Autism
Autism
Autism
Despre autism
Copiii cu autism sunt diferiti! Caracteristice tuturor copiilor cu autism sunt
problemele de comunicare si limbaj, de socializare si comportamentele repetitive,
autostimularile si interesele restranse legate de persoane sau activitati.
Deficitul de atentie poate aparea pentru ca aria de interese a copiilor cu autism este
restransa si uneori mult diferita de cea considerata adecvata. Deficitul de atentie se
traduce si in faptul ca nesesizand criterul cerut in rezolvarea unei sarcini apare
esecul. Nu este atent la detaliile cerute si rezolva sarcinile dupa propriile criterii.
Nu este atent, dar stie este ceea ce spun terapeutii si parintii. Copilul
demonstreaza ca stie sa raspunda la anumite cerinte in conditiile unei motivari
puternice. Indata ce i se prezinta recompensa preferata rezolva sarcina pentru a
primi premiul dorit.
La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice.
Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate
depista chiar in primul an de viata. Daca debutul autismului este precoce in primul
an de viata, se remarca:
- lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate;
- lipsa zambetului ca raspuns la zambetul mamei;
- apatia si dezinteresul pentru persoanele ce-i inconjoara;
- nu-si orienteaza atentia catre stimuli sociali;
- nu intra intr-o rutina de comunicare cu ceilalti;
Caracteristic copiilor cu autism este faptul ca contactul vizual este slab sau lipseste.
Fata de persoanle din jur copilul autism poate sa manifeste un dezinteres total, fiind
uneori atras totusi de vestimentatia sau unele trasaturi ale persoanelor cu care intra
in contact. In relatiile sociale se manifesta esecul de a stabili contacte sanatoase cu
anturajul. Poate manifesta un interes deosebit fata de anumite obiecte, fara insa a
le utiliza cu sensul lor adecvat, ci doar pentru a le agita, scutura, invarti etc.
Ce este autismul?
Autismul inregistreaza o crestere alarmanta in toate mediile, in toata lumea,
estimandu-se ca in anul 2012 exista 1 copil cu tulburare de spectru autist la 100 de
copii. Autismul apare mai des la baieti decat la fete (proportia fiind de 4 la 1).
Ce este autismul?
Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele mai
severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea centrala din
cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de
spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare.
Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari, presupuse a fi rezultatul
unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice.
Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
Persoana care prezinta tulburari pervazive de dezvoltare demonstreaza dificultati in
mai multe arii de dezvoltare si nu doar in anumite segmente specifice, iar efectele
produse de dificultatile dintr-o anumita arie au efecte negative asupra dezvoltarii
altor zone, rezultatul fiind un grup complex de caracteristici si trasaturi.
Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii vietii.
Poate avea doua tipuri de debut:
autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani, iar copilul, care pana la
aceasta varsta a avut o evolutie normala, pierde achizitiile (cognitive, de
socializare, comunicare) si incep sa manifeste si comportamente repetitive si
autostimulari.
desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta
lor, nu interactioneaza efectiv cu copiii;
nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe
care le umple si le goleste etc);
merge pe varfuri, ori are miscari bizare are mainilor si ale corpului;
Logopedie,
Kinetoterapie,
Preocuparea intotdeauna este oferirea celei mai bune solutii la problema specifica a
copilului si incurajarea independentei lui.
Obiectivul final, la AITA, nu este sa faca din copiii cu autism genii, dar sa-i faca pe
copii din ce in ce mai putin autisti, si mai ales din ce in ce mai fericiti.
Applied Behavior Analysis (ABA)
ABA este o stiinta a comportamentului uman.
Conform ABA motivele pentru care un comportament are sau nu loc pot fi gasite n
primul rnd n mediu. Aceasta concluzie are la baza faptul ca un anumit
comportament este dobndit prin interactiunile cu mediul si faptul ca evenimentele
perturbatoare din mediu pot afecta comportamentul. Programele care folosesc ABA
evalueaza evolutia copilului si comportamentul acestuia pentru a putea dobndi o
ntelegere clart a relatiei dintre strategiile instructionale utilizate si modificarile de la
nivelul comportamentului si modului de nvatare al copilului. ABA implica
structurarea unei abilitati pentru a putea fi nvatata n pasi mici si recompensarea
copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect. Raspunsurile simple sunt n
mod tipic predate la nceput si apoi extinse la nivelul comportamentelor mai
complexe, adecvate vrstei. Elevii sunt initial ajutati sa dea raspunsurile corecte,
micsornd n acelasi timp sansele de a raspunde gresit.
Una dintre unitatile de invatare extrem de folosita in ABA, cuprinde triada:
SD (cerinta ce i se da copilului Raspunsul copilului Consecinta oferita
de cei din jur
Intre cerinta si raspuns, uneori se interpune P (promptul)
Ce este util sa stiu despre terapia ABA?
Incepand din luna aprilie 2015, Asociatia AITA vine in sprijinul parintilor
copiilor cu autism, oferind sedinte gratuite de consultanta. Aceste sedinte
gratuite vor fi oferite parintilor, la sediul AITA.
Prin acest proiect incercam sa le oferim parintilor informatiile necesare pentru a-si
ajuta copiii acasa, si in comunitate, in mediile din care fac parte.
Adesea parintii isi pun intrebari legate de terapie, de progresul copiilor, sau au
probleme la care nu gasesc un raspuns. Uneori copilul plange sau rade necontrolat,
alteori loveste o persoana din familie, poate nu sta de manuta cu adultul pe strada
si se smulge din mainile sau bratele parintilor. Uneori programul de terapie ridica
semne de intrebare, sau comunicare cu terapeutii ori coordonatorul.
Cum incepe terapia? Unde gasesc terapeuti? Ce pregatire trebuie sa aiba acesti?
Cate ore de terapie trebuie sa lucreze copilul? Cat si ce trebuie sa faca parintele?