Minesterul Educaiei din Romnia

Universitatea Dunrea de Josdin Cahul

Facultatea Transfrontaliera de tiine Umaniste,Economice i Ingenereti
Specialitate: Relaii Internaionale i Studii Europene

Referat
La disciplina

Istoria Relaiior Internaionale III

Tema: Destrmarea Uniunii Sovietice. Formarea

Comunitii Statelor Independente.

Studenta: Natalia COSTEVA Coordanotor tiinific doct.hab.:

Grupa :REISE Anul 1 Ion ICANU

Cahul,2015
Cuprins
1) Destramarea URSS 2
2) Formarea CSI- scop,formarea statutul 5
3) Concluzie 8
4) Bibliografii 9
 Secolul XX a fost cel mai violent secol din istoria omenirii, care a distrus iluziile i
idealurile privind dreptatea i egalitatea ntre oameni. A fost un secol al luptei ntre ideologii
Rzboiul Rece, n sensul c forele n conflict s-au situat pe poziii ideologice diferite. Aceast
confruntare nu putea cunoate nici compromisuri, nici respect fa de adevr i nici concesii.
n aceast lupt se manifesta activ Uniunea Sovietic, care a intrat, cu nceputul anilor
80, ntr-un declin ireversibil. Practic, evenimentele care i-au marcat existena n secolul XX,
constituie episodul prea puin glorios dar, s-ar putea spune, inevitabil al evoluiei sale,
ncepnd cu lovitura de stat din 25 octombrie 1917. Decretele Guvernului Sovietic, privind
abolirea proprietii private, relaiilor de pia, suprimarea libertilor individuale etc., au
transformat lovitura de stat ntr-o revoluie comunist.
Omenirea cunoate mai multe proiecte utopice de a constitui un paradis pe Pmnt.
Astfel, Thomas Morus, n lucrarea Utopia (1516), a descris un stat ideal, unde toi oamenii
sunt egali i exist o armonie ntre ei, condamnnd proprietatea privat. La 30 decembrie
1922 a fost format Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cldit pe ruinele Imperiului
Rus. Fondatorii noului stat au promis mari schimbri, lichidarea nedreptilor i a inegalitii
sociale i edificarea unei comuniti de oameni egali, printr-o dezvoltare rapid. Pentru
realizarea acestor deziderate a fost preconizat un ir de restructurri cardinale: desfiinarea
proprietii private, industrializarea n mar forat, colectivizarea forat etc.
n noile condiii create de criza sistemului totalitar, nomenclatura de partid s-a orientat
ctre alte valori fa de cele anterioare. Aceast atitudine a dat natere unei noi mentaliti i
a creat noi modele de activitate, orientate spre democraie i un alt stil de via. Astfel, se
produc ciocniri de interese, voine politice i, ca rezultat, apar conflicte dintre valorile
anterioare sovietice i noile valori democratice. Aceasta duce inevitabil i la o confruntare
direct ntre noua nomenclatur i cea veche. Acest conflict ideologic a avut ca efect
revizuirea vechilor valori, care ulterior au fost nlocuite cu cele noi. Odat cu dezideratele
nlocuirii valorilor totalitare cu cele general-umane i fac apariia noi personaliti politice,
tiinifice sau culturale care prin activitatea lor energic se impun ca lideri ai micrii de
eliberare. Asemenea exemple de schimbare a valorilor vechi cu cele noi sunt numeroase n
istoria umanitii.
Contradiciile inerente ale acestor politici ar fi putut fi suprimate de un regim totalitar
puternic, dar, n acelai timp, consecinele unei asemenea reprimri ar fi slbit i mai mult
sistemul existent. Iar atunci cnd restriciile regimului totalitar au fost anulate, cum s-a
ntmplat sub Gorbaciov, contradiciile au explodat, ameninnd nsi existena sistemului.
Aspectele de mai sus au un caracter general i, ntr-o anumit privin, ele exprim
visul dintotdeauna al umanitii de a aspira ctre mai mult i ctre mai bine. Schimbrile ce
2
s-au produs i se produc n perioada de tranziie de la regimul totalitar la cel democratic sunt
rapide, avnd caracter de revoluii. Aceste schimbri sunt reprezentate prin rupturi brute,
brutale, profunde care se instaleaz brusc i schimb complet configuraia statului,
mentalitatea i influeneaz modul de via.
Implozia faza final n destrmarea Uniunii Sovietice. Conform definiiei din
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, noiunea de implozie este explicat n felul urmtor:
Fenomen opus exploziei, care const n ptrunderea rapid a aerului ntr-un spaiu nchis,
fr aer, cnd pereii acestuia sunt distrui. E vorba de politica de restructurare a lui Mihail
Gorbaciov care a iniiat perestroica cu componentele sale: publicitate, transparen,
libertatea de opinii etc. Salutnd desctuarea anunat de sus, oamenii i exprimau deschis
opiniile, doleanele, nzuinele tainice. Ca rezultat, s-a constituit acel suport al democraiei
aerul libertii care a ptruns ntr-un spaiu nchis, izolat de restul lumii. n rezultatul
ptrunderii rapide a libertii spiritului uman, Uniunea Sovietic s-a destrmat. Nimic nu
poate fi durabil ce a fost construit prin puterea forei. Imperiul Sovietic adunat cu fora, ca i
oricare alt imperiu, s-a destrmat, fr a se mpotrivi acestor schimbri epocale. Coloniile
Imperiului Sovietic au fost abandonate panic, fr lupt.
n martie 1990, PCUS i pierde rolul de partid conductor, iar n decembrie 1991 este
dizolvat. Deoarece PCUS ntruchipa puterea suprem n regimul comunist, implozia lui a
determinat i cderea Uniunii Sovietice. n urma tentativei de lovitur de stat din 19 august
1991, republicile unionale una dup alta i-au proclamat independena. Iar la 8 decembrie
1991, preedinii Rusiei, Ucrainei i Bielorusiei semneaz acordul de nfiinare a Comunitii
Statelor Independente (CSI) i proclam ncetarea existenei URSS. Statele membre ale CSI
au adoptat programe de tranziie la economia de pia i democratizarea societii.
Destrmarea URSS a nsemnat falimentul unei dramatice iluzii care i azi mai persist printre
unele medii sociale din spaiul postsovietic.
Dup destrmarea URSS, liderii Partidului Comunist, n marea lor majoritate, au
devenit subit anticomuniti feroce i victime ale sistemului pe care l-au servit timp de decenii.
Cum putem explica aceast metamorfoz i, n primul rnd, trdarea nomenclaturii
sovietice de partid? Este o rtcire a nomenclaturii, n primul rnd a conducerii de vrf a
partidului, sau o manifestare a unor legiti istorice? De ce persoanele de vrf ale PCUS au
trdat idealurile comuniste?
Cu certitudine, apariia unei personaliti se datoreaz unor condiii specifice create la
un moment dat de istorie. n acest moment totul depinde de capacitatea liderului politic de a
prevedea efectele sociale ale propriilor aciuni, mbinate cu aciunile maselor. Este important
ca liderul politic s poat prevedea i evoluia ulterioar a evenimentelor. Mai este important
3
i capacitatea liderilor de a-i armoniza propriile aciuni cu activitatea i interesele maselor.
n acest context s-au manifestat legiti care explic acest fenomen. Astfel, cnd apare
un conflict ntre interese i ideologia profesat, o lung perioad de timp oamenii se comport
n proporie de mas n conformitate cu interesele, iar nu cu ideologia lor. Merit reprodus
i o alt legitate: Dac acceptarea unei anumite ideologii de ctre un grup social presupune
renunarea la privilegiile pe care acest grup le are, atunci cea mai mare parte a membrilor
grupului vor respinge aceast ideologie.
O deschidere ctre valorile general-umane presupune acumularea de cunotine n
domeniul politic, nvarea democraiei fiind un proces dificil pentru rile cu un trecut
totalitar. Acest proces presupune schimbri eseniale la nivel de contiin, mentalitate,
atitudini. Contiina postotalitar alege nc ntre valorile vechi, tradiionaliste, sovietice i
cele noi, democratice. n aceast ordine de idei, constatm c nu este ncheiat procesul de
formare a unui sistem unic necontradictoriu de valori proprii societii moldoveneti la
moment.

4
 Comunitatea Statelor Independente (CSI)
1 Formare Membri Structura.
CSI a fost intemeiata in baza Acordului privind crearea Comunitatii Statelor
Independente la Minsk, in anul 1991 de catre reprezentantii a trei foste republici URSS -
Republica Belarus, Republica Federala Rusa si Ucraina.
Scopurile CSI sunt:
1. dezvoltarea colaborarii la egal a popoarelor si statelor in domeniul politic, economic,
de cultura, educatie, ocrotirii sanatatii, protectiei mediului inconjurator, stiintei,
comertului, in sfera umanitara s.a.m.d.
2. contribuirea schimbului informational reciproc;
3. respectarea stricta si constiincioasa a obligatiunilor reciproce.
Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o alianta formata din 11 din cele 15
foste republici ale Uniunii Sovietice, exceptiile fiind cele trei tari baltice: Estonia, Letonia si
Lituania, precum si Georgia. Crearea CSI a declansat procesul de destramare a Uniunii
Sovietice.
Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan,
Kargazstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan.
CSI impreuna cu China si SUA detin 80% din rezervele de carbuni ale planetei, aceasta
inscriindu-se intre cele mai mari producatoare de carbuni din lume.
Organele de baza ale CSI sunt: Consiliul Sefilor de Stat al Comunitatii; Consiliul
Sefilor de Guverne; Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe; Consiliul Ministrilor Apararii;
Adunarea Parlamentara a tarilor-membre a CSI; Curtea de Justitie a CSI; Secretariatul
executiv al CSI (din 1999 - Comitetul executiv al CSI).
In afara de acestea, exista mai mult de 70 de institutii care sunt menite sa favorizeze
interactiunea multilaterala intre statele membre si realizarea acordurilor in diverse domeniii
ale economiei, stiintei, sferei umanitare, sferei militare
2 Infiintarea CSI
Principalele cauze au fost criza puterii, caderea economica, dorinta oamenilor de a
avea libertate, dar si imposibilitatea regimului dictatorial de a asigura populatia cu strictul
necesar bunului trai care au determinat practic, incapacitatea conducerii Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste (URSS) de a mentine existenta unui stat unitar, asigurandu-i continuitatea
socio-economica viabila la nivel global.
Acordul cu privire la crearea Comunitatii Statelor Independente (CSI) a fost semnat la
data de 8 decembrie 1991, in resedinta prezidentiala Visculi din Belarus, de catre sefii
republicilor unionale Belarus, Federatia Rusa si Ucraina, urmand ca prin acest acord sa isi

5
inceteaze activitatea de drept - URSS. La 21 decembrie 1991, la Alma-Ata, in Kazahstan a
fost semnat Protocolul referitor la Acordul cu privire la crearea Comunitatii Statelor
Independente din 8.12.1991, de catre urmatoarele state independente: Republica Azerbaidjan,
Republica Armenia, Republica Belarus, Republica Kazahstan, Republica Kargastan,
Republica Moldova, Federatia Rusa, Republica Tadjikistan, Republica Uzbekistan,
Turkmenistan si Ucraina. Acordul privind crearea CSI si Protocolul la acest acord au intrat in
vigoare pentru fiecare tara in parte din momentul ratificarii. Se admitea ca in momentul
ratificarii sa se faca anumite mentiuni care vor fi luate in considerare pe viitor, la semnarea
acordurilor din cadrul Comunitatii.
Tarile sus numite au semnat Declaratia de la Alma-Ata, in care se mentiona:
Colaborarea membrilor Comunitatii va fi efectuata pe principiul de egalitate prin
institutiile de coordonare, formate in baza principiului de paritate si va functiona in
baza acordurilor intre membrii Comunitatii, care nu este nici stat si nici institutie
suprastatala.
CSI este deschisa aderarii tuturor tarilor fostei URSS si de asemenea pentru alte state,
care urmaresc aceleasi scopuri si principii.
Tarile membre ale Comunitatii se obliga sa respecte cu strictete principiile Declaratiei
de la Alma-Ata.
La 8 octombrie 1993, Georgia a depus cererea de aderare la CSI, iar la 3 decembrie a
ratificat acordul privind crearea CSI si Protocolul la acest acord.In ceea ce priveste Republica
Moldova, acordul a fost ratificat la 26 aprilie 1994 prin Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova nr.76-XIII, cu mentiunea ca Republica Moldova nu va participa la problemele
securitatii si colaborarii politico-militare din cadrul Comunitatii.
In cadrul Acordului cu privire la crearea Comunitatii Statelor Independente sunt indicate
sfera activitatii lor comune, promovate in baza egalitatii in drepturi prin intermediul
institutiilor comune coordonatoare ale Comunitatii, acestea fiind:
coordonarea activitatii de politica externa;
colaborarea in domeniul formarii si dezvoltarii spatiului economic comun;
colaborarea in domeniul dezvoltarii retelelor de transporturi si comunicatii;
colaborarea in domeniul ocrotirii mediului inconjurator;
problemele politicii de migratie;
lupta contra crimei organizate.
Tarile membre garanteaza transparenta frontierelor, libertatea deplasarii cetatenilor si a
transmiterii informatiei in cadrul Comunitatii. Odata cu semnarea Acordului privind
infiintarea CSI, organele fostei URSS isi inceteaza activitatea pe intregul teritoriu al tuturor
republicilor unionale.
3 Statutul CSI
6
 Dorind perfectionarea mecanismului de colaborare in cadrul Comunitatii, tarile
membre au hotarat adoptarea Statutului CSI, care a fost semnat la 22 ianuarie 1993, la Minsk.
Conform statutului, Comunitatea nu este un stat si nu poseda imputerniciri supranationale.
Organul suprem al Comunitatii esteConsiliului sefilor de stat. Hotararile Consiliului sefilor de
stat si ale Consiliului sefilor de Parlament se iau prin consens. Orice tara poate sa-si declare
neinteresarea sa in orice problema, si aceasta nu trebuie privita ca un obstacol in luarea
hotararilor.
Scopurile Comunitatii sunt:
infaptuirea colaborarii in domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural etc;
dezvoltarea multilaterala si echilibrata economic si social a statelor membre in cadrul
spatiului economic comun, cooperarea si integrarea interstatala;
asigurarea drepturilor si principiile libertatii omului in concordanta cu
principiile si normele general acceptate ale dreptului international si ale
documentelor OSCE;
colaborarea intre statele membre etc.
Cat priveste retragerea din CSI, articolul 9 din Statut precizeaza ca orice parte
contractanta are dreptul de a se retrage din Statut (Comunitate), atunci cand doreste acest
lucru, cu conditia sa instiinteze in scris despre aceasta, Depozitarul Statutului
(Arhiva). Cererea de retragere intra in vigoare dupa expirarea a 12 luni de la depunerea
ei. In ce priveste angajamentele luate fata de celelalte state ale CSI in perioada de membru, se
vor duce la bun sfarsit.
Relatiile interstatale intre tarile membre in cadrul Comunitatii se desfasoara in baza
acordurilor bilaterale si multilaterale in diferite ramuri, cu respectarea scopului si principiilor
4 Integrarea economica din cadrul tarilor CSI
Tarile CSI au hotarat sa formeze o Uniune Economica pentru accelerarea reformelor
economice si ridicarea nivelului de trai si care sa asigure libera circulatie a marfurilor,
serviciilor, capitalurilor si a fortei de munca, precum si o politica monetara, financiara,
bugetara, fiscala, a preturilor, economica, vamala si valutara comuna, o legislatie economica
armonizata, si realizarea unei baze statistice comune.
Aceasta Uniune a fost creata in baza participarii de buna voie, cu respectarea
suveranitatii, integritatii teritoriale, egalitatii in drepturi, precum si respectarea reciproca a
Partilor.
Ideea crearii Uniunii Economice in cadrul CSI a fost adoptata prin Hotararea privind
masurile de creare a Uniunii Economice ale tarilor membre ale CSI, la 14 mai 1993, in care se
mentioneaza ca Comitetul Consultativ-coordonator trebuie sa elaboreze proiectul Tratatului

7
privind crearea Uniunii Economice si toate Acordurile necesare pentru punerea in functiune a
Tratatului.
Relatiile economice dintre tari se reglementeaza prin Tratatul cu privire la crearea
Uniunii Economice, prin acorduri bilaterale si multilaterale, prin normele dreptului
international si legislatia nationala. In cazul in care Tratatul stabileste alte norme si reguli
decat cele prevazute de legislatia nationala, se vor aplica regulile si normele dreptului
international si ale Tratatului.
Concluzie
Experiena sovietic de a crea o form de alternativ sistemului capitalist a suferit
eec. Sistemul sovietic care se baza pe proprietatea colectiv asupra mijloacelor de producie,
pe munca forat, economia centralizat i planificat, pe ideologia marxist i dictatura de
partid s-a dovedit a fi ineficient i falimentar. Falimentul Uniunii Sovietice a fost determinat
nu exclusiv de eecul politicii sale economice, ci mai curnd de faptul c au fost ignorate
arogant nevoile umane, simpla necesitate de a hrni poporul. Un alt factor a fost ambiia
partidului-stat de a condiiona i controla individul, n numele triumfului societii comuniste.
Renunarea la aa valori general-umane ca: proprietatea privat, relaiile de pia, concurena
i libertatea individului au determinat, n consecin, prbuirea Imperiului Sovietic, n pofida
faptului c muncitorii, rnimea colhoznic, intelectualitatea au muncit cinstit i cu jertfire de
sine pentru edificarea unei societi a echitii sociale.
Arnold Toynbi considera c pe parcursul istoriei umane s-au format 31 de civilizaii,
dintre care 20 s-au stins. Desigur, cauzele destrmrii au fost diferite, ns istoricii-cercettori
cel mai des evideniaz una singur: lipsa sau moartea lent a democraiei. Cu alte cuvinte
sectuirea forelor spirituale, n urma creia venea neaprat i decderea economic.

Bibliografie
1. Marks K. i Engels F. Manifestul Partidului Comunist. - Chiinu, 1978, p.42.
2. Lenin V.I.. Opere complete. Vol.35. - Chiinu, 1975, p.25.
8
3. Pipes Richard. Scurt istorie a Revoluiei ruse. - Bucureti, 1998
4. http://irrd.ro/wp-content/uploads/2014/06/PR%C4%82BU%C8%98IREA-
IMPERIULUI-SOVIETIC1.pdf
5. http://www.descopera.ro/cultura/13296360-de-ce-s-a-prabusit-uniunea-sovietica
6. http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/09.-p.72-79.pdf