatirea nivelului starii de sanatate a natiunilor si grupurilor dezavantajate.
2. oamenii ar trebui sa aiba conditii minime pentru a-si dezvolta si folosi propriul potential sanitar cu scopul de a
duce o viata satisfacatoare si implinita din punct de vedere social si economic.
3. persoanele cu handicap ar trebui sa aiba conditii fizice, sociale si economice care sa le permita sa duca cel putin
o viata implinita din punct de vedere social si economic si creativa din punct de vedere mental.
4. numarul mediu de ani pe care oamenii il traiesc fara sa contacteze o boala majora sau un handicap sa creasca cu
cel putin 10%.
5. ar trebui sa nu mai existe pojar, poliomielita, tetanos neonatal, rubeola congenitala, difterie, sifilis congenital
sau malarie in regiune.
6., speranta de viata la nastere in regiune trebuie sa fie de cel putin 75 ani.
7., mortalitatea infantila in regiune ar trebui sa fie mai putin de 20 pentru 1000 nascuti vii.
8., mortalitatea materna in regiune ar trebui sa fie mai mica de 15 la 100000 nascuti vii.

9., mortalitatea in regiune, datorata unor boli ale sistemului circulator, la persoane sub 65 ani, ar trebui sa se
reduca cu cel putin 15%.
10., mortalitatea in regiune, datorata cancerului, la persoane sub 65 ani, ar trebui sa fie redusa cu cel putin 15%.
11., decesele datorate accidentelor in regiune ar trebui reduse cu cel putin 25% printr-un efort intens de reducere a
accidentelor prin traficul rutier si a accidentelor de munca si din gospodarie.
12., tendinta actuala de crestere a numarului de sinucideri si a tentativelor de suicid trebuie eliminata.
II.Stilul de viata
13., politicile nationale din cadrul tarilor membre trebuie sa asigure mecanismele legislativ, administrativ si
economic sa furnizeze un suport intersectorial larg si resurse pentru promovarea unui mod de viata sanatos si sa
asigure participarea oamenilor la toate nivelele la care se elaboreaza asemenea politici.
14., toate statele membre ar trebui sa aiba programe speciale care sa intareasca rolul major jucat de familie si alte
grupuri sociale in dezvoltarea si sustinerea unui mod de viata sanatos.
15. programele educationale din toate statele membre ar trebui sa intareasca cunoasterea, motivatia si indeminarea
oamenilor in obtinerea starii de sanatate.
16., in toate statele membre ar trebui sa se inregistreze o crestere semnificativa a comportamentului sanitar
pozitiv, asa cum este o nutritie echilibrata, lipsa fumatului, activitatea fizica corespunzatoare si evitarea stressului.
17., in toate statele membre ar trebui sa fie reduceri semnificative ale comportamentului daunator sanatatii, asa
cum este: abuzul de alcool si produse farmaceutice, folosirea medicamentelor ilicite, substantelor chimice periculoase
si comportamentului social violent.
III.Mediul
18. statele membre ar trebui sa aiba politici multisectoriale care sa protejeze in mod efectiv mediul uman de
factorii imprevizibili ce actioneaza asupra sanatatii, care sa asigure constientizarea comunitatii si implicarea acesteia
si sa sustina in mod efectiv eforturile internationale de reducere a factorilor imprevizibili ce afecteaza mai mult de o
singura tara.
19. toate statele membre ar trebui sa aiba echipament adecvat pentru controlarea, evaluarea factorilor de mediu
imprevizibili care reprezinta o amenintare la adresa sanatatii umane, incluzind substantele potential toxice din punct
de vedere chimic, radiatiile, bunurile de consum daunatoare si agentii biologici.
20., toti oamenii din regiune ar trebui sa aiba rezerva adecvata de apa potabila si pina in 1995 popuarea riurilor,
lacurilor si marilor ar trebui sa nu mai prezinte o amenintare la adresa sanatatii umane.
21. toti oamenii din regiune ar trebui sa fie aparati in mod efectiv impotriva factorilor de risc ce provin din
poluarea atmosferica.
22. toate statele membre ar trebui sa reduca in mod semnificativ factorii de risc ce provin din contaminarea hranei
si sa aiba implementate masuri in scopul protejarii consumatorilor de aditivele daunatoare.
23. toate statele membre ar trebui sa fi eliminat toti factorii de risc majori cunoscuti ce pot fi asociati cu
reziduurile nocive ce pot dauna societatii.
24. toti oamenii din regiune ar trebui sa aiba posibilitatea sa locuiasca in case si asezari care sa constituie un
mediu de viata sanatos si lipsit de factori de risc.

25. toti oamenii din regiune ar trebui sa fie protejati in mod efectiv impotriva accidentelor de munca.
26. toate statele membre, printr-o reprezentare comunitara efectiva, ar trebui sa-si dezvolte sisteme de ingrijiri
medicale bazate pe ingrijiri primare si sustinute de catre ingrijirile secundare si tertiare, asa cum s-a subliniat la
Conferinta de la Alma-Ata.
27., in toate statele membre infrastructurile sistemelor de prestare a serviciilor ar trebui organizate astfel incit sa
fie distribuite potrivit nevoilor, iar serviciile sa asigure o accesibilitate fizica si economica si o accesibilitate culturala
pentru populatie.
28. sistemul de ingrijiri primare din toate statele membre ar trebui sa furnizeze o gama larga de servicii de
promovare a sanatatii, curative, de recuperare si de sustinere pentru a acoperi nevoile sanitare de baza ale populatiei si
pentru a acorda o atentie speciala indivizilor si grupurilor supusi unor factori de risc, vulnerabile si subservite.
29. in toate statele membre, sistemele de ingrijiri de sanatate ar trebui sa fie bazate pe cooperare si pe lucrul in
echipa intre personalul sanitar, indivizi, familie si grupurile comunitare.
30. toate statele membre ar trebui sa aiba mecanisme prin care serviciile furnizate de catre sectoarele legate de
sanatate sa fie coordonate la nivel comunitar in cadrul sistemului de ingrijiri primare.
31. toate statele membre ar trebui sa construiasca mecanisme efective in scopul asigurarii calitatii ingrijirilor
acordate pacientilor in cadrul sistemelor de sanatate.
IV.Cercetare
32. toate statele membre ar trebui sa formuleze o strategie de cercetare in scopul stimularii investitiilor care
imbunatatesc aplicarea si dezvoltarea cunostintelor necesare pentru sustinerea strategiilor nationale Sanatatea
pentru toti.
V.Sustinerea dezvoltarii sanatatii
33., toate statele membre ar trebui sa asigure ca politicile si strategiile lor sanitare sa fie coordonate cu principiile
strategiei Sanatatea pentru toti si ca legislatiile, regulamentele nationale sa faca implementarea lor efectiva in
sectoarele societatii.
34. toate statele membre ar trebui sa aiba procesul managerial pentru dezvoltarea sanatatii orientat spre atingerea
Sanatatii pentru toti, implicind in mod activ comunitatile si toate sectoarele relevante pentru sanatate si in
concordanta cu acestea sa asigure alocarea preferentiala a resurselor catre prioritatile dezvoltarii sanatatii.
35., toate statele membre ar trebui sa aiba sisteme informationale in domeniul sanitar capabile sa sustina
strategiile lor nationale pentru Sanatatea pentru toti.
36. in toate statele membre planificarea, pregatirea si formarea personalului sanitar ar trebui sa fie in concordanta
cu politica Sanatatii pentru toti cu o atentie speciala acordata ingrijirilor primare.
37., in toate statele membre procesul de pregatire ar trebui sa furnizeze personal pentru sectoarele legate de
sanatate care sa aiba informatii adecvate asupra Sanatatii pentru toti si asupra aplicarii sale practice in propriile
lor sectoare.
38. toate statele membre ar trebui sa stabileasca un mecanism formal pentru evaluarea sistematica a folosirii
corespunzatoare a tehnologiilor medicale, a efectivitatii, a eficientei, sigurantei, acceptabilitatii precum si pentru
reflectarea politicilor sanitare nationale si restrictiilor economice.