10 Sava

AŞEZĂRI CU „CENUŞARE” ÎN BAZINUL RĂUTULUI
(CATALOG)
Eugen Sava
Mariana Sîrbu
Cercetarea aşezărilor din perioada târzie a epocii novka, numărul lor total pe teritoriul dintre Prut
bronzului în spaţiul dintre Prut şi Nistru s-a înce- şi Nistru depăşeşte cifra de 400 (Sava 2005, 67).
put încă în anii ‘50 ai secolului XX. În 1956-1957
De obicei, aşezările complexului cultural Noua-
A.I. Meljukova a cercetat câteva „cenuşare”1 am-
Sabatinovka sunt amplasate pe pantele promon-
plasate în apropierea satelor Ghindeşti şi Roşieti-
toriilor joase alăturate văilor râurilor şi afluenţilor
cii Vechi. Tocmai atunci, s-a stabilit că astfel de si-
lor. În toate cazurile, aşezările ocupă porţiunile de
turi sunt caracteristice culturii Noua care a existat
sud, sud-est sau sud-vest ale pantelor şi teraselor.
nu numai pe teritoriul actual al României (Nestor Foarte rar, aşezările se extind şi pe unele poziţii
1960; Petrescu-Dîmboviţa 1960; Florescu 1964), de teren dominante, acoperind parţial şi porţiuni
dar şi în spaţiul pruto-nistrean (Мелюкова 1961) de platou.
şi Ucraina (Смирнова 1957; 1959; Балагурi 1961;
1961a; 1963; 1964). La începutul anilor ‘60 ai seco- Concentraţia aşezărilor Noua pe teritoriul pruto-
lului XX în spaţiul pruto-nistrean erau cunoscute nistrean în diferite zone este inegală. Aceasta se
doar 22 aşezări de tip Noua (Мелюкова 1961, 7). explică atât prin prisma aspectului geografic, cât
Ulterior, în anii ‘60-’70 ai secolului XX, au fost or- şi prin gradul cercetărilor de teren. Una din cele
ganizate mai multe şantiere arheologice cu scopul mai bine studiate zone din spaţiul pruto-nistrean
cercetării aşezărilor cu „cenuşare” – Slobodca-Şi- sunt văile râului Răut şi ale afluenţilor săi.
reuţi (Дергачев 1969), Costeşti (Дергачев 1982), Primele aşezări în această microzonă au fost des-
care s-au scontat cu rezultate importante reflec- coperite de V. Marchevici şi de P. Ghiţenko în pe-
tate şi în studii monografice (Дергачев 1986). În rioada anilor 1953-1955. În anii ‘70-’80 ai secolu-
anii următori şi în mod deosebit în anii ‘70-’80 lui XX în valea Răutului s-au efectuat perieghe-
ai secolului XX, datorită intensităţii cercetării de ze detaliate de către V. Bicbaev, iar la începutul
teren care a fost stimulată de tempoul înalt al lu- anilor ‘90 ai secolului XX zona a fost verificată de
crărilor de construcţii, au fost descoperite sute de V. Bubulici, S. Kurciatov, N. Telnov; O. Leviţki, I.
aşezări cu „cenuşare”. În perioada nominalizată s- Cereteu, I. Corman, I. Melniciuc.
au efectuat cercetări în aşezările culturii Noua am-
În zona aceasta văile râurilor sunt late (2-3 km),
plasate în împrejurimile satelor Feteşti (Ларина
au pantele lungi şi simetrice şi de aceea de regu-
1986), Bulboaca (Борзияк, Кашуба 1990), Pe-
lă, aşezările sunt amplasate pe pantele sudice ale
truha (Postică, Cavruc 1989), Cobîlnea, Petruşeni
versantelor văilor. În spaţiul cercetat sunt carto-
(Демченко, Левицкий 1992; Levitsckii, Sava
grafiate 91 de aşezări ale culturii Noua (fig. 1)3. În
1993; Sava, Leviţki 1995; Sava 1994; Sava 1999),
unele zone aşezările sunt foarte concentrate. De
Bilicenii Vechi.2
exemplu, în apropierea satelor Nicoreni, Ţarigrad
În prezent numărul aşezările culturii Noua în spa- (Glavan), Ochiul Alb, Cepăria, Miciurin, Sofia şi
ţiul pruto-nistrean se ridică la cifra de 250, dar Pelinia sunt cunoscute aproximativ 20 de aşezări
luând în consideraţie şi aşezările culturii Sabati- în cadrul cărora pot fi vizual observate de la cinci
până la 25 „cenuşare”. Însă, numărul aşezărilor şi
1
Probele de sol din „cenuşarele” din aşezarea Miciurin „Oda- „cenuşarelor” cu siguranţă este mai mare. Aceasta
ia” au fost analizate de Malgorzata Daszkiewicz şi Gerwulf se demonstrează prin studierea aerofotogramelor
Schneider, cercetători ai Institutului de Chimie şi Biochimie al a zonei interfluviale Răut-Cubolta (145 km2), în-
Universităţii Libere din Berlin. Rezultatele analizei au demon-
strat că în solul de culoare cenuşie nu se conţine cenuşă de tre oraşul Drochia şi satul Pelenia (Bicbaev, Sava
origine termică. Pornind de la această determinare vom utiliza 2004, 336).
în lucrarea dată termenul tradiţional, însă luat în ghilimele.
2
Investigaţii de şantier efectuate în 1991 de V. Cavruc. Mate- 3
Mulţumim colegilor V. Bubulici şi M. Băţ pentru ajutorul
riale inedite. acordat la elaborarea acestei hărţi.
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 169-192. 169

II. Materiale şi cercetări
În anii 1988-1991 de către V. Bicbaev au fost exa- pe malul stâng al Răutului. Acolo, pe o suprafaţă
minate aproximativ 2000 de aerofotograme fil- de aproximativ 1 km2, se aflau nouă „cenuşare” cu
mate vertical la scări cuprinse între 1:14.000 şi înălţimea între 0,20 şi 1,15 m şi cu diametrul de la
1:28.000 (Bicbaev, Sava 2004, 336). Drept rezul- 15 la 35 m. Timp de doi ani au fost cercetate trei
tat au fost documentate cca 300 de situri arheolo- „cenuşare” (Мелюкова 1961).
gice dintre care doar a cincea parte au fost verifi-
În 1957 au fost efectuate săpături în cadrul celui
cate prin cercetări de suprafaţă. Din informaţiile
de-al doilea sit cu „cenuşare,” aflat în apropierea
obţinute s-a determinat că 65 din numărul total
satului Roşieticii Vechi. Aici au fost localizate şase
de monumente observate în zona nordică a Mol-
cenuşare. Săpăturile efectuate în limita unui „ce-
dovei pot fi atribuite culturii Noua (Bicbaev, Sava
nuşar” au demonstrat că materialele descoperite
2004, 337). Din numărul monumentelor menţi-
sunt analogice cu cele descoperite la Ghindeşti
onate mai sus, circa 35 de aşezări au fost vizitate
(Мелюкова 1961).
atât înainte, cât şi după interpretarea aerofoto-
gramelor de către V. Bicbaev. Circa 20 de aşezări O altă aşezare cu „cenuşare” din microzona în cau-
documentate prin aerofotograme sunt situate în ză, cercetată în perioada 2003, 2005-2008 (Sava,
apropierea satelor Sofia, Pelinia şi Dominteni, Kaiser 2004; Kaiser, Sava 2004, 40-49; Kайзер,
ocupând o suprafaţă de cca 20 km2. Majoritatea Савва 2004, 99-103; Bicbaev, Sava 2004, 351-353,
acestor aşezări au fost verificate prin cercetări de fig. 5; Sava, Kaiser 2006; Kaiser, Sava 2006; Sava,
suprafaţă efectuate de către V. Bicbaev (Bicbaev, Kaiser 2007; Kaiser, Sava 2007; Sava 2008)4, este
Sava 2004, 337). Or, în baza aerofotogramelor se situată lângă comuna Miciurin, raionul Drochia.
poate trage concluzia că numărul real al aşezări- Suprafaţa supusă cercetări arheologice constituie
lor de tip Noua pe teritoriul studiat este cu sigu- 2242 m2. Situl este amplasat de-a lungul pantei de
ranţă mai mare, decât cele care pot fi observate la nord a unei văii fără nume, prin care îşi are cursul
suprafaţă cu ochiul liber. un pârâu afluent al râului Răut. Distanţa de la aşe-
Până la verificarea aerofotogramelor se conside- zare până la Răut constituie circa 2,5 km pe linie
ra că aşezările culturii Noua nu au avut sisteme dreaptă. Suprafaţa totală a aşezării este de circa 12
de fortificaţii, însă după examinarea acestora se ha. În timpul de faţă se pot observa 23 de „cenuşa-
poate presupune că în cultura Noua existau aşe- re” aflate în stare satisfăcătoare. Unele „cenuşare”
zări cu elemente asemănătoare fortificaţiilor (Bic- ating înălţimi mai mari de 0,5 m de la suprafaţa
baev, Sava 2004, 335). De exemplu, în aşezarea actuală a solului, iar diametrul oscilează între 15 şi
culturii Noua „La Hugineşti” de lîngă satul Sofia, 40 m. În afara acestor „cenuşare”, două sunt pu-
raionul Drochia, conform aerofotogramelor şapte ternic deteriorate (nr. 4-5), iar urmele a încă cel
„cenuşare” de dimensiuni medii sunt înconjurate puţin trei „cenuşare” se află pe teritoriul gospodă-
de linii de culoare gri-deschisă. Pe alte fotograme riilor private ale comunei Odaia. Astfel, în general
acestea se prezintă şi sub curbe de culoare neagră numărul „cenuşarelor” se ridică la 28. Nu există
cum de exemplu este cazul aşezării culturii Noua o planigrafie clară a „cenuşarelor”, deşi poate fi
„La Glavan,” situată lângă satul Sofia (Bicbaev, presupusă amplasarea lor în două rânduri. Primul
Sava 2004, 339). Se poate presupune că liniile ar rând se afla în imediata apropiere a iazurilor iar al
însemna că în cadrul aşezărilor au existat siste- doilea, posibil şi al treilea, rând de „cenuşare” erau
me fortificate de tip val sau şanţ. Însă pentru a amplasate mai sus pe pantă. Aceasta se confirmă
confirma acestea sunt necesare cercetări de teren şi prin planul schematic efectuat de V. Bicbaev în
suplimentare. baza aerofotogramelor. Conform acestui plan aşe-
zarea este alcătuită din cca 40 „cenuşare” (Bicba-
Este necesar de menţionat, că din aşezările cu- ev, Sava 2004, fig. 5).
noscute în prezent în zona Răutului, numai câte-
va au fost cercetate – Ghindeşti, Roşieticii Vechi, Din punct de vedere al cadrului geografic această
Miciurin „Odaia”. microzonă face parte din silvostepa Moldovei de
În 1956-1957, pe malul stâng al Răutului, în apro- 4

Cercetările au fost efectuate în colaborare cu dr. Elke Kaiser,
pierea satului Ghindeşti, A. Meljukova a început cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie Preistorică al
primele cercetări ale monumentelor din perioada Universităţii Libere din Berlin. La investigaţiile de şantier a
participat permanent cercetătorul ştiinţific al MNAIN Valeriu
târzie a epocii bronzului (Мелюкова 1961). Aşe-
Bubulici, căruia şi pe cale aceasta îi mulţumim pentru asisten-
zarea de la Ghindeşti este situată pe un platou de ţa profesională.
170
DONDUŞENI
ca
men
Ca
1
SOROCA
2 Nis
tru
3
5 DROCHIA
CAMENCA
28
Ca
Căi
4
7
me
Ră
nar
46
nc
ut
27
a
23
9
6 12 21 47
RÎŞCANI 8 11 22 48
Cu
bo
33 18 10 14 64
30 15 13 24 49
lta
29 31 32 80 FLOREŞTI Drochia 34. Corlăteni I 63. Vărvărăuca XIV
17 16 58 61 65 Nistru 1. Cotova II 35. Corlăteni II 64. Floreşti VII
26 66 67
19 68 2. Drochia V 65. Floreşti VIII
25 60 59 63 62
52 70 69 3. Sergheevka I Glodeni 66. Gura Camencii
50 55 56 57
36 4. Ţarigrad VI 36. Iabloana XXXI 67. Coşerniţa II
51 71 ŞOLDĂNEŞTI
39 37 53 54 5. Ţarigrad VIII 37. Iabloana XXXII 68. Coşerniţa IV
35 76 75 Сerna
6. Miciurin „F.P.” 38. Iabloana XXXIII 69. Coşerniţa V
34 ţ
o ne 7. Miciurin „I.P.” 39. Nicolaevka II 70. Ghindeşti VI
44 R ăut ol 40. Fundura Vechi II 71. Ţîra I
38 45 S RÎBNIŢA 8. Miciurin „Odaia”
GLODENI 40 77 41. Fundura Vechi IV 72. Ciutuleşti IV
BĂLŢI 78 72 73 REZINA 9. Nicoreni V
41 10. Sofia VII 42. Fundura Vechi X 73. Ştefăneşti IV
74. Ştefăneşti Vi
42 74 11. Sofia VIII Făleşti
12. Sofia IX 43. Moldoveanca III Sîngerei
81 13. Sofia X
82 75. Ţîpleteşti I
83 14. Sofia XVI Bălţi 76. Dobrogea Nouă
SÎNGEREI 89
15. Sofia XVII 44. Elizaveta IV 77. Heciul Nou III
80 79
16. Pelenia II 45. Bălţi 78. Trifăneşti IX
43 Ciu 17. Pelenia III 79. Bilicenii Vechi I
84 88
lucu
lM 18. Pelenia VII Floreşti 80. Bilicenii Vechi III
Ciuluc 87 are 19. Pelenia VIII 46. Bezeni V 81. Bilicenii Vechi VII
FĂLEŞTI ul Mij
lociu 86
85 20. Pelenia IX 47. Izvoare I 82. Bilicenii Vechi XIII
21. Dominteni I 48. Alexandrovka III 83. Bilicenii Vechi XIV
ul Mic 22. Dominteni II 49. Sevirova IV 84. Nicolaevka IV
Ciuluc 90 Ni 50. Frumuşica Nouă II 85. Iezărenii Vechi VI
str 23. Dominteni III
TELENEŞTI u 24. Hăşnăşenii Mari II 51. Putineşti IV 86. Iezărenii Vechi II
25. Lazo III 52. Putineşti VII 87. Prepeliţa III
26. Lazo VI 53. Prajila V 88. Prepeliţa IX
E. Sava, M.Sîrbu, Aşezări cu „cenuşare” în bazinul Răutului (catalog)
27. Ochiul Alb I 54. Prajila VII

55. Prajila IX Teleneşti
ORHEI
Rău
t 89. Negureni I
Rîşcani 56. Băhrineşti III
Cula 28. Mihăileni III 57. Băhrineşti V
91 Orhei
29. Rîşcani III 58. Mărculeşti II 90. Ciocîlteni II
30. Rîşcani IV 59. Mărculeşti III 92. Selişte III
0 10 km
31. Rîşcani VIII 60. Mărculeşti IV
92 32. Răcăria I 61. Vărvărăuca XI Criuleni
33. Cepăria 62. Vărvărăuca XIII 92. Măşcăuţi IV
171
Fig. 1. Harta aşezărilor culturii Noua în bazinul Răutului.
Nord, sau mai exact din stepa Bălţului, fiind am- de economie este caracteristic pentru complexul
plasată la înălţimea absolută de 200-250 m. Aici Noua-Sabatinovka (Sava 1999; 2005; 2005a).
nu sunt condiţii geoclimaterice caracteristice sil-
În continuare prezentăm catalogul aşezărilor cu
vostepei Moldovei de Nord, ceea ce creează condi-
„cenuşare” din zona de studiu.
ţii favorabile pentru păstorit. Tocmai astfel de tip
CATALOG5
RAIONUL DROCHIA Descoperire sit: S. Bodean, 1995.

Complexe şi materiale arheologice descoperite:
1. Cotova II, Drochia
fragmente ceramice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Bibliografie: Bodean 2003, 103, fig. 3/5.
culturale preistorice şi din epoca antică târzie.
Amplasare: aşezarea este situată la 0,5 km nord- 4. Ţarigrad VI
vest de sat pe malul stâng al râului Căinari. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- culturale preistorice.
tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov. Denumirea locală: „La Imaş”.
Descoperire sit: V. Sorokin, 1980. Amplasare: aşezarea este situată la 3,5 km la sud-
Periegheze: I. Cereteu, 1993. vest de sat, la 2 km la sud de ferma de bovine, pe
Complexe şi materiale arheologice descoperite: malul stâng, înalt al pârâului care curge prin sat
fragmente ceramice. şi se varsă în lacul numit de localnici „La Imaş”.
Bibliografie: Cereteu 1993, 2. Terenul pe care se află aşezarea coboară în pantă
lină spre lacul care este despărţit de şoseaua Dro-
2. Drochia V chia-Rîşcani.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
culturale preistorice. tura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua.
Denumirea locală: La Sărături. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1978.
Amplasare: aşezarea este situată în apropierea Periegheze: S. Bodean, 1995, 1996, 2002.
iazului Maxan, în partea dreaptă de locul unde se Cercetare: V. Bicbaev, 1981.
află două izvoare de apă potabilă, pe dealul numit Complexe şi materiale arheologice descoperite:
„La Sărături”. cenuşare, fragmente ceramice, piese de os, oase
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- de animale, pietre.
tura Noua. Alte denumiri ale localităţii: Glavan I (Бикбаев
Descoperire sit: I. Cereteu, 1986. 1992).
Periegheze: I. Cereteu, 1993. Bibliografie: Бикбаев 1992, 101-117 102; Bodean
Complexe şi materiale arheologice descoperite: 2003, 103-104, fig. 3/7.
„cenuşare”, fragmente ceramice.
Bibliografie: Cereteu 1993, 8. 5. Ţarigrad VIII
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
3. Sergheuca I culturale preistorice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Amplasare: aşezarea este situată la 1,3 km la vest
culturale preistorice. de şcoala medie, pe versantul lin al văii unui aflu-
Amplasare: aşezarea este situată la marginea ent de stânga al râului Răut.
sud-estică a satului, pe partea dreaptă a văii prin Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
care curge un afluent de stânga al râului Răut. tura Noua.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Descoperire sit: S. Bodean, 1995-2002.
tura Noua. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
5
Numărul de ordine din catalog corespunde cu numerele de cenuşare, fragmente ceramice.
pe hartă (fig. 1). Numerotarea a fost efectuată de la nord la Alte denumiri ale localităţii: Glavan.
sud, însă fiind grupate şi conform principiului teritorial-ad-
ministrativ actual. Bibliografie: Bodean 2003, 104, fig. 3/8.
172
6. Miciurin „ Ferma de păsări” Starea sitului: majoritatea suprafeţei ocupate de

Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii sit este anual arată, iar zona de sud a fost parţial
culturale preistorice. distrusă în timpul excavării solului pentru for-
Amplasare: aşezarea este situată la 1,3 km sud- marea lacurilor de acumulare a apei, partea de
vest de ferma de păsări, în valea afluentului stâng nord-est este acoperită de construcţii particulare
al râului Răut, pe panta dreaptă a văii, pe malul a locuitorilor cătunului Miciurin.
nordic al iazului de lângă ferma de păsări. Dimensiuni sit: „cenuşarele” sunt extinse pe o su-
Starea sitului: suprafaţa ocupată de sit se ară prafaţă de 12 ha.
anual. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Dimensiuni sit: cenuşarele se pot observa pe o su- tura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua; epoca an-
prafaţă de 350×150 m. tică (sec. I-II e.n); evul mediu timpuriu (sec. VI-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- VII), şi târziu (sec. XV-XVII).
tura Noua. Descoperire sit: V. Marchevici, O. Leviţchi, S.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1983. Agulnicov, V. Haheu, 1986.
Periegheze: E. Sava, E. Kaiser, V. Bubulici, 2005. Periegheze: E. Sava, E. Kaiser, O. Leviţchi, 2002;
Complexe şi materiale arheologice descoperite: V. Bubulici, 2003; E. Sava, E. Kaiser, V. Bubulici,
11 cenuşare cu diametrul între 10 şi 30 m, frag- A. Nicic, 2005.
mente ceramice. Cercetări: E. Sava, E. Kaiser, V. Bubulici, 2003-
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev. 2006; E. Sava, V. Bubulici, 2007-2008. Suprafaţa
cercetată în total – 2242 m2. În timpul săpăturilor
7. Miciurin „Iasnaia Poliana” arheologice s-au efectuat şi cercetări interdiscipi-
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii nare – analize radiocarbonice, paleobotanice, pa-
culturale preistorice. lezoologice.
Denumirea locală: „Iasnaia Poliana”. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
Amplasare: aşezarea cu cenuşare este situată la circa 25 „cenuşare” cu înălţimea de la 0,1 m până
400 m nord-est de cătunul Iasnaia Poliana, pe la 1,5 m şi cu diametrul între 15-40 m. Distanţa
panta nord-estică a unei văi, prin care curge un dintre cenuşare este de la 10 până la 50 m unul
pârâu care se revarsă în lacul („Comsomolist”) de altul. În 2003-2008 au fost efectuate săpături
din apropierea oraşului Drochia. în limita „cenuşarelor” nr. 1, 16, 17, 21 şi în zonele
Strarea sitului: suprafaţa ocupată de aşezare se dintre cenuşare. În urma săpăturilor au fost des-
ară anual. coperite gropi menajere, vetre, locuinţe adâncite
Dimensiuni sit: cenuşarele se pot observa pe o su- în sol, oase de animale, bucăţi de zgură, fragmen-
prafaţă de 200×100 m. te de lut ars, circa 19000 fragmente ceramice,
circa 400 unelte de os, lut ars, silex şi piatră, 27
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
piese de bronz
tura Noua.
Alte denumiri ale localităţii: Odaia, Birarovca,
Descoperire sit: S. Bodean, 2003.
Ghica Vodă.
Periegheze: E. Sava, E. Kaiser, V. Bubulici, 2005.
Fonduri: MNAIM.
5-6 cenuşare, fragmente ceramice. Bibliografie: Sava, Kaiser 2004; Kaiser, Sava
2004, 40-49; Kайзер, Савва 2004, 99-103; Bic-
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la S. Bodean.
baev, Sava 2004, 351-353, fig. 5; Sava, Kaiser
8. Miciurin „Odaia” 2006; Kaiser, Sava 2006; Kaiser, Sava 2007; Sava
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 2008.
culturale preistorice, antice şi medievale. 9. Nicoreni V
Denumirea locală: „Odaia”, „Birarovca”.
Amplasare: aşezarea cu „cenuşare” este situată la culturale preistorice.
extrema sudică a cătunului Miciurin pe o pantă
Amplasare: aşezarea se află pe malul din partea
lină, înclinată pe axa nord-sud, a versantului din
dreaptă a luncii Răutului, la 2,5 km nord-est de
dreapta al unui pârâu fără denumire, la nord de
sat.
două iazuri.
173
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Alte denumiri ale sitului: Sofia VII (Bicbaev 1993);
tura Cucuteni-Tripolie (?); cultura Noua. Sofia „La Havana” (Bicbaev, Sava 2004).
Descoperire sit: S. Bodean, 1997. Bibliografie: Cereteu 1993, 20; Bicbaev, Sava
Complexe şi materiale arheologice descoperite: 2004, 349, fig. 4/17.
„cenuşare”, fragmente ceramice.
12. Sofia IX
Bibliografie: Bodean 2003, 100, fig. 3/3.
10. Sofia VII culturale preistorice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Denumirea locală: „La Havana”.
culturale preistorice. Amplasare: aşezarea se găseşte în vecinătatea
Amplasare: aşezarea se află la 2,5 km la vest de sat obiectivului precedent, în acelaşi loc „La Havana”,
şi la 500-600 m de aşezările Sofia II şi Sofia III. în partea de est a pârîului ce curge spre sud-est6.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: Dimensiuni sit: suprafaţa aşezării constituie
epoca bronzului, posibil cultura Noua. 175×525 m.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1992. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Periegheze: I. Cereteu, 1993. tura Noua.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Descoperire sit: V. Bicbaev, 1981.
fragmente ceramice. Cercetare: V. Bicbaev, 1981.
Bibliografie: Cereteu 1993, 21. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
fragmente ceramice. Conform aerofotograme-
11. Sofia VIII
lor a fost determinat că situl este format din mai
mult de 25 „cenuşare”, care fiind aranjate într-un
culturale preistorice.
oval alungit, ocupă o suprafaţă de aproximativ
Denumirea locală: „La Havana”. 175×525 m.
Amplasare: aşezarea se găseşte la 1,4 km spre Alte denumir ale sitului: „ La Havana”.
nord de comuna Sofia, în punctul La Havana, pe
Fonduri: MNAIM.
un promontoriu format de confluenţa a doua pâ-
raie. Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev.
Starea sitului:anual este prelucrat cu tehnica
13. Sofia X
agricolă.
Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe un teren
de 8 ha. culturale preistorice.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Amplasare: aşezarea este situată la circa 275 m
tura Noua. S-E de Sofia, pe panta versantului drept al râului
Cogan.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1981.
Dimensiuni sit: suprafaţa aşezării constituie
Periegheze: V. Bicbaev, 1981 şi 1984.
300×500 m.
în conformitate cu decodarea unei aerofotograme Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
alb-negre (filmare aeriană, 07.06.1984) numă- tura Noua.
rul total de „cenuşare” observate este de 11-12. Descoperire sit: V. Bicbaev în 1990, pe baza foto-
În partea de est a aşezării 9-10 construcţii de di- grafiilor aeriene.
mensiuni relativ mici se amplasează în jurul unui Complexe şi materiale arheologice descoperite:
„cenuşar” de dimensiuni mari. Între „cenuşare” conform explicaţiilor date de V. Bicbaev, pe su-
se observă o linie (pe aerofotogramă de culoare prafaţa sitului se pot observa în baza aerofotogra-
albă) care probabil reprezintă o construcţie de mei circa 50 de „cenuşare”.
tip zid sau o cărare pavată cu pietre. Pe fotogra- Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev.
mă se mai evidenţiază un grup de pete foarte mici
de culoare albă, care posibil reprezintă petele de
morminte a unei necropole plane, apartenenţa 6
Probabil aceste aşezări Sofia VIII şi Sofia IX, de fapt fac parte
culturală a căreia nu este cunoscută. dintr-un singur sit.
174
14. Sofia XVI togramă se mai pot observa unele construcţii de

Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii dimensiuni mai mici reprezentate printr-o tona-
culturale preistorice. litate mai deschisă a culorii. Posibil că aceste pete
Amplasare: aşezarea este situată la circa 300 m reprezintă vestigiile locuinţelor de suprafaţă ale
la vest de satul Sofia, la circa 50 m la nord de aşe- culturii Cucuteni-Tripolie C.
zarea Sofia XVII. Alte denumiri ale sitului: Pelenia II „La Sără-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: culturi”, raionul Rîşcani (Bicbaev, Sava 2003, 349,
tura Noua. fig. 4/16 a,b).
Descoperire sit: V. Bicbaev în 1990, pe baza foto- Fonduri: MNAIM.
grafiilor aeriene. Bibliografie: Свод 1987, 644; Bicbaev 1993, 42;
Complexe arheologice descoperite: fragmente ce- Bicbaev, Sava 2003, 349, fig. 4/16 a,b.
ramice, pete de „cenusare”.
17. Pelinia III
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev.
15. Sofia XVII culturale preistorice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Denumirea locală: „La Leonatoaie”.
culturale preistorice. Amplasare: aşezarea se află pe versantul de nord-
Amplasare: aşezarea este situată la circa 250 m est al unei văi, locul numit „La Leonatoaie”, la 5,5
sud-vest de satul Sofia, la circa 50 m la sud de km nord-vest de comună şi la 1,5 km vest de staţia
asezarea Sofia XVI7. de tractoare a gospodăriei agricole locale.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
tura Noua. de 220×540 m.
Descoperire sit: V. Bicbaev în 1990, pe baza foto- Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
grafiilor aeriene. tura Noua, Hallstatt timpuriu (?).
Complexe arheologice descoperite: fragmente ce- Descoperire sit: K. Şişkin – începutul anilor ’80
ramice, pete de „cenuşare”. (decodarea unei aerofotograme filmată în 1967).
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
planul de localizare a sitului şi sistemul de aran-
16. Pelinia II jare a petelor de cenuşă a fost realizate pe baza
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii aerofotogramei în alb-negru filmată vertical.
culturale preistorice. Conform datelor aerofotografice, suprafaţa aşe-
Denumirea locală: „La Sărături”. zării este înconjurată de un şanţ. Verificarea de
Amplasare: aşezarea este amplasată la 4,2 km teren a fost efectuată de V. Bicbaev în 1991. Este
nord de comuna Pelinia, pe un bot de deal, format necesar de remarcat că vizual şanţul nu s-a putut
de confluenţa a două pâraie. evidenţia. Dar, în limita sitului au fost depistate
vizual pete de „cenuşare” structura cărora se deo-
sebeşte de „cenuşarele” culturii Noua. Aceste pete
tura Cucuteni-Tripolie C; cultura Noua.
de culoare gri-gălbuie erau amestecate cu humus,
pământ argilo-nisipos şi fragmente mici de lipi-
Periegheze: V. Bicbaev, 1981; 1990; 1993. tură de lut.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Bibliografie: Bicbaev 1993, 42; Bicbaev, Sava
planul de localizare a sitului şi sistemul de aran- 2004, 345, fig. 3/8.
jare a „cenuşarelor” a fost realizat pe baza unei
aerofotograme în alb-negru, filmată vertical pe 18. Pelinia VII
data de 07.05.84. Conform aerofotogramei se pot Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
evidenţia aproximativ 16 „cenuşare” înconjurate culturale preistorice.
dinspre nord de un şanţ semicircular, iar două Amplasare: aşezarea se află la 7,6 km nord-vest
din aceste „cenuşare” sunt înconjurate şi de un de la extremitatea de vest a satului Pelinia, la 0,9
şanţ mic (?). În afară de „cenuşare”, pe aerofo- km sud de la confluenţa râuleţului Ramazan cu
7
Probabil Sofia XVI şi Sofia XVII fac parte dintr-un singur sit. râul Răut, pe terasa malului stâng al Răutului.
175
Orizonturi cultural-cronologice identificate: epo- Alte denumiri ale sitului: Baroncea Nouă „La Hu-
ca mezoliticului, epoca neoliticului (?), cultura Cu- gineşti” (Bicbaev, Sava 2004).
cuteni-Tripolie; cultura Noua. Bibliografie: Bicbaev, Sava 2004, 347, fig. 3/12.
22. Dominteni II „ La Văleni”
Bibliografie: Bicbaev 1993, 43.
19. Pelinia VIII culturale preistorice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Amplasare: aşezarea se află la circa 2 km vest de
culturale preistorice. extremitatea de nord a satului Dominteni, pe ver-
Amplasare: aşezarea se află la 2,3 km nord-vest santul drept al văii „La Văleni”.
de la extremitatea de vest a satului Pelinia, la 250 Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
m sud-vest de un drum de ţară ce trece prin mar- de 230×140 m.
ginea unei livezi, pe terasa malului stâng al râului Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Răut. tura Noua.
Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- conform aerofotogramei aşezarea, numără circa
tura Noua. 10 „cenuşare”.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1993. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1990, în baza aerofo-
togramelor.
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev.
20. Pelinia IX
23. Dominteni III
Amplasare: aşezarea se află la 8,2 km nord-vest
Amplasare: aşezarea se află la circa 1 km nord-
de la marginea de vest a satului Pelinia, la 150 m
vest-nord de extremitatea de nord a satului Do-
sud-est de confluenţa râuleţului Ramazan cu râul
minteni, pe un promontoriu de pe malul drept al
Răut, pe panta malului de est al Răutului.
râuleţului Cubolta.
Starea sitului: suprafaţa pe care se află aşezarea
se ară anual.
tura Noua.
Dimensiuni sit: suprafaţa sitului este de 250× Complexe şi materiale arheologice descoperite:
250 m. conform aerofotogramei aşezarea numără cca 20
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- „cenuşare”.
tura Noua. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1990, în baza aerofo-
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1993. togramei.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 44. Alte denumiri ale sitului: Dominteni (Bicbaev,
Sava 2004).
21. Dominteni I „ Valea Hugineşti”
Bibliografie: Bicbaev, Sava 2004, 343, fig. 2/5.
culturale preistorice. 24. Hasnaşenii Mari II
Amplasare: aşezarea se află la circa 3,5 km nord- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
vest de extremitatea de est a satului Dominteni, la culturale preistorice şi antice.
2 km nord-est de satul Sofia, pe versantul stâng al Amplasare: aşezarea este situată în partea de
văii „Valea Hugineşti”. nord-vest a satului, lângă iazul care se află la o
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- depărtare de 3,5 km de sat, la 0,1 km de la hotarul
tura Noua. cu satul Petreni.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
conform aerofotogramei, aşezarea numără cca 15 de 400×100 m
„cenuşare” de dimensiuni diferite, înconjurate de Orizonturi cultural-cronologice identificate:
un şanţ în semicerc cu diametrul de circa 270 m. cultura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua; cultura
Descoperire sit: K.V. Şişkin, sfârşitul anilor ‘70. Sântana de Mureş-Černjahov.
176
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

fragmente ceramice. tura Noua.
Descoperire sit: I. Cereteu, 1993. Descoperire sit: V. Bicbaev în 1990, pe baza foto-
Bibliografie: Cereteu 1993, 14. grafiilor aeriene.
Complexe arheologice descoperite: fragmente ce-
25. Lazo III
ramice, pete de cenuşare.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bicbaev.
culturale preistorice şi antice.
Amplasare: situl ocupă un promontoriu al ver- RAIONUL RÎŞCANI
santului stâng al râului Ciulucul de Mijloc, fiind
amplasat la aproximativ 2,0 km sud-est de podul 28. Mihăileni III
de peste râu, lângă drumul dintre satul Lazo şi
Slobozia-Chişcăreni şi la sud-est de ferma de vite
din satul Lazo.
Denumirea locală: „Ghizdiceni”.
Dimensiuni sit: aproximativ 250×500 m.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Amplasare: aşezarea este situată pe teritoriul sa-
tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov. tului Mihăileni, în zona centrală, la 0,6 km nord-
est de biserică, pe versantul stâng al râuleţului
ce curge prin localitate de la vest spre sud-est, în
Periegheze: A. Levinshi, 1983; V. Bicbaev, 1993.
mahalaua „Ghizdiceni”.
Starea sitului: suprafaţa sitului este acoperit de
zece „cenuşare”.
case şi grădini.
Periegheze: A. Levinschi, 1983; V. Bicbaev, 1993. tura Noua.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 59. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1993.
26. Lazo VI Bibliografie: Bicbaev 1993a, 37.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 29. Rîşcani III
Denumirea locală: „La Turbata” sau „Garson”.
culturale preistorice şi antice târzii.
Amplasare: aşezarea se află pe panta versantului
Amplasare: aşezarea se află la 0,77 km de între-
stâng al văii „La Turbata”, la extremitatea de est a
prinderea de recepţionare a cerealelor din Rîş-
satului Lazo, numită „Garson”.
cani, la 1 km nord-vest de drumul ce duce din Rîş-
Starea sitului: aşezarea este acoperită parţial de
cani spre satul Malinovscoe, pe un promontoriu
loturi particulare.
format de joncţiunea văilor „La Chitovăneni” şi
Dimensiuni sit: situl ocupă o suprafaţă de circa „Iazul Moscalului”.
100×250 m.
Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- ale.
tura Noua, cultura Sîntana de Mureş-Cernjahov,
Dimensiuni sit: 350×250m
evul mediu (sec. XVI-XVII).
tura Noua; cultura Sîntana de Mureş-Cernjahov
Periegheze: A. Levinschi, 1983, V. Bicbaev, 1993.
Bibliografie: Свод 1987, 452; Bicbaev 1993, 59-60.
27. Ochiul Alb I fragmente ceramice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Bibliografie: Bicbaev 1993a, 67.
30. Rîşcani IV
Amplasare: aşezarea este situată la circa 1,5 km
sud-vest de satul Ochiul Alb, în partea stângă a Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
drumului ce uneşte Ochiul Alb cu satul Negureni, culturale preistorice şi antice târzii.
pe malul de nord-vest al unui iaz. Denumirea locală: „La Dumitrică”.
177
Amplasare: aşezarea se află la 1,2 km de între- 33. Cepăria

prinderea de recepţionare a cerealelor din Rîş- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
cani, la 250 m nord-est de confluenţa a două pâ- culturale preistorice şi antice târzii.
raie, pe versantul stâng al unei văi în locul numit Amplasare: aşezarea este situată pe un promon-
„La Dumitrică”. toriu format de confluenţa a două pâraie, la 0,4
Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu- km spre nord de satul Cepăria, şi la 2,2 km sud-
ale. est de comuna Nihoreni.
Dimensiuni sit: 100×200 m. Dimensiuni sit: aproximativ 220×430 m.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov. tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1993. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
Complexe şi materiale arheologice descoperite: 17 cenuşare aranjate concentric.
fragmente ceramice. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1990, prin studierea
Bibliografie: Bicbaev 1993a, 67. aerofotogramei filmate la 07.05.1984.
Periegheze: V. Bicbaev, 1991 şi 1993.
31. Rîşcani VIII
Bibliografie: Bicbaev, Sava 2004, 347, fig. 3/14.
culturale preistorice şi antice târzii. 34. Corlăteni I
Denumirea locală: „Nagoreni”. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Amplasare: aşezarea se află la marginea de sud- culturale preistorice şi antice târzii.
est a oraşului Rîşcani, pe terasa stângă a râuleţu- Amplasare: aşezarea este situată la 3,7 km sud-
lui Copăceanca, în locul numit „Nagoreni”. vest de extremitatea de sud a satului Corlăteni, în
Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu- marginea de vest a iazului cel mare al gospodări-
ale. ei, deasupra malului de nord al acestuia.
Dimensiuni sit: 350×200 m. Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- ale.
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov Dimensiuni sit: 1500×400 m.
(necropolă ?) Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1993. tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Complexe şi materiale arheologice descoperite:
un craniu uman şi fragmente ceramice. 26 „cenusare”.
Bibliografie: Bicbaev 1993a, 68. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1989, pe baza aerofo-
togramei filmate pe 07.05.1984.
32. Răcăria I
Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
Alte denumiri ale sitului: Corlăteni III (Bicbaev,
Sava 2004).
Amplasare: aşezarea se află la 2,4 km nord-est
Bibliografie: Bicbaev 1993a, 12; Bicbaev, Sava
de satul Răcăria şi la 0,4 km nord-est de şoseaua
2004, 343, fig. 2/4.
Bălţi-Edineţ, pe o porţiune de teren delimitată de
două pâraie. 35. Corlăteni II
Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
ale şi parţial este acoperită cu construcţiile uscă- culturale preistorice.
toriei. Amplasare: aşezarea se află la 3,2 km sud-est de
Dimensiuni sit: 500×200 m. la extremitatea de sud a satului Corlăteni, la 0,4
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- km nord-vest de locul de scurgere a râuleţului Co-
tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov. păceanca în Răut, pe un promontoriu format de
Descoperire: V. Bicbaev, 1989. confluenţa acestor două râuri, la sud-est de staţia
Periegheze: V. Bicbaev, 1993. de energie electrică.
Bibliografie: Bicbaev 1993a, 58. Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual.
178
Dimensiuni sit: aproximativ 500×300 m. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

Orizonturi cultural-cronologice identificate: cultura Noua.
tura Cucuteni-Tripolie B, cultura Noua. Descoperire: S. Popov, 1971.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Periegheze: N. Telnov, 1993.
conform datelor aerofotografice, cca 30 „cenusa- Complexe şi materiale arheologice descoperite:
re” aranjate concentric. fragmente ceramice.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1977. Alte denumiri ale sitului: Iabloana XXVI (Попов
Periegheze: V. Bicbaev, 1993. 1973); Selisce Jablona XXVI (Cвoд 1987).
Alte denumiri ale sitului: Corlăteni IV (Bicbaev, Bibliografie: Попов 1973, 87; Свод 1987, 189;
Sava 2004). Telnov 1993a, 25.
Bibliografie: Свод 1987, 633; Bicbaev 1993a, 12; 38. Iabloana XXXIII
Bicbaev, Sava 2004, 351, fig. 4/20-21.
RAIONUL GLODENI
Amplasare: aşezarea se află la 1,5 km sud-est de
marginea satului, şi la 600 m sud de şoseaua Băl-
36. Iabloana XXXI
ţi - Glodeni, pe un platou înalt plantat cu pomi
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii fructiferi.
Denumirea locală: „Legumărie”. ale.
Amplasare: aşezarea se află la 2,5 km sud de mar- Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
ginea satului, pe panta de vest a unui promonto- de 100×50 m.
riu, în punctul numit Legumărie. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu- tura Noua (?).
ale. Descoperire: S. Popov, 1971.
Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă Periegheze: N. Telnov, 1993.
de 250×150 m.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- fragmente ceramice.
tura Noua. Alte denumiri ale sitului: Iabloana XXVII (Попов
Complexe şi materiale arheologice descoperite: 1973); Selisce Jablona XXVII (Cвoд 1987); Ia-
fragmente ceramice. bloana XXXIII (Telnov, 1993a).
Descoperire: S. Popov, 1971. Bibliografie: Попов 1973, 87; Свод 1987, 189;
Periegheze: N. Telnov, 1993. Telnov 1993a, 25.
Alte denumiri ale sitului: Iabloana XXIII (Попов
39. Nicolaevca II
1973); Selisce Jablona XXIII (Cвoд 1987).
Bibliografie: Попов 1973, 87; Свод 1987, 188;
Telnov 1993a, 25.
Amplasare: aşezarea este situată la 0,5 km est de
37. Iabloana XXXII satul Nicolaevca şi la 3 km vest de satul Iabloana,
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii pe un teritoriu nu prea înalt de pe malul drept al
culturale preistorice. unui iaz.
Denumirea locală: „Pe Fălcie”. Starea sitului: se ară pentru culturi agricole anu-
ale.
Amplasare: aşezarea se află la 0,3 km nord-est de
marginea satului, şi la 60 m nord-est de un iaz, pe
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov.
platou, în locul numit „Pe Fălcie”.
Descoperire sit: S. Popov, 1965.
ale. Periegheze: N. Telnov, 1993.
Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă Complexe şi materiale arheologice descoperite:
de 300×100 m. 15 cenuşare dispuse în trei rânduri şi fragmente
ceramice.
179
Alte denumiri ale sitului: Iabloana XXXII (Попов Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul-
1973); Jablona IX (Рикман 1975); Jablona XXXII turi agricole.
(Cвoд 1987); Selisce Nikolaevka (Cвoд 1987). Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Bibliografie: Попов 1973; Рикман 1975; Cвoд tura Noua (?).
1987; Telnov 1993, 11. Descoperire sit: N. Telnov, 1974.
40. Fundurii Vechi II
fragmente ceramice.
Periegheze: N. Telnov, 1993.
Bibliografie: Тельнов 1982, 177; Telnov 1993a, 13.
Amplasare: aşezarea este situată în vatra satului,
la distanţa de 200 m vest de şcoală şi la 150 m vest
RAIONUL FĂLEŞTI
de situl Fundurii Vechi I, pe malul stâng al unui
râuleţ fără nume, pe un teren în pantă
43. Moldoveanca III
Starea sitului: suprafaţa sitului este acoperită de
grădini şi construcţii.
Amplasare: aşezarea este situată la 1 km sud de
sat, pe panta stângă a unei văi orientată spre satul
Descoperire sit: N. Telnov, 1974.
Navîrneţ.
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul-
fragmente ceramice.
turi agricole.
Periegheze: N. Telnov, 1993.
Bibliografie: Тельнов 1982, 176; Telnov 1993a, tura ceramicii band-liniare; cultura Noua; cultura
12. Sântana de Mureş-Černjahov
41. Fundurii Vechi IV Descoperire sit: V. Bicbaev şi B. Milimuc, 1979.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Complexe şi materiale arheologice descoperite:
culturale preistorice. urme de locuinţă de suprafaţă, fragmente cerami-
ce.
Amplasare: aşezarea este situată la sud-est de
marginea satului, în apropiere de ferma de porci, Periegheze: N. Telnov, 1993.
în capătul „Iazului lui Ştefîrţă”, lângă un drum Alte denumiri ale sitului: Selisce Moldovanka -
de ţară ce duce spre staţia Răuţel, pe un teren în Sovhoz II (Свод 1987).
pantă. Bibliografie: Свод 1987, 743; Telnov 1993, 27-
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul- 28.
turi agricole.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- MUNICIPIUL BĂLŢI
tura Noua (?).
44. Elizaveta IV
Descoperire sit: N. Telnov, 1974.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
fragmente ceramice. culturale preistorice.
Periegheze: N. Telnov, 1993. Amplasare: aşezarea este situată la 1,2 km nord
de sat, lângă staţia de aclei ferate Elizaveta.
Bibliografie: Тельнов 1982, 176; Telnov 1993a,
12. Starea sitului: parţial conservată.
42. Fundurii Vechi X Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii tura Noua.
culturale preistorice. Periegeze: I. Melniciuc, 1993.
Denumirea locală: „Iazul Popei”. Alte denumiri ale sitului: Elizavetovca IV (Melni-
Amplasare: aşezarea este situată la 2 km vest de ciuc 1993, 2).
sat şi la 300 m nord de „Iazul Popii” Bibliografie: Melniciuc 1993, 2.
180
45. Bălţi Dimensiuni sit: 300×100 m.

culturale preistorice. tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov.
Amplasare: aşezarea este situată la 1,0 km la Descoperire sit: V. Marchevici, 1955.
sud-est de cartierul Bălţii Noi, la sud de un lac, Periegheze: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993.
pe versantul uşor înclinat al unui bot de deal, la Alte denumiri ale sitului: Alexandrovca IV
confluenţa a două pâraie. (Рикман 1975).
Bibliografie: Рикман 1975, 90; Bubulici 1993,
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- 52.
tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov
Complexe şi materiale arheologice descoperite: 48. Alexandrovka III
conform datelor aerofotografice, cca 30 „cenuşa- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
re”. culturale preistorice şi antice târzii.
Descoperire sit: V. Bicbaev, pe baza aerofotogra- Amplasare: aşezarea este situată la distanţa de
mei. 700 m nord-vest de cimitirul satului, pe versantul
Periegheze: I. Melniciuc, 1993. stâng al văii râuleţului Căinari.
Alte denumiri ale sitului: Bălţii Noi 2 (Melniciuc Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul-
1993). turi agricole.
Bibliografie: Melniciuc 1993; Bicbaev, Sava 2004, Dimensiuni sit: 200×40 m.
343, fig. 2/6. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
RAIONUL FLOREŞTI
Descoperire sit: V. Marchevici, 1955.
46. Bezeni V Periegheze: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993.
Alte denumiri ale sitului: Alexandrovca I (Рикман
1975).
Amplasare: aşezarea este situată la distanţa de Bibliografie: Кетрару 1961, 119-120; Рикман
circa 4 km sud-vest de ferma de lapte a satului 1975, 90; Свод 1987, 775; Bubulici 1993, 1-2.
Bezeni, pe versantul stâng a văii pârâului Frumu- 49. Sevirova IV
şica. Situl se întinde de la nord-vest spre sud-est.
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul-
turi agricole.
Amplasare: aşezarea este situată la la 750 m
nord-vest de centrul gospodăresc a satului Sevi-
rova, pe un promontoriu abrupt al versantului
tura Noua (?).
stâng al văii râuleţului Căinari. Aşezarea se întin-
Descoperire sit: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993. de de la nord la sud.
Periegheze: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993. Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul-
Bibliografie: Bubulici 1993, 53. turi agricole.
47. Izvoare I Dimensiuni sit: 200×70 m
culturale preistorice şi antice târzii. tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov.
Amplasare: aşezarea este situată la distanţa de Descoperire sit: P. Griţenco şi V. Marchevici,
150 m sud-vest de ferma de lapte a satului Izvoa- 1953.
re, pe un promontoriu simplu al versantului stâng Periegheze: V. Marchevici, 1955; S: Kurciatov; V.
al văii râuleţului Căinari, în partea stângă a şose- Bubulici, 1993.
lei Izvoare - Alexandrovca-Sevirova. Aşezarea se Alte denumiri ale sitului: Trifăneşti (Рикман
întinde de la nord-est la sud-vest. 1975).
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară pentru cul- Bibliografie: Рикман 1975, 90; Bubulici 1993,
turi agricole. 76-77.
181
50. Frumuşica Nouă II 53. Prajila V

Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
culturale preistorice. culturale preistorice.
Amplasare: aşezarea este situată la 800 m sud- Amplasare: aşezarea este situată la 550 m vest de
est de satul Frumuşica Nouă, pe malul stâng al sat, pe versantul drept, pe malul abrupt al râului
râuleţului Cubolta. Răut.
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară. Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual.
Dimensiuni sit: aproximativ 70×50 m. Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- de 150×50 m.
tura Criş; cultura Noua. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Descoperire sit: S. Kurciatov, A. Cirkov, 1988. tura Noua.
Periegheze: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993. Descoperire sit: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
Bibliografie: Inedit. Informaţie de la V. Bubulici. Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
Bibliografie: Bubulici 1993, 61.
51. Putineşti IV
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 54. Prajila VIII
culturale preistorice. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Amplasare: aşezarea este situată pe un promon- culturale preistorice.
toriu simplu al versantului stâng al văii, la revăr- Amplasare: aşezarea este situată la 1,7 km sud-
sarea râului Cubolta în Răut, la 150 m sud-vest de vest de sat, în valea râului Răut.
biserica satului. Starea sitului: pe suprafaţa sitului se cultivă cul-
Starea sitului: aşezarea este distrusă de locuinţe. turi agricole anuale.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Dimensiuni sit: suprafaţa ocupată de aşezare
tura Noua. constituie 70×50 m.
Descoperire sit: V. Marchevici, 1969. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Periegheze: S. Kurciatov; V. Bubulici, 1993. tura Noua.
Alte denumiri ale sitului: Putineşti (Дергачёв Descoperire sit: V. Marchevici, 1986.
1973). Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
Bibliografie: Дергачёв 1973, 84; Свод 1987, 809; Alte denumiri ale sitului: Prajila V (Маpкевич
Bubulici 1993, 69-70. 1987).
Bibliografie: Маpкевич 1987, 51; Bubulici 1993,
52. Putineşti VII 61.
culturale preistorice şi moderne. 55. Prajila IX
Amplasare: aşezarea este situată la 3,8 km nord- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
vest de staţia de cale ferată a satului Putineşti, la culturale preistorice, antice şi moderne.
nord-vest şi sud-est de şoseaua Bălţi-Floreşti, pe Amplasare: aşezarea este situată la 2 km sud-vest
un promontoriu simplu al versantului stâng al de sat, pe un promontoriu simplu, pe versantul
văii râului Cubolta. drept al văii râului Răut.
Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual. Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual.
Dimensiuni sit: situl are o suprafaţă de 900× Dimensiuni sit: suprafaţa sitului constituie
100 m 450×150 m.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Orizonturi cultural-cronologice identificate:
tura Noua; epoca modernă, aproximativ secolele cultura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua; cultura
XVIII-XIX. Sântana de Mureş-Černjahov; epoca modernă,
Descoperire sit: V. Sorokin, 1989. sec. XVIII-XIX.
Periegheze: S: Kurciatov; V. Bubulici, 1993. Complexe şi materiale arheologice descoperite:
20 „cenuşare”.
Bibliografie: Bubulici 1993, 70-71.
182
Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

Alte denumiri ale sitului: Prajila VII (Маpкевич tura Noua (?).
1987). Descoperire sit: N. Chetraru, 1959.
Bibligrafie: Маpкевич 1987, 51-52; Bubulici Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
1993, 62. Alte denumiri ale sitului: Mărculeşti (Bubulici
Fonduri: MNAIM. 1993).
Bibliografie: Лaпушнян и др. 1974, 58; Bubulici
56. Băhrineşti III 1993, 55.
culturale preistorice. 59. Mărculeşti III
Amplasare: situl este situat la 400 m sud-est de Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
ferma de lapte a satului Băhrineşti, pe versantul culturale preistorice.
drept al unei văi. Amplasare: aşezarea este situată la 600 m est de
Starea sitului: suprafaţa ocupată de aşezare se satul Mărculeşti, pe un promontoriu abrupt al
ară anual. versantul stâng al râului Răut.
Dimensiuni sit: aşezarea are o suprafaţă de Starea sitului: pe suprafaţa sitului se cultivă cul-
700×150 m. turi agricole anuale.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Dimensiuni sit: suprafaţa ocupată de sit constitu-
ie 170×150 m.
tura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua.
Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
tura Cucuteni-Tripolie, cultura Noua.
Descoperire sit: Т. Passek, 1960.
57. Băhrineşti V Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Alte denumiri ale sitului: Floreşti I (Bubulici 1993).
culturale preistorice. Bibliografie: Bubulici 1993, 55.
Amplasare: situl este situat la 800 m depărtare
60. Mărculeşti IV
de ferma de lapte a satului Băhrineşti, pe versan-
tul drept al râului Răut. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Starea sitului: suprafaţa ocupată de aşezare se
ară anual. Amplasare: aşezarea este situată la circa 1,5 k m
la vest Floreşti, pe un promontoriu abrupt (20 m
Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
de la nivelul râului Răut) al versantului stâng al
de 150×100 m.
văii râului Răut. Situl se întinde de la vest la est.
Starea sitului: pe suprafaţa sitului se cultivă cul-
tura Noua.
turi agricole anuale.
Dimensiuni sit: suprafaţa ocupată de sit constitu-
Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993. ie 500×70 m.
Alte denumiri ale sitului: Bahrineşti (Дергачёв Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
1973). tura ceramicii band-liniare; cultura Cucuteni-Tri-
Bibliografie: Дергачёв 1973, 84; Bubulici 1993, polie A; cultura Noua, cultura Sântana de Mureş-
5-6. Černjahov.
58. Mărculeşti II
Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993.
Săpături: T. Passek, 1955-1960.
Amplasare: situl este situat la nord-vest de sat,
cenuşare, fragmente de ceramică, locuinţe semi-
pe versantul stâng al văii râului Răut.
bordei, gropi menajere, vetre.
Starea sitului: aşezarea este distrusă parţial de
Alte denumiri ale sitului: Floreşti (Пасек 1960;
calea ferată şi construcţiile gospodăreşti.
Пасек 1961; Мелюкова 1961); Floreşti I (Дергачёв
Dimensiuni sit: 200×100 m. 1973; Маркевич 1973).
183
Bibliografie: Пассек 1960, 49-58; Пассек 1961, Dimensiuni sit: aşezarea se întinde pe o suprafaţă
69-82; Мелюкова 1961, карта; Маркевич 1973, de 200×50 m.
30-32; Дергачёв 1973, 84; Bubulici 1993, 56. Orizonturi cultural-cronologice identificate:
cultura Cucuteni-Tripolie, cultura Noua; cultura
61. Vărvărăuca XI
Sântana de Mureş-Černjahov.
Descoperire sit: V. Marchevici, 1958
Amplasare: situl este situat la 400 m vest de sat,
Alte denumiri ale sitului: Vărvărăuca XVI.
pe malul drept al râului Răut.
Bibliografie: Свод 1987, 782; Bubulici 1993, 86.
Starea sitului: suprafaţa aşezării se ară anual, pă-
şune, parţial distrusă. 64. Floreşti VII
Dimensiuni sit: ocupă o suprafaţă de 500× Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
150 m.
Orizonturi cultural-cronologice identificate:
Amplasare: aşezarea este situată lângă oraş.
cultura Cucuteni-Tripolie, cultura Noua; cultura
Starea sitului: actualmente necunoscută, deoare-
Sântana de Mureş-Černjahov.
ce în 1993 monumentul nu a fost identificat.
tura Noua.
Alte denumiri ale sitului: Vărvărăuca XVII
Descoperire sit: V. Marchevici, anii ‘50.
(Маpкевич 1973).
85. Alte denumiri ale sitului: Floreşti II-III (Дергачёв
1973).
62. Vărvărăuca XIII Bibliografie: Дергачёв 1973, 84; Bubulici 1993,
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 28.
65. Floreşti VIII
Amplasare: situl este situat la 3,2 km de centrul
gospodăresc al satului, pe versantul drept al râu- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
lui Răut. culturale preistorice.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Amplasare: aşezarea este situată lângă oraş.
anual plante agricole. Starea sitului: actualmente necunoscută, deoare-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- ce în 1993 monumentul nu a fost identificat.
tura Noua. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Complexe şi materiale arheologice descoperite: tura Noua.
patru „cenuşare”. Descoperire sit: V. Marchevici, anii ‘50.
Descoperire sit: V. Marchevici, 1986. Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993.
Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993. Alte denumiri ale sitului: Floreşti II-III (Дергачёв
Alte denumiri ale sitului: Vărvărăuca XIX 1973).
(Маpкевич 1987). Bibliografie: Дергачёв 1973, 84; Bubulici 1993,
Bibliografie: Маpкевич 1987, 49; Bubulici 1993, 28.
86.
66. Gura Camencii VI
Fonduri: MNAIM.
63. Vărvărăuca XIV culturale preistorice.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Amplasare: aşezarea este situată la vest de sat, pe
culturale preistorice şi antice. versantul stâng al văii râului Răut.
Amplasare: situl este situat la 1 km sud-est de fer- Starea sitului: actualmente necunoscută, deoare-
ma de lapte, pe malul drept abrupt a râului Răut. ce în 1993 monumentul nu a fost identificat.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
plante agricole anuale; o mare parte este distrusă. tura Noua.
184
Descoperire sit: V. Marchevici, anii ‘50. Descoperire sit: V. Marchevici, 1986.

Periegheze: A. Meljukova, 1957; S. Kurciatov şi V. Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993.
Bubulici, 1993. Bibliografie: Mаpкевич 1987, 51; Bubulici 1993,
Alte denumiri ale sitului: Gura Camenca 21.
(Мелюкова 1961; Дергачёв 1973).
Bibliografie: Мелюкова 1961, карта; Дергачёв 70. Ghindeşti VI
1973, 85; Bubulici 1993, 41. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
67. Coşerniţa II
Amplasare: aşezarea este situată în apropierea
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii satului, pe un platou al versantului stâng al râului
culturale preistorice. Răut.
Amplasare: aşezarea este situată la 2,4 km sud- Starea sitului: actualmente necunoscută, deoare-
est de ferma de lapte a satului Coşerniţa pe par- ce în 1993 monumentul nu a fost identificat.
tea dreaptă a drumului Coşerniţa-Hîrtop, în valea
Dimensiuni sit: aproximativ 1 km2.
pârâului Şerna, pe versantul stâng.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă
tura Noua.
anual plante agricole.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Complexe şi materiale arheologice descoperite:
tura Noua (?). nouă „cenuşare”, fragmente ceramice, lut ars,
oase de animale, piese de os, bronz, piatră.
Descoperire sit: V. Marchevici, anii ‘50.
Săpături: A. Meljukova, 1956-1957, au fost cerce-
21. taţi trei „cenuşare”.
68. Coşerniţa IV Alte denumiri ale sitului: Ghindeşty (Мелюкова
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 1961).
culturale preistorice. Bibliografie: Мелюкова 1961, 6-12; Дергачев
Amplasare: aşezarea este situată la 2,75 km sud- 1973, 85; Bubulici 1993, 32.
est de ferma de lapte a satului Coşerniţa şi la 150
m sud de ferma de porci, la 200 m est de aşezarea 71. Ţîra I
Coşerniţa III (Bubulici 1993, 21). Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă culturale preistorice.
anual plante agricole. Amplasare: aşezarea este situată la vest de sat, pe
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- terasa malului abrupt al râului Răut.
tura Noua (?). Starea sitului: actualmente necunoscută, deoare-
Descoperire sit: V. Marchevici, 1986. ce în 1993 monumentul nu a fost identificat.
Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Bibliografie: Маpкевич 1987, 51; Bubulici 1993, tura Noua.
21. Descoperire sit: A. Meljukova, 1957.
69. Coşerniţa V Periegheze: S. Kurciatov şi V. Bubulici, 1993.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Bibliografie: Дергачев 1973, 86; Bubulici 1993,
culturale preistorice. 34.
Amplasare: aşezarea este situată la aproximativ 72. Ciutuleşti IV
2,5 km sud-est de ferma de lapte a satului Coşer-
niţa şi la 200 m est de ferma de porci, la 200 m
nord-est de aşezarea Coşerniţa IV. culturale preistorice.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Amplasare: aşezarea este situată la 2,8 km sud-
anual plante agricole. est de satul Ciutuleşti, pe un platou al versantei
drepte a râului Răut. Aşezarea se întinde de la
nord-vest spre sud-est.
tura Noua (?).
185
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Amplasare: aşezarea se află pe terasa versantului
plante agricole anuale. stâng al râului Răut, la 250 m nord-est de la ex-
Dimensiuni sit: 100×50 m. trema de nord-est a satului Ţîpleteşti.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual. O
tura Noua. parte din suprafaţă este distrusă de o lutărie, azi
Complexe şi materiale arheologice descoperite: părăsită.
pumnal de bronz, fragmente ceramice. Dimensiuni sit: aproximativ 200×100 m.
Descoperire sit: N. Chetraru, 1961. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Periegheze: S. Kurciatov, V. Bubulici, 1993. tura Cucuteni-Tripolie; cultura Noua.
Bibliografie: Кетрару, Рафалович 1964, 219- Descoperire sit: V. Bicbaev, 1977.
220; Дергачев 1973, 86; Bubulici 1993, 23. Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
73. Ştefăneşti IV Bibliografie: Bicbaev 1993, 11.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 76. Dobrogea Nouă I

Amplasare: aşezarea este situată la 250 m nord- culturale preistorice.
est de satul Ştefăneşti, pe un platou a malului
Amplasare: aşezarea se află la marginea vestică a
drept al râului Răut.
satului Dobrogea Nouă, la 3,5 km sud de la mar-
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă ginea de sud a satului Dobrogea Veche, pe o pantă
plante agricole anuale.
înclinată a versantului unei văi a pârâului din par-
Dimensiuni sit: aşezarea ocupă o suprafaţă de tea dreaptă a drumului Bălţi - Dobrogea Veche.
250×70 m.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă cul-
Orizonturi cultural-cronologice identificate: culturi agricole anuale şi parţial este distrusă de un
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov. drum de ţară.
Descoperiri sit: V. Sorochin, 1980.
74. Ştefăneşti V tura Noua.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Complexe şi materiale arheologice descoperite:
culturale preistorice şi antice. conform datelor aerofotografice, se evidenţiază
Amplasare: aşezarea se află la 2,5 km sud-vest 22 „cenuşare”.
de ferma de lapte, pe versantul stâng al pârâului Descoperire sit: V. Bicbaev, 1988, prin metoda
Chiva. aerofotometrică.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
plante agricole anuale. Bibliografie: Bicbaev 1993, 40; Bicbaev, Sava
Dimensiuni sit: aşezarea ocupă o suprafaţă de 2004, 345, fig. 2/7.
600×100 m.
77. Heciul Nou III
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Complexe şi materiale arheologice descoperite: culturale preistorice.
ceramică de tip Noua, fragmente de lut ars. Amplasare: aşezarea se află la 1 km vest de sat, pe
Descoperire sit: V. Bicbaev. porţiunea joasă a unui promontoriu de pe malul
Fonduri: MNAIM. drept al râului Răut, la 300 m sud de drumul Eli-
zaveta - Heciul Nou, vis-a-vis de satul Elizaveta.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă cul-
RAIONUL SÎNGEREI turi agricole anuale.
75. Ţîpleteşti I Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii tura Noua.
culturale preistorice. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1979.
186
Periegheze: V. Bicbaev, 1993. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

Bibliografie: Bicbaev 1993, 50. tura Noua.
78. Trifăneşti IX
Amplasare: aşezarea se află pe versantul stâng al 81. Bilicenii Vechi VII
unui pârâu, la 650 m nord-est de la cimitirul satu- Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
lui Trifăneşti în imediata vecinătate al acestuia. culturale preistorice şi medievale.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Amplasare: aşezarea se află la aproximativ 3 km
plante agricole anuale. nord-est de sat, la 780 m sud-est de la cimitirul
Dimensiuni sit: aproximativ 200×500 m. satului Bilicenii Noi, pe versantul drept al văii
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- „Valea Grădinilor”.
tura Noua. Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1986. plante agricole anuale.
Periegheze: V. Bicbaev, 1993. Dimensiuni sit: aproximativ 350×350 m.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 52. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
tura Noua, cultura Sântana de Mureş-Černjahov,
79. Bilicenii Vechi I epoca medievală, sec. XVI-XVII.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Descoperire sit: V. Bicbaev, 1974.
culturale preistorice. Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
Amplasare: aşezarea se află pe un promontoriu Bibliografie: Свод 1987, 475; Bicbaev 1993, 19.
format de versantul stâng al văii râuleţului Ciulu-
cul Mare şi de versantul stâng al văii După Şleah, 82. Bilicenii Vechi XIII
la 500 m sud-est de la extremitatea de sud-est a Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
satului Bilicenii Vechi. culturale preistorice.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă Amplasare: aşezarea se află la 3 km nord-est de
plante agricole anuale şi este intersectată de dru- sat, la extremitatea de nord a satului Bilicenii
mul Chişinau – Bălţi. Vechi, pe versantul stâng al văii „Valea Grădini-
Dimensiuni sit: aproximativ 300×500 m. lor” vis-a-vis şi de aşezarea Bilicenii Vechi VII.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă
tura ceramicii band-liniare şi cultura Noua. plante agricole anuale.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Dimensiuni sit: aproximativ 150×500 m.
„cenuşare”, fragmente ceramice. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1974. tura Noua, hallstatt timpuriu, Evul Mediu.
Periegheze: V. Bicbaev, 1993. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1974.
Bibliografie: Бикбаев 1981, 195; Bicbaev 1993, 17. Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
80. Bilicenii Vechi III
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 83. Bilicenii Vechi XIV
culturale preistorice. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Amplasare: aşezarea se află la 2 km sud-sud-est culturale preistorice.
de la podul peste râuleţul Ciulucul Mare, pe dru- Amplasare: aşezarea se află la 2,1 km nord-vest
mul Bilicenii Vechi - Lazo, pe ambele maluri a de satul Bilicenii Vechi, la 570 m sud-vest de la şo-
unui pârâu, în imediata apropiere a unei brigăzi seaua Chişinău - Bălţi, pe versantul stâng al văii
de tractoare. pârâului Rîioasa, la 20 m nord-vest de la o fermă
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă avicolă şi la sud-est de la un depozit de chimicale.
plante agricole anuale. Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă
Dimensiuni sit: aproximativ 350×50 m. plante agricole anuale.
187
Dimensiuni sit: aproximativ 100×100 m. Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual.
Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul- Dimensiuni sit: aproximativ 250×400 m.
tura Noua. Orizonturi cultural-cronologice identificate:
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1986. epoca paleoliticului (?); cultura Noua; epoca me-
Periegheze:E. Sava 1991; V. Bicbaev, 1993. dievală târzie, sec. XVI-XVII.
Cercetare: V. Cavruc, 1991. Descoperire sit: V. Bicbaev, 1974.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 20. Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
84. Nicolaevca IV
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 87. Prepeliţa III
culturale preistorice şi antice târzii. Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
Amplasare: aşezarea se află la 1,3 km sud-sud- culturale preistorice şi medievale.
est de la extremitatea de sud a satului Nicolaevca, Amplasare: aşezarea se află la 0,75 km sud-vest
la 1 km nord-nord-est de la intersecţia drumului de biserică, pe un promontoriu simplu al malului
Lazo-Bilicenii Vechi cu şoseaua Chişinău - Bălţi, drept al râuleţului Ciulucul Mare, parţial pe locul
pe ambii versanţi a unei văi în punctul „Rîpa lui fostei brigăzi de tractoare.
Goraş” sau „La Răzlog”. Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual.
Starea sitului: pe suprafaţa aşezării se cultivă
plante agricole anuale.
Dimensiuni sit: 200×500 m.
tura ceramicii band-liniare; cultura Noua.
tura Noua; cultura Sântana de Mureş Černjahov.
Bibliografie: Bicbaev 1981, 199; Bicbaev 1993, 84.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 65. 88. Prepeliţa IX
85. Iezărenii Vechi V
Amplasare: aşezarea se află la 2,75 km vest de
culturale preistorice, antice şi medievale.
extremitatea de vest a satului, la 0,6 km sud-vest
Amplasare: aşezarea se află la 250 km vest-sud-
de şoseaua Chişinău-Bălţi, pe un promontoriu al
vest de la extremitatea de sud-vest a satului Ie-
malului stâng al râuleţului Ciulucul Mare.
zărenii Vechi, la 0,8 km sud-vest de biserică, pe
versantul stâng al râului Ciulucul Mijlociu. Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual.
Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual. Dimensiuni sit: aproximativ 300×350 m.
Dimensiuni sit: aproximativ 200×600 m Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
tura Noua.
tura Noua; cultura Sântana de Mureş-Černjahov; Descoperire sit: V. Bicbaev, 1975.
epoca medievală târzie, sec. XVI-XVII. Periegheze: V. Bicbaev, 1993.
Descoperire sit: V. Bicbaev, 1974. Bibliografie: Bicbaev 1993, 86.
Bibliografie: Bicbaev 1993, 54. RAIONUL TELENEŞTI
86. Iezărenii Vechi VI 89. Negureni I

Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii
culturale preistorice şi medievale. culturale preistorice.
Amplasare: aşezarea se află între satul Iezărenii Amplasare: situl este amplasat la 2 km nord-est
Vechi şi Ciucieni, pe un promontoriu de pe malul de sat, lângă o carieră de lut.
de nord al iazului, la sud de fosta fermă de lap- Starea sitului: suprafaţa sitului se ară anual.
te, la 200 m sud-est de fostul grajd al gospodăriei Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
agricole colective. tura Noua.
188
Descoperire sit: A. Meljukova, 1957. drept al râului Răut, la 50 m sud de răscrucea şo-
Periegheze: A. Meljukova, 1957; I. Corman 1993. selei Orhei - Lucaşeuca.
Complexe şi materiale arheologice descoperite: Starea sitului: parţial distrusă de construcţii con-
fragmente de ceramică de tip Noua, oase de ani- temporane.
male. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-
Bibliografie: Мелюкова 1961, карта; Corman tura Noua.
1993, 12. Descoperire sit: V. Dergacev, 1968.
Bibliografie: Дергачев 1973, 87; Leviţki 1993, 32.
RAIONUL ORHEI
RAIONUL CRIULENI
90. Ciocîlteni II
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 92. Maşcăuţi IV
Amplasare: aşezarea este situată la aproximativ culturale preistorice.
0,5 km vest de satul Ciocîlteni, în partea dreaptă
Amplasare: aşezarea este situată la 1,5 km est de
a canalului de irigare ce se revarsă în partea de
podul peste râul Răut (malul stâng), în livada „Za-
nord într-un lac.
verna”.
Starea sitului: suprafaţa aşezării este puternic
deteriorată.
Descoperire sit: A. Levinschi, 1990.
Bibliografie: Leviţki 1993, 8.
91. Selişte III tura Noua.
Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii Alte denumiri ale sitului: Maşcăuţi II (Дергачев
culturale preistorice. 1973).
Amplasare: aşezarea este situată la nord-vest Bibliografie: Дергачев 1973, 87-88; Roşca, Vîlcu
de marginea de nord a satului, pe panta malului 1993, 14.
Bibliografie
Bicbaev 1993: V. Bicbaev, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Sîngerei.
Arhiva MNAIM. Nr. inv. 34 (Chişinău 1993).
Bicbaev 1993a: V. Bicbaev, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Rîşcani.
Bicbaev, Sava, 2004: V. Bicbaev, E. Sava, Interpretarea fotografiilor aeriene ale unor situri Noua. Memoria
Antiqvitatis XXIII, 2004, 335-353.
Bodean 2003: S. Bodean, Contribuţii la Repertoriul Arheologic al Republicii Moldova. Tyragetia XII, 2003, 97-
105.
Bubulici 1993: V. Bubulici, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Floreşti,
Cereteu 1993: I. Cereteu, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Drochia. Ar-
hiva MNAIM. Nr. inv. 18 (Chişinău 1993).
Corman 1993: I. Corman, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Teleneşti,
Florescu 1964: A. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua. ArhMold 2-3, 1964, 143-216.
Kaiser, Sava 2004: E. Kaiser, E. Sava, Investigaţii de şantier în aşezarea culturii Noua de la „Odaia”. In: Cerce-
tări arheologice în Republica Moldova (2002-2004) (Chişinău 2004), 40-49.
Kaiser, Sava 2006: E. Kaiser, E. Sava, Ausgrabung an einer Gruppe von “Aschehugel” in Moldawien; Zentrum
fuer Arhchaeologie und Kulturgeschichte des Schwarzmeeraumes e.V.. Aktueller Themensschwerpunkt: Ar-
chaeologische Forschungen im nordpontischen Raum. Archaeologia Circumpontica. Heft 4 (Halle 2006), 3-6.
189
Kaiser, Sava 2007: E. Kaiser, E. Sava, Die “Aschehuegel” der spaeten Bronzezeit im Nordpontikum. Erste Er-
gebnisse eines Forschungsprojekts in Norndmoldawien (Mit Beitraegen von Michael Hochmuth und Gerwulf
Schneider). Eurasia Antiqua 12, 2007, 136-172.
Leviţki 1994: O. Leviţki, Repertoriul Monumentelor Arhelogice din Republica Moldova. Raionul Orhei. Arhiva
MNAIM. Nr. inv. 30 (Chişinău 1993).
Levitsckii, Sava 1993: O.G. Levitsckii, E.N. Sava, Nouvelles recherches des établissements de la culture Noua
dans la zone comprise entre le Prout et le Nistru. Culture et Civilisation au Bas Danube X, 1993, 125-155.
Melniciuc 1993: I. Melniciuc, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Bălţi.
Nestor 1960: I. Nestor, Începuturile societăţii gentilice patriarhale şi ale destrămării orînduirii comunei primiti-
ve. Epoca bronzului. In: Istoria Romîniei, I (Bucureşti 1960), 91-136
Petrescu-Dîmboviţa 1960: M. Petrescu-Dîmboviţa, Cultura Noua. In: Istoria Romîniei, I (Bucureşti 1960), 113-
114.
Postică, Cavruc 1989: G.I. Postică, V.I. Cavruc, Investigaţiile arheologice ale aşezării Petruha din anul 1988
(raport ştiinţific). Arhiva MNAIM. Nr. inv. 496 (Chişinău 1989).
Roşca, Vîlcu 1993: A. Roşca A. Vîlcu, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul
Criuleni. Arhiva MNAIM. Nr. inv. 16 (Chişinău 1993).
Sava 1994: E. Sava, Epoca bronzului – perioada mijlocie şi târzie (sec. XVII–XII î.e.n.). Thraco-Dacica 15, 1994,
141-158.
Sava 1999: E. Sava, Istoricul cercetărilor şi contribuţii noi la periodizarea şi cronologia absolută a culturii Noua.
In: Studia in Honorem Ion Niculiţă (Chişinău 1999), 54-84.
Sava 2005: E. Sava, Die spätbronzezeitlichen Aschehügel („Zol’niki“) – ein Erklärungsmodell und einige historis-
ch-wirtschaftliche Aspekte. Praehistorische Zeitschrift. Band 80. Heft 1. Berlin-New York 2005, 65-109.
Sava 2005a: E. Sava, Viehzucht und Ackerbau in der Noua-Sabatinovka Kultur. In: Interpretationsraum Bron-
zezeit. Bernhard Hänsel von seinen Schülern gewidmet (Hrsg. von B. Horejs; R. Jung, E. Kaiser, B. Terzan).
Universitätsforschungen zur Prähistorischeen Archäologie. Band 121 (Berlin 2005), 143-159.
Sava 2008: E. Sava, Cercetări arheologice în aşezarea culturii Noua de la Odaia/Miciurin în anul 2007 (Raport
ştiinţific). Arhiva MNAIM. Nr. inv. 511 (Chişinău 2008).
Sava, Kaiser 2004: E. Sava, E. Kaiser, Cercetări arheologice în aşezarea culturii Noua de la Odaia/Miciurin în
anul 2003 (Raport ştiinţific). Arhiva MNAIM. Nr. inv. 427 (Chişinău 2004).
Sava, Leviţki 1995: E. Sava, O. Leviţki, Aşezarea culturii Noua Petruşeni - „La Cigoreanu” (investigaţii de şantier
în 1991). In: Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, 1995, 157-188.
Telnov 1993: N.P. Telnov, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Făleşti. Arhi-
va MNAIM. Nr. inv. 21 (Chişinău 1993).
Telnov 1993a: N.P. Telnov, Repertoriul Monumentelor Arheologice din Republica Moldova. Raionul Glodeni.
Балагурi 1961: Е.А. Балагурi, Дослидження могiльника пiзньобронзового часу бiля с. Острiвець,
Станiславськоï областi. В сб.: Мат. i дослiдження Арх. Прикарпаття 3, 1961, 42-51.
Балагурi 1961а: Е.А. Балагурi, Могiльник культури Ноа на Станiславщини. Археологiя (Киïв) 13, 1961,
145-154.
Балагурi 1963: Е.А. Балагурi, Поселення i могiльник пiзньобронзовоï добi у с. Острiвець. В кн: Тези до-
кладiв i повiдомлення 27 щорiчноï науковоï конференцiï ужгородського университету. Сер. iстор. наук
(Киïв 1963), 70-75.
Балагурi 1964: Э.А. Балагури, История племен позднебронзового периода в Среднем Поднестровье (куль-
тура Ноа). Автореф. дис. канд. ист. наук (Киев 1964).
Бикбаев 1981: В.М. Бикбаев, Памятники позднего палеолита-раннего Триполья в Лазовском районе. В
сб.: АИМ в 1974-1976 (Кишинев 1981), 191-199.
Бикбаев 1992: В.М. Бикбаев, Исследования поселения культуры Кукутень-Триполье Главан I. В сб.: Мате-
риалы и Исследования по Археологии и Этнографии Молдовы (Кишинев 1982), 101-117.
Борзияк, Кашуба 1990: И.А. Борзияк, М.Т. Кашуба, Исследования на поселении у села Булбоаса. В сб.:
АИМ в 1985 г. (Кишинев 1990), 91-107.
Демченко, Левицкий 1992: Т. Демченко, О. Левицкий, Исследования зольников культуры Ноуа у стан-
ции Кобыльня. В сб.: АИМ в 1986 г. (Кищинев 1992), 120-135.
190
Дергачев 1969: В.А. Дергачев, Поселение эпохи бронзы у села Слободка-Ширеуцы. В кн: Л.Л. Полевой
(отв. ред.) Далекое прошлое Молдавии (Кишинев 1969), 110-112.
Дергачев 1973: В.А. Дергачев, Памятники эпохи бронзы. Археологическая карта Молдавской ССР. Вы-
пуск 3 (Кишинев 1973).
Дергачев 1982: В.А. Дергачев, Материалы раскопок археологической экспедиции на Среднем Пруте
(1975-1976 гг.) (Кишинев 1982).
Дергачев 1986: В.А. Дергачев, Молдавия и соседние территории в эпоху бронзы (Кишинев 1986).
Кайзер, Савва 2004: Е. Кайзер, Е. Савва, Новые исследования культуры Ноуа в Молдове. Старожитностi
Степового Причерномор’я i Криму XI, 2004, 99-103.
Кетрару 1961: Н.А. Кетрару, Материалы к археологической карте Молдавии. В сб.: ТГИКМ (Кишинев
1961), 113-129.
Кетрару, Рафалович 1964: Н.А. Кетрару, И.А. Рафалович, Два кинжала эпохи бронзы из Молдавии.
МИА АН МССР (Кишинев 1964), 219-220.
Лапушнян и др. 1974: В.Л. Лапушнян, И.Т. Никулицэ М.А. Романовская, Памятники раннего железного
века. Археологическая карта Молдавской ССР 4 (Кишинев 1974).
Ларина 1986: О.В. Ларина, Отчет неолитической экспедиции о работе на поселении Фетешть I (культура
Ноуа) и Фетешть II (культура Триполье) Единецкого района в 1985 году. Архив НМАИМ. Инв. № 228
(Кишинев 1986).
Маркевич 1973: В.И. Маркевич, Памятники эпохи неолита и энеолита. Археологическая
карта Молдавской ССР. Выпуск 3 (Кишинев 1973).
Маpкевич 1979: В.И. Маpкевич, Отчёт молдавской неолитической экспедиции о работах полевого сезона
1978. Архив НМАИМ. Инв. № 135 (Кищинев 1979).
Маpкевич 1987: В.И. Маpкевич, Отчёт Молдавской археологическо-этнографической экспедиции (Фло-
решского отряда экспедиции Северный газопровод) о полевых исследованиях 1986 года. Архив НМА-
ИМ. Инв. № 257 (Кишинев 1987).
Мельничук 1987: И.В. Мелъничук, Отчёт о работе Флорештской новостроечной экспедиции в 1986 г.
Частъ III. Архив НМАИМ. Инв. № 256 (Кишинев 1987).
Мелюкова 1961: А.И. Мелюкова, Культуры предскифского периода в лесостепной Молдавии. МИА 96,
1961, 5-52.
Пассек 1960: Т.С. Пассек, Результаты археологических раскопок у с. Флорешты в Молдавии. МИА ЮЗ
СССР и РНР (Кишинев 1960), 49-58.
Пассек 1961: Т.С. Пассек, Раскопки на поселении у с. Флорешты в 1958 г. КСИА 84, 1961, 69-82.
Попов 1973: С.И. Попов, Археологические памятники окрестностей села Яблона, Глодянского района
МССР. Археологические Исследования в Молдавии в 1970-1971 гг. (Кишинев 1973), 79-90.
Рикман 1975: Е.А. Рикман, Памятники сарматов и племен Черняховской культуры. Археологическая Кар-
та Молдавской ССР. Выпуск 5 (Кишинев 1975).
Свод 1987: Свод памятников истории и культуры Молдавской ССР. Северная зона. Макет. (Кишинёв
1987).
Смирнова 1957: Г.И. Смирнова, Поселение позднебронзового века и раннего железа возле с. Магала Чер-
новицкой области. КСИА АН СССР 70, 1957, 99-107.
Смирнова 1959: Г.И. Смирнова, Пiдсумки дослiджень верхних шарiв незвiського поселення. Мат. i До-
слiдження Арх. Прикарпаття 2, 1959, 87-101.
Тельнов 1982: Н.П. Тельнов, Новые археологические памятники в Глодянском и Фалештском районах.
Археологические Исследования в Молдавии в 1977-1978 гг. (Кишинев 1982), 175-179.
The “ashpit” settlements in the basin of Răut (Catalog)
Abstract
There are more than 400 “ashpit” settlements at present in the Prut-Dniester space attributed to Noua culture.
8
The concentration of the settlements is very high in certain areas. One of these areas is the basin of river Răut where
more than 90 settlements have been mapped (fig. 1).
Usually, around 15-20 “ashpits” are found at one settlement. However, the number of “ashpits” was originally
much higher, according to air photography, as more than 40 are found at certain settlements.
8
The chemical analysis of the soil has shown that the ash is missing in the ash colored soil. Therefore, the traditional term “ashpit”
is used in quotation marks.
191
Поселения с „зольниками” в бассейне Рэута (Каталог)
Резюме
В настоящее время в Пруто-Днестровском междуречье известно более 400 поселений с „зольниками”9
относящихся к культуре Ноуа. В некоторых зонах концентрация поселений очень высокая. Одной из таких
зон это бассейн реки Рэут где картографировано более 90 поселений (рис. 1).
Как правило, на поселениях насчитывается от нескольких до 15-20 „зольников”. Однако, согласно
аэрофотограмам количество „зольников” первоначально был намного больше, так как на некоторых
поселениях можно выделить более 40.
22.04.2009
Dr. hab. Eugen Sava, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova, e-mail: [email protected]
Mariana Sîrbu, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova
9
Химический анализ грунта показал, что в почве золистого цвета отсутствует зола. Исходя из этого традиционный
термин „зольник” в данной статье употребляется в кавычках.
192

10 Sava

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Sava

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Sava

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AŞEZĂRI CU „CENUŞARE” ÎN BAZINUL RĂUTULUI

Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 1, 2009, 169-192. 169

În 1956-1957, pe malul stâng al Răutului, în apro- 4

27. Ochiul Alb I 54. Prajila VII

RAIONUL DROCHIA Descoperire sit: S. Bodean, 1995.

6. Miciurin „ Ferma de păsări” Starea sitului: majoritatea suprafeţei ocupate de

14. Sofia XVI togramă se mai pot observa unele construcţii de

Complexe şi materiale arheologice descoperite: Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

Amplasare: aşezarea se află la 1,2 km de între- 33. Cepăria

Dimensiuni sit: aproximativ 500×300 m. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

45. Bălţi Dimensiuni sit: 300×100 m.

50. Frumuşica Nouă II 53. Prajila V

Periegheză: V. Bubulici, S. Kurciatov, 1993. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

Descoperire sit: V. Marchevici, anii ‘50. Descoperire sit: V. Marchevici, 1986.

Caracterul sitului: obiectiv arheologic cu vestigii 76. Dobrogea Nouă I

Periegheze: V. Bicbaev, 1993. Orizonturi cultural-cronologice identificate: cul-

86. Iezărenii Vechi VI 89. Negureni I

The “ashpit” settlements in the basin of Răut (Catalog)

Поселения с „зольниками” в бассейне Рэута (Каталог)

S-ar putea să vă placă și