Pasteluri Vasile Alecsandri

Pasteluri Vasile Alecsandri
(comentariu literar, rezumat literar)
Pasteluri, de Vasile Alecsandri, este un ciclu de poezii, cele mai multe publicate
mai nti n Convorbiri literare din anii 1868-1869 (ultimele au aprut n
aceeai revist n 1874). Ciclul ca atare a fost alctuit (schimbnd ordinea
cronologic a tipririi iniiale i urmrind o logic a coninutului poeziilor) o
dat cu includerea lui n volumul de Opere complete, Poezii, Pasteluri i
legende, n 1875.
Pastelurile reprezint pentru Alecsandri intrarea ntr-o nou etap de creaie;
dup exploatarea filonului popular, a celui erotic i a celui social-patriotic, legate
de cteva dintre momentele eseniale ale devenirii politice a Principatelor - dar i
de devenirea personal - care constituie sursele principale ale poeziei sale din
primele decenii de creaie, el simte nevoia de a ncerca altceva. Experiena
anterioar nu este negat (legtura cu poezia popular, ntr-un mod mai subtil i
mai profund dect n Doine, este vizibil i n pasteluri, ca i n mbinarea
eticului cu esteticul), dar poezia sa pare a se detaa de iminen i de actualitate
i a da seama de o atitudine mai senin i superior-contemplativ fa de
existen i de lumea nconjurtoare.
Dezamgit de viaa politic, la care luase parte cu druire pn la sfritul
domniei lui Al. I. Cuza, Alecsandri se retrage (sintagma e folosit consecvent
de mai toi criticii) la Mirceti i-i caut un nou echilibru n observarea naturii
i a oamenilor care triesc n mijlocul ei. Titlul pe care-l alege n 1875 pentru
ntreg ciclul, mprumutat din domeniul artelor plastice, a devenit, pentru
literatura romn, numele unei specii (poezia descriptiv, cum este ea numit n
alte literaturi) i a impus ca trsturi definitorii ale acesteia cele pe care le
concretizeaz cele mai numeroase i mai caracteristice dintre poeziile lui
Alecsandri (ntre ele, alegerea subiectului din natur, dei Alecsandri introduce
n grup i portrete sau descrieri imaginare ori care au la baz un obiect de art,
aa cum se ntmpl n cele dou pasteluri chinezeti).
Grupul principal al pastelurilor, zona central, unitar i masiv, alctuit din

circa 30 poezii, cum spunea Paul Cornea, descrie peisaje romneti - cele mai
multe de la Mirceti - tinznd s se transforme ntr-un caleidoscop rural,
organizat pe axa succesiunii anotimpurilor, incluznd, pe lng imagini ale unei
naturi mai mult sau mai puin virgine (Iarna, Miezul iernei, Lunca din
Mirceti, Noaptea, Malul Siretului), i cteva tablouri ale muncilor cmpului sau
ale srbtorilor fundamentale de la sat
(Floriile, Potele, Plugurile, Smntorii, Rodica, Seceriul, Cositul). Nu
lipsesc, poate adugate ulterior, tocmai pentru a ncadra ciclul i a da seam de
dispoziia sufleteasc din care a izvort, nici imaginile unei confortabile
intimiti creatoare (Serile la Mirceti, La gura sobei).
Oricum, toate textele demonstreaz un poet echilibrat, bun observator al celor

ce-l nconjoar, fr profunzimi deosebite (tentaia filosofrii, ca i cea a
poetizrii sunt de altfel autoironizate, aa cum se ntmpl n Malul
Siretului sau n Vntorul), dar tiind s exploateze suprafeele. Textele ne
prezint o lume frumoas i raional construit, n care omul se integreaz fr
efort, participnd la atributul ei esenial - rodnicia - n calitate de ndrgostit i
de muncitor al pmntului.
Un peisaj moderat, ocolind extremele (marea i muntele), n care anotimpurile

aduc fiecare un element estetic propriu: pn i teama pe care ar putea-o inspira
iarna se transform mai curnd ntr-un sentiment de veneraie (Miezul iernei) sau
devine pretextul unei glume de ndrgostit (Sania), iar toamna, cu melancolia ei
ndtinat, este un moment peste care poetul trece cu rapiditate; n schimb,
primvara i mai ales vara, cu bogia de via i micare, cu forfota psrilor i
varietatea florilor, cu razele fierbini ale soarelui potolite de umbra luncii i cu
ocaziile de manifestare a erotismului universal, se bucur de ntreaga favoare a
poetului.
Cele mai multe dintre pasteluri sunt construite dup aceeai schem: compoziii
de patru catrene, bazate pe o alturare de secvene vizuale, finalul introducnd
un element de surpriz (micare n nemicare, sunet n tcere, elementul uman n
natura ce prea virgin, umorul n melancolie etc.). Dup cum cu ndreptire s-a
observat, timpul verbal predilect al pastelurilor e prezentul, iar n sintaxa
frazelor predomin raportul de coordonare, ceea ce contribuie la impresia de
tablou bidimensional, dar d i nota de obiectivitate i perenitate a descrierii. n
pastelurile cu tematic autohton (marea majoritate), desenul e sobru, liniile
esenializate, culorile puine i tonurile pure (alb i argintiu iama, verde i auriu
vara, puine alte pete cromatice, mai curnd sesizarea jocului de umbr i
lumin), n schimb n cele exotice (Mandarinul, Pastel chinez) asistm la o
adevrat orgie de culori, ngemnat i cu numeroase amnunte descriptive.
Concertul n lunc s-ar prea c face excepie de la aceast regul, dar la o

examinare mai atent observam c impresia de culoare i detaliu e dat, de fapt,
de enumerarea numelor de plante i psri i nu de descrierea lor efectiv. Se
poate, de altfel, remarca o dominant nominal a vocabularului poetic utilizat de
Alecsandri n mai toate pastelurile, caracteristic congruent cu ansamblul
tehnicii plasticizante pe care o adopt. n ciuda acestor elemente de regularitate
i chiar predictibilitate, mai evidente din momentul n care cititorul parcurge
ciclul n ansamblu dintr-o singur lectur, Alecsandri a tiut s introduc i
suficient variaie, aa nct acesta s nu devin monoton.
Faptul c el a satisfcut exigenele i a fost publicat pentru prima dat n revista

Junimii, care reprezenta, n momentul respectiv, noua generaie, cu un gust
schimbat i o cultur literar superioar celei a paoptitilor, i c este socotit
pn astzi grupul cel mai rezistent la lectur din ntreaga creaie poetic a lui
Alecsandri e o dovad a valorii lui obiective. Poetul de la Mirceti a fcut prin el
coal (George Cobuc, Ion Pillat, Dimitrie Anghel, Vasile Voiculescu, George
Toprceanu i Adrian Maniu sunt numai civa dintre cei care, n ciuda
evidentelor diferene, o ilustreaz) i a impus un gen de poezie ce mai strnete
i azi inspiraia autorilor.

Pasteluri Vasile Alecsandri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasteluri Vasile Alecsandri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasteluri Vasile Alecsandri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasteluri Vasile Alecsandri

(comentariu literar, rezumat literar)

Grupul principal al pastelurilor, zona central, unitar i masiv, alctuit din

Oricum, toate textele demonstreaz un poet echilibrat, bun observator al celor

Un peisaj moderat, ocolind extremele (marea i muntele), n care anotimpurile

Concertul n lunc s-ar prea c face excepie de la aceast regul, dar la o

Faptul c el a satisfcut exigenele i a fost publicat pentru prima dat n revista

S-ar putea să vă placă și