Portofoliu Ecologia
Portofoliu Ecologia
Portofoliu Ecologia
ecosfera.Structura ,componenta
biosferei.Atmosfera.Poluarea
atmosferei.Masurile de protectie
Aceasta forma este determinata de forta centrifuga, a carei valoare este maxima la Ecuator si
scade spre Poli, si mai este determinata si de ncalzirile puternice de la Ecuator si de racirile de la
Poli.
troposfera - 0 18 km;
stratosfera - 18 32 km;
mezosfera - 32 80 km;
termosfera - 80 1000 km;
exosfera - 1000 3000 km.
Troposfera
Este stratul de la contactul cu suprafata Pamntului n care este cuprinsa din masa
atmosferica si cuprinde 95% din vaporii de apa. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprinsa
ntre 1618 km, la latitudini medii este de aproximativ 14 km iar la Poli de 8 km. n troposfera
temperatura scade cu altitudinea n medie cu 0,65C la suta de metri. Aceasta scadere poarta
numele de gradient termic vertical, t . Aceasta scadere face ca la nivelul superior al acestui
strat, la Ecuator temperatura sa fie de -80C iar deasupra Polilor de numai -50C. Exista zone n
care temperatura se poate mentine constanta cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de
izotermie, iar n altele temperatura creste cu altitudinea, fenomenul purtnd denumirea de
inversiune termica. Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc miscari de convectie
pe verticala, att ascendente ct si descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere
termic aerul, si miscari de advectie numai pe orizontala, care au rolul de a transporta masele de
aer dintr-o regiune n alta. n troposfera se produc toate fenomenele meteo : variatii de
temperatura si presiune, vnt, nori, precipitatii, aici se formeaza centrii barici si fronturile
atmosferice.
Tropopauza
Tropopauza are o grosime de la cteva sute de metri pna la 2 km. Este mai groasa deasupra
polilor si mai subtire deasupra Ecuatorului. Nu este un strat continuu, ea prezentnd 2 trepte :
una n zona subpolara si alta n zona subtropicala unde prezinta o ruptura. n zona de ruptura se
produc diferente mari de temperatura si presiune, aici lund nastere curenti cu viteze egale cu
700 km/h. Acestia reprezinta curentii jet sau fulger (jet-streams), cu un circuit foarte meandrat pe
directia E-W.
Stratosfera
Termosfera (ionosfera)
Termosfera reprezinta stratul celor mai ridicate temperaturi. La nivelul superior sunt
+3000C. Aceasta temperatura este determinata de ionizarea puternica a moleculelor de aer
rarefiat de catre razele X, si corpusculare de la Soare. Aici se formeaza aurorele boreale.
Tot aici se produce reflexia undelor radio. Exista patru straturi de reflexie a undelor radio:
Exosfera
n exosfera nu mai exista aer. Distanta dintre moleculele de aer creste la 100 km. Putem face
o ierarhizare a acestui strat : omosfera, eterosfera, magnetosfera. Exista si trei centuri de
radiatii sub forma de potcoava numite centuri van Allen.
compozitia
Exceptnd vaporii de apa, primele gaze atmosferice care au atras atentia au fost dioxidul de
carbon si ozonul, care sunt implicate n circulatia atmosferica si n procesele chimice din
atmosfera O caracteristica generala a constituentilor gazosi o reprezinta timpul de viata
din atmosfera,
. Intruct ndepartarea prin precipitatii joaca un rol important in ciclul unor gaze,
timpul de viata in atmosfera al acestora este apropiat de cel al vaporilor de apa, adica
relativ mic (zile-sapatamani)
. Exista gaze care nu sunt influentate de ciclul apei: CO2, O3, N2O
. In functie de timpul de viata se pot distinge trei categorii de gaze:
constituienti cvasi-constanti: timpul de viata este de ordinul miilor de ani: N2,
O2, Ar, He, Ne, Kr, Xe
constituienti a caror concentratie variaza lent: timpul de viata este de la cteva
luni pana la ctiva ani: CH4, O3, N2O, CO2, CO, H2
constituenti a caror concetratie variaza rapid: timpul de viata este de cteva
zile sau mai putin: SO2, H2S, NO, NO2, NH3
AZOTUL
OXIGENUL
Oxidarea - combinatia oxigenului cu alte substante - elibereaza energie n hrana si astfel ea poate
fi folosita pentru sistemul viu. Fara oxigen - suportul vietii, procesele metabolice ale celor mai
multe vietuitore n-ar functiona si organismele vii ar nceta sa mai existe Activitatea umana -
factor necunoscut n ciclul oxigenului .Oamenii si animalele inhaleaza oxigenul si elimina
dioxid de carbon; n plus, oamenii ard cantitati uriase de combustibil fosil n case, automobile,
masini grele sau fabrici, ndepartand oxigenul din atmosfera si crescand cantitatea de dioxid de
carbon. Deversarile de uleiuri si pesticide contribuie la dezechilibrarea ciclului oxigenului prin
oprirea cresterii plantelor.
DIOXIDUL DE CARBON
Dioxidul de carbon, desi este prezent n atmosfera n cantitati mici, n comparatie cu azotul si
oxigenul, este un constituent foarte important; Intruct dioxidul de carbon este un eficient
absorbant de energie radianta emisa de pamnt, este de mare interes pentru oamenii de stiinta,
deoarece el influenteza bilantul energetic al atmosferei
Toate procesele n care este implicat dioxidul de carbon atmosferic au loc la suprafata
Pamntului, iar atmosfera actioneaza numai ca un rezervor pasiv, cu o capacitate mare,
dar limitata
Echilibrul dintre oceane si biosfera este foarte sensibil la variatiile mici ale valorilor
temperaturii si pH-uliu apei oceanului
Omul genereaza n mod curent mari cantitati de dioxid de carbon putand influenta
variabilitatea climatica
Asimilarea dioxidului de carbon de plante prin procesul de fotosinteza este controlata
puternic de radiatie
Dioxidul de carbon gazos se dizolva n apa ca sa formeze un nou compus numit acid
carbonic. Oceanul planetar contine aproape de 60 de ori mai mult dioxid de carbon dect
atmosfera. Reactia de mai jos este o reactie reversibila:
Oceanul actioneaza ca un tampon care tinde sa pastreze volumul de dioxidul de carbon
atmosferic relativ stabil. Cnd nivelul concentratiei dioxidului de carbon din atmosfera
creste brusc, aceasta se dizolva n apa oceanelor pna se restabileste echilibrul dintre
acidul carbonic din mare si gazul din atmosfera. Cnd nivelul de dioxid de carbon scade
brusc, reactia de mai sus se desfasoara de la dreapta la stnga si bioxidul de carbon este
eliberat n atmosfera pna se restabileste echilibrul.
Consumul de combustibil pe ariile populate sau industriale constituie o considerabila
sursa de dioxid de carbon.
Cresterea concentratiilor de CO2 este rezultatul activitatii antropice, deoarece:
Cresterea pe termen lung a dioxidului de carbon din atmosfera urmeaza ndeaproape
cresterea emisiilor acestui gaz;
Desi dioxidului de carbon este bine amestecat n atmosfera, concentratiile sunt usor mai
ridicate n Emisfera Nordica, datorita nivelului mai ridicat al emisiilor;
CICLUL CO2
Procesele cheie n ciclul carbonului includ:
- schimbul de dioxid de carbon ntre atmosfera si ocean;
- schimbul de dioxid de carbon ntre apele de suprafata si acumularile pe termen lung din
oceanul de adncime;
- modificarea puterii de absorbtie a dioxidului de carbon datorata despaduririlor;
- absorbtia prin fotosinteza de catre plantele de pe pamnt;
- transferul carbonului pe termen lung n lemn si sol;
Daca emisiile de CO2 s-ar pastra constante la nivelul zilelor noastre, concentratiile din atmosfera
ar continua sa creasca pentru cel putin doua secole.
Vaporii de apa reprezinta componenta atmosferica cu cele mai mari variatii cantitative n spatiu.
Vaporii de apa sunt concentrati n primii 5 km de la sol dar se ntlnesc pna la 10 km naltime
OZONUL(O3)
Este format si distrus n interiorul atmosferei prin procese chimice/ Este concentrat ntre
suprafetele de 10 km si 50 km cu un maxim n apropierea naltimii de 25 km/ Este concentrat in
regiunile in care este disponibila energia undelor ultraviolete scurte de la soare, necesara
producerii oxigenului atomic, si in care atmosfera este destul de densa ca sa se produca ciocniri
frecvente intre molecule si atomi de oxigen. Daca ozonul nu ar actiona ca un filtru, o cantitate
foarte mare de radiatie ultravioleta ar ajunge la suprafata pamntului si atunci planeta ar fi de
nelocuit
Rolul ecologic
care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.
Industria este considerata la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare. Poluarea
industriala porneste de la problema poluarii la locul de munca si pana la consecintele ecologice
ce intereseaza globul terestru in intregime. Poluarea la locul de munca se caracterizeaza prin
prezenta substantelor sau factorilor fizici vatamatori in zona locului de munca, poate avea urmari
boli profesionale. Exemple elocvente in acest sens sunt: fabrica de negru de fum de la Copsa
Mica, care ar fi trebuit inchisa, deoarece noxele ce le elimina depaseau limitele admise, pana
cand aceasta va fi dotata cu echipamente mai performante; ca si combinatul de neferoase de la
Baia Mare care elimina in atmosfera cantitati insemnate de pulbere. Poluarea industriala a
mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si apei. Pentru poluarea aerului este
vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele evacuate de la centralele
termoelectrice, cat si alte ramuri industriale: metalurgia feroasa si neferoasa, chimica si a
materialelor de constructii.
Ca si fenomen complex, poluarea prin transporturi nu este intotdeauna una locala, aceasta
influentand prin componentele dinamice ale mediului (aer, apa) zone mult mai extinse,
efectele resimtindu-se la nivel global. Efectele poluarii prin transporturi asupra mediului si a
sanatatii populatiei pot fi atat directe (ca urmare a expunerii la diversi agenti poluanti,
fenomenelor climatice deosebite), cat si indirecte (din cauza activitatii agentilor poluanti
asupra apei, solului si vegetatie).
Toate tipurile de transport contribuie la poluarea complexa a mediului, din cauza alcatuirii
sistemice a acestuia si a propagarii modificarilor de la o componenta la alta. Cu toate ca s-
au facut progrese tehnologice si de carburanti, totusi poluarea prin transporturi a ramas la
cote ridicate (pana in 2005 a crescut cu aproximativ 20%), cauza principala fiind scaderea
numarului de ocupanti pe autovehicul.
Asupra celorlalte componente ale mediului modificarile sunt induse indirect, din cauza
modificarilor din sistemul climatic: intensificarea desertificarii (in zonele afectate de secete),
accelerarea eroziunii torentiale (in regiunile afectate de cantitati mari de precipitatii),
modificari in regimul hidric al solului.
In atmosfera exista in mod normal o serie de compusi proveniti din surse naturale
care pot capata caracter de poluanti la cresterea c 151b11b oncentratiei lor peste cea
normala(naturala).
Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti clasificati dupa natura lor chimica
mentionam:
A.Compusi anorganici
B.Compusi organici
Hidrocarburi(saturate-gaze,vapori.picaturi de ulei-aerosoli;nesaturate;aromatice-mono si
polinucleare)
Compusi oxigenati(alcooli:metanol,aldehide si cetone:formaldehida,acroleina,acetona)
Compusi halogenati(freoni;haloni;lifenoli policlorurati;dibenzodioxinele
policlorurate;dibenzofuranii policlorurate)
Substante radioactive
Bioaerosoli(polen,spori de mucegai)
Dar ecologitii, adesea neobservat pentru o bun parte a cetenilor, nu nceteaz s sune alarma.
Situaia este un motiv de ngrijorare ntr-adevr, n special n zonele urbane. Aproximativ 50 la
sut de zile din an, calitatea aerului n orae din Moldova nu corespund standardelor sanitare.
Gazele de eapament sunt de aproximativ 90-95% din volumul total de poluani n aerul urban.
Practic, tot ceea ce este alocat prin intermediul evilor de eapament de masini, duneaz
mediului i a oamenilor: monoxid de carbon, funingine, formaldehid, benzopyrene, sulf i de
oxizi de azot, ozon i alte obiecte sanitare medicii au descoperit cu uimire de formaldehid, chiar
i n aer colectate de la inima Mitropolitul Val Parcul Morilor.
Ceea ce explic aceast situaie? Mai nti de toate, o multime de masini, de echitatie toat ziua
pe strzile oraului. Cei care au formulat planul de piese centrale i multe alte pri ale oraului,
nu a putut furniza o rat similar de dezvoltare a transportului auto. Astzi oraul este n
imposibilitatea de a digera creterea numrului de automobile a atins n acest moment 180-200
de mii de uniti. Situaia este agravat de factori cum ar fi starea extrem de slab a flotei. Noi -
singura ar din Europa, permind importul de masini sunt mai vechi de 10 ani. Ca rezultat,
fiecare a doua masina de producie ex-sovietice depete nivelul admisibil de concentrare de
substane toxice eliberate n atmosfer. Fiecare masina a patra producie de vest, din cauza
uzurii, i polueaz excesiv de aer. Noi - singura ar din Europa, care nu fac obiectul standardelor
de mediu Euro-2, Euro-3, Euro-4. Ucraina, de exemplu, a implementat standardele Euro-2,
Romnia - Euro-3. Aceste i alte ri limitat la vrsta de un autoturism de import la 7 i chiar
pn la 5 ani de la data emiterii.
Factor decisiv pentru reducerea emisiilor toxice este calitatea carburanilor. Cu toate acestea,
nimeni nu detine o imagine real, ne-am stabilit n aceast privin. Cu civa ani n urm,
Organizaia teritorial Chiinu a Micrii Ecologiste din Moldova a selectat 10 eantioane de
benzin i le-a examinat n laboratoarele din Iasi (Romnia) i Vatra (Chiinu). 8 dintre ele nu
ndeplinesc standardele. n ciuda acestor rezultate dezamgitoare, n msura n vederea
mbuntirii calitii benzinei nu sa fcut nimic. Importatorii i comercianii de petrol simt bine.
Dar automobilitii acum si reparatii motoare, apoi, i a altor ceteni a respira aer saturate cu
produse chimice toxice.
O durere de cap majore n sens literal i figurativ, sunt drumuri proaste. Mecanicii ncetini
dramatic, de multe ori trece de vitez, de ce a consumului de benzin aproape sa dublat,
respectiv, dublarea cantitatea de emisii toxice n atmosfer.
Dar exist soluii. n primul rnd, noi trebuie s adere la standardele europene n domeniul
proteciei naturii. Introducerea standardelor Euro-2, Euro-3, Euro-4 - nu este un capriciu, ci o
necesitate vital. Acum este termenul pn la 7 ani de o main importate n ara, i s interzic
intrarea autoturisme rii nu, sub-standard Euro-2. Dac nu, atunci deja n acest an vom rula
riscul de a deveni un motiv de dumping din Europa. Un "resturi metalice" va veni doar din
Ucraina i Romnia, au scpat de masini folosite.
Este absolut necesar s se introduc unei inspecii obligatorii anuale de autoturisme pentru a
satisface nevoile de mediu i tehnice. Avem deja 11 centre specializate, diagnostica tehnic,
inclusiv 5 - n capital. n cazul n care Guvernul va aproba o astfel de dispoziie, a crerii de
ntreprinderi similare n fiecare district nu este o problema.
Multe depind de modul n care se va dezvolta transportul public. Nu exist nici o ndoial c
microbuzul care a salvat situaia n perioada de criz acut, este timpul pentru a nlocui troleibuz
modern si seturi. Treptat, n termen de 3-4 ani, numrul de rute, precum i microbuzele care
circul pe ele ar trebui s fie redus i apoi rndul su complet asupra lor, cu excepia periferie i
rutele interurbane. Toate oraele europene, fr a face acest tip de transport, va fi capabil s fac
i vom. n Primria municipiului Chiinu are deja experien n dezvoltarea de linii de troleibuz,
achiziionarea i punerea de autobuze noi. Consilierii ar trebui s fie mai contieni de aceast
problem, i concentreze eforturile lor.
Noi sunt doar nceputul pentru a dezvolta alternative de transport - biciclete, scutere, placi de
skate, role. comandat deja traseul pentru biciclete prima sectorul Botanica: Bulevardul Dacia -
Viaduct - Str. Ciuflea. Ulterior, proiectul poate cuprinde alte sectoare ale oraului. Proiectul de
lege privind traficul rutier crete semnificativ posibilitatea de bicicleta, ca o form de transport
urban.
Exist alte posibiliti de a opri creterea polurii aerului din ora (de declin sale pn devreme
pentru a vorbi). Totul depinde de voina politic, conducerea rii. Dar, de asemenea cu privire la
raportul dintre populaia la problemele de mediu. Astzi sloganuri de sondare de integrare
european a Republicii Moldova poate pierde din relevan n cazul n care acestea nu sunt luate
msuri concrete pentru a aduce legislaia n concordan cu directivele europene, n special n
domeniul proteciei atmosferei.
Prevenirea nfloririi apelor se poate obine i prin metode biologice, ns acest fenomen este
combtut cu ajutorul metodelor chimice, prin utilizarea de erbicide i algicide.
Apele uzate sau reziduale provenite din activitile umane se pot clasifica, n funcie de originea
i compoziia lor fizico-chimic, n:
ape uzate oreneti (mixte din punct de vedere fizico-chimic, n care pot predomina fie
substane organice, fie anorganice, n funcie de gradul de industrializare a oraului respectiv);
Poluarea sau impurificarea apelor curgtoare a devenit o problem major att n ara noastr, ct
i n alte pri ale globului, o dat cu nmulirea surselor care o determin, iar consecinele sale
pot fi devastatoare asupra mediului i a plantelor i animalelor acvatice, fie c e vorba de poluare
natural sau artificial.
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatorele categorii mai importante:
o Apele subterane tehnice sunt de aceeasi vrsta ca si cele potabile. Intr-un sir de cazuri una
si aceeasi sonda se foloseste pentru alimentarea cu apa potabila si tehnica, insa, ca regula,
apa tehnica este utilizata la cazangerii, obiecte zootehnice, centre agricole, etc. Din suma
totala a rezervelor apelor arteziene 2602.0 mii m3/zi constituie rezervele apelor potabile
si 573.0 mii m 3 /zi - ape tehnice. Date despre volumul folosit al apei tehnice lipsesc.
o Apa minerala
Apele industriale contin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apa si folosite in diverse
domenii practice si industriale. In tara noastra acest tip de apa subterana este foarte raspndit in
partea de sud, nord-est si nord-vest in rocile mezozoice si paleozoice.
Cele mai raspndite sunt zacamintele de apa cu iod, brom, bor si heliu. Mineralizarea apelor este
de 1.0 -120.0 g/dm 3 , concentratiile iodului - 1.0-60.0 mg/dm 3 , bromului - 20.0-250.0 mg/dm
3 si heliului - pna la 15.0 ml/dm 3 .
o Apa termala
o Apele termale sunt raspndite in lunca r. Prut si n partea de sud a Moldovei. Vrsta
acviferilor variaza de la neogen pna la silurian cu pozitia subterana intre 100 -1000 m si
mai mult. Temperatura apei constituie 20.0-80.0 0 C. Debitul foragelor cu apa termala
cuprinde valorile 10 -100 m 3 /zi.
o Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii nu este uniforma, cea mai
mare parte a lor fiind concentrata n luncile rurilor Nistru si Prut. Pe masura ndepartarii
de aceste ruri, alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.
Apa are o importanta indiscutabila n viata omului, sta la baza existentei biosferei; e mediu de
viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala utilizabila pentru om si necesara
naturii; e principalul agent de modelare a reliefului si de racire n tehnica si n natura; e materie
prima n economie; e cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e
mijloc de igiena pentru spalat; e agent terapeutic etc.
Litosfera este invelisul solid al Pamantului,format din minerale si roci.Pozitia si rolul ei sunt acelea de
invelis limita intre partile interne ale planetei(nucleu si manta) si cele
externe(atmosfera,hidrosfera,biosfera si pedosfera).Pe de o parte,litosfera acopera nucleul si
mantaua,pe de alta parte,este un suport pentru celelalte geosfere.
Litosfera(scoarta terestra) are o grosime redusa(5-10 km) sub oceane(de aceea poarta si denumirea de
scoarta oceanica) si mai mare(20-80 km) sub continente(scoarta continentala).Spre deosebire de
scoarta continentala,scoartei oceanice ii lipseste stratul granitic.Scoarta oceanica ocupa cea mai mare
parte din suprafata terestra.
Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Solul este stratul afnat, moale i
friabil, care se gsete la suprafaa scoarei terestre, i care mpreun cu atmosfera constituie mediul de
via al plantelor. Degradarea solului este procesul care determin distrugerea stratului fertil de la
suprafaa i imposibilitatea refacerii lui. Aciunea antropic asupra solului prin defriare, aratul
pajitilor a avut drept consecin apariia pmnturilor rele pe care nu se mai formeaz vegetaia.
Solul este nveliul afnat de la suprafaa uscatului, n care plantele i nfig rdcinile. El este un corp
natural format n timp ndelungat n urma unor procese pedogenetice i are alctuire complex.
Defririle neraionale duc la dezgolirea solului i la dispariia unui numr mare de specii de plante i
animale. Industrializarea, urbanizarea i traficul rutier au dus la apariia i accentuarea fenomenului
polurii. Substanele eliminate n aer se depun pe covorul vegetal, pe case, dar ajung i n plmnii
omului de unde sunt vehiculate n ntreg organismul producnd boli grave: anemii, diverse forme de
cancer, malformaii.
Cauzele degradrii solului datorate activitii umane sunt: exploatrile miniere, defririle pdurilor,
desecrile, aratul necorespunztor, exploatarea intensiv, folosirea excesiv a ngrmintelor i
pesticidelor, punatul excesiv, turismul practicat necorespunztor. Un aspect major al degradrii
mediului nconjurtor, al restrngerii posibilitilor de hran ale populaiei n continu cretere
constituie n folosirea neraionala a solurilor, scoaterea unor suprafee ntinse de terenuri de la
producia vegetal.
n ara noastr protecia mediului nconjurtor constituie o problem de interes naional n scopul
pstrrii echilibrului ecologic, meninerii i mbuntirii calitii factorilor naturali, asigurrii unor
condiii de via i de munc tot mai bune generaiilor actuale i viitoare. n afar de beneficiile unei
viei ntr-o lume mai puin poluat i mai echilibrat, nevoia unei dezvoltri raionale, devine din ce n
ce mai acut, odat cu rspndirea global a industrializrii.
Dreptul de proprietate al unei persoane asupra terenului su este limitat asupra stratului de
rn, asupra solului, i nu se rsfrnge asupra bogiilor din subsol de sub poriunea de teren
respectiv. Ceteanul este n drept s construiasc sub terenul su obiective care nu sunt legate
de extragerea substanelor minerale, dar care pot fi amplasate doar la o adncime de pn la 5
metri.
Spaiile de sub pmnt (subsolul) se afl n proprietatea exclusiv a statului, precum i bogiile
minerale de orice natur care se gsesc sub pmnt, n subsolul Republicii Moldova. Sectoarele
de subsol nu pot fi vndute, ele pot fi date numai n folosin pentru cercetri geologice,
extragerea substanelor minerale utile, inclusiv a apelor subterane, construirea i exploatarea
construciilor subterane etc.
Resursele naturale care pot fi extrase din subsol pentru a fi folosite ca materie prim i materiale,
care au importan pentru ntreaga populaie, sunt resurse naturale naionale i aparin statului
(petrolul, gazele naturale, substanele minerale solide). Aceste resurse naturale se dau numai n
folosin, agenilor economici, contra unei pli.
Resursele naturale care au importan pentru populaia unui teritoriu limitat sunt resurse naturale
locale. Aceste resurse includ apele freatice (pnza de ap care se afl pe primul strat de la
suprafaa pmntului), substanele minerale utile solide larg rspndite, cum ar fi lutul, argila,
nisipul, prundiul i piatra calcaroas.
Folosirea apelor subterane potabile pentru uz casnic se permite din fntnile de min ori din
sondele care se alimenteaz din primul strat de la suprafaa pmntului.
Solul este stratul superficial al uscatului terestru, care are ca nsusire esentiaa fertilitatea,,
capacitatea de a oferi loc de fixare, apa si sub 727i82h stante nutritive trebuincioase vietii
plantelor. nfatisarea solului este variata , depinznd de tipul genetic, n care se fac simtite
nrauririle diferitilor factori patogenetici, (care la rnsul lor fac cu putinta deosebirea de soluri
zonale, intrazonale si azonale), dar si de stadiul de evolutie al solului. Pe lnga acestea,
nfatisarea solului este evidenta si nraurirea proceselor de modelare a reliefului.
Astfel, pe povrnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc
deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului,
deoarece procesele pedogenetice, adica procesele de transformare a rocii n sol, avanseaza n
acelasi ritm n adnc, astfel nct grosimea orizonturilor nu sufera schimbari sensibile.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea
omului.
Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant n anumite regiuni sau n anumite
perioade, putnd alterna sau putndu-se combina, n functie de conditiile climatice si de
apropierea de marginea marilor sau a lacurilor.
Rolul mai important l au apele organizate n retea hidrografica si apele provenite din
precipitatii torentiale care coboara ca o pnza subtire pe suprafetele ntinse de pe povrnisuri.
Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si
rpi, sapate att n sol ct si n roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe
suprafete ntinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune n
supratafa", fara a da nastere unor forme care sa tulbure nfatisarea povrnisului.
Deflatia. Modelarea reliefului datorita actiunii vntului, numita deflatie, are rol hotartor
n regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si n regiunile muntoase, n locurile unde acesta
este puternic, sau n cele colinare si de cmpie, unde nisipul are ntindere mare si vegetatia este
saracacioasa.
Astfel, n delta, pe grindurile nisipoase, are loc naintarea dunelor peste suprafete cu
soluri fertile sau n vatra satelor ca la Caraorman; peste munti are loc roaderea solurilor, pe
anumite muchii orientate de-a curmezisul vntului.
La noi n tara, urmarile acestui proces se pot ntlni pe suprafete foarte ntinse producnd
uneori pagube mari. n general stratul alunecat cuprinde tot solul, n orice stadiu de evolutie ar fi
el, ct si o parte din roca pe care se gaseste acesta.
Prin alunecare, solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari, sau poate
ajunge chiar n locuri cu conditii asemanatoare cu acelea n care s-au format si au evoluat pna n
momentul deplasarii. Astfel, n unele cazuri, pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o
vegetatie uniforma nainte de deplasare, se poae ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de
asociatii vegetale dupa alunecare.
n stadiul de tinerete al porniturilor, se pot gasi si potice cu sol vechi, format nainte de
deplasare, alaturi de soluri tinere;daca solurile evoluate ajung ntr-un loc cu conditii de drenaj
normal, si mentin caracterele.
Curgerea. Deplasarea materialului - mai mult sau mai putin - de noroi duce, pe anumite
suprafete la sfarmarea si amestecarea solului cu roca, formnd materialul care coboara pe
fundul vailor cu panta mare, ca un suvoi, cu o viteza variata, n unele locuri doar de ctiva
decimetri pe zi.
Prabusirea. Pe coastele foarte repezi, au loc prabusiri, fenomen care consta n ruperea si
caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul - sol si roca - la baza
povrnisului, unde se sfarma si se amesteca. Acest fenomen este caraceristic povrnisurilor
repezi, sapate n roci poroase (locss, nisip, pietris), sau nroci carstificabile , cu goluri subterane
si de sufoziune. Daca materialul sfarmat dupa prabusire nu este supus deplasarii mai departe,
ncepe procesul de solificare, care n genere este de durata foarte lunga.
n timpul viiturilor mari, cum a fost cazul n anul 1970, soluri de diferite tipuri, de la
solurile aluviale tinere pna la soluri evoluate, zonale sau intrazonale, au fost acoperite de strate
de aluviuni de diferite grosimi. Aceste aluviuni provoaca schimbari nsemnate ale nsusirilor
solurilor, pna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni n solul pe care l-au acoperit.
nsa n unele locuri stratul de aluviuni este att de gros, nct solul acoperit iese de sub
influenta proceselor patogenice, iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou.
n unle locuri datorita aluvionarii, nivelul apei freatice se poate rdica astfel nct solurile,
drenate normal pna la aluvionare, vor ncepe sa treaca spre soluri gleice si chiar mlastinoase.
Puterea de depunere depinde de nclinarea povrnisului care domina sesul, de roca n care
este sapat, de densitatea covorului vegetal, si de regimul precipitatiilor. n acest fel solul de pe
sesul de la baza povrnisului este acoperit de materiale venite relativ recent, slab solificate sau
nesolificate. Faptul acesta arata o crestere a activitatii modelatoare a apelor, iar gradul de
degradare depinde de contrastul dintre nsusirile solului evoluat, si nsusirile fizico-chimice ale
amterialului colovial, depus peste acest sol.
n unele cazuri , cum este n N localitatii Patrlage (jud. Buzau), peste un sol brun nchis
humifer, destul de fertil, a venit un strat magnos bogat n saruri, care practic nu poate fi folosit.
Sarurile sunt aduse de ape, n stare de solutie, sau odata cu materialul magnos, n stare de
suspensie. Prin evaporarea apei n perioadele calde, sarurile se concentreaza n sol facndu-l
impropriu agriculturii. Tot n cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si
procesele de gleizare si de nmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor, ca urmare a
ridicarii nivelului freatic.
n perioadele cu foarte multa umezeala nunele parti din Cmpia Romna, apa freatica se
ridica pna aproape de suprafata. Dacaa cest fenomen se repeta des, se va ajunge si la schimbari
n nfatisarea si n nsusirile solului de pe aceste suprafete.
Modulul 7: Ocrotirea plantelor si
animalelelor.Protectia naturii vii in
Moldova.Cartea Rosie a Moldovei
1.1 Cauzele disparitiei animalelor
Un factor principal ce influeneaz scderea numrului de exemplare dintr-o specie anume este
defriarea excesiv i distrugerea ariilor protejate prin braconaj. Mii de specii de animale rare sunt pe
cale de dispariie din cauza faptului c sunt vnate sau, nu mai au sursa necesar de plante (unele
animale) pentru a se hrni, deoarece plantele respective au fost distruse tot de om.
Planeta noastra se afla intr-o continua schimbare, habitatele se modifica si sunt influentate continuu.
Schimbarile naturale au loc treptat, iar impactul lor asupra speciilor este minim, lasand animalelor timp suficient
pentru adaptare.
Cand schimbarile au loc intr-un ritm rapid, speciile au prea putin timp sau chiar deloc sa reactioneze sau sa se
adapteze noilor circumstante. Acest lucru poate duce la efecte dezastruoase, pierderile rapide de habitat fiind
principala cauza a disparitiei speciilor.
Forta cea mai puternica ce influenteaza pierderea habitatelor o reprezinta oamenii. Mai ales in ultimul secol,
aproape toate regiunile de pe Glob au fost afectate de actiunea umana. Spre exemplu, pierderea nutrientilor din
sol, care sustin padurile tropicale, extinctia pestilor si a altor specii acvatice din habitatele poluate, schimbarile
climei la nivel global, eliberarea gazelor cu efect de sera sunt provocate preponderent de oameni.
Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei unor specii de plante si
animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile
optime de viata de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia
de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel,
speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu
la conditiile climatice schimbatoare. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a
suporta o populatie mare.
Introducerea speciilor exotice
Speciile native sunt acelea care fac parte dintr-un anumit peisaj geografic, pe o perioada
indelungata de timp. Sunt adaptate foarte bine mediului lor, precum si la celelalte specii native din
acelasi habitat. Pe de alta parte, speciile exotice sunt introduse in ecosistem de catre activitatea
umana, intentionat sau nu. Acestea sunt vazute de speciile native ca straini si pot cauza conflicte in
cadrul ecosistemului pot distruge balanta ecologica sensibila si pot produce o supra-
abundenta de consecinte negative.
Una dintre cele mai grave consecinte rezulta cand speciile exotice incep sa se hraneasca cu cele native
sau cand concureaza cu acestea pentru acelasi tip de hrana. Cele mai distructive efecte au avut loc pe
insule: introducerea insectelor, soarecilor, porcilor sau altor vietati au dus la disparitia a sute de specii,
in ultimele cinci secole.
Supraexploatarea
In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana si alte produse a
crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in pragul disparitiei dupa ce au fost pur si simplu
macelarite pentru ulei si carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara
larga pentru cornul sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. De asemenea, familii intregi de
cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale.
Alti factori
Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. In
1959, colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in lacul Victoria in Africa de Est. Acest peste de
prada a redus drastic populatiile native de pesti si a cauzat disparitia a nu mai putin de 200 de specii
endemice, care se hraneau cu alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul Victoria a crescut extrem de
mult si echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de astazi.
Bolile, poluarea si distributia limitata sunt alti factori ce au amenintat pana acum
speciile de plante si animale. Daca o anumita specie nu are o protectie naturala genetica impotriva
anumitor patogeni, o boala introdusa poate avea efecte grave asupra speciei respective. De exemplu,
virusii turbare sau rapciuga canina distrug in momentul de fata populatii carnivore, in Africa
de est. Animalele domestice transmit adesea aceste boli ce afecteaza populatii intregi, demonstrand din
nou ca activitatea umana este la baza majoritatii cauzelor de disparitie. Diferite chimicale toxice s-au
raspandit tot mai mult in circuitul hranei in cadrul ecosistemelor. Poluarea apei si temperaturile ridicate
ale apei au facut sa dispara numeroase specii de pesti endemici. Ploile acide au distrus, pana la sfarsitul
sec.XX, 118 milioane m3 de material lemnos in Europa. De asemenea, deversarile chimice au afectat
pentru mult timp si fundul oceanic.
1.2 Masurile de ocrotire a animalelor
Solutii de remediere:
-protejarea habitatelor.
-incercrea de a interzice vinatul in zona noastra,argumrntind disparitia totala a unor specii supuse
vinatorii.
-interzicerea de constructii in zona raspindirii animale.
-stoparea exploatarii carierelor care nu dauneaza doar lumii animale insa shi mediului
inconjurator.
-diminuarea procesului de poluare si de contaminare a biosferei.
-interzicerea circulatiei auto pe cimpia de pe malul riului Raut (zona cu mai multe specii de
animle,si habitate specific lor).
-crearea habitatelor,si participarea noastra la aprovizionare cu hrana.
1.3 Protectia naturii vii in Moldova
Starea mediului ambiant i utilizarea durabil a resurselor naturale influeneaz condiiile de
cretere economic, nivelul i calitatea vieii populaiei. Utilizarea iraional a resurselor naturale
n ultimii ani a condus la reducerea productivitii potenialului natural i au avut un impact
distructiv asupra mediului nconjurtor, n special asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor i
biodiversitii.
Lipsa unor staii funcionale de epurare au provocat diminuarea considerabil a calitii apelor de
suprafa, n special a rurilor mici, precum i a apelor subterane, ceea ce influeneaz, n mod
direct, asupra sntii populaiei.
Partidul Popular va asigura protecia mediului nconjurtor prin realizarea unor politici eficiente
n domeniu:
Protecia mediului nconjurtor trebuei s devin una din direciile prioritare ale politicii
promovate de Republica Moldova, ceea ce i propune Partidul Popular n Programul su politic.
1.4 Speciile periclitante si vulnerabile.Cartea Rosie a
Republicii Moldova.Protectia si conservarea naturii .
Biodiversitatea Republicii Moldova este condiionat de poziia geografic, iar teritoriul ei este
situat la confluena celor trei zone bio-geografice: central-european, eurasiatic i
mediteranean. Din pcate, din cauza activitii omului, mai multe plante i animale sunt pe cale
de dispariie. n anul 1976 a aprut prima ediie a Crii Roii a Republicii Moldova i coninea
50 de specii de plante i animale pe cale de dispariie.
Dup 25 de ani, n 2001 a aprut ediia a doua a crii, iar numrul plantelor i animalelor pe cale
de dispariie a crescut considerabil 126 de specii de plante i 116 specii de animale. Flora
Republicii Moldova include peste cinci mii de specii de plante. n Republica Moldova se
ntlnesc peste 15 mii de specii de animale. Cartea Roie a Republicii Moldova include 116
specii de animale rare, vulnerabile i periclitate. Cele mai periclitate dintre ele sunt reptilele.
Mai jos gsii un top relevant.
1. Nurc european are blan n totalitate maro, cu excepia buzelor. Se hrnete cu vieuitoare
acvatice, dar i cu psri i mamifere mici.
2. Vidr are blan lucioas cu prul scurt i des. Se hrnesc cu broate, pete, crustacei i alte
nevertebrate acvatice.
3. Liliac Crn are blan aproape neagr cu nuane de gri i maroniu, aripile lungi i nguste. Se
hrnete cu insecte i duntorii agricoli.
4. Buh Mare are penaj moale nfoiat, gt scurt, cap voluminos, ochi mari, cioc scurt. Se
hrnete cu roztoare sau insecte pe care le vneaz noaptea.
5. Dropie Mic are nlime mic, gt semi-lung, cioc mediu. Se hrnete cu vegetaie, fasole
verde i mazre, dar i insecte i mici nevertebrate.
6. Acvila de Step pasre de talie mare cu coada i vrful aripilor negricioase. Se hrnete cu
animale mici, psri i reptile.
7. Lebda Cnttoare penaj de culoare alb i picioare negre, ciocul galben, iar gtul poziionat
vertical, coada scurt i boant. Se hrnete cu vegetaie din zona apei, dar i cu insecte, viermi,
molute, broate.
8. Cocostrc Negru penaj aproape complet negru, abdomenul este alb, picioarele i ciocul sunt
lungi. Se hrnete cu peti, insecte, broate, erpi.
9. oprla Multicolor piele crnoas, ngroat de culoare cafenie cu pete albe i negre,
membre scurte. Se hrnete cu rme, muti, omizi.
10. Pelican Comun penaj alb i vrful aripilor negre, ciocul lung i sub acesta se gsete o
pung galben portocalie care le servesc drept plas. Se hrnesc cu peti bolnavi sau izolai n
bli pe cale de disecare, dar i cu alte psri i deeuri menajere ale oamenilor.
nou (a treia) ediie a Crii Roii a ieit de sub tipar. n noua variant a crii sunt incluse
208 specii de plante i 219 specii de animale. n ediia dat au aprut 75 de specii de
plante, care anterior nu se considerau rare, ns acum se afl n pericol de dispariie. De
asemenea, actuala publicaie are capitole noi, n care sunt incluse specii rare de alge i
ciuperci.
Menionm c n prima ediie a crii aprut n 1976 erau incluse aproximativ 50 specii
de plante i animale rare, pe cale de dispariie. n cea de a doua ediie aprut n 2001
au fost incluse 126 de specii de plante i 116 specii de animale.
Ediia a treia aprut n 2015 este una bilingv, n romn i englez. Totodat, aceasta
este bogat n ilustraii, care arat speciile de plante i animale rare. Editarea volumului
a fost posibil din sursele Fondului Ecologic.
Cartea Roie a Republicii Moldova are scopul de a pune la dispoziia cercurilor tiinifice,
factorilor decizionali de mediu, practicienilor i a opiniei publice un document de baz
pentru studierea profund a biodiversitii i elaborarea aciunilor n vederea restabilirii i
conservrii ei. Portalul ecopresa.md menioneaz c problema proteciei florei i faunei
Republicii Moldova este astzi la scar naional o chestiune de prim-ordin, ntruct
exist o tendin de reducere sau chiar de dispariie a mai multor specii de plante i
animale, fapt care o arat i numrul n cretere a speciilor incluse n fiecare ediie a
Crii Roii.
Totodat, Cartea Roie urmrete nu numai s caracterizeze i s prezinte starea
ecologic actual a speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate i critic
periclitate, dar propune i aciunile strict necesare pentru conservarea, reproducerea si
valorificarea raional a acestora.
Istoric: O data la zece ani, ncepnd cu anul 2007, va fi editata Cartea Roie. Decizia
aparine Ministerului Ecologiei i Resurselor Naturale (8 mai 2007), care a format n acest
sens o comisie naionala de experi n ecologie. n decizie se stipula c n urmtorii cinci
ani, membrii comisiei vor examina situaia speciilor de animale i plante rare, a celor
aflate pe cale de dispariie i vor elabora proiectul celei de-a treia ediii a Crii Roii. n
noua ediie vor fi descrise speciile de plante i animale care au reaprut pe teritoriul
Republicii Moldova n ultimii ani.
Prima ediie a Crii Roii a fost editata in 1976 i include 50 specii de plante i animale
rare, pe cale de dispariie. A doua ediie a aprut in 2001 i cuprinde 126 specii de plante
si 116 specii de animale pe cale de dispariie de pe teritoriul R. Moldova.
Cadrul legislativ
Calitatea mediului este afectata, n general, de doua grupe de factori esentiali: factori cu caracter
obiectiv, rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile si factori subiectivi,
cauzati de activitati umane. Printre multiplele activitati prin care omul poate contribui la
distrugerea mediului se includ si activitatile turistice, desfasurate nerational si necontrolat, n
teritoriu. Spre deosebire nsa de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le genereaza unele
ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale caror efecte pot fi, n cel mai fericit caz,
limitate, turismul si poate aduce o contributie proprie, semnificativa, nu numai la stoparea
degradarii cadrului natural, cauzata de activitatile desfasurate, dar si n directia protejarii si
conservarii mediului, prin adoptarea unor reglementari specifice si eficiente.
Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara, monumentele
naturii etc, la care se adauga si resursele antropice ca monumente de arhitectura si arta, siturile
arheologice si istorice s.a. reprezinta componente ale mediului ambiant si se constituie n resurse
de oferta si atractie turistica, favorizante pentru desfasurarea unor multiple forme de turism: de la
drumetie, odihna si recreere, ia turismul de sanatate sau cel cultural etc. Cu ct aceste resurse
sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neafectate de activitati distructive, cu att
atractia lor devine mai puternica si genereaza activitati diversificate, raspunznd, astfel, unor
foarte variate motivatii turistice.
Rezulta ca relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea
mediului ambiant reprezentnd conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a turismului.
Orice interventie distructiva sau de modificare a proprietatilor primare ale acestuia aduce
prejudicii potentialului turistic, care constau n diminuarea sau anularea resurselor sale, dar si a
echilibrului ecologic, putndu-se periclita, n ultima instanta, sanatatea sau chiar existenta
generatiilor viitoare.
Acest aspect a fost subliniat, n repetate rnduri, n cadrul unor reuniuni consacrate ocrotirii si
conservarii mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a Naturii
(U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioanele internationale
avnd ca tema ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca (1968), Arles (1971) si Copenhaga
(1973), conferinta Natiunilor Unite pentru mediul nconjurator de la Stockholm (1972),
conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki (1977), conferinta Mondiala a
Turismului de la Manila (1986) s.a.
ncepnd cu anul 1980, dupa publicarea "Strategiei mondiale de protectie a mediului" de catre
U.I.C.N., multe tari au nceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cerinte n acest domeniu.
Astfel, n 1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul nconjurator si Dezvoltare", a
carei strategie principala a fost conceputa la nivel global si, ulterior, orientata, pe noi baze, la
nivel national, pe diferite niveluri de catre administratiile guvernamentale. Dezvoltarea aparuta
n domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (acceptata ca o modalitate logica de
atingere a dorintei de conservare si totodata de dezvoltare a mediului ambiant.
O noua etapa referitoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o relevanta deosebita
n toate tarile, n principal n cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, considerat alaturi de
mediul socioeconomic si fenomenele culturale, prezinta anumite restrictii pentru dezvoltarea
turistica. Turismul modern ne demonstreaza nsa ca activitatile umane de profil, ncep sa se
modifice sau sa "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, iar consecintele nu sunt
usor de prevazut. Turismul necontrolat poate contribui la dezvoltarea mediului si implicit, la
autodistrugerea sa. Tocmai de aceea, profesorul elvetian J. Krippendorf sublinia: "Daca putem sa
pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se
ntmpla n turism, unde substanta de baza - peisajul si pamntul - o data pierduta, este
iremediabil pierduta".
Este tot mai evident ca perpetuarea unui turism ce considera legitima ignorarea mediului ambiant
este imposibil sa ramna valabila pe termen lung.
Modulul 8: Mediul si
sanatatea.Factorii de mediu nocivi
pentru sanatatea omului
1.1 Coenstizarea problemelor ecologosocioumane
Problemele de protecie a naturii, care n ultimul timp au de-venit extrem de acute, n-au trecut pe
alturi de cel mai complicat element al naturii omul ca fiin biosocial. Acest fapt a contribuit
la crearea unei direcii tiinifice interdisciplinare noi a ecologiei umane, care studiaz procesele
Dup I. Dediu, Ecologia uman prezint o tiin complex, care studiaz legitile
La ora actual problemele ecologiei umane tot mai mult se ma-terializeaz n sarcini concrete,
rezolvarea crora influeneaz multe aspecte economice, medicale ale vieii noastre.
contururi stricte, servete drept obstacol serios la rezolvarea problemelor i la coordonarea lucr-
rilor tiinifice interdisciplinare. n scopul obinerii unei clariti n aceast direcie, este
fost insuficient, s-au cutat articole tiin-ifice i n alte ediii, n special de profil medico-
biologic. n a doua etap s-a efectuat colectarea informaiei i s-a format un set de surse de
reprezint, la modul cel mai general, faptul de a fi la adpost de orice pericol, coroborat
omului, despre el nu se tie nici pn astzi mare lucru, dect c este dominat, nc de
Teama (angoasa, frica, panica, groaza, nelinitea etc.) reprezint una dintre datele
viitor etc. Teama este ntotdeauna mai mare dect capacitatea de a o nfrunta, de a-i
face fa. Teama genereaz incertitudine, care se manifest att la nivelul indivizilor,
Timpul este una dintre componentele de baz ale securitii fiecrui individ n
parte. n orice fiin vie i gnditoare exist un ansamblu de ritmuri fiziologice, biologice
etc. care face ca majoritatea oamenilor s fie dispus la rutin, la refacerea a ceea ce
a fost deja fcut sau vzut, atitudine care implic o tendin de imobilism, dificulti
de ritm. Fiecare persoan sau grup uman are propriul su timp, de aceea una dintre
dificultile conducerii unui grup, inclusiv a unei naiuni, const n gsirea unui tempo
Ecologia regiunii sau rii nu se limiteaz la granie i bariere. Atitudinea nepstoare fa de natura
poate cauza probleme grave nu numai ntr-o ara vecin, ci i pe ntreaga planet.
n ciuda faptului c obiectele de protecie internaional sunt mprite n dou categorii: cele care
fac parte din jurisdicia statului i din afara acesteia, orice locuitor contiincios de pe planet
cunoate interconectarea tuturor lucrurilor vii pe Terra. Acestea nu includ spaiul cosmic din
apropiere, bazinul aerian, Antarctica, oceanele lumii, animalele migratoare.
Utilizarea i protecia acestor obiecte este reglementat de dreptul internaional. Obiectele care nu
se ncadreaz n categoria internaional, pot aciona, dac este necesar, ca obiecte de cooperare n
domeniul proteciei mediului nconjurtor, siguranei ecologice, utilizrii raionale a resurselor
natural
Conferina ONU de la Stockholm din 1972, care a abordat problemele mediului nconjurtor, a
formulat principiile de baz ale cooperrii ecologice internaionale.
Principiul de baz este dreptul unui stat de a utiliza propriile resurse naturale n conformitate cu
politicile naionale n domeniul ecologiei.
Orice stat este singurul responsabil pentru rezultatele activitii care pot afecta mediul nconjurtor al
regiunilor sau statelor din jur.
Al treilea principiu se bazeaz pe protecia resurselor non-regenerabile ale Terrei, care ar trebui s fie
extrase n mod raional, n scopul de a le proteja de foame i a beneficia din dezvoltarea lor pentru
ntreaga omenire.
Principiile de cooperare care vizeaz protecia mediului nconjurtor, completate de Carta Mondial
pentru Natur, sunt aprobate i proclamate de Rezoluia Adunrii Generale din 28.10.1988 , dup
cum urmeaz:
Utilizarea resurselor biologice este posibil numai n limita capacitii lor de regenerare.
Solurile, i anume performana lor, ar trebui s fie meninute i mbuntite prin msurile de
conservare a fertilitii, pentru a preveni eroziunea i auto-distrugere.
Resursele reutilizabile, inclusiv apa, trebuie s fie refolosite prin metode de reciclare.
Este necesar utilizarea raional a resurselor neregenerabile de o singur dat, innd cont de
stocurile existente.
Acordai o atenie la adoptarea msurilor speciale pentru a preveni eventualele emiteri de deeuri
toxice i radioactive.
Natura regiunii, care a suferit foarte mult i a czut n declin din cauza activitii umane, trebuie s
fie restabilit.
n cazul n care umanitatea contientizeaz faptul c resursele planetei au o limit i multe dintre ele
sunt de nenlocuit, putem evita multe dintre problemele ecologice. Acesta este punctul central al multor
activiti ale organizaiilor ecologice guvernamentale i non-guvernamentale internaionale.
Numai stabilirea cooperrii ecologice internaionale va preveni epuizarea, poluarea mediului de
habitat i va rezolva problema de supravieuire a umanitii.
1.3 Factorul decizional-ca cel mai puternic moderator al
ecologiei in contextul uman.
Zi de zi, fiecare dintre noi suntem supui, vrnd/nevrnd unui aflux informaional i
multiple, resimite sau nu ca fiind de tip educativ, pot aciona concomitent, succesiv sau
organizat i sistematic.
Ecologia modern este una din disciplinele cele mai implicate n nelegerea
genetic, fizica cuantic, informatic etc. dar i de modificarea unui stil de gndire,
care sper s aleag cele mai bune soluii pentru dezvoltarea durabil.
Ar fi vorba, deci, de doua tendine majore care se condiioneaz reciproc i care