CURS 1

1. Care sunt primele microorganisme (numiti-le) care colonizeaza cavitatea orala a nou
nascutului, cand apar, cum se mai numesc si de la cine provin, in principal? 2 min
In mod normal, in momentul nasterii, cavitatea orala a nou-nascutului este sterila
(in absenta unei infectii intrauterine). Imediat si din primele 24 de ore, mucoasa orala
incepe sa fie colonizata cu diverse microorganisme (specii pioniere), care provin in
primul rand de la mama. Primii colonisti microbieni identificati la nivelul cavitatii orale a
nou-nascutului sunt:
streptococul salivarius (izolat la 18 ore dupa nastere, de catre Marsh si Martin in
1982)
Veillonella
lactobacilii
Candida albicans

2. Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavitatii orale care servesc
ca rezervor microbian pentru flora microbiana cantonata la nivelul P.D.? 2 min
- limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca
rezervoare pentru microorganismele care participa la formarea placii dentare

3. Care sunt primii colonisti microbieni identificati la nivelul cavitatii orale a nou-
nascutului? 2
streptococul salivarius (izolat la 18 ore dupa nastere, de catre Marsh si Martin in
1982)
Veillonella
lactobacilii
Candida albicans

4. Care sunt depozitele dentare moi care acopera suprafetele dentare? 2 min
pelicula dobandita
placa bacteriana (placa dentara microbiana)
materia alba
resturi alimentare

5. Ce este cuticula smaltului? - 2 min

Cuticula smaltului = reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui, care
acopera dintele cand acesta erupe in cavitatea bucala si care se pierde rapid prin digestie
microbiana si uzura mecanica.

6. Ce este pelicula dobandita (aquired pellicle)? - 3 min

 Pelicula dobandita = depozit dentar moale, subtire, constituit din glicoproteine de
origine salivara (glicoproteinele sunt formate dintr-o molecula proteica la care se
ataseaza un carbohidrat), ce se absoarb selectiv si din cristalele de hidroxiapatita de la
suprafata dintilor.
Acest depozit moale este: acelular, amorf, puternic insolubil, translucid, omogen,
organic, aderent la suprafetele dentare (pelicula dobandita dentara); materialul adsorbit
devine o pelicula insolubila care acopera in egala masura:
- coroanele dentare
- tartrul
- restaurarile stomatologice
- protezele partiale si totale
Pelicula dobandita adera la toate aceste suprafete care sunt identice ca structura
si permit o rapida colonizare microbiana.

7. Care sunt rolurile peliculei dobandite? - 3 min

1. rol de bariera protectoare care limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi
prin metabolism microbian
2. actioneaza ca lubrefiant (mentine astfel umiditatea suprafetelor si minimalizeaza
uzura)
3. resprezinta precursorul biofilmului microbian dentar
4. se constituie intr-o modalitate particulara de atasare a tartrului dentar

8. Care depozite dentare moi nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii? 2 min
Placa bacteriana (placa dentara microbiana) si pelicula dobandita nu se
indeparteaza prin simpla clatire a gurii, ci numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei
primare; si se refac instantaneu dupa realizarea lor.

9. Pelicula dobandita se adsoarbe la suprafata structurilor dentare avand si rol de

protectie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicula dobandita de 4-5 ori
mai protectoare comparativ cu aceea adsorbita la nivelul cristalelor de hidroxiapatita?
- fluorapatita si fluorhidroxiapatita

10. Care este deosebirea esentiala intre pelicula dobandita si placa dentara
microbiana? 2min
Pelicula dobandita este placa bacteriana fara microorganisme. Rapid dupa formare,
la nivelul peliculei dobandite apar primele microorganisme care o colonizeaza,
transformand-o in placa bacteriana.

11. Ce sunt adezinele? 2 min

Adezine = proteine de legare existente pe suprafata anumitor microorganisme, prin
care respectivele bacterii se fixeaza la nivelul dintilor (se leaga la nivelul carbohidratilor
componenti ai glicoproteinelor salivare ce servesc drept receptori de legare pentru
microorganismele care au adezine). Spre exemplu, exista adezine numite lectine, care
recunosc selectiv unii carbohidrati, prin intermediul carora S.mutans si S.sanguis se
fixeaza pe dinte.

12. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemplu de competitie intermicrrobiana?

2 min
Bacteriocine = substante eliberate de streptococi, care intervin in competitia fixarii
microorganismelor prin inhibarea fixarii ulterioare a altor specii (Actinomyces
cromogenus, Actinobacillus actinomycetem comitans)

13. Ce colonizeaza, in principal, Streptococul S. salivarius? 2min

- suprafata limbii si saliva

14. Care este incarcatura electrica a dintelui si ce permite aceasta proprietate? 2 min
- dintele prezinta o incarcatura electrica pozitiva, iar celulele vii, inclusiv bacteriile, au
incarcatura negativa, ceea ce le permite atractia de suprafete incarcate pozitiv (dintele)

15. Definiti biofilmul dentar. 2 min

Biofilmul microbian = depozit microbian moale, neuniform, aderent la toate
structurile cavitatii orale (suprafete dentare, restaurari stomatologice, aparate
ortodontice, implanturi), la formarea caruia participa bacterii primare (600 specii
diferite), micoplasme, spori, protozoare si virusuri.

16. Placa dentara microbiana este obisnuit colorata. Care este culoarea obisnuita si
care sunt cauzele care determina colorari variate de la galben, rosu la brun, negru
etc.? 2 min
Placa dentara are de obicei o culoare alb-galbuie, care prin maturizare si
neindepartare indelungata poate duce la variatii de culori (de la galben la portocaliu,
rosu, brun, negru, etc), aspect cauzat de prezenta:
- pigmentilor alimentari
- microorganismelor cromogene
- fumatului
- anumitor medicamente (saruri de fier)

17. Ce alte microorganisme, pe langa bacterii, participa la formarea placilor dentare

microbiene?
- micoplasme, spori, protozoare, virusuri

18. Care sunt zonele de risc unde se acumulaza cea mai multa P.D.? 2 min
In zonele unde autocuratirea se realizeaza mai greu (zone de risc):
- subecuatorial
- interdentar
- la nivelul santurilor si al fosetelor coronare
- la nivelul suprafetei linguale a molarilor si premolarilor mandibulari

19. Care sunt primele microorganisme care colonizeaza P.D. (in primele 4 ore)? 2 min
- la o placa tanara, in varsta de 4 ore, constatam o proportie importanta de coci, in
special streptococi (S. sanguis apare primul si este urmat de S. mutans), care reprezinta
47-85% dintre microorganismele colonizatoare.
- pe langa streptococi, intalnim si speciile Neisseria, Corynebacterium si Rothia
- cocii aerobi sunt primii care colonizeaza pelicula dobandita deoarece:
au forma rotunda (necesita o energie de fixare mica)
au marime redusa
prezinta o enzima de suprafata care le faciliteaza fixarea

20. Care sunt microorganismele descoperite intr-o P.D. tanara prezenta in santurile si
fosetele coronare sau interdentar? 2 min
- streptococi
- bacili gram-pozitivi
- actinomicete

21. Cand nu este indepartata in cate zile P.D. isi dubleaza grosimea? 2 min
- in aproape 2 zile de la initierea formarii ei

22. Pe masura ce P.D. se maturizeaza si se ingroasa vom asista la o modificare a

componetei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrata. Pe
ce grosime a placii poate penetra oxigenul? 2 min
- oxigenul nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1 mm.

23. Intre ce zile au loc cele mai dramatice modificari ale floriei microbiene de la
interfeta placa/suprafata dentara, unde vom gasi numai microorganisme facultativ sau
obligatoriu anaerobe? 2 min
- intre zilele a 4-a si a 5-a

24. Din cauza grosimii si a lipsei de oxigen, in profunzimea placii constatam prezenta
speciilor anaerobe gram-negative, si anume? 2 min
Treponema denticola
Porphyromonas gingivalis
Prevotella intermedia
Bacteroides forsythus
 Fusobacterium nucleatum

25. Una dintre cele mai frecvente coagregari microbiene este aspectul de stiulete de
porumb (corn cob) care se realizeaza intre: - 2 min
- bacteriile filamentoase, dispuse central si perpendicular pe suprafetele coroanelor
dentare, sunt inconjurate de coci, obisnuit de Streptococus sanguis
- legaturile se realizeaza prin intermediul fimbriilor de la nivelul membranelor celulare
- microorganismele dispuse perpendicular pot fi reprezentate de forme facultativ
anaerobe gram-pozitive, (Actinomyces si Corynebacterium matruchotii_ sau de
microorganismele anaerobe gram-negative (Fusobacterium nucleatum)

26. Un alt aspect de coagregare microbiana este cel de periuta. Care sunt
microorganismele care participa la formarea acestui aspect? - 2 min
- bacteriile filamentoase
- bacilii gram-negativi (spirochete)

27. Dupa cate zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor incetineste iar
placa acumulata devine relativ stabila? 2 min
- dupa 21 zile

28. La cate celule suprapuse se reduce grosimea placii in cazul gingiei sanatoase? 2
min
- aproximativ 15-20 celule

29. In caz de gingivita cronica grosimea placii dentare exprimata in numar de celule
este de? 2
- 100-300 celule

29. Coeziunea intermicrobiana la nivelul placilor supragingivale este realizata prin

intermediul: - 2
- matricei intermicrobiene

30. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeza stabilitatea placii,
fixarea ferma a biofilmului microbian ca si a unor microorganisme, etc.? 2 min
Matricea intermicrobiana a placii se compune din:
in principal: produse ale metabolismului microbian, in principal polizaharide
extracelulare (glucani si fructani)
substante de origine salivara
exudat gingival
 O parte dintre polizaharidele extracelulare sunt lipicioase, caracteristica prin care
favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.

31. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatam o serie de elemente

anorganice. Care este rolul acestor substante? 2 min
Substante anorganice sunt reprezentate de:
- ionii de calciu si fosfat (in principal)
- magneziu si fluor; fluorul se gaseste in cantitati superioare comparativ cu cele din
fluidul oral
Aceasta este dovada capacitatii biofilmului microbian de a concentra elementele
anaorganice, mecanism prin care produce:
- neutralizarea pH-ului
- remineralizarea tesuturilor dentare dure

32. Care este principala caracteristica a placilor supragingivale mature? 2 min

- potentialul lor de invadare a spatiului subgingival si de formare a unui tip nou de placa,
mecanism prin care, in timp si in anumite circumstante, se produce imbolnavirea
localizata a gingiei
- experimental, s-a dovedit ca, la 2-3 saptamani de la abandonarea voluntara a masurilor
de control al placii, se observa constant aparitia semnelor de gingivita, care dispar insa,
in totalitate, la cateva zile de la reluarea procedurilor de igienizare dentara

33. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min

Din punct de vedere chimic, placa dentara contine:
- 80% apa
- 20% substanta uscata
70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un
plus pentru cea subgingivala

34. In ce zone intalnim cea mai mare cantitate de P.D. matura? - 1 min
- in 1/3 cervicala a dintelui
- pe suprafetele aproximale ale coroanelor

35. Pe ce suprafete dentare se intalneste cea mai redusa cantitate de placa dentara si
de ce? 2
- la nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari, datorita:
inclinarii acestor dinti spre vestibular
mobilitatii limbii

36. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiana? 2 min

 1. inspectie
2. palpare (razuire) cu sonda
3. colorarea dintilor cu revelatori de placa
- de multe ori, cand placa este abundenta, matura si, in plus, variat colorata, se identifica
usor prin inspectie, insa de obicei se recomanda colorarea ei

37. Care sunt microorganismele care se regasesc constant la nivelul placilor dentare si
la toti indivizii? 2 min
1. Streptococcus mutans
2. Streptococcus sobrinus
3. Streptococcus sanguis
4. Actinomicetele

39. Care sunt dupa MARSH si MARTIN, principalele specii microbiene intalnite la toti
copiii, fara exceptie, in P.D. microbiana? 2 min
1. Streptococcus
2. Staphylococcus
3. Neisseria
4. Veillonella

40. Din punct de vedere al semnificatiei clinice P.D. supragingivala reprezinta factorul
etiologic principal in producerea ? 2 min
- gingivitei
- tartrului supragingival
- cariei dentare

41. Pe masura ce placa dentara subgingivala se maturizeaza, flora microbiana intalnita,

in principal, va fi reprezentata de: - 2 min
- bacterii anaerobe, gram-negative, mobile

42. Caror factori se datoreaza compozitia microbiana diferita a placilor dentare

subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? 3 min
accesului limitat oferit de santul gingival spre cavitatea orala, ce permite stabilirea
la acest nivel numai a anumitor bacterii anaerobe ceva mai speciale, in timp ce
microorganismele prezente obisnuit in fluidul oral, pot patrunde, dar supravietuiesc cu
greutate
faptului ca zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate zilnic de
pacient. Este motivul pentru care nevoia de fixare si de producere a matricei
intermicrobiene nu mai este atat de importanta pentru mentinerea si supravietuirea
microorganismelor prezente, fiind aici prezente bacterii mobile si neatasate
 faptului ca este favorizata prezenta microorganismelor care se hranesc cu
proteine, in principal, comparativ cu cele supragingivale, care necesita pentru
supravietuire, carbohidrati

43. Prezenta hemoglobinei la nivelul santului gingival favorizeaza suprevietuirea a 2

microorganisme specifice. Care sunt acestea? 2 min
- Porphyromonas gingivalis
- Prevotella intermedia
CURS 2

44. In placa subgingivala, unele spirochete precum Treponema denticola care are
nevoie, pentru supravietuire de ptomaine produse de un alt rezident subgingival. Care
este acesta? - 1 min
Fusobacterium

45. Prevotella oralis si Veillonella alcalescens care produc natural vitamina K, de regula,
convietuiesc subgingival alaturi de? - 2 min
- alaturi de Prevotella intermedia si de Porphyromonas gingivalis, acestea avand nevoie
de menachinona pentru supravietuire

46. Placa dentara subgingivala asociata dintelui este legata cu formarea: - 2 min
- tartrului
- cariei radiculare
- resorbtiei radiculare

47. Bacteriile patogene parodontale care invadeaza, in mod natural, canaliculele

dentinare expuse permit recolonizarea spatiului subgingival la o anumita perioada de
timp dupa efectuarea detartrajului si a planarii radiculare. Care este, in medie, acest
interval? - 1 min
- media este de 42 zile

48. Ce contine, in principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a santului

gingival? 2 min
- bacterii mobile gram-negative
- spirochete fara o orientare anume
- numeroase celule sanguine albe (leucocite: 95% PMN neutrofile si 5%: limfocite si
monocite)

49. In santul gingival (punga parodontala) se intalnesc elemente ale apararii imune,
reprezentate in principal de leucocite. Dintre acestea cat la % sunt PMN? - 1 min
- 95%: PMN neutrofile

50. In cazul gingiei sanatoase, ce specii microbiene intalnim la nivelul santului gingival?
2 min
Microflora descoperita la nivelul santului gingival (normal prezinta o adancime de
maximum 2-3 mm) este similara cu cea constatata in stadiile initiale de formare a placilor
supragingivale. Se intalnesc, in special, specii microbiene:
- gram-pozitive (Streptococii - 2/3 sunt reprezentate de coci)
- facultative anaerobe (forme filamentoase)

51. Definiti gingivita. 2 min

GINGIVITA = inflamatie nespecifica, reversibila, localizata la nivelul marginii
gingivale, ce are ca factor etiologic principal acumularile de placa dentara, dar poate fi
cauzata si de boli sistemice (sarcina, pubertatea, modificari hormonale), boli ereditare
(fibromatoza) sau unele medicamente (fenitoinul indicat in controlul crizelor comitiale)
- este diferita de inflamatiile parodontale specifice, unde sunt afectate toate
componentele structural parodontale si unde intalnim un numar limitat de specii
microbiene (inflamatie specifica), care insa dezvolta forme variate si specific de
parodontopatii marginale progresive

52. Ce contine lichidul crevicular pentru a se constitui in prima linie de aparare a

insertiei epiteliale fata de atacurile bacteriene? 2 min
- in mod normal, lichidul crevicular are rol de protectie prin spalarea santului gingival si
indepartarea microorganismelor de la acest nivel
- pentru a constitui prima linie de aparare a insertiei epiteliale fata de atacurile
bacteriene, lichidul crevicular contine:
leucocite
elemente ale sistemului complement
anticorpi
enzime

53. Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor si care sunt alte
cateva cauze adaugate? - 3 min
- factor etiologic principal: acumularile de placa dentara
- cauze sistemice: sarcina, pubertatea, modificari hormonale
- boli ereditare: fibromatoza
- unele medicamente: fenitoinul (indicat in controlul crizelor comitiale)

54. Principalul factor etiologic in cazul gingivitelor este acumularea de placa careia i se
pot asocia si alte cauze, precum: - 2 min
- cauze sistemice: sarcina, pubertatea, modificari hormonale
- boli ereditare: fibromatoza
- unele medicamente: fenitoinul (indicat in controlul crizelor comitiale)

55. In caz de gingivita care sunt primul si al doilea semn de inflamatie? 2 min
- primul semn: sangerarea produsa in principal la periaj si care apare in stadiile initiale
ale procesului inflamator gingival
- al doilea semn: cresterea fluxului fluidului crevicular secretat (transudat)
In caz de inflamatie, cresterea fluxului de fluid crevicular este detectabil clinic la 9 zile de
la initierea procesului inflamator.

56. Prezenta continua a placilor patogene la nivelul santului gingival pot cauza leziuni
ce se extind la nivelul? 2 min
- ligamentelor parodontale
- cementului radicular
- osului alveolar

57. Care sunt consecintele aparitiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a

cementului radicular si a osului alveolar? 2 min
- consecinta este pierderea insertiei epiteliale si a osului alveolar de suport, moment in
care vorbim de boala parodontala

58. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, in producerea

parodontopatiei marginale a adultului? 2 min
1. Actinobacillus actinemycetemcomitans redenumit Agregatibacter
actinomycetemcomitans (Norskov-Lauritsen & Kilian, 2006)
2. Porphyromonas gingivalis
3. Bacteriodes forsythus redenumit Tannerella forsythia (Sakamoto et al. 2002; Maiden et
al. 2003)

59. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? 2
min
- cauza majora a insuccesului tratamentului o constituie imposibilitatea eradicarii florei
patogene subgingivale
- in plus, studii recente vorbesc de existenta la un asemenea individ si a anumitor afectari
prezente la nivelul raspunsului imun; in acest sens, se pare ca un rol important il poarta
fumatul, care conduce la aparitia unor defecte de fagocitoza, manifestate la nivelul PMN,
ce favorizeaza o susceptibilitate crescuta a respectivelor organisme in fata actiunii
patogene a bacteriilor incriminate (cauze secundare, nu majore):
 Fusobacterium nucleatum
Prevotella intermedia
Actinobacilus actinomycetemcomitans
Peptostreptococcus micros
Porphyromonas gingivalis
Bacteriodes forsythus
Campylobacter recta

60. Intre boala parodontala si o serie de afectiuni sistemice exista o stransa legatura.
Care sunt aceste afectiuni? 2 min
ateroscleroza
nasteri premature
diabet si complicatiile acestuia
afectiuni pulmonare
atac cerebral
- in boala parodontala sunt:
de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord
de 3 ori mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate
parodontal

61. Comparativ cu pacientul cu parodontiu sanatos, cei parodontopati sunt mai

predispusi la atacuri cardiace sau cerebrale. De cate ori creste acest risc pentru
parodontopati? - 2 min
- in boala parodontala sunt:
de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord
de 3 ori mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate
parodontal
62. Care sunt principalele caracteristici ale parodontitei juvenile localizate? 4 min
- forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise
incisivilor si primilor molari permanenti
- intalnim parodontopatie juvenila la adolescenti aparent sanatosi, specific fiind faptul ca
pe dintii lor nu descoperim acumulari importante de placa dentara si nici semne evidente
de inflamatie gingivala
- cauza bolii pare sa fie genetica si este legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita
functiile normale, de migrare si fagocitoza
- retinem ca flora microbiana a respectivului individ este dominate de prezenta bacililor
anaerobi gram-negativi in principal de Actinobacillus actinomycetemcomitans ->
tratament sistem cu tetracilina sau metronidazole
63. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reusesc
sa evite caile apararii imune. Spre esemplu Porphyromonas gingivalis, Bacteroides
forsythus sau Treponema denticola elibereaza anumite proteaze, enzime capabile sa
degradeze? 2 min
- degradeaza moleculele de imunoglobuline sau proteinele din seria complement,
deregland astfel o cale specifica a apararii imune

64. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reusesc

sa evite caile apararii imune. Spre exemplu, Actinobacillus actinomycetemcomitans
produce substante prin care? - 2 min
- prin care inhiba mecanismele chemotactice, de directionare a PMN spre aria de
agresiune microbiana si produc o leucotoxina prin care PMN sunt impiedicate sa ajunga
si sa actioneze direct la nivelul pungilor parodontale
- alte substante inhiba mecanismele de ucidere (fagocitoza) prezentate de aceleasi celule
ale sistemului imun

65. Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus si Treponema denticola produc o

enzima care genereza degradarea variatelor proteine de la nivelul tesuturilor
parodontale. Cum se numeste aceasta enzima? 2 min
- produc tripsina care genereaza degradarea variatelor proteine de la nivelul tesuturilor
gazda

66. Ce produc, prin toxinele eliberate, patogenii parodontali? - 2 min

- induc procese inflamatorii la nivelul structurilor parodontale, inclusiv resorbtie osoasa
mediata osteoclastic
- exemplu: Actinobacillus actinomycetemcomitans produce un tip de toxina care
genereaza resorbtie osoasa

67. Numiti 2 microorganisme parodontale care produc toxine ce actioneaza distructiv la

nivelul fibroblastelor, generand alterari in procesul de sinteza a colagenului. 2 min
Prophyromonas gingivalis
Prevotella intermedia
Actinobacillus actinomyctemecomitans
Capnocytophaga
68. Numiti microorganismul care prin intermediul endotoxinelor proprii stimuleaza
productia de prostaglandina E2 si de interleukina-1 la nivelul macrofagelor si a
fibroblastelor, prin care se induce inflamatie gingivala si rezorbtie osoasa. 2 min
- Porphyromonas gingivalis, cat si de
- alte microorganism gram-negative
69. Cat reprezinta microorganismele din greutatea uscata a placii? 1 min
- 70-80% din substanta uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu un plus
pentru cea subgingivala

70. Ce rezulta din metabolizarea microbiana a carbohidratilor? 2 min

- prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc masiv acizi
(polizaharide intra si extracelulare), ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placa-
structura dentara, spre cel critic, de demineralizare

71. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalt, pentru smaltul
dintilor recent erupti si pentru cementul radicular? 2 min
- smalt matur: 5 - 5,5
- dintii recent erupti: 6,2 - 6,4
- cement radicular: 6 - 6,7

72. Normal, cat este pH-ul placii dentare inaintea meselor si in cat timp revine la
valorile de plecare? 2 min
- inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii este 6,2 - 7 si este mai scazut in cazul
persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente
- cand se consuma alimente cariogene, pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de
plecare in 1-2 ore
- daca in timpul zilei se consuma des alimenteindulcite, ne asteptam ca pH-ul sa ramana
scazut pentru mult timp => demineralizare

73. Care sunt cele doua microorganisme care metabolizeaza acizii produsi prin
metabolizarea microbiana a carbohidratilor si care, intr-o oarecare masura influenteaza
favorabil comportamentul la carie a individului in cauza? 2 min
- Neisseria sau Veillonella prezinta capacitatea de a metaboliza acizii produsi si de a
determina o scadere limitata a pH-ului placii, prin care se poate influenta, intr-o oarecare
masura, comportamentul la carie al individului in cauza

74. Ce asigura glucanii la nivelul placilor dentare supragingivale? 2 min

- in special prin dextrani, glucanii asigura stabilitatea, aderenta placii si fixarea anumitor
microorganisme
- glucanii cei mai insolubili sunt cei in care moleculele de gluzoca stabilesc un anumit tip
de legatura chimica, adica atomul C1 al unei molecule de glucoza se leaga de atomul C3
al urmatoarei molecule

75. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D.

supragingivale prin metabolism microbian si care este rolul lor? 3 min
- glucani si fructani
- in special prin dextrani, glucanii asigura stabilitatea, aderenta placii si fixarea anumitor
microorganisme
- prin levan, fructanii contituie sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele
care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei

76. In ce scop sunt utilizati fructanii (prin levan) de catre microorganismele prezente la
nivelul P.D.? 2 min
- prin levan, fructanii contituie sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele
care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei

77. Care sunt polizaharidele intracelulare? 2 min

- glicogen si amilopectina, ce iau nastere din descompunerea anumitor zaharuri cu
molecula mica, precum glucoza si maltoza

78. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care
actioneaza in inflamatia parodontala si cat reprezinta ele ca procent din totalul
acestora? 2 min
- la nivelul santului gingival, organismul se apara impotriva microorganismelor
invadatoare prin multiple mecanisme: prin prezenta anticorpilor IgG, IgM, IgA, a
sistemului complement si a leucocitelor, din care aproximativ 95% sunt PMN si restul
limfocite si monocite
- la nivelul mucoasei orale, sistemele de aparare imuna se manifesta prin prezenta:
limfocitelor intraepiteliale
celulelor Langerhans
IgG
IgA
- spre exemplu, la pacientul cu un status bun al sanatatii orale predomina Ig A secretorii

79. Ce element al sistemului imun se intalneste intr-o proportie apreciabila la pacientul

cu o buna sanatate a structurilor dento-parodontale? - 1 min
- Ig A secretorii

80. In functie de componenta microbiana si de alte caracteristici, cate tipuri de P.D. au

fost identificate? - 2 min
1. P.D. cariogena
2. P.D. generatoare de boala parodontala
3. P.D. generatoare de tartru
- in concordanta cu ipoteza placilor nespecifice (non-specific plaque hypothesis) si
ipoteza placilor specifice (specific plaque hypothesis)
81. Ce reprezinta materia alba, din ce se compune si care este semnificatia ei clinica?
4 min
MATERIA ALBA = depozitul dentar moale, gros, alb sau alb-gri, asemanator branzei
de vaci care acopera, in mod obisnuit, placa dentara neindepartata o lunga perioada de
timp
- dpdv structural, reprezinta o acumulare de:
bacterii vii si moarte
celule epiteliale descuamate
leucocite dezintegrate
proteine salivare
resturi alimentare
- spre deosebire de pelicula dobandita si de placa dentara, materia alba se poate
indeparta si prin:
clatire viguroasa
proiectarea jetului de apa al sprayului de aer/apa al unitului dentar
cu ajutorul irigatoarelor orale
- clinic, materia alba este clar vizibila fara a necesita colorare
- se identifica usor prin inspectie si fara a necesita colorare
- obisnuit, depozitul se observa pe fata vestibulara a frontalilor maxilari, mai ales la
pacientul cu respiratie orala
- cand este prezenta, constant descoperim, la zona de contact a acestor depozite cu
lizereul gingival si suprafete dentare dure:
inflamatie gingivala
demineralizari accentuate

82. Care sunt depozitele dentare care se pot indeparta prin simpla clatire a gurii? 2
min
- resturile alimentare si materia alba

83. Care sunt cauzele acumularilor alimentare interdentare (patrundere verticala si

orizontala)? 3 min
A. acumularea alimentelor se poate realiza prin presare verticala, favorizata de:
prezenta spatierilor interdentare, in special cand nu exista contact dentar strans
mobilitatea dentara
dezechilibre ocluzale
B. alimentele moi pot patrunde interdentar si orizontal, dinspre vestibular sau dinspre
oral, cand papilele interdentare apar decapitate

84. Ce pot genera acumularile alimentare interdentare neindepartate lungi perioade de

timp? 2
1. mirosuri neplacute
2. carii dentare
3. complicatii parodontale
CURS 3

85. Tartrul dentar este factor etiologic principal in declansarea si evolutia afectiunilor
parodontale? 2 min
- nu, tartrul este factor (predispozant) secundar, dar care obliga la indepartarea
periodica, profesionala
- factorul etiologic principal: placa dentara prezenta permanent la suprafata tartrului

86. De ce depinde formarea tartrului dentar si dupa cat timp apar primele centre de
mineralizare la nivelul P.D.? 3 min
- pentru formarea tartrului sunt esentiale:
momentele de suprasaturare a PD in ioni de calciu si fosfat, de origine salivara
prezenta anumitor bacterii filamentoase ce participa direct sau indirect la
formarea lui, transformand fosfatul organic in fosfat anorganic
- primele centre de mineralizare apar la 24-72 de ore de la formarea PD

87. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? 2 min

- obiectivul major: indepartarea tartrului si implicit a PD, obtinand astfel suprafete
dentare netede si lucioase

88. Definiti tartrul dentar. 2 min

TARTRUL DENTAR = depozit dentar dur, calcificat, aderent la structurile dentare si
la constructiile artificiale prezente in gura pacientului (punti, proteze, la suprafata
piercing-ului aplicat la nivelul limbii), ce reprezinta factorul etiologic important in
generarea si evolutia inflamatiei gingivale; reprezinta ultima faza de mineralizare a PD,
cea de mineralizare

89. In ce interval de timp se atinge maximum de grosime si intindere a depozitelor de

tartru si care este cauza opririi acumularii lui? 2 min
- grosimea maxima se obtine in 10 saptamani - 6 luni
- ritmul depunerilor se reduce datorita uzurii mecanice produse natural de masticatie,
mai ales la nivelul suprafetelor dentare care depasesc ecuatorul coronar

90. Care este ionul anorganic prezent in fluidul oral care favorizeaza, in principal,
formarea T.D.? 2 min
- calciul si fosfatul favorizeaza mineralizarea rapida a placii dentare mature
91. Care sunt factorii favorizanti care influenteaza viteza de formare a tartrului dentar?
4 min
1. retentivitatile anatomice:
- santul de la nivelul jonctiunii smalt-cement radicular
- asperitatile cementului radicular dezgolit
- cariile aproximale, cervicale sau radiculare
- incongruenta dento-alveolara prin inghesuire
2. cantitatea si calitatea salivei secretate (compozitia salivei unor indivizi, bogata in ioni
anorganici, in principal calciu si fosfat, favorizeaza mineralizarea rapida a placilor dentare
mature)
3. respiratia orala
4. iritatiile mecanice, chimice, termice repetate
5. traumele ocluzale
6. parafunctiile musculare si ocupationale
7. obiceiuri vicioase
8. anumite boli:
a. astmul bronsic si/sau fibroza chistica influenteaza viteza depunerilor de tartru
- copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru comparativ cu cei sanatosi
b. la fel se intampla si la cei cu probleme psihice speciale
c. cei hraniti mult timp prin intermediul sondelor gastrice
- se depun in cca 30 zile cantitati importante de tartru
9. fumatul
10. compozitia salivei, bogata in ioni anorganici, in principal calciu si fosfat

92. Care sunt substantele care prezente la nivelul cavitatii orale reduc cantitatea de
tartru dentar format? 3 min
1. substante de origine salivara: piruvatul de sodiu, mai ales cel parotidian, inhiba
mineralizarea
2. unele medicamente: beta-blocantele, diureticele si anticolinergicele
3. pastele de dinti ce contin pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul inhiba
formarea cristalelor de calciu si implicit, pe cea de tartru

93. Tartrul supragingival se depune in straturi succesive de P.D. mineralizata intre care
exista straturi de pelicula dobandita mineralizata. Cum se numesc aceste ultime
straturi? - 1 min
- linii incrementale

94. In cazul animalelor crescute in conditii sterile (germen free) putem avea tartru.
Care este mecanismul formarii lui? - 2 min
- acest tartru este alcatuit dintr-o matrice organica de origine non-microbiana (pelicula
dobandita) care se mineralizeaza
- astfel, la nivelul centrelor de mineralizare se constata aparitia cristalelor de
hidroxiapatita si fosfat octocalcic

95. Care sunt afectiunile sistemice care favorizeaza producerea abundenta de T.D.? - 2
min
a. astmul bronsic si/sau fibroza chistica influenteaza viteza depunerilor de tartru
- copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru comparativ cu cei sanatosi
b. la fel se intampla si la cei cu probleme psihice speciale
c. cei hraniti mult timp prin intermediul sondelor gastrice
- se depun in cca 30 zile cantitati importante de tartru

FIBROZA CHISTICA = afectiune mostenita a glandelor exocrine ce afecteaza in principal

aparatul digestiv si respirator; este caracterizata prin:
- boala pulmonara cronica obstructiva
- insuficienta pancreatica exocrina
- prezenta neobisnuit de mare a electrolitilor in transpiratie

96. Cand pacientul nu reuseste sa-si incetinesca viteza de formare a T.D. ce se

recomanda? 2 min
1. folosirea unei paste de dinti antitartru (contin pirofosfati - light calculous, citrat de
zinc, clorura de zinc si triclosan(
2. control mecanic (periaj) al formarii placii cat mai frecvent
3. gume de mestecat

97. Agentii antitartru (pirofosfati, citrat de zinc, clorura de zinc, triclosan) pot genera
efecte secundare nedorite. Care sunt acestea si ce se recomanda? - 2 min
- efecte secundare aparute: hipersensibilitate dentinara si iritatii ale tesutului gingival
- se recomanda limitarea folosirii lor

98. Care sunt cele mai nedorite efecte secundare ale detartrajului, mai ales in cazul
celui subgingival? - 2 min
- zgarierea si abrazia structurilor dure dentare, ce se produc mai ales la nivelul
cementului radicular moale, dar si la nivelul restului suprafetelor coronare detratrate

99. Unde se intalneste obisnuit tartrul supragingival? 2 min

- in 1/3 gingivala coronara, predominant in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor
glandelor salivare majore
- pe fetele linguale ale frontalilor inferiori
- pe fetele vestibulare ale molarilor superiori

100. Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? 2 min

- 70-80% substante anorganice
- 15% substante organice
- 8 % apa

101. Din punct de vedere al mineralizarii care este mai mineralizat T.D. supra- sau
subgingival si de ce? 2 min
- tartrul subgingival este mai mineralizat (media densitatii minerale: 58%, intre 32 si 78%
si poate ajunge la 60-80%)) fata de cel supragingival (media densitatii minerale: 37%, de
obicei intre 16 si 51%, iar maxim este 80%)
- mineralizarea crescuta a TD subgingival se datoreaza cantitatii crescute de substante
anorganice de la nivelul lichidului crevicular

102. Ce contine in principal T.D. supragingival recent format (in primele 2 saptamani)? -
1 min
- brushite (B - CaH(PO4)-2H2O)

103. Unde se gasesc, preponderent, cristale de hidroxiapatita la nivelul tratrului

supragingival? - 1
- in interior

104. Care sunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? - 1 min

- fosfat tricalcic (whitlockite - W - beta-Ca3(PO4)2), care contine in proportie de 3%
magneziu

105. Sunt situatii clinice cand intr-o zona a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite
in intregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situatii? 2 min
- in zona respectiva nu s-a mai efectuat de mult timp masticatia, ca urmare a durerilor
provocate de carii profunde netratate, lipsa antagonistilor

106. Cum evidentiem prezenta tartrului dentar? 3 min

1. inspectie
2. palpare cu sonda
3. colorare cu substante revelatoare - cel mai simplu
- vizualizarea se poate realiza direct sau indirect (prin intermediul oglinzii dentare), de
multe ori doar dupa uscarea suprafetelor dentare
- tartrul subgingival se poate evidentia prin palpare cu sonda exploratoare sau poate sa
transpara prin grosimea marginii gingivale din cauza culorii lui inchise

107. Enumerati caracteristicile tartrului subgingival. 2 min

- apare pe suprafetele dentare care participa la constituirea santurilor gingivale si a
pungilor parodontale
- este mai dur decat cel supragingival, prezinta o culoare gri spre negru, este subtire si
foarte aderent
- culoarea inchisa se datoreaza:
sangerarilor generate de prezenta lui
degradarii ulterioare a hemoglobinei
prezentei unor anumitor bacterii cromogene
- reprezinta o acumulare de microorganisme amestecate cu produsi ai fluidului crevicular
si sange
- se indeparteaza mai greu si este nociv pentru sanatatea componentelor parodontiului
moale

108. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea inchisa a T.D. subgingival? 2 min
- culoarea inchisa se datoreaza:
sangerarilor generate de prezenta lui
degradarii ulterioare a hemoglobinei
prezentei unor anumitor bacterii cromogene

109. La ce dentitie intalnim T.D. si dupa ce varsta il intalnim intr-un procent de 100% (la
multe grupuri populationale)? 2 min
- tartrul se intalneste, in cantitati variate, la orice varsta, atat la dentitia temporara cat si
permanenta
- odata cu inaintarea in varsta, cantitatea de tartru creste
- exista grupuri populationale la care descoperim depozite de tartru in proportie de 100%
la indivizii de peste 30 ani

110. Care sunt cerintele pentru ca revelatorul de placa sa fie ideal? 4 min
sa prezinte capacitate de colorare selectiva (sa coloreze doar placa dentara)
sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu apa
sa prezinte gust placut (se evita respingerea metodei, unul dinscopurile utilizarii
lor fiind acela de motivare a pacientului)
sa prezinte o buna difuzibilitate (umectabilitate) = sa acopere rapid suprafetele
dentare, extinzandu-se si interproximal
sa prezinte calitati antiseptice si astringente (pot si folositi inaintea efectuarii
detartrajului in dublu scop: de colorare si ca antiseptic)

111. Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placa dentara? 4 min

pentru individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii
la educarea si motivarea pacientilor
pentru autoevaluarea corectitudinii controlului mecanic al placii
 pentru evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii, ce vor
fi modificate cand scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologice,
prin efectuarea repetata a indicilor de placa

112. Sub ce forma se comercializeaza revelatorii de palca si cine pot sa-i foloseasca? 2
min
- sub forma de solutii si tablete cu care profesionistul sau chiar pacientul pot colora PD,
procedeu prin care se sesizeaza locurile in care aceasta ramane neindepartata si unde
trebuie sa se insiste pe durata operatiilor de igienizare

113. Revelatorii de placa se folosesc, in principal, din doua motive. Care sunt acestea?
2 min
- pentru obiectivarea PD
- pentru motivarea si constientizarea pacientului cu privire la zonele incomplet curatate,
in scopul unui control mai bun la PD

114. Care dintre revelatorii de placa nu se mai folosesc si din ce motive? 2 min
- s-a renuntat la:
solutia Skinner pe baza de iod, din cauza alergiilor produse si a gustului neplacut
fucsina bazica 0,2-0,3% si beta rose (cu aroma de fucsina bazica) datorita
continutului in anilina si implicit a potentialului cancerigen

115. Care este cel mai indicat si utilizat revelator de placa si de ce? 2 min
Eritrozina = colorant vegetal hidrosolubil care coloreaza in rosu suprafetele acoperite de
placa
- se comercializeaza sub forma de tablete sau solutii su diverse denumiri comerciale:
Placolor, Revelan, Ceplac, Mentadent, Red-Cote (cu gust de cirese)

116. Inaintea carei proceduri stomatologice contraindicam colorarea placii dentare? - 1

min
- inaintea sigilarii santurilor si fosetelor coronare

117. In ce proportie halitoza se datoreaza cauzelor orale si dintre acestea cat reprezinta
retentivitatile fetei dorsale a limbii? 2 min
- 90% datorita cauzelor orale si 50% reprezinta retentivitatile fetei dorsale a limbii

118. Pentru a reduce halitoza matinala ce se recomanda? - 2 min

- se recomanda ca seara, inainte de culcare, sa realizam igienizarea inclusiv a fetei dorsale
a limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica
119. Caror cauze fiziologice se datoreaza halitoza matinala? - 2 min
1. reducerea fluxului salivar pe durata somnului
2. reducerea cantitatii de oxigen
=> se permite dezvoltarea microorganismelor anaerobe producatoare de VSCs

120. Care sunt cauzele orale ale halitozei? 5 min

infectiile parodontale pot genera mirosuri ce provin de la PD subgingivala
necuratata
limba incarcata fata dorsala a limbii poate adaposti in retentiile suprafetei,
anumite microorganisme (este o nisa pentru patogenii parodontali), care poate genera
substante rau mirositoare in circumstante speciale
xerostomia
restaurarile dentare deteriorate, incorect finisate sau supraextinse, care pot
acumula bacterii si resturi alimentare fermentabile
protezele dentare mobile incorect igienizate sau cele purtate permanent
leziunile orale patologice cancere orale, carcinoamele sau mucozita
indusa de expunerea la radio- si chimioterapie
infectii faringo-amigdaliene
despicaturile de palat

121. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? 5 min

A. afectiuni ale tractului respirator:
in principal infectii la nivelul pasajului nazal
sinuzite
amigdalite
faringite
pneumonii
TBC
emfizem pulmonar
tumori (carcinomul laringelui)
corpi straini
- scorul organoleptic pentru aerul expirat pe nas este mai mare ca cel al respiratiei orale
- cand halitoza extraorala este de cauza pulmonara, inregistrarile nazale si orale sunt
identice
- scorul inregistrat de Helimetre este 0 deoarece nu este prezent nici hidrogen sulfurat,
nici mercaptan
- gaz cromatografia inregistreaza cantitati mari de dimetil sulfat
B. afectiuni ale tractului digestiv
reflux esofagian
 hernie hiatala
cancer gastric
sindrom de malabsorbtie
C. ciroza hepatica (miros dulce-acrisor), dimetil sulfat
D. insuficiente hepatice si renale
E. cancere (carcinoame) din zona fata-nas sau altfel de cancere (leucemia)
F. cetoza sau acidoza diabetica - acetona
G. administrarea anumitor medicamente
antihipertensive
antidepresive triciclice
antihistaminicele
diuretice (clortiazida, furosemid)
analgezice (codeina, meperidina)
medicamente recomandate la tratarea virozelor respiratorii, simpatolitice alfa si
beta-blocante
H. fumatul

122. Cand pacientul expira cu gura inchisa si percepem miros neplacut vom concluziona
ca halitoza are ce cauza? 2 min
- cauza nazala

123. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilil mic? 2 min
- infectii faringo-amigdaliene
- vegetatii adenoide
- prezenta corpilor straini in fosele nazale

124. Care este cauza cea mai frecventa a halitozei la pacientul in varsta? 2 min
- prezenta unei proteze mobile incorect igienizata

125. De cate feluri pot fi halitozele (dupa Miyazachi)? 2 min

1. adevarate (genuina)
- un an mai tarziu, halitoza genuina a fost subclasificata in:
a. fiziologica (cand aparent nu constatam boli sau stari patologice)
b. patologica (consecinta a unei infectii a tesuturilor orale)
2. pseudo-halitoze
- halena nu este percepita de persoanele din jur, dar pacientii se plang de existenta ei
- se obtin rezultate pozitive dupa explicarea concluziilor si se fac recomandari simple
(perierea limbii)
3. halitofobie
- pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul instituit a dat
rezultate
- apare la pacientii cu modificari psiho-somatice

126. In 2000, halitoza genuina (adevarata) a fost impartita in 2. Ce presupune aceasta

modificare? - 2 min
- in 2000, halitoza genuina a fost subclasificata in:
a. fiziologica (cand aparent nu constatam boli sau stari patologice)
b. patologica (consecinta a unei infectii a tesuturilor orale)

127. Ce se intelege prin pseudo-halitoze si halitofobie?- 2 min

A. pseudo-halitoze
- halena nu este percepita de persoanele din jur, dar pacientii se plang de existenta ei
- se obtin rezultate pozitive dupa explicarea concluziilor si se fac recomandari simple
(perierea limbii)
B. halitofobie
- pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si dupa ce tratamentul instituit a dat
rezultate
- apare la pacientii cu modificari psiho-somatice

128. Numiti situatiile cand putem inregistra halitoze tranzitorii? - 2 min

1. uscarea gurii
2. foame (ketoza)
3. stres
4. consumul anumitor alimente (ceapa, usturoi)
5. fumat
6. igiena precara

129. Care sunt substantele care contribuie la producerea halitozei si care este termenul
general folosit pentru a le numi? 3 min
- mirosurile neplacute apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic
(microroganisme gram-negative ce actioneaza la pH-uri alcaline), in principal a
compusilor sulfurici volatili (VSCs)
- normal, in special in cazul afectarilor parodontale, se produce:
1. hidrogen sulfurat
2. metil mercaptan (se gaseste in usturoi si ceapa, se mentine cca 2 zile)
3. dimetil sulfat (cantitati mici)
4. dimetil disulfat (cantitati mici)
- la producerea mirosurilor neplacute mai contribuie si alte substante precum:
1. compusi aromatici volatili (indol, scatol)
2. acizi organici (acid acetic, acid propionic)
 3. amine organice (cadaverina, putresceina)
- la pacientii cu parodontopatie, emisia de VSC este de 8 ori mai mare comparativ cu
ceilalti pacienti, dar productia majora provine de pe suprafata limbii

130. In caz de halitoza de origine orala care este tratamentul indicat? 3 min
- inaintea primei sedinte de evaluare a pacientului care are ca principala solicitare
halitoza i se recomanda sa completeze un formular ce presupune mai multe rubrici:
afectiuni medicale generale (alergii, astm, rinite, sinuzite), medicamente administrate
- in prima sedinta se discuta acuzele pacientului (de multe ori, pcacinetul leaga mirosul
de gusturi anormale: metalic, acru, etc)
- continuam cu examenul intraoral: se examineaza intreaga mucoasa orala insistant pe
examenul padodontal si a suprafetei dorsale a limbii; pentru limba se poate realiza un
indice de incarcare a limbii
- daca constatam ca mirosul are cauze orale, incercam sa gasim afectiunea
- astazi, posibilitatea de obiectivare utilizata este aceea a scorului organoleptic

I. obtinerea unei sanatati orale optime, in principal dentar si parodontal

- halitoza devine un alt motiv pentru care este obligatoriu controlul zilnic si corect al PD,
mai ales la cei cu protezari dentare complexe, cu implanturi (cu retentii artificiale
multiple)
in acest context si nu numai, perierea zilnica fetei dorsale a limbii devine obligatorie
- pacientii vor si instruiti sa insiste mai ales in zona posterioara a limbii, fara a folosi
pastele de dinti care sunt iritante si pot declansa reflexul de voma

II. perierea dintilor se face cu paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu (reduc
productia de VSC)
- studii recente indica eficienta fluorurii de staniu din pastele de dinti in combaterea
halitozei
- proprietatile antimicrobiene cu spectru larg demonstrate impotriva microorganismelor
gram-pozitive si gram-negative fac ca fluorura de staniu sa aiba efect anticarie, antiplaca,
antigingivita si antihalitoza

III. gume de mestecat (mascheaza pe termen scurt halitoza, prin modificari de pH)

IV. se incearca stimularea secretiei salivare prin miscari masticatorii ample si mestecarea
de vegetale fibroase
V. pacientii sunt incurajati sa renunte la fumat, consum de alimente puternic aromate si
sa manance la intervale regulate de timp

VI. pentru obtinerea unei respiratii proaspete se pot indica si clatiri cu ape de gura
(clorhexidina 0,2%, triclosan, Listerina, cetilpiridnium, peroxid de hidrogen)
- se evita apele de gura cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici din cauza efectelor
secundare (uscarea tegumentelor si mucoaselor)

- studiile arata ca printr-un plan de tratament profesional de dezinfectie parodontala,

incluzand detartrajul si planarea radiculara, nivelul halitozei se reduce cu cca 90%

131. Pastele de dinti recomandate pacientilor cu halitoza sunt acelea care au in

compozitie urmatoarele substante? 2 min
- perierea dintilor se face cu paste de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu (reduc
productia de VSC)
- studii recente indica eficienta fluorurii de staniu din pastele de dinti in combaterea
halitozei
- proprietatile antimicrobiene cu spectru larg demonstrate impotriva microorganismelor
gram-pozitive si gram-negative fac ca fluorura de staniu sa aiba efect anticarie, antiplaca,
antigingivita si antihalitoza

132. In caz de halitoza se indica si clatiri cu ape de gura, (in principal, pe baza de
digluconat de clorhexidina) fara ce substante si de ce? 2 min
- pentru obtinerea unei respiratii proaspete se pot indica si clatiri cu ape de gura
(clorhexidina 0,2%, triclosan, Listerina, cetilpiridnium, peroxid de hidrogen)
- se evita apele de gura cu alcool, glicerina sau oxidanti puternici din cauza efectelor
secundare (uscarea tegumentelor si mucoaselor)

133. Halitoza orala se datoreaza metabolismului microbian proteolitic (proteinele si

peptidele hidrolizate de bacteriile gram negative in mediu alcalin) cand se produc: - 4
min
- mirosurile neplacute apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic
(microroganisme gram-negative ce actioneaza la pH-uri alcaline), in principal a
compusilor sulfurici volatili (VSCs)
- normal, in special in cazul afectarilor parodontale, se produce:
1. hidrogen sulfurat
2. metil mercaptan (se gaseste in usturoi si ceapa, se mentine cca 2 zile)
3. dimetil sulfat (cantitati mici)
4. dimetil disulfat (cantitati mici)
- la producerea mirosurilor neplacute mai contribuie si alte substante precum:
1. compusi aromatici volatili (indol, scatol)
2. acizi organici (acid acetic, acid propionic)
3. amine organice (cadaverina, putresceina)
- la pacientii cu parodontopatie, emisia de VSC este de 8 ori mai mare comparativ cu
ceilalti pacienti, dar productia majora provine de pe suprafata limbii

- Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a metabolismului microbian proteolitic, in

principal a compusilor sulfurici volatili = CSV. In mod normal, prin acest mecanism se
produce in principal hidrogen sulfat si metil mercaptan, dar si cantitati mici de dimetil
sulfat si dimetil disulfat.
Mai contribuie si alte substante precum: compusi aromatici volatili: indol, scatol sau acizi
organizi, aminie: cadaverina, putresceina.

CURS 1 SEM 2

134. Modificarile de culoare (discolorari), observate la dintii naturali integri sau la cei
cu reconstructii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt
acestea? 3 min
aderarea colorantului direct pe suprafata dintelui
acumularea, pe suprafetele dentare, a depozitelor dentare moi (PD) sau dure (TD),
colorarea disparand cand se indeparteaza aceste depozite
colorantul este inglobat in structura dintelui sau in materalul stomatologic

108. Discolorarile dentare dupa localizare pot fi de doua feluri. Definiti-le si

recomandati interventiile terapeutice indicate. 3 min
Discolorari extrinseci - cand discolorarea apare pe suprafata dentara.
- pot fi indepartate usor prin:
periere dentara, personala sau profesionala
detartraj, urmate de finisarea si lustruirea suprafetelor
Discolorari intrinseci - cand colorantul se gaseste in structura dintelui, ce apare
modificat - nu se poate indeparta prin periaj simplu

136. Discolorarile dentare dupa origine sau sursa discolorari pot fi de doua feluri.
Definiti-le. 3 min
Discolorari exogene - cand colorarea este exterioara dintelui.
- dupa profunzime, pot fi intrinseci sau extrinseci
Discolorari endogene - cand colorantul provine din interiorul dintelui.
- sunt intotdeauna intrinseci si de obicei sunt modificari ale culorii dentinei, care
transpare prin smaltul normal colorat

137. Discolorarea exogena extrinseca galbena, cauze si aspecte specifice. 3 min

Cauze:
1. prezenta placii dentare neindepartata de mult timp
2. prezenta la nivelul florei microbiene a unui microorganism numit Penicillinium
3. impregnarea PD mature cu pigmenti de origine alimentara
Aspecte specifice:
- PD se poate colora intr-o nuanta galben intunecat
- se poate intalni la orce varsta si, de regula, la indivizii care neglizeaza constant igiena
orala

138. Discolorarea exogena extrinseca portocalie - rosie, cauze si aspecte specifice. 3

min
Cauze:
- prezenta la nivelul florei microbiene a PD mature a unor bacterii cromogene: Berratia
marcescens si Flavobacterium lutcescens
Aspecte specifice:
- se intalneste rar, cea rosie chiar mai rar decat cea portocalie
- zona colorata se observa obisnuit in treimea cervicala a coroanelor dentare, mai
frecvent la nivelul frontalilor maxilari, atat pe fetele vestibulare, cat si pe cele orale
139. Discolorarea exogena extrinseca verde (mai putin colorarea verde inchis), cauze si
aspecte specifice. 4 min
Cauze:
prezenta la nivelul PD a unor microorganisme: Aspergylis sau a unor fungi
prezenta produsilor de descompunere a hemoglobinei
prezenta masiva in saliva a unor elemente anorganice: K, Ca, Na, P, Mg, Si
utilizarea frecventa a produselor pe baza de clorofila
inhalarea industriala a prafului ce contine particule de Cu
fumatul de marijuana (culoarea specifica: verde-gri)
Aspecte specifice:
- culoarea verde se poate intalni in nuante variate, de la verde deschis,la verde galbui si
verde inchis
- cel mai frecvent o intalnim la frontalii maxilari, vestibular, in 1/3 cervicala
- zona colorata se observa ca o banda subecuatoriala, paralela cu festonul gingival, mai
intensa spre suprafete aproximale, dar intalnim cazuri cand intreaga suprafata vestibulara
a dintilor capata aceasta culoare sau colorarea este plasata la nivelul santurilor si
fosetelor coronare
- se poate intalni la orice varsta, chiar si la dentitia temporara
- de obicei este favorizata de neglijarea procedurilor de igiena orala

140. Discolorarea exogena extrinseca verde inchis, cauze si aspecte specifice. 3 min
Cauze:
prezenta la nivelul PD a unor microorganisme: Aspergylis sau a unor fungi
prezenta produsilor de descompunere a hemoglobinei
prezenta masiva in saliva a unor elemente anorganice: K, Ca, Na, P, Mg, Si
utilizarea frecventa a produselor pe baza de clorofila
inhalarea industriala a prafului ce contine particule de Cu
fumatul de marijuana (culoarea specifica: verde-gri)
Aspecte specifice:
- impregneaza structurile dentare in profunzime, discolorarea devenind intrinseca de
origine exogena
- smaltul acoperit de astfel de placa este puternic demineralizat (microretentivitatile
favorizeaza fixarea placii si colorarea ei), aspect ce favorizeaza producerea cariilor
- este contraindicat detartrajul, recomandandu-se doar indepartarea placii prin periaje
personale si exceptional, profesionale
- pacientului i se indica controlul placii dentare efectuat zilnic si corect
- suprafetele dentare demineralizate vor fi supuse unui amplu program de fluorizare
topica, personala si profesionala, pana cand smaltul apare complet mineralizat

141. Discolorarea exogena extrinseca neagra, cauze si aspecte specifice, inclusiv

tratament. 4 min
Cauze:
1. Actynomices si Bacteriodes melanogenicus - se gasesc abundent la nivelul PD a
indivizilor ce au aceasta colorati
2. apare ca o predispozitie naturala a individului in cauza
Aspecte specifice:
- aspectul este de:
linii fine, continue sau intrerupte, late de 1 mm sau
benzi ce ocupa intreaga treime gingivala a coroanelor (rar), banda colorata in
negru fiind despartita de festonul gingival printr-o zona de smalt normal colorata
- se intalneste mai frecvent la nivelul suprafetelor coronare orale si aproximale, mai ales
la nivelul dintilor maxilari laterali, la fel si la nivelul santurilor si al fosetelor ocluzale si
foarte rar pe fetele vestibulare ale frontalilor
- apare la toate varstele (mai frecvent in copilarie si la femei), fiind o caracteristica a
gurilor curate si cu indice de carie scazut
- este extrem de aderenta si la palparea cu sonda se percepe sub forma unor mici
ridicaturi fine
- culoarea neagra reprezinta de fapt o PD mineralizata, colorata in negru si este
asemanatoare tartrului dentar
- gingia din vecinatate este ferma, cu usoara sau de obicei fara tendinta la sangerare
- intalnim bacili gram-pozitivi, dar si coci
Tratament:
- se poate indeparta doar prin detartraj si periaj profesional, retinandu-se ca se poate
reface rapid

142. Discolorarea exogena extrinseca bruna (colorarea tabacica), cauze si aspecte

specifice. 4 min
Cauze:
1. majoritatea fumatorilor prezinta astfel de colorare, de la cafeniu deshis la
cafeniu inchis si chiar in negru
Aspecte specifice:
- apare clinic sub forma unor benzi inguste, paralele cu marginea gingivala, imediat
deasupra ei sau poate ocupa chiar 2/3 din coroana
- colorantul din tutun se poate impregna si in tartrul dentar
- prin mestecare, tutunul poate penetra smaltul, generand colorare intrinseca de origine
exogena
- intre numarul tigaretelor fumate si suprafetele dentare colorate nu exista o legatura
proportionala (exista o tendinta naturala), extinderea depinzand de:
tendinte individuale
corectitudinea cu care pacientul isi efectueaza controlul PD sau din contra,
neglijarea lui
viteza individuala de formare si extindere a placii si a tartrului dentar
- se poate intalni pe orice suprafata dentara, inclusiv in santurile si fosetele ocluzale, insa
cel mai frecvent la nivelul suprafetelor linguale ale frontalilor mandibulari

116. Discolorarea exogena extrinseca bruna, cauze (altele decat cea tabacica) si aspecte
specifice. 4 min
Cauze:
utilizarea fluorurii de staniu in fluorizarea locala (genereaza o nuanta de cafeniu
deshis, uneori galbuie, care afecteaza suprafetele dentare demineralizate; colorarea se
datoreaza formarii oxidului de staniu -> induce aspect cafeniu sau sulfurii de staniu ->
induce aspect galbui, variantele datorandu-se reactiilor dintre ionul de staniu si diversele
componente ale PD)
ceai, cafea, soia si alti pigmenti alimentari genereaza culoare cafenie, daca
controlul PD este deficitar
clorhexidina sau alexidina, componente ale apelor de gura antiplaca, produc
colorare cafenie la nivelul:
- suprafetelor dentare (mai ales aproximal sau a acelora greu accesibile periajului dentar)
- obturatiilor nefinisate
- suprafetelor radiculare expuse (foarte rapid comparativ cu smaltul)
- fetei dorsale a limbii
obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca frunze de betel
utilizate pentru efectul lor anticarie, dar care genereaza colorare in cafeniu inchis spre
negru
- aspectul colorarii este de depozit dur, gros, partial neted, partial rugos, indepartarea lui
fiind posibila numai prin detartraj

144. Discolorari endogene intrinseci colorarile tetraciclinice. 5 min

- antibioticele din clasa tetraciclinelor prezinta o afinitate speciala pentru structurile
mineralizare, ele fiind absorbite la nivelul oaselor si dintilor
- tetraciclinele pot traversa placenta in ultimele 3 luni de sarcina, trec in circulatia fetala
si afecteaza culoarea dentitiei temporare sau pe cea permanente in formare
- dintii pot fi afectati si in cazul in care tetraciclinele sunt administrate copilului mic sau in
prima copilarie, pana in jurul varstei de 6 ani
- sunt suficiente 4-5 zile de administrare pentru a influenta estetica dintilor in formare
- clinic intalnim aspecte variate, in functie de:
tipul de tetraciclina
doza
perioada administrarii
momentul de formare
mineralizare a dintilor
- in urma administratii lor, dintii afectati se coloreaza variat, de la verde deschis la galben
inchis sau gri cafeniu, aspecte care depind de cantitatea si perioada administrarii
- in plus, dintii respectivi prezinta in fazele initiale, un grad de fluorescenta la iluminarea
ultravioleta, care se pierde in timp
- prin administrarea tetraciclinei, la nivelul dintelui se formeaza initial complexul calciu-
tetraciclina-ortofosfat, care oxideaza dupa eruptia dintelui
- prin expunerea acestuia la lumina, fluorescenta se pierde in timp prin pierderea
fosfatului, iar culoarea dintelui se modifica spre galben, brun, negru
- cea mai periculoasa este dimetilclortetraciclina dintii afectati se coloreaza variat, de la
verde deschis la galben inchis sau gri-negru
145. Pentru a obtine o igiena orala optima sunt necesare? - 2 min
1. controlul mecanic si chimic al PD
2. disciplinarea consumului de carbohidrati
3. fluorizarea structurilor dure dentare
4. sigilarea santurilor si fosetelor coronare
5. educarea stomatologica a pacientilor

146. Prin ce mijloace (specifice preventiei primare) se poate interveni impotriva

depunerilor de placa dentara? 3 min
- impotriva depunerilor de placa dentara se poate interveni prin folosirea:
mijloacelor mecanice de control al placii dentare:
- in principal: periajul dentar;
- auxiliar: ata dentara (dental floss), scobitori, periute interdentare si unitufa,
stimulatoare gingivale si razusa de limba
mijloacelor chimice antiplaca

147. Care sunt criteriile de care trebuie sa tinem cont in individualizarea ingrijirilor oro-
dentare? - 2 min
- individualizarea ingrijirilor oro-dentare tine cont:
de nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
de prezenta factorilor de risc pentru producerea cariei dentare, bolii parodontale
de abilitatea (intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena orala

148. Nevoile personale zilnice de ingrijire orala presupune ca de cel putin 2 ori pe zi sa
efectuam: - 3 min
- nevoile personale zilnice de ingrijire orala presupun ca de minim 2 ori pe zi sa efectuam:
1. curatirea spatiilor interproximale si pentru a permite substantelor active continute de
pastele de dinti sa actioneze la nivelul acestor suprafete
2. perierea dentara prin care curatam si aplicam substante cu actiune terapeutica la
nivelul dintilor si al gingiei de vecinatate
3. curatarea fetei dorsale a limbii

149. In 1986, Frandse sugereaza ca eficienta periajului dentar depinde de cativa factori,
legat de periuta si periaj. Care sunt acestia? - 2 min
1. de designul periutei
2. de manualitatea cu care individul isi realizeaza periajul
3. de frecventa periajului
4. de durata periajului

150. In ce scop este folosita periuta de dinti si periajul dentar? 2 min

- periutele de dinti sunt indicate in scopul curatirii eficiente si confortabile a dintilor si a
tesuturilor moi din vecinatatea acestora
- pentru ca exista o larga varietate de periute de dinti, stomatologul trebuie sa fie la
curent cu toate noutatile in domeniu si cu modalitatea prin care pacientul poate fi
indrumat cat mai favorabil cu putinta
- pacientul trebuie educat in ideea considerarii periajului nu ca pe un moft cosmetic, ci
ca pe o procedura profilactico-terapeutica, prin care individul motivat isi efectueaza zilnic
si corect igiena dentara
- printr-un periaj corect, pacientul reuseste sa-si influenteze favorabil starea de sanatate
a structurilor dento-parodontale

151. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca periutele de dinti manuale?
3 min
conforma cu nevoile individului in ceea ce priveste marimea, forma si duritatea
manipulate cu usurinta si eficienta
usor de curatat si de uscat
rezistenta si ieftina, cu manerul rezistent, rigid si usor
filamentele active sa prezinte capetele rotunjite prin care curata eficient structurile
oro-dentare, cu eficiente negative minime

152. Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, in ce scopuri? 2 min

- forma si grosimea manerului trebuie sa fie ergonomica, pentru a permite:
priza eficienta
manevrare comoda
- probleme apar in cazul pacientului cu dizabilitati fizice, pentru care au fost propuse si
modalitati variate de adaptare: periute modificate pentru copii si pacienti in varsta

153. Suprafata activa a periutei dentare manuale se prezinta intr-o multitudine de

forme. Ce forma este recomandata in cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? 2
min
- suprafata de periere a periutei dentare manuale trebuie sa fie concava

154. Care sunt factorii care influenteaza rezultatul periajului dentar? 2 min
1. manualitatea pacientului
2. capacitatea de intelegere a pacientului cu privire la metoda de periaj indicata
3. corectitudinea cu care pacientul isi efectueaza zilnic periajul dentar

155. La aceeasi grosime si lungime care sunt filamentele periutelor dentare mai
flexibile si mai putin rigide? 2 min
- filamentele fixate in unghi
156. Care sunt factorii care determina duritatea unei periute dentare? - 2 min
1. material
2. diametru
3. lungimea filamentelor
4. densitatea filamentelor dintr-o tufa (filamentele fixate in unghi sunt mai flexibile si mai
putin rigide decat cele fixate vertical, la aceeasi grosime si lungime)
157. Care este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periutelor dentare dure
la European Workshop on Mechanical Plaque Control din 1998, chiar daca fabricarea
lor nu poate fi standardizata (ca duritate)? - 2 min
- maximum 0,23 mm (0,009 inches)

158. Care sunt dezavantajele filamentelor din par natural pentru care asemenea
periute de dinti devin de ne recomandat? 4 min
periutele nu pot fi standardizate ca duritate deoarece diametrul firelor de par
natural variaza intre 0,087-0,475 mm
nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul si firele periutelor devin rapid
deosebit de moi, pe masura umezirii si uzurii lor
nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana (cel mai negativ aspect)
firele nu prezinta acelasi diametru si, in plus, prezinta un microcanal in mijloc
(permite acumularea apei si a microorganismelor de la nivelul placii dentare; studiile
demonstreaza ca pe aceasta cale se pot transmite diverse infectii microbiene)
se uzeaza rapid si neuniform
firele de par sunt diferite ca proprietati, in functie de zona geografica de unde
provin, de varsta animalului sau de anotimp

159. Care sunt avantajele utilizarii filamentelor artificiale? 3 min

au capul activ rotunjit, forma care genereaza cele mai reduse distructii gingivale si
cea mai redusa uzura dentara (abraziune)
se curata si se usuca rapid (24 de ore), daca sunt tinute in pozitie verticala si intr-o
atmosfera deschisa
sunt mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice fata de perii naturali
capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice
- sunt mult mai rezistente la acumularea de bacterii, fungi comparativ cu firele de par
natural
produc o abraziune mai redusa datorita flexibilitatii superioare
se fabrica rapid si au cost redus
se pot standardiza, filametele constitutive avand acelasi diametru
160. Care sunt factorii de care depinde eficienta periajului, legat si de multitudinea
situatiilor clinice? 3 min
indemanarea pacientului
miscarile imprimate
presiunea folosita
frecventa si timpul acordat
configuratia arcadelor dentare
numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente

161. Dupa ce varsta recomandam, intradevar, utilizarea pastei de dinti la copii? 2 min
- dupa varsta de 2 ani

162. De la aparitia primului dinte si pana la varsta de 2 ani, cine realizeaza perierea
dentara? -1 min
- parintele/tutorele/ingrijitorul, fara pasta de dinti si cu o periuta de dinti de consistena
moale

163. Cata pasta de dinti recomandam copilului intre 2 si 4 ani? 2 min

- intre 2 si 5 ani se indica ca pasta sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul fiind
realizat sau asistat de parinte; el trebuie sa realizeze ca copilul nu prezinta abilitati
necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor/supraveghere; parintele
trebuie sa fie un adevarat model pentru copil

164. Perierea dentara la copilul de 5-7 ani inseamna o cooperare copil-parinte. In ce

consta aceasta? - 1 min
- periajul este efectuat de catre copil si supravegheat de parinte (sunt periute diferite
pentru baieti si fete)

165. Dupa ce varsta a copilului constatam o coordonare neuro-muculara normala care

ii permite sa-si efectueze periaje dentare corecte? 2 min
- dupa varsta de 7 ani (???)
- periajul este realizat de copil si controlat de parinte

166. Care sunt avantajele utilizarii periutelor dentare cu filamente artificiale si cap activ
rotunjit? 4 min
eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat aproximal cat si la
nivelul lizereului gingival
traumatizarea minima a tesutului gingival periat
curatirea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera disconfort
 utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau al aparatelor de imobilizare in
fracturile de maxilar
previn sau minimalizeaza abraziunea dentara si escoriatiile gingivale, in cazul unei
perieri viguroase
de indicat in cazul:
- gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice
- gingivite cronice severe
- pe durata etapelor de vindecare postdetartraj
- pe durata vinderii dupa planare radiculara
- postchirurgie parodontala
este periuta ideala pentru copilul mic, indicata atunci cand se incepe periajul
danturii temporare

CURS 2 SEM 2

167. Forma gatului periutei reprezinta un aspect important in manevrarea periutei prin
care, ce, se influienteaza? 1 min
- forma gatului periutei reprezinta un aspect important in manevrarea periutei, prin
aceasta influentandu-se confortul sau durata periajului, aspect de avut in vedere, mai
ales in cazul copiilor, care prezinta dexteritate si rabdare limitata

168. Care sunt factorii care influenteaza alegerea unei periute dentare, implicit a
duritatii ei? 3
dexteritatea, manualitatea, motivatia, abilitatea si inteligenta pacientului, care vor
influenta si alegerea metodei de periere
statusul sanatatii gingivale si parodontale
morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara, cu inghesuire sau
spatiere
expunerea radacinilor dentare
preferintele profesionistului catre o anumita metoda de periaj si un anumit tip de
periuta, dar si cea a pacientului, care poate ramane credincios propriilor periute si
obisnuinte, atunci cand rezultatul controlului placii este bun
metoda de periaj aleasa - trebuie sa permita o manevrare confortabila si sa se
adapteze tuturor suprafetelor dentare (vestibulare, orale si ocluzale) in scopul
indepartarii in totalitate a placii dentare
- alegerea formei si a marimii periutei se face individualizat, pentru fiecare pacient in
parte

169. Care sunt regulile generale ale periajului dentar? 5 min

 oricare ar fi metoda de periaj manual folosita, ea trebuie sa realizeze curatirea
tuturor suprafetelor dentare libere si prezente in cavitatea orala
de obicei, perierea incepe dintr-o zona distala a unei arcade dentare, urmareste
intreaga fata vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea distala opusa, dupa care ne
intoarcem de unde am plecat, dar pe fetele orale ale dintilor; la fel se procedeaza si in
cazul arcadei antagoniste
la urmatoarea periere, pacientul incepe perierea dintr-o alta zona distala, in asa fel
incat fiecare zona sa beneficieze de curatirea corecta sau, altfel spus, ca niciodata aceeasi
zona sa fie curatata ultima, atunci cand nu mai avem rabdare, ne grabim sau am obosit
dupa ce am periat primul grup dentar, trecem la urmatorul, avand grija ca ultima
suprafata dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suprafata activa a periutei;
astfel, avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte
prin colorarea placii, descoperim suprafetele dentare insuficient periate, unde
trebuie sa actionam constient (la dreptaci vom insista asupra suprafetelor hemiarcadelor
dentare drepte, si la stangaci invers)

170. Cand se inlocuieste o periuta dentara? 2 min

Durata de viata a unei periute este dependenta:
1. de corectitudinea cu care se efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu care se
aplica tehnica de periaj
2. de forta folosita
3. de durata periajului (mai putin)
- de obicei, durata medie de utilizare a periutei este considerata optima cand se
inlocuieste la 2-3 luni (mai corect, ea se inlocuieste cand filamentele raman indoite, se
rup sau cand se decoloreaza (periutele produse de Oral B se inlocuiesc cand filamentele
se decoloreaza - sunt colorate cu indigotina)
- din acest punct de vedere, studiile arata ca periutele de dinti sunt inlocuite dupa 2,5 - 6
luni (Bergstrom 1973)
- studiile arata ca o periuta noua este cu 30% mai eficienta comparativ cu una utilizata 3
luni
- cand deteiorarea periutei se produce mai rapid de 2 luni, specialistul trebuie sa
constate greselile de tehnica ce conduc la aceasta situatie si sa le corecteze
171. Periuta de dinti cea mai noua se foloseste la periajul de seara, ca periaj principal,
deoarece ele sunt mai eficiente decat cel folosite cca 3 luni. Cu cat sunt acestea mai
eficiente? 1 min
- o periuta noua este cu 30% mai eficienta decat una uzata 3 luni
- se recomanda ca fiecare individ sa foloseasca zilnic 2-3 periute, care sunt utilizare prin
rotatie, cea mai noua fiind rezervata periajului de seara, care se constituie in periaj
principal

172. Care sunt argumentele pentru care periajul de seara este numit principal? 3 min
individul nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pentru efectuarea
unei perieri dupa o tehnica corecta.
se indeparteaza cat mai mult din placa dentara existenta, se indeparteaza resturile
alimentare acumulate, reducandu-se si numarul microorganismelor prezente.
Microorganismele restante au, pe durata somnului, cele mai bune conditii de
supravietuire si multiplicare, cavitatea orala oferind umiditate, caldura, intuneric, in timp
ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut (conform ciclului circadian,
cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in jurul orei 4 dimineata si cea
mai mare in jurul orei 12, la pranz)

173. Care sunt obiectivele periajului dentar? 3 min

indepartarea si intreruperea ciclului de formare si maturizare a placii dentare
supragingivale
curatarea suprafetelor dentare de resturi alimentare si de colorantii extrinseci
stimularea troficitatii si keratinizarii tesuturilor gingivale
prin folosirea pastelor de dinti profilactice, se obtine stoparea sau chiar
vindecarea unor afectiuni reversibile, aparute la nivelul structurilor dento-parodontale
controlul halitozei

174. In conformitate cu ciclul circadian al secretiei salivare in jurul carei ore avem cea
mai redusa cantitate de saliva secretata nestimulat sau cand avem cea mai abundenta
salivatie? 2 min
- conform ciclului circadian, cea mai redusa cantitate de saliva se secreta, nestimulat, in
jurul orei 4 dimineata si cea mai mare in jurul orei 12, la pranz

175. Cand pe durata zilei consumam alimente cariogene ce se recomanda profilactic?

2 min
- daca la una dintre mesele zilnice pacientul consuma dulciuri, mai ales la sfarsitul mesei,
se recomanda un periaj dentar; daca nu este posibil, se recomanda folosirea unei gume
de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa
176. Care sunt - dupa Wilkins - metode vibratorii de periere manuala? 2 min
- metode vibratorii de periere manuala:
Stillman
Charters
Bass

177. Pentru copii care sunt metodele de periere manuala cele mai usor de efectuat? 2
min
1. metoda orizontala
2. metoda Fones

178. Metoda de periere Bass. 5 min

- 1948
- este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul
si direct din santul gingival
- autorul recomanda:
folosirea periutelor dentare moi
curatirii spatiilor interdentare cu ajutorul dental floss-ului
- tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca infectia gingivala debuteaza la
nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul papilei interdentare.

INDICATII:
tuturor pacientilor pentru indepartarea biofilmului dentar din vecinatate sau
direct de la nivelul marginii gingivale
pacientilor cu spatiile interdentare deschise, coroanele dentare cu convexitati
exagerate si suprafete radiculare expuse
pacientilor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu
limita subgingivala
postchirurgie parodontala
purtatori de aparate ortodontice

TEHNICA:
- presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci:
in sus pentru maxilar
in jos pentru mandibula
- periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui si spre apical,
cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si marginea gingivala
vecina
- urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei (fara a produce indoirea
filamentelor), prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar
! Studiile arata ca filamentele nu patrund si nu curata pe mai mult de 1 mm
subgingival
- miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea
perilor, insumand cate 10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar
- se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa anterior.
- miscarea este repretata de-a lungul arcadelor, curatind astfel fetele vestibulare orale ale
tuturor dintilor
- frontal, atat palatinal, cat si lingual, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat
- urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele indeparteaza placa
prin elasticitatea miscarii lor

NEAJUNSURI:
- sunt pacienti care nu prezinta o buna manualitate si au dificultati in asezarea periutei in
unghi de 45 grade si in santul gingival
- in cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice a
marginii gingivale

179. In ceea ce priveste metoda de periere Bass modificata care sunt recomandarile, de
ultima ora, ale lui E.M. Wilkins? 2 min ??????
- exista dezavantaje pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass
modificata sa nu fie practicata, preferandu-se indicarea ambelor metode efectuate
separat (prima practicata este metoda prin rulare)

180. Metoda de periere Collis simultan sulculara. 4 min

- numai cand dispunem de periuta dentara Collins, ce presupune existenta a cate unui
rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi, pentru
a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale cand periuta se plaseaza deasupra
suprafetei ocluzale a dintilor de periat
- este o periuta de dinti care ofera, prin acest aranjament, 3 suprafete de periere in
acelasi timp
- in cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi inclinata spre vestibular sau oral pentru
ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de curatat
- periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile
gingivale in unghi de 45 grade
- dupa efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta sa muta pe urmatorul grup
de 2-3 dinti ce urmeaza sa fie periati

INDICATII:
pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular
clasic
pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana
copiilor carora li se efectueaza periajul dentar

181. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). 5 min
- este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos.
- se realizeaza cu periute de duritate medie
- cu ajutorul ei se curata gingia si se indeparteaza biofilmul, materia alba si resturile
alimentare de la nivelul suprafetelor dentare libere, fara a accentua curatarea santului
gingival

INDICATII:
la copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta
in alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman
ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum
Stillman, la care pozitia initiala este identica

- suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat si pe

gingia din vecinatate
- suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre apical, in
timp ce portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active, se va gasi la nivelul
suprafetelor ocluzale sau al marginii incizale a dintilor de periat
- cu partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, care se poate albi usor,
urmand sa efectuam, din incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care
filamentele realizeaza maturarea suprafetelor dentare de curatat; filamentele raman usor
indoite, in miscarea periutei spre suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin
elasticitatea lor, suprafetele dentare
- miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele
vestibulare cat si pe cele orale; atragem atentia pacientilor ca, in momentul miscarii
periutei spre un alt grup dentar de curatat, este posibil sa traumatizam mucoasa
gingivala.
- suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si cele linguale ale frontalilor mandibulari
sunt periate cu periuta introdusa in lungul ei
- si in acest caz vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa realizam o miscare de
maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite, curate dintele prin elasticitatea
lor, si nu prin forta celui care periaza
- va fi o presare si o rulare in sus, la mandibular sau in jos, la maxilar; fiecare zona este
periata repetand miscarea de cel putin 5 ori
- prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o curatare
satisfacatoare in zona cervicala si interdentare

182. Metoda de periere Stillman. 5min

- 1932
- in original, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul, stimularea troficitatii
mucoasei gingivale si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare.
- se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti (duritate soft sau medium) sa se
plaseze partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala
- cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia pana cand se albeste
usor; urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui, dupa
care realizam rotatii scurte de vibrare-curatire, in timp ce presiunea usoara se mentine
- se atrage atentia pacientului sa se asigure ca filamentele au patruns si interdentare; fara
o plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni traumatice ale tesuturilor
gingivale, mai ales ca este indicata o usoara presiune

Metoda de periere Stillman modificata

- se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire recomandata de metoda Stillman,
sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal; astfel se reduce posibilitatea de
traumatizare a gingiei si creste eficienta indepartarii placii
- este recomandata pentru curatarea placii dentare de sub zonele subecuatoriale si a
suprafetelor aproximale expuse, obtinandu-se curatirea suprafetelor dentare libere, cat si
masarea gingiei.

183. Metoda de periere Charters. 5 min

- 1948
- Charters a propus o metoda de periere interproximala, avand ca obiective: curatirea
suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin care se obtine si stimularea
mecanica a circulatiei sanguine locale
- recomanda plasarea suprafetei active a periutei:
perpendicular pe suprafetele dentare de curatat, mai ales cand exista multiple
papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere
intr-un unghi de 45 de grade spre ocluzal
- indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile
interproximale
- cu filamentele patrunse interdentar, se realizeaza o miscare usoara de rotire-vibrare-
presare
- vibrarea se face prin rotatii din maner pentru fiecare grup dentar, numarand pana la 10
rotatii
- pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata laterala a
filamentelor se realizeaza si un masaj al tesuturilor moi
- in cartile de parodontologie, aceasta tehnica de periere este descrisa cu filamentele
plasate in unghi de 45 grade cu axul lung al dintilor spre ocluzal

- deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se
recomanda ca aceastea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata
- cand metoda Charters este totusi preferata, se recomanda ca:
in regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta indreptata cu suprafata activa
spre ocluzal, manerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de periat
- se incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu
perierea fiecarui spatiu interdentar in parte
- miscarea de curatire este una de vibrare-presare
in zona frontala maxilara, vestibular, la pacientul cu incongruenta dento-alveolara
cu inghesuire, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu
varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-presare si
de rulare spre incizal
- cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va
fi introdus direct sub marginea intermediarilor

INDICATII:
pacientilor cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat
interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse
la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe
pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe

NEAJUNSURI:
- filamentele nu patrund deloc subgingival (pentru anumite zone, patrunderea
interdentara este imposibila sau limitata)
- cere o manualitate deosebita

184. Caror pacienti indicam matoda de periere Bass? - 3 min

 tuturor pacientilor pentru indepartarea biofilmului dentar din vecinatate sau
direct de la nivelul marginii gingivale
pacientilor cu spatiile interdentare deschise, coroanele dentare cu convexitati
exagerate si suprafete radiculare expuse
pacientilor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu
limita subgingivala
postchirurgie parodontala
purtatori de aparate ortodontice

185. Caror pacienti indicam metoda de periere Collis? - 2 min

pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular
clasic
pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana
copiilor carora li se efectueaza periajul dentar

186. Care sunt indicatiile metodei de periere manuala prin rulare? 3 min
la copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta
in alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman
ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum
Stillman, la care pozitia initiala este identica

187. Caror pacienti se recomanda metoda de periere Charters? - 3 min

pacientilor cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat
interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse
la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe
pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe

188. Rezultatul periajului dentar depinde de un numar de factori. Care sunt acestia? 2
min
indemanarea pacientului
miscarile imprimate
presiunea folosita
frecventa si timpul acordat
configuratia arcadelor dentare
numarul de dinti prezenti pe arcade sau al constructiilor stomatologice existente
189. La copilul mic, intre 2 si 5 ani, cine efectueza periajul, cu cata pasta si care sunt
metodele de periaj recomandate? 3 min
- intre 2 si 5 ani se indica ca pasta sa fie de marimea unui bob de mazare, periajul este
asistat de parinte (el trebuie sa realizeze ca copilul nu prezinta abilitati necesare pentru
efectuarea unui periaj eficient fara ajutor/supraveghere); parintele trebuie sa fie un
adevarat model pentru copil

190. Care sunt metodele de periere manuala cele mai frecvent indicate si daca pot fi
ele combinate in ideea de individualizare? 2 min
- metodele rularii, Stillman si Bass sunt cele mai frecvent indicate si sunt utilizate singure
sau combinate in functie de nevoi

191. Metoda de periere manuala Fones. 4 min

- 1934
- in SUA, multi scolari folosesc metoda, ea fiind propusa de Fones, cel care a creat in 1913
primul curs de formare a igienistelor dentare
- pentru adult este o tehnica distructiva, mai ales cand se executa cu forta, insa poate fi
recomandata copiilor mici, fiind o metoda usor de invatat si efectuat
- necesita o periuta de dinti moale, cu diametrul filamentelor cuprins intre 0,15-0,20 mm
- presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat, pacientul
tinand dintii in ocluzie; suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor
molari maxilari. - miscarea imprimata periutei este una circulara, larga, de maturare,
efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara
- cand se perie dintii regiunii frontale, ei vor fi in pozitie cap la cap, in timp ce miscarea
ramane aceeasi descrisa anterior
- suprafetele linguale si palatinale ale frontalilor sunt periate prin miscari de du-te-vino
antero-posterioare
- inclusiv Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar avantajul invatarii
rapide poate fi un argument suficient pentru recomandarea ei

192. Metoda de periere manuala verticala Leonard. 4 min

- 1939
- metoda a fost descrisa de Hirschfeld, cu miscari sus-jos, si era folosita atunci cand dintii
erau curatati primitiv, cu periute fabricate din ramuri de copac
- apoi, Leonard a descris si recomandat miscarile verticale, in care dintii maxilari si
mandibulari sunt periati separate
- se foloseste o periuta de dinti moale, cu diametrul filamentelor intre 0,015 si 0,02 mm
(0,006-0,008 inch)
- cu dintii cap la cap in zona frontala, plasma suprafata activa a periutei in unghi drept cu
axul lung al dintilor; perierea verticala, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata, iar
la final se indica o usoara rotatie, cand se ajunge in contact cu gingia
- presiunea folosita este indeajuns de mare pentru a forta patrunderea filamentelor
interdentar si indeajuns de blanda pentru a nu conduce la distrugerea rapida a periutei
- retinem ca dintii maxilari si mandibulari NU sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci
separate
- chiar daca curatirea obtinuta este acceptabila, realizandu-se si un bun masaj gingival, ea
este mai putin recomandata din cauza leziunilor gingivale produse

193. Metoda de periere orizontala. 3 min

- este metoda cea mai utilizata, in principal de pacientul care nu a fost niciodata instruit
cu privire la o anumita tehnica de periere; in ciuda faptului ca multora li se indica o
anumita metoda de periere, putini renunta la aceasta deoarece este simplu de efectuat
- este cunoscuta ca cea mai nociva metoda de periere
- miscarea este orizontala, antero-posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat; prin aceasta miscare, suprafetele interdentare nu sunt
curatate, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi
fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a
parodontopatiei.
- distrugerile se inregistreaza la nivelul dintilor proeminenti (mai ales) si la cel al marginii
gingivale vecine, la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii
gingivale, mai ales in cazul in care folosim o periuta de dinti dura, o pasta de dinti
abraziva, forta etc.
- poate fi indicate la dentitia de lapte, curatirea fiind favorizata de forma de clopot a
dintilor temporari, insa ea este total contraindicata la dentitia permanenta

194. Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este
metoda de periere cea mai nociva si de ce? 2 min
- metoda de periere orizontala este cea mai nociva metoda de periere.
- miscarea este orizontala, antero-posterioara, filamentele fiind plasate perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat; prin aceasta miscare, suprafetele interdentare nu sunt
curatate, ba mai mult, depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi
fortate interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a
parodontopatiei

195. Caror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie sa le acordam o atentie deosebita
pe durata periajului dentar? 4 min
vestibular, in dreptul premolarilor si al caninilor, unde gingia este subtire, iar
abraziunea dentara se produce frecvent
la nivelul dintilor inclinati, cum este cazul molarilor mandibulari inclinati lingual
(retentii)
la nivelul dintilor cu suprafete radiculare expuse, unde cementul si dentina
radiculara ofera o rezistenta mai redusa la abraziune
in cazul incongruentelor dento-alveolare prin inghesuire sau spatiere, se
recomanda o periere verticala a zonei
la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce margine spatiile endentate
 la nivelul furcatiilor radiculare expuse
caninul si incisivul lateral, atat mandibular cat si maxilar, pe partea dreapta sunt
insuficient periati la dreptati si invers la stangaci
la nivelul suprafetelor distale ale celor mai multi dintre dintii posteriori, curatirea
este insuficienta, motiv pentru care perierea lor trebuie suplimentata indicandu-se
utilizarea dental floss-ului, superfloss-ului sau cel mai bine a periutelor unitufa

196. Cum se efectueaza perierea suprafetelor ocluzale, cand se indica si care este cea
mai recomandabila miscare? 4 min
INDICATII:
indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si al
fosetelor ocluzale
igienizarea suprafetelor care nu participala masticatie din variate motive
igienizarea marginii restaurarilor stomatologice
obligatoriu inaintea realizarii sigilarilor

Se pot efectua 2 tipuri de miscari:

una de vibrare, prin care periutei i se imprima o miscare usor circulara, fara
deplasare, care dureaza, pentru fiecare grup dentar periapt, aproximativ 10 secunde
a 2-a, filamentele sunt fortate (presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar fara ca
acestea sa se indoaie; se repeta miscarea de 10 ori pentru fiecare grup dentar periat
- cel mai adesea este recomandat sa combinam cele 2 tipuri de miscari

- in ciuda eforturilor, suprafetele ocluzale corect curatate raman vulnerabile la carie, cca
66% dintre carii avand originea la acest nivel
- este motivul pentru care se indica protejarea zonei printr-un procedeu al preventiei
primare: sigilarea santurilor si a fosetelor coronare
- miscarile orizontale de frecare trebuie evitate deoarece nu curata decat varfurile
proeminente ale cuspizilor, fara a curata si santurile si fosetele retentive. In ciuda
eforturilor, suprafetele ocluzale corect curatate raman vulnerabile la carie, aproximativ
66% dintre ele avandu-si originea la acest nivel
- ! circular fara deplasarea filamentelor

CURS 3 SEM 2
197. Indicam periutele de dinti mecanice deoarece cu ele obtinem oficienta maxima in?
- 2 min
controlul placii dentare si al coloratiilor extrinseci
combaterea tartrului
reducerea incidentei gingivitei

198. Caror pacienti le recomandam, in mod special, periaj dentar mecanic? 3 min
cu aparate ortodontice fixe
cu tratamente protetice complexe
cu implanturi dentare
cu anumite dizabilitati, fizice sau psihice, ele trebuind sa fie manevrate de parinte
sau de ingrijitor
celor care practica un periaj agresiv: studiile arata ca pacientul foloseste o
presiune mai redusa cand utilizeaza o periuta electrica; in plus, cele mai recente prezinta
si senzori de presiune
celor incapabili sa-si efectueze corect periajul manual, incluzand aici si copilul mic

199. Care sunt avantajele oferite de periajul dentar manual? - 2 min

200. Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceeasi cantitate
de placa curatata, specificati cat timp este necesar curatarii a 75% din placa prezenta
pentru periajul mecanic si cat timp pentru cel manual. - 2 min
- timp necesar atunci cand folosim periuta mecanica: cca 1 minut
- timp necesar atunci cand folosim periuta manuala: 6 min

201. Unde se gasesc cele mai multe microorganisme (70%) la nivelul structurilor
cavitatii orale si de ce?- 2 min
- cel mai mare numar de microorganisme se gaseste la nivelul suprafetei dorsale a limbii
(70%) din cauza suprafetei anfractuoase create de prezenta:
papilelor filiforme mai lungi si a celor fungiforme mai scurte
fisurilor linguale care pot masura si cativa mm adancime

202. Care sunt motivele pentru care se indica perierea fetei dorsale a limbii? 4 min
- flora microbiana descoperita la nivelul fetei dorsale a limbii este una extreme de
mobila, constatandu-se ca, prin curatirea ei periodica:
se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa si numarul microorganismelor
prezente la nivelul fluidului oral
se reduce halena fetida
se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate
se favorizeaza perceptia gustativa
- curatirea fetei dorsale a limbii reprezinta o parte a tratamentelor efectuate:
in cazul anumitor afectiuni (limba neagra paroasa produsa de fungi: Aspergillus
Niger sau Candida albicans)
pentru indepartarea unor coloratii (de ex, dupa utilizarea clorhexidinei, fumatului)
la pacientul parodontopat
la combaterea halitozei
- curatarea suprafetei dorsale a limbii este foarte utila in cazul pacientilor cu:
xerostomie
limba incarcata, fisurata
fumatorilor

203. In functie de situatia clinica pe langa perierea dintilor ce alte entitati, parte a
cavitati orale mai pot sa fie periate? 2 min
1. suprafata dorsala a limbii
2. mucoasa boltii palatine
3. mucoasa crestelor alveolare edentate

204. Unde avem, la nivelul structurilor cavitatii orale, incarcatura microbiana cea mai
mare, medie si mica? 3 min
- cel mai mare numar de microorganisme se gaseste la nivelul suprafetei dorsale a limbii
(70%) din cauza suprafetei anfractuoase create de prezenta:
papilelor filiforme mai lungi si a celor fungiforme mai scurte
fisurilor linguale care pot masura si cativa mm adancime
- incarcatura medie se gaseste in santurile si mai ales in pungile parodontale
- cel mai mic numar de microorganisme se gaseste la nivelul PD supragingivale

205. Prin periere mecanica timp de 2 min obtinem o indepartare a P.D. de 84% sau de
93% in cate minute? 2 min
- in 2 minute se indeparteaza in proportie de 84%
- in 6 min, in proportie de 93%

206. In cazul periajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? 4
min
 periajul se realizeaza dupa utilizarea atei dentare!!!
alegem periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit
alegem pastele de dinti cel mai putin abrazive
utilizam o cantitate redusa de pasta, care se intinde pe suprafetele de curatat
inainte de a pune in functiune periuta mecanica, pentru a evita imprastierea ei pe
suprafetele inconjuratoare
in cazul periajului mecanic se pot folosi oricare tehnici de periaj manual
periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior, insistandu-se asupra curatarii
structurilor santului gingival, accentuandu-se curatarea suprafetelor aproximale si a
restaurarilor stomatologice
miscarile au viteza si presiune medie, fara a produce indoirea filamentelor
se evita curatarea cu prea mare presiune la nivelul restaurarilor acrilice sau la
nivelul cementului radicular expus

207. Curatirea fetei dorsale a limbii reprezinta si parte a tratamentului indicat in cazul
anumitor afectiuni sau situatii clinice. Care sunt acestea? - 3 min
- curatirea fetei dorsale a limbii reprezinta o parte a tratamentelor efectuate:
in cazul anumitor afectiuni (limba neagra paroasa produsa de fungi: Aspergillus
Niger sau Candida albicans)
pentru indepartarea unor coloratii (de ex, dupa utilizarea clorhexidinei, fumatului)
la pacientul parodontopat
la combaterea halitozei
- curatarea suprafetei dorsale a limbii este foarte utila in cazul pacientilor cu:
xerostomie
limba incarcata, fisurata
fumatorilor

208. Care sunt aspectele de care tinem seama cand indicam o anumita metoda de
periere? 4
- alegerea unei anumite metode de periaj si a unui anumit tip de periuta de dinti este un
lucru dificil, in acest scop trebuind sa tinem cont de o serie de aspecte:
statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
alinierea dentara
prezenta cariilor si a obturatiilor
prezenta edentatiilor si intinderea lor
prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiilor
gingivale sau a pungilor parodontale
sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice
varsta si manualitatea pacientului
interesul si motivatia pacientului
 usurinta si talentul cu care explica profesionistul

209. Din punct de vedere al periajului dentar ce recomandam in zonele unde avem
infectii sau leziuni traumatice? 3 min
- daca exista zone afectate de infectii sau leziuni traumatice ale mucoaselor, se indica
perierea normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce in zonele afectate, periajul
este stopat pentru o perioada limitata de timp.
- in asemenea zone se recomanda clatiri cu solutii saline caldute, prin care se favorizeaza
vindecarea si se faciliteaza indepartarea tesuturilor necrozate

210. Care sunt recomandarile de avut in vedere in cazul in care indicam pacientului o
noua metoda de periere dentara manuala? 3 min (nu am gasit in poze)
- daca i se recomanda pacientului o tehnica noua de periaj, practicianul este obligat sa
cheme pacientul la control dupa 7 zile
- cand pacientul vine la control, incepem cu examenul clinic al gingiei, procedeu prin care
ne permite sa descoperim eventualele leziuni gingivale produse pe durata periajului
- urmeaza efectuarea perierii sub supravegherea profesionistului, care urmareste
indemanarea cu care pacientul efectueaza periajul, precum si daca a inteles corect
tehnica de periaj indicata.
- dupa aceea, realizam si colorarea placii, care ne va permite sa constatam rezultatele
periajului si eventualele locuri de retentie

211. Studiile arata ca efectele negative ale periajului dentar apar cand se depaseste o
anumita forta. Care este aceasta? - 1 min
- leziunile incep sa apara cand forta de periere este mai mare de 2 N

212. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul tesutului
moale gingival, exemple? 2 min
modificari de contur ale marginii gingivale: marginea gingivala libera apare
boselata, ferma si festonata, aspect de rulou, realizand festonul gingival McCall
retractii gingivale: retractie gingivala sub forma unor crestaturi fine numite fisurile
Stillman

213. In cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival
McCall. La ce se refera si cum poate fi descris clinic? - 2 min
FESTONUL GINGIVAL MCCALL = leziune cronica a mucoasei orale, ce apare pe
durata insusirii unei tehnici noi de periaj, din cauza zelului cu care pacientul executa
periajul si a neintelegerii tehnicii corecte, a lipsei de indemanare sau din cauza utilizarii
unei periute de dinti dure sau cu filamente deteriorate
- apare ca o modificare de contur a marginii gingivale libere, aceasta aparand boselata,
ferma si festonata, cu aspect de rulou
- acest aspect clinic resprezinta o consecinta neinflamatorie, fibrotica, a unui periaj
efectuat gresit, cand marginea libera reactioneaza prin ingrosare

214. In cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman.
La ce se refera si cum pot si descrise clinic? - 3 min
FISURILE STILLMAN = aspect clinic particular al leziunilor cronice ale mucoasei
orale manifestate prin retractie gingivala, favorizate de prezenta unui os alveolar subtire,
de obicei in regiunea vestibulara maxilara
- sunt cauzate de un periaj viguros, periute dure sau uzate sau de folosirea unor
dentifrice abrazive
- apar sub forma unei retractii gingivale sub forma unor crestaturi fine
- se observa mai alex in dreptul caninilor sau a altor dinti vestibularizati

215. In cazul abraziunii dentare, ca efect negativ al periajului dentar, constatam ca

termenul de leziune cervicala necarioasa cuneiforma este mai corect. De ce? - 3 min
- acest termen este mai indicat deoarece in producerea lor se incrimineaza un mecanism
multifactorial, putand fi implicate:
1. eroziunea dentara
2. trauma ocluzala si abfractia (model tehnic ipotetic)
3. abraziunea

216. Definiti termenul de eroziune dentara, enumerati cauzele posibile, recomandari

preventive. - 3 min
= pierdere progresiva de substanta dentara din cauza agresiunii chimice si a unui pH sub
5,5 si fara implicare microbiana
CAUZE:
a. externe
- obiceiuri alimentare dezechilibrate: consum crescut de alimente si lichide acide

b. productia intrinseca anormala de acizi prezenti in cavitatea orala in caz de:

- bulimie si/sau anorexie nervoasa
- boli cu reflux gastro-esofagian
- hernie hiatala
c. xerostomia sau modificare a capacitatii de tamponare a salivei
d. compozitia salivei, generata de: diferite afectiuni, administrarea anumitor
medicamente sau din cauza inaintarii in varsta
RECOMANDARI PREVENTIVE:
- pentru a preveni pierderile de substanta se recomanda ca periajul sa fie efectuat la cel
putin o ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide, prin care se permite salivei sa
declanseze remineralizarea structurilor dentare afectate

217. Definiti termenul de atritie - 2 min

= uzura suprafetelor ocluzale dentare produsa prin masticatie si/sau parafunctii

218. Definiti termenul de abfractie - 2 min

= pierderea de substanta dura dentara din cauza fortelor biomecanice (flexiune,
compresie sau tensiune) sau degradare chimica
- forma cea mai vizibila: modificarile de substanta in forma de V din zona cervicala a
coroanelor dentare

219. Ce intelegeti prin abraziune dentara, legat si de perierea dentara si care este
aspectele clinice observate? 4 min
= pierdere de substanta dentara dura, produsa prin uzura mecanica, alta decat cea
produsa prin masticatie (atritie)
- in acest context, abraziunea = uzura patologica a suprafetelor dentare, rezultat al unor
procese mecanice anormale, aspect clinic diferit de eroziunea dentara, in care este
implicat un proces chimic distructiv
- ca efect negativ al periajului dentar, abraziunea dentara se observa in mod obisnuit pe
fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati
- clinic, se observa o pierdere in pana de substanta dentara dura, localizata in zona
cervicala a coroanelor dentare, in principal la nivelul cementului radicular expus
- suprafata pierderii de substanta dentara apare neteda, lucioasa si de duritate normala
- de obicei debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta
continuandu-se si la nivelul smaltului, din 1/3 cervicala; excavatia in pana se poate
extinde pe fata vestibulara a mai multor dinti

- obisnuit, abraziunea produsa ca efect negativ al periajului se intalneste pe fetele

vestibulare, mai ales la nivelul caninilor si al premolarilor maxilari, uneori si la nivelul
molarului 1, dar ea se poate observa la oricare dinte vestibularizat, inclusiv la nivelul
frontalilor mandibulari

- cand constata existenta acestor pierderi de substanta, specialistul trebuie sa constate

cauza producerii acestor pierderi
- cauzele abraziunilor produse prin periere dentara:
1. utilizarea unor paste de dinti abrazive
2. miscarile de periere orizontale si cu presiune excesiva
3. utilizarea de periute de dinti cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
4. dinti vestibularizati
- se suspicioneaza si periajul agresiv, motiv pentru care trebuie sa verifice si sa ia masuri:
controleaza periuta de dinti folosita, indicand in continuare numai periute de dinti
moi sau mecanice
schimba tehnica de periaj cu una vibratorie
va recomanda paste de dinti cat mai putin abrazive

220. Care sunt cauzele obisnuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar
manual? 2
1. utilizarea unor paste de dinti abrazive
2. miscarile de periere orizontale si cu presiune excesiva
3. utilizarea de periute de dinti cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
4. dinti vestibularizati (verifica si tu)

221. Cand la un pacient constatam producerea abraziunilor dentare specialistul indica?

2 min
- daca se suspicioneaza si periajul agresiv, medicul trebuie sa verifice si sa ia masuri:
controleaza periuta de dinti folosita, indicand in continuare numai periute de dinti
moi sau mecanice
schimba tehnica de periaj cu una vibratorie
va recomanda paste de dinti cat mai putin abrazive

222. In functie de problemele prezentate de pacient recomandam curatirea

suprafetelor dentare aproximale la intervele de cat minim si cat maxim? 2 min
- 12 ore minim si 48 ore maxim

223. Pe langa curatirea mecanica obtinuta prin utilizarea mijloacelor auxiliare se mai
produc si alte actiuni favorabile. Care sunt acestea?- 2 min
modificarea favorabila a compozitiei florei microbiene locale
stimularea circulatiei sanguine si a troficitatii tesuturilor moi
se pot aplica substante chimic active cu ro, preventiv si/sau terapeutic

224. In cazul unei dentitii sanatoase mijloacele standard de indepartare a PD sunt? - 2

min
perierea dentara
flossingul

225. Caror pacienti si pentru ce zone indicam folosirea atei dentare (in special)? 2 min
- se recomanda adolescentilor (obisnuit, dupa 10-12 ani) si adultilor care prezinta o buna
coordonare neuro-musculara a miscarilor, in vederea curatirii mecanice a spatiilor
interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular
226. Dental floss-urile au fost confectionate de-a lungul timpului din mai multe
materiale si anume? 2 min
- matase, nailon (cerat si necerat) si politetrafluoroetilen (teflon)

227. Utilizarea atei dentare este limitata de prezenta suprafetelor radiculare concave.
Despre ce suprafete este vorba? - 2 min
- fetele radiculare meziale ale primilor premolari maxilari sau molarilor mandibulari

228. Care sunt argumentele in favoarea utilizarii atelor dentare cerate? - 2 min
trecerea mai facila a punctului de contact
suprafata neteda previne traumatizarea tesutului moale
se rup si se scamoseaza mai greu la trecerea peste suprafetele dentare, restauratii
stomatologice si depozite de tartru neregulate

229. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corecta a atei dentare? 4 min
sa indeparteze placa si resturile alimentare din spatiile interdentare curatate, de la
nivelul dintilor naturali, acoperiti protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul
implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe
- cand este corect folosit, dental floss-ul indeparteaza cca 80% din placa interdentara si
poate curata si subgingival cca 2 la 3,5 mm
prin urmarirea de catre pacient a scamosarii produse, se evidentiaza prezenta:
cariilor dentare incipiente
depozitelor de tartru sau a celor restante dupa detartraj
restaurarilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor)
pe durata curatirii suprafetelor amintite, se obtine si lustruirea lor, ele devenind
astfel improprii depunerilor ulterioare
se poate realiza si un masaj bland al papilei interdentare, fapt ce duce la
stimularea circulatiei locale
se poate reduce sangerarea si inflamatia gingivala prin limitarea acumularii placii
si a tartrului dentar
reduce halitoza
permite aplicarea unor agenti chimio-terapeutici la nivelul suprafetelor dentare
curatate sau al celor subgingivale

230. Dental floss-ul cand este corect folosit cam cata placa dentara curata (de pe
suprafetele aproximale) si cam cat patrunde subgingival? - 2 min
- cand este corect folosit, dental floss-ul indeparteaza cca 80% din placa interdentara si
poate curata si subgingival cca 2 la 3,5 mm
231. Care sunt argumentele pentru care recomandam folositea atei dentare inaintea
efecturii periajului dentar? 2 min
prin curatarea P.D. se usureaza patrunderea si actiunea fluorurilor continute in
pastele de dinti si indicate in prevenirea cariei dentare
odata ce a realizat periajul, pacientul isi simte gura curata si nu va mai avea
motivatia folosirii atei dentare si in plus, nici nu mai ramane suficient timp pentru
folosirea ei

232. Pacientul este educat, in cazul utilizarii atei dentare, sa comunice stomatologului
spatiile interdentare unde se produce scamosarea lui. Cum interpretam aceasta
scamosare? - 2 min
- prin urmarirea de catre pacient a scamosarii produse, se evidentiaza prezenta:
cariilor dentare incipiente
depozitelor de tartru sau a celor restante dupa detartraj
restaurarilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor)

233. Pacientul care foloseste dental floss-ul este educat sa urmareasca fiecare fragment
de floss observand? - 2 min
1. cantitatea de placa curatata
2. sangerarea
3. cum miroase
4. daca s-a scamosat

234. In ce situatii clinice indicam folosirea floss threader-ul si ce este el? 2 min
FLOSS THREADER = dispozitiv special fabricat, asemanator acului de cusut cu care se
reuseste introducerea firului in locurile de curatat, direct sub punctul de contact, sub
puntile dentare
- se indica in situatii clinice speciale: cand pacientul prezinta puncte de contact
interdentare ferme, care nu pot si trecute de dental floss, pentru curatarea fetei
mucozale a puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele aparatelor
ortodontice fixe

235. In ce situatii clinice indicam folosirea floss holder (dispozitivele de fixare a

dental floss-ului)? 2 min
- in cazul pacientului neindemanatic, cu incapacitati fizice, cu maini si degete groase, cu
deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma
236. In ce situatii clinice (caror zone) indicam folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL
FLOSS? 2 min
- este indicat pentru curatarea:
spatiilor interdentare cu papila usor retrasa
a fetei mucozale a intermediarilor puntilor dentare
a componentelor aparatelor ortodontice fixe
a implanturilor
a furcatiilor expuse

237. Ce este, cum se utilizeaza si in ce situatii clinice indicam folosirea panglicii dentare
knitting yarn? 3 min
KNITTING YARN = suprafata textila lata si plata care se utilizeaza impreuna cu pasta
de dinti - - este indicata pentru curatirea:
spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm
la nivelul elementelor de agregare sau sub intermediarii puntilor dentare
suprafetelor aproximale a dintilor care marginesc diasteme si treme
suprafetelor distale ale ultimului dinte de pe arcada
- este indicat ca banda dentara sa fie colorata pentru ca, pe masura folosirii, pacientul sa
poata constata prezenta depozitelor moi curatate si sa se motiveze

- pot fi impregante cu substante active:

fluoruri - cu ajutorul lor se realizeaza si o fluorizare a suprafetelor dentare curatate
curatarea se poate face si cu paste de dinti

238. In ce situatii clinice recomandam folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? 2 min
- sunt recomandate pentru curatirea:
suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate neprotezate
spatiilor interdentare largi
suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe arcada
constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi

CURS 4 SEM 2

239. Care este recomandarea stimulatoarelor gingivale, in primul rand? 2 min

Pentru masajul tesutului gingival, prin care se imbunatateste si keratinizarea
mucoasei.

240. In ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? 2 min

- in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care se imbunatateste si
keratinizarea mucoasei
- in al doilea rand la indepartarea P.D. si a alimentelor acumulate in spatiile interdentare
cu papila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse si la nivelul marginii gingivale libere.

241. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc si de forma conica sunt cele mai
indicate? 2 min
Sunt moi, flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat. Ele sunt mai
putin traumatizante si mai usor de intretinut.

242. De cate ori pe zi recomandam folosirea stimulatoarelor gingivale? 2 min

Se recomanda folosirea lor o data sau, exceptional, de 2 ori/zi.

243. In ce situatii clinice indicam folosirea scobitorilor dentare, conice, montate si in ce

scopuri? 3 min
Scobitorile sunt indicate pentru curatirea mecanica:
a spatiilor interdentare cu papila partial retrasa,
a suprafetelor radiculare aproximale concave, cum intalnim la nivelul premolarului
unu maxilar, si, tot mezial, la nivelul molarilor mandibulari,
a marginii gingivale libere,
dar si in santul si pungile parodontale prezente,
a furcatiilor expuse,
la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe sau la cei cu lucrari protetice
complexe, etc.
Pe langa actiunea de curatire, scobitorile mai sunt folosite si la aplicarea de
substante chimice, active in cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinara.

244. In ce situatie clinica indicam folosirea scobitorilor interdentare din lemn

triunghiulare (wooden interdental cleaner), in ce fel si care este miscarea de curatire
indicata? -
Scobitorile de forma piramidala sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei
maini si sunt indicate pentru curatirea spatiilor interdentare cu papila retrasa. Miscarea
de curatire este una de dute-vino, vestibulo-oral si invers, folosite doar dinspre vestibular.

245. In ce situatii clinice indicam folosirea periutelor interdentare si in ce scopuri? 3

min
Ele se indica la curatirea:
spatiilor interdentare libere,
a furcatiilor expuse,
la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite
si pe implanturi dentare,
 dar si in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie
sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sub forma
de pasta de dinti sau geluri fluorurate, dar si substante antimicrobiene, de regula,
clorhexidina sau agenti desensibilizanti.

246. De cate feluri sunt periutele interdentare, caracteristici? 3 min

Exista:
- periute montate la manere speciale din plastic, ce au lungimi de 12-15 mm si lungimea
filamentelor de 3-5 mm
- periute nemontate, care se folosesc prin prinderea directa de maner, dimensiunile fiind
de 35-45 mm lungime, unde partea activa este de 30-35 mm, iar lungimea filamentelor
este de 5-8 mm.
Forma lor este cilindrica sau tronconica.

247. Care sunt indicatiile periutelor interdentare si care pot fi agentii chimici aplicati,
limitari? 3 min
Periutele interdentare se indica pentru curatarea:
- spatiilor interdentare libere
- a furcatiilor expuse
- pacientilor cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe, sprijinite pe
implanturi dentare
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie
BMF
Cu ajutorul lor se pot aplica si variante substante active precum:
- fluoruri, sub forma de geluri fluorurate
- substante antimicrobiene, de regula clorhexidina
- agenti desensibilizanti
Folosite incorect pot genera hipersensibilitate.

248. Cum alegem, cum folosim si care este miscarea realizata cu periutele
interdentare? 2 min
Periuta interdentara aleasa trebuie sa prezinte un diametru putin mai mare,
comparativ cu cel al spatiului de curatat, iar miscarile de curatire vor fi unele de dute-
vino vestibulo-oral, si invers. Retinem recomandarea ca, inainte de utilizare, sa umezim
respectivul dispozitiv. Peiutele vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa.

249. In ce situatii clinice indicam folosirea periutelor unitufa, in ce scopuri si care este
miscarea de curatire? 4 min
Sunt indicate pentru curatirea:
 fetelor aproximale, meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile
edentate neprotezate,
a furcatiilor expuse,
a implanturilor,
sub intermediarii puntilor dentare,
a fetelor distale ale ultimilor molari si chiar
a spatiilor interdentare cu papila decapitata.
Miscarea folosita este una una combinata, circulara si cu usoara presiune,
intermitenta, aplicata ca in cazul metodei sulculare de periere manuala.
Cu ajutorul lor putem aplica si o serie de substante chimic active.

250. Substantele antiplaca trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Ce intelegeti

prin termenul de substantivitate? 2 min
Defineste calitatea substantei de a fi adsorbita de tesuturi, intr-o zona tinta si de a
ramane activa o perioada de timp. Substantivitate = efect remanent.

251. Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie
sa dureze minimum? 2 min
ani.

252. Care este argumentul major al indicarii si folosirii substantelor antimicrobiene de

o larga majoritate a populatiilor pentru prevenirea producerii gingivitei si implicit a
bolilor parodontale? 2 min
- majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica a placii de maximum
50% in cele cca 2 min de periere practicate.

253. Care sunt cele doua modalitati de indicare a substantelor chimice antiplaca? 2 min
Asemenea substante chimice antiplaca se pot folosi:
- in paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic
- pentru perioade limitate de timp, se pot recomanda singure, atunci cand pacientului i
se interzice periajul anumitor zone pentru cateva zile, in special, dupa efectuarea unor
interventii chirurgicale asupra parodontiului marginal.

254. Dati exemple de un agent antiplaca antiadeziv si indicati caracteristicile lui. 4

min
Hidroclorura de delmopinol 0.2% (DH):
- este un alcool aminat
- el este singurul reprezentant care, pe langa efectul antiadeziv, are si unul redus asupra
bacteriilor orale
- este un agent tensioactiv ce interfera cu formarea matricei intermicrobiene, prevenind
sinteza polizaharidelor extracelulare, in principal a glucanilor. Datorita acestui fapt, placa
poate sa fie indepartata de catre pacient cu usurinta.
- ca efecte secundare: usoare colorare, mai redusa comparativ cu cea produsa de Chx si
care se indeparteaza rapid. Produce, de asemenea, o senzatie de amortire tranzitorie a
limbii si senzatie de arsura.
- se administreaza pe termen lung fara a genera infectii oportuniste

255. Biguanidele ca antiseptice antiplaca au 3 reprezentanti, dintre care unul principal.

Care sunt acestia? 2 min
- reprezentatul de baza este digluconatul de clorhexidina
- alexidina
- octenidina

256. Care sunt cele 3 caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidina
ramane cel mai indicat in scop antiplaca? 3 min
Gluconatul de Chx prezinta:
- un spectru larg antibactericid, antifungic, antiplaca (reduce adeziunea), antiviral
(inclusiv HIV, HBV) si deci antiinflamator;
- aduce rapid pH-ul oral in zone neutre
- efect remanent de 8-12 h

257. Cat timp ramane activ digluconatul de clorhexidina? 2 min

ore.

258. In 1976, Coulter si Russel, pe model artificial, constata ca Chx inhiba formarea
placii la cantitati reduse. Care este aceasta concentratie? 1 min
- 0,002%

259. Digluconatul de clorhexidina administrat timp de 21 de zile reduce numarul

Streptococilor mutans cu 26-68%, numar care revine la valoarea de plecare dupa cat
timp? 2 min
luni.

260. Digluconatul de clorhexidina este inactivat de o serie de componente ale pastelor

de dinti. Care sunt componentele care inhiba actiunea Chx si care este indicatia
transmisa in acest sens? 3 min
Gluconatul este inactivata de o serie de ingrediente din compozitia pastelor de dinti
(de ex.: lauril sulfatul de sodiu, fluorurile anionice), motiv pentru care utilizarea lui se
face dupa un anumit interval de timp, in mod obisnuit, digluconatul de clorhexidina
utilizandu-se la 30 60 min dupa periaj etc.

261. Dintre fluorurile componente ale pastelor de dinti, care este aceea care
clorhexidinei inhiba actiunea si care nu? 2 min
- inhiba: monofluorfosfat de sodiu
- nu inhiba: fluorura de sodiu

262. Care este cea mai importanta caracteristica, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidina? 1 min
Nu genereaza infectii oportuniste.

263. Digluconatul de Chx este contraindicat in ORL pentru ca produce o afectare

ireversibila. Despre ce este vorba? 2 min
- produce surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii

264. Care sunt indicatiile de utilizare a multiplelor produse care contin digluconat de
clorhexidina? 5 min
ca solutie dezinfectanta, la decontaminarea suprafetelor, la dezinfectia
instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezice;
ca apa de gura, sau ca gel, ca parte a tratamentelor instituite in cazul gingivitelor
ulcero-necrotice, al aftelor, candidozelor, amigdalitelor, faringitelor etc.
Ca solutii antiseptice la:
la clatirea gurii: Sub aceasta forma, este parte a protocoalelor pre- si
postchirurgicale. Se recomanda si postdetartraj, modalitate prin care suplinim
un control al placii mai putin eficient ca urmare sensibilitatii dureroase,
posibile, post detartraj.
Gluconatul de clorhexidina poate fi folosita si inaintea procedurilor
stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli (slefuiri, detartraje ultrasonice
etc.) prin care se reduce riscul de infectare, dar si efectele bacteriemiilor;
la pacientul care a suportat iradieri in zona cap-gat si, implicit, la toti pacientii
care prezinta variate grade de xerostomie;
la cei cu implanturi dentare;
la pacientul din grupa celor cu risc crescut la carie;
in clatiri antiseptice, inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli
grave, precum: discrazii sanguine, diabet sau endocardite, cancere (tratament prin
chimioterapie), SIDA, sau in cazul purtatorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C,
transplat de maduva osoasa, modalitate prin care minimalizam riscul producerii si
transmiterii infectiilor;
 la tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora, la pacientii cu aparate
ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitati
fizice si psihice (la cei cu variate handicapuri se recomanda produsele cu Chx tip
spray si varnish);
pentru a reduce halitoza, cand se mai pot recomanda produse cu triclosan,
CPC si uleiuri esentiale.
pentru dezinfectia protezelor mobile (mai ales cand avem de tratat candidoze
la pacienti cu proteze mobile); In aceste situatii recomandarea este de a trata
candidoza cu medicamente antifungice, urmand sa folosim Chx pentru a preveni
recidivele. Se recomanda chiar mentinerea respectivelor proteze intr-o solutie de
Chx, procedeu prin care o sterilizam
se mai poate recomanda, pentru cateva zile, si la igienizarea zonelor operate,
atunci cand periajul dentar, in zonele respective, este contraindicat
irigari subgingivale efectuate impreuna cu planarea radiculara
la pacientul cuprins in grupa celor cu risc crescu la carie: produsele sub forma
de apa de gura si gel reduc numarul de Streptococi Mutans si care, in combinatie cu
fluorura de sodiu produc un efect sinergic.
Hunter si Addy 1987 arata ca, in caz de ulceratii de afte minore recidivante,
utilizarea apelor de gura sau a gelului cu Chx (de 3 ori pe zi, cateva saptamani),
reduc incidenta, durata si severitatea lor.

265. In cazul pacientilor cu variate dizabilitati se recomanda, antiplaca, o serie de

preparate cu Chx sub forma de? 2 min
- la cei cu variate handicapuri se recomanda produsele de Chx tip spray si varnish

266. Apele de gura sau gelurile cu Chx (administrate de 3 ori/zi cateva saptamani)
recomandate in caz de ulceratii reduc incidenta, durata si severitatea lor. In ce situatii
sunt recomandate in principal si de ce sunt mai putin indicate in caz de afte majore, a
gingivo-stomatitelor ulcero-necrotice etc? 3 min
- ca ape de gura sau gel, la tratamentul: gingivitelor ulcero-necrotice, a aftelor, a
candidozelor, a amigdalitelor si a faringitelor
- folosirea lor in cazul pacientilor netratati conventional in prealabil creeaza probleme,
datorita vindecarii tesuturilor superficiale, mecanism prin care generam complicatii, de
genul abceselor parodontale.

267. Cum sunt indicate obisnuit produsele cu digluconat de Chx in afectiunile

parodontale? 2 min
- ape de gura
- geluri ce se pot aplica direct in pungile parodontale sau prin periere
- conuri, ce sunt indicate pentru introducerea periodica (la 3 luni) in punga parodontala
268. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor care contin
digluconat de clorhexidina ca si posibilitatile de remediere a acestor defecte? 4 min
colorarea bruna (precipita colorantii alimentari) a suprafetelor dentare incorect
curatate, a obturatiilor (in special, a acelora incorect finisate), a mucoasei orale, in
special a fetei dorsale a limbii, a dintilor artificiali;
de regula, in asemenea cazuri se indica intreruperea administrarii
produsului pentru o perioada de timp, iar in cazul colorarilor vom
recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj profesional
perceperea unui gust amar (este motivul pentru care au fost introduse diferite
arome),
pierderea temporara a senzatiei gustative (impune utilizarea ei dupa masa)
senzatia de arsura si de uscaciune a gurii (in asemenea situatii, se stopeaza
administrarea ei);
eroziuni ale mucoasei orale la concentratii de 0,2%, dar sunt rar vazute la 0,12%
cresterea ritmului depunerilor de tartru dentar, datorita accelerarii descuamarilor
epiteliale si a plusului de bacterii moarte produse;
hipersensibilitate dentinara,
tumefactii parotidiene, la un numar redus de persoane, dupa o folosire
indelungata.
Este de retinut si faptul ca digluconatul de Chx inhiba formarea cheagului sanguin,
motiv pentru care in cazul plagilor osoase vom contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile
(cele cu Chx 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

269. Ca efect secundar produsele cu Chx produc colorarea bruna a suprafetelor dentare
incorect curatate, a obturatiilor (in special a acelora incorect finisate), a mucoasei
orale, in special a fetei dorsale a limbii, a dintilor artificiali. Care este cauza si ce
recomandari trebuie facute? 3 min
- colorarea este datoratat precipitarii colorantilor alimentari
- de regula, in asemenea cazuri se indica intreruperea administrarii produsului pentru o
perioada de timp, iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar
periaj profesional

270. La ce concentratii a produselor cu digluconat de clorhexidina avem efecte

secundare minime? 1 min
- 0,10%

271. In irigari orale solutiile de digluconat de clorhexidina se folosesc in concentratie

de? 2 min
0,06%.
272. In ce concentratie solutiile cu digluconat de clorhexidina nu afecteaza formarea
cheagului sanguin si sinteza colagenului? 2 min
0,10%.

273. In apele de gura cu Chx 0,2% firma Curaprox introduce si alte substante active.
Pentru ce este introduse acidul hialuronic 0,2%, dar si clorbutanolul 0,5%? 3 min
- acidul hialuronic 0,2% prezinta o serie de efecte benefice, si anume: film protector
pentru plaga chirurgicala, aisgurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat
chirurgical, prin care se reduce si riscul de complicatii post-operatorii
- clorbutanolul 0,5%, care are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plagilor
chirurgicale si nu numai.

274. Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidina, cu eliberare lenta, care se

introduc in punga parodontala la intervale de ? 2 min
luni

275. Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidina cele mai recomandate in cazul
pacientilor cu cario-activitate intensa? 2 min
- Lacurile cu clorhexidina 40% pentru aplicare pe dinti pentru 15 minute, o data pe luna.
- lacuri cu gluconat de clorhexidina 1% si timol: o aplicatie pe saptamana pentru perioade
de la 8 saptamani la 3 luni.

276. Caror pacienti sunt recomandate, in Statele Unite, lacurile cu digluconat de

clorhexidina? 2 min
Copiilor si celor cu xerostomie in scopul reducerii incidentei cariei dentare.

277. Care sunt principalele substante antiplaca din grupa compusilor fenolici? 2 min
Listerina si triclosanul.

278. Din punct de vedere al efectului antiplaca la cat este evalut el pentru Listerina si
triclosan comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidina? 2 min
La 35% pentru Listerina si 65% pentru triclosan.

279. Daca inaintea sedintei stomatologice pacientul clateste cu Listerina, dupa ce si-a
periat dintii, cu cat se reduce incarcatura microbiana a aerosolilor produsi? 2 min
93,6%.

280. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? 2 min
Senzatii de arsura, gust amar si, posibil, chiar colorarea dintilor.
281. Care sunt principalele dezavantaje ale indicarii Listerinei, pentru efectul ei
antiplaca? 3 min
efectul antiplaca redus, cuantificat la 35% din cel al produselor pe baza de
digluconat de clorhexidina;
este motivul pentru care se indica in utilizari de luni de zile;
marele defect este continutul mare in alcool etilic intre 21,626,9% (formula
originala continea 21,6% alcool), la un pH de 4,3, care o fac, ca si in cazul celorlalte ape
de gura cu continut mare de alcool mai putin recomandabila datorita efectului
cariogen;
efecte secundare precum: senzatii de arsura, gust amar si, posibil, chiar colorarea
dintilor.

282. Pe langa continutul mare in alcool etilic (in formula originala 21,6%) un alt
inconvenient este ph-ul Listerinei. Cat este acesta, ce genereaza comparandu-l cu sucul
de portocale? 2 min
- pH-ul este 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt, dar la un nivel mult
mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale

283. Datorita incovenientelor prezentate de Listerina, care sunt indicatiile ei? 3 min
Din aceste motive, aceasta apa de gura este recomandata:
- pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat
- periodic pentru a imbunatati igiena orala
- inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli

284. Pentru a preintampina intoxicatiile acute cu alcool sau incidenta cancerelor din
zona buco-faringiana se recomanda ca apele de gura sa contina alcool etilic intr-o
proportie de cel mult? 2 min
5%.

285. Apele de gura cu alcool etilic nu se recomanda? 2 min

alcoolicilor;
celor carora li se administreaza medicamente ce reactioneaza adverscu
alcoolul, precum metronidazolul.

286. Triclosanul. 4 min

- 2, 4, 4 triclor-2hidroxildifenileter
- este un agent antimicrobian cu spectru larg, actioneaza bactericid impotriva bacteriilor
G- si G+, dar cu actiune bacteriostatica mai redusa comparativ cu cea a clorhexidinei
- determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
- este un agent antimicrobian si antigingivita, iar toxicitatea este minima
- este folosit intr-o serie de produse ca pespirant, in sapun, ape de gura sau paste de
dinti.
- efectul antiplaca a triclosanului este de doar 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei.
Altfel spus, triclosanul 0,10% are un efect mai redus de inhibare a formarii placii
comparativ cu clorhexidina 0,10%
-el este insolubil in apa, motiv pentru care se asociaza cu o baza, un alcool sau un glicol.
In concentratii mai mari de 0,5% provoaca modificari ale perceptiei gustative.
- apele de gura cu triclosan sunt utilizare numai in Europa si in Canada, iar in Statele
Unite triclosanul este aprobat spre folosire numai in paste de dinti
- Triclosanul se foloseste la fabricarea apelor de gura (de ex.: PLAX a firmei Colgate) sau a
pastelor de dinti (de ex.: Colgate Total contine pe langa triclosan, fluorura de sodiu
0,32%, 1450 ppm F, si pirofosfat de sodiu 5%).
- Pentru un efect prelungit (substantivitatea lui este de cca 5 ore), triclosanul se asociaza
cu un copolimer, rezultand produsul Tricloguard (Triclosan 0,3% + Copolymer 2,0%).
Copolimerul este polivinilmetoxietilen si acid maleic (PVM/MA) prin care se creste
substantivitatea produsului.
- Folosirea pastelor de dinti ce contin triclosan demonstreaza:
reducerea semnificativa a formarii biofilmului supragingival,
reducerea inflamatiei gingivale in vivo,
inhiba, in vivo, actiunea mediatorilor inflamatori incluzand interleukina 1- si a
prostaglandinelor E2.

287. In ce scopuri se indica produsele care contin triclosan? 2 min

Produsele cu triclosan sunt indicate pentru a reduce acumularile de placa si
gingivita ca si pentru a reduce cantitatea de tartru formata si pentru reducerea halitozei.

288. Ce substante active contine pasta de dinti Colgate Total? 2 min

triclosan
fluorura de sodiu 0,32% - 1450ppm F;
pirofosfat de sodiu 5%.

289. Pentru a-i creste substantivitatea triclosanul se combina cu un co-polimer si

rezulta Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? 2 min
Copolimerul este polivinilmetoxietilen si acid maleic, prin care se creste
substantivitatea produsului

290. Fara copolimer cat este substantivitatea triclosanului? 1 min

- substantivitatea lui este de cca 5 ore

291. Care sunt principalii mediatori ai inflamatiei parodontale? 1 min

- interleukina 1- si prostaglandinele E2.

292. Sanguinaria. 5 min

- Este o principala substanta antiseptica antiplaca din subgrupa alcaloizilor vegetali.
- extractul de Sanguinaria se obtine din radacina plantei Sanguinaria Cadensis, care
creste in America de Nord si contine benzofenantidina.
- Sanguinaria este un agent cationic de suprafata, solubil in apa, care prezinta capacitate
de legare la lipoproteinele membranei microbiene, generand efect bactericid. In plus,
sanguinaria inhiba metabolismul glucidic, mecanism prin care pH-ul bucal se mentine in
limite fiziologice si reduce aderenta microbiana si depunerile de placa si, implicit,
inflamatia gingivala.
- Prezinta o actiune antiplaca speciala, actionand mai ales asupra placii subgingivale, ce
poate fi comparabila, ca efect, cu cel al clorhexidinei asupra celei supragingivale. Reduce
depunerile de placa cu 2060%, la scurt timp de la aplicarea ei.
- Actiunea antiplaca si antimicrobiana se produce la o concentratie a substantei active de
16 micrograme/ml
- Este activa si in reducerea halenei fetide, prin anihilarea formarii sulfurilor volatile.
- Principalul efect secundar este o senzatie blanda de arsura.
- Studii recente constata probabilitatea producerii leziunilor precanceroase prin folosirea
apelor de gura cu sanguinaria chiar si dupa 10 ani de la stoparea folosirii ei. Este motivul
pentru care producatorii inlocuiesc sanguinaria din aceste ape de gura cu alte substante
active.
- Se comercializeaza sub forma de apa de gura, la o concentratie de 0,03% (produsul
comercializat fiind Viadent), recomandabil in irigari subgingivale, sau ca pasta de dinti
(produsul comercializat Veadent), unde se gaseste in combinatie cu monofluorofosfatul
de sodiu.

293. Care dintre substantele antiseptice cu efect antiplaca prezinta cel accentuat efect
anti-halitoza si prezinta cam acelas efect antiplaca subgingivala ca si clorhexidina ca
efect antiplaca supragingivala? 2 min
Sanguinaria.

294. Sunt studii recente care vorbesc de posibilitatea producerii de leziuni

precanceroase chiar si dupa 10 ani de la incetarea administrarii respectivei substante,
componenta a apelor de gura sau a pastelor de dinti. Despre ce substanta cu efect
antiplaca este vorba? 2 min
- Sanguinaria

295. Lemnul dulce Sewak pe langa efectul mecanic de curatire mai actioneza
antiplaca si prin substantele chimice continute si anume? 2 min
acizi grasi;
 compusi fenolici;
fitosteroli;
flavone;

296. Pasta de dinti Parodontax classic contine pe langa bicarbonatul de sodiu fin
granulat 6 extracte naturale. Care sunt acestea? 2 min
echinacea (imunostimulator);
rathania (astringent);
musetel (antiinflamator, antibacterian);
salvie (antibacterian, antiinflamator, analgezic);
smirna (antihemoragic, tonifiant);
menta (antibacterian, ofera prospetime respiratiei).

297. Care este pH-ul pastei de dinti Parodontax classic si in functie de el care este una
din indicatii? 2 min
- ph alcalin de 8,4 ce ofera o buna capacitate tampon, ce o indica, pe langa efectul
antibacterian, in tratamentul gingivitei si al bolilor parodontale

298. Care dintre compusii cuaternari de amoniu este folosit in paste de dinti ca agent
de neutralizare a toxinelor? 2 min
Clorura de cetilpiridinium (CPC).

299. Compusii cuaternari de amoniu. 4 min

- Sunt agenti cationici de suprafata puternic atrasi de suprafetele dentare si de
componentele chimice ale placii.
- In plus, produc reducerea tensiunii superficiale a coroanelor dentare.
- actioneaza antimicrobian prin distrugerea membranei celulare si alterari la nivelul
citoplasmei.
-Desi prezinta o atractie puternica initiala la tesuturile orale, ei nu prezinta aceeasi
eficienta antiplaca ca si clorhexidina, efectul antiplaca mentinandu-se un timp redus
(substantivitate redusa).
Din aceasta grupa fac parte:
CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC agent de neutralizare a toxinelor, la
concentratii de 0,05 0,07%) - cel mai important. La ph-ul cavitatii orale este un
antiseptic monocationic ce se adsoarbe rapid la o substantivitate de 3-5 ore.
Obisnuit, se foloseste ca antiseptic in ape de gura, iar in ultimul timp este
folosita impreuna cu clorhexidina.
CLORURA de BENZALKONIUM si
HEXETIDINA.
 Ele intra in compozitia unor ape de gura la concentratii de 0,05%, cu care pacientul
clateste de 24ori/zi.
- Efectele secundare sunt coloratiile dentare si cresterea vitezei de depunere a tartrului
dentar. Folosirea indelungata si componenta alcoolica pot provoca leziuni descuamative,
senzatii de arsura la nivelul limbii si chiar coloratii minore si reversibile la nivelul dintilor.
In plus, actiunea lor este anihilata de prezenta componentelor anionice din compozitia
pastelor de dinti, motiv pentru care ele vor fi folosite doar dupa o clatire atenta a gurii.

300. Care sunt principalii reprezentanti ai compusilor cuaternari de amoniu si la ce

concentratii prezinta efect antiplaca? 2 min
Din aceasta grupa fac parte:
CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC agent de neutralizare a toxinelor, la
concentratii de 0,05 0,07%) - cel mai important. La ph-ul cavitatii orale este un
antiseptic monocationic ce se adsoarbe rapid la o substantivitate de 3-5 ore.
Obisnuit, se foloseste ca antiseptic in ape de gura, iar in ultimul timp este
folosita impreuna cu clorhexidina.
CLORURA de BENZALKONIUM si
HEXETIDINA.
Ele intra in compozitia unor ape de gura la concentratii de 0,05%, cu care pacientul
clateste de 24ori/zi.

301. In prezenta carei substante este potentat efectul antiplaca a hexetidinei 0,1% si
care ii sunt principalele efecte secundare? ???????????
- clorhexidina
- Efectele secundare sunt coloratiile dentare si cresterea vitezei de depunere a tartrului
dentar. Folosirea indelungata si componenta alcoolica pot provoca leziuni descuamative,
senzatii de arsura la nivelul limbii si chiar coloratii minore si reversibile la nivelul dintilor.
In plus, actiunea lor este anihilata de prezenta componentelor anionice din compozitia
pastelor de dinti, motiv pentru care ele vor fi folosite doar dupa o clatire atenta a gurii.

302. Care sunt cei mai folositi agenti de oxidare in apele de gura, inclusiv concentratia
lor? 2min
- cele mai obisnuite componente ale apelor de gura comercializate sunt:
- peroxidul de carbamida 10%
- peroxidul de hidrogen 1,5%

303. Apele de gura cu agenti oxidanti, comercializate, contin obisnuit, peroxidul de

carbamida 10% si peroxidul de hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate si in ce scopuri?
2 min ??????????
 Asemenea ape de gura sunt recomandate in administrari de scura durata in caz de
pericoronarita si gingivite ulceronecrotice.
Datorita efectului cauterizant, peroxid de hidrogen 30% este indicata in
tratamentul gingivitei hiperplazice, mai ales a celei gravidice.

304. In aplicatii de lunga durata peroxidul de hidrogen 3% poate genera o serie de

efecte secundare severe. Care sunt acestea? 2 min
- de la hiperkeratoza la ulceratii orale
- de la hiperplazii si limba neagra paroasa
- pana la efecte cancerigene

305. Care dintre agentii de oxidare are efect cauterizant si care se indica la tratarea
gingivitei hiperplazice gravidice? 2 min
Peroxidul de hidrogen 30%.

306. Solutiile hipertone sau izotone cu clorura de sodiu se utilizeaza datorita efectelor
benefice produse. Care sunt acestea? 3 min
- prin presiunea osmotica creata determina atragerea apei din interiorul celulelor,
mecanism prin care se reduce edemul inflamator sau cel posttraumatic
- in plus, stimuleaza circulatia sanguina si secretia salivara si realizeaza, de asemenea,
curatirea tesuturilor.

307. Folosite timp indelungat solutiile ce contin clorura de sodiu pot genera efecte
secundare nedorite. Care sunt acestea? 2 min
- ulceratii
- retractii gingivale
- candidoze
- hipertrofia papilelor linguale

CURS 5

309. Termenul de autoingrijire orala inlocuieste alti doi termeni. Care sunt acestia? 2
min
- controlul placii dentare si cel de fizio-terapie orala (nu am gasit in poze)

310. Cum definiti termenul de autoingrijire orala? 2 min

AUTOINGRIJIREA ORALA = totalitatea activitatilor intreprinse de pacientul corect instruit
si motivat, prin care acesta obtine prevenirea si/sau stoparea bolilor parodontale sau a
cariei dentare, proces realizat, in principal, prin reducerea acumularilor de placa
- din acest punct de vedere, retinem faptul ca o autoingrijire superficiala reprezinta un
factor major de risc in primul rand pentru aparitia bolilor parodontale

311. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice in scop
antiplaca ce au determinat contraindicarea lor partiala din acest punct de vedere? 2
min
- are loc modificarea nisei ecologice care produce:
infectii oportuniste
alergii (cel mai grav)
rezistenta microbiana (???)

312. Care sunt preparatele cu antibiotice inca utilizate in tratamentul local al

parodontopatiilor marginale? - 2 min
- fibrele impregnate cu tetraciclina
- pastele cu tetraciclina-metronidazol - introduse direct in punga parodontala au eficienta
asupra Actinobacillus actinomycetemcomitans

313. Sistemic, tratamentul cu antibiotice se recomanda obligatoriu in stomatologie in

cateva situatii clinice. Care sunt acestea? - 3 min
1. parodontopatie marginala generalizata (nu inteleg clar din poze)
2. pericoronarite
3. abcese apicale
4. a formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului (exista pungi parodontale
de peste 5 mm)
5. parodontopatie juvenila localizata
6. cand exista simptomatologie generala (de ex, febra), ca in cazul:
- abcesului parodontal
- gingivo-stomatitei ulcero-necrotice (ANUG)

314. Care sunt limitele utilizarii sistemice, in medicina dentara, a antibioticelor? 3

min
efectele secundare generate de anumite antibiotice (alergii)
posibilitatea inducerii rezistentei fata de antibioticul in cauza
medicamentul actioneaza si in zone care nu necesita interventie, in timp ce
concentratia lui ajunge diluata la locul de actiune
poate genera suprainfectare (infectii oportuniste), cum ar fi candidoza
acuzele parodontale atenuate de antibiotic limiteaza vointa pacientului de a urma
strict tratamentul antibiotic un anumit numar de zile
315. Ce trebuie sa avem in vedere cand realizam un plan de tratament preventiv
individualizat? - 2
- recomandarea unui plan de tratament preventiv individualizat presupune selectionarea
celor mai eficiente dispozitive si substante la un minimum posibil, prin care simplificam
explicatiile si motivam pacientul
- cum metodele de igiena orala nu sunt universal indicate, este recomandabil sa le
individualizam in stransa legatura cu:
starea de sanatate a structurilor orale
preferintele individuale (medic-pacient)
abilitatile, dexteritatea
stilul de viata al placientului

316. Care sunt modalitatile locale de administrare a substantelor chimice antiplaca? 3

min
paste de dinti (dentifrice) si periaj
clatiri cu ape de gura
gume de mestecat
irigari orale
terapie parodontala nechirurgicala:
- aplicarea locala, direct in punga parodontala, a unor substante active cu eliberare lenta
- irigarea subgingivala

317. In ce scopuri sunt indicate si folosite pastele de dinti? 3 min

- pastele de dinti sunt utilizate impreuna cu periuta de dinti la indepartarea mecanica a
depozitelor moi acumulate la nivelul coroanelor dentare si a marginii gingivale libere, in
scop preventiv si terapeutic
- pastele de dinti sunt utilizate in scop:
A. cosmetic (de indepartarea resturilor alimentare, materiei albe sau a placii dentare de
pe suprafetele dentare, gingiei fixe si suprafetei dorsale a limbii)
B. terapeutic/preventiv:
sanogen de prevenire a cariei dentare si a bolilor parodontale
reducerea sensibilitatii dentinare
albirea dintilor

318. Cum definiti termenul de dentifrice si actualmente cu care produse de contol al

placii poate fi identificat? - 3 min
DENTIFRICE = totalitatea produselor destinate curatirii orale, care se aplica in scop
cosmetic, preventiv si/sau terapeutic, prin intermediul periutei de dinti si care
indeparteaza placa bacteriana, coloratiile exogene, materia alba si resturile alimentare de
la nivelul dintilor, limbii si gingiei
- cum pudrele utilizate pentru curatirea mecanica a dintilor au disparut (din cauza
efectului abraziv excesiv), actualmente termenul este identificat cu pastele de dinti

319. Care sunt beneficiile preventiv/terapeutice a pastelor de dinti si care sunt

principalii agenti terapeutici care realizeaza fiecare dintre aceste deziderate? 5 min
prevenirea si de remineralizarea cariilor dentare necavitare
- in acest sens se utilizeaza:
agenti terapeutici pe baza de fluor
xilitol (utilizat in unele paste de dinti ca umectant sau aromatizant, are efecte
anticarie)
reducerea cantitatii de biofilm dentar format (antiplaca)
- cei mai importanti agenti:
triclosan
citrat de zinc
fluorura de staniu
reducerea inflamatiei gingivale
- triclosanul a fost primul agent chimic care a dovedit efect antiinflamator
- triclosanul combinat cu copolimerul PVM/MA, adica polivinil metoxietilen si acid
maleic, prezinta o substantivitate crescuta la 12 ore
reducerea hipersensibilitatii dentinare
- cea mai activa substanta desensibilizanta: nitratul de potasiu 5%
- pacientul care foloseste o pasta de dinti desensibilizanta este instruit sa nu o utilizeze
mai mult de 4 saptamani, mai important fiind sa stabilim cauza hipersensibilitatii
reducerea cantitatii de tartru supragingival format
- dentifricele care au capacitatea de a inhiba formarea T.D. sunt:
sarurile pirofosfatului
clorura de zinc
citrat de zinc
hexametafosfat de sodiu
triclosanul cu copolimer

320. Care sunt componentele pastelor de dinti care genereaza efecte cosmetice ca si
improspatarea respiratiei orale? - 3 min
- efecte cosmetice: agenti de albire
- improspatarea respiratiei orale (prin inhibarea temporara a producerii componentelor
sulfurice volatile):
dioxid de clor, uleiuri esentiale si clorura de zinc
triclosan cu copolimer - controleaza microorganismele asociate cu producerea CSV
fluorura de staniu combinata cu hexametafosfatul de sodiu reduce productia de
CSV
321. Care componenta a pastelor de dinti din categoria detergentilor (agentilor de
spumare) incepe sa nu mai fie folosita si de ce? 2 min
- lauril sulfat de sodiu incepe sa nu mai fie folosit deoarece poate favoriza producerea
ulceratiilor orale, a aftelor si reduce efectul clorhexidinei
- pastele de dinti care-l contin nu se indica pacientilor cu afectiuni ale mucoasei orale
deoarece potenteaza leziunile deja existente

- in aceasta idee a aparut pasta de dinti ENZYCAL a firmei Swiss Premium Oral Care, fara
LSLS (lauril sulfat de sodiu), mai putin spumanta, dar care, pentru a contracara acest
minus, se recomanda utilizarea ei cu periute de dinti electrice, efectul hidrodinamic
generat imbunatatindu-i caracteristicile
- aceasta pasta mai contine:
enzime salivare (aminoglucozidaza, lactoperoxidaze si glucozoxidaze)
fluorura de sodiu (1450 ppm F)
- astfel se creeaza un dublu efect anticarie la un coeficient RDA de aproximativ 50

322. Ca detergent, componenta a pastelor de dinti, care este inlocuitorul obisnuit al

lauril sufatului de sodiu? 1 min
- n-lauril sarcozinat de sodiu

323. Pentru efecte negative minime se recomanda ca agentii de curatare si lustruire sa

fie particule sferice, moi. Ce dimensiuni trebuie sa prezinte aceste particule pentru a
realiza curatirea si lustruirea la efecte negative minime? 2 min
- pentru curatire: particule sferice, moi de 20 microni
- pentru lustruire: pasticule sferice, moi de 1 micron (particule de calciu, staniu,
magneziu sau zirconiu)

324. Din punct de vedere al abrazivitatii, pasta de dinti recomandata pacientului fara
hipersensibilitate trebuie sa prezinte un coeficient RDA (relative enamel abrasivity)
cuprins intre ce valori? - 2 min
- coeficient RDA: intre 40 si 70

325. In compozitia pastelor de dinti exista si un conservant. Care este cel mai folosit
conservant?-2
- benzoat de sodiu

326. Medicul stomatolog indica pasta de dinti in concordanta cu? 2 min

obiceiurile pacientului
problemele lui de stomatologice
 obiectivele planului de tratament

327. Ce sunt pastele de dinti ingerabile. 3 min

= paste de dinti propuse initial spre utilizare in cosmos de catre astronauti, in ideea
reducerii greutatii navei
- au concentratie scazuta de calciu
- de regula, contin glicerina, carboximetilceluloza, zaharina si apa
- nu contin uleiuri esentiale sau detergenti
- pot fi folosite si apoi inghitite, fara a fi necesara clatirea
- ulterior, asemenea paste au fost indicate si indivizilor cu dificultati in clatirea cavitatii
bucale sau in evacuarea continutului oral

328. Care sunt recomandarile pastelor de dinti profilactice cu fluor? 4 min

- ADA (American Dental Association) recomanda pastele de dinti profilactice cu fluor:
tuturor adultilor, ca parte a programului preventiv complet si reprezinta o interventie
de baza in programul de prevenire a C.D.
tuturor pacientilor, indiferent de riscul cariogen (exceptie fac copiii sub 2 ani), de
doua ori pe zi
- in cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescuta se recomanda 3 sau 4 periaje
pe zi sau folosesc o guma de mestecat cu xylitol cand perierea nu este posibila
pentru desensibilizare dentara
indivizilor cu multiple suprafete radiculare expuse (pentru prevenirea cariilor
radiculare)
indivizilor cu xerostomie

329. Care este concentratia in fluor a pastelor de dinti numite profilactice cu fluor si ce
substante active contin in acest sens, la ce concentratii? 4 min
- in 1960, in SUA a fost aprobata (ADA, Council of Dental Therapeutics) spre folosire
prima pasta de dinti fluorurata care continea fluorura de staniu 0,4%
- fluorura de staniu 0,45% (SnF2) (1.000 ppm F) are dezavantajul gustului si cel de
colorare a suprafetelor dentare demineralizate => utilizari limitate

- astazi, pastele de dinti profilactice cu fluor contin, in principal:

fluorura de sodiu (NaF) 0,22% (1.100 ppm F)
monofluorofosfat de sodiu (MFP, Na2PO3F) 0,76% (1.000 ppm F)

- la aceeasi concentratie a fluorului, studiile au stabilit superioritatea profilactica a

pastelor de dinti cu fluorura de sodiu comparativ cu cele care contin monofluorofosfat de
sodiu
- de ultima ora, firma Blend-a-med a lansat pasta de dinti blend-a-med Complete 7
Expert Gums Protection cu:
fluorura de staniu stabilizata 0,454%
hexametafosfat de sodiu

- pastele de dinti cu potential profilactic sunt considerate numai acelea cu un continut de

1.000-1.100 ppm F

- cercetarile constata insa ca prin cresterea cantitatii ionilor de fluor la peste 1500 ppm F
nu cresc si beneficiile anticarie
- pentru anumiti pacienti care prezinta la un moment dat explozii de carii (carii
rampante), s-au elaborat paste de dinti terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate
PreviDent, cu un continut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F; pasta se comercializeaza in
America si se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala

330. Pentru a preveni fluoroza dentara, in principal, la nivelul incisivilor centrali

maxilari, ce se recomanda? 3 min (nu am gasit in poze)
grija sau chiar contraindicarea produselor fluorurate in perioada lor de formare, adica
lunile 1530 de viata
la copii, pastele de dinti cu flour special fabricate se pot folosi doar dupa varsta de 2
ani, pana la 6-7-8 ani
- ele contin NaF 0,11% (sub 550 ppm F)
- in SUA, pastele de dinti pentru copii au aceeasi cantitate de fluor ca si cele pentru adulti
- pastele de dinti sub 550 ppm F au efecte similare cu cele de 1.000 ppm F, dar la o
incidenta mult mai redusa a fluorozei dentare
- in cazul copilului, se recomanda ca la spalare sa se foloseasca o cantitate de pasta de
marimea unei/unui:
jumatati de bob de mazare intre 2 si 4 ani
bob de mazare dupa (0,25 g pasta) dupa 4-5 ani
- perierea se efectueaza cu atentie si se evita inghitirea ei
331. Care este cantitatea maxima a fluorului continut in pastele de dinti dupa care nu
se mai obtin beneficii profilactice? - 1 min
- la cresterea cantitatii ionilor de fluor la peste 1500 ppm F nu cresc si beneficiile
profilactice

332. In cazul pacientilor cu explozii de carii s-au elaborat paste de dinti cu un continut
mare de fluor (comercializat in SUA), comercializat numai cu prescriptie medicala. Ce
continut in fluor prezinta asemenea paste? - 2 min
- 260 mg fluor sau 5.000 ppm F
333. Pentru e preveni intoxicatiile acute cu fluor, posibil portale, s-a restrictionat
cantitatea lui intr-un tub cu pasta de dinti la maxim? - 1 min
- maximum 120 mg F

334. Obisnuit se indica perierea cu pasta la copii de peste 2 ani. Dupa aceasta varsta si
pana la 4-5 ani ce cantitate de pasta de dinti de recomanda? - 1 min
- se recomanda sa se foloseasca o contitate de pasta de marimea jumatati de bob de
mazare

335. Care este primul obiectiv de atins prin perierea dentara si care sunt principalii
agenti terapeutici folositi in acest sens? 2 min
- primul obiectiv atins: sanatatea tesutului gingival si prevenirea infectiilor parodontale
- agentii terapeutici antiplaca si antigingivita cei mai importanti:
triclosanul/copolimer
fluorura de staniu
citrat de zinc
citrat de cupru
digluconat de clorhexidina
sanguinaria

336. Agentii terapeutici, componenti ai pastelor de dinti, antiplaca si antigingivita cei

mai importanti sunt? 3 min
triclosanul/copolimer
fluorura de staniu
citrat de zinc
citrat de cupru
digluconat de clorhexidina
sanguinaria

337. Pastele de dinti antiplaca utilizate prin metode de periere sulculare si prin
substantele lor active pot influenta componenta pungilor parodontale pe o adancime
de? 1 min
- nu mai mult de 1 mm si cu totul exceptional 2-3 mm

338. Care sunt beneficiile folosirii (indicarii) pastei de dinti Expert Gums Protection a
firmei Blend-a-med, cu fluorura de staniu si hexametafosfatul de sodiu? 2 min
antiplaca si antigingivita: reduce inflamatia gingivala cu pana la 57% dupa 6 luni
reduce sangerarile: cu pana la 57% dupa 6 luni
reduce halitoza
 este desensibilizanta: reduce cu pana la 44% sensibilitatea termica si permite o
toleranta de 2 ori mai mare a sensibilitatii tactile
reduce incidenta cariei dentare cu 22-25%

339. Care sunt substante active cele mai importante continute de pastele de dinti
terapeutice antitartru? 2 min
pirofosfat tetra potasiu
pirofosfat tetra sodium
hexametafosfat de sodiu
triclosanul/copolimer
compusii zincului (clorura de zinc si citrat de zinc)

340. Care sunt substantele active principale, componente ale pastei de dinti Colgate
total si in care scopuri o recomandam? 3 min
triclosan/copolimer,
fluorura de sodiu 0,32% F sau 1450 ppm F
pirofosfat de sodiu 5%
- are efect antiplaca, anticarie si antigingivita
- ofera protectie antibacteriana timp de 12 ore si este recomandata in programele de
igiena orala si ingrijire profesionala regulata

341. In caz de hipersensibilitate dentinara care este prima recomandare a medicului

stomatolog si de ce? 2 min
- prezenta indelungata a biofilmului dentar produce o crestere a deschiderii canaliculelor
dentinare de cca 3 ori, mecanism prin care se exacerbeaza durerea
- astfel, specialistul recomanda un controlul optim al placii, prin care deschiderile
canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (in mod obisnuit, pacientul evita sa-si perie
zonele dento-mucozale dureroase, determinand inrautatirea situatiei clinice)
- perierea zonelor dureroase trebuie sa se faca cu periute moi, ultra soft sau cu periute
electrice si cu paste de dinti desensiblizante

342. In caz de hipersensibilitate dentinara pentru ca pacientul evita perierea zonei

dureroase, deschiderea canaliculelor dentinare creste de cateva ori, exacerbandu-se
durerea. De cate ori poate sa creasca aceasta deschidere a canaliculelor dentinare? -1
min
- de cca 3 ori

343. Care sunt substantele active care definesc o pasta de dinti desensibilizanta? 2
min
nitrat de potasiu
 citrat de potasiu
clorura de potasiu
fluorura de staniu
clorura de strontiu

344. Care este cea mai utilizata substanta desensibilizata in pastele de dinti cu acest
efect? 1 min
- nitrat de potasiu 5% (anesteziaza nervul dar lasa canaliculele dentinare deschise)

345. In pasta de dinti Elgydium albire se gaseste ca agent de albire bicarbonatul de

sodiu 10% micropulverizat, adica cu marime a particulei de 5 ori mai mica comparativ
cu particula de bicarbonat normala. Care este aceasta marime a particulei si cum o
vedem comparativ cu marime abrazivilor recomandati pastelor de dinti? 2 min
- dimensiuni sub 125 m este particula de bicarbonat, adica de 5 ori mai fine comparativ
cu particula obisnuita de bicarbonat, iar cerintele pentru abrazivii pastelor de dinti este
de 1 m pentru lustruire si 20 m pentru curatire

346. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dinti de albit, cate
tipuri avem si cum se indica? 4 min
- pastele de albit se pot imparti in doua categorii: cu si fara peroxizi

A. pastele de dinti cu peroxizi contin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamida

(produce uree si peroxid de hidrogen).
- ambele substante actioneaza in final prin eliberarea unei particule de oxigen, ce se
constituie in element de decolorare activa
- aceste paste contin si glicerina si propilenglicol, care prin actiunea lor de ingrosare
prelungesc contactul suprafetei active cu suprafata dentara
- asemenea paste sunt recomandate de specialisti a fi folosite de 2-3 ori pe saptamana,
alternativ cu alte paste de dinti, modalitate prin care se reduc efectele secundare,
precum:
1. infectiile oportuniste: in special, cu ciuperci, precum: limba neagra paroasa =
limba care are fixati fungi la nivelul papilelor filiforme, Aspergillus niger sau Candida
albicans
2. intarzieri in vindecarea plagilor
3. peroxizii pot determina alterari la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul
tesuturilor moi (descuamari)
4. efecte mutagene
- asemenea paste de dinti trebuie sa prezinte avertismente cu privire la efectele
secundare posibile
B. pastele de dinti fara peroxizi
- sunt paste abrazive, dar in comparatie cu alte paste de dinti, puterea lor abraziva are
nivel mediu

347. Care sunt agentii terapeutici activi folositi la fabricarea pastelor de dinti de albire
cu peroxizi? 2 min
- peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamida (produce uree si peroxid de hidrogen)

348. Pastele de dinti cu peroxizi sunt indicate la perierea dintilor de 2-3 ori pe
saptamana, modalitate prin care se ecita producerea de efecte secundare. Care sunt
acestea? - 3 min
1. infectiile oportuniste: in special, cu ciuperci, precum: limba neagra paroasa =
limba care are fixati fungi la nivelul papilelor filiforme, Aspergillus niger sau Candida
albicans
2. intarzieri in vindecarea plagilor
3. peroxizii pot determina alterari la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul
tesuturilor moi (descuamari)
4. efecte mutagene

349. Care dintre categoriile de paste de dinti prezente pe piata pot genera la unii
pacienti hipersensibilitate dentinara? 2 min
- pastele de dinti antitartru (prin mecanisme inca necunoscute)
- pastele de dinti de albire

1. Dati definitia sanatatii propusa de OMS in 1947. 2 min

In 1948 ,WHO(OMS) definesteSANATATEA drept starea completa de bine din

punct de vedere:
-fizic
-mental
-social, deci nu numai absenta bolii si/sau al infirmitatii

2. Care a fost definitia initiala a profilaxiei? 2 min

Totalitatea masurilor luate pentru a preveni aparitia bolilor cu larga raspandire in

mase sunt cuprinse in notiunea de:PROFILAXIE.

3. Care sunt afectiunile din sfera buco-dentara tratate astazi de medicina dentara? 2 min
Medicina dentara se ocupa cu tratamentul urmatoarelor afectiuni:

1.Caria dentara(C.D.)

2.Bolile parodontiului marginal(B.P.)

3.Bolile cavitatii orale dobandite,altele decat C.D. si B.P.,cum ar fi cancerul

oral,HIV/SIDA ,infectiile oportuniste

4.Afectiuni cranio-faciale,unde include o larga varietate de stari ,de la cele ereditare la

diverse accidente.

Medicina dentara trateaza in principal(90% din timp):caria dentara si boala parodontala

care au ca factor etiologic comun/principal PLACA DENTARA MICROBIANA(placa
dentara-P.D.,placa bacteriana,biofilmul microbian).

4 Care sunt afectiunile cuprinse sub denumirea de bolile placii si care sunt fazele lor reversibile
de evolutie? 1 min

:caria dentara si boala parodontala care au ca factor etiologic comun/principal PLACA

DENTARA MICROBIANA(placa dentara-P.D.,placa bacteriana,biofilmul microbian).Este
motivul pentru care cele doua afectiuni au primit si numele de boli ale placii.

Fazele reversibile de evolutie: ??

1)reducerii numarului agentilor microbieni cauzatori de boala ,

2)cresterii rezistentei structurilor dento-parodontale fata de atacurile microbiene ,

3)accelerarii proceselor reparatorii

5.Din punct de vedere practic si cu beneficii economice, in medicina dentara se recomanda

dispensarizarea copiilor. Care este varsta de la care incepe dispensarizarea acestora si pana cand se
efectueaza screening-ul respectivilor? 1 min

Din punct de vedere practic si cu beneficii economice ,se recomanda dispensarizarea

copiilor din clasele primare ,screening-ul incepe cu copiii de 6 ani ce vor fi urmariti pana
la varsta de 12 ani.

6.Definiti preventia primara in medicina dentara si dati un exemplu. 2 min

I.PREVENTIA PRIMARA
Prin care se incearca descoperirea cauzelor generatoare de boala,urmand ca prin
aplicarea unor proceduri si substante,corect utilizate,sa se previna aparitia
bolilor,stopandu-le inainte de a ajunge in stadiile lor ireversibile,cand tratamentul curativ
devine necesar.

Ex.: In medicina dentara o parte a acestor masuri sunt cuprinse in tratamentul de igiena
orala.

7.Enumerati procedurile preventiei primare recomandate in medicina dentara in scopul reducerii

incidentei bolilor placii? 2 min

:sunt in principal CARIA DENTARA.

1.controlul mecanic si chimic al P.D.;

2.disciplinarea consumului de carbohidrati;

3.fluorizarea structurilor dure dentare;

4. sigilarea santurilor si fosetelor coronare;

5. educarea stomatologica a pacientilor

8.Definiti notiunile de incidenta si de prevalenta. 2 min

Prevalenta oro-dentara este o disciplina care se refera la individ,la grupuri populationale

sau la intreaga populatie,motiv pentru care face apel la datele si rezultatele desprinse
din variatele studii epidemiologice.

Avem INDICI de:

PREVALENTA-reprezinta numarul de indivizi dintr-un grup sau dntr-o populatie

care prezinta o anumita boala la momentul studiului.Indicii de prevalenta se
calculeaza procentual(la %)
INCIDENTA- semnifica numarul de cazuri noi de imbolnavire,pentru o anumita
boala,ce apar in colectivitate,intr-o anumita perioada de timp.Indicii de incidenta
la 100.000 de locuitori(0/0000)

9. Ce sunt indicii de intensitate, dati un exemplu specific medicinei dentare si cum se

calculeaza acesta? 2 min

INTENSITATEA-este un indice specific pentru carie si edentatie,care se pot

manifesta la acelasi individ prin procese multiple. Indicele de intensitate pentru o
anumita populatie reprezinta numarul mediu de carii sau de edentatii pentru
 individ si se exprima prin numere cu doua zecimale.Unul din indicii de intensitate
de retinut ,pentru medicina dentara este indicele CAO(carie,absent,obturat),DMF-
T.

10. In medicina dentara care sunt varstele de studiat si care sunt explicatiile? 2 min
?? nu stiu daca astea
Un start bun in viata presupune o atentie sporita acordata mamei si copilului mic,astfel
ca,o educatie sanogena de la varste cat mai fragede vor avea impact asupra starii de
sanatate ce se poate mentine intreaga viata .

In aceste conditii O.M.S. pune accent,in scopul imbunatatirii sanatatii ,inclusiv la nivelul
cavitatii orale,pe desfasurarea programelor de promovare a sanatatii in scoli,unde se
identifica ca grup tinta-indivizii cuprinsi intre 10-19 ani ,deosebit de receptivi.

11. Programele de promovare a sanatatii dentare in scoli se adreseaza grupului tinta

adica carui grup de varsta? 1 min

unde se identifica ca grup tinta-indivizii cuprinsi intre 10-19 ani ,deosebit de receptivi.

12. Reducerea prevalentei cariei dentare consemnata in tarile dezvoltate economic se

datoreaza, in principal: - 2 min
1.masurilor de sanatate publica intreprinse ,

2.modificarilor survenite la nivelul conditiilor de viata,

3. imbunatatirii practicilor de autoingrijire.

13. Recentele date epidemiologice cu privire la incidenta cariei arata ca varstele cheie de urmarit
sunt: - 2 min
???

14. Ce intelegeti prin indicele SiC si cum se calculeaza? 2 min

In acest context ,OMS propune pentru anul 2015, un obiectiv nou-si anume ,ca indicele
SiC sa prezinte valori mai mici de 3.

Indicele SiC a fost introdus de Brathall,in 2.000,el reprezinta valoarea medie a indicelui
CAO-D la 1/3 din grupul studiat ,care prezinta cele mai mari valori ale acestuia .
 15, Care sunt modalitatile prin care se pot indeplini obiectivele OMS cu privire la carie si
parodontopatie? 2 min

Pentru ca obiectivele O.M.S sa devina realitate ele trebuie sa reprezinte o tinta pentru
decidentii.

1.politicilor sanitare

2. invatamantului stomatologic

3. organizatiilor profesionale

Pentru imbunatatirea starii de sanatate trebuie:

# sa se imbunatateasca accesul la serviciile sanitare si sa se creasca calitatea acestora

# sa se diversifice mijloacele de informare privind mentinerea si imbunatatirea starii de

sanatate

# sa se introduca programe de promovare a sanatatii sustinute prin lege ,aplicate de

autoritatile locale si nationale.

O alta abordare a problemei este si aceea de a constata nevoile ,urmand ca in functie

de ele, sa se ia masurile preventive corespunzatoare.