UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

DOMENIUL DE LICENTA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

ELECTROTERAPIE
CUPRINS

Introducere..........................................................................................pag. 3

CAP. I Terapia cu ajutorul curentului continuu (galvanic).........................pag. 4

CAP. II. Curentii de joasa frecventa..................................................................pag. 14

CAP. III Curentii de medie frecventa................................................................pag. 22

CAP. IV Curentii de inalta frecventa................................................................pag. 24

CAP. V. Fototerapia...........................................................................................pag. 31

CAP. VI Terapia LASER....................................................................................pag. 40

CAP. VII. Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa........................pag. 41

2
 Introducere
Definitie: Electroterapia este acea parte a fizioterapiei, care studiaz utilizarea
aciunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau
profilactic.
Aplicarea energiei electrice se face, fie direct prin curentul continuu sau alternativ i
derivatele lor, fie indirect, transformat n alte forme de energie, ca cea radiant, caloric
sau luminoas.
Reobaza - intensitatea minim necesar declanrii excitaiei.
Repolarizarea - procesul de revenire la potenialul de membran

Forme de curent electric, folosite terapeutic:

Continuu (galvanic);

De joasa frecventa;

De medie frecventa;

De nalta frecventa;

Energie radiant luminoasa (fototerapia);

Laser-ul;

Terapia prin cmpuri magnetice de joasa frecventa;

3
 CAPITOLUL I

Terapia cu ajutorul curentului continuu (galvanic)

Definitie: Prin curent electric se ntelege o deplasarea de sarcini electrice (electroni)

de-a lungul unui conductor.

Curentul galvanic (Galvani-fizician Italian care a studiat curentul continuu) are

frecventa zero.
Conductorul electric-este corpul prin care poate trece un curent electric continuu.

Clasificarea conductorilor electrici:

De gradul 1 -sunt reprezentati de metale. Prin acesti conductori curentul electric trece
fara sa produca reactii chimice.
De gradul 2 -sunt reprezentate de solutiile electrolitice, de acizi, baze saruri, n care
trece curentul electric produce o electroliza.
De gradul 3 -sunt conductori gazosi prin care curentul electric nu trece.

Metode de producere a curentului continuu

Metode chimice -elementul clasic de producere a curentului continuu prin metoda
chimica l reprezinta pila lui Volta. Pila lui Volta este formata din 2 placi metalice (Zn si
Cu) care se introduc nrt-un vas cu H2SO4.
Solutia de H2SO4 va disocia n ioni de H+ si radicali SO-2. Acesti ioni reactioneaza
cu ionii de Zn si Cu. Astfel se produce o eliberare de ioni cu semne diferite ce se
acumuleaza la nivelul electrozilor determinnd o diferenta de potential electric.
Surplusul de electroni negativi de la catod trece printr-un fir metalic la anod pentru
restabilirea echilibrului ionic. Aceasta scurgere intr-un singur sens constituie curentul
continuu.
Metode mecanice -reprezinta transferul energiei mecanice a unui motor n energie
electrica (dinamul) si convertizorul electric care transforma curentul alternativ n curent
electric continuu prin intermediul energiei mecanice de rotatie.
Metode termoelectronice -lampile sau tuburile electronice si diode. Acestea sunt
formate dintr-un anod si un catod reprezentate de spirale. Sensul deplasari e- este
dinspre spirala spre placa.

Propietatiile fizice ale curentului continuu

Intensitate si timp. ntr-un sistem de axe cartezian, pe axa orizontala marcam timpul si
pe cea verticala intensitatea. n functie de aceste variabile, curentul continuu poate fi
reprezentat astfel:
Curent continuu:

Ascendent

Descendent

4
 Variabil

ntrerupt

Care la randul lui poate fi:

Constant,

Ascendent,

Descendent,

Variabil.

Aparatura pentru folosirea curentului continuu

- Partile componente sunt:

- Sistem de alimentare de la retea -format din:

- stecher,

- Cordonul,

- ntrerupator.

- Dispozitivul de redresare al curentului -format din:

- Convertizor,

- Tub semiconductor.

- Aparat de reglare a intensitati -format din:

- Potentiometru,

- Comutatorul pentru forma de current galvanic,

- Aparatul de masura al intensitati,

- Miliampermetru.

- Sistemul de racordare cu bolnavul-format din:

- Borne,

5
 - Cabluri,

- Electrozi.

Efectele fizico-chimice ale curentului continuu

Efect termic -reprezinta producerea de caldura la trecerea curentului printr-un
conductor care opune o oarecare rezistenta mai este numit si efectul Lenz Joule. Energia
electrica care se transforma n energie calorica se masoara n jouli, si este direct
proportionala cu rezistenta conductorului, cu intensitatea la patrat si cu timpul. Caldura
produsa se masoara prin calori.
Q(calori)=R(ohmi)xI(amperi)xT(sec.)x0,24
Efect luminos:

Conductor

O anumita rezistenta supusa curentului electric aflat ntr-un anumit mediu gazos sau vid
produce lumina.

Efectul termoelectronic -consta n emiterea de electroni la ncalzirea unui filament

aflat ntr-un spatiu nchis.
Efectul magnetic -Curentul continuu determina n jurul conductorului prin care trece
un cmp magnetic ce deviaza acul busolei. Fenomenul este cunoscut si sub numele de
inductie electromagnetica si sta la constructia electro-motoarelor, aparatelor de tratament
si aparatelor de masura.
Electroliza -efectul curentului asupra lichidelor si n functie de compozitia lor
chimica se numeste si disociere electrolitica sunt supuse: electrolize, acizi, baze si saruri.
Electroforeza -efectul curentului asupra solutiilor coloidale ce atrag sarcini electrice
pozitive sau negative n functie de natura substantelor. Astfel deplasarea particulelor spre
anod se numeste anaforeza si deplasarea catre catod se numeste catoforeza.

Actiunile biologice ale curentului continuu

Din punct de vedere electro-chimic si al gradului de conductabilitate chimica, corpul
uman este considerat ca un conductor de gradul 2 ( un electrolit format din saruri
dizolvate n mediul lichidian, apa reprezentnd 70% din greutatea corpului).
Acest mediu electrolitic este neomogen avnd grade diferite de conductibilitate, deci
nu poate fi strabatut uniform de curentul electric, astfel structurile tisulare ale corpului
omenesc pot fi:
Gradul I de conductibilitate foarte buni -sngele, limfa, corpul vitros, lichidul cefalo-
rahidian
Gradul II buni conductori -glandele sudoripare, muschii, tesutul celular subcutanat,
organele interne
Gradul II rau conductori -tesutul nervos, adipos, glandele sebacee si oasele
Gradul IV foarte rau conductori - fanerele si epiderma

6
Aplicarea curentului asupra organismului uman determina:

1. Efecte polare -care se produc la nivelul electrozilor aplicati pe tesuturi.

2. Efecte interpolare -se petrec n interiorul organismului ntre cei 2 electrozi.

1. Efecte polare -rezultatul electrolizei cu producerea de acid clorhidric la anod si o

baza la catod.
Aceste efecte depind de calitatea electrodului (forma, dimensiunile, compozitia
chimica), calitatea curentului si de proprietatile organismului (de starea tegumentului,
conductibilitatea tesutului) si de reactivitatea generala a organismului. n cazul
supradozarii intensitati curentului continuu se produc efecte polare extreme (arsuri si
necroze).
2. Efectele interpolare -au adevaratul rol terapeutic, determina modificari fizico-
chimice tisulare generate de trecerea curentului continuu.
Costnd n:

Procese de electroliza,

Ionoforeza,

Electroosmoza,

Modificari de potential de membrana,

Modificari de excitabilitate neuro-musculara,

Efecte termice,

Efecte de inductie electromagnetice,

Modificari ale compozitiei chimice ale tesutului.

Efectele fiziologice ale curentului continuu

1.Actiunea curentului continuu asupra fibrelor nervoase sensitive

Receptori senzitivi din tegument nregistreaza la aplicarea curentului continuu o

senzatie de furnicatura ce creste proportional cu intensitatea catre ntepaturi fine, la arsura
si durere. Dupa cateva sedinte creste pragul sensibilitati tactile si dureroase obtinndu-se
actiunea analgetica, ea se produce la polul pozitiv si se numeste anelectrotonus. La
polul negativ se produce catelectrotonus--realizat prin depolarizarea si cresterea
sensibilitati n timp ce la anelectrotonus membrana celulara se hiperpolarizeaza scaznd
excitabilitatea. La intensitatile mici se produce catelectrotonus, iar la intensitatile mari
se produce anelectrotonusuri, iar la intensitate medie se produce echilibrarea
anelectrotonusului.

7
2.Actiunea curentului continuu asupra fibrelor nervoase motorii

Se produce o scadere a pragului de excitatie a fibrelor motori cnd folosim polul

negativ ca electrod activ. Cresterea brusca a intensitati curentului ca si scaderea
intensitati curentului determina o contractie musculara prompta. Aceasta actiune este
utilizata n tratamentul musculaturii.

3. Actiunea curentului asupra sistemului nervos central-Curentul continuu produce:

Diminuarea reflexelor la aplicarea curentului descendent

Cresterea excitabilitati la aplicarea curentului ascendent.

La nivelul organelor de simt:

Reactii vizuale -senzatii luminoase sub forma de puncte, bastonase sau cercuri colorate
n galben.

Reactii auditive-zgomote n urechi, ameteli, rotirea capului spre dreapta sau stnga.

Reactiile gustative-un gust metalic corespunzator la polul negativ, un gust acru la polul
pozitiv.

4. Sistemul vegetativ vazomotor

Curentul continuu are o actiune hiper-emianta. Initial este o scurta perioada de

vazoconstrictie urmata de o hiperemie determinata de vazodilatatie reactiva, astfel se
obtine eritem cutanat si cresterea moderata a temperaturi cutanate.
Aceste fenomene se produc la nivelul vaselor superficiale cutanate ct si la celor
musculare profunde si dureaza cteva ore dupa ntreruperea aplicari. Se realizeaza astfel o
nbunatatire a vascularizatiei n regiunile de aplicare a curentului continuu. Circulatia
superficiala creste sub 500% iar cea profunda cu 300%. Asfel rezulta rolul biotrofic al
curentului continuu prin nbunatatirea nutritiei tisulare precum si actiunea rezorbtiva a
edemului local.

5. Actiunea asupra sistemului vegetativ

Sistemul nervos vegetativ reactioneaza n constant si individual n aplicarea

curentului continuu. Regiunea cervicala si dorsala superioara este zona specifica pentru
influentarea sistemului nervos vegetativ la aplicarea curentului continuu si se numeste
gulerul scerback.

8
6. Actiunea asupra sistemului circulator.

Curentul galvanic descendent-accelereaza afluxul sancvin din mica circulatie spre

inima. Aceasta reprezinta circulatia de ntoarcere a sangelui venos din plamni si
membrele superioare spre inima, transporta snge arterial catre postal.
Curentul galvanic ascendent-accelereaza circulatia venoasa de la extremitatea
membrelor inferioare si organele interne catre inima, favorizeaza transportul sngelui
arterial catre plamani si extremitatile superioare accelereaza viteza sngelui venos de la
inima la plamani.

Indicatiile si contraindicatiile curentului continuu

INDICATII:

Afectiuni ale sistemului nervos:

Nevralgii, nevrite, nervul schiatic, plexul brahial, nervii intercostali, nevralgii dentare.

Occipitale.

Ale femuro-cutanatului.

Pareze, paralizii(paraliziile flasce ale membrelor de diferite cauze)

Afectiuni ale organelor de simt(otoscreloze, conjunctivite, irite sclerite)

Sindroame asteno-nevrotice de suprasolicitare (distonii neurovegetative)

Afectiuni ale aparatului locomotor:

Reumatismele inflamatori si degenerative (artrite artroze)

Sechelele post-traumatice.

Afectiuni ale aparatului cardio-vascular:

Tulburari circulatori periferice (boala Raymaoud, arteritele, flebitele in faza subacuta

sau cronica)

Tulburari vazomotorii cerebrale (n cadrul hipertensiunii arteriale)

Afectiunii dermatologice:

Acneea

Cicatrice cheloida

9
 Eczeme

Hemetoame superficiale

Ulcere aftome

CONTRAINDICATII:

Orice afectiune care produce o leziune a intregritatii tegumentului, supuratiile, alergii

de diferite etiologi, unele eczeme, n cazul T.B.C-ului cutanat, neoplasmelor cutanate n
stadii terminale, n starile casectice.

Modalitati de aplicare terapeutica ale curentului continuu

1.Galvanizarea simpla (cu ajutorul electrozilor sub forma de placi de diferite
dimensiuni)
2. Baile galvanice
3. Ionoforeza sau ionogalvanizarea

1. Galvanizarea simpla

Electrozii sunt placi metalice din plumb laminat de diferite dimensiuni n functie de
regiunea de aplicare si efectele de polaritate.
n mod obisnuit au forme dreptunghiulare cuprinse ntre 50-800 cm2.
n forme speciale:

Punctiformi -n forma de ochelari

Special pentru gulerul scerbac, pentru fata masca Bergonie

n functie de efectele terapeutice putem avea:

Pentru efect analgezic-de dimensiune mica si pozitiv.

Aplicarea pe diferite regiuni:

aplicarea transversala - Electrozii sunt asezati de o parte si de alta a regiunii de tratat.

aplicare longituninala - Cnd electrozii sunt plasati la distanta unul de celalalt.

Este obligatoriu folosirea stratului hidrofil ntre electrod si tegument pentru prevenirea
arsurilor, care trebuie spalat dupa fiecare utilizare.
Intensitatea curentului-care este strns legata de sensibilitatea si toleranta
tegumentului, de evolutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata aplicatiei.
Sensibilitatea tegumentului este variabila n functie de regiunea anatomica.
Prin prag de sensibilitate nelegem producerea senzaiei de furnicturi uoare,
suportabile, la introducerea lent a curentului.

10
 Durata-este de aprozimativ 30 de minute.
Numarul si ritmul sedintelor-este variabil cu diagnosticul. n general se folosesc 8-
10 sedinte n afectiuni acute si 12-20 sedinte n afectiuni cronice.
Pozitia bolnavului-n timpul sedintei trebuie sa fie n cea antalgica si depinde si de
functia regiuni tratate.

2. Baile galvanice:

Sunt indicate pentru tratarea unor regiuni ntinse sau chiar a intregului corp. n
aceasta modalitate se combina att actiunea curentului continuu, ct si efectul termic al
apei, fiind mijlocitoare ntre electrod si tegument.
Densitatea curentului-este redusa micsorndu-se riscul de arsura la intensitatea
aplicata.
Baile galvanice se mpart n:

Partiale sau 4-celulare

Generale sau Stanger.

Baile partiale

Sunt alcatuite din: 4 cadite de portelan conectate la electrozi, au reprezentare

pe un tablou de comanda. (2 membrele superioare si 2 membrele inferioare). n bile
galvanice temperatura apei este cuprins ntre 34 38 de grade C.
De pe tabloul de comanda putem realiza combinatii diferite ale electrozilor n functie
de efectele urmarite.
ex: pozitiv pentru membrele superioare si negativ la membrele inferioare rezulta
curentul descendent.

Indicatiile bailor partiale:

Nevralgii,

Atralgi,

Mialgi,

Paraliziile flasce,

Tulburari circulatorii.

Durata unei sedinte-este ntre 10-30 min. si ritmul de aplicare este zilnic sau la 2 zile.
Numarul de sedinte-este de 10-15 sedinte.

11
Baile generale

Sunt formate dintr-o cada prevazuta cu 8 electrozi fixati n peretii cazii.

Sensul curentului-este dirijat de la un panou de comanda n multiple variante:

Descendent

Ascendent

Transversal

Sau chiar n diagonala.

Intensitatea curentului-este mai mare dect cea de la baile partiale .

Durata-15-30 min. Ritmul una la 2-3 zile totaliznd 6-12 sedinte.

Actiunea: se bazeza pe efectul termomecanic al apei, pe efectul curentului continuu, ct si

pe efectul chimic cnd se foloseste ionizarea.

3.Ionizarea.

Reprezinta procedura prin care introducem n organism cu ajutorul curentului

continuu diferite substante medicamentoase care au o actiune farmacologica.
Sinonime la ionizare:

Ionoterapia,

Ionoforeza,

Galvanoterapia,

Electroionoterapia,

Principiul general al ionizari: se bazeaza pe disocierea electrolitica a diverselor

substante medicamentoase si transportarea anionilor (-)si a cationilor (+) spre electrozi de
semn contrar ncarcarile lor electrice.
Cu solutia continnd ionul medicamentos se nbiba stratul hidrofil de sub electrodul
activ. De aici acesta migreaza prin tegumentul intact prin orificiile glandelor sudoripare si
sebacee spre polul opus ajungnd n interiorul organismului de unde sunt preluati de
reteaua limfatica si circulatia sancvina superficiala, ajugnd n circulatia generala.
Dovada patrunderii n organism a ionilor terapeutici este regasirea lor n urina.
Ionii usori migreaza mai rapid, iar ioni grei migreaza mai ncet.
Substantele cu greutate moleculara foarte mare nu se pot disocia, ramnnd n
tegument dar fara sa-l strabata.
Ionizarea depinde de:

12
 Greutatea anatomica a ionilor;

Cantitatea si concentratia lor n solutie;

Puritatea solutiei utilizate (apa distilata);

Intensitatea curentului-cu ct intensitatea este mai mare, cantitatea de ioni transportati

este mai mare.

Marimea electrozilor.

Durata proceduri-este de aproximativ 30 min.

La efectul farmaco-dinamic al solutiei medicamentoase se adauga si efectul analgezic
al curentului continuu.

Particularitati de actiune ale ionoforezei:

Efect local

Efect de depozit-realizat de acumularea substantelor farmacologice introduse la nivelul

electozilor.

Efectul de patrundere pna la stratul cutanat profund-are o actiune reflexa cutii viscerale
la nivelul dermatoamelor.

Este posibila dozarea precisa a substantelor medicamentoase aplicate.

Se pot obtine efecte bune cu cantitati foarte mici de substante medicamentoase evitndu-
se tractul gastro-intestinal.

Inconvenientele ionizari:

Din componenta bipolara a medicamentului actioneza numai acea componenta

influentata de semnul polului respectiv. Viteza de migrare a ionilor este diferita.
Cantitatea de substanta medicamentoasa introdusa este necontrolabila.

Tehnica de aplicare.

Diferenta dintre ionizare si galvanizarea simpla consta numai n mbibarea stratului

hidrofil in solutie medicamentoasa in loc de apa.
Pentru eficienta maxima polul activ trebuie sa fie mai mic dect cel pasiv
Polul activ-este dependent de ncarcarea electrica a solutiei medicamentoase si anume:
Substante ncarcate pozitiv se vor pune la polul pozitiv si se numesc cationi.
Substante ncarcate negativ se vor pune la polul negativ si se numesc anioni.

13
 ex: la anod aplicam metale cum ar fi: Li, Cu, Zn, Ca radicalii metalelor, diferiti
alcaloizi: histamina, cocaina, stricmina, morfina, atropina, pilocarpina. La catod vom
pune: halogen, clor, brom, iod radicali acizi.
Solutiile folosite se fac de preferinta cu apa distilata.
Concentratia in ioni trebuie sa fie ct mai mica pentru ca disociatia electolitica este cu
att mai puternica cu ct solutia este mai diluata.

Indicatii:

Sindroame neuroastenice

Insomniile

Spasmofilia

Sindroame migrenoase.

Ex: Calciu este utilizat ca sedativ al sistemului nervos n migrene, spasmofilie.

Magneziu n migrene vasculare, status post accident vascular cerebral.

CAPITOLUL II

Curentii de joasa frecventa

Vor avea frecventa cuprinsa ntre 1-1000 Hz.

Curenti de joasa frecventa se obtin prin ntreruperea curentului continuu cu ajutorul
unor metode de reglare manuala sau electrica, obtinndu-se inpulsuri electrice ce se
succed ritmic avnd n general un efect excitator.
Aceste inpulsuri pot fi:

Singulare,

Sau n serie

n general curentii cu impulsuri de joasa frecventa se caracterizeaza prin:

1. Forma si amplitudinea impulsului;
2. Prin frecventa impulsurilor;
3. Durata impulsurilor;
4. Durata pauzei dintre impulsuri;

1. Din punct de vedere al formei inpulsurile pot fi:

Dreptunghiulare,

14
 Triunghiulare,

Trapezoidale,

Sinusoidale,

Derivate din cele de mai sus.

Din curentul cu impulsuri dreptunghiulare se pot obtine formele derivate prin:

Modificarea platoului superior sau inferior;

Prin cresterea sau descresterea intensitati;

Variatia duratei impulsului si a pauzei

a) Impulsul dreptunghiular-se caracterizeaza prin:

Frontul ascendent-care este perpendicular pe linia izoelectrica,

Platoul orizontal-care este paralel cu linia izoelectrica

Frontul descendent-care este perpendicular pe linia izoelectrica

Frontul ascendent-corespunde cresterii bruste a intensitatii curentului.

Frontul descendent-corespunde scaderi bruste a intensitatii curentului.
b) Impulsurile triunghiulare-se caracterizeaza prin:

Anularea platoului,

Fronturile ascendente,

Fronturile descendente,

Pot avea o durata mai mare sau mai mica formn un unghi mai mare sau mai mic fata
de linia orizontala a timpului.
Cu ct durata impulsului este mai lunga, cu att panta este mai plina. Cu ct durata
inpulsului este mai scurta, panta este mai abrupta.
c) Impulsurile trapezoidale-rezulta din combinarea impulsurilor triunghiulare si
dreptunghiulare. Pantele ascendente si descendente pot fi mai line line sau abrupte, liniare
sau curbe.
d) Impulsurile sinusoidale-pot avea panta ascendenta de forma convexa putnd
corespunde unei functi matematice exponentiale.

15
 Curentul faradic
Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor si este format dintr-o
curba neregulata n care undele pozitive cu valori crescute alterneaza cu unde negative.
Curenti de joasa frecventa cu impulsuri sunt folositi in terapie pentru:

1.Electrostimularea musculaturi striate normoinervate.

2.Electrostimularea musculaturii total denervate.

1. Electrostimularea musculaturii striate normoinervate.

Folosirea acestor curenti cu impulsuri realizeaza o adevarata electro-gimnastica

musculara.
Se bazeza pe actiunea de excitare a impulsurilor electrice asupra substraturilor
excitabile: muschii si fibrele nervoase.
Se realizeaza printr-o descarcare electrica a membranelor celulare numita si
depolarizare.
Musculatura striata, scheletica normal inervata-raspunde la impulsuri cu durata relativ
scurta si frecventa relativ rapida in jur de 30Hz.
Efectul de contractie-se obsine la o durata de 0,1-5 mili sec. si frecventa de 40Hz.
Aceasta actiune tetanizanta sau de contractie maxima se mentine atta timp ct
curentul strabate muschiul.
Sunt folosite n general urmatoarele forme de curent:

Curenti dreptunghiulari mici,

Trenurile de impulsuri,

Curenti modulati de lunga perioada,

Curenti faradici,

Curenti neofaradici, au frecventa de 50Hz durata de un impuls este de 1min. si pauza

dintre impulsuri de 19 mili sec.

Efectele fiziologice-sunt:

Excitator,

Vazomotor producnd o vazodilatatie prelungita.

Trofic,

Antialgic,

Revulsiv n cazul unei vazodilatati maxime

16
2. Electrostimularea musculaturi total denervata

n acest caz se obtine un raspuns selectiv la stimularea prin impulsuri exponentiale de

lunga durata cu panta de crestere lenta sau foarte lenta.
Folosirea excitarii selective cu astfel de impulsuri poate duce la obtinerea capacitati
de contractie musculara.
Forme de curenti ce pot fi folositi:

Curenti cu impulsuri trapezoidale-sunt folositi n stimularea diferitelor grupe musculare

. Curenti cu impulsuri triunghiulare-cu fronturile de crestere liniare sau exponentiale.

Electrostimularea -previne instalarea atrofiei musculare.

Nu este o metoda de recuperare n sine ci pregateste initierea kineto-erapiei

recuperatorie.
Tratamentul- cu acesti curenti trebuie instituit precoce la 7-10 zile de la denervare.
OBS: Elecrostimularea selectiva a muschiului denervat se face folosind curenti
exponentiali de joasa frecventa.
OBS: Modelul de excitatie electrica Hufschmidt (aplicarea succesiunilor de
impulsuri de joasa frecventa tetanizate) se utilizeaza in electrostimularea musculaturii
spastice. Indicatii: spasticitatea in pareze-paralizii de origine cerebrala, in special
infantila, leziuni traumatice cerebrale si medulare, cu exceptia paraplegiilor spastice,
pareze spastice din cadrul sclerozei in placi, boala Parkinson. Contraindicatii: acleroza
laterala amiotrofica, scleroza difuza avansata.

Curentii diadinamici sau Curenti Bernard

Sunt derivati din curentul sinusoidal de 50Hz si 100 Hz care a suferit o serie de
modificari.
Formele curentilor diadinamici sunt:
- Monofazat fix - este un curent pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
anularea semiundei negative. Durata unui impuls- este de 20 mili secunde, iar pauza nu
exista. Intensitatea varfului impulsului este constant aceiasi. MF are efect excitator,
crescand tonusul muscular, actioneaza ca un adevarat masaj electric profound,
evidentiaza zonele dureroase din cadrul neuromialgiilor reflexe.
Actioneaza vasoconstrictor si tonifica peretii arteriali. Pentru aceasta forma nu
trebuie marita intensitatea pentru ca apare contractia.
- Difazat fix - este un curent pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
redresare, adica prin transformarea semiundei negative in semiunda pozitiva, rezultand un
curent cu frecventa de 100 Hz. Este considerat ca cel mai analgetic, ridicand pragul
sensibilitatii la durere. Efect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea
simpaticului. Utilizat ca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic.
- Perioada scurta - reprezinta alternante de trenuri de 50 Hz si 100 Hz, care se succed la
fiecare secunda: 1 s 50 Hz, 1 s 100 Hz etc. sau la intervale regulate de 1 secunda se

17
alterneaza brusc monofazatul de 50 impulsuri/sec cu difazatul de 100 impulsuri /sec. se
poate creste durata perioadelor de impulsuri de la 1 la 10 sec.
Are un efect excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profound mai intens,
efect resorbtiv pentru hematoame, edeme, efect dinamogen, dupa mai multe minute
produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. Este foarte utilizat in
diversele traumatisme ale sportivilor.
- Perioada lunga - reprezinta schimbarea frecventelor 50 Hz si 100 Hz la 12 secunde- 12 s
50 Hz, 5 s 12 Hz etc. PL are un efect puternic analgesic si miorelaxant, acest efect este
persistent timp indelungat. Efect anticongestiv, este indicat in starile dureroase profunde
si persistente.
- Ritm sincopat - este o succesiune neregulata a frecventelor 50 Hz si 100 Hz 3 secunde
50 Hz, 5 secunde 100 Hz etc. Are cel mai pronuntat character excitomotor, realizand
electrogimnastica musculara, fiind indicat in atoniile normoinervate, postoperatorii.
Ritmic sincopat (RS) - reprezint o form compus, obinut dintr-un MF modulat n
timp; efectul predominant este de electrostimulare (electrodiamic).

Principalele efecte ale curentului diadinamic

1. Analgetic-difazatul si perioada lunga
2. Hiperemianta-difazatul, perioada lunga si perioada scurta
3. Dinamogeneza-monofazatul cu 50Hz cu o intensitate la valoarea prag.

Indicatiile
A. Afectiuni ale aparatului locomotor:
1.Starile posttraumatice-concluziile, entorsele, luxati recente folosim difazatul
si apoi perioada scurta.
2.ntinderile musculare.
3.n diferite redori articulare-incepem cu difazatul apoi continuam cu perioada
scurta si terminam cu perioada lunga. Aici fac exceptie fracturile sau rupturile
ligamentare sau musculare.
B. Afectiunile reumaticce: Artroze, artrite, n diferite mialgii, n manifestari articulare
(epicondilitele, entezite), n diferite periartrite, nevralgi cervico-brahiale sau sciatice.
ncepem cu difazatul continuam cu perioada scurta si terminam cu perioada lunga.
C. Tulburari circulatori periferice: Boala Raynoud, n arteriopatiile obliterante,
varicele, stari dupa degeraturi si arsuri.
D. Aplicatiile segmentare: Pe zonele reflexe cu patologie neurovegetativa

n colecistopatie, n migrene, n ulcer.

Modalitati de aplicare a curentilor diadinamici

Aplicatiile se fac:
1. Aplicarea direct pe punctele dureroase: Se folosesc electrozi de plumb mici rotunzi
sau chiar punctiformi.
Electrodul negativ-este asezat direct pe locul dureros
Electrodul pozitiv-este asezat la 2-3 cm. distanta.
2. Aplicarea transversala: O folosim la nivelul articulatiilor mari, a zonelor musculare
ale membrelor sau trunchiului. Aici folosim electrozi plati, cu marimi diferite,
corespunzatoare regiuni de tratat. Electrozii sunt egali ntre ei.
18
 3.Aplicarea longitudinala: Se foloseste de-a-lungul unui nerv periferic.
Electrodul pozitiv-este mai mare iar,
Elctrodul negativ-este mai mic si se aseaza pe locul dureros.
4. Aplicarea paravertebrala: Pentru radacinile nervoase, putem avea n acest caz att
aplicarea transversala ct si o aplicare paralela cu colana. Se folosesc electrozi plati cu:
Electrodul negativ-asezat pe locul dureros,
Electrodul pozitiv-fiind egal ca marime.
5. Aplicarea gangliotropa: Se foloseste la nivelul ganglionilor vegetativi. Folosim
electrozi mici, punctiformi:
Electrodul negativ-fiind situat la nivelul ganglionului respectiv.
6. Aplicatia mioenergetica: Aceasta urmareste tonicizarea musculaturi
normoinervate.
Electrodul pozitiv-este mare, este indiferent si se aseaza la locul de emergenta a
nervului motor.
Electrodul negativ-este punctiform si se aseaza la nivelul placi neuromotori.

Tehnica de aplicare a curentului diadinamic

n primul rnd trebuie sa avem:
1. Aparatul generator de curent diadinamic-care este format din:

Sistem de alimentare (priza, stecher, cablu)

Sistem de redresare si modulare (dioda, lampile)

Pe tabloul aparatului avem:

Un potentiometru

Un comutator-pentru diferitele formele ale curentului diadinamic.

Osciloscop-prin care vizualizam formele curentului diadinamic.

Comutator-pentru schimbarea polaritati

Ceasul

Miliampermentru-pentru masurarea intensitati.

Sistemul de racordare cu bolnavul (cabluri si 2 electrozi)

2. Pacientul-trebuie sa fie asezat comod pe o canapea de lemn ti cu regiunea de tratat

descoperita si la ndemna.
Electrozi-sunt asezati pe zona durerosa prin intermediul compreselor hidrofile.
Se ncepe cu difazatul fix totdeauna intensitatea sa nu atinga pragul dureros (valoarea
minima a intensitati care produce o contractie musculara) si crestem treptat intensitatea
datorita instalari fenomenului de acomodare.

19
 n general durata proceduri este de 4-8 min. daca depasim aceasta duratase diminua
eficacitatea analgetica.
Daca avem mai multe regiuni dureroase ce impun aplicarea proceduri, durata acesteia
trebuie scazuta cu cte 1min. la fiecare noua procedura n cursul aceleasi sedinte.
n cazul actiunilor vasculotrope si neurotrofe se poate mentine o durata mai
indelungata de 20-30min.
Ritmul sedintelor-este determinat de stadiul afectiuni daca intensitatea dureri este
mare aplicam de 2 ori pe zi, daca este mai mica 1 procedura pe zi.
Numarul sedintelor-pentru actiune analgetica sunt utile 8-10 sedinte consecutive
eventual cu o pauza de 7-10 zile dupa care se reiau.
n scop dinamogen putem folosi peste 10 sedinte.

Contraindicatiile aplicatiilor de Curenti Diadinamici se refera la: fracturi recente

certe sau suspecte, nu se aplica pe regiunea precordiala, escoriatii, plagi, leziuni
dermatologice, evitarea regiunilor in care sunt incorporate piese metalice de osteosinteza,
stari hemoragice locale, menstruatie si uter gravid.

Alte forme de curenti de joasa frecventa cu actiune antialgica

Curentii Trabert, inventati in 1957 in Scoala germana, sunt curenti de

ultrastimulare, supermodulati, rectangulari sau dreptunghiulari, cu efecte analgezice si
hiperemiante, aplicatia lor constand intr-un veritabil masaj cu impulsuri excitatorii. Au
cel mai analgezic efect din domeniul joasei frecvente.
Intensitatea curentului se creste pana la aparitia senzatiei de vibratie suportabila.
Scaderea acestei senzatii arata aparitia procesului de acomodare. Va trebui sa se creasca
in mod suplimentar intensitatea, dar fara a depasi senzatia de vibratie suportabila, pentru
a nu se instala contractii tetanice dureroase. Durata procedurii 20 minute, 8 10
sedinte. Tehnica de aplicare a curentilor de joasa frecventa cu impulsuri inseamna
electrodul negativ se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii.
Deci, aplicarea electrodului negativ se face pe locul dureros, iar cel pozitiv proximal de catod
3-5 cm distan( nu va depi 7 cm). Efectul analgetic trebuie s se instaleze imediat la
sfritul edinei, aproximativ n 10 minute.
Curentul Trabert este o forma de curent de joasa frecventa si are ca electrod activ pe
cel negativ.
Principalele indicatii terapeutice ale curentilor Trabert sunt:
- manifestari dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica, artroze
dureroase, indifferent de localizare (in lumbago electrozii se amplaseaza
paravertebral in sens transversal, in lombosciatica catodul se amplaseaza distal, pe
punctual de durere maxima)
- rheumatism inflamator cronic (spondilita anchilopoietica)
- rheumatism abarticular (PSH, epicondilite)
- status posttraumatic (contuzii, intinderi sau rupture ligamentare sau musculo-
tendinoase), miogeloze

20
 TENS - Stimularea nervoasa electrica transcutanata constituie o metoda
netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze,
utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa furnizati de aparate mici
cu unul sau doua canale de iesire, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul
bolnavului. TENS reprezinta o modalitate netraumatizanta de combatere a sindromului
algic acut si cronic, de diverse cauze, utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de
joasa frecventa.
Tehnica de aplicare cuprinde etapele urmatoare: pregatirea psihica si fizica a
pacientului, pregatirea aparatului, pozitionarea cat mai adecvata a electrozilor, dozarea
intensitatii, alegerea frecventei, durata impulsului, durata sedintei, frecventa aplicarii
procedurii.
Avantajele metodei: poate aborda o gama larga de stari dureroase, poate trata stari
dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice indicate, este fiziologica, este
netraumatizanta, poate fi aplicata de pacienti la domiciliu, este singura procedura indicata
pacientilor cu neoplazii.
Electrozii se plaseaz direct pe suprafaa dureroas sau n apropierea acesteia.
Polaritatea electrozilor nu are importan. Timpul de aplicare 20-60 minute.

Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde:

Afectiunile reumatice cronice degenerative, inflamatorii si abarticular,

Starile dureroase posttraumatice,
Sindromul algic din afectiunile neurologice periferice, nevralgiile postherpetice,
durerile fantoma post amputatie de membre,
Sindromul algic post anestezie, starile dureroase acute si cronice postoperatorii,
Cicatricile, aderentele dureroase postoperatorii,
Durerile din anurii si neoplazii.

Contraindicatiile TENS sunt:

- pacientii purtatori de pace-maker

- aplicarea electrozilor stimulanti pe zona precordiala
- aplicarea electrozilor stimulanti in apropierea sinusului carotidian, laringelui,
faringelui
- regiunile cutanate anestezice, la nivelul zonelor cu iritare cutanata sau la nivelul
mucoaselor, in apropierea ochilor
- sarcina in primul trimestru
- durerile psihogene
- sindroamele dureroase care beneficiaza de tratament etiologic corespunzator

21
 CAPITOLUL III
Curentii de medie frecventa

Curentii Interferentiali sau Curentii Nemec- sub aceasta denumire ntelegem

o categorie de curenti electrici, alternativi sinusoidali cuprinsi ntre curentii de joasa
frecventa si cei de nalta frecventa . Limitele sunt ntre 1000-100000 Hz.
Curentii interferentiali sunt curenti de medie frecventa si au o caracteristica
foarte importanta, si anume nu exista pericolul de arsura, insa la o intensitate forte
mare apar contracii musculare dureroase sau atenie !!! rupturi musculare. CI sau
curenti Nemec.
OBS: Curentii interferentiali actioneaza numai pe muschi sanatosi, normoinervati.
La aplicarea de curenti interferentiali la inceputul sedintei intensitatea se creste lent si la
sfarsit se scade lent.
Se folosesc intensitati mari de curent [ I] 15 -40 mA fara probleme, caci la
media frecventa pragurile de contractie si cel dureros se disociaza, rezulta ca pragul de
contractie musculara este mai jos decat pragul dureros (putem face contractii de
sensibilitate mari, fara sa doara).
In functie de actiunea fiziologica optima si de efectele urmarite, se aleg diferite
tipuri de frecventa, si anume:
- frecvente constante aplicatia numita manual
- frecvente variabile si modulate- aplicatie numita spectru.
Prin modalitatea de aplicatie numita manual se obtin efecte:
- excitomotorii la frecvente mici utili in hipotonii musculare
- decontracturante, vasomotorii, biotrofice, cu efecte de reglare neurovegetativa la
frecvenet mijlocii- se aplica in scopul reglarii disfunctiilor neurovegetative ale
organelor toracice, abdominale si pelvine
- antialgic la frecvente rapide- in sindroamele dureroase acute.
Prin modalitatea de aplicatie numita spectru- se obtin efecte:
- excitomotorii utile in hipotoniile de inactivitate
- analgezice si efecte de activare a functiilor celulare, reglare a tonusului modificat
patologic al tesuturilor, activare circulatorie, drenaj venolimfatic, electrogimnastica
musculara de profunzime etc.
Prin aplicatiile manual si spectru ale curentului de medie frecventa se urmareste:
cresterea pragului dureros, efectul stimulant si modularea sistemului nervos vegetativ.
` Tehnica de aplicare a curentilor inteferentiali poate fi: tehnica statica si cinetica.
Indicatiile aplicatiei curentilor interferentiali sunt multiple, derivand din modul de
actiune, efectele fiziologice si toleranta crescuta a acestui tip de current de catre
organismul uman:
- afectiuni ale aparatului locomotor: stari posttraumatice, postcontuzionale (entorse,
luxatii, contuzii de parti moi, hematoame); reumatism cronic degenerative articular si
abarticular (PSH, artroze-artrite cu diferite localizari); suferinte localizate la nivelul
coloanei, sechele post AVC
- afectiuni vasculare periferice (tulburari de circulatie arteriale, venoase, limfatice,
edeme, celulita)
- afectiuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree

22
- afectiuni ale organelor interne: diskinezie biliara, pancreatita cronica, gastrita, boala
ulceroasa, distonii functionale intestinale, suferinte renourinare, suferinte inflamatorii
ale prostatei, stari disfunctionale postprostectomie etc.
Efecte principale fiziologice ale curentilor interferentiali:
a. efectul excitomotor pe musculatura striata
b. efectul decontracturant
c. efectul vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv
d. efectul analgetic
e. actiune excitomotoare pe musculatura neteda

Efecte prin aplicarea manuala:

- sub 10 Hz actiune excitomotorie, producand contractii musculare pe musculatura
normoinervata
- 12-50 Hz - decontracturant, vasculotrofic, inhibare a simpaticului si stimulare a
vagului
- 80-100 Hz- efect antialgic, analgetic.

Efecte prin aplicarea spectrum:

- 0-10 Hz timp de 15 sec. cu frecventa variabila liniar crescator si descrescator
excitatie asupra nervilor motori, o adevarata gimnastica musculara
- 90-100 Hz timp de 15 sec. effect analgetic
- 0-10 Hz timp de 15 sec. alternant- efecte excitatorii, adica stari de relaxare alternand
cu stari de stimulare.

CONTRAINDICAII
fazele acute i febrile ale diverselor boli
TBC pulmonar active, zone cu sangerare certa
tumorile maligne
ginecopatii acute i sub acute
anevrismele vaselor mari
HTA stadiul II III
arterosclerozele
cardiopatii decompensate
sarcin trim. II i III

23
 CAPITOLUL IV

Curentii de inalta frecventa

Curentii de nalta frecventa au frecventa peste 100000 Hz si se clasifica astfel:

1. Undele scurte
2. nalta frecventa pulsatila sau diapulsul-aceiasi frecventa cu undele scurte simple
3. Undele decimetrice-care la rndul lor pot fi: Lungi si Scurte (microunde)
4. Ultrasunetele-care au frecventa cuprisa 800-1000 KHz

Principalele propietatii fizice ale curentului de nalta frecventa

1. Frecventa foarte mare
2. Se produc fenomene capacitive-adica acesti curenti strabat usor condensatori
putnd actiona si n circuit deschis.
3. Produc fenomene inductive-si anume cu ct frecventa este mai mare, variatia
cmpului inductor este mai rapida si forta electromotoare de inductie este mai ridicata.
4. Produc energie calorica-si anume
5. Efect pelicular-si anume n mediile metalice omogene cu rezistenta mica, acesti
curenti de nalta frecventa se propaga la suprafata.
Acesti curenti de inalta frecventa transmit n mediul nconjurator la distante foarte
mari- unde electromagnetice de aceiasi frecventa cu curentul generator.

Unde scurte - cea mai raspandita procedura din domeniul terapiei (curenti de
inalta frecventa) si totodata cea mai veche. La aceasta terapie, caldura se formeaza in
interiorul tesuturilor organismului, spre deosebire de alte proceduri terapeutice unde
caldura este adusa corpului din mediul extern (bai calde, impachetari, cataplasme calde,
etc).
Aplicatiile terapeutice cu unde scurte au un efect remanent, adica temperatura
corpului ramane ridicata timp de 48-72 de ore dupa procedura. Undele scurte au actiune
calorica de profunzime, induc stimularea metabolismului in zonele tratate, hiperemie,
scaderea tonusului muscular, avand drept consecinta combaterea durerilor. La aceasta
procedura, caldura se formeaza in interiorul tesuturilor organismului.
Energia curentului de nalt frecven se transmite corpului n dou moduri:
Metoda in camp condensator : Aparatele de unde scurte, pentru metoda in camp
condensator, sunt alcatuite din 2 circuite: circuitul generator si circuitul rezonator.
Circuitul generator este reprezentat de aparatul de unde scurte, iar circuitul
rezonator este realizat de electrozii in campul carora se afla pacientul.
La metoda in camp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite
de vestimentatie, dar trebuiesc indepartate cele de plastic si cele umede. Se recomanda
verificarea tegumentului si stergerea acestuia de sudoratie si eventual unguente. Nu
trebuie sa fie nici o picatura de apa pe tegument, deoarece apa supraincalzita ar putea sa
dea arsuri.
La aplicatiile in camp condensator la ambii genunchi se va interpune o bucata de
pasla intre acestia.

24
 Metoda in camp inductor: folosete o bobin sub forma unui electrod de curent
turbionar (monod) sau o diplod. Curentul de nalt frecven trece prin bobin i
genereaz un cmp magnetic variabil. Cmpul rezultat determin nclzirea mai ales a
esuturilor cu bune proprieti conductive, cum ar fi esutul conjunctiv i muscular.

Efectele terapeutice ale undelor scurte

1. Efect hiperemizant
2. Actiune analgetica
3. Efect miorelaxant si antispastic
4. Efect de activare metabolica

Caracteristici de dozare a undelor scurte:

DOZA I - este egala cu doza atermica sau rece si corespunde la 5-10W.
Aceasta doza nu produce nici o senzatie fiind sub pragul de excitatie termica.
DOZA II - este doza oligotermica (putina caldura) corespunde la aproximativ 35W.
Aceasta doza produce o senzatie de caldura abia perceptibila.
DOZA III - este doza termica care corespunde la 75-100W.
Aceasta doza produce o senzatie de caldura evidenta dar suportabila.
DOZA IV - este doza hipertermica corespunde la 110-250W.
Aceasta doza produce o senzatie de caldura puternica uneori greu suportabila.
Pentru alegerea acestor doze trebuie sa tinem seama de urmatoarele aspecte:

1. n stadiile acute-vom folosi totdeauna:

Dozele reci (I)

Dozele oligotermice (II) cu o durata scurta de 3-5 min. si n seri scurte cu ritm zilnic
sau la 2 zile.

2. n stadiile cronice-vom folosi:

Dozele termice (III)

Dozele hipertermice (IV) cu o durata prelungita de 20-30 min. n serii de cte 12

sedinte n ritm zilnic sau la 2 zile.

3. Dozele II si III - au si actiune antispastica.

4. Doza IV - cu o durata scurta are si actiune revulsiva.

Indicatii terapeutice ale undelor scurte

1. n afectiuni ale aparatului locomotor: afectiuni reumatice acute si degenerative si n
sechele posttraumatice.
2. n afectiuni ale sistemului nervos:

Sistemul nervos periferic: nevralgiile, meuromialgiile, nevrite, pareze, paralizii.

25
 Sistemul nervos central: sechele de poliomielita, sechele dupa meningite si mielite.

3. n afectiuni digestive: n diferite spasme esofagiene, spasmele gastro-intestinale, n

diferite dischinezi biliare de diferite cauze, n diferite sindroame aderentiale, dupa
interventii chirurgicale si chiar n constipatia cronica.
4. n afectiuni cardio-vasculare:tulburari circulatori periferice: arteriale si venoase;
arteriopatii periferice, n degeraturi.
5. n afectiuni pespiratorii: bronsite cronice, sechele dupa pleurezi, n pleurite, astm
bronsic nsa n perioada dintre crize.
6. n afectiuni urogenitale: hipertrofia de prostata, pielonefrite, pielocistite, diferite
colici nefritice.
7. n afectiuni ginecologice: anexitele, parametritele.
8. n afectiuni oftalmologice: orjelet, iridociclitele si cheratite.
9. n afectiuni stomatologice: gingivite, stomatita, n dureri postextractii dentare, n
diferite abcese peridentare sau granulom.
10. n afectiuni dermatologice: n furuncule, n panaritii sau hidrosadelita.
11. n afectiuni endocrine: dereglari hipofizare si tiroidite.

Valoarea terapeutica a undelor scurte

Au actiune prioritara fata de alte proceduri termice.
Au o actiune adjuvanta fata de alte proceduri.
Au o actiune permisibila adica se pot asocia cu alte proceduri fizicale.
Observatie: Electrozii se plaseaza paralel cu zona de tratat, deoarece daca-i
plasam oblic, apare fenomenul de oblicitate, adica se concentreaza caldura in zona mai
departata, nu actioneaza pe zona de tratat. Pacinetul trebuie asezat pe un scaun de lemn.

Dozarea intensitii cmpului de unde scurte

Intensitatea administrat este variabil n funcie de:
-sensibilitatea individual la cldur,
-natura regiunii tratate,
-felul, dimensiunea i distana electrozilor fa de suprafaa corporal,
-efectul i scopul terapeutic urmrit,
-stadiul de evoluie al afeciunii tratate.

Contraindicaiile terapiei cu curent de nalt frecven sunt:

-cldura - activeaz procesele patologice
-TBC, ulcer gastroduodenal activ, criza de astm bronsic
-hemoragii, tromboflebite acute, tromboze
-tumori maligne, metastaze
-graviditatea, menstruaia,
-pace-maker, corp strin metalic
-arteriopatii grave, avansate
- procese inflamatorii acute

26
 Diapulse-ul = inalta frecventa pulsatila are contraindicatie doar pentru
pace-maker-ul cardiac. Poate fi aplicat la orice varsta- fara riscul de a provoca tulburari
trofice, combate destul de rapid durerea, pacientul nu trebuie dezbracat, nu trebuie
supravegheat decat la inceputul aplicatiei, aparatul poate functiona 16 ore din 24.
Terapia cu nalt frecven pulsatil are urmtoarele efecte: accelereaz vindecarea
unor plgi, amelioreaz osteoporoza, previne i trateaz cicatricile cheloide.

Modul de actiune a diapulsului

Cmpul electromagnetic realizat influenteaza miscarile intra si extra-celulare
determina echilibrarea pompelor de sodiu, din celulele dereglate n stare de depolaraizare
partiala determina astfel refacerea potentialului bioelectric al membranelor.
Stimuleaza procesele anabolice celulare si tisulare creste fluxul sancvin perifericprin
hiperemie ceea ce duce la cresterea oxigenari locale cu rol n vindecare.
Influenteaza procesele de regenerare a tesutului nervos. Stimuleaza hematopoeza.
Influenteaza cresterea infiltratiei leucocitara. Favorizeaza formarea colagenului n
procesele reparatori tisulare.

Efectele fiziologice a diapulsului

1. Amelioreaza procesele de osteoporoza posttraumatice.
2. Accelereaza procesul de calusare n cazul fracturilor.
3. Accelereaza rezorbtia hematoamelor.
4. Au actiune rezorbtiva a proceselor inflamatorii.
5. Pot reduce pna la disparitie edemul tisular.
6. Accelereaza cicatrizarea plagilor prevenind si reducnd cicatrici cheloide.
7. Grabeste vindecarea arsurilor.
8. Favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase precum si a ulcerelor
peptice.
9. Realizeaza topirea calcifierilor din bursite si tendinite.
10. Diminua si combat spasmele musculaturi netede.
Se obtin rezultate foarte bune si bune n urmatoarele afectiuni:
Stari post-traumatice ale partilor moi n deosebi la genunchi si umar,
n algoneurodistrofi post-traumatice,
n bursite si n tendinite,
Rezultate bune si satisfacatoare se obtin n:

Artroze activate

Poliartrite.

Avantajele diapulsuluiu
Nu produce efecte calorice locale astfel nct poate fi aplicat n:

Inflamatii si congesti din procesele infectioase si neinfectioase.

Poate fi aplicat la orice vrsta si la o arie mare de afectiuni.

27
 Scurteaza timpul de vindecare n multe afectiuni.

Reduce consumul de medicamente.

Combate rapid durerea.

Poate fi tratata orice regiune a corpului.

Pacientul nu trebuie dezbracat.

Nu produce disconfort local si general.

Pacientul nu trebuie neaparat supravegheat.

OBS: Undele cu frecvente foarte mari cuprinse intre 300 si 3000 MHz sunt undele
decimetrice lungi si undele decimetrice scurte sau microundele.

Ultrasunetele
Prin aplicarea ultrasunetelor pe un substrat biologic se produce un transfer marcat
de energie, prin alternarea starilor de presiune realizate. Acest transfer se apreciaza si se
masoara prin w/cm patrat, definind astfel, intensitatea ultrasunetelor, ceea ce constituie
un parametru therapeutic foarte important.
Propagarea ultrasunetelor se face in linie dreapta, depinzand de felul si forma
sursei de producere, de cuplarea cu mediul in care se propaga si de frecventa.
Ultrasunetele au o frecventa de 800-1000 KHz .
Ultrasunetul este folosit n:
1.Cmp continuu-cnd unda ultrasonica este longitudinala si
nentrerupta avnd o actiune continuua asupra mediului respectiv cu producerea unui
micromasaj tisular profund si cu efect termic important.
2.Cmp discontinu-cnd avem o ntrerupere ritmica cu o anumita frecventa a
ultrasunetului din cmp continuu si cnd trebuie sa tinem seama de forma si durata
impulsului, durata pauzei si de frecventa intercalari radiatiilor respective.
Viteza de propagare a ultrasunetului-este o constanta si are o valoare medie n tesutul
umande 150m/sec. calculndu-se prin produsul dintre landa si frecventa.

Efectele fizice ale ultrasunetelor

1. Efectul mecanic-vibratia propusa de aparat se transmite din aproape n aproape
moleculele fiind puse n miscare cu o frecventa egala cu cea a emitatorului aparatului.
2. Efectul termic-o parte din energia ultrasonica se transforma n energie calorica
aceasta se obtine prin absortia energiei ultrasunetului de catre mediile neomogene cu
degajare importanta de caldura si prin frecarea particulelor mediului de separare a 2
straturi cu densitati diferite.
3. Efectu de cavitatie-reprezinta producerea de goluri n interiorul lichidului
tranversat. n terapie trebuie sa evitam aceasta propietate.

28
 4. Efectul de difuziune-reprezinta cresterea permeabilitati membranei celulare.
Forma de cuplaj: cuplaj direct, ultrasonoforeza si cuplaj indirect.
Cuplajul direct reprezinta forma cea mai des utilizata, aplicandu-se pe suprafetele
corporale plane, netede si fara leziuni cutanate, prin intermediul unei substante de
contact.
Ultrasonoforeza reprezinta tot un cuplaj direct care utilizeaza insa substante
medicamentoase incluse in solutia de contact
Cuplajul indirect se realizeaza prin intermediul apei, in bai partiale sau generale
(mai rar).
Ultrasunetele acioneaz complex asupra organismului uman producnd efecte
mecanice, termice i fizico-chimice. Efectele aciunii ultrasunetelor sunt locale i
generale.
Se pregateste aparatul, apoi se aseaza pacientul in pozitie cat mai comoda pe un
pat/scaun de lemn. Se fixeaza comutatorul de pornire la intensitatea si durata prescrisa de
medic, apoi se trece la manevrarea traductorului prin miscari circulare, fara a se ridica
capul traductorului de pe zona tratata. Frecventa si forma impulsurilor cu ultrasunet sunt
reglate in functie de zona de tratament.
Intensitatile utilizate pornesc de la 0,1 la 0,6 w/cm patrat, durata unei proceduri
pe o zona este de 2-6 minute, iar timpul total pe mai multe zone tratate nu trebuie sa
depaseasca 10-15 minute. Ritmul sedintelor- zilnic sau la 2 zile, in general 6-15 sedinte.
Dozarea terapeutic.
Prin doz de ultrasunete se nelege cantitatea de energie absorbit ntr-o unitate
de timp de o unitate de volum a obiectului iradiat.
Cercetnd efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor continui i n impulsuri asupra serului
sanguin uman, cercettorii au propus o clasificare a intensitilor biologice, astfel:
Domeniul I (0,1 0,4 W/cm) cu modificri reversibile;
Domeniul II (0,5 0,6 W/cm) cu aciune fizico-chimic maxim;
Domeniul III (0,8 W/cm i peste) cu modificri stabile i ireversibile.
n general, durata unei aplicaii pe o zon este de 2-5 minute, chiar 6 10 minute n cazul
unei articulaii, dar nu peste 10 minute. Ritmul edinelor este zilnic sau la 2 zile, cu un
numr de edine de 6 15 edine. Seria de edine se poate repeta la 4 6 sptmni n
funcie de rezultatele obinute i scopul urmrit.
Se mai iau n considerare urmtoarele:
-aplicaia de ultrasunet nu trebuie s fie urmat de o alt procedur;
-nu este indicat succesiunea masaj ultrasunet;
-este contraindicat aplicarea concomitent a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia
pe aceeai regiune;
-aplicaiile cu ultrasunet pot preceda edinele de kinetoterapie datorita actiunii
miorelaxante
-n anumite afeciuni se recomand terapia combinat de sonoterapie cu cureni de
joas frecven pentru potenare analgetic i efect miorelaxant.
La doze mici, terapeutice, ultrasunetele determin efecte pozitive i anume:
-stimularea schimburilor metabolice;
-intensificarea proceselor de regenerare tisular;
-stimularea irigaiei sanguine;
-creterea oxigenrii esuturilor;

29
-reacii funcionale neuromusculare (cu modificarea conductibilitii nervoase).
La doze mari, se produc modificri funcionale i structurale ireversibile, mergnd
pn la necroze totale i moartea celulei. Cele mai sensibile la iradiere cu ultrasunetele
sunt celulele tinere i esuturile embrionare i neoplazice.
Principalele efecte fiziologice sunt:
- analgetice
- miorelaxante
- hiperemiante
Pe lng efectele principale, menionez ca efecte secundare:
-efecte fibrolitice (legate de fenomenele de rupere i fragmentare tisular),
-efecte antiinflamatorii (explicate prin aciunile vasomotorii i metabolice). Printre
actiunile biologice ale ultrasunetului se numara: efectul fibrolitic, hiperemia tegumentara,
cresterea metabolismului celular.
Principii de dozare a intensitatii w/cm2
Valoarea intensitatii depinde de o serie de elemente:
- regiunea tratata: exemplu- paravertebral- lombosacralgie cronica- 0,6 w/cm patrat
- sold 0,6 w/cm patrat
- genunchi 0,6 w/cm patrat 3 minute pentru partea dreapta, 3 minute stanga
- coloana cervicala 0,3 w/cm patrat
- cot, pumn- 0,4 w/cm patrat
- glezne 0,6 w/cm patrat
- profunzimea locului tratat
- forma de cuplaj in aplicatiile subacvale- intensitati mai mari
- metoda de manevrare a traductorului in metoda statica intensitati reduse
- calea de aplicare aplicatii pe cale neuroreflexa 0,2-0,3-0,5 w/cm patrat
- natura afectiunii tratate
- stadiul afectiunii subacut reduse, cronic- doze mai mari
- varsta pacientilor- sub 18 ani si peste 60 ani doze mai reduse
- starea generala a pacientilor: cei cu somnolenta, cefalee, oboseala- doze reduse
Tipuri de doze:
- mici 0,1-0,4 w/cm patrat- produc modificari biologice celulare minime si reversibile
- medii 0,5-0,7 w/cm patrat efecte biologice maxime
- mari peste 0,8 w/cm patrat efecte ireversibile pe tesuturi
Dozele minime produc hiperemia; iar maxime- eritem.
Rar se folosesc dozele 0,7-0,8 w/cm patrat de exemplu in rezectiile aponevrozei palmare
Contraindicaii generale:
- modificri tegumentare, afeciuni cutanate diverse (infecioase, inflamatorii,
nervi etc.), tulburri de sensibilitate cutanat
- tulburri de coagulare sanguin, fragilitate capilar de orice natur
- stri generale alterate, caexii
- tumori n toate stadiile evolutive, att pre ct i post operator
- tuberculoza activ, indifferent de stadiu i localizare
- stri febrile de cause cunoscute sau necunoscute
- fenomene inflamatorii acute de orice natur
- reumatism articular acut

30
 - insuficiena cardio-circulatorie, insuficina coronarian, tulburrile de ritm
cardiac
- suferinele venoase ale membrelor tromboflebine, tromboze, varice
- calcificarea progresiv a pereilor arteriali
Contraindicaiile speciale:
Este contraindicat aplicare ultrasunetelor pe zonele corespunztoare unor organe
i esuturi, precum i creierul, mduva spinrii, ficatul, splina, uterul gravid, glandele
sexuale, plmnii, cordul i vasele mari; de asemenea nu se vor face aplicaii pe zonele de
cretere ale oaselor la copii i adolesceni.
Indicatii:
- patologia aparatului locomotor de cauza reumatismala, de natura traumatica
si ortopedica (fracturi)
- afectiuni dermatologice: cicatrice cheloide, plagi atone, ulcere trofice ale
membrelor
- afectari locale sau generale ale tesutului colagen
- afectari neurologice: nevralgii, nevrite, sechele nevralgice dupa Herpes
Zoster, etc
- afectiuni circulatorii: arteriopatii obliterantestadiile I si II, boala Raynaund
- afectiuni din cadrul medicinii interne: afectiuni respiratorii si digestive
cronice prin aplicatii reflexogene directe, indirecte si pe zonele ganglionilor
vegetativi- 0,05-0,3 w/cm patrat cu durate de 2-3 minute pe o zona

CAPITOLUL V

Fototerapia (Energia radianta luminoasa) sau Actinoterapia

Definitie: Reprezinta utilizarea energiei radiante luminoase asupra organismului.

Energia radianta luminoasa poate fi:

Naturala

Artificiala

Cea artificiala fiind data de iradierea corpurilor ncalzite.

Propietatile fizice ale fototerapiei
1. Propagarea energiei-se face dupa 2 teori:

Teoria emisiuni cuantica

Teoria electromagnetica.

2. Viteza de propagare n vid este de 300mii m/sec.

31
 3. Reflexia lumini-reprezinta rentoarcerea din mediul din care provine, raza
reflectata fiind n acelasi plan cu raza incidenta astfel nct unghiul de reflexie este egal
cu unghiul de incidenta.
4. Refractia lumini-reprezinta deviatia suferita de raza luminoasa la trecerea prin
suprafata dintre 2 medi cu densitati diferite.
Raza refractata nu este n acelasi plan cu raza incidenta astfel nct unghiul de
refractie este diferit de unghiul de incidenta.
5. Lipsa perturbatiei reciproce-se observa n cazurile de intersectie a 2 raze
fiecaredintre ele propagndu-se independent.
6. Interferenta-este fenomenul de compunere a undelor luminoase cu aceiasi directie
de propagare rezultnd benzi luminoase si ntunecate.
7. Difractia-fenomenul de curbare a traiectoriei luminoase n regiunea umbrei
geometrice.
8. Polarizarea-reprezinta dependenta intensitati razelor de lumina reflectata fata de
orientarea planului de incidenta.
Propagarea lumini
Se realizeaza dupa 2 teorii
1. Teoria cuantica sau fotonica-ce sustine ca lumina este emisa si absorbita n cantitati
discontinu de energie.
2. Teoria electromagnetica-conform careia lumina este o vibratie sinusoidala
transversala ce se propaga n vid cu 300 mii m/sec., n spatiul acesta radiatiile constituie
un cmp electric si un cmp magnetic aflate perpendicular unul pe celalalt pe directia de
propagare.
Radiatiile electromagnetice se caracterizeaza prin:

Lungimea de unda,

Frecventa reprezentata de numarul de vibrati pe secunda,

Perioada de timp,

Numar de unde pe cm.

Radiatiile luminoase folosite n cadrul fototerapiei

1. Radiatiile infrarosu sau calorice-care au lungimea de unda cuprins 760-50 mili
microni, acestea nu inpresioneaza ochiul, sunt emise de acelasi surse ca si razele vizuale
adica de corpuri incandescente descarcari electrice n gaze.
Pot fi evidentiate prin fotografie sau prin metode fotoelectrice si termice.
2. Radiatiile vizibile-sunt unde luminoase care au landa cuprinsa 770-390 mili
microni contin cele 7 benzi ce formeaza culorile.
3. Radiatiile ultraviolete-care au landa 400-10 milii microni si care pot fi la rndul lor
de 3 feluri:
a) Ultravioletele A sau I sunt numite si cele lungi cu landa 400-315 milii microni
constituie spectrul cel mai abundent din lumina solara.
b) Ultravioletele B sau II se mai numesc si medi si au landa 315-280 milii microni
acestea sunt emise de lampile cu mercur.

32
 c) Ultraviolete C sau III se mai numesc si scurte cu landa sub 280 milii microni si
care sunt produse prin descarcari electrice n vapori de mercur.
Radiatiile sub 250 milii microni sunt cele mai penetrante.

Efectele biologice ale ultravioletelor

Acestea sunt explicate prin mecanismele produse n celulele epi-dermice la nivelul
terminatiilor nervoase senzitive si la nivelul vaselor sancvine ale corionului.

Eritemul actinic sau ultraviolet

Este un fenomen fotochimic ce apare dupa expunerea la ultraviolete fiind urmat de
pigmentatie apoi de stergerea si exfolierea dermului.
Eritemul produs de ultravioletele scurte-apar n primele 6h dupa expunere, atinge un
maximu de intensitate la cteva ore se sterge, n 2 pna la 4 zile pigmentatia este putin
intensa, bronzul dureaza 2-4 saptamni si apoi urmeaza o deshuamare slaba.
Eritemul produs de ultravioletele mijloci-apar dupa 4-8h de la expunere, ating un
maxim dupa 3-4 zile, pigmentatia este intensa are o tenta aramie, dureaza 8-10 zile.
Dupa intensitatea eritemului putem avea mai multe grade:
Gradul I- apare pe o suprafata mica tegumentara, se produce lent dupa 4-6h, are o
tenta rozacee este usor sau deloc puriginos, dispare n 1-3 zile, exfolierea este putin
evidentiata si nu lasa urme.
Gradul II- apare dupa o perioada de 4-6h dupa expunere, nrosirea este evidentiata cu
tenta rosu-viu, da o senzatie dureroasa mai accentuata n functie de regiunea expusa. Da
un prurit moderat, persista roseata 3-4 zile, exfolierea cutanata dupa 1-2 saptamni.
Gradul III-eritemul depaseste cu mult suprafata expusa, are o tenta rosu nchis spre
violaceu, cu aspect de arsura si edem. Da un prurit dureros, contactul cu mbracamintea
este insuportabil, poate sa apara n 2h si persista cteva zile.
Pigmentatia apare a-4-a zi sub forme de puncte rosi cafeni ce se extind si dureaza mai
multe saptamni. Exfolierea este marcata si masiva apare n a-15-a zi si este urmata de
formarea unor cruste.
Gradul IV-producerea edemului si exudatului pronuntat si producerea flictemelor.
Flictemele se rup usor si necesita protejare cu pansament. Are culoare rosu cianotic,
tegumentul este edematiat si dureros. Exfolierea este masiva si se produce dupa 20 de
zile. Pigmentatia este inhibata aparnd zone depigmentate inconjurate de halou
pigmentar.
Modalitati de producere a eritemului actinic
Sunt cunoscute 5 ipoteze:
1. Iradierea cu ultraviolete determina eliberarea unor substante vasoactive ca:
histamina si acetil-colina ce produc vazodilatatie si n consecinta cresterea puteri de
absortie a razelor ultraviolete producndu-se astfel eritemul actinic.
2. Iradierea cu ultraviolete determina eliberarea n tegument a unor peroxizi lipidici
ce sunt raspunzatori de producerea eritemului.
3. Ultravioletele actioneaza asupra tegumentului elibernd uni steroni cu actiune
vasoactiva si n consecinta producerea eritemului.
4. Ultravioletele actioneaza asupra tegumentului determinnd eliberarea unor
prostaglandine cutanate si n consecintaformarea unor glande diferite de eritem.

33
 5. Ultravioletele antreneaza unele reflexe neuro-vegetative prin stimulare
hipotalamica ce induc o vasodilatatie simpatica si cu producerea eritemului prin absortie
crescuta de ultraviolete.

Modificarile histologice din eritemul actinic

1. Cresterea stratului cornos de la nivelul tegumentului.
2. Edem intr- si extra celular n epiderm.
3. Datorita debitului sancvin crescut determina si o labilitate capilara cu migrare
leucocitara.
4. Se produc modificari degenerative ale celulelor stratului bazal din tegument si
nlocuirea progresiva a celulelor alterate prin proliferarea stratului cornos si prin
ngrosarea stratului epidermic.
5. Regenerarea epidermului este insotita de pigmentatie prin cresterea continutului de
pigment melanic celulele Malpighi.
Pigmentatia melanica apare n mod natural dupa expunerea la soare, la ultra violetele
artificiale, la infrarosu si se produce prin transformarea propigmenti-lor n pigmenti.
Activitatea pigmentatiei sub actiunea lumini naturale poate fi rapida prin iradiere cu
ultraviolete direct sau o pigmentatie tardiva cnd apare dupa eritemul actinic.
Mai poate exista pigmentatie naturala patologica (n boala adiss bazedoj) pigmentatie
medicamentoasa.
Absenta pigmentului melanic se gaseste n albinism Vitiliga.
Rolul biologic al pigmentului melanic

Produce hipertrofia stratului cornos avnd rol protector fata de suprancalzirea

tesuturilor.

Stimuleza cresterea parului.

Are rol termoreglator prin declansarea sudoratiei.

Stimuleaza activitatea pieli.

Are rol antiinflamator mai ales fata de stafilococi.

Efectele fiziologice ale ultravioletelor

I. Efectele asupra metabolismelor:
1. Maresc procesele oxidative din organism- metabolismul bazal initial creste apoi
scade ajungndu-se la un echilibru.
Acest metabolism scade la persoana care domina actiunea simpaticului si creste la
actiunea vagului.
2. Echilibrul dido-bazic-se produce acidoza dupa care apare o alcobazaprelungita.
3. Metabolismul glucidic-initial glicemia si glicozuria scad proportional cu
intensitatea iradieri att la persoanele normale ct si la diabetici apoi cresc dar fara sa
atinga valorile initiale.
Creste depunerea de glicogen n ficat si n tesutul muscular cu rol important n
cresterea performantelor sportive.

34
 4. Metabolismul proteic-este stimulat catabolismul dupa care creste eliminarea de N,
P si S.
5. Metabolismul mineral-n deosebi accentuam pe vitamina D creste calcemia si
fosforemia.
Scade eliminarea calciului. Este mbunatatita absortia calciului n tesuturi si de la
nivelul intestinal.
Nivelul sancvin al Ca si P crescut favorizeaza depunerea cestora n epifizele osoase.
Formarea vitaminei D se obtine din provitaminele D inactive ce se activeaza sub
actiunea razelor ultraviolete. Exista mai multe provitamine D:

Provitamina D3 sau tohisterolul-provine din colesterolul ingerat si se formeaza n

cantitatea cea mai mare fiind depozitata n tegument.

Provitamina D4 -provine din deshidra-colesterol.

Provitamina D-provine din endosterol.

Sediul de alcatuire a vitaminei D este stratul cornos. Rolul vitaminei D este important
n rahitism, tetanie, spasmofilie, lactatie si schimbarea dentitiei.

II. Actiunea asupra elementelor sancvine.

Ultravioletele au rol n procesul de hematopoeza. Creste numarul leuco-citelor si se

mbunatateste formula leucocitara.
Este influentata: coagulabilitatea sancvina, procesele imunologice si scade
concentratia colesterolului sancvin.

III. Actiunea asupra circulatiei.

Este influentata att circulatia superficiala prin actiunea directa a calduri ct si

circulatia profunda prin mecanisme neuro-vegetative.
n timpul stari eritematoase creste pulsul, scade tensiunea arteriala si creste debitul
cardiac cu 10%.

IV. Actiunea asupra respiratiei.

Sunt influentate schimburile gazoase prin marirea cantitati de oxigen absorbit iar pe
cale reflexa miscarile respiratori devin mai ample si mai rare.

V. Actiunea asupra aparatului digestiv.

Crste secretia gastrica acida, creste secretia salivara si pancreatica, creste motilitatea
gastrica si intestinala.

35
VI. Actiunea asupra glandelor endocrine.

Stimularea glandelor paratiroide au rol n metabolismul calcic, creste activitatea

pancreasului endocrin cu rol n stabilizarea glicemiei si se produc modificari functionale
la suprarenale, hipofiza, gonade si timusul.

VII. Actiunea asupra sistemului nervos.

n special asupra sistemului nervos vegetativ prin scaderea tonusului simpatic si

cresterea parasimpaticului.
n general culoarea rosie are actiune stimulanta la bolnavi depresivi iar culoarea
albastra are actiune sedativa la bolnavi hiperexcitanti.

Aparatele pentru ultraviolete

n practica medicala se folosesc ca sursa pentru ultraviolete:

Arc electric

Lampile cu mercur

Lampile cu arc electric-au ca principiu de producere ultravioletele.

ntre 2 poli de carbune sau metalici ai unui circuit electric situati la o anumita distanta
unul de celalalt si formeaza o descarcare electrica sub forma unui arc stralucitor.
Aceasta ia nastere n urma bombardari cu electronii ai polului pozitiv care devine
incandescent emitnd astfel radiatii luminoase. Proportia de ultraviolete la aceste lampi
este mica.
Se pot folosi electrozi de carbune mineralizati care sunt alcatuiti din carbune de
retorta acoperiti cu o pulbere metalica.
Flacara dintre electrozi da 85% din radiatiatotala. Se obtin spectre de radiati propri
metalelor folosite.
Lampile cu arc voltaic sunt nlocuite cu lampile cu mercur ce sunt mai putin
costisitoare si se manipuleaza mai usor. Se mpart n 3 grupe n functie de presiunea
mercurului.

Lampi cu presiune medie-care emit radiatiile mercurului.

Lampi cu presiune mare sau foarte mare-care emit radiatia mercu-rului si alte radiati.
Cu ct presiunea este mai mare cu att alte radiati sunt mai multe.

Lampile cu presiune joasa-care emit ultravioletecu presiune de 230 mili microni.

Cele medi sunt cele mai folosite, mai pot fi ntlnite: lampi cu hidrogen, xenon,
cadniu si tunxten.

36
Tehnica de aplicare a ultravioletelor terapeutice
Sensibilitatea la ultraviolete este diferita de la om la om, de regiunea corpului, de
vrsta, de diferite alte afectiuni coexistente si de sensibilitatea individuala a bolnavului.
Aplicarea ultravioletelor poate fi:

Generala

Locala.

Metodele de masurare a radiatiilor ultraviolete pot fi:

1. Fizico-chimice-ce folosesc unitati fizice ale altui tip de energie n care se transforma
energia radianta.

2. Biologice-n care se apreciaza doza eritem sau biodoza.

Biodoza-reprezinta minim necesar pentru aparitia celui mai slab eritem actinic la un
anumit bolnav si care dispare dupa 24h folosindu-se o anumita lampa aplicata la o
distanta fixa de 50 cm.
Pentru determinarea biodozei se folosesc dispozitive numite biodozimetre prevazute
cu orifici ce se descopera succesiv n timpul expuneri la ultraviolete la un interval de cte
1 min.
Cu ajutorul biodozimetrului se pot evita dozele mari ce produc arsuri sau cele mici ce
sunt ineficiente.
Indicatiile razelor ultraviolete
I. Dermatologie: psoriazisul, acneea, alopecii, cicatrice cheloide, eczeme, furuncule,
degeraturi, herpes zoster, lupus vulgaris, ulcere cutanate, micoze cutanate, piodermite.
II. Pediatrie: rahitismul, spasmofili, surerinte respiratorii (astum bronsic), debilitate
fizica, craniotabes.
III. Reumatologie: artritele reumatoide, artrozele, periartritele, nevralgii, sindromul
algoneurodistrofic, reumatismul abarticular,
IV. Alte afectiuni:

Sindroame neurovegetative: hipersimpaticoatonii, sindroame spastice viscerale;

Unele tulburarii endocrine: hipertiroidiile usoare, menopauza, unele tipuri de obezitate.

Unele afectiuni din sfera ORL: faringo-amigdalite, rinite, otite externe;

Afectiuni stomatologice: parodontopatii, stomatite, gingivite;

Afectiuni din sfera absterica-ginecologica: vaginite, ragade mamelonar, echimoze

vulvare postpartrum, amenoree;

37
 Afectari ale starii generale: la bolnavii surmenati dupa boli infectioase consumptive,
carente alimentare, la bolnavi anemici, inapetenti, cu pierderi ponderale, unele cazuri de
insomnii.

Contraindicatiile ultravioletelor
Tuberculoza pulmonara activa, neoplaziile, casexiile de orice cauza si inanitia,
cardiopatiile decompensat, insuficienta cardiaca, ateroscleroza n stadiile avansate,
insuficiente hepatice si renale, nefrite cronice si severe, tromboflebitele, hipertiroidia,
diabetul zaharat, pacientii nervosi si iritabili, sarcina, tulburarile de pigmentatie,
hipertensiunile arteriale consecutive pigmentatiei.

Radiatiile infrarosii sunt emisii fotonice cu energie nalta a caror lungime de

unda este cuprinsa ntre 3000-15000 nm (nanometru) (dupa unii chiar mai mult) si 760
nm. n acest interval larg, exista o clasificare n trei domenii:
ntre 760-1400 nm spectrul radiatiilor infrarosii de tip A
ntre 1400-3000 nm spectrul radiatiilor infrarosii de tip B,
ntre 3000-15000 nm (sau mai mult) spectrul radiatiilor infrarosii de tip C.
n cursul aplicatiei radiatiilor infrarosii, au loc doua fenomene aflate n permanent
echilibru: transmisia energiei prin epiderm absorbtia energiei la nivelul straturilor
strabatute. Se folosesc becuri cu filament de Wolfram.
In terapie se folosesc urmatoarele lungimi de unda :
- intre 0,76 si 1,5 microni se numesc raze infrarosii apropiate (de suprafata),
- intre 1,5 si 4 microni sunt razele infrarosii medii
- intre 4 si 1000 microni se numesc raze infrarosii indepartate (de profunzime)
Efecte :
- au actiune calorica profunda cu cat lungimea de unda este mai scurta
- produc modificari tranzitorii in circulatia tegumentara
- edem al stratului mucos al papilelor dermice
- dozele mari pot provoca arsuri de diferite grade in functie de intensitatea si durata
expunerii , alterari sau chiar distrugeri celulare ( flictene) .
Aplicatiile cu radiatii infrarosii se pot face in :
- spatiu deschis = lampa Sollux
- spatiu inchis = baile de lumina
- partiale ;
- generale
Obs. Din aplicatiile RIR, in spatiu deschis, se obtine efect antialgic si antispastic.
Indicatiile RIR in spatiu deschis:
-afectiuni locale insotite de edeme inflamatorii si staza superficiala;
-inflamatii ale tegumentului acute sau cronice:plagi superficiale,foliculite,furuncule etc.
-celulite;
-afectiuni reumatologice degenerative(artroza);stari contuzionale posttraumatice;
-afectiuni respiratorii acute
-leziuni cutanate postoperatorii,degenerative,radiodermitele,eczemele,piodermitele
-tulburari circulatoriiperiferice:acrocianoze,sindr. Laynaund,arterite obliterante cu
tulburari trofice;
-tulburari spastice viscerale abdominale.

38
 Indicatiile RIR in spatiu inchis:
-are caracter de termoterapie de sudatie si de solicitare generala a organismului,mai ales
baile generale de lumina;
-boli cu metabolism scaut:obezitate, hipotiroidism(fara interesare cardiaca),diabet,
diateze urice;
-boli reumatismale degenerative:artroze, periartrite, mialgii;
-intoxicatii cronice cu metale grele ,in care sudatia intensa permite eliminarea acestora;
-afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale organeor genitale(metroanexite,);
-afectiuni cronice ale aparatului respirator:astm, bronsite cronice
Contraindicatii ale RIR:
-nu se aplica in perioada imediat urmatoare traumatismelor;
-nu in hemoragii recente sau riscuri de hemoragii;
-inflamatii acute,supuratii;
-stari febrile
Contraindicatiile generale ale fototerapiei sau actinoterapiei:
- tuberculoza pulmonara activa
- neoplaziile
- casexiile de orice cauza si inanitia
- cardiopatiile decompesate, insuficienta cardiaca, ateroscleroza in stadii
avansate, HTa
- insuficiente hepatice si renale, nefritele cronice si severe
- starile hemoragipare si tendinte la hemoragii, tromboflebite
- hipertiroidia, diabetul zaharat
- hematoporfirinemia
- pacientii nervosi si iritabili
- sarcina, tulburarile de pigmentatie
- fotosensibilitatile cutanate solare
Fototerapia sau terapia cu lumina reprezinta utilizarea actiunii asupra organismului a
energiei radiante luminoase.
OBS: Inaintea iradierii locale cu RUV este bine ca tegumentul sa fie sters cu alcool
sau eter.

39
 CAPITOLUL VI
Terapia LASER

LASER= amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiaii. Laserele sunt o

categorie de dispozitive cuantice care genereaz radiaie electromagnetic coerent cu
lungimi de und cuprinse ntre 100 mm (ultraviolet n vid) i 2 mm (undele milimetrice).
Folosirea termenului de radiaie n fizica laserelor se refer la un transfer de energie.
n domeniul recuperrii, medicinii fizice, balneologiei i reumatologiei se
utilizeaz terapia cu lasere de putere mic:
-pentru efecte antalgice
-pentru efecte antiinflamatorii
-pentru efecte trofice
-pentru efecte circulatorii
Cele mai folosite lasere sunt: laserul cu gaz He-Ne i laserul cu semiconductori.
Se folosesc si diode As-Ga.
Contraindicaiile, reaciile adverse i riscurile aplicaiilor cu laser.
Principiul de baz al terapiei cu lasere de putere mic (LLLT-low level laser
therapy), const n modificarea selectiv a celulelor n funcie de lungimea de und a
radiaiei laser, fr o nclzire semnificativ.
Radiaia laser exercit un efect anestezic local, care se produce la 3-5 minute de la
nceputul iradierii i care se datoreaz creterii conduciei nervilor periferici.
Contraindicaiile pot fi:
- absolute (tratament direct al ochiului)
-relative:
-iradiere n prezena unui neoplasm activ, inclusiv cutanat,
-pe cartilaj epifizar la copil,
-pacieni cu fotosensitivitate crescut, sub tratament cu steroizi,
-pacieni cu deficite cognitive, bolnavi psihici, epileptici, spasmofilici,
-fontanele deschise ale sugarilor, defecte ale calotei craniene,
-iradierea snilor la femei cu mastopatii,
-iradierea fetusului sau tratament pe uterul gravid,
-zone cu hemoragii acute masive.
Reaciile adverse includ:
-uscciunea pielii,
-fotosensibilitate,
-hipersensibilitate luminoas nocturn,
-reacii parasimpaticotone: ameeal, confuzie, vrsturi, transpiraii,
-creterea senzaiei de durere,
-somnolena,
-iradierea zonelor lombo-sacrate sau pelvine inferioare la femei n perioada ciclului
menstrual (poate crete fluxul menstrual).
Riscurile se refer la:
-riscul de electrocutare este necesar verificarea aparatului lunar, la 6 luni sau mcar
anual,
-riscul de arsuri oculare se impune purtarea de ochelari de protecie speciali.
Radiatia Laser este: de intensitate mare, coerenta, monocroma

40
 CAPITOLUL VII

Terapia prin cmpuri magnetice de joasa frecventa

magnetodiafluxul (MDF) -

Un camp magnetic este produs de un curent electric sau de catre un camp electric
variabil. O bobina prin care circula curent electric produce camp magnetic. Campul
magnetic este caracterizat de liniile de camp sau de forta magnetica, a caror desime si
forma determina intensitatea acestuia.
Actiunea cmpului magnetic asupra structurilor biologice determina modificari
energetice la nivelul suprafetei celulare.
Procesele metabolice celulare sunt influentate diferit, n functie de forma cmp
magnetic aplicata.
Exista doua categorii mari de cmp magnetic :
Cmpul magnetic continuu - acesta dezvolta efecte predominant anabolice,
Cmpul magnetic ntrerupt dezvolta efecte predominant catabolice,
Cmpul magnetic continuu: induce o actiune sedativa, tranchilizanta, actiune
sinergica, cumulativa la aplicarea concomitenta de medicatie tranchilizanta.
Cmpul magnetic ntrerupt : stimuleaza simpaticul si determina cresterea
adrenalinei sanguine cu peste 60% din valoarea de baza; formele ntrerupte sunt
excitante, simpaticotone, ergotrope,
Forma de aplicare se coreleaza cu bioritmul :
cmp magnetic continuu este sedativ si se aplica mai ales dupa-amiaza sau
seara,
cmp magnetic ntrerupt se aplica dimineata, pentru promovarea starii
ergotrope de reactivitate
Un aparat de magnetodiaflux are n componena lui urmtoarele componente :
- sistemul de alimentare
- sistemul de redresare
- sistemul de divizare
- aparate de msur i semnalizare
- sistemul de comutare a frecvenei : 50 Hz, 100 Hz, 50 Hz 100 Hz
Regimurile de activitate sunt :
- regim fr ntrerupere (continuu) cu efect sedativ
- regim cu ntreruperi ritmice cu efect de stimulare
- regim cu ntreruperi aritmice cu efect excitant
Racordarea cu pacientul se face prin intermediul unor electromagnei
bobine(self) :
- una de dimensiuni mai mici (diametru aprox. 365 mm) pentru zona
cervical
- una de dimensiuni mai mari (diametru aprox. 595 mm) pentru zona
lombar
- o pereche cubici polarizai N S ( 200X100X60) pentru articulaii
- plci de diferite dimensiuni simple, duble sau triple
Metodologia aplicarii :
cuplare cordon alimentare,

41
 cuplare fisa pe panoul posterior,
pozitionare ntrerupatoare la pozitia 0,
se verifica aparatul, se fixeaza timpul,
se alege regimul de lucru.
Reguli de aplicare :
n sali separate,
bolnavii se aseaza/culca pe paturi de lemn,
spatiu minim ntre paturi 3 m,
bolnavii se vor prezenta fara obiecte metalice si ceas,
este contraindicat la bolnavii cu pacemaker si piese metalice ortopedice,
bolnavul se postureaza n decubit dorsal, ntr-o pozitie comoda, si va fi mbracat
lejer,
extremitatea cefalica se orienteaza spre nord (N),
selfurile trebuie sa vina n contact direct cu regiunea de tratat si sageata sa fie
orientata spre extremitatea cefalica a bolnavului.
OBS: Bobinele circulare au intensitatea de 2 mili Tesla, iar bobinele localizatoare
intensitatea de 20 23 mili Tesla.
Contraindicatiile principale ale aplicarii cmpurilor magnetice sunt
urmatoarele:
purtatorii de pacemaker cardiac,
bolnavii cu boli de snge grave (anemie, leucoze, trombopenii),
starile hemoragice la orice nivel,
bolile infectioase active, starile febrile,
tumorile maligne,
insuficienta hepatica decompensata,
insuficienta renala decompensata,
sindroamele endocrine grave, decompensate sau avansate cu complicatii
(acromegalie, bolile Basedow, Cushing, Addison),
tuberculoza activa indiferent de localizare,
psihozele decompensate, epilepsie
sarcina
Indicatii:
Afectiunile articulare
Cmpul magnetic actioneaza cert asupra articulatiilor si a proceselor patologice de la
acest nivel, activnd urmatoarele mecanisme :
scade inflamatia articulara si periarticulara,
scade contractura antalgica,
creste pragul cortical la durere, si prin aceasta, creste rezistenta la stimulul algic.
Artrozele
Se folosesc cmpurile magnetice de joasa frecventa, mai ales daca suferintele
articulare
degenerative sunt nsotite de distonii neurovegetative (bolnavi nevrotici, sau nevrozati de
sufeintele cronice).
Reumatismul abarticular. Se fac aplicatii locale sau generale. Se aplica cmp
magnetic continuu.
Reumatismul inflamator cronic- Consecintele aplicarii de cmp magnetic :

42
 scade inflamatia,
scade durerea,
creste mobilitatea articulara,
Sechele posttraumatice - cmp continuu sau cmp ntrerupt ritmic, pentru 24-40
min, zilnic, 10-14 zile.
n entorse, status post-ruptura musculara sau tendinoasa, pentru mai mult de 30-
40 min, zilnic, 12-20 sedinte pe serie.
Consolidarea fracturilor :
- Se considera ca aplicatia de cmpuri magnetice de joasa frecventa accelereaza cu 18%
depunerea de calciu n os n fiecare zi, si creste constant calcemia, modificare care se
mentine si la 14 zile de la terminarea tratamentului.
- Se aplica precoce, dupa instalarea contentiei:40-60 min, zilnic, 20-40 sedinte pe serie,
pna la consolidare; n cazul consolidarii ntrziate, se fac 2-3 sedinte pe saptamna pna
la deghipsare
Afectiuni neuro-psihice
n nevroze astenice, nevroze infantile cu comportament agresiv
n psihastenii, nevroze depresive
n distonii neuro-vegetative
In sindroame spastice si alte hipertonii (hemiplegie, leuconevraxita, paraplegii,
etc.), precum si rigiditate (ex. boala Parkinson)

Afectiuni cardio-vasculare
Indicatii :
boala Raynaud, acrocianoza,
trombangeita obliteranta;
arteriopatie aterosclerotica sau diabetica
n cazul aterosclerozei, la nivelul circulatiei cerebrale mai ales
hipertensiunea arteriala (HTA), n primul rnd de stadiul I, si partial stadiul II
Afectiuni respiratorii
Cmpul magnetic de joasa frecventa forma ntrerupta ritmic este indicata n cazul
pacientului cu reactivitate bronsica intensa la acetilcolina si raspuns prompt la
simpaticomimetic.
Cmpul magnetic de joasa frecventa forma continua se indica la bolnavii anxiosi,
cu dominanta simpatica.
n toate tipurile de suferinta respiratorie, chiar daca forma de cmp difera (este
cea indicata mai sus, n functie de caz), aplicatia se face la fel: se pot utiliza si
formele combinate continuu + ntrerupta ritmic.
Afectiuni digestive
Ulcer gastric, duodenal :
Gastrita cronica:
Enterocolopatii cronice nespecifice, diskinezii hipertone, hiperkinezii:
Diskinezii hipotone, hipokinezii (ex. biliare)
Afectiuni endocrine
Diabetul zaharat tip II (insulino-independent)
Hipertiroidia n stadiu neurogen

43
 Afectiuni ginecologice
Dismenoreea functionala (tulburari menstruale functionale)
n metroanexitele cronice nespecifice, cervicitele cronice nespecifice, ca si n
tulburarile de climax sau preclimax
Cmpul electromagnetic cu regim continuu - se adreseaz sistemului nervos
central i simptomatologiei locale neuromusculare, producnd o stare de relaxare
general cu tendin la somn, o echilibrare a reaciilor emotive cu reglarea tulburrilor
neurovegetative, o scdere a tonusului muscular i o uoar scdere a tensiunii arteriale.
Aciunea local direct antiinflamatoare i antialgic asupra esuturilor i
celulelor este destul de evident n aplicarea cmpurilor electromagnetice n regim
continuu.
La aceasta mai contribuie i aciunea termic local, care prin hiperemia pe care o
provoac mbuntete nutriia i oxigenarea esuturilor i mrete troficitatea acestora.
n general cmpurile electromagnetice continui produc efecte de sedare asupra
sistemului nervos central, care se menin circa 48 h de la efectuarea tratamentului.
Cmpul electromagnetic cu regim ntrerupt - produce efecte de excitare asupra
sistemului nervos central, o cretere a tonusului muscular, o cretere uoar a tensiunii
arteriale n special la hipotensivi cu o scdere a reflectivitii vagale i n general
predominant fenomenele catabolice.
Efecte favorabile se obin n procese patologice de tip reumatic prin dispariia
tumefierii articulare, a tulburrilor circulatorii i ameliorarea durerilor n ceste cazuri.
Cmpurile electromagnetice produc o stare de euforie general, o cretere
evident a puterii de munc i o ameliorare a capacitii de nvare, normalizarea
somnului agitat, nlturarea strii de oboseal matinal, a strii de irascibilitate accentuat
i a tendinelor la plns a nevroticilor.
Cmpurile electromagnetice influeneaz strile alergice cu urticarie , prurit chiar
din prima serie de cur, dar dup a II a serie se constat efecte de durat., crete pofta de
mncare, diureza, scade tensiunea arterial.

44
 BIBLIOGRAFIA:

1. Rdulescu Andrei Electroterapie Editura Medical, Bucureti, 2002;

45