_ CUVINTARI DIN RAZBOIU _

1914-1916

CU O PREFATA DE

MATEI B. CANTACUZINO

Biblioteca',EPOPBEA NEAJIIULUI"
1925
- -
ln Bibiioteca politici ,,EPOPEEA NEAMULUI.|
a D-lui N. Baboeanu

Au apirut :

,rPentru Rominia Mare" d. Take lonescu,

(Cuvint?i dii Rdzboiu).

,rAmintiri" de Take lonescu.

,rPentru Rominia Mare" de N. Filipescu.
(Cuvlnldri din Rlzboiu).

,rPentru Intregirea Neamuluir' de N. Iorga,

(Cuviflird din Rizboiu).

Romania politici,
sociali gi economici u" *.Baboeanu
Crimele Rizboiului l
In preparalie:

,rPresa in wemea Epopeeit'

,rlcoane gi figuri Baboeanu
din vremea Epopeel3' lo"*' 4 ; .-*ek q.y'- * a4,.-/_-Ar_ ; * -_,.,.-",
/" A a/D. /"2 t .^)e_r.

ifri.-';
 PREFATA

Cu ocoziunea unui banchet oleril tn

1910 Ia Brdila spre sdrbdlorireo lui Nicu
Filipescu, am roslit urmdloarele cuuinte:
,,Romdn cle bostind in toald.pulerea cuudn-
lului, ctre nu are nici o fudulie perso-
nald d r are loate fuduliile neomului sdu;
core o pdstrot addnci rdddcini in fidmdn-
lul slrdmoqesc Si legd!uri suflclegti intime
qi bldnde eu muncitorii ocestui pdm(int;
romAn din pdrlile ocesteo.de ges, cdruia
nu-i place sd prioeoscd laro ai oamenii
din tndllimeo cam abslractd gi egolstd a
unui odrf de munte ; ednia ti place sd
oadd .fara mai aproape de om gi de
niunco lui gi cu drogoslea omului inainle
de taate,., Pared'l , odd cdnd uine sd'gi
io inspiraliunile sale tn collul sdu de lard.
In zori de zi se uilii cu priuireo lui, oeci-
 udroi gi in razo, oftt de luminoasd gi de
nic nemullumitd, cdul6nd tol mai departe: caldd, care a rdmas Si ua rdmdne din ea.
se uitd spre nemdrginitul orizont gi In sufletul sdu a slrdlucit, cu o inlensi-
atleapld un rdsdrit de soare pentru nea- tate mqi puternicd decdt tn ocel ol ori
mul sdu. $i din udpoia trondafirie a dimi- cdrui din conlimporanii sdi, soarele romA-
nefei, tn core se topesc Ai aminlirile lre- nesc, 5iin sbueiumul luptei de rezistenld
culului gi durerile prezentului gi nddejdiile pe care a dus'o, tn chip cdle olold atdl
oiilorului, se ridicd un glos core spune: de oprig, in contra elementelor protioniee
nu semdnali ura, cdci ura.e distrugd- cari stdteou tn calea ndzuinlelor sale,
toare: tndreplali relele {impurilor, dar in agilaliunile pe cari le suscita gi -le
ldsali co primenirea uremunlor sd se focd intretinea, $i coti, tn iudecola superfi-
fdrd ca firea romdnului sd fie alinsd, Fi ciald a politicianilor, erau prioile ca trd:
in pace Si cu frdlie, pentru ca otunci sdluro caracteristicd a firei sale,-ideia
cdnd oa ueni furtuno, toli fiii acestei ldri canducdtoare a fost pretulindeni Si tot-
sd steo bro! ldngd brol pentru o opdra cleauna o jertfd o ambiliunilor sole perso-
ogorul muncit de pdrinlii lor,.. $i atunci nale, gi o insuflelire de o rard putere
acesl romdn se tnchind Ia pdmdnlul strd- comunicatiud de pdtrundere Si de imbdr-
mosesc spundnd: lie, scuinpd lard, pu. bdlare, tn indreptorea luturor energiilor
{erea mea de muncd Si putereo meo de spre lelul inal! Si stotornic pe care'l
iubire 1".
urmo rea,
Amintesc aici oceste cuuinte, penlru cd Un astfel de luptdtor trebuia neopdrat
sacol pd ele zugrdoesc nota tnalt ideolisld,
sd rdmdnd, in oiala noaslrd politicd' moi
mislicd 9i lot odatd profund omeneascd mult un elemenl de rezistenld gi de opo-
gi generoasd, core dislingea potriotismul zifiune, $i totugi, aldl de puternicd era
;i conseruotismul lui Nicu Filipescu, gl influenla cuodntului sdu, tnc eo a fosl
fdrd de care opero lui nu poale sd fie hotdrdtoare in eoenimentele principole prin
priceputd in roslul ei coudrSitor gi ode-
cari lara a lrecut tn timpul uielei sale,
ti in special tn aodnlul care a determinal
rdzboiul pentru inlregirea neamului. E!
n'a ouut uremea decdt sd tntrezdreascd,
prin intunecimea suferinlelar de maarte
ale ldrei Si ole sale, rdsdritut de saare
pe care'l aglepta. $i, cine gtie, poale cd
patriolismul sdu nu i-ar fi fngfrluil sd rostiti la 23 Octombrie 1914,
Cuvdntare
priueascd, fdrd o prea mare suferint'd, cu prilejul unei manifesta{ii cetifenegti
speclacolul micimei de sufle! eqre a tn- ce i s'a ficut acasi.
lunecat Si continud a lnluneca raalizareo
celui mai scump ideal. Domnilor,
Cei cari I'au cunoscu!, ii blogoslooesc.
memoria cu o nespusd emotiune; iar fn N'am nici o putcre ca sI vi implinesc
amtntirea ldrei numele sdu rtTn1ne ca a! <lorintelc.
celui mai iubit tlintre opdrtitorii neomului.. Pot numai si unesc voinla mca cu a
d-tri, dacii tara ti d-tri aveli o voinfi.
MATEI B. CAI,ITACUZINO Dorinla mea e s[ intrem in ac]iune, in-
difcrent de timp gi de imprejurilile de pe
cAmpul cle rizboi.
$i s[ vir spun de ce :

Am tot a;teptat ca, micar acum, si se

dci drepturi RornAnilor din Ungaria.
'lbltrl a t
zadarnic.
tos
Dupi rizboi, daci Austro-Ungaria va eli
invingltoare, RomAnii de peste munli vor
fi clistruEi.
Austria nu s'a ferit sir deslXnltiascd rlz-
boiril european, ca sir striveasci it'cdel[is-
lrrul sirbesc.
Auslria de-ar fi miine irl\.itrgitoare
-
- va zdrobi p,e Ardeleui pritr urr regin dc
dcsnalionalizare. Iar Regatul Rornin vir
trebui ori si sc supue, ori s[ declare rizboi. La solemnitatea sf in{irii ilrapelulr'ri
Deci, ori sugrumarca. cu propriile loaslre ,,Ligei Ardeletre(' la I Decembrie 191tI'
rnAini, a fralilor noEtri, ori rdzboi.
Eu pretcr rirzboiul qi, mai binc dc cil oali' s'ltu stritrs ]a-
lizboiril peste un an, doi, singuri fatS de '\stlzi peiilm llritla
oldti rominii tlin linuLul RornAniei inde-
Austro-Ungaria, prefer rizboiul acum, alir-
p(rtdctlte, ct: lcli dc pcslc lrolnlc srrlr Ii[-
turi de Franla, de Rusia Ei de Anglia, cu liiril( {rc' ltritt} rflpPl.
( I
toate pcrspectivele de a tre in.rplini idealrtl fapt este atdt cie neincltipuit ;i m:rrc
Acesl-
nalional.
irr'.il g lastrl inri ilulu[olle
Vi {iqbdrresc si ilnparl:i'csc rtrcsI tttotl Este faptul crrrc clorim sir se iuclepli-
d'a vede-i acelora ce mi s'au aritat parli-
rrcasca rAI ttt:li curittrl 1i 'l'rrcsc si le-
zanii unei politici de actiune $i cari par (lcrlr accs[ steag fAlfliincl pc valurile f isei,
a nu mai vroi sir se lase ameigili.
diucolo de Sltmar qi in cuprinsul noulLri
llegat al RomAniei-I\Iali.
 1t

pe,slc incii tloui huri nu esl-c irtrposibil ca

sir vie sir ni se spuni ci e ltrea tArziu,
cr-r lru vorn putca avei llimic, $i s[ ne rnul-
lurnirn cr"L Jlc prrIci]:r apiriL iutlepcncle n[a qi
r, g atlll.
La intrunirea dela ,rDacia,, a , 'l'r(l'u( it)sj si l'c|tlt],rsc, si rCcrrrro:t.,
lYafionale. la t 6 Noembi.ie 1914. c[ sc ]loltc s:i ayein noroc. -
Se poate ca unitatea rroastrir nafionalit
sii sr. l:rcri .lir lrl rroi ;i corrlrl roirrlli rror.
NLr c nici tiurpul, nici ner.oc ca sI lji
s Ire.
I.in un discrrrs.
S,'1'sn16'.
DouiL vor.be ttttrnai cil sti rczurn situa{ia
D:rr unitalea ncamului nu tlebue sir o
pflnii astizi.
Lrsinr I roroc trL ui.
Acutr douir Iurri. lluiii r lt lrvilgAluri
' Polroalclc crli ror sl"r tlIilsr.J, rrrr l;-
1a Lcnrbcr.g ;i .\ ir.llircii irrtirr <; 4,. ,.,,,rn
aptii toLul dela intArnplare.
te
Sirbi.
lrlcrlul rorrrlrrcsc trchlrc irrrlepiirril lrt si-
.\trrrrei lrrr rrLr nu stt.j Jlu lr rlal Iovilur.a
gur, lru la rloroc. (Apkutze. SaIa inlreii,;1:i
de grafie .\usir.ini. -\cu r Austriacii sullt irr
st ritliaiL ;i izbucneSte in oualiutti).
Rclgratl si sulteur blocafi aproape cu totul.
.\' u l durrit lurri rloi r.r.arn itl otcnsir,d.
azi suntenr itr clclcnsivii. ,\stirzi lrebue si
uc ap:irirn ca si scipi:un din cercul rlc
fer ce ue str/ingc, ;i in curind se poatc
si nu rnai ne putcm rniscti pentr.u reali_
zarea yisurilor lloastre-
Daci lucrurile yor- ruuge tot aEa, cici
nu am r.oit siL le irnpiedlc:im, sii qti{i cir
 13

$i tohrqi. ir1 irrtt'rcstrl cartzci. r-oi ltisi ca-

lomniile flri rlspurts. ]'Iir voitr lnirrgili a
vir sp,ntre: ..Iatir toat4 acf irtnca dc clre su'n-
tctn irrvirrui!.i. Ilr sLr tcztrrnit irr ltr:tstc tilcva
cuvitrLc despre sitrra[itr t'xterlrit. Cuvinte, tru
Cnvintare rostiti Ia lntrunirea dela tlazt'. In ctn'itttelc cclc nr:ri sitnplt'. l'oiu litce
,,Dacia" a ,,Acliunii Na{ionale" la 23 apel tntuai 1a .itl(lccat* rece, interziciindLr-
Noennbrie 1914. rli olicc altificin de lorbire qi alulgillcl
olicrc setrtitn t'trtal c". ( ;l ltlttttre ).
it a1
lri sc inlitli;eazl situati:r troa-
Iat.ir'crurt
Acum r,re-o douri lnni. ruai rnulti diu slr[ cxtcrnir. rletnr:ltrstratir itr ct'l tnai sirtrpl:"t
cl-v. rn'au intirnpinat it gara dc Nr-ird. liolrnir a uuei tcoleme:
Azi pol sir vir desvelcsc. ciL itrailte tle a \rictor:jn Fr-:rnlci, Angtiei Si ]lusiei iuscrtt-
porui sprc Bucure;ti, nii sc sprtstserit uut'1e ne:rzi intleplinire:t iclcalultri nostru tlllio-
lucruri 1.:c cnli nrt le po[ tlcstliniti acutn qi nal, (aTtknt:a prelntqile), ultirca tlu 4 jum.
crrri rl':rtr inrbi:rt ltrtnci siL r-[ sptttr: rnilioanc tlc RomArti 5i atlcx:tt'el l6 ruili-
,..\r'e!i toltii int reclerca. Grtvernul i5i vu oane tlc locuitori, tlaciL lltltrcur itr stlt:oteali
facc dato riir". ;i anciavelc c1e al[ti tt afir.r n a]ilate. f.lpLrrr:e).
Clcd cii am coutlibuiL it:tru cdtva priu Din con.lrir, r'ictorirl Austro-ling rl'iei a-
ircelc cur.inte, a linigti spiritele. liluri (o regretinr) tle (lcltuitttil. iltsetn-
l)ar cele cc mi s'au spus, ut s'au implinil chitu' d:tci lionrAula :rr s[i
Aceasta;i este una din explicatiile prczeu-
nelzir
- fiitrrl
neutri - iugroplrea idealului nostt'u. cles-
{ici irrcle aci. (,|1;ktttze). natiotralizarea RornAnilor din i\ustro-lllga-
Nu acuz, dar conslat cir urrii s'ar"t {olosi[ lir ;i pielderla Regattthri lonrarr.
clc linigtca la carc am contribuil, ca azi sii Despre aceasti. indepcndenll, Impeliul o-
lusrnutiL corrtrr norrstrri polifia $i calomrlia. toman rle c pilcli cum cttcerilet ecotromicl
(Al tutze)-
$i vasalitatea politicii au putut tuerge trlrirrir
 15
l1
tri ttebui, ntl nll}i r'llnAnc decAt o inlr', ;, rl'e:
acolo. ilt cAt f;ert)lau_ia si poati declari ildncl ?
rlzboi in nnmele 'Iurciei si iirl voia ei. Eu zic: {'.rr ciil lnai rcpcdc. cll atrlt rlai
(.l plu u:r ). r'irrr'. (.4p1ou:' tt, t lrtpql1, l
Iar pletcnliurrile Austr.o-Uugariei din ul- Dacl rirzboiul ]rr l]oili(' li iniftut'l1, tru
tirnatul ei ctitre Scrbia, dovedesc curu in_ llid nici Lltl arqtlrrrttil ir, c,tttt"rt zrtt'iltj.
leltge r:r irciepcndenla statclor mici gi la 7; .r',
'llr vid 1p11ll6 gu1ri1;1 ,

ce nc pulcrn atktpli. cilld ar fi victori_ Nrr ci rizhoirli ,":.'ir' : \(' \ " ,t,r "'
Olisi. rniine. Soarta 1|211611'llr s, r.rli r' ';;1c iii:,
r

flaciL acestel sunl acleviiratc, pot a{irmi. rltr: tlc itr,:hciorel ititt:ii. Fr:rlliir .i iosil iil'
crc'1. (ir rri..i rrrrtrl rlirr slatr.le Lcligerantr: ,irrsir la Scdatt, rtiLltrl tttt :rr' lrirlriiltir,:: ;tlti
tru are m:ri rnulL dc c$gligat, nici mai muli rumiitalc ditr cltnp:tnit'. Azi, irrrttrtc ii,'l),iI Ll,
de picrclut, ca Romenia in riizboiul actual. l mate YictOrrc Iitsir srtit f13,r-e7:1 |rrrrir:
'I'otl5i, rrnii rnai cred ch ain. putea noi . 'cc cottctttsttl rloslrlr irlrrtil.
singrtri plinlre pnierile intcresate si ri_ Tol :r;1, o ,ritrc \ i' lorit S( rtrlitrli', r)t'
rurirre'm in cxpcctalivri.
Poatc fi fatlrli. Da ar corslitlri o prinre.idit:,
l-i lrinc, rii. s-tic. cii. clacl l.r.ipla Infe- r'ri(:i: sau uu l1c-aln rnai mi;cl de loc qi ar
legcre ir:se victorioasl, fiird noi, yot.meritil lriumli inaclirnca definitivi, sau ne-ar' {i
sri lie luati cu pietrelc. .iai: sii cousl-ltitrn itr rnodul cel rnli ci'td,
l):ici (iertn ania gi Austro_Ungaria ar egi ,i[ e mai u$or s[ ajutali victoria, dccit
biruitoarc
- frir,.ii si fi aruncat 9i noi
splda in cnnrprinii
s'o intorci din dmm, dup[ ce ai fost invins.
- acei ce soootesc ci-$i
\or putea liudir prevederea, $i mai cred, cI nu ne indcamnl la zibavit
sA Stie ci in_ cei trei sute de mri de Promilni din Aldeal,
zecitii le vl Ii rlspuuderea fafi de nenoro_ ce luprtl pntru Ungaria, Si cei douii sutc
cirilc ce vor apisi asupra liirii. (Aplauze). rlc mii ce vor fi ridicari la 1 Ianuarie'
Nrr pulern dar fi sintpli spcctatori, nepd_ In tranqeele dil Galifia, Yisurilc ueanru-
sl,loli irrt t.rlr.o .sborrri vicloria. lr.ri trebue si fie uneori turburate de grindul
Ya trebni sri intriui irr r{zboi ;i dacrl
 l6 t7

ci se ya implini poate spus:r unui birbaf Aproviz-iotrlrile noastre peutru arrllltii $i

politic lomAn: pentru oomcr! vor Il Lliate de rnalea liuio
...1'r'ansilvania Lili Tlansilvlineni". cA st. \'ir tlesclritlc prjll Scrbir si crtt'c vit
Sr1 rnergem dar... Insir sc pune inheba-
legr) Asi:r \Iici de mareil cle Norcl.
rra: lJacir rrcrgenr la Norrd ce facem li:r (lt'rmatria 1'a indcstuli cr muniliuni 'ftlr-
Sud ? Sir ciruttrm sn ne illlelegcm cu Rul- ci:r 5i Bulgaria. TLrrcia 5i Bulgaria vor [r'i-
garii. Numai s:'r tnr fic perrtru noi prctext rr ito in (]errlrtria prodtlsele 1or agricoie
de tirlirgirnealir si. penlru ci. prilej d'a lui Irr loc sit impresurilnr noi pe allii, cci-
r-olul tlc'arbitrii. laLti rrc vor inlprcsnrar ' ( Aplatt:a)
Il mli biuc cLr llulgarii, dirr sc lxrate gi -\lunci bilan!ul Iloslru dela inctptl Ir'r1 r'itz-
rrrrtr':r Ilulgarilor. ( Aplau:e). hoiului piinir rzi sc t'a complccli ltstlel:
1)ac:i 13ulgnrii ar c;i tlin nr:ttlalitute s:rrt
.\rtr inartnaL clt:ji pe lurci ;i lrn aprol'i-
dacii ar irlaci pi: Sirbi. cu :rtiit tnai trtnil: zionat pt' Gelntani' Plitr intilziercl at:fiu-
lrttt rr cir rlrrlorirr s:i iirlr.r'r r.nirtr.
Iloi noastrc ciLevir sute tle rnii rlc llonliili
\LL 1;rllcrrr liisl\ ;rt: Sirbi si lie str.ivi!i tiiu -\r'clcat au fosl clLl5i in foc, 1l luptr"r' in
5i rru pLrlcrrr lirsir cr rinrnrtl pr.in Scr.bia si contrt catlzci llirtiotlalc. Acrtnr sLttrtctn pc
tri sc in clr irl ii. ctlc d'r Lisir trci sute tlc trrii de Sirbi siL
-\r Ii ccl rlin la;iiati: sii pcrrnitcrn
urrrriL lie scosi tlin ltptir si siL se tacir infitriri
stlrobilca annatci siilbeqti, ciind shtgrle ci il 'ft-ansih'anil. Nc mai ritniinc s:i tlos-
conlrihuc azi Ia dcsrobirct ,\r.r1t:rlului, 1tc ttitlcur vr-ijrnaqilor tlrtlrnul dcla (-lonstan-
cind rroi slirrrr rrelriis:itori. (Aplctttzc prelurt- tinopol la l3erfirl ;i nouir sir ne illchidclr
gite ). oric. cf irc sprc Europr 5i spte met'c'
fi cca mai nr:rrc gregalir, daci am
-A.r'
Si toale accstcr cind) totuqi, r':izboiul e
p.crmite. prin ocup:rrca Serbiei de citre
inevi fabi] .

-\Lrstrit. itrchiderea drurnuh:i prin Serbia Aceasta c sirluciderc) lltl lupta pc carc
li Salonic. care e lzi singura noastri ar- o vroinr.
lcriL dc comunica!.ic cu restul lumii.
 18

Sii o Etie cei mai tirnorali parlizani ai

pricei: Azi n nlai pioate fi vorba de pace.
Azi e de ales intre actiune ti sinllcidere.
( -41,lan:c prelr n gi le).

'
Labanchetul dat de ,,Asociafia g-rali
a Presei romane" dePutatului belgian
Georges Lorand la ,,Bdulevard" , ln ziua
de 28 Decembrie 1914.

Anr linut sii vi zicern ,,14 r"evedere", itr

ajun de a lc despirfi, iu ajuuul rcalizlrii
nsp ra!iilor noastrc legitime.
D-ta ai jucat rolul uuui ambasador ofi-
cios al patriei tl-tale rrcltorocite pe liugri
opinia publicit rontincascit, reitroiud ciilir-
It,r'ie lui Tlriels, irr 1870.
Nu cuuosc rol mai flumos dccit acelrr
llo care I'a jucal marele Thiels in [irnprtl
ciriitoriei sale de-alungul Europci. Dar con-
p:rralia cste mai in favoarea d-\'', pclrl'ru
cii in 1870 Franta nL1 eri firi vin[, cum o
l3clgi;r asiizi. Apoi 'fhiers a bilut 1a porti
inchise. D-ta ai fosl- primil cu bralcle des-
,:I is c.
Celor invin;i le rim6.ne [oldeauna spe-
2
 20

llnll. l)leciirl(l rlitr IlornAtriir. r'ci llutc:\ clLrcr

cLr cl-ta, clrilr ;i dc aici. spcran!:r, carc rlirci
rr'a lrltriltrL incri itr zilclc :tccstrn rlo iarrrir.
r':r lrrntilir r:u sigrrrrrrrtit itrtAil zi l lrri-
rrlir\r'r'ii ttllr r-().
\l'trrrl,rrrllrrrlli,,lil,,r.,l-ltrlr, (.jr r.(,iljrjtii
lr:ir Ii cxrrcti la inliiililc. (tlltkrtt:e t'rent:,
rostitd la banchetul dat
tica).. ^Cuvintare de
,,Sindicatut Ziariqtilor" Ei de
Irrl in Iocr:l brillilii:i, cirrrl solt.lrrlii troritli raid" publicistului englez Scotris
"Liga
Cultu_
s(' \'of :lf 0uot't Lit ltsiflt, su Ylt llltzi ntt .rtrrttt:ti Viator
la 12 lanuarie 1915.
ijlrigt"ltul ..'l'r[i:rscir llorrrAni.L' ci ;i acci.r
rlc ..'l'r'r'rinscir I3clgi:r". (,l7.rlrtl:a $i ecl ntr:t
liutti.). (iu plriccro rrrir:tsocicz la
crn.jrLt,lc r.osULc
ill ',tt.il r.;r rl-lrti \\ :rlsort. itJllii.u l tro\lru (lr_
xstr'lzi li, nrti cu scarrli,
1lrictetrul ltosL:.rr
rlt' r:r'i 5i irr ortoltrt,:i lrceLtr.rt crri s,au ltso_
t'iltI r.lrrLzci rlrc:1;tc a trtirnrrrliri r-riniirrcsc.
Irltintr'. liLrr-o1lt ttrL iltccrc:ir siL r.ezoli,t:
lrlincipiul urrIionalit:i!ilor-, tlc Icaila sigulln_
Iti 5i liniqtei ci.
.\sLitzi lrrcril.ilc s,irLr sclrinrbal. \iir trclr,.rl
sri sc ltloc:ctcliL llt rczolvirrelt :rcerslr,i rrtlLri
irlribi cn: t'.
OlicLur al fi, rlirr trvcuirncrrlrlc dr :tzi
lrrlnciltiul nafionaliLir!ilor in vrr pulcir rJr:-
riil sir iacir :roui r:rrccliri.
$i in lafa accstei cvoltrtiruri firc;ti si .fl-
lr.l'. so 9J,11'," trrr :irrgrrr. j,oj,ur, 1,,. lrirZi)
 22
litu cai ncdrePlirfilc din Ungarin Ior
dis-
unul p r'lrlclp.lu care e m ai nlult o sfidlle la l)rlrc) situ c:i Anglit va clevctri uugut.eascit.
adr.esr cililizaliei. (liirrrl r.or'llitrt rle pr.Jncipii cle liberLatc,
Acesl- principiu, care este ideect tle stut gilndurilc noastrc rnetg ln Glndstotrc. Cincl
magJlliar, se bazeazir pe cca mai silb atic:i o- vorllirn dc opresiurtc, ne puton rcleri la
preslune. 'l'i sz a.
Ilar ce icleie p,oate fi accia in car.e rru sc I:ii birrc, eu ilchin. cu dtlrlinii ilc:rccicre
rolbeqte decit de brulalitatc ? irr .'\nglia lLri Gladsl.orrc. (yii ;i criltlurotse
Opresiunea aceasta 1lu se b:rzeazir mlcar- ttltlnuzc).
pe l:orlri. In Ungari:t o rninoritate ter.ori-
z.ctt.it o inrcrrsi r n rjcr rill te.
Ycdeli ce sc pelrece acum? Ca iu,,Lolten-
gril", vitejii rlaghiari se ascunrl chrpii cis-
cile arlnalelor dc bavarezi, pentru a zch'obi
rrcfcricila 5i viteaza Serbte (apktuze lrcne-
tice).
Europ:r r1e mAinc nu t l rnai puLeri ad-
rrrite prirrcipiLrl agresiunei, adicl unit:rLca
dc stal a Ungariei. Cu acc:rslii larir, uliim
refugiu al nedlept:i!irei popoarelor, tlu vx
mai puteh remene.
CAnd vor-bim de Anglia, volbim de fara
libertililor de ori ce fel. Ea a dal inclepen-
deufa Irlandezilor qi a inlral in luptir pel-
trr mica Belgie, ale clrei drepluli ii fusc-
seri cilcate in picioarc.
De cealalti parte, e Ungaria. Ce ar lis-
pundc Anglia emisarilor Urrguri ?
 rtc intlrt':r1ttti, po ('art rlrclltta irrrlt,cli
tliclr.irzli si lrr',.itrr. rr irlprrrr irrr1lt....irrr.:ir.ilrl-
ini'ricoqatc lrrirr crrri Lra<'t.nt. (.lltItttt:r, 1tt,c_
\
Itutgitc).
CuvAntare rostiti la intrunirea dela [ic ne s;tun acestt' intltrc.iirrl'rr.i clilrtrlt
,,Dacia" a ,,Ligii Culturale,. Ia 15 Februa- trcl)uc sii nt'sulltrtrcrl ?
rie { llol ica r rrl zir:c r:i trlisrrctt:
1915. si lrrlgrrc c-
llu ilr r.r't. r':ittrl irt Sr.ltrttt r'rr tt rt:r I Scrltrrtt-
\orlir (lurr l rrr:Lrzirro.
Il ttt'rrrit lrttrti rlirr.trr.r ,lr rrr.,.l:r ,rl rl-lui I.irir o 1t rt'r.t's tir.r'.
(irrg;r. r.lrr.,' l r.:'rPil lo:r1,. irriltil,,. irr Irrlrr (llirrrl 1lc'l'r'orr s'lr rrrt'at rt,grlc lrtt'rlinlrr:rl-
trnt'i sirli r:onviusr: ltiini ll cltrrzitsnt, ditr l..rrroIrr t'rl zqrrrluilii rlt rlcl m:ri irrli.it.oSrrL
ealc lirslr irtlrclultcr.i cll ltccoLl ,.13ocrii sli t';rzllri rlitr ,;ill srrrrt l,{}nt(,jlill rlr isl,,r.ir:.
strnc nroltiliztrrca". clrc r:czurui nrli llitrc c-r l') 5i lrt clrsllr o ltLrlorot.ir.c rlt'ci: r.lr l'i t[oirr-
[oatc lor']tirilc gAlxlurilor notstre. c Jrllto- n ilr lr' ;tzi.
r

sibil d'a rrrai irrrxilcir sti r.ii'Jac o rlunonsh.l_ Irr vrcntrrlilc frrr-lrrnottst' irr cttli IL.iitrr,
tin no. llu ccrcin rlcll :rr:t'aslir I)orrrnic nit.i Ir0gitilr
Yroiartr sii rliscuL solrrtiulilc r:clot. rlc alt:l 5i inlilorircl rlin tinrprrl lui pr,l.rt llrrr.c5.
I)ii f'fc cir |rti. , ll ,rtt:r' ,. rtici ist:Lrsil{ir rliplorrraticr'i rr lrri Coitslaltitr
Ce {olos ciirr<l su;tLe{.i aLlit dc cortr.in$i ? Ilrint.ovclnu. \'asLcltlitrn rltlir Jlt,golc rros-
Sri ne rnirrgitriur lt lrolitic:r loastr:i. Ir'u si dci la Juntinir I)rliyilo itrl.cli]l)lc. ,)ri
Sir nc striiugeru r:u [o!ii, dclrr ctl lnai sir fiu r:titor rlc biscr.ici r:a llalci IJasar.ult.
rrrarc la ccl mai nlic. (apkrrt:e), clcia regc llrsitrr lui c sii nrr rlc:) r.itcji:r. (()uulittni
l:r ultirrrrrl liran, (apkutze prelunqitc) in- furtunouse).
tlrci:r,tAirtlu-tre sprc unit'e 1tr.in unnrr irl-it:Lte , ' Sc vcdc cii a;a :r fosl scris sii lic si clc
irt .iLrrtrl \i gltr('i ;tolilir.t' sprr. (.i .,. iDitlril ir, r't'ir ii zicuru
 ,.liqti trinrisul lui DrLrntrt'ztru c:t sit irnpli-
ne E;ti visul uttui neaur.
,,Vei fi ccl tttlti llare vr-rcvod al llirrei,
iurporlobintltt-tc cn liLlurile lui llihai Yi-
l.e:rzul : ,,I)onu a] intrcg ArtlealulLri, al Jit-
rci liorrAlleqtli ;i tl lloltlovci" Ei aduciincl Cuvintare rostite la lntrunireh
dela
1re doasuprir stritlucirca purpurci regalc'
Briila a ,,Actiunei Nationale", la 8 Martie
Sau. r'ir1ms in cel nai snpLcm lvitrt cltr 1915.
vitcjie tl ttearnu.lrti, vci Ii lotu;i sfinlit ca
erou nalional.
Ii nici una nici :rl[a. groz:lv CrLurpunia ce am porniI iti toatit lara, t)tl
,,De tru va
ui lern cit nici pral llu se Yrl alcgc de c o opclir iuulili.
I'iste clcji un marc lLrcru dobitrdil- crt sit
larri qi dc Dinaslio". sc Stic qi troi rLu contribrtit la rcei'Lsll
,,1)c rceia lnitrirca cu !i-o uliun. Sire' - politicir ca a tronstrit itu c
cstc: - r:ir nici r.i altir
crL 1;Lrtiltii, Iiinrlcri lara 5i-:r spus linrperlit
,^Sir tc itrcorollczi in Allra-ILtli:t. sltrt
sil
'l'urtla" I ('lltluu:e roirtilt.
uot'i 1rc Ciiurpia ttcla ,si
ttclantt rl ittrt i ent uziasl ).
e
.\poi c util ctt gttvortrul siL- sinrtiL cir riLs-
llrrnrkrrcl ce art' de lual o imylttrtc cu lottt:i
trrr:r. aftrrir. de o micii lnit)orit:lte.
A recluce cit rnai mu1[ ace:rstir millori[atL:,
t: {inlt cxpunclilor ce Yretn sir .lacctn itr
toulc colturilc tirrei.
l)-1or, s'rr vorbit dc ltcutralit:rte. NcuLl':r-
lilllL rr r', 1,r'in rl,.'tirrili", o rreglriolri. irl irllpt,
.jurirri ca ceLe de azi. Neutralitatea e atitu-
tlilt:a urrei lirri care r;i-a impliuit Ltnittte:t
 29
28
I)-Lor, irr vlcrnturi dc rIcsrridi'.jrlc 5i c:irrrl
rriltiollillir, ('llr'c nu llri trt t]ilrric (lc 1't\'{l)- nici rlLr so ItrlcirU P|cvt'rlc ltrclrrt'crilr' lrrrr-
rlicltt 1i cllr('. l)ri1l rcrrtrtriitllc. \'ocslc ltll- rllrrncnlirlc cc yor sr:lrirnlrr'L ilrrllL I.itrlrilri'i.
rrr rr i sir pristrczr.
rrni rnrrlti :i iut ein(li[. Pt'rrlr.rr t.i'zolvir.clr
.\zi. prirr nculrllitrlc rrrr lrutcrr rrir:i cit- ct'stirrnii traLiorrrrlitirfilor'. lrr o solrr!irrtri' cc
l'g . rri, i 1r;rslt'r'r ttl,l!ut.: sc rtttlrcii (iross Ocstt'rlciclt, -\rrsl.r'il-)llit..
O prct' tlictltir rlc [-rrgrrri ;i rtc rrlirrIii Sc t'rcrlcir caL st vrr lrrrlciL irrloi rri I)rltlis,
lril lrirLritoli. vl li ru'rnlrlri rle tlcsnltiorirli- rrtrl lrlirt o t'olli'rlcltrlic. t.ltlc vlr tllr Itrtrrr.ot
zlrrtrL llornirrilol tlin,\r'rli'ltl. rrliorrrlilirlilol t,gllti irrrllr.lt{rititr srrlr r.orr-
Olll c lttclr ('irr(' nu vttlt' lrcctsllr si tirlr: rltrct.r't'r -\ rrst lici.
t t'r'rll' r'rr ttt l' t I . i r' t i r \il n)ir i li r'. r' rt;zi.
lr r ] r r r :
,\zi. rrlclstiL irlec lt nrLrli[. rltrr s'ir rliil lir
,\t'rltstlr sc ntirrlru'isi,5tt' r:lrilr- rlc lrir,jlnirs;ii ivt'll:i rrlIlr. ('ltc s'lrr I)lrlrir itin]ll (;rr)sr.-
uoqtri. [-ttgltln. lineariir-,\lltrt'. -\t.r'irstrt. in Lrir r]i'
l)irri ltcurrr lrci. lilllu ltrri. ni sc zit ci t'grrli irttlrclitritilc. aL' rll t'girlir usrrlrrirt'rrir-
rlcll llorlirt si tlt'lir \it'rlr. ci-l nu \'olll I)icr(lc IionrtlititIilol srrlr lrcgenrrrriri nrrrgltitri. i-l-
rilr)i( fi ili s'iL lirgil(luil tlrirI tri st' r'or lt lt t tr:c );
l'ucr, torrt csii llonrinilor' {[irr [']lglrirr. I'lu rru r-re:rrr clL crr rliinili, nrclc si ILri
\tt rtrrrrriri (:ir rrr s l !licrrL rrit i o (orl(c- rr silg-ut'itciiliirtrirli ltr lccsl crlillicirL rrl Ilrr-
sie. rlll rrlnriu'ilt, rrLr Iosl lcestcl: O irrlclc- ulrrit'i-lluri. ctrf(' \'il Ii Drlrrrs0lr.ul srrlr clltc
g('r'(' s'rr ivit inL|r' licIlir 5i l)cstrr. tt't'r'irrrl vor rlrlrnri sonrrnl rlt I'ct,i lltloirpc r.irrt i
pi'slc \icrra. S'r tlll rriin:'r lilrlrl. irr.\rts nriliorrle tlr: llorlirri. ('-l1.,ltrL:e rttltt:itrslt).
lro Ilrgarirt. tl-krL' 'l'iszrL ;i Iiulirrn. It firtc.. Ll lrccas lr
]rr<'rclrzli rrcrrtralit:rtt':r.
I
arnrltt,lc lmsl.ro-gr rn ltrr c llll ilryii([:rL'l'r'iltr- I)c :tct't:t. rrtlri ninri'rri ltu in(lrilzllcsIc s'o
silviur ilr. susfio.lirIiq.
.\qi vlcir sir iLlit (l{' rlrirr
qLiir. crrcoon11rl
girlil. carr.rr rrli l)utc:r l)rcLiixk' tir. rllrpi '\curn trrrii no sl.)u1t r:a si lt: rliirn rle llar'-
Ir'ir (iernranit'i si si ]uitu Ilasaralriit.
tirzlroi. sc rot' Lr''r' ll',t)ilnil('t t,'rtr','sirtli Zitrrt in crrlro \'{)tl luir Illsar.llrilr rrrlrr
t:c uici nu sc lirq:irlucsc irririrrtc.
 30
JI
rd.boi, \t o sirrbirtorirn inlblirciind
trebrti siL
haine dc cloliLr Ei sir plittgcm Aldtalul pier- rr'au scizul, e1 nc poale zice; ,,Yedeli crl
dut pc r,ccie. am avut dreptatc sii aStePl-". Si nu uite
.\url lre lnii ziciincl, t'i sc la rlai ivi o insir, cI putei s5. o pileasc:i. Ial aq[cp-
oclzie pcrtLrr 'lratrsillania. Al!ii) nc lllAl1- tiind, incl se po:lle sit indtro rr cltastroatir
griic cu speranlt ocltziilor c:rri sc ivesc ll Crusulile se p.ot irr:irbugi intr''o clipti qi de
rrrr rrtuI urllli. rrrdc rzi crri nriliotrrr', tttiine c;ti luinat.
\ici la utr secol I r\rtlcalul va Ii pcrtlut DeiiL an sufeli[ o Pagubir.
pe r-ccic. (.tlpktuze). Pr:in Nocr.nbric, se putci zice ci lLtt Dl:ll
In ziua ciitrtl Ilusia 9i noi va Ji o
t^trLrc cri o armatii austro-urlgar'5. Azi exis Lir. o
-\lsacic-l-orcnit. rrr trebui sir cerrsillt :rjuto- :irma[ii austro-ul] garir.
lrrl f irt'ri contli!ii al ''\rLstro-l.rrlg rrici. $i, cit pentru rniue, prcvitd cii biata'lrrtr-
Nici l r.r vt li atiarllii, cutn arn avnt pAlli silv:inic va dcr.cni utr sitrgcr-c.rs Leatrn dc
acj. Nici rrircll ittfcoditrc, ci lolric ope;:a!iuni.
iiolrirc;rcil pcirc tlincolo clo C:rrpali. Si ne temem Ei dc tla.i r[u.
lal-iL rtucle trc rlrtoc politic:r ft'icii. (AltLtuze L)e accea, si nu mai alstep[im.
tttlrt:ittsl t:') . Cerem cl-lui prim-ninistru sil ortlono llor-
Sir trc sLr-irtgtrttt. tlar, itr junrl sitrgulci ualiunca dc luptri Ei trornpelul sil srtne a-
polititc posibilc. $i. aceltsttr. firlir qoviLire saltrrl. (Aplarrzc p r elungite).
;i IiLriL zirbevri. llai lrlcs firi zribavi
l)crrl i{.cti-nr i o courparelie. Sir prcsttptr-
nell un crtpi[alisl- c:rrc slteculcazii ni;le ti-
tlrt li tlc I rursir.
-\cfiunilc s'au ridicat $i noi arl fosl" de
piu'elc cir c cumitr[c cir el s:i se rnullulucas-
t ir cLr utr cir;tig polrivit qi si vindil
Il1 iusi ic-r pirsllaL;i, Iiindcir actiurrile
 280 rlc atri piirriL cc Lllircu sti inrplinc;;tr:.
in lolirru ci rltstivlir'gitir: l rr<lt pcrr<lcrr lrL ;i
l icgalul.
I)r' iLIurrci 5i pAnri lLzi. llri:i ll1 rlc lrril...
'I'rci sct'olc rlltr, ciL siL st zirrrriselrst,li slltlrrl
rorniin ul Pri lrcil)n tclo r-l tril.t,. -{ltiilL r.rc_o
Cuvdntare rostiti la intrunirea dela laqi Ir'r.i rlt'r'cnii iusiL plirriL il rroul ltopas, rl.r
a Culturale', la 15 Martie 1915. rtrrrlc vtr r'!i, cr.crk'rrr. rrnjlirtra rrtlLtnrrlrri.
"Ligii l) r't'rr 1tutirr I

(,utrt trr.-lrrtt 1't.r'g,rlil ilc zillr lllrr.,. lr r.,r,

l)-lor, suntrfi rlulli .jtrrlrciilrI rlupir :r-
s.ii. rrlirrisrrrrrlrri, irr ircrtrslir rliLr rrlrlli flrzir tt
Plrrtrz,.l, rl-r',,rrsllit. rrrrrlr.li r.orrrinti. islr,tici n,'rrslr.r'. i1q:irlrrili-rtri ir (, \l)llr,.
Iu or-icc rrl{ri inrltlr.iLrlrrlt', rsi Iri:]tuj siL ( ierrt'r'lt
li a ('roi('ri l$i 1.azrr1lt lrse I )f ogr.at)1 u I
lri arluc Ialrlt'lt o)ri5nuitc. \Lr a;Lclttufi irrsiL in cr.lc lrtrtrrr ltutrr.Lc rli,lit l)ir.atrLrl itrl lror,,
rtcrirstlr rl c llt lrinr'. rlitt cali r:cl rurri rlc scalrit cLit ['nirclr [)r.irr_
(lclol vt'rrili rlc cLrr.ioziialc ori rlt: pcir.c- t ip lrlclo r.
ctrr. lt' slrLrir lirLrllii rrr,r',tr tlislr':rclii rriurr,rr NrL lrirscsr. irrsli
<irci. sllrlir I ) r r
;i pt ll cirrcilca: ir:ri_
i . ltclrci ci'ilc rlr lipsrsc
rI rI r r rIr r
Iirlcii n tiot]aIil.
tlrirtr irr ]]]{irrrt'trlt.lr, grtrt't 1t-r.iI cari tIt'(:i'r]L Si lrirre l -\r fi corlis o irrrlrlrrtlcniir,
lr'rcrLt.
liiti lrircvcrriti toli cei cc r''ati slrAtrs lt.i t irt'i vr-irjrrriLtriilr' ((' llr. Ii rlcslrplrrl. rrl Ii
sltrc u viL int:ill t.r-crlirrlir Si a li olcli sLrli.'-
lruluI colltl)roll]iLc tohtl.
lclc sprc a intplili l)orun('ir stlirtro;ikrrl -\1;oi, ar. Ii irrlrclrr.ils o iutrrrcir llestr nu,
(.l plu u:a't. lc lilc ei.
l) lor, 1l'ectrlt Iirrsii lrrr lcslancnLll lrri Sun I gclclaf ii citri-(.1 :rtl)oril cnri in,
I)t'tlrr-ci:l-.\llrc. rr1iL avrrn si troi lcstaurcn{rrl Lr'rrn rrn irrrbrl;rrgal (litu lrlrcl(,lc l Ir(,i
lLri llihai,\'ifclrznl. t -llthut:c /rertclir:c). ltrri si sleirsr: t.orlir.r:a anilor. rrr.ntirloli _ rrr
I)clil unitrLlril nlitiotuli sub ,\lihai, tr.cc
2ii0 dc rrrri ltiniL la Iitrircr Plirrcilrrlclor fi
 34

trriit qi au implinit aspiraliunile rnai mLtlLol rtt'tecli :r nouilol noas[t'e teluri, un l)Togratn
genera!ii. nrliorral clar, encrgii dc ofcl qi puter-c de
Gcneltrlil cloicir tr:iise 5i izbindise cil sacrificiu.
llci gcnera!ii. llai departe olicc ndzuiulii 'Iirnp scurl. rrrai aies spre :r {oltr), pentru
i-ar fi pirul- o avclturir. Deci, dupir Urrilc itrdeplinirr:a urrei opere de uriaqi, o tine-
;i Inclcper.rricnlri, ca iqi inplinisc chcrnarea. rimc riru prcgriliLit de niqte imprejuriri nc-
L)upir cn:i urmlI o gcncra[ir: currrinle, prielnicc. Acreastir tincrime i;i avei riiditci-
cale q;i-a rnirrgilit asp'ilafinnile l:r aceasttt; t:inilc in eltoca cle oboscalii carc a urnrat
Colsolidarer internri a Statului lourAn. tlupir indclrlirrirea opclii gr:rrcr:rfiei cloice.
Atuuci sc interneiazi , Liga ptirLrr unilatea l)in acelLstir lincrintc s'au ritlical rnul!i
culluraliL a tuturol Rorninilor", care zice: r-'arncni cLr rrriutct lrine inzcstr:rlii, clar ctr
,,,\ vcniI r'rernea sii prcgiLiln unitaten tr*- iuirnr irrslririrratir in lurlilc apusului sau
tiollli". oaneni rriiliii'iti cu scoala dcla lroi. carc
I)cla prin.rclc rnalitestiri rnai litruLLriIe rru e scoal:l rnarilor jcrtfe prltru ncarn.
rrl,. Ligei. lunrcA s'rr :rlurrrrcl. Irr aceasIir ;collli. studitri dczitrLercsai a
Anr aluL ci.nstca - gi alti cinstc nrai ftrsI niuricit tlc sislr:urLrl rralloieorriau, irrr-
m:lLc ir'au1 tvul
- sit fiu mernllru itt ttorni- pins mai deparle ca ori-uitdc aiurca, 'li-
tctrrl I-igci, llt: vrer.Del proccsului llcnoratr- urile rLnivelsitare au rriuns valori) ca titiul-i
diLlrri;i lil mintc cLlrn eraln lratali t1c dcz- tlc bursir, qi 5colile rrolslrc s'iru pl'r:flcul in
metici de ci"rlre reprezeutan!ii generafiei Iabrici ds postulanli.
curninte. Dela aceq;lia sii ceri sacrificii lirutni !rr-
Dc atunci sr.int abii 20 qi ceva cle at:Li. plinirea idealulul ltostru ?
Tirrp scur! pcltrri cei ce qtir.r ci o i'u- $i nc mai ntiriun cir slrnt. alat de ntulfi,
licre nalionali estc roclul uuor opinteli si> crri nu pliccp nirnic dirr evenirrrcntele r.le
culare, ial rrurnai aparotlt efectul uuci itr- al l... (Vii a|,tlauze).
r,irtitrrri rliplon-ratice abile. (Aplauzc). -Avenr romini, cali iqi dau acest lrutne,
'l'irr p scurt pentm a creiL o congliinll cilri surrt cettileni romitri qi sunt chiar nls-
 culi l)c l)ilrlrer)tul romitrcsc. dar n'au su-
l l,'l rlc rorrrirri.
rlan priveliqtea unci vicli sociale desfri.uatc,
Cc ,,stiu el dcspre lralsilvrnil 1 I)e is- frirniintalc de dcilul ciltigului Si al pe-
[oli:r ci. nici o boa]rir. Unii au losl pinii la trcccrilor.
13ra;ov... il cxcursiule, Alfii cultosc gara Pctrolistul vrea siL exporleze benzini, :r-
r.lin ,\rnd si cea tlin Cluj. pc unde trec cekl rlic:i nuLritiune pctr[ru vrirjtrlaq. Agricullo-
clouir Lrcrruri spre Italis. Idoalul nafiourl |ul r,rca sir c)iportezLr griu, ciDd fiecnt'e
il pleacir clisciplinei de particl. Sibiul ori chiliL irrseLnneazi poate urr vriirna$ rnli
l3luj rrl il vr-rcl priLr prisrna pcrspccLivei unei
nrul[ qi rur liu sau nn _lrate mai pulirl. i\.:-
p refecttri. {iorrarul J3:irrcii Nalionale cere statului do-
I)intre rrcc;tia nu riLsirriI alnstoJii cura- bindir clriirr irr ar.rul cc aocsL:r i-I imprLt-
io;i ui pruclerfii, secii cc,q;i acopcriL nuli- inutrt. Tnturorl lc lrebuc bani ca sir pc-
taLcir cu aere gralc dc diplornati, alirLuri treacii.'I'cal-r'elc sult pliuc, t:itrc'tn:r tograf elc
rlc simbria;ii legafiunilor sLrriine. (.,lplau.zc). lir'silr'. \ci, lur llrir\cuIiciu lti ,rlt:lri cttPl{.lt
Azi toti licirlo;ii !qi lirsfa[iL jgnomiui:r. imbccilc stlniincl e Ll tuzi:lstl] tll cu 1rllftY1ll
Spionii sc l)r'ind la volbir ;i rliscuti idealul stttt tut int rtin't L:t o scrb:rre itr fr-rlosul n-
na[irilal. Eu culosc douir fcluli dc ticirloqi: rrrri ccrc sporti\- rlin BLrctlrc;Li se pltitci
ticirlorii Lil':i ar-gumcnte, modeEti $i rcsclrl- 120 lci loia qi locuri l1u sc nliti giiscau.
ttafi, qi licirlo5ii cu rrgurrrente, cu mull- mei In vrcmca acelsla Romiinii ditr'l'ransil-
lesttlerifi. ,\cc;rtia ULL dcscopcrit az.i Dilr'- vrliit mor clc Iolme. Rclugiafii :rrdcletri
rlarrelele ( A7.tl au:e ). rlomr pril tu{i;ulilc ;osclei Ilisscief.
l)acir rrorocul nc va rjuti, vijelia, care .\qriL sc infirfiqcazil. la noi. kL ut'illte des
ne yr dlrcc la vicktrie. r,a dcsrirdircini sLe ./1'1?lc.s, priYcglliul dinairrte r]c rizboi.

jari cu nrAndrri ooroani, tlal cu r:idiicili .\ccsLola sir le ccri jertfc I '\cc;tia s:i
putrc-dc ;i r.a spulber:) loat:i l)lca\-a $i tot Princascir cle butlLi Yoio rlzlloiul ? Da, I'iz-
g rrrroirrl. (l ii tllauzr).
lroiul cu toatc ororilc lui, rizboiul cu potop
Pini ntuuci licirloqii proslrereazi. Ei ne rlc lbc, cu rllot:lnAllo de morfi. alit dc inalte
in ciit impeclicir vedcrca. iu duho:rrea ca-
 38 39

davrelor in descompunele, irr lumina in* O absulriitatr-r ge.ograficii.O fi;ic de pi-

ccrrdiilor pus[iitoarel (Aplauze prelwEitc). nriint inlortochiatit ;i frintf in semiccrc.
Acesta cstc, nu o ascurrdern, prelul idea* -\r:itaii accastii figuri scliilordii unui copil
lului rralional. rlc ;:rplo ani s,;i intrcba[iJ ce lipseEte Ito-
Acest ideal se rezurnl, azi, in tot ArderluL r.nirriei ? I.ll. cu mXna lui agiamie. va trage
cu Bucovina. lirirr ce inrplineqte cxrctl- ( 'Lytlauze)
Altceva, sau chial lui ntult, nu vren. Iertrr,ti-rni pednntismul. dar tsiiti cI r:cr-
Sunt unii cali ne r.olbesc azi de Basara- t11l e ligur:r carc, la o circufi]f elclltai ]nai
bia. Vorbesc azil dar de cc rru vorbcau pdnil, rrit:ir, are supralata mai n1arc.
uzi 'l Noi avem glanifa cca lnai rnai:e falii dc
Aqi vrea sir ttiu cc opcrii de propagandl. heritoriul ccl mai rnic.
('c oper:i culturaiii, ce sacrificii nu ficut tr'lilitirrcSter, nu sc Poa[c l]1ai rlu
perrtru Bas:rrabia, scLrrlpir tlcsigur. Ei ea i- Apoi, partea uolstrir e rlunai strdrlto:r-
ninrilol troaslre J rea dintre coarna Carpllilot' qi rnarea Ne:r-
Numai de cind s'a por"nit rcverrrJicarca grir, drurnul de lrccere a lrrigll[iurtilot' p'tl-
'I-ra rsilvanici. s'a agitat chcstia IJasrrabiei.
r
poarelor.
Jlasarabia in pizm:r Tlansilvanici i
l)e :,rci, toate durerile dilt tl'ecut.
Biati Rasarabie I
Asa dar. absurditlte geogrlficl, dc o
l)ar sir conplriitn 'Iransilyani:r cu B:r- parte ;i Iataiitatea istoricl de alta. (,f-
sarabia ?
plnuze).
Intr'o parte ,{6.000 de kilorneir.ii p{tr-a!i; l,n grani{elc actuale. sul}lcrn o lari ffri
intr'alta 115.000. viitor.
Intr'o parte 1.800.000 de romAni; in- Spre a ue irnplini aci rolul european'
tr'alta 5.000.000, imprcuni cu Bucovina. ne trebue bastionlrl cc dolninir aceasti. po-
I)ar iertali-rni c[ cobor chestiunea la aqi zitiune.
socoteli de bic[nie. De irceea, alintim citre cetatea naturalI
Ce este Regatul rourdn, firX Ardealul ?
a Ardcalului, ci.tre r\cropola romitlismtrlui.
 40

Aci e ccrrlrrl, aci initnn romAnismului-

Aci, itrtr'uu pllal fcnnec:rt, zirlit ca iu po_
\'elti. in yrcutra tlin pe5terile Cnrpatilor,.
s'a acl:ipostit conqtiitrla tle lcanr. Din a-
cc5li niunli tAEtrcsr: isvoarclc riurilol noas-
tlc r:c carit, sprc;osul druriu.can, in urrtlr.le
lor, sLtsltinurile frrtilor. De trci. $incai ;i
I)ctru -\Itriol nc-tru Ir.irrrcs llirtuliile obir- Cuvdntare rostitd la lntrunirea dela
Craiova a ,,Acfiunei Nadionale" la 25
;iei noustrc lalile. De rci at roit clascirlii
Martie 1915.
nelntului, sltr-c lt ttezi (:onftiirltrt uatiorurli
irt r rerurrlilc dr tril:rr.r. rll sirrr,.
' SccLrli izr-oarelc, ninricili pe fra!i. a.jr:tirrtl
victolia rutgurt'ascit) iii itLl sc yl rnli zice -,\srarir erlrrr lrol.ilit a nu yt:tti lt Ct'iriota.
,\r-c:rrn rlorli lloiivc: o n5oari inclispozi-
:

,.Rotnirtul ltu picrc 1,,

l)c aceca vrern ArderLlul ;i rrintir: alt. licl apoi un motil dc ordin politic, tlc r:lrc'
l)e acccl pot rc'ztLnri toI t.c farrr s1;ns, loirr pule ir vorbi ll hiclatir.
t'ostincl qi repctinrl accst singur cuvlint: Dcstul siL vii spui c:i nrr-rLivul politic is-
Arclcalul I Alclealul I Arclcahrl ! (Langi Iorit tlirt prcocuftrcll (l'x lroct ltrai l'oli'tkl
Si
tlclrr r-orlrc la Iaptc. IItii rrplrut:r:).
it r'ttclic,'tI'lartz?).
1)c cintl, d[r. rltjclli trit pt'cgi'rlt.nnr sii vri
llirniI o tlcpeqir dc s('Llzi') :tlI] ltt'irltiL o tk:-
pcSir dcla Craiolrt, crfe inri rcl:rti\ celc 1:re-
tlr:<:u It, la o coilsfrituilc.
In rrunrclc ilJui )Iargirilonliltl s. crlutir s:"t
.r' jttslilicco pulilici r',. l,irt'c \('. iIi', II('\i'i,
rlc expliclfirtrti ;i apoi ni sc (ltcllrit rizl)o.i.
Obslai:olui c loLcltrattll ttn iLrtltolrl qi pr:r-
lul de puqciL o n[rlcr{ittue.
 4.r-

Acr,asll nrrm:ri nr'a irotririt sli.viu la Ct.a_ rrcamulut, tt'elttrc trumai o ininir rolllii-
iova, ,si nuut:ti ca sI lac act dc prezcnlli. rrcascir. fI'ii Si lrenetice apl{1 rc)
l)ar pcrrrr itcfi-rtri qi tnie o scurtii cxpli_ I)'acceir pul tle zcc,e ori nlai mul[ pref
cafic:
l" ('irpul 11111;i ciolrrtt rlitt Httc:'tt' tlt'r"al 1tc
In lurur Scptcurblic. r1-l IIa;.ghikrman capul unui procopsit' cu mintea sotisticrti
nri-a l:icut 1) l)r.opllnor{, pe cant :rnr r.cla_ 5i cu lrizurri ;i lurnuri tlc diplornat' ( l-
tat-o in anrbckt uolslre t:oili[r,te din lirrcrr_ plau:e).
re sli. I)'aceca vir ccrcln uu rlulllti sii Ilc llscul-
I)aci lr;i ii spus un siugrrr cuvilnt: rh, tati ci sli Ei lirPtui{i.
cram dc 5rptc luni irr r.:'izltoiu ulirlrri rtr: Yir. ccretn ca. s[ \'i spLrtrefi lirspiclt vo
Ilngr.rri. inla.
l)c lrci o rlcoscbirc clc piLrrri. pllr:reu N'atn vclrit la Craiova sir stul der;teptr-
nrca rr'anr rnunil'csllrt-o priti stratagomc clc rca r:i ca tl-voastrit sirue ciirrtali: ,.Lir:rt'mc"l
culise t.i am c;il in largrrl lulnci $i iuu (,l1lrru:c f renetice)
:rvut cLrrrjirl. llc c&re dcsfirl si-l aibtr rllii,
rl'it lrrcc irpcl lu opinia prr)rlicir. (,\ytlnuz<,
lrr:netice).
\c|lslrr olri ic Irrlrlir'i r' sirrgrrr.rl r-,1.,,,
tle.la inceputrrl rrizlroiului curopcrrrr. :r vit-
zut ci:rr $i l'a soviril.
Inslinc[uL ci a bst nrai sigut'doriil toutc
clriLzrrllill cclol irrclriprriti.
Il chcs[il r]c neilm, cart ltc fritniintir,
nu sr cerc ;tiin!ir. ifrcbue;liil][ii ca si alci-
tue$ti un bugetl h.cirue gtiinfiL ca si. r.ezolvi
o chc.slie dc clrept. Ca s)i pricepi rrlzuirrfelc
 imprcjur:iri cc dc5tcaplii alte prcocuir:ili.
(:lplutt:e).
Inaccsle impreiurlr i exteLne crr. par.Lizun
al ac!iLurei, stltrt Plitr rlc arhtrira]ic pcrrlr.u
lr:utralisiti.
.\r'r'slil. rrriri ;rlr.r rllli ii c,rnrlrlt.i crr lrirr'-
Guvdntare rostiti la Clubul comservator Iizarrii in teorie ti rr'rzboiului, sLrnt logici rii
din Bucuregti, la 10 Iunie 1915, cu pri- q lirr ce vor.
lejul proclamdrii lui N. Filipescu ca pre- l,,i insi vor urr lrrt:r'u ritu 5i sLrnt itrlirl
qedinte al clubului.
rlc prriitr nunl cro li.
In ldcvirr, toli:i lurncl simtc, cir ncutr.a-
l ) lor. vri nullrrmcsc rlc cinstea cc nri- lit:rtcrr pinir irr r:lpirt s'ar Irldur.c pl.il cr
afi l[c:ut insircil chi-nr ri sir sccutrtlcz, di- ca [:rstr<.rlit exlernir 5i itrtenrir.

rijirrcl aclir-itaIca clulmlui, rctiutrcr r]lui l )r,ci. intcnsu llirioritNtc a !:"irii c pentt rr

Lalror-ar5' irr intltr-cj rrlirilc glclc cle uz,i. (:l_ rr:linnr'. (,lplau:e).
ltkttt:r ). -\tunci l1u rnai lll'ict:p alLepLNr'oa.
\-it nluilulr1csc 1i de mlrrifcstalitr l:L ct:rrc
I)r'iccp sti a;tepli tlat:ii c sir tr holiLriL5ti
r"ali dedrrL. :rl egirr rl Lr-rrrir pre;cclintc. tntrrrai inLlu cit s'lrr ivi o ocliziLrtrc flr.orl-
(irl.;rirrrlile utelc ltu;i o lralti: lrunir, l- biiir saLr rtrr. Crind ilsiL cstl holiLlil. c:inrl
r:ectt d'a rru dn loc la echivocrtri ;;i cste ct.l rtt pofi sir rru fii hotitrit, crlrr.l u'iri ilr:oLro.
lrttli ,' l)r'isullljr (.i .,' ittr rlr lIcir ttir.i o cinri ai ltierrlLrI ot:irzii lar.ot':rbi]c po care
iudoirlii dcspre in[clcsitl alegcr.ii nrele. (J- ruu le vei mai giisi, csto o irrrprutlentir sl-r
llart:' 1tt cl rt rt gilr .. altcpli totul delr noroc cu l'iscul ca yictc.r-
.\r', r' 1', 1.5'1.',, rrc lnri I,trlrilrrl s t'\i ullcl,. riilc ori iLrflingclilc tlirlilol siL ftLcri tla-
iuterese clcciit firiind scatrdal in iulul ei, Ieit llor{l|iL lrr rr, {iurr| r iri l,lrli rrIil;i nIi
trLr-i pot inlesrri jocul gi, c.li:rtr,un scnlinrclt plirnejclioasiL. (,lplctu:e prclunqitc).
dc rlcr:cnfit, rrn tnir r.oiu ocupi dc ea in niqto Ultimul rnotir. dc aminare, itrvocul rle glr-
 46 47

Yerr.l. e cirestiurlca ncgocicrilor diplonlaticc. Dar guvernul, care ne itivinuc;te prili

llc nouii luri de zile st[rninr c:r sir sc conversafii particrilarc, uitl ci lloi nu cercm
zorcascii trar]$arca chcstiunei diplornaticc. de ciit realizarca angajamentclor ce a luirt
De :rtulrci lrcl.ruil sl"r spunenr fr:rnc cc IafiL de Iiuropa iutreagir.
vroirn. $i au trccuL lLrnilc fririr sir llri$ciun 0 pcrsonaiitalc dt scatlit, rllcrnl)nt irr
pinir cc, acurrl vre-o douiL hiui. arn fost partidu] libcral, a f ost trimisii la itrcepulul
tltizrri(i allirrd aceste velli: Itllia :r iscllit icrnci trccutc. irl ruisiutre in Fr:rnta. Accl
Rottrittrirt nici n'ir inccput lratirrile. prsoarlit, pc carc stnl glta ll o urttrti, lt
Era mai lctl li era nrai ntor in:rinte. Flr':i primit la plecare irlstruclitLr dela ])alm i]li-
ttuti tt\,'t si snrrlgi c"\':r rlcll \r'rrlri lrjrtrl uiritrii, cari i-:tttl sl)tls;: ,,Spurte, itl nuntclc
I)ardant:lclc orrru rlesclriso si Srrrbiir nu di'- Dostru, la Plris, c[ in lrcbrual'ie Iiourirl!a
{irreir singnr:r rroastrri lirrie {lc coilllrlicrlic va iutri irr rizboi".
< u li,rt rtrlt:r. Accsleir sc petreceitu prirr I)cccnlrric 9i
Erii uai usor sir olifii ccvi dela aliali, acum, iu Ii.rtrie, gtrvcrtrul sc deqtcaphi ctt
<'itir lreme nll sc $liii incotro v:r :rptci chesliunea diplorlalicii int:i neli:zolvati 5i
Italia. Iar tlacir 11ulii rnl sufcreilu infriiir- iqii lorrea gir an g:,riatr el1[cle. ('\p klttzt : p r eI u tt'
gerilt: rlin Galilia,, s'ar li putut trecc gi 1rcstc qile).
rroi.
$i unii tlintre noi au fost :rmrigili lot Nql'
Irr rt<:r'stc grc;cli, grrr-er:nul le inloxrcc Nu mI pling clc accasta- I\{ir plAng cii, fiind
il conlrrL noirstrir qi ct'rc sir Iinr r:ontra lirz- inEclat, am tnqelat (fie chiar de buni cre-
lroirtlui. c'.rr sir-;i rr:purc gre;cIile. (Aytkrrtzt: din[[) pe al[ii.
prelungite). Cu aceast:r nu mil voitl irnpiic:\.
I-anr lt:olrhI ur] r]ou ratgaz tle doui iritri, Ca pregedinte al Clubului, voiu stirui in
ca sri nLrgocicze cu deplinul nostru corlcurs. p"oiitica de acfiunc, care va scip) ce se n1ai
Nrr putem insir sacrific:i totul;i Ia infinii poate din discreditul cu care ne-rn acope-
I)0rltru aceastn. rit chirrr pe ldngt puterile rmicc
 48

Iar dacl nu vom reugi imediat, cu per_

sonal (iar nu ca preqedinte al clubului) .mi
voiu isplrsi greEeala gi voiu pliti vina nc_
eltati.d'a fi fost un amlgitor. (Aptauze
prelungite Si entuziaste. Aclamaliuni).
Cuvintare rostite la Clubul conservator
din Bucuregti, la 24 Iunie 1915.

Domnilor,
N-u v'atn convocat pentru o chestie per-
sonalI.
Cel nult se poate zicc cra e o persoanir
in contra unei cauze.
'\ceasti cauzl e cea rnai sfiutiL pe care
a cunoscul-o neamul nostl'u,
.Dela intemeierea Principatclor qi pinir
lzi, nici o genelalie nu s'a aflat in fala unor
irnprej urlri mai rnircle.
De aceia, aceasLii generalie, de va li Ia
iulltimea marei sale daborii, va fi cea mai
liudati de cronica neamului, ori altfel vom
fi generafia blestematii de nepolii qi de stri-
Depotii no$tri. (Aplauze).
Astfcl, vi facem un siugur apel: uu apel
l:i dalorie. (Yii aplauze).
S[ nu mai auzim, in momcntul jertfelor
 50

suprcme, pornenilrdu-so dc disciplitrii de

partid ,si de corrsideratiuni nepotrivite pen-
tru irnprejurirli ca celc dr' azi.
De altlel, dc vi veli face datoria birrbl-
lc$t, veli avci qi unitatea de partid in rnij-
locul aclarnnliunilol Jirrei qi intr'o clipd par-
lidul rruslrrr sc va inilfl sprr.: culrnilc m:L- Cuvintare rostiti la meetingul dela
reliei. (Aplaure frenetice). ,,Daciao la 28 Iunie 1915.
Noi suntcrn hotirili a cunnii r.epede, lie
chiar ct sabia, un echivoc ce sc prelul-
I;a!5 de criticile cc ni s':rn adus, simt ne-
geqtc prin o lipsii de dernnitate. ( Aplauze
vo-ia de a justifici politic:r noastrri) nu nu-
lurtunoase)- rnai ca singura poiiticil rlaliorlalii posibilii,
Sus inimile, domnilor conservator.i I a..l- rllr 5i ca celr rnli errminlc li cca tnai prtt
plauze).
denti.
I)-lor, sunt rnai binc tle lre.i veacuri
tlc ciind am cucerit petrtru ultitna dat[ Ar-
dealul. Dc atunci, mai intAi in mod nedeslu-
qit, apoi tot mai clar, fiecare rornAn a tr-dit
cu spcranta c:i odatri vom reface unitatea
nafionala. .\$lcptam numai ocazia.
Eri si ne vie un om de gcniu, capabil
de a inriuri Europa, cum a fScut-o Ca-
vour) ca si provoace ocazia ? Ori, aEteptam
ca mai curAnd ori mai tArziu s[ se iveasci
dela sine ocazia ? Nu qtiu, dar in fiecare
suflet romAnesc ziicei credinta cd odaH se
va ivi momentul cel mare, ci, de'nu-l vom
4
 52 53

noi) il vol vedei copiii sau nepofii Da, dJor. Lupta fratricidi Daci picrdem
"\'edci
no;tli. $i aLutrci, ne alAnd aIt tnerit decit dc aceasU ocazic) s'a sferEil- cu unitatea Dafio-
a [i stal la pindiL, nu ne rlrnlnc] decit nalii. Nu nrai rirnine Ardelenilor decAt s5'
sir ltrindcur ocazia ce nc-o \ra lrimite noro- ia pc llalgra de SeI, sri cteviud. toli rerre-
cul. $i illir, cri rrolocu] trc-:r ales pc loi. ga{i 5i sir ne sprui: .,Arn pitinrit de pe
Austr.ia illlrii irr riizboiu. O coaliJie o inrp,.c_ urma voastri. N'a!i voi! sir ;ti!i de noi. Nu
solrii. Iiirzboiul c dus in uurnelc irrincipiu- vir mai cuno:r;Iem."
lui nufionalitililo r. Pentrrr fiecare neam din Iar in larii \ror]1 avei uua diu acelc rii-
.\ustr o-fltrg:rr.i:r lupLii un ver:irr. Jiusia perr- lIl, 1i. rl,. clrIi rttr'r cUtrclllttl'.
lru cehi :si r.ittelri, Scrbia 1tt'ntm sirbi, I- Ci.ntl ant ccrut intrlrea itr acfinne a Ro-
Ialia pctrtru italicni. SingLrri ruruiirrii tlitr nrAniei, cArttl aln zis: ,,Acum e lllornelltul)
Ungalia sutrt <iuqi in foc Ei puqi in primir rlttitlati va fi poate Prea t;irziu", ni s'a
lirric rlin cauz:r rroasLrir, I llt.rtnirriei. carc s1)us do unii: ,.$i loi vleur, ca -,si voi) ilnpli-
ir.rsir, cuirr lL zis (ioga. lrclrecc ;i rru vrra sli nirea aceluiaqi idcal na{ionai. dar s[ mai
5tie dc ci. lar r-lacir rruiirtim :rccasta. ui se alleptirnr. [[ai lirziu v:r ]i mai bine" Azi,
s1;une cti vlcm liizLroi nLrmai dc dr.agul lor'. in unna unci viclorii austr'o-gclll{l}lt asu-
Ei rla, il vrcli. Rirzboiul se lace pentm itr- l)11 rt1$ilor, Iri se zicc: .,Vedc!i crl' rrtr iost
cit'lcnt dc grurifti, llcntru olclsi adusi rr- pre\'riz:itori $i J)ine :rnt {iicul cir tr'atl itt-
rrni amltasador.. tllrl" in rirzboiu" ?
In bazut rlc lati ttebne si vrem rlz- l)4ci aseulenca prevederi s'ar indepliiri,
lroiul, t.rr iualo pjscul.l;0 lui. pirri la ullima sir nu creazii reprczentanfii politicci gel:-
ctnlim:i, pAnii la ultimul oin, piu.{ la ultima marlo-filc cir vor fi liudati plntru meritul
pic{turi de singr.. Altrrrinleri r' peir(,a nea- prevcderii. $i sir nu se uite, c[ am pierdut
rnului, e ruqinea petltru accst Reg:,rt cu iu- morn(intul cAnd dcfileurilc Cal'palilor erau
dalurirr' lafn dc frali. I:tt niairrr. rl fi, in libere iar asl-izi sutll inthritc. $i si nu ni se
locul rrizboiului natiurrilor, lupLa frrrtricidi sp[nir dc lipsfl de muliliuni, clci avell. tot
;i aci, iu far:i, r:irzboiul civil. atAtca munif iuni cAte arn al'r'rt la inceirui.
 Acestea sunt urmirile p.entru tot ce arn
flcut. Dar iati ce am fdcut: noi am inar-
mat gi aprovizionat cu muniliuni Dardanc-
1ele. Noi am trirrres sute de mii do r.omdni
din ultimele oontingente in foc, sir iupte in
contra romAnismului. Aqteptau recrutrii ho-
t[rirea Rominiei. Dar RomAnia i-a pdrisit La intrunirea dela 7 Septembrie 1915
qi in fala soliilor cu lacrimile in ochi, o- dela ,rBoulevard".
Iilerii unguri p5lmuiau pe ,,Valahii putu-
roqi" gi-i trimiteau in foc totdeauna in linia
I-a. Lozinca este: ,.SI piari Valahii". Vroiam sii vir vorbesc de complia strdinl
Astfel, din cauza noastrl, putrezesc oa- care se intinde 1a noi, cu complicitatea 9i a-
sclc a sulc de rnii dc rom:ini 1,r. cirrrPiilo jutorul statului, qi sir propun unclc misuri.
Galitiei. UzAnd cum se cuvine de lege& po$tal:t dc
Act'sle a sunl efcct elc. expioalalc ;i de conr.cllia ilternatioualir
Aceastii polilici nu ste cea a l)rudelttii. po$talii, s'ar fi sfArqit cu propaganda priu
ci a laqititii. presi qi cu cutnpi.rarea zi:rrelor. Aqi fi ce-
rut rctragerea excquatomlui vice-consulului
gernan la Baciu, dovcdit ci subvetllioneazi
presa ostilir lirei. $i s'al fi plopus ntulte
altele.
Dar, de cAteva zile, situatia extenri a
cipitat o gra\-itate care trece cu tnult peste
a( L slc p |eo c upi ri.
Din ocazie in ocazie pielduti, politica
ce s'a {iicut in ce|curile noasLre a aiuns Ia
f aliment.
 56 h7

l)ar in loc sii se clepue bihnful si sir .\ct'lrq rirzlrrii ptrtin glorios se tltttt: cott-
:rliziirl, sc pefscycretzr"t il ct'oat e. tlr no lstrir.
Suntcm du;i la prripiistic toL in nrrmele CAnrl lortr fi irrviluifi tlcla Doi'ohoi l:r
itlcnlul Lr i r:rIioua1. Scvclirr ;i (ltilit Sclerin la 13l1cic, r'il tli:bui
,\ccsI ir]cal national inri atlucc arrriLrLe sli rte sultune tu,
tnilioarrrlc rlciartrnci Ilurnbrrl. \on lctlri aturtl'i rttr l)oP{)r illtr('9. cu
Fiuropa irrtreagir a Uost arnirgill ctr acesLe ltrmall srr. lircul- liriztttrir:t', Pls' dt: mai Ii
rnilioaut., ( at'i ar li cxislinrl i:r.rll'o anume alrtrci politicir ttuliolrrtllii Sc lirspilrtlesc o
ladi de lier. Ciitrcl s':r dcschis la,-h ck Iier, srrrnit clc;roadcvitrltri sl)i0 l sprijinl l)olitic-tl
s'a virzu[ c.:r cri goalii si cir Ia nrijloc eriL o supurrllii 1i :r la5it:'rfii.
I'astir r:xcroch eli c. {1' 1's1'}i1rstc dt: ittt tltiliiltr tle gr'rritluli.
TIr tn" l' rll0l c:inrl rrt. lirs;irrr :r Ii inccr'- Neader.ir'paIctrL.
cLtiti, rri se lorbcqtc itrcri de ic1eal n.'rtional. Nn srttrt itr trtirrlrlt Scrlrit'i ttrlli tllttlt tlc
Glunra trt'ce pesto mat.girrile iuglduite. 30[].0t]0 o:rrrerri 5i pleiirlrl cl'l 11rl stlllL lrioi
Suntcm arlrririrrtati tlc invitltrirc c| s:i fitn rrtiil. Pe 1lt'ortttrl t'ttsesc st' aIlri toaIt lrrr-
sugrumati. pt'lc cc tr:ru piniL aci. \tr s l rcgiLsil. ttnlla
Suntcrn de li:rpt in liriboi cu .\ustro-{ler- nrtmai l trei rlilizii. $i t o r:olrilirr;c sit
rnarria. IJitr rirzboitrl e de o natur.i sprc_ialii. intreprinzi o o[cusivi itr t:oliir:t liritrirtiei
La sfliri;itul secolului al 18lea se practicir 1.i :r Serbici clr trlrti 1)rllir] tle 120{1.0{}0 o:r-
un lel de rizboi al ciirri [eorctici:rn I fost rnt'rri. -'\nr cotrYitrgcrt'a ci-I dll(lii t1r.'-lttn Iitce
ger)eralul Herrric von Btllorv. ;\ccsta :r scriso tllrlot irr. :tllcttl itt lottlr':r S, t'l'i' i llil \ ill llrli
carte despre rirzboiul fiLr.ir luptir qi liriL l)ro(hl('{' qii nrI} scipir tlt llritile,itliit cc 're
viirsare de sAnge. Ace:rsti stratcgie litrtei arlerlin f1i.
s:i opcreze pe lilariuri qi in dosul inamicu- I:lI ttu r-ir avc:\ ioe tlccit liinrlci rtrtr [it-
lui, siiJ incercui:rsc[. si-i taie ]iniile ctc co- giduit cir ttu votu nr'tqci
municafie qi s:i-i ia tnagaziile, silinttu-l sii .\rtr a ziL zicinrln-trt'. ci-L ltn mct'gr tlltcii
ceari gr:rlie.
 58

aliatii ar dcbarcr) in Balcani 400.000 rle oa- neazri jertlirea tutur.or aspiraliunilor nca-
meni. D-l Talie Ionescu cel diutdi nrj-a spus mului, siL cerern imediat rnobilizaretr. (,,1-
ci"r ar trclliti sii sugcrim Quadruplci Irrfe- plattze. pr,elungite).
legeri srl irdrrcd. o sUl;i s;trr d suliL cirrcizcci $i sii cheltuim loatir energi:r ce e in no.i
de mii de o arncni. ca sir irnpunern ceiace datoria ne porunceQte i
' [']u i-am sp Lrs : ,,Sir o f ncem, dar si n'o / Lurtgi ;i sgorlloloase aplattze).
lorbirn'. CAnd guvtrmul va auzi de aceasttr,
el, duilir sistemul lui de ipocrizic, care rlc-a
atras clisprcful lunii, I'n ccr.e 400.000 de rta-
rncni. cdt itu se p,oatLr aduce.
S'a neneliI cii l,ocmai 400.000 s,au cor.ut.
Dar trebuc si fii ul triplu irnbecil ca sli
propui aqi ceva.
Linia lerat:i unici, ccexisLlpril Serbia, e
o linic cu debit lbarte rnic ;i e o stupiditatc
sii ccri ca cu accasti linic sii sc trausporte
qii sli sc r:rvitaliczc 400.000 oanreni,
1llus
armal.a grcccascir, gi si se dcserycasci ar-
rttata rornanl qi arurata sAr-Itcascii. D_lor.
lrebue sir se stirgcascii odati cu politica
nctlennitilc.i qi a la;itlici I

S Lrltem in ull-irnul statliu cA nci se m:ri

poate alegc: Or.i facelr politicir nalionali

Ei atunci trcbuc s[ nc facem datoria ime-
diul: oli '1rolitici girnrarrotild .[r.arrci.
Fiindcri aceastli din trrmh politicl insun-
 6l

0 coalitic balcauicit, ce se putcir cotrstitui

in -tolosul nostru, s'il incltciat corltra roils-
lrir, ct compliciialctl Si :ljulorul ilosil tl.
i)e tlczltslrrl la crr-c aur:rjLrrrs, c 1':rsptlll-
zirlor lu'\'cl'nul 5i noi. pentru tot tirrlpul ci.t
CuvAntare rostiti la inaugurarea clubu- l-am:rjutat. l)ar alem iji o slobil desvilrovi-
lui oFederafiei unioniste. la 7 Octombrie lire: cirle tr'ar fi acolrl:rt un ritgitz, tlou[.
1915. trei. zccc. caJ cu to!ii laolaltli. iirtr'ttrt gind
;i inLr'urt sttlcl, sii Porniul ?
Dt' oinrl irrsi cl-l Brllirnu a sc:tl]it[ 'si
Dornnilor, ocazia illrt"trt.i Itrrliei in t'irzboi, nli-arn rl:it
Avind a vh face o cxpuncr.e I situatiunii, scarn a cir n Lr e uitnic de litcut ct gttvcltrul
r.oesc, il:rinte dc to:lte, sir ilvedcrcz grariia- :lctnal.
lcn irnprej Lrrirrilot'. $i tot ce irot spcr.ri dela F-iindc:i sunL pctsoane cari-- lie de bunir
exJnlncrc:r cc voirr fncc^ r: si irrfig irt rrriufiic credinfi, lie ci caulii l1l1 prcterL - rrullc;t
l r:AL mai nrnlti romiini crr,diuta ertctii lina pc noi, zicend cir ticeroa llo.lsLrl lirl
deslrre grirvitltea or.ei llr.czctrte $i sir tre- interplclal-o ca efecL al unei inlclegeri cn
zcsc la ei spiritul t ' jcr.tfri, pentru a-si facc guvcrrtrtl. irnyrlittesr- o tlalot'ir' (lPciillilltl \lls
cu [otii datoria. rnricar. la ora cca din nr.mii. fi tare orice soticla|jLatc cu lmlitica gnver-
l'l abii o lul;i dc zilr cle e lind lrl spns: ..J- nu1ui. ,\r1aug nuutaJ, cii chci". cliinr: irt rlti-
crm nr) an l-ingurii flcclLr ia l3udaprsta rllul rllomeilt) glrverrrrtl s'ar ]roliLIi la ac[e-
trrnsec irl.coltlra noasiriL. Acrtm Jaccirr rtoi arr trece cu Yedere* toate greqclile sale. I-i-
tralqee 1a P.r'cdrrl. Iatit druurul ce tun strl- bera{i de oricc tnctra.i:tment, suuLctlt daLori I
bitut." Dar cc dniin :rm lircut <le o luni in- tleqtcptir {ara ;i a-i lilce curloscttt itr ce
coacc I Itrarnicul qi-a intins liniiie dela Irrc- mod se jcrllesc ccle mai s{illte il}terese llc
dc:rl la Severin qi acurn vrr:i si nc invllue ri, irt rti5te irttprcjrtrriri ctt cltillu n, vottt
pinii la Balcic. l{lino vorn Ii luafi in cieste. rnai intalni. VoitL ci'rceti az.i doui chcstitrni
 62

Pregirlir-ea dc rlzlxri, cu privire iu s1.rer:ill

s'au rnai ilcut comcnzi, in schimb s'a spol:it
la munititni, ;i atitudinea noastrli in politicl productriunea Arsenalului. Sir cercctirn a-
cxLerrrii.
ccastl chestiune.
CAnd a venit d-l Br:itiarlu ia puterc, lr
Chestiunea munifiilor.
l.i I Dec. 1913, d-sa r gis;t:
\ioirt discuIri chcsliunca rlurri!iiior- cum s'a 1. O cerere de a se da de lucru Arsctt;t-
tlisculal in loaLc statelc beligerantc. In ]ir- lului.
rilc Lrnde nu cxista un tiontrol real. s'auillii, 2. Proecte pentru rnirrirt'a protluctiei Ar-
Itlr;rI trtirti;l|ii crrri rr'lrr cr,rrrri> rrici I zr.- senalului.
ct::r parte clil grc;elilc comiso la rp:i ;i s'at Ccrerea de lucru s'a flcut prin raportul
ptts voinice;te cnpirl- riiticirilor. Arsenalului No. 11510 din I Dec 1913 ciitre
Uincl a isbucnit lirzltoirrl eurol)call) &\reatlr fI. ]1. r\cest raport piini la la-
zice, cir
dc fiecare [un mai rnultc tlutriliurri deciit Duarie 1914 cca mai lntlre plrte ditro-
Franta. .,\ngli:r sau Rusia. rircnzi vor fi termiuate, rtilt- iirrincl foaltc
In rnii 1911,912;i 913, cl-nii gurcr.ali pulin rlo lucnt, Astfel ci l'om Ii nevoiti '" r'L

-\rg'cioiarru ;i HArjeu qi cu rnine aur intreit conccdiotr-r mai mult rie jumirtate din tlunlii-
sLocr.rl nrunifiilor noastrt. AvcarDcenc tre- rul lucrritoriloi', iar in cursul lunei Iantra:ie
bue ca sd irtriir11 irr rizboi. I'otu;i ar fi va trcbui sir concerlienr jnmitate rlin cei rd-
IosL uiit sii se mai sporeascl uruliliunile E;i nali.
c'rl ildispt:nsrbil sit asiguriru reinoir.ea slo- Se repetl $i se acoentueazi acelaq lucru
eului, prin raportul No. 1442, din 19 Febr'. 1914.
Afirnr i:ir intotdeaunu lm avLrt, cum :lill Extrag din acest raporf urmirtoarele:
,,Am onoare a raporte, ci cea m:ii lnare
pul.ea ar.cri ;i aculn, aceastir posibilitaLe. De
la venirea d-lui Briitianu lrr tninister.ul de pa-rte comenzi telminindu-str, am fost
din
rirzboi si pinii la isbucnirea conflagrafiutei nevoili si concediem in serii o Parte din
rctnalc, s'lrL oltriL corlenziLe. Poruenindu-i iucritori, urmend ca peste 15 zile si se
r.le lcestca. arn aflat dela d-sa ci dacii uu
 64 65

rnai conccdicze gi altii, carl au.[ost anunlali mirt'ire ale Arsenalului spre a se spoti irro-
prealabil." ductiLrnea lni, cereri inaintate incl din 19113,
Ca sn qtifi ce urmare s'a dat aceslor .ra- aflit-sc c[ ele s'au incuviinlat tocmai la 29
por[uri, citcz darca de searn:i anual:i a Ar- Jitlie 1915, acordindu-se ni;te credite priu
senalului pe anui 1914. jurnalul Consiliuiui de miniqtrii, No. 1187.
trn ea se zicc, ci pirrri ia 30 Iunit s'a lu- Sli trecem acurl le chestiunea munitiiior
crat foarte pulin, ne avdnd alte concnzi de co ll1a]]da1.e-
r:Al acelea de rcpar.atiuni .la armlturi, pro- Am zis- cii Ia isltucnirea riLzboiului .eu-
cnm 5i alte mici coruenzi qi reparafiu;ri roircarr, si aqi putca zicc chiar la 1 Januaric
de dilerile nr:ricr.ille, obiecbc,, eLc. ,,Dili a- 1914. avearn un sloc tlc proectili: de arlile-
celstii cauz:i) am losl ncvoifi a concetiii qi ric lnai male ca in }rranln, Atrglia sau llu-
lttr:rltorii. I)e5l ,'lrsenaiul, cu No. 1151{l din sia. .lll tlcbuil incir spori[, mai alcs rlupi
0 l)cc. 1913, aliLt.uraL in oolrir, a lalrortat cxper.ienta rrizboiulni eur'a''Jlea11. Jncir dcla
1i ntlus c:rzirl llr t:ruiostirrta direc!iei Arse- incep,utul lui Se1rt. 19{1, la hIt[lie deh
nniului iri il sccretaruluj gener.al, cer.Aurl co- }1[alIra. s'a r.:izuL cc rn:rre tonsrurratic dt
menzi. totu;i tru s'a luat nici o rrrisurji. rurrnilitiii dc ar[ilcric sr: Iace. I]i ]rine, lao
l:ir:r.rtririle crr r:lpourtele No. 1,1301 si I4422 intrLrnirc public:ir linuti irr lunie 1915. arn
clin l7 l.-ebr". 191 l. ari fost in ri5i lirri re- spus: ,,N'avem. azi, urr proirctil rnai mulf
zultrl. ..Ilc lAngr-i ccte aritalc rnai sus, ruai ca la 1 Ianuaric 1914." Azi pot zice cii iinl
intirnJriniiln lorri greuill:i, dirr cauza eve- sptirit slocui rrostru cu. abi:\ 9fe. IaLir [o[ cc
nimentelor extcrne) irr aprovizionarea rnate- anr f*cul intr'irn an ;i nou[ luri. I]e n'ar fi
rialtlor', lucLu t:e s'ar fi evit:rt iariiEi dacii der:At atAt, si ar fi mai mult decit trcbuc
eomcnzilc s'ar fi dat di;r lrerne,,. ca si sc osindeasci un grrvern. Ulr lapt
IatiL toatir activ.itatca Arsenalului in tot ca accastanuco greqea}l-r, e o crirnl. qi de
atrul 1[i11, in a j unul qi in timpul rirzboiului crimir acuz guvcrnul.
ouropeal) activitatc cu care stl laudi d_l Nu cred s{ fiu clesnrintit. Dar de rtri
prim-nrinistru. ln ce priveEte cererilc de s'ar da curnva o desminlire , cer sii lac pxtba
 67

alinnalirtniior mcle inajnLea unei comisirrtri nr:a, insp ectorul-gencral al st:rbilinr en t elor
aleasi. esclusiv de guvcrn. de artileric, qi d-l colonel Ilrtcleatru, direc-
PAni ]a isbucnirea rlzboiului, d-,1 Bri- torrl annamentrtlui, lip,seau din lari, pri-
tianu se ocupi rrurnai dr: colegiul unic qi nrrl de vre-o 8 luni, cel tle-al doilea de'
de cxproprierr', cllestiuni rnul L mai impor-" vrc-o 6lttni.
tante pcntru rninistrul de rizboi dec6.t a- D-l general Ghelca a tbst trimes in lta-
pirar:ea {[rei, Dar dupii izbnclirea r'5zbo- lia, pentru niEte comenzi ceri n'irn sosit
iului europcan, :rceiaq nepiisare criminalir Si nu vor sosi niciodat:i. Pcntnt prima oari
ar pirei de nccrezut. lji lott5i a5ir e. se Yede un general trimcs in pornlanenlir
iu slrliniitate pcntru controlul (lornenzilor-
l)e patm luni guvernul itali:ur ne-a 9i spus
Neplsare, inoapaoitate, necinste.
crl nu r]o va mai da nimic. Atullci ce rost.
Cnm s':r ajuns la un asir rezul[al c1e- a avut trimitcrea il-lui gencral {ihcnca ilr
zastros. lucrul e sccundar fatii de laptul iri strlinitatc ? Neliind util acolo, a lost tri-
sine, deciziv qi bmLal. Totuqi. voiu c:erceti qi mes ntrmai ca si tltl fic aci. sir nu afle rli-
procedeurilc cali au produs rezultatek: ce mic.
constattim azi, c:ici cle clesvelesc nepisareii. Il-l coloncl l{rtdeattrr e trines de 6luni
incapacitatea qi Dccitstea. Cine se duce 1a la Paris, ca sir se ocrrpe (le tli$tc mnnilitlni
Ministerul dc rlzboi. oricinc poaL.c din cari nurnai o infimir parte Ya vcni vreo-
face expericrrla
-;i
ca s:'r vorbeascS. dc o dat:"r. Toatc acoste sunl tlt'jir foarte cut'i-
-
chestiune de at'mamctlt sau de muniliuni, oasc. Mai c{rios c iusi rnoclul cum proce
capiti acest r[spuns : ,,Aceste chestiuni deaz[ guvernul nostru cu,tomenzilc. El
statul RomAn tlu le [rateazi in Rorninia ci transmite unui reprezcnlant aI s5u in striii-
in striin{tatc ,si mai ales la Paris, la ho lel nltal.e, ordine d'a provoc:l oferta. apoi d'a
Regina". tirrlgini rlnci oferrta e favorabili. Tiirziu tlc
Intr'adev[r, cei doi techniciani mai de
tot cl ordoni de a refuzir ori tle a iscSli-
'I'oale expctiientele de tirligirnire :1u descotr)
seami Ri armatei no:lstre, d-l general Gl]c-
5
 q8
b9

de a facc pc furtrizor si priceap:i. Dupi leasce (.omisiir rorrrArreasci la ni$lc cxpc-

cu{nr pricepc, sc rcfuzi. ori se isclleqte Ca rienle de ordin privat. In Martie, vdzAnd
pikli, se povcstesc tribulafiuuile unei ofcrte ci nu se ajunge la nici un rezultat, casa
dc l.rombc. italiarri propuuc si. st' srrprime cxperien-
La 6 Ianuarie o casi italiani face o pro- lelc, minislcrul dc rizboj avind drepLul s[
puncrc de bombe pcntru acroplane qi de refuze tol ce nu e conform cu caetul de
torpile terestre. Casa pare foarte serioas5 sarcin i.
E cunoscutl ca atare. Reprezentantul ei c Propunerea e respinsi, ministerul de-
prczcttat de ministrul Italiei la Bucureqti. clarAnd ci nu poate face nimic fdri ex-
Din puncl de vedere al utilitifei, statul-ma- perienfe prealabile. Totuqi, se di dela di-
jor face un raport favorabil. Din puncL de rec[ia armamentului, inginerului itaiian,
vcd.cre tcchnic, d-I gencral Coandd referi .scrisoare citre comisia romAtreasci din I-
de asemettca favorabil. talia, ca s5" faci experienle. In Maiu, se
Casa propune s[ facl experienle la noi pun Ia cale experientele, dar Italia e in a-
in [ar5. Ea cere insl s5- i se irlflteasci" cos- jun de a intri in rdzboi qi opreEte de {rci
tul cxperienfelor, cam 5-6 mii lei. MinisLe- inainte orice export de bombe. In Iunie
rul rcfttzi accste propuncri, celirld ca cxpe- se fac noi propuneri, ca experienlele si se
ricnlele s5. se faci in mod gratuit in Italia. fac[ in Bucureqti qi bombcle lucrate ln ]ar:[
Casa italiani primerste. cu spesele de expericqle ale furrrizorului.
In Februarie se numeqte o comisiune tla Se admite in principiu qi mai trec trei luni
sd. asiste Ia experienle. Se fac toate preg[- pdnilainceputul lui Septembrie, cAnd, dupi
tirile qi comisiunea noastrl e poftiti in I- 8 luni, ministerul rdspunde cd. chestiunea
talia, la experienlele ce aveau a se face. nu-I inlereseazi. In felul acesta se rezolvi
Comisia rcfuzi, ccrAnd si" fie poftitA in mod toate chestiunile Ia M. R. Do loate acestca
oficial, de guvernul italian. Acesta, nc a- acuz pe dJ Britianu, cu toate g[ Etiu c.i
vf,nd nici un fel de amcstec in aceast[ afa- nu calci pe la Milisterul de rdzboi; Dar
cere, r5.spunde cd nu are calitatea ca rsi pof- gtiu ee qtie qi ce fac agenlii sii.personali.
 70 11

{irrverrrul rr vr'il .,1 inli.inltzr. ll rroi t, lrr

tirrt: pcrurisia clc cxport. F,l primcate dela
blici de pu$[i, ,,I- lnd6pel]darlce rolrmainr:" 5eful ir-risiuuei tttmitttr' din Paris o tele-
din 1 I Nocmbrir 1 91-1. scrie cir se va itt- grirmi. llrin , itr, l$i illltlllla lrcccrea prilt
stalA in cur:inrl l:r llrrcrrresti n falrric;1 dt Italia qi-i t:ere sit-l a5lcptr: l:r }lilano Trec
pu qti. ,r sdlrtr'rrnitui. rl,rttri. It'ci. lt'lrrl nlisiunci uiti
$i aci neseriozitate. ,\u fost. e clrrpt. pro- s:i trttrcr:i prin lIii:ruo. Sir sc observc cir
puncri cc rncrilari n fi ]uatc irr searnil. I)ar principaia noirstrii prcterl{ir.tne, eri ca ta-
dupii un an constatlln cI nici rm .s'a incr:put trricir si luttclionezc cA[ mai repede. Cas:r
('ela ir) irc('nslir dircclic si rrici rrtt sl mai italiartir ttt' mai priccpinrl nimic, timete la
pomcne;te dc a;i ccva. A n:ri lost lorltl liucure;ti pe rcpl'czctl tantul oi, care giisegte
s[ infiin]eze o fabricl tle t:rrtuEe. Oaselc ruci pc colouelui lludeanu, hr ziua chiar
franccze ultrlscfiorlsc: Saint-Chamond si c:inti plecit tlin trou 1:r Paris. Ei sunt de
Delauna-v-Bcllevillt', aLr llropus incl rlin luna .rrcord 5i col. Rttdeaurt I'oagi pe rePrezen-
Februarie infiinfarea unei cartuserii in llo- trrtul (asei italicnc sit-l aqtepte zecc zile,
mdnia, partu;cric care mai intii trir)uiri t iirrrl vir li intors rlin Paris. 'lrcc o luni,
sii predei o cantilatc mare de cartutrc p(: Ircc tlourl. Nici o qtire. In Iulie, directorul
1i10 franci mia. Caselc acestea:ur fost. pen- rurrr:i rnari birnr:i diu l3ucureqti, ducdndu-
tru motivc divcrsc, 1>urtate cu vorba atntr sc ll Peris. cete col. Rudeanu utr rtrspuns
tirnp, in cAt au cedat statului lratll:ez iltsla- tlteqoric. Rrispunsul este c[ afacerea rlu
llri]e lor, c:rri lucrcazi qi azi pentm el. La ;rrt'r'gc tlcstrtl de rcPcde
jlllirrrl li.tt c proptttlet i p.'n
22 llarlir'o c:rsi Sc crre c:t labrica s5. fie gata la 1 Ianua-
lnt infiinfarea in [ar[ a unei caltuSerii pc ric 5i in loc tlc amcnda obi;nuit[ de 2 ori
pretul dc 160 de franci rni:r tlc crrtu;e. ii l:r miie de fiecarc zi tlc intArziere, se pre-
F abrica trcbuia sir lie pusri itr hurcf iuttt.
liudc r, irlrlltldi d' 100/0 Casl i[alianii rt'
dupir li (cinci) luni. Reprezcntanlul casei liuzh, z;icAnd: ,.Ce f cl tle pullgi$ie ar trebui
italiene pleaci in Italia; angajrazL lraLa- sA fie oierta Itlear ca s:l prot liscir 10 la sutl
livele, reeulcazi chesliunea ma$inelot'. ob- tlin totllul sumei ce aveam rle incasat 9i
 72 73
.\
care constitue tot bencficiul rrostru"? Si sr: trtutttla pt' 80 lli. Prorr'tlrurilc noilslrt' erau ;
observe cI, daci prirrea oferta dela inccput, :rlit clc slrlnii, mcrgall(l llritti a rcfuzi mu\'. .\
Iabrica ar fi inceput s:i futri:fioneze in Sep- rriliutti asttpt'rt ci'rrorft lli st'lrrimiscri:i loalc \\
tcmbric, nu in Ianuarie. concli{iurrilc. tllr t'lri rttl plilccrttt Itt'nlru irlt'
\
Concluzia acestci afaceri, e ch acum dc motivc, illciit utr nrittistru tlirltr"'o lari be-
curAnd ministerul a iscilit url oontracl cu ligcrarlli rt sptls: ..1)c sir.irrr ci R''tttitti:t tttt
o alti casii pe prctul de 180 franci mia dt' va intrd. in rilzboi, clilld vird cri rcfuzi mu-
cartu$e. Cu .10 franci rnai scump ca Sainl nitiile ccl i se ofcrit." La o furnitrtri de pro-
Chamond. La 300 rnilioano dc cartuqe, difc- t:ctile tratatit ill !arir, to:ltc c:ondi{iuuile noas-
rettll reprczirrlri o prguhi pr.ntnr slat ric tre eralr prirnite. N tt Inai erau tlar" motive
12 milioane.. I)ar ce c mai gr.av, c cir aface- (lc trirtirtivc qi tlr: t:irirgilr:rrc. Ne avAtld
rca s'a inighebat neserios Si c*i la Ianuar:ie incotro. se f:rc.t irtvoi:rl;r. Petrtru a scipi\
rtu vom at'e) fabricL Trcbuie sX rnirturisim tolugi de ni$te nltuliliulli cu srtislirccau to:rte
ci s'a flcut qi uu lucru bun. S'a fdcut in cerinlcle noastre dxr clri Illl plitccau, s':r
Franta Ei o mici comandi de proectile dt" glsit acest trrijloc: s'a luat angajamentul
artilerie, din nenorocirc nult. prca mic[" De ca statul rornin sir ccarir mittistcrului de
la accasti conandi rezulti aproape exclu rizboi frauccz autoriza[ia, carc c obl'gatorie'
siv micul spor de 9c/n de care am vorbit pentru sivArEirea r:ometrze i. lleprt'zentanl ul
la munitiuni. nostru :r spus cir a comt-o, tlar guve|uul
Dar;i aci constatirlr aceleaqi tirrAgfureli" franccz ntt vrei si dca nutorizxtic. Lucrul
uneori interesatc, alte ori ofect al neglijcn s'a liimrtrit insir altfel: o sorisoarer isvoritl
lei, cari au drept urrnare cir loate furniturilc' din ministerul tle r:izboi fraltcez, dovcdeEtc
s'au plitit prea scurnp' cip:itdndu-se preir c[ niciodati Itu s':l l:-totli acea ce]'ere. Afi
tdrziu. Ni s'au oferit aceste proectile pt putc:j sii in;ir o|t: intregi lapte ca cele ce
65 lei trucata. S'au pierdul siptimeni cu am desvelit. f)osarul rnerL e incir plill fi mri
disculiunea prelutrui. Acesta s'a urcat ld 70 e o fatrj a c)restiunei care rl1lll mai grar'[.
lei gi, dup.i noui diseuliuni, s'a f{cut co-
 74 75

,\rrr vnriI lzi .sii tlau lturnai clitt'r'a llildr,. cu ilpucilturl despoiicS, ne.reulill{l l{ timp ,lin
sir ilusllcz sistrrntrl. accN.stii llricillI Iiici o
ilegocier0, pierzAnd
Prirr rrr:pirsarr', incalracitalc si uccirrstt:, loatc ocaziunile, aln aiut]s sil fim c]riar la
r:clr nrai glavr: intcrr:sc alc {irrr:i sunt jer.t- rioi qi sir nu rnai a$teptim itnplinirca vi-
Iilc. sului nostru decit dch lloroo. Acun un ainl
Crirtrl rrrr grrvr.r'tr. irr -l lrri rlr lxisllrril slrr l.)rrropr avcr) ochii pt' noi, ca sit dim lroi
1{ luni clela islrrrcrrirc:l r:rzl)oiului turol)can. lovilurii ritcizirir. \zi itrtt altdital r'lriar dcl.r
:r dat tristr:lc rczultilto cc cul]o:rstern in rolr.tl rurstru :lci. irt llolitica b:ilcanicl Cc
<:hcstia ururrifiilor, cl c osirrdit qi rli'rinuir.,ir il f{)sL a('cilstl politici balcatlici, e cev:r dt
lrr i roristilrrr. o lrrirur.jrlir.. rlccrczu[. In lnc sii sJrri.iininr pc aliatii no$-
tri rlc rrri 1i rlr miine. pe Sefbi qi pc Greci,
Ghestiunea externi. nc-anr dtt in toltc irnprejurlrilc de partea
13ulgarit'i. 1)ou[ laptc, inc[ lecuttoscute, a-
Splc n lveir llrctrxl ill poliliLra e[lcrnl cl.r) gravoazir $i rniti mult atitudirlea lloastrl
r rtu intr:\ iJ):tcIiLlrrcJ gur.ernul rrc-:r tkrfiii, Prinrul f:rpt o, cir tratatul carc le:rgir Bul-
rnrrI i,l rrfaril) lriIitrrl in toatti I.,u|opa cre- garia rle Germania, c ileheiat incii dela in-
<linfa cri n'trr,ern rnuni[iruri. ]Iicur. dacil a- r:eprLlLrl rirzboiuiui.qi anurnc din prima .iu-
ccastti calornrri(. l-rr fi indcmlai si-qi fac:i nri'italr: ir iunei .\ugust. I)-1 L3eldirnan, minis-
ilt morlul Iic cirirr. cel urai rno(lest datoria lrul nostrn l:r lierlin. are cuno$tin[[ dc a-
irr r:c privc;te l)r'cgItirea r]e r.Izlroi. I)ar ccasta 9i l iuforn:tt guvernul nostru dt)
"uctir,itatea gurcr't)rrlrri cu privir.c l:r muni- ,r,risterrfa a('estci convellliuni. Cu toate accs-
fiuni a fost dczrstr.orsit. $i tot atit (le incrr- lea, iir oric0 itnprejulare. am susliuut pc
lrahil s'a ariitat gLr\.('rnul qi in citestiunc:r rx- liulg:rri in contr:r SArbilor li Grecilor. $i
tcrni. Pornit rlela idcia t:i trclne sfr meargi totuEi, intotdeartlta au fost contra lor. In
alituri dc fiermarria, d-l Br.iiliauu s,a raliat a.iunul rrizboiului curopuan, rl\-uscsem cat-
l[rri con\.it)gcr.c la politica cealalhi. $ovii:l- va incidente la granifa cu Bulfaria. Atunci
nic irl c{)nvirrgcri, bitos irr negocia}iutri. cliu guvcntul ttostru a irttrebat pe c31 din Bcl-
 ?6 77

grad daci'Si v:r indeplini obligatiunile pen- gcr ne cer aceasta, vrointl si ne terascd
tru ap,irarea tratatului dc Bu<lreqti. L.lI 5i pe noi fi pc greci in ac[iutre.
a :risprrns c[ da. Dar cird, dupi cAteva .Astfel, d-l Brirtianu pretindc' ci prin refu-
zile, a izbucnit rlzlioiul european, ni s'a zul nostru scipS.m pe Greci de preten{iile
pus din. Belgrad acei:lJs intrebarp, iar rroi rurci intervenfii pe cari ei rr'o doresc. fJlte-
am rispuns ci rlu sc lxrate cornpt:i pe troi rior', cele doui memorii ale lui Vnizelos
r{ci irnprejuririle s'au scirimbat; ceya rnai citre rcgclc Gr'eciei, ne-au dovcdit c5. lucru-
mult, llerlinul a lost autorizirt si comunicc rile nu s'au petrecut astfel.
aceastl la Sotia qi sii itrqliirrlczc pc Hulga- D-l Venizclos spune in memoriul sfu 1in
ria, c5, din partea noastrl, :ru mAni liberl 17 Ianuaric 1915:
ln contra sArbilor. Citle a fiurt politic:r mu- ,,Maiestatea Voastr[ a ]uat cunoqtinti de
niliunilor, pe care am cxpus-o, r capabil riispunsul guvcrnului romdn Ia propunerea
sd facl qi aqi poiilici extemi. CAnd, iarna noastrl privitoare la o ac]iune comuni in
trcuH, serbii crau expu$i a fi zdr"obili dc favoarea Serbiei. Acest rispuns semnificd,
austriaci, s':r sustinut la noi cI. in propriul r:rotl, ci Ilorninia ne va rcfuzit orice coope.
nostru interes, trebuii sli intervcnim iu fa- r:rre nrilitari, daci uu participX 5i Bulga'
voarea sdrbilor. Ce n'anr fost in stare si ria." SI Iru se zic[ cir dl Veuizelos n'a
facem rrc.ri, se hotiriri sir fac[ tirecii. F]i :rvut aprobarca regelui qi a fost ucvoit si
ne-au ccrul in cele din umli numai (qi au sc letragri. D-l Vcnizclos ditl cauza n';as-
ccrut-o, irl numcle lor, roprezentallii in Bu- tri a Noi I'am risturnat de doui
c5.zut.
t:ureqti ai Triplci Inlelegeli) ca s[ facern c.u- ori. Inci o ispravi irttcligenti a guvernu-
noscut la Sofia cti vorn intcrveni daci bul- lui nostrul Iu oricc caz, uintenca nu cereh'
garii vor atacir pe Greci. Fusescm ins:irci- ca intervenirn fiiri garanlia tuturor fac-
si
nat, lmprcuni cu d-l dr. Istrati, a c-ere d-lui torilor coustitufionali. Dar cc e mult mai
Britianu sd fdglduiascl r]emersul diplona- grav, e cii, spre a caidge prietenia iluzorie
tic, la.Sofia, conl se cerci. I)l Rritianune-a a Bulgarilor, sfa comunicat qi la Sofia de-
spus c5, nu guvernul elen ci Tripla Inf.elo- mersul f[cut pe ldngl noi qi refuzul nos:
 /6

,tru. $tirlr ce caz nritlc f icel g uvemul de for{elc }rtlcauice. mittus Bulglria. car'<' insii
ar fi lost paraliz:itir. In loc di: aceasta. an'r
felul cufir cAEtig:isem prietenia Bulgarilor. rlistnrs toatc fortclc ce lre pul(:lru r-cni itr
.\scmenclr lrrocctlcuri nu sunt permis('
aiutor: Scrbia jertfit.{, Grccia dcscurajatA
Lrici cAnd:ri scuzr\ succcsultti. Noi ins5" tre-
in toate trXzuinfclc ci de I rnerge a]rituri dc
am ucoperit tle dcsconsidcr:rte. ca s:i in- rroi, Eulqlrirr ci'rpJtinrl rlitl prrrle-rrc nrAnI
icgistr n nulnai insrrcccsr'. libcrri spre a face o politicl inspirati ina;
Vli rtlirluriscsc cii. r'ttttoscittrl uttt'lr' illte clo to&tc de temerca unei Rominii-N'Iari
Iut'ruri rle cati uu p.ot yorbi, $[iind cl-
zul ce sc facc dc angajamentcle tle o- $i toiu$i, artr rnai p'utel salvit acum, lt '-r1-
timul rnomcnt, situafia in Serbia $i Grecia.
n,lirrr.J ruzind crr trinrirc iuvot'itt rltt -sc tt-
Dupii cc aur scirpat o ocazic. cum nici
nrrle probe scrise, adesca am avut sir ro- n'lur visat- dc ocuparc a Ardenlului qi do
5crsc in lia{:r stllinilor. Sir sc sflrsensci o- intorvcnire glorioasl in confliclul euroPi]al]
tlatl cu o politicii in;elittoare ;i ncdr:nrtrit i
,'u ut) ljni r (lI sir'-fificii, il( tllll illll lrju-rts :i
[)cstul cu politica de culiscl 'fara are dt'ep- finr ameninfali la noi.
tu1 sii $tic urrdc rnelgr: 5i si prctirrdir dt- \( lllll cfl('plarln lutul tltlir ptotlirt I r'rts-
ritatca gi probit:rtea ln politica no:rstri r:il. Orice ocazic ne-ar rezct:vi cl, rtn su'
t'xtcrnil. llril prgulrr' ircparrbilt'. 'l'rt'i stttt' dt' rnii
l)ar sir rcvcniur l:r politicu no:rstr:i Lral- dc Ardcluri, incl ucrecrutati pinir acum opt
'canici. Noi, cari alirtuli dc statclc balca- luni, sullt pierduli peltru lroi. Ne torn iu-
nict suntenr st:rtul cel nai puternic ,si cil tAhri incii qi cu ei poate. l)e cArnpul de
nrni dczinteresat in'r:hcstiunile lcritorialc de luptl, in tabirra vrhjn.rasc. Pagubi ircpa-
la sudul I)urr:irei, noi avcm dc jucat primul rabill l Trcc[torilc Carpa]ilor, eri libere.
:
rol in fazl oricntal{ a conflictului euroPall. sunt astlzi intiirite. Peste tle vll trebui
i 'Noi putcm servi cauza
Quadruplei Infcle- sir ne dcschicleln drun cu jcrtfe omclc5li
' geri 9i a no:rstri, fie chi:rr numai printr'o l)c rtceslt' ,icrlfc rrici llrl tloro(' llll llt vJ
ac)ivri ac{iurrc dip'omut cd. Pulearn slrdngc
''
intr'un mtruunc-hiu $i in iolosul trostru, toate
 8t

scip.A. I-a aripa noastri stAngi annata ser_ roncurs absolut, in schimbul unor figidir-
bcascir ce alteapl.I si ia ofensiva cu noi, r:li ce trtt s'au inrlrlinil.
va fi, daci o perrnilcm, inlocuiti cu armata I-am votat starea de aserdiu in schinbul
duEmanl, cAnd Serbia va fi zdrobiti. A- c drt.p[ - r'ttrirrIului rle orrorrt' cc anr
tunci lupta igi va ildoi forlcle, cAnd con- cerut primului-ministru, $i pe carie ni I1a
juncliunea cu arm:rta germanl ii va da mu- dat, ci nu va ?ntrebuinld aceasti , arml
niliuni din belEug. Iar rnijloacele noastrc decAt in rizboi $i niciodate ln contra po-
de aprovizionare vor fi tliate. liticei noastre. I-am fiicut cinstea de a credc
S'a zis ci vom fi incerculi. E mai drept ci acest cuvdnt e o garantie.
si zicem ci ne-am inccrcuit singuri. Creditul ce, intr'o dorinti de annonie
Norocul ne-a dat ocazii. Netrcbnicia noa- interni, an acord:rt guvernului, ne-a incir-
strl ie-a nimicit. Fiecare siptimAni, fie- cat cu o grca rispundere.
care zi inseamnl o noul pagubl. Cu collvingerile ce avem, ar fi diu par-
Acum cincisprezece zile un cuve,nt al nos- te-ne o trldare de neam dacl am prelungi
tru putea iucd sii schimbe fala lucrurilor in o stare de lucruri ce ne-ar duce la prlpas-
Balcani. Acum, numai birbilia noastri De tie.
poate scip}. Ninic nu mai putem a$tepte de fJ'ara si-9i spue limpede vointa gi si nu
la politica de pdnl azi, care a ingriimidit se lncreadi decit in o politici ale c{rei
toate greqelile qi ne-a dus la ultimul grad telrri si fie proclamate la lumina zilei.
al desconsideriirei fali de ambele grupiri Guvernul ne-a f[cut {igddueli. Azi ii ce-
de puteri. rem, ln modul cel mai riguros, si le tie.
Nici un guvern germallofil, cu infiiligarga Ori iqi fine angajamentele, ori si plece !
lui respingdtoare, n'ar fi putut s[ ne aduci De un an de zilc se lin concentrate uuele
unde ne-a adus guvernul actual in numele trupc in cari, din inacliune, se stinge orice
idcalului nalional. Am deschis un larg cre- ntuziasm. Accasta e cea mai primejdioasi
dit guvernului. Luni de zile i-am dat un preg[tirc dc rhzboi. Noi spunem limpede:
In rdzboi, ori acasd ! fara nu mai poate
 82

Ii dus[ cu minciuni. Un guvern ftrfi5 ostil

ide.alului nafional e m:ri putin primejdlos ca
un guvern ce-Ei invilue |elurile, ca sI ue
lie in amorleal5. Cel dintAi revoltS, cel de-
al doilea n adoarme. Deqteapti-te. m-
minc' La lntrunirea,rFederafiei unioniste"
la lE Octombrie 1915.
dela Briila,

N. Filipescu arrlinte$te dt'urnul cc-trtu pat'-

curs dela ultinra irrtrutrile h Briila pilrrti
tzi.
An fost rllomerrtc cind. prin utr simplrr
rnarE miiilar, ajungcarn h }lucla-Pesta. A-
colo dictarn pacea Europei. Ilestinele lu-
mei au fost, un rnorncnt, itr tniinile noas-
Irc.
Acunr suntern aurr:ninl.ali la noi at:asi. Se-
colele plndeau o clipl: aceia cAnd putea
spulberi stalpii blestemafi dela vama Pre-
deal. Azi bariera s'a intlrit cu tranqee .,si
cu tunud.
$i brAul de invl]uire se intinde de jur
imprejur, peste Serbia respinsd Si despdr-
litd de noi, pdni la Marea Neagri..
latl unde am ajuns.
Daci am fi fost in rhzboi, un gener:rl
6
 84
8i)
cale. l)rirl il:rcliunc. lrr fi fosL adus in a$a
silulr.tic. al fi fost trirnis il cotlsiliu de riiz-
jlllri itrr"lt ,;alvilloirTr al{Url.i , crlrt\lt'o{a
-
boi. '|cil lltal]e.
l:l r:azul lui ISazailc ilr Frilrlh. l) can.l -\tunci e lrentru rroi lrrirtrt fitrrtrciu'ii,
r l-ltti Illilirrrrrr la rroi.
rlupli cheltuclilr zatlnlrticc ce-rrrtr liitrttI q;i
$i ttu rirtntai 1,rirt ittlr, litrn, :rrrr r.iurrs :rci. tstc sfAriiclca ilteslirrir.,\t'clculttl rllrlghiil-
T)upir ce am pierdut toatc ocaziuniic, anl Iizat ;i peldut llc Ycci.
IiLptuil- dupi intcrestl Ei porulrca vriitna- Ror.ninia inghesuitiL itrtrc o Llngalie pu-
l( rtticir \i o Bttlglri, ttlrr|r.
lilor 11o$tli. (,:lplattze ).
(ircciei. care nc propunei sir intlinr itr Ni sc vorbcir cle pelicoltrl slar-. Il coltra
rriboi uliituli de ca. ii rispundearn: .,Nu ne Iiusiei r.ru putem ninic. I)lr uttdc luLetl,
,r't'nittr rr i () RIrlq{lIir' lr).rl(.
nigcirn. Fili prudcnli, nu vir rniEcafi nici
voi" i A cui r: \'iLI:r? O 5ti[i. l)ar $i lloi siultell
Il schirlb. Buigaritror, cari vloiau s[ a- lilov:rli. InLr'o dolinlli (10 unire. atn fosI
taoc ;:rc Sirbi, 1e zicean: ,,Ale!i nAnir li- prea lribdiLori ct gttvet'ttitl $i ati Iost pre:l
l)erl ' :
lolelr;rti cu trir(tilorii. (Vii aplauze).
Silbilor, de cali lc lcag:i un tratat scris, Tlirrl:ilori 1 Cc lips:i de t'legarrtit cl'l losli
le rir spundcaur acel st[ rni qclie : ..Imprcj ut'ir- ccst ( u\'A[t. Pitr-t:r rt lipsit t[c sirlrf criLitr
rilc s'au schirnbat, h:rcLatul nu rrrai e dec[t 5i o lipsir. de gtlsl Iilcrtlr tlc a r'.:tii cu iu-
'r'inuire de triidarc.
r.ur petic de hdrtie".
$i poporului nostru, care se zice ci e in- $i totuqi, irrdatit cit Llirtlalc:r :r lvut ciu-
'tare, s'a utnplu[ !ara de tr:ir]ltot'i.
teligent, i se spule ch aceastii potitici se
iace il nunlele idealului uafional !... (,1- Sii-i lirsim po cei rnari. ple:r biue ctLtlos-
p,lauze). culi.
Daci o minune nu ne scapi -- dar Aci, iu B riLila, dupit tnarca intruuiL'e din
a-
ceastiL rninune poate fi voinla voastrfl. ..'o- priniLvara trccut.i. :lrn avtlt ull banchc['
-\colo s'au loslit cltl rtnii otitlori cliscursuri
iredentistc dintre cele lllai illllii(ilrale.
 . __ 86

linii diiltn, acclti rilrrtori crtru functio-

ruari l:r Banca Agricol:i.
'l'ofi ar:cEtiu. rlind eu liost aurenin{afi dt-
b:rncli, s'au pre{icilt irr lrugbiarofili.
Irli nu crau nisite ltelor{)citi peritori rie
lbanrr' qi toiu5i, lxtntru o sutri rlt'lci 1rc luni. Csv&ntare ro"stiti la meetingul dela
an vArrtlut Ardealul. (,lplauze). Ia*i al ,Federatiei Unioniste", la 1 Noen'
I)ar dt' acclstil sunteti si d-ti.i vinova{i. brie 1915.
Afi rctrrzal ii lc inlil),lcltli rrrirrl i l-e-rrti
iutors spatele? I-ati tratai ca po niqte cin,
mxti'l S'a afii:mat c[ tu ll$i li ticc]arat cir cc-
Prea adese-ori nu. S'a uzat fa![ dr: ei t|' rlez Moldova tn locul Arrlealului E o ilf a-
o l(,lct'rutir'r ,.iu.r' c o lasitate. .rtrie, ciireia ii cht trca mai categorici des-
'folcraufa r: trl iniuinmm de liltcrtate, qi irririfire. (LPIauze)
una se deosibegte de alta prin aceia ci Ii- In 1859, Napolcol al II l-it:a adresi Lu-
bcrtal.ea e o op nie, iar toler.anla c un semll rnittorul ap} poporului italiltl :
de civilizalie. ,.Providenta pirrtineqte nneori popoa-
cr sc L'itlieit iusl itr con..
Irnpotr-ir.u cL,lol .rele, dAnclu-lc plilcjtri de niirire; dar a-
tra neamului, toleranfa nu e permisl. (]l- ceasla sub condilirnca c:l sil Sl-ic sll sc {o-
plauze). loseascf de elc. Folosifi-vi. dar. de uolo-
lr numelc sfi.nl(,i tr)leralrfe, v[ spul; .,Po- cul ce vi s'a ilirfzil l"
por, zdrobegte pe cei ce ili stau in cale. Victor Eman'uel fllcend apoi o cilS'toric
Iruplirrr.qtr'-!i ursitir I P,.irca sau tnintuirea la Paris, un istoric scri{l: .,Et erd primit pt'e-
stii in mAinilc talc. Voe$te, $i vei putei I lutindeni ca suYetarlul ullui rnic regatr caro
(l'ii ;i lrenetice om{iuni). .qtruse si ia o rnare hotdrlre"'
Acest lucru, la prirna vedelc atit de llt-
.semnatr de a qti s[ iei o irotlrlre, este oar
 88
8
el serunl ce ilistings popoarelo alese.i
lla. cAtcl tl irrliirptLLc;to poruncile din chililrit', surlt g:r[a sir co]lsIilt]i
nrorrr. Atr I alc getrcr.aIiilol cc s'ar1 stins acfinrri' . (.lJl.auzc).
cu
lisul lor. neirnplilit. cirrrl el sc lierbe in C.furclun onr a vlrlit, in llrimek: zilc i.tle
durcliic fr.:r!ilor sulrjug:r!i qi eAnd s,a zb- rirzhoiulrri. s[ tte aducl ali-luri dt' tlelllli' $i
tuislit irr oxallalirutea rLrtor tspirafiuni sfinle :rpoi a incepul sii ltrctt'Li:rscil ArdeelLi| tlin
cr, l){rrunccsc [oale jrr eltr. (I'ii apkuue).. corrsideraliutr i. clc lelul acostitr si llll llc nri-
Alrrrrci. lrr,l,',r.ir., ir Irrrli ,. r.oz llxlul lutu_ riun r'jl a ;ri,'t'dul rrlilcu ocrrzii
rol virlnlilol urrui rlcatn ltale. I-rnitatcl urlti trcam se floe cu sufjeL cle
fliurd socolt_.all insr-L inlocuc5te voinln vi- vitclz, nu cu itlittriL dc cltrirtar. If'li rr-
lil:i, aturrci sc piord cauzole celc m:ri rnari. plauzt:).
Chiar qi dl Britiarrtr lrlre :r vroi cer,l, Sri nu uc tltirc clal tonte $ovirclile l)-l'
gi cl lrornt'rrc5l,. (-(,r.j rte irlr.al rrrrliori.rl. \lorlrrrt zi, r'i lltli (l( rlll:lzi: ..\tl sLtrtf li' i
XIult asi rla sir :rrn ltlrturisirca intimfl gernranolil, nici rusofil. strtrt lotnilt"'
a d-lni Br-itiurru rlcsprc cc este, pr::ttru el, Ei bine. nu. Iiqti rotnin nntrlli cu numclt+
.,Ir lr rrlul IIiIIi''|)i|| '. $i cu cctilterlia) cirld llu c$ti lizi llici g(rr-
El trcbue sri-qi far:iL o socotcali c:ln de mano-lil, rrici llranr:o-|il.
felul acesta : ,.Ardealul uu e o afaoere tocmai Iin. ca rouriitl. sullt rzi $i l)t'ntrLr inlpre-
rea. Trarrsilviir) enii r.or. cxpolLi prin Bldila jurfirile actuale, $i franco-Iil ;1 r:uso-til Ei
$i Constanta. Valo:rrca [erenurilor va spor] sArbn-{il. ('\T.tlattzt: )
in portur.ile noastro, Iir general, valoarea Sunt sdrbo-iii Ei clin cilrstc. O cotlvetrlie
pinrArrlulrri (.gtliTitl(lu-sc sc va rrrdri. BJrr_ scrisi ne leagti de Serbia,
cilc ce fac opera{iruri de cornisiorr de ce- UAnrl s':r iscitlit paces dela Bucui'e5ti, pk"-
reale, ca Banca Ilornineascl. ili vor intinde nipotenliarii greci, sdrbi Ei rorneni proptl-
operafiunile. In Transilvania sunt ruine d.e seserri ca armatele sh conlinue s[ ocupe Le-
cirbuni qi de fier; cle aci ocazii cle afaceri ritoriile bulgiLreS!i pAIri ce, prin lnareaSo-
(pintersate. Daci pot :rvLri Loate aceste:t branie, se va oonsfinti tratatul de pace.
S'a propus insi, apoi. o uodalitat mri
 90 gt

{lu}(t. .\rlnatelr, aliate sit se retragi. dal, sl tru. dirr 1N;tlivri. Iasir sli se iuleleagd ch
sr. irrclrr in un Iralal dr. alianfi inlre Romi- s'l r hnpotrivi aiuLor.ului Iluqilor.
rria. Scrbia qi (irer:ilr. 1rc0tru apir:rrea. in li in stare sr'r facii si aceastu.
contra l3nlgariei, a Lr.ata{nlui dc Buerrei;ti. ln Septemllrir 1914^ guvernrrl llostru a
'lratatul s':r iscilit. isclilit cu lfrrsilL o r.olvcn{iunc. irr care se
Sprc rtrsint,:t noaslr:-r, rriqte oamttni IIri pomen$I.(' de rlesmerlbrarca Austlo-I :ngt-
.()noar.(r illl r.etrr,,gat isciJitura !{rii. riei.
[)acri urr Br, r mann_I{olrvcg ,r
('rr (lisl)ret dc un tralat ca de l}ulul
yorbi
'\zi. cl e in strLc sI tneargiL alil.uri de
un pctec tle Austi:o-I ing:rri I il contr:r Rusiei.
hirtic. cl sc biznii ceI putin pe tunurilc f:ll a luat barri dcla Iinglezi Ei arme dola
salr. . Frarrcczi, angajind u-se rni:rcar la atAt: cil nu
(.) tarir lticil :rrc insii o thlorio de pr.u_ le va intlebLr i;r!i) irr contr.a lor, qi azi 1:ronre-
rlcttlri rlr. ir I|.o1,.\ir r.{,slrr.clul rlr,,,t,lrrlrri ne$te sii ajutt, cLr r:le Pe (icr[r:rni in crtn-
Si
rrl l ra l:rlllor.. tra aliatilor.
Ni sc r':r zicc insir, ci lici L}recia rru I.ll a trirnis ernisari in [. r.a,ir!a, cn se spriio
5i-a
t'es lx clitl lrt lalul.
c{r la cllliu'e d[t[. vorn iltr:i iu rezboi $i:r
]Iai intAi. accasla nu-i iace cinste qi pro- liig{duit, ir} celc di rrun]li. ci va intrir odatl
supui r:li pc viitor nimeni, nici tricar Ger_ cu Italia.
lnanii, nu vor rnai prrnc Lenei pe iscrilitur.a .\ lnqelat Euloira i;rtr.cagit, Ei uneori iLni
(ireciL'i. ( ip'lau:e).
ste rusirle cind ntti aflu IatA de strd.ini.
l)ar r.nl l) Iill Grccii lol JU facul ucvE. f):u m;ilca ca r.uqirrea. h.rtru atAl s'a
Au l5cut un demers pc lA-ngi noi, r:a, ?rn- locit insir in noi oricc sentiment, incAt si
pl.trurrii. sa |e tinem angajamentele. Noi :h lu rrc rnai mi5le uici rnartiriul tr:rnsilv[-
am refuztl. Apoi grecii ajutd pe cAt se uenilor I
px)at{i pe sirbi, fircdtid trupelor dcbarcate Ntt currosc nimic rnai jalnic decit cal-
la Sakrnic toate inlesnirile. Glrvernul rlos_ 'varul lratilor Do stli.
 (),

Nici so:u'tir 13clgitri rrn sc poatc coirrl;ari Lui ii mcrgc bine, Ia cirlcluri, qi la lurni-
r:u l lor'. luri. (,4,plauze).
r\rlrlirabilli Bcigieni ctl pulin luplir con- I)lrptice s'a recmta[ tot ce se putea ri-
Ira du;manj Ior Io r, cor.rtlrr;ii de rtrr r.ege r-r.cd- dicI. s'au luat birlrinii qi riuilii c:r c[rdrfi,
nic c:rlc, clupl r'cncuri qi t-elcuri, inci r,:r ca'ri :iduc arnratei unglrrc irpl'o vi zionfrri e I

ii cinstit ca croul ce s'a agitlat llinli 1a ul- stoarsc tot dela RornAli. $i cind lr'a mai
lina suflart' clc ulLitnul ltclic rlc pinrlint lost cc sl:r se rccrutt:ze, plco{ii ;i babele
rl patrit:i sltlt:. (.lpl,auze). ru [os[ pu$i in lar'furi Ei al'ru]cati il inchi-
t\rclelclii luptri coulra lilreratorilor: ior, sorile riin Ungar-ia.
rluqi irr []oc iLr printa liuic dc o stirpinire l{ai deunrizi, in SibiLr, proo!i qi lernci au
care a da[ ]ozirrca; ,,,Valahii sir lriu'ii,, I .\- lbst puqi in larrluri ;i scoqi pc stradi, inleu-
poi 13cJgicrrii :trl rtrii('ilr niirgiit:rta rrilei lionat loaptea, la r:sirea leatrului. qi. pe
qi adrrrir:r!it'i universrlc. Ardclenii l,:ru nici l'in(l c|arL rlrr'i lrr rrrclrisorrr',, ttrtgttIii 1i
atiit, ditr c:ruziL ,rlisprcfuiui ce-l inspirirnt tn- sa$ii dela Lcatru i-a[ scuipat itr obraz.
lrrrora. rroi. cei tlin rcgll. l):rr. rlupli rnobili- Ccl cc nc povcsLeii acerstr iul.r'Lrtt ci:rc'
zare, s'au inccput noile rccr.utl".rri diu Tr:rn_ inlirrr, erdL r[-l Goga. El ndaioger ,.Acurn :rq;iept
si lv rr rr il. ca narn:l sir iie aruncath in irrchisoarc di r

Noi arn sltus-o la linrp: ia data cul:irc q;i cAuza lnca, iar' cu voiu pirrisl nccaste far5..
in tlata cutlrc sc vor- citelui irrcir a[Atea cou- urrdc credcarrr sir giscsc o palrie^'- ( t\plnuz( ),
lirrgr.rrlr'. In n-rijlocui cilillurilor gi aI desniidejclii,
$i s'atr trrai ridicat rp,r'o:rpc h.ei sute Iralii noqtri se mri aga15" de o ullimi iluzie.
de mii rle romAni, du$_i la rnoarte. in (iali- Englczii $i Francezii debarci la Salonic".
!ia, de Urr.grLri, crr aj utorrl clela noi al iar Ruqii au strAns o armati nalc in l3a-
cileului transilvdlenilor. sa rabia.
llar socotitorul f{rri suflet dela uoi zice Aci e ultima lor razl de speranli. ('l-
cir rrrr Iat.c serr Li err la lism.
rrr
.phuze).
 94

lar'liinla f[r[ suflct din capd guv(:r.nu-

lui. le zice: ..Nici rroi rru vi. dezrobirn, nici
altora nrL vom ingirdui sd vi dezrobeasci.
Sir pieriti pAni la cei din unnd i"
Noi insl votn spulle aliatilor cc vor veld:
,,Fiti bine vcnifi, irafilor gi sali.atori ai {ra-
Guvintare rostite Ia Senat, cu prilqiul
fihr I $i noi vom merge aldturi de voi !,,
(f ii ;i lrenetice al auze). disculiei rispunsului la Mesajul Tronului,-
la 4 Decembrie 1915.

l)-lol senalori, ctt accenle liL'ico dcsperaic-

dJ Procopiu a liiudal fruruusclile regilnrl-
lui parlamenlar aqi curn il placticini drr
uu an qi iumitate.
Eu ii voiu opune un sitlgul lap[: dinlri'
toale tirilc parlatll entalc-Iilir a excep{i
cltilr Turcia - Rorniitljir sittgulit estc ili-
zestrati cu un guver r care. clela inoepulul
rizboiului, :r socotit ce n'are nici o cottu-
nicare de fiicut Parlanrentului.
Pentrr d-l Plocnpiu estc uLr tnoliv nili
mult ca sii aducl lnut1e b[ncei minist''r-
riale. Cu cil ii se oomunicil []ai putill. {rt[
alAt laudir rnili mult.
Nri iusit toli suDt de aceasti plrere 'si
sult n-rul !i de pi.rerea contlat'i-
Fiirii a iltrl in disculiunca controvetstri
 o'7
96

{l-lui Procopiu despre opitriunca ptLlrlic:i qi gulr'ertluluir acoia cit p'utetn ccrceLi. ficalrd
dcsple iitcrederea !:irii irr guveru. \-oiu jn_ abstrirctriune dc dAnsul, si[uafiul]ca gencrxlit
loci itl fa\.oarea noastrii nrit.tut.,ii clin sAr.rul t:ir[ sd cohoriru discutiunea la uivc]ul brin-
chiar :t l maiorilirlii si rtri spt.ijitr pc r..r
cti lr inir Ic t'ialc.
pirerc, dultiL nriuc rnti autor.izatir er accia I)-ior, sunt diferitc rizltoaic. Srrnt. tltr
. a dlui Plocopiu, accia a prcgeclintelui
crr_
pililir, riizbo:riclc cle cucoriL'e. san rezl)olide
rnisiunci Adresei, calc, inLr,un ar.ticol senza_ de echilibru.
Iional, ne-a s1lus cir suntenr :lsLizi iu si_ $i unelc $i aiiele sutlt in genere pornite
tuatir de a ltu rnai pr-rtca ,.ootrcilii aplrarea mai mulI din[r'Lrn ginct d.e ce$tig, decAt
i[terese]or srlprerr]e ale Statului crr frnc]io- dintr'o daLolie. Acestor riizboaic Ii se llolte
narea nornalii a P:rrlanentul ui.,. ap,LicA fornlr.rl ll. de c:rre lzi se carlr abrl-
Fo:rrte grav. r{vern si:r alegt:rl intr.e apd.- zcazir: ).1{ilxiLrrrnlt .lc. cilgtig. lninimu[u de
larea interesclor suprente ale Statului in- riscuri".
Ei
sUi-ufiunile loastre prr-hrncnlarc. Chi piis- Dar suul qi riizboaieic: nalionale, impust:
trim institutirrnilc Ai aLunci si. r.cnullirl la de datoria citre nearrt. Dcla aoestea, po-
indeplilirca uspiratiunilor noas[re, sau. clc poarele cu vlagti nu sc llot sustrage sub
vrcm s:'i realizirrn aspiraliunite 1to:lsLrc. nici un pretext. .\ci istoria, iar rn calculelc.
trebue sii jcrtllm irrstiLuliunilc par.lamen_ nt'arali drumul;i pe :lccst rlrum gi.sim o
:tare. cil[uzd sigurh, care ne poate conduce cu
Chesliutrea meritir o cercetare mai de a- pildele ei admirabile; aoeasta e Italia diu
_
proape qi de aceia, cle acun. altultt o inter_ Yrernea rizboaiclor purtate pen[r'u unila-
pelare asupra situa!:ici gur.ernului faliL de tea ei.
Parlarnent. La 1854, Cavour scria: ,,Fiindcit Pro-
Dar, ori cum ar Ii, coldarnnati la un sis- videnla a r-roit ca, singur in Italia. Piemon-
tem cl'e guveruirmint inoompatibil cu insti- tul sI fie liber gi independent, Picnonlul
.luliurrile parlalncrrlure. sJ e alegcnl cel trebue s5. se foloseascl de liber[atea Ei in-
putril1 cu partea cea buui a mutisrnuluj
 98

drprxrdenfa sa) spre a sulpA nenorocita l- tidezliurluit rloi in contra Auslriei rirzboiul
tal ie". eutnl,r':-ul dc care rtvcalll llevo('.
Noi. ronrinii din Ilt'gat. singuri printrt: l)ar miicar atunci cerrd Auslria era iu-
trafii subiuga[i suntcm liberi Si indepn- col liti de patru din celc rrrli rnari state
dcnti. Statul ronrin independtnl. in sAlr11 rlin Eunopa, datoria noastrl cra) ca dela iil-
rtt'arnului asuprit, are o datoric ciltre acest cep,ut, firi $oviiall, flri diplonralie, fdri
ncam qi aceasti datorie ii e dictati nu de abilititi, s[ atac[m Austria.
calcule, ci de misiunea sa istorici. (A- $i se nemerise ca tocmai aceasti atitu-
pla u zc ). dine si fie Ei cea mai infeleaptd, cea mai
Piernontul. micul Piemont, care la 1f148 prudentii, cea lnai feriti cle riscuri,
n'avea nici 5 milioane de locuitori, fa[5 de La birtdlia dcla }Iarna, Lrpcriul Britanic
Austlia, carc eli rnai rnare decAt astirzi. nu putuse sd trimiti decAt 120 de mii oa-
Piemontul a lrurtat patru rizboaie peit- n-reni pc frontnl de pe Coutinent, nun-rai
tnr uni[atea ltaliei: de doui ori invins, la 120 de mii cari, lotu;i, au lost dccizivi.
Custozza $i Novara, el se arunci in avetr- Dar inchip'uifi-vl, c[ ar mai fi fost o re
tura din Crimeea. pentlu :t cAqtigi in Eu- zervd de 500.000 de oameni. Deslid pe trn
ropa sprijinul cu cllrc sti triuntfe in cele militar sir afirme, c[ daci alia]ii ar fi avu[
din urrnl la Solferino. pe frontul occidental o rezervl de 500 000
Aceasta e linia de purtare ce se impune de oaneni, trupe proaspete Ia bltdlia dela
turml stat care inlelege si-gi lnpiineasctr ur- Marna, nu s'ar fi curl]at solul francez de
sita. Acesta erdL rolul indicat Rominiei. (,{- inlaziunea germanl. Ei bine, aceasth armati
plauze). existd. Eri armata romAni. Dar ea se aflir
De am Ii urrnal pilda lui Cavour, de arn pe alt front, intr'o situalie mult mai bun[,
fi avut, - ceeace e mai grreu - un Ca- unde avelL libertatea de ma.ne1'r6. Di o po-
vour in locul cancelarului nostru obosit, in zilie strategici, care indoid valoar:ea aoestei
locul Mctternichului din paiatui Sfurza, anl armaie de o jumitate de milion. Ea aveA
drum liber fire fortificaliunile de astizi"
7
 100
101
firtr. itnpotrivirca uim{nui spre a rjunge
Iu inirna Ungariei qi a da loviturq ae gra- creqtinita[ea ar ti ameninfatl. Noi, din a-
tie arma[ei austriace b[tute qi demoralizate. ceasLi parle, fig[duiur pe credin]a noas-
Schimbam noi fafa rizboiului. trl crcgtileasci. si stim cu caprrl nos{r'u
.rS

I)Jor, astfel, qi cu cele mai mici riscuri, 5i sI luptzirn pinii la moarte pentlu cre;ti-
nrL numai nc implineam datoria rlSlalc".
citlc nctm.
dar implinsnn $i o mare misirure eu- Ccl d'al tloilea momelt, eri cel de
ropeanii. Eram noi salvatorii Europei. Im_ acurn un an, cdnd puteam c5.petar nu nu-
prejuririle vitregi ale istoriei noastre nu mai sporire teritoriald ci gi str ucire firl
nc-au prea ingdduit sd ne ridicim la .un seamirn. Puteam fi rru nuurai o lari mare ci
rol european. Eu nu cunosc in trecut decai. qi un popor marq cu mirelie peste miuire
o singur{ epoci in care ni s,a iag{duit qi. cu un ti u lleperitor la recunogtiinta Eu-
sii jucim' un asernenea rol gi, apoi, mai cu_ topei. (Apktuze pe biutcilc minoritdlei).
nosc ocazia de azi. In trecut a fost
epoc:r Aceastir ocaziune uuicir ttu pierdut<r qi
rizboaielor pentru apdrarea creqtindtilei. cu dlinsa nu llr' \'onr ntai intiLli. I)ar in-
Pe aceast:r o sirnbolizeazir $tefan_cel_Marc scnsil)ili ttrtei clrel|lllri lrlil tl, tttlllc, rrttt
cind trirnite principilor cr.eqtini acea ves- <losit chiar rlela ccl nr:ri stricti dltolie cilt'c
liti-scrisoare. al cirei cnpir.ins arat{. tot fralii no ghri de siiuge.
aqi
dc bine ca gi tlata ce poarti, distanla din- I)-lor mc'rrbr-ii ai uajoritirlci, aduccfi-r'ir
tre e1 gi noi. $tefan_cel_Mare mr scrid. ca sminte de o paginli reccirtl a istoriei parti-
si doseasci dela datorie: ,.Maximum de cAg_ dului iiberal. Acurn 20 de aui ali agitat
tig, minimum de riscuri", qi nu rezolvi cu cestiunea [ransill-ritrclni"r.'Iristui sfArEit ai
formu-le de bancher chestiurrile mari ale acelei agitalii a flcul pc muiti sii se indo-
neamului. El scrii: ,,Necredinciosul Turc iasci de sinceritatea oolrducXlorilol acelei
vrea s5. copnindi aceastd. poart[ a creqti_ agitaiiuui. Acum averli prilejul si vI dali
ndtilii ce intdmpini. in {ara noastri.. $idac{ inima pe f a!?i.
aceaqtd poart[ ar fi pierduti de mine, toati Dar .s:i v[ irnpr-osp,iti:z uilel :rtnintilile-
 103

to2
I)utr-ii dncc qi la conflicL $i
cr ace:lsta nu sc
I-a 25 Scptonrltric 1891 d-t SLru'za prolun{[ ilvoise guvelnul
un lcslil dislrrrs irr srrlrr Ur-[t.rr. Eram singLrri [at:i iu flrlir cu Aus[ro-Un-
El dcsclit silrrirlia ncuorocitl a Romiini- garia. Euroirr eri liliritilir 5i dornici de
cAnd cu-
lor dirr 'Iransilvil tr ir. .\ratir indutoririle Rc- fiace, Astfel, ni sc ccreit sir vorltiLu'
gatului rotllin [aliL de ci, yesteje$tc] sisLcrlul vAntul uostrtr. riispicat pulea fi o pro\oca-
clcctor:rI nuh'rpt. rcginlul gcolai. simplu in- Jiune mr tturnai 1a tlclresa Austro-Ulgariei'
struinent dc rnnghiarizar:e) prigonirile in ci si la adresa Eu.ropci (invernul n'a voit
confa qelilor l)altidrilui nalional, procesele si porlleascl o a5a intervtnliunc Ei al-unci
rle ;,r'r.:i si crrrrrlltrrrrr..Lrilr. suierilr. fi ul- Seful partidutui libclal
qi arnicii d-lui Pt'o-
cheic cu :rooasti itrtrebare: ,,Se nafte il]- copitr. cari azi protlicri pllcea. all acuzat
trebarca: ilt lsetncnea circumstanle ce tre- guven:Lul do ^'tr[d:ll]e cle lnr5 ;i tle tleam"'
p:lcc) trebuc si
bue sii facen ? AcoastX intrebare e ln guL.a -ii tiindcir ali vorbil- azi dc posibilh dccit
tulrrlor. In toL cazul, nu p'utetn s:i l:i- vd. sp'ult c[ iniclogerc nu e
siun pe Iralii lo;tri dc dincolo si pir,rr.I, asupra unei politici. Pacca pe carc o vl:em
lirrir s[ ridic:irn glasul rosLm. Nu pu- noj,-Ei prilirn ca o glulnil intelcgerea asu-
tern sir nu ridicirn ;i noi glasul noslrtr pra unei persoare crre face o :rlti politicl'
cAnc.l ei strJgiL: ,.Nc sl-r:ivesc I Ne desfiin- Alunci, clar, ni se corea sit I'olbim Azi'
!eazir llaghiarii". r:Ancl a sutrat ce:rsnl t'orc]]tliciLrilor noas-
Despre cc eriL vorba ? Ni se cered. o in- tre, ne cereli si l-lcem'
tervenlie. Ce fel de intervenlie? E interr.-cn- V'aii schimbat, si tl-v ltu lro puteli aduce
}ia amical:i, discrcti, care, ciaci ru reu;e$te, .aceea;i acuzare Noi pc :rtutrci vorlleam'
de trd-
l1u merge mai depar.te. O asernenea inter'_ Pe cAnd guvernul nos[rr era acuzal
ventie mr puteir sii nn se laci ;i s'a flcut- .d.are, eu, d-l Gridiqteanu' d-l Delal'rancea qr
l)ar nu aceasta se cer.eh gu\-ernuhli nostru, allii oonlucran cu d-v ) cr Grigore Bri-
ci o interveutie cominatorie, care nu incc- tianu, cu Ureche, cu Gogu Cantacuziuo'
teazir decAt daci le-a dus la rezultat. Dar ie Pe atunci era vorba cle sirnple prigoniri
 _ 104
105
elector.ale, dc procese rle presri, de manuale
$c.olarc. Azi. in adevlr., sc sugrumd. neamul impingeali firlA rost la conflict? Dirr de ce
rrostru pcstc CarpaIi qi ne oereti ticere- ne ficeali pc noi tr[ditori ?
'l ircr.[i rJ-v.. (lrcR \i r.rlrdi j11j1ns,
f5g1,11,
Eu nu acuz guverllul de trddale, il a-
dacir nu vi r-u;inafi siL fili aqa tle rrruli
dupf cuz dc altelc, li-Ini lirzbull p,e rl-v. cAnd.
cc rli [osl ugi rll r.or.brir.e{i. vit p|ovoc la o prolestare in favoa|ea frafi-
Pcclealrsa cl-r,. c ticelea d_v. Vcli auzl lor', iar d-v. suntefi condanurali l:r lircere.
zi_
cAnclu-se c:i disciplina de partid ucide Ast'trlLa[i, rJrr. irr lnr'r'rr. )i (U crl)clele ljle-
ln
d-v. orice creclitr|:i. cate, d-y., cari, acuru 20 de ani r-:i rel'oltafi
Ne-a liucl:rt d-l procopiu disciplina d_v. pentrn rrrai pulin, asculta[i cc se petrecu
cie partid. Ilu n,arn nici un.fel de
admira_
azi in 'ft'ansilvania:
liune pentru disciplini. Gisesc cd sunt a: Sateie sunt pustii. Blrlratii sullt la rdz-
tAtea alte lucrLlri vr.cdnice cle atlmlralie. l-roi. Ei au fost recrutati peste regull gi
Mai ales n'am nici o admiratie penlru peste rind, altfcl ca ungurii. Birtriuii qi
un oarecare fel dc disciplittit, (ilaritate) infirmii, ce nu erau buni de combatanti, au
care, rezematl pc ilteres, inihuge nu nu_ lbsl luafi cn ciirlu{ii. Fclneilc au fosl duse
mai orice coDvlDgeri, dar qi orice as- Ia sapi dc tranqec. Estc depopulafia siste-
piraliuni. $i disciptinei c{-v. aplsdtoare qi rnalicl. Vitclc lipsesc 5i ele; nu mai are
interesate, opui cu rnA,ndrie dezinteresata qi cine sii ingrijcasci de cle. Dcaceea, cele ce
admirabila rroastrir ncdisciplind. n'au lost lechizifioriate s'au vAndut. Foa-
Astfei, plecali srb discipline, iimbulii de mctea $i-a fircul rrpaliliunea pe alocurea-
alti date nu mai indr[znesc s6 spue Bdncile ronrAneEti suut sleite. S'au ridicat
o vorbX, cind sc pun il lanfuri RomAnii cu sila gi bauii lor gi dopozitele particu-
din Trarrsilvania. (Aplauze). lare, pentru imprumuturile de rdzboi aie
O uoce. - Este cuminfenie. statului. Cu bani romAneqti, cu si.nge ro-
D-I N. Gr. Filipescu. mAnesc se ducc rdzboiul contra cauzei ro-
- Este cuminfenie,
Dar de ce Du eratri cumintri mineqti. (Aplauze).
altidaid, $i ne
600.000 de romdni, (intr'o proportie pe
 l06 107

citl'c ll'o galsin] la cclcLaltc nalionalititi), Ei biue, acqstia au tosl- arestuli. puqi in
600.000 de roruAni au fost luali la rirzboi. larrluri Ei lrarrLifi la lllcllisocrc' Ilr Buco-
l-a incclrut, la rnobiliznre- 1100.000 cari s'au lina, acelea$i siitbeticii' Si vi citesc, cr
clnrpleclat cLr zecirni de rnii dc rezer\ri$l.i simpl[ mostrir', un acL care se afli in origi-
tlin Ronriinia. cari s'lu drrs. dupti itrdern- n.l lr Acfld,'nria Il o rnrirr i
nuri grLvcr'nitnrentale. d'rLpir sfatur.ile d-lui ,.Se atrage atenliunea
popula{iei asup;:a
;i ale allora. sii moali penttu c:ruza
Sterc acestui lucru) cu observare& c[ collrandantii
vrii.jmnsilor lor. Apoi alti 300 de nrii nrilitari au primit cel mai stricl ordiu si
s'au ridicat ulterior prin cliferite recrutlri. execute inediat qi pe loc pe oricare s'ar
Ace5tJu ar' [i lost ai lo5lri, dacti qti:rrn sd lrrec chior fi numni s s[)ect d( lr'irlai''', s"to
rc ind eplitrirrr datoria h tinp. de orice acliune duEninoase fatr[ de stat"'
,,Yatra Dornei, 1a 1lJ Septernlric
Toli aceltia au tosL birgal:i iu foc cLr Io- 1914'
zinca: ,.S:i piari Valahii" l. Rccrut:rli inntod Dela guvernatonil iurperiai al trilrei Btrco-
exccpfional. ci suuL it.rtotdeauna puqi in pr.i- vi'ei'
nra linic de foc. I'ERAN".
SunI roginrcltc. cari i.rrr cilpit:rt din $i a lunclional- spAuzuriitoalea Ei s'au
oauza rccas[a nunte caraclerislice. AqiL. ;'e- spinzural o multinre dc romAni ir: curtea
ginlenlul 2li clin Siljiu sc luneqte ,,Strrrm- palatului tribulalului din Cerniuli'
rcgirle[[", adici rcgirnentul de asalt. Astfel, D-lor, credeam cI nici o oroare' dupi
rrizboiui pentru rontAnii din Transih,ani:i cele ce arn auzil- cle ull :rl1 $i jumitate, nu
nl1 estc atit lupta cu vrirjnnqril, cet estc nr, tn ai Poale imPresiortd.
cxierrlinarca poruncili dc cArmuiLorii lor. Ei bine, cele si'er$ite in contra lornAni-
( Aplctttzc.). lor sunt firi pild[. In Serbia' in Belgia,
Dar. d-lor, s'al li ptrtrt cil tot si mai ororile erau prtse ia oale de vlAjlllaqi in
scape ciliva romAni transilv:ineni. Se rnai contra vrirjmaEilor. In linuturilc rom6neqti
gdsear prin sate preoli, cari scipaLt de re- ororile s'au comis in aontra cetitenilor
crutare, cAliva inteleclur-rli brilrAni. aceleiaql patrii DJor. este cevi mai miiera-
 109
r08

bil dccAt prigouirile $i ororile Ungurilo.r;

raport ca ist'oare de venituri: minele rle
cst indifcrenla qi ticirlo5ia noastrd (,4- ciirbuni dela Petroqani, cele de aur dela.
plauze pe bhrcile minoritdlei). Zlatna, sau apcle minerale clela Borszek.
Spuneli rr:icar acurn un cuvint de protes- Dar dacii populaliunea indigenl s'a pr5pti-
lilre, c:r s.{ sc sitltir c[ clocotelte oeya aci dit, aceasta rru iulportd. IIai rimin Sagii,
irr llourdnia ;i nLr veli permite lot cildilor $vabii qi Siicuii, care vor puteir pune ln ix-
lralilor no$tri! (Aptauze pe b(incile minofi_ ploatare aceste bog[]ii.
ritdlei). De mult cunoaqtcm formula: ,,Transilva-
l)Jor, irrdiferenfa cl-v. iEi ar.e izvorul in nia f[ri transilviueni". Aceasta pare a fi.
concepliunel, pe,care ne-o facern noi. des- solufiunea noaslr:i de azi. Ce se va alege
pre rolul nostru in r:izboiul actual. Vji voF cu |ara iocuitii odinioari de 'It'ansilr'{ueni?
beam aclitreauri rlc r.:izboiul nafional, in Sorlii, din ce irl ce nlai sciarli, ai norocului
deoscbile de alte fcluri de llzboaie. nostl'u. vuI. lroluri.
Dar ntai cste un soiu de rizboi, de c:u-e. CAt pentm transilv:ineni, soarta pe care.
n'am vorbit, este riLzboiul colonial. Ca a, le-am creat-o, o icuno aEtem. deji. Dar lot vor
tare priveqlc guv{,rtlul acesta rizboiul nos_ mai riimine destui, ca si,fie cile s{ ne bles-
tru evenlual. teme. Cu tolii meritirm blesteinul lorl d-v.,.
Caracteristica rrizboiului colonial este c[l cei dela guvern, pentru faptele d-v., iar noi
acest rlzboi se porrle$te mai muit in ve-. pentru cd v'am tolerat. (Aplauze prelungite
derea dobAndirel bogifiilor solului de cu. pe bdncile minaritdlei).
ccrit, decAt al populafiei indigene.
Inainte d'a se porni un asemenea rizboi,
se trirnit comisiuli de studiu, cari vin cu,
rapoarte, qi daci afaoelea pare benoasd
$ii
dac.i. nu sunl prea multe riscuri, se hotd-
rriqte campania.
De pildI, in Ardeal, s,ar putea trece lnr
 t11

An o credinli uestrSrnutal5 irt vicLoria fi-

nalr a Qurrdruplci Inlelegct i.
'Nu cred insd. ci va fi o victorie zdrobi-
toare. Quadrupla nici nu are ncvoe de aqir
Cuvdntare rostiti la inaugurarea Clu- vic[oric. .\lirIii rrtr stLrrl- str'rpJtri!i dr iclci ctL'
bului partidului conservator din Craiova, CttCr. irc.
L

la 24 Aprilie 1916. Ei 1-or, mai presus de toate, garantiile

unei plci trainice gi consfinlirea unor prin-
cipii de echitale internalionalit.
,.\rir cer .ertare d'a fi visat pentru RomA- Ei cer satisfaclie peniru Belgia, Serbia.
nia o ursiti prea tndrea![". Aceste cuviute Franla va cere Alsacia ;i Lorena (puliti Iu-
rru sunt ale unui romAn, ci a1e d-lui C16 cru). Italia, loarte puliu peste ce-i ofet'ei
I1letlceau. Austro-Ungaria dc buuri voc. Rusia, folo-
Nunai vinovafii dela noi cauti sd tigi- sinlr SlrdrrtoIilot'.
cluiascir, au fost momente cdnd, firi
ci ris- Cincl Liermania, nu zdrollit[ ci conviusi
curi, puteam juci u[ rol elrrolrean hotirl- de lep,utinla biruillei, va Yroi pacea, ea o \"a
. tor
;i sI ne facem unitatea nafionald. putea obline carn in asemcnea condiliuni.
Dar s[ i[sirn trecutul $i si cercetim ce Atunci RomAnia, chiar intrati in rizboi
se mai poate astiizi sc[pd. Politica guver- inainte de'itrcheierea picei, va interveni ca
nului se poale, - cred, rezuma in a- sA ceari. bucata cea mai mare'
ceste cuvinte: ,,Si illEelim pe toatb lumea 9i Dac[ asupra acestor pretentiuni ar fi sl
sd intrlm in rhzboi dupd iictorie fi tnainte se rupd negocierile, e cineYa sigur c5' -ou-
de pflce''. lerile ar mai che]tui miliarde qi ar jertfi.
Socobesc ci chiar dacd qiretlicul ar reuEl, sute (e mii, de oameni p'entnr Ardeal ?
ar fi cea mai prirneidioasd politicl.
S[ vE spun in cAteva cuvinte pentru ce'
 sohdn qi arrl constalat o dorinli general5
ca toaLe cdte intrc troi s'au legat, legate sir
fi<r pe yecii vecilor.
AEa fiind, Si abslructic fricArrrl truurai de
ehestiuni de conritct, p,rca m:irunte ca sd fi
avut \'rt'trl' tl r trc Ii trculr:rI dr. elr', v:-r |ot
Cuvtntare rostiti ln shla Eforiei, cn
ocazia fuziunei partidelor conservatoare,
anunli ci fuziunea intre noi e un fapt in-
deplinit. (Aplauze prelttngite, oualiuni).
tn ziua de 22 Nlatu 1916.
De acord asupra cestiunilor externe ;i
interne ce sunt la ordirrea zil,ei, ne-anr legat
'I'oastul cel dintAi nu lrebue si ie rezoivim inpreund, fie la putere. Iie
sd fie asttrzi in opozitie. (Aplauze prelunqite).
.tradilionalul prim toast ce se ridici ta
,rice masti de romAni.
o- Rog pe acei ce nu lac paric din cele
doul grupuri conservatoarc, sd. mi ierte ctr
Impr.ejurarea care ne_a strins azi, ne im_
purle, ca o chestiune de Lact. si stlm
m'am folosit de itnprejuraL.ea de azi spre
mai departe de orice oliciaiitate.
cAt a da publicitiilei acest evcrrirnent.
Aqi fi vroit si ridic paharul mcu gi iir
Inchirr, dar, primul pahar, acelora pc cari.
sindtatea coritelui Czcrnin, ciinria ii dato-
ii surbiilorim azi, gi prirrLL.c acegfia, estt, rirn aceasta serb are.
unul despre care se poate ziec:
,,En Ie frap- M'aqi teme insi ca ironia toastului sd nu
pant) on le designe',.
aibd aparenia de necaz, gi n'avem cuvAnt
Acesta,
- I'ali ghicit _ este d-i ,lake
Ionescu. (Ap.lauze p,retungite),
de tecaz cAnd avem incredere ln yictor.ie.
Am incredere desivdrqit{ in victoria mi-
Dac[, din prima zi a conflictului euro-
pea4 e1 nu ar fi luat atitudinea pe care a
litari a Alia{ilor. (Ap,ktuze prclungite).
Repet, (ca si nu rni se falqifice gAndirea)
,adoptat-o, cine qtie unde s,ar afli azi
trnania !...
Ro_ c[ am cea mai desXvirqitd incredere in vic-
De aceea inlre noi s,a stabilit o leglturi
toria rnilitarl. Dar yreau si sp,ui ci chiar
 lt4

daci ofensiva alialilor n'ar reuqi, tot a lor

ar fi izbinda.
In cazul acesta ei ar organiza defensiva
gi ar riputre pe adversari prin cel mai
. straEnic blocus.
Defensiva are iltotdeauna rleYoe de nlai
pulini oam'eni, qi prisosul I'ar rezervi neu-
trilor, cari n'ar voi s[ particip,e Ia blocus.
Succesul vg fi sigur al aliatilor, in vr.eme
ce noi am fi tArili in contra lor 9i silifi a
jucir numai rolu-I, pufin profitabil qi pulin
glorios, de jandarmi ai biocusului.
Nevoind a primi acest rol, dim de nci
semnalul unei noui actiuili, care va indrune
politica noastri externd. spre inpiinirea cu
mAndrie a asp raliunilor noastre. (Aplauze
prelungite).
Lei 25.-