Electroterapie
Electroterapie
Electroterapie
ELECTROTERAPIE
CUPRINS
Introducere..........................................................................................pag. 3
CAP. V. Fototerapia...........................................................................................pag. 31
2
Introducere
Definitie: Electroterapia este acea parte a fizioterapiei, care studiaz utilizarea
aciunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau
profilactic.
Aplicarea energiei electrice se face, fie direct prin curentul continuu sau alternativ i
derivatele lor, fie indirect, transformat n alte forme de energie, ca cea radiant, caloric
sau luminoas.
Reobaza - intensitatea minim necesar declanrii excitaiei.
Repolarizarea - procesul de revenire la potenialul de membran
Continuu (galvanic);
De joasa frecventa;
De medie frecventa;
De nalta frecventa;
Laser-ul;
3
CAPITOLUL I
De gradul 1 -sunt reprezentati de metale. Prin acesti conductori curentul electric trece
fara sa produca reactii chimice.
De gradul 2 -sunt reprezentate de solutiile electrolitice, de acizi, baze saruri, n care
trece curentul electric produce o electroliza.
De gradul 3 -sunt conductori gazosi prin care curentul electric nu trece.
Intensitate si timp. ntr-un sistem de axe cartezian, pe axa orizontala marcam timpul si
pe cea verticala intensitatea. n functie de aceste variabile, curentul continuu poate fi
reprezentat astfel:
Curent continuu:
Ascendent
Descendent
4
Variabil
ntrerupt
Constant,
Ascendent,
Descendent,
Variabil.
- stecher,
- Cordonul,
- ntrerupator.
- Convertizor,
- Tub semiconductor.
- Potentiometru,
- Miliampermetru.
- Borne,
5
- Cabluri,
- Electrozi.
Conductor
O anumita rezistenta supusa curentului electric aflat ntr-un anumit mediu gazos sau vid
produce lumina.
6
Aplicarea curentului asupra organismului uman determina:
Procese de electroliza,
Ionoforeza,
Electroosmoza,
Efecte termice,
7
2.Actiunea curentului continuu asupra fibrelor nervoase motorii
Reactii vizuale -senzatii luminoase sub forma de puncte, bastonase sau cercuri colorate
n galben.
Reactii auditive-zgomote n urechi, ameteli, rotirea capului spre dreapta sau stnga.
Reactiile gustative-un gust metalic corespunzator la polul negativ, un gust acru la polul
pozitiv.
8
6. Actiunea asupra sistemului circulator.
INDICATII:
Nevralgii, nevrite, nervul schiatic, plexul brahial, nervii intercostali, nevralgii dentare.
Occipitale.
Ale femuro-cutanatului.
Sechelele post-traumatice.
Afectiunii dermatologice:
Acneea
Cicatrice cheloida
9
Eczeme
Hemetoame superficiale
Ulcere aftome
CONTRAINDICATII:
1. Galvanizarea simpla
Electrozii sunt placi metalice din plumb laminat de diferite dimensiuni n functie de
regiunea de aplicare si efectele de polaritate.
n mod obisnuit au forme dreptunghiulare cuprinse ntre 50-800 cm2.
n forme speciale:
Este obligatoriu folosirea stratului hidrofil ntre electrod si tegument pentru prevenirea
arsurilor, care trebuie spalat dupa fiecare utilizare.
Intensitatea curentului-care este strns legata de sensibilitatea si toleranta
tegumentului, de evolutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata aplicatiei.
Sensibilitatea tegumentului este variabila n functie de regiunea anatomica.
Prin prag de sensibilitate nelegem producerea senzaiei de furnicturi uoare,
suportabile, la introducerea lent a curentului.
10
Durata-este de aprozimativ 30 de minute.
Numarul si ritmul sedintelor-este variabil cu diagnosticul. n general se folosesc 8-
10 sedinte n afectiuni acute si 12-20 sedinte n afectiuni cronice.
Pozitia bolnavului-n timpul sedintei trebuie sa fie n cea antalgica si depinde si de
functia regiuni tratate.
2. Baile galvanice:
Sunt indicate pentru tratarea unor regiuni ntinse sau chiar a intregului corp. n
aceasta modalitate se combina att actiunea curentului continuu, ct si efectul termic al
apei, fiind mijlocitoare ntre electrod si tegument.
Densitatea curentului-este redusa micsorndu-se riscul de arsura la intensitatea
aplicata.
Baile galvanice se mpart n:
Baile partiale
Nevralgii,
Atralgi,
Mialgi,
Paraliziile flasce,
Tulburari circulatorii.
Durata unei sedinte-este ntre 10-30 min. si ritmul de aplicare este zilnic sau la 2 zile.
Numarul de sedinte-este de 10-15 sedinte.
11
Baile generale
Descendent
Ascendent
Transversal
3.Ionizarea.
Ionoterapia,
Ionoforeza,
Galvanoterapia,
Electroionoterapia,
12
Greutatea anatomica a ionilor;
Marimea electrozilor.
Efect local
Efectul de patrundere pna la stratul cutanat profund-are o actiune reflexa cutii viscerale
la nivelul dermatoamelor.
Se pot obtine efecte bune cu cantitati foarte mici de substante medicamentoase evitndu-
se tractul gastro-intestinal.
Inconvenientele ionizari:
Tehnica de aplicare.
13
ex: la anod aplicam metale cum ar fi: Li, Cu, Zn, Ca radicalii metalelor, diferiti
alcaloizi: histamina, cocaina, stricmina, morfina, atropina, pilocarpina. La catod vom
pune: halogen, clor, brom, iod radicali acizi.
Solutiile folosite se fac de preferinta cu apa distilata.
Concentratia in ioni trebuie sa fie ct mai mica pentru ca disociatia electolitica este cu
att mai puternica cu ct solutia este mai diluata.
Indicatii:
Sindroame neuroastenice
Insomniile
Spasmofilia
Sindroame migrenoase.
CAPITOLUL II
Singulare,
Sau n serie
Dreptunghiulare,
14
Triunghiulare,
Trapezoidale,
Sinusoidale,
Anularea platoului,
Fronturile ascendente,
Fronturile descendente,
Pot avea o durata mai mare sau mai mica formn un unghi mai mare sau mai mic fata
de linia orizontala a timpului.
Cu ct durata impulsului este mai lunga, cu att panta este mai plina. Cu ct durata
inpulsului este mai scurta, panta este mai abrupta.
c) Impulsurile trapezoidale-rezulta din combinarea impulsurilor triunghiulare si
dreptunghiulare. Pantele ascendente si descendente pot fi mai line line sau abrupte, liniare
sau curbe.
d) Impulsurile sinusoidale-pot avea panta ascendenta de forma convexa putnd
corespunde unei functi matematice exponentiale.
15
Curentul faradic
Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor si este format dintr-o
curba neregulata n care undele pozitive cu valori crescute alterneaza cu unde negative.
Curenti de joasa frecventa cu impulsuri sunt folositi in terapie pentru:
Trenurile de impulsuri,
Curenti faradici,
Efectele fiziologice-sunt:
Excitator,
Trofic,
Antialgic,
16
2. Electrostimularea musculaturi total denervata
Sunt derivati din curentul sinusoidal de 50Hz si 100 Hz care a suferit o serie de
modificari.
Formele curentilor diadinamici sunt:
- Monofazat fix - este un curent pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
anularea semiundei negative. Durata unui impuls- este de 20 mili secunde, iar pauza nu
exista. Intensitatea varfului impulsului este constant aceiasi. MF are efect excitator,
crescand tonusul muscular, actioneaza ca un adevarat masaj electric profound,
evidentiaza zonele dureroase din cadrul neuromialgiilor reflexe.
Actioneaza vasoconstrictor si tonifica peretii arteriali. Pentru aceasta forma nu
trebuie marita intensitatea pentru ca apare contractia.
- Difazat fix - este un curent pulsatil obtinut din curentul sinusoidal de 50 Hz prin
redresare, adica prin transformarea semiundei negative in semiunda pozitiva, rezultand un
curent cu frecventa de 100 Hz. Este considerat ca cel mai analgetic, ridicand pragul
sensibilitatii la durere. Efect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea
simpaticului. Utilizat ca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic.
- Perioada scurta - reprezinta alternante de trenuri de 50 Hz si 100 Hz, care se succed la
fiecare secunda: 1 s 50 Hz, 1 s 100 Hz etc. sau la intervale regulate de 1 secunda se
17
alterneaza brusc monofazatul de 50 impulsuri/sec cu difazatul de 100 impulsuri /sec. se
poate creste durata perioadelor de impulsuri de la 1 la 10 sec.
Are un efect excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profound mai intens,
efect resorbtiv pentru hematoame, edeme, efect dinamogen, dupa mai multe minute
produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. Este foarte utilizat in
diversele traumatisme ale sportivilor.
- Perioada lunga - reprezinta schimbarea frecventelor 50 Hz si 100 Hz la 12 secunde- 12 s
50 Hz, 5 s 12 Hz etc. PL are un efect puternic analgesic si miorelaxant, acest efect este
persistent timp indelungat. Efect anticongestiv, este indicat in starile dureroase profunde
si persistente.
- Ritm sincopat - este o succesiune neregulata a frecventelor 50 Hz si 100 Hz 3 secunde
50 Hz, 5 secunde 100 Hz etc. Are cel mai pronuntat character excitomotor, realizand
electrogimnastica musculara, fiind indicat in atoniile normoinervate, postoperatorii.
Ritmic sincopat (RS) - reprezint o form compus, obinut dintr-un MF modulat n
timp; efectul predominant este de electrostimulare (electrodiamic).
Indicatiile
A. Afectiuni ale aparatului locomotor:
1.Starile posttraumatice-concluziile, entorsele, luxati recente folosim difazatul
si apoi perioada scurta.
2.ntinderile musculare.
3.n diferite redori articulare-incepem cu difazatul apoi continuam cu perioada
scurta si terminam cu perioada lunga. Aici fac exceptie fracturile sau rupturile
ligamentare sau musculare.
B. Afectiunile reumaticce: Artroze, artrite, n diferite mialgii, n manifestari articulare
(epicondilitele, entezite), n diferite periartrite, nevralgi cervico-brahiale sau sciatice.
ncepem cu difazatul continuam cu perioada scurta si terminam cu perioada lunga.
C. Tulburari circulatori periferice: Boala Raynoud, n arteriopatiile obliterante,
varicele, stari dupa degeraturi si arsuri.
D. Aplicatiile segmentare: Pe zonele reflexe cu patologie neurovegetativa
Un potentiometru
Ceasul
19
n general durata proceduri este de 4-8 min. daca depasim aceasta duratase diminua
eficacitatea analgetica.
Daca avem mai multe regiuni dureroase ce impun aplicarea proceduri, durata acesteia
trebuie scazuta cu cte 1min. la fiecare noua procedura n cursul aceleasi sedinte.
n cazul actiunilor vasculotrope si neurotrofe se poate mentine o durata mai
indelungata de 20-30min.
Ritmul sedintelor-este determinat de stadiul afectiuni daca intensitatea dureri este
mare aplicam de 2 ori pe zi, daca este mai mica 1 procedura pe zi.
Numarul sedintelor-pentru actiune analgetica sunt utile 8-10 sedinte consecutive
eventual cu o pauza de 7-10 zile dupa care se reiau.
n scop dinamogen putem folosi peste 10 sedinte.
20
TENS - Stimularea nervoasa electrica transcutanata constituie o metoda
netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze,
utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa furnizati de aparate mici
cu unul sau doua canale de iesire, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul
bolnavului. TENS reprezinta o modalitate netraumatizanta de combatere a sindromului
algic acut si cronic, de diverse cauze, utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de
joasa frecventa.
Tehnica de aplicare cuprinde etapele urmatoare: pregatirea psihica si fizica a
pacientului, pregatirea aparatului, pozitionarea cat mai adecvata a electrozilor, dozarea
intensitatii, alegerea frecventei, durata impulsului, durata sedintei, frecventa aplicarii
procedurii.
Avantajele metodei: poate aborda o gama larga de stari dureroase, poate trata stari
dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice indicate, este fiziologica, este
netraumatizanta, poate fi aplicata de pacienti la domiciliu, este singura procedura indicata
pacientilor cu neoplazii.
Electrozii se plaseaz direct pe suprafaa dureroas sau n apropierea acesteia.
Polaritatea electrozilor nu are importan. Timpul de aplicare 20-60 minute.
21
CAPITOLUL III
Curentii de medie frecventa
22
- afectiuni ale organelor interne: diskinezie biliara, pancreatita cronica, gastrita, boala
ulceroasa, distonii functionale intestinale, suferinte renourinare, suferinte inflamatorii
ale prostatei, stari disfunctionale postprostectomie etc.
Efecte principale fiziologice ale curentilor interferentiali:
a. efectul excitomotor pe musculatura striata
b. efectul decontracturant
c. efectul vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv
d. efectul analgetic
e. actiune excitomotoare pe musculatura neteda
CONTRAINDICAII
fazele acute i febrile ale diverselor boli
TBC pulmonar active, zone cu sangerare certa
tumorile maligne
ginecopatii acute i sub acute
anevrismele vaselor mari
HTA stadiul II III
arterosclerozele
cardiopatii decompensate
sarcin trim. II i III
23
CAPITOLUL IV
1. Undele scurte
2. nalta frecventa pulsatila sau diapulsul-aceiasi frecventa cu undele scurte simple
3. Undele decimetrice-care la rndul lor pot fi: Lungi si Scurte (microunde)
4. Ultrasunetele-care au frecventa cuprisa 800-1000 KHz
Unde scurte - cea mai raspandita procedura din domeniul terapiei (curenti de
inalta frecventa) si totodata cea mai veche. La aceasta terapie, caldura se formeaza in
interiorul tesuturilor organismului, spre deosebire de alte proceduri terapeutice unde
caldura este adusa corpului din mediul extern (bai calde, impachetari, cataplasme calde,
etc).
Aplicatiile terapeutice cu unde scurte au un efect remanent, adica temperatura
corpului ramane ridicata timp de 48-72 de ore dupa procedura. Undele scurte au actiune
calorica de profunzime, induc stimularea metabolismului in zonele tratate, hiperemie,
scaderea tonusului muscular, avand drept consecinta combaterea durerilor. La aceasta
procedura, caldura se formeaza in interiorul tesuturilor organismului.
Energia curentului de nalt frecven se transmite corpului n dou moduri:
Metoda in camp condensator : Aparatele de unde scurte, pentru metoda in camp
condensator, sunt alcatuite din 2 circuite: circuitul generator si circuitul rezonator.
Circuitul generator este reprezentat de aparatul de unde scurte, iar circuitul
rezonator este realizat de electrozii in campul carora se afla pacientul.
La metoda in camp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite
de vestimentatie, dar trebuiesc indepartate cele de plastic si cele umede. Se recomanda
verificarea tegumentului si stergerea acestuia de sudoratie si eventual unguente. Nu
trebuie sa fie nici o picatura de apa pe tegument, deoarece apa supraincalzita ar putea sa
dea arsuri.
La aplicatiile in camp condensator la ambii genunchi se va interpune o bucata de
pasla intre acestia.
24
Metoda in camp inductor: folosete o bobin sub forma unui electrod de curent
turbionar (monod) sau o diplod. Curentul de nalt frecven trece prin bobin i
genereaz un cmp magnetic variabil. Cmpul rezultat determin nclzirea mai ales a
esuturilor cu bune proprieti conductive, cum ar fi esutul conjunctiv i muscular.
Dozele oligotermice (II) cu o durata scurta de 3-5 min. si n seri scurte cu ritm zilnic
sau la 2 zile.
25
Sistemul nervos central: sechele de poliomielita, sechele dupa meningite si mielite.
26
Diapulse-ul = inalta frecventa pulsatila are contraindicatie doar pentru
pace-maker-ul cardiac. Poate fi aplicat la orice varsta- fara riscul de a provoca tulburari
trofice, combate destul de rapid durerea, pacientul nu trebuie dezbracat, nu trebuie
supravegheat decat la inceputul aplicatiei, aparatul poate functiona 16 ore din 24.
Terapia cu nalt frecven pulsatil are urmtoarele efecte: accelereaz vindecarea
unor plgi, amelioreaz osteoporoza, previne i trateaz cicatricile cheloide.
Artroze activate
Poliartrite.
Avantajele diapulsuluiu
Nu produce efecte calorice locale astfel nct poate fi aplicat n:
27
Scurteaza timpul de vindecare n multe afectiuni.
OBS: Undele cu frecvente foarte mari cuprinse intre 300 si 3000 MHz sunt undele
decimetrice lungi si undele decimetrice scurte sau microundele.
Ultrasunetele
Prin aplicarea ultrasunetelor pe un substrat biologic se produce un transfer marcat
de energie, prin alternarea starilor de presiune realizate. Acest transfer se apreciaza si se
masoara prin w/cm patrat, definind astfel, intensitatea ultrasunetelor, ceea ce constituie
un parametru therapeutic foarte important.
Propagarea ultrasunetelor se face in linie dreapta, depinzand de felul si forma
sursei de producere, de cuplarea cu mediul in care se propaga si de frecventa.
Ultrasunetele au o frecventa de 800-1000 KHz .
Ultrasunetul este folosit n:
1.Cmp continuu-cnd unda ultrasonica este longitudinala si
nentrerupta avnd o actiune continuua asupra mediului respectiv cu producerea unui
micromasaj tisular profund si cu efect termic important.
2.Cmp discontinu-cnd avem o ntrerupere ritmica cu o anumita frecventa a
ultrasunetului din cmp continuu si cnd trebuie sa tinem seama de forma si durata
impulsului, durata pauzei si de frecventa intercalari radiatiilor respective.
Viteza de propagare a ultrasunetului-este o constanta si are o valoare medie n tesutul
umande 150m/sec. calculndu-se prin produsul dintre landa si frecventa.
28
4. Efectul de difuziune-reprezinta cresterea permeabilitati membranei celulare.
Forma de cuplaj: cuplaj direct, ultrasonoforeza si cuplaj indirect.
Cuplajul direct reprezinta forma cea mai des utilizata, aplicandu-se pe suprafetele
corporale plane, netede si fara leziuni cutanate, prin intermediul unei substante de
contact.
Ultrasonoforeza reprezinta tot un cuplaj direct care utilizeaza insa substante
medicamentoase incluse in solutia de contact
Cuplajul indirect se realizeaza prin intermediul apei, in bai partiale sau generale
(mai rar).
Ultrasunetele acioneaz complex asupra organismului uman producnd efecte
mecanice, termice i fizico-chimice. Efectele aciunii ultrasunetelor sunt locale i
generale.
Se pregateste aparatul, apoi se aseaza pacientul in pozitie cat mai comoda pe un
pat/scaun de lemn. Se fixeaza comutatorul de pornire la intensitatea si durata prescrisa de
medic, apoi se trece la manevrarea traductorului prin miscari circulare, fara a se ridica
capul traductorului de pe zona tratata. Frecventa si forma impulsurilor cu ultrasunet sunt
reglate in functie de zona de tratament.
Intensitatile utilizate pornesc de la 0,1 la 0,6 w/cm patrat, durata unei proceduri
pe o zona este de 2-6 minute, iar timpul total pe mai multe zone tratate nu trebuie sa
depaseasca 10-15 minute. Ritmul sedintelor- zilnic sau la 2 zile, in general 6-15 sedinte.
Dozarea terapeutic.
Prin doz de ultrasunete se nelege cantitatea de energie absorbit ntr-o unitate
de timp de o unitate de volum a obiectului iradiat.
Cercetnd efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor continui i n impulsuri asupra serului
sanguin uman, cercettorii au propus o clasificare a intensitilor biologice, astfel:
Domeniul I (0,1 0,4 W/cm) cu modificri reversibile;
Domeniul II (0,5 0,6 W/cm) cu aciune fizico-chimic maxim;
Domeniul III (0,8 W/cm i peste) cu modificri stabile i ireversibile.
n general, durata unei aplicaii pe o zon este de 2-5 minute, chiar 6 10 minute n cazul
unei articulaii, dar nu peste 10 minute. Ritmul edinelor este zilnic sau la 2 zile, cu un
numr de edine de 6 15 edine. Seria de edine se poate repeta la 4 6 sptmni n
funcie de rezultatele obinute i scopul urmrit.
Se mai iau n considerare urmtoarele:
-aplicaia de ultrasunet nu trebuie s fie urmat de o alt procedur;
-nu este indicat succesiunea masaj ultrasunet;
-este contraindicat aplicarea concomitent a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia
pe aceeai regiune;
-aplicaiile cu ultrasunet pot preceda edinele de kinetoterapie datorita actiunii
miorelaxante
-n anumite afeciuni se recomand terapia combinat de sonoterapie cu cureni de
joas frecven pentru potenare analgetic i efect miorelaxant.
La doze mici, terapeutice, ultrasunetele determin efecte pozitive i anume:
-stimularea schimburilor metabolice;
-intensificarea proceselor de regenerare tisular;
-stimularea irigaiei sanguine;
-creterea oxigenrii esuturilor;
29
-reacii funcionale neuromusculare (cu modificarea conductibilitii nervoase).
La doze mari, se produc modificri funcionale i structurale ireversibile, mergnd
pn la necroze totale i moartea celulei. Cele mai sensibile la iradiere cu ultrasunetele
sunt celulele tinere i esuturile embrionare i neoplazice.
Principalele efecte fiziologice sunt:
- analgetice
- miorelaxante
- hiperemiante
Pe lng efectele principale, menionez ca efecte secundare:
-efecte fibrolitice (legate de fenomenele de rupere i fragmentare tisular),
-efecte antiinflamatorii (explicate prin aciunile vasomotorii i metabolice). Printre
actiunile biologice ale ultrasunetului se numara: efectul fibrolitic, hiperemia tegumentara,
cresterea metabolismului celular.
Principii de dozare a intensitatii w/cm2
Valoarea intensitatii depinde de o serie de elemente:
- regiunea tratata: exemplu- paravertebral- lombosacralgie cronica- 0,6 w/cm patrat
- sold 0,6 w/cm patrat
- genunchi 0,6 w/cm patrat 3 minute pentru partea dreapta, 3 minute stanga
- coloana cervicala 0,3 w/cm patrat
- cot, pumn- 0,4 w/cm patrat
- glezne 0,6 w/cm patrat
- profunzimea locului tratat
- forma de cuplaj in aplicatiile subacvale- intensitati mai mari
- metoda de manevrare a traductorului in metoda statica intensitati reduse
- calea de aplicare aplicatii pe cale neuroreflexa 0,2-0,3-0,5 w/cm patrat
- natura afectiunii tratate
- stadiul afectiunii subacut reduse, cronic- doze mai mari
- varsta pacientilor- sub 18 ani si peste 60 ani doze mai reduse
- starea generala a pacientilor: cei cu somnolenta, cefalee, oboseala- doze reduse
Tipuri de doze:
- mici 0,1-0,4 w/cm patrat- produc modificari biologice celulare minime si reversibile
- medii 0,5-0,7 w/cm patrat efecte biologice maxime
- mari peste 0,8 w/cm patrat efecte ireversibile pe tesuturi
Dozele minime produc hiperemia; iar maxime- eritem.
Rar se folosesc dozele 0,7-0,8 w/cm patrat de exemplu in rezectiile aponevrozei palmare
Contraindicaii generale:
- modificri tegumentare, afeciuni cutanate diverse (infecioase, inflamatorii,
nervi etc.), tulburri de sensibilitate cutanat
- tulburri de coagulare sanguin, fragilitate capilar de orice natur
- stri generale alterate, caexii
- tumori n toate stadiile evolutive, att pre ct i post operator
- tuberculoza activ, indifferent de stadiu i localizare
- stri febrile de cause cunoscute sau necunoscute
- fenomene inflamatorii acute de orice natur
- reumatism articular acut
30
- insuficiena cardio-circulatorie, insuficina coronarian, tulburrile de ritm
cardiac
- suferinele venoase ale membrelor tromboflebine, tromboze, varice
- calcificarea progresiv a pereilor arteriali
Contraindicaiile speciale:
Este contraindicat aplicare ultrasunetelor pe zonele corespunztoare unor organe
i esuturi, precum i creierul, mduva spinrii, ficatul, splina, uterul gravid, glandele
sexuale, plmnii, cordul i vasele mari; de asemenea nu se vor face aplicaii pe zonele de
cretere ale oaselor la copii i adolesceni.
Indicatii:
- patologia aparatului locomotor de cauza reumatismala, de natura traumatica
si ortopedica (fracturi)
- afectiuni dermatologice: cicatrice cheloide, plagi atone, ulcere trofice ale
membrelor
- afectari locale sau generale ale tesutului colagen
- afectari neurologice: nevralgii, nevrite, sechele nevralgice dupa Herpes
Zoster, etc
- afectiuni circulatorii: arteriopatii obliterantestadiile I si II, boala Raynaund
- afectiuni din cadrul medicinii interne: afectiuni respiratorii si digestive
cronice prin aplicatii reflexogene directe, indirecte si pe zonele ganglionilor
vegetativi- 0,05-0,3 w/cm patrat cu durate de 2-3 minute pe o zona
CAPITOLUL V
Naturala
Artificiala
Teoria electromagnetica.
31
3. Reflexia lumini-reprezinta rentoarcerea din mediul din care provine, raza
reflectata fiind n acelasi plan cu raza incidenta astfel nct unghiul de reflexie este egal
cu unghiul de incidenta.
4. Refractia lumini-reprezinta deviatia suferita de raza luminoasa la trecerea prin
suprafata dintre 2 medi cu densitati diferite.
Raza refractata nu este n acelasi plan cu raza incidenta astfel nct unghiul de
refractie este diferit de unghiul de incidenta.
5. Lipsa perturbatiei reciproce-se observa n cazurile de intersectie a 2 raze
fiecaredintre ele propagndu-se independent.
6. Interferenta-este fenomenul de compunere a undelor luminoase cu aceiasi directie
de propagare rezultnd benzi luminoase si ntunecate.
7. Difractia-fenomenul de curbare a traiectoriei luminoase n regiunea umbrei
geometrice.
8. Polarizarea-reprezinta dependenta intensitati razelor de lumina reflectata fata de
orientarea planului de incidenta.
Propagarea lumini
Se realizeaza dupa 2 teorii
1. Teoria cuantica sau fotonica-ce sustine ca lumina este emisa si absorbita n cantitati
discontinu de energie.
2. Teoria electromagnetica-conform careia lumina este o vibratie sinusoidala
transversala ce se propaga n vid cu 300 mii m/sec., n spatiul acesta radiatiile constituie
un cmp electric si un cmp magnetic aflate perpendicular unul pe celalalt pe directia de
propagare.
Radiatiile electromagnetice se caracterizeaza prin:
Lungimea de unda,
Perioada de timp,
32
c) Ultraviolete C sau III se mai numesc si scurte cu landa sub 280 milii microni si
care sunt produse prin descarcari electrice n vapori de mercur.
Radiatiile sub 250 milii microni sunt cele mai penetrante.
33
5. Ultravioletele antreneaza unele reflexe neuro-vegetative prin stimulare
hipotalamica ce induc o vasodilatatie simpatica si cu producerea eritemului prin absortie
crescuta de ultraviolete.
34
4. Metabolismul proteic-este stimulat catabolismul dupa care creste eliminarea de N,
P si S.
5. Metabolismul mineral-n deosebi accentuam pe vitamina D creste calcemia si
fosforemia.
Scade eliminarea calciului. Este mbunatatita absortia calciului n tesuturi si de la
nivelul intestinal.
Nivelul sancvin al Ca si P crescut favorizeaza depunerea cestora n epifizele osoase.
Formarea vitaminei D se obtine din provitaminele D inactive ce se activeaza sub
actiunea razelor ultraviolete. Exista mai multe provitamine D:
Sediul de alcatuire a vitaminei D este stratul cornos. Rolul vitaminei D este important
n rahitism, tetanie, spasmofilie, lactatie si schimbarea dentitiei.
Sunt influentate schimburile gazoase prin marirea cantitati de oxigen absorbit iar pe
cale reflexa miscarile respiratori devin mai ample si mai rare.
Crste secretia gastrica acida, creste secretia salivara si pancreatica, creste motilitatea
gastrica si intestinala.
35
VI. Actiunea asupra glandelor endocrine.
Arc electric
Lampile cu mercur
Lampi cu presiune mare sau foarte mare-care emit radiatia mercu-rului si alte radiati.
Cu ct presiunea este mai mare cu att alte radiati sunt mai multe.
Cele medi sunt cele mai folosite, mai pot fi ntlnite: lampi cu hidrogen, xenon,
cadniu si tunxten.
36
Tehnica de aplicare a ultravioletelor terapeutice
Sensibilitatea la ultraviolete este diferita de la om la om, de regiunea corpului, de
vrsta, de diferite alte afectiuni coexistente si de sensibilitatea individuala a bolnavului.
Aplicarea ultravioletelor poate fi:
Generala
Locala.
1. Fizico-chimice-ce folosesc unitati fizice ale altui tip de energie n care se transforma
energia radianta.
Biodoza-reprezinta minim necesar pentru aparitia celui mai slab eritem actinic la un
anumit bolnav si care dispare dupa 24h folosindu-se o anumita lampa aplicata la o
distanta fixa de 50 cm.
Pentru determinarea biodozei se folosesc dispozitive numite biodozimetre prevazute
cu orifici ce se descopera succesiv n timpul expuneri la ultraviolete la un interval de cte
1 min.
Cu ajutorul biodozimetrului se pot evita dozele mari ce produc arsuri sau cele mici ce
sunt ineficiente.
Indicatiile razelor ultraviolete
I. Dermatologie: psoriazisul, acneea, alopecii, cicatrice cheloide, eczeme, furuncule,
degeraturi, herpes zoster, lupus vulgaris, ulcere cutanate, micoze cutanate, piodermite.
II. Pediatrie: rahitismul, spasmofili, surerinte respiratorii (astum bronsic), debilitate
fizica, craniotabes.
III. Reumatologie: artritele reumatoide, artrozele, periartritele, nevralgii, sindromul
algoneurodistrofic, reumatismul abarticular,
IV. Alte afectiuni:
37
Afectari ale starii generale: la bolnavii surmenati dupa boli infectioase consumptive,
carente alimentare, la bolnavi anemici, inapetenti, cu pierderi ponderale, unele cazuri de
insomnii.
Contraindicatiile ultravioletelor
Tuberculoza pulmonara activa, neoplaziile, casexiile de orice cauza si inanitia,
cardiopatiile decompensat, insuficienta cardiaca, ateroscleroza n stadiile avansate,
insuficiente hepatice si renale, nefrite cronice si severe, tromboflebitele, hipertiroidia,
diabetul zaharat, pacientii nervosi si iritabili, sarcina, tulburarile de pigmentatie,
hipertensiunile arteriale consecutive pigmentatiei.
38
Indicatiile RIR in spatiu inchis:
-are caracter de termoterapie de sudatie si de solicitare generala a organismului,mai ales
baile generale de lumina;
-boli cu metabolism scaut:obezitate, hipotiroidism(fara interesare cardiaca),diabet,
diateze urice;
-boli reumatismale degenerative:artroze, periartrite, mialgii;
-intoxicatii cronice cu metale grele ,in care sudatia intensa permite eliminarea acestora;
-afectiuni inflamatorii cronice si subacute ale organeor genitale(metroanexite,);
-afectiuni cronice ale aparatului respirator:astm, bronsite cronice
Contraindicatii ale RIR:
-nu se aplica in perioada imediat urmatoare traumatismelor;
-nu in hemoragii recente sau riscuri de hemoragii;
-inflamatii acute,supuratii;
-stari febrile
Contraindicatiile generale ale fototerapiei sau actinoterapiei:
- tuberculoza pulmonara activa
- neoplaziile
- casexiile de orice cauza si inanitia
- cardiopatiile decompesate, insuficienta cardiaca, ateroscleroza in stadii
avansate, HTa
- insuficiente hepatice si renale, nefritele cronice si severe
- starile hemoragipare si tendinte la hemoragii, tromboflebite
- hipertiroidia, diabetul zaharat
- hematoporfirinemia
- pacientii nervosi si iritabili
- sarcina, tulburarile de pigmentatie
- fotosensibilitatile cutanate solare
Fototerapia sau terapia cu lumina reprezinta utilizarea actiunii asupra organismului a
energiei radiante luminoase.
OBS: Inaintea iradierii locale cu RUV este bine ca tegumentul sa fie sters cu alcool
sau eter.
39
CAPITOLUL VI
Terapia LASER
40
CAPITOLUL VII
Un camp magnetic este produs de un curent electric sau de catre un camp electric
variabil. O bobina prin care circula curent electric produce camp magnetic. Campul
magnetic este caracterizat de liniile de camp sau de forta magnetica, a caror desime si
forma determina intensitatea acestuia.
Actiunea cmpului magnetic asupra structurilor biologice determina modificari
energetice la nivelul suprafetei celulare.
Procesele metabolice celulare sunt influentate diferit, n functie de forma cmp
magnetic aplicata.
Exista doua categorii mari de cmp magnetic :
Cmpul magnetic continuu - acesta dezvolta efecte predominant anabolice,
Cmpul magnetic ntrerupt dezvolta efecte predominant catabolice,
Cmpul magnetic continuu: induce o actiune sedativa, tranchilizanta, actiune
sinergica, cumulativa la aplicarea concomitenta de medicatie tranchilizanta.
Cmpul magnetic ntrerupt : stimuleaza simpaticul si determina cresterea
adrenalinei sanguine cu peste 60% din valoarea de baza; formele ntrerupte sunt
excitante, simpaticotone, ergotrope,
Forma de aplicare se coreleaza cu bioritmul :
cmp magnetic continuu este sedativ si se aplica mai ales dupa-amiaza sau
seara,
cmp magnetic ntrerupt se aplica dimineata, pentru promovarea starii
ergotrope de reactivitate
Un aparat de magnetodiaflux are n componena lui urmtoarele componente :
- sistemul de alimentare
- sistemul de redresare
- sistemul de divizare
- aparate de msur i semnalizare
- sistemul de comutare a frecvenei : 50 Hz, 100 Hz, 50 Hz 100 Hz
Regimurile de activitate sunt :
- regim fr ntrerupere (continuu) cu efect sedativ
- regim cu ntreruperi ritmice cu efect de stimulare
- regim cu ntreruperi aritmice cu efect excitant
Racordarea cu pacientul se face prin intermediul unor electromagnei
bobine(self) :
- una de dimensiuni mai mici (diametru aprox. 365 mm) pentru zona
cervical
- una de dimensiuni mai mari (diametru aprox. 595 mm) pentru zona
lombar
- o pereche cubici polarizai N S ( 200X100X60) pentru articulaii
- plci de diferite dimensiuni simple, duble sau triple
Metodologia aplicarii :
cuplare cordon alimentare,
41
cuplare fisa pe panoul posterior,
pozitionare ntrerupatoare la pozitia 0,
se verifica aparatul, se fixeaza timpul,
se alege regimul de lucru.
Reguli de aplicare :
n sali separate,
bolnavii se aseaza/culca pe paturi de lemn,
spatiu minim ntre paturi 3 m,
bolnavii se vor prezenta fara obiecte metalice si ceas,
este contraindicat la bolnavii cu pacemaker si piese metalice ortopedice,
bolnavul se postureaza n decubit dorsal, ntr-o pozitie comoda, si va fi mbracat
lejer,
extremitatea cefalica se orienteaza spre nord (N),
selfurile trebuie sa vina n contact direct cu regiunea de tratat si sageata sa fie
orientata spre extremitatea cefalica a bolnavului.
OBS: Bobinele circulare au intensitatea de 2 mili Tesla, iar bobinele localizatoare
intensitatea de 20 23 mili Tesla.
Contraindicatiile principale ale aplicarii cmpurilor magnetice sunt
urmatoarele:
purtatorii de pacemaker cardiac,
bolnavii cu boli de snge grave (anemie, leucoze, trombopenii),
starile hemoragice la orice nivel,
bolile infectioase active, starile febrile,
tumorile maligne,
insuficienta hepatica decompensata,
insuficienta renala decompensata,
sindroamele endocrine grave, decompensate sau avansate cu complicatii
(acromegalie, bolile Basedow, Cushing, Addison),
tuberculoza activa indiferent de localizare,
psihozele decompensate, epilepsie
sarcina
Indicatii:
Afectiunile articulare
Cmpul magnetic actioneaza cert asupra articulatiilor si a proceselor patologice de la
acest nivel, activnd urmatoarele mecanisme :
scade inflamatia articulara si periarticulara,
scade contractura antalgica,
creste pragul cortical la durere, si prin aceasta, creste rezistenta la stimulul algic.
Artrozele
Se folosesc cmpurile magnetice de joasa frecventa, mai ales daca suferintele
articulare
degenerative sunt nsotite de distonii neurovegetative (bolnavi nevrotici, sau nevrozati de
sufeintele cronice).
Reumatismul abarticular. Se fac aplicatii locale sau generale. Se aplica cmp
magnetic continuu.
Reumatismul inflamator cronic- Consecintele aplicarii de cmp magnetic :
42
scade inflamatia,
scade durerea,
creste mobilitatea articulara,
Sechele posttraumatice - cmp continuu sau cmp ntrerupt ritmic, pentru 24-40
min, zilnic, 10-14 zile.
n entorse, status post-ruptura musculara sau tendinoasa, pentru mai mult de 30-
40 min, zilnic, 12-20 sedinte pe serie.
Consolidarea fracturilor :
- Se considera ca aplicatia de cmpuri magnetice de joasa frecventa accelereaza cu 18%
depunerea de calciu n os n fiecare zi, si creste constant calcemia, modificare care se
mentine si la 14 zile de la terminarea tratamentului.
- Se aplica precoce, dupa instalarea contentiei:40-60 min, zilnic, 20-40 sedinte pe serie,
pna la consolidare; n cazul consolidarii ntrziate, se fac 2-3 sedinte pe saptamna pna
la deghipsare
Afectiuni neuro-psihice
n nevroze astenice, nevroze infantile cu comportament agresiv
n psihastenii, nevroze depresive
n distonii neuro-vegetative
In sindroame spastice si alte hipertonii (hemiplegie, leuconevraxita, paraplegii,
etc.), precum si rigiditate (ex. boala Parkinson)
Afectiuni cardio-vasculare
Indicatii :
boala Raynaud, acrocianoza,
trombangeita obliteranta;
arteriopatie aterosclerotica sau diabetica
n cazul aterosclerozei, la nivelul circulatiei cerebrale mai ales
hipertensiunea arteriala (HTA), n primul rnd de stadiul I, si partial stadiul II
Afectiuni respiratorii
Cmpul magnetic de joasa frecventa forma ntrerupta ritmic este indicata n cazul
pacientului cu reactivitate bronsica intensa la acetilcolina si raspuns prompt la
simpaticomimetic.
Cmpul magnetic de joasa frecventa forma continua se indica la bolnavii anxiosi,
cu dominanta simpatica.
n toate tipurile de suferinta respiratorie, chiar daca forma de cmp difera (este
cea indicata mai sus, n functie de caz), aplicatia se face la fel: se pot utiliza si
formele combinate continuu + ntrerupta ritmic.
Afectiuni digestive
Ulcer gastric, duodenal :
Gastrita cronica:
Enterocolopatii cronice nespecifice, diskinezii hipertone, hiperkinezii:
Diskinezii hipotone, hipokinezii (ex. biliare)
Afectiuni endocrine
Diabetul zaharat tip II (insulino-independent)
Hipertiroidia n stadiu neurogen
43
Afectiuni ginecologice
Dismenoreea functionala (tulburari menstruale functionale)
n metroanexitele cronice nespecifice, cervicitele cronice nespecifice, ca si n
tulburarile de climax sau preclimax
Cmpul electromagnetic cu regim continuu - se adreseaz sistemului nervos
central i simptomatologiei locale neuromusculare, producnd o stare de relaxare
general cu tendin la somn, o echilibrare a reaciilor emotive cu reglarea tulburrilor
neurovegetative, o scdere a tonusului muscular i o uoar scdere a tensiunii arteriale.
Aciunea local direct antiinflamatoare i antialgic asupra esuturilor i
celulelor este destul de evident n aplicarea cmpurilor electromagnetice n regim
continuu.
La aceasta mai contribuie i aciunea termic local, care prin hiperemia pe care o
provoac mbuntete nutriia i oxigenarea esuturilor i mrete troficitatea acestora.
n general cmpurile electromagnetice continui produc efecte de sedare asupra
sistemului nervos central, care se menin circa 48 h de la efectuarea tratamentului.
Cmpul electromagnetic cu regim ntrerupt - produce efecte de excitare asupra
sistemului nervos central, o cretere a tonusului muscular, o cretere uoar a tensiunii
arteriale n special la hipotensivi cu o scdere a reflectivitii vagale i n general
predominant fenomenele catabolice.
Efecte favorabile se obin n procese patologice de tip reumatic prin dispariia
tumefierii articulare, a tulburrilor circulatorii i ameliorarea durerilor n ceste cazuri.
Cmpurile electromagnetice produc o stare de euforie general, o cretere
evident a puterii de munc i o ameliorare a capacitii de nvare, normalizarea
somnului agitat, nlturarea strii de oboseal matinal, a strii de irascibilitate accentuat
i a tendinelor la plns a nevroticilor.
Cmpurile electromagnetice influeneaz strile alergice cu urticarie , prurit chiar
din prima serie de cur, dar dup a II a serie se constat efecte de durat., crete pofta de
mncare, diureza, scade tensiunea arterial.
44
BIBLIOGRAFIA:
45